CAPACITATEA ADAPTATIVĂ A BAZEI TEHNICO-MATERIALĂ PENTRU TURISMUL BALNEAR LA CRIZELE STRUCTURALE. STUDIU DE CAZ: STAȚIUNEA BĂILE OLĂNEȘTI [309611]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

CAPACITATEA ADAPTATIVĂ A [anonimizat]. STUDIU DE CAZ: STAȚIUNEA BĂILE OLĂNEȘTI

Îndrumător științific:

LECT. UNIV. DR. [anonimizat]: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie

Domeniul: Geografie

Programul de studii: Geografia turismului

CAPACITATEA ADAPTATIVĂ A [anonimizat]. STUDIU DE CAZ: STAȚIUNEA BĂILE OLĂNEȘTI

Îndrumător științific:

LECT. UNIV. DR. [anonimizat]: [anonimizat]

2017

CUPRINS:

CAPITOLUL I

Introducere……………………………………………………………………………………………………………pag 5

CAPITOLUL II

Context științific……………………………………………………………………………………………………pag 7

CAPITOLUL III

Metodologia cercetării………………………………………………………………………………………..pag 10

CAPITOLUL IV

Rezultate…………………………………………………………………………………………………………..pag 12

4.1.Caracteristici geografice……………………………………………………………………………pag 12

4.1.1.Localizare………………………………………………………………………………………..pag 12

4.1.2.Căi de comunicație……………………………………………………………………………pag 13

4.1.3.Relief…………………………………………………………………………………………….pag 13

4.1.4.Hidrografie…………………………………………………………………………………….pag 14

4.1.5.Climă…………………………………………………………………………………………….pag 15

4.1.6. Flora și fauna…………………………………………………………………………………pag 16

4.1.7. Solul…………………………………………………………………………………………….pag 17

4.2.Context istoric……………………………………………………………………………………..pag 18

4.3.[anonimizat]………………………………………………………………………….pag 20

4.4.Potențialul balnear ……………………………………………………………………………….pag 31

4.5. Firme………………………………………………………………………………………………….pag 34

4.5.1.Evoluția numărului de firme în perioada 2000-2012……………………………pag 34

4.5.2.Ponderea firmelor în principalele sectoare de activitate………………………pag 35

4.5.3.Ponderea firmelor din turism în sectorul terțiar………………………………….pag 37

4.5.4. Ponderea turismului în total firme………………………………………………….pag 38

4.6. Cifra de afaceri……………………………………………………………………………………pag 39

4.6.1. Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2000-2012……………………………. pag 39

4.6.2. Ponderea cifrei de afaceri în sectorul terțiar………………………………….. pag 41

4.6.3.Ponderea turismului din totalul cifrei de afaceri……………………………… pag 42

4.6.4.Ponderea cifrei de afaceri în principalele sectoare de activitate………… pag 43

4.7.Profit…………………………………………………………………………………………………… pag 44

4.7.1.Evoluția profitului in perioada 2000-2012…………………………………………pag 44

4.7.2.Ponderea profitului din turism în sectorul terțiar………………………………..pag 47

4.7.3.Ponderea turismului în profitul total…………………………………………………pag 47

4.7.4.Ponderea profitului în principalele sectoare de activitate……………………..pag 48

4.8. Salariați……………………………………………………………………………………………… pag 49

4.8.1.Evoluția numărului salariaților in perioada 2000-2012………………………… pag 49

4.8.2.Ponderea salariaților din turism în sectorul terțiar………………………………..pag 51

4.8.3.Ponderea turismului în total salariați ……………………………………………….. pag 51

4.8.4.Ponderea salariaților în principalele sectoare de activitate……………………pag 52

CAPITOLUL V

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………pag 54

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………..pag 56

Anexe…………………………………………………………………………………………………………….pag 58

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Lucrarea de licență cu titlul,, Capacitatea adaptativă a bazei tehnico materială pentru turismul balnear la crizele structurale. Studiu de caz Stațiunea Băile Olănești’’, se încadrează în domeniul geografiei turismului.

Prezenta lucrare își propune realizarea unui studiu complex asupra bazei tehnico-materiale din stațiune, cu scopul obținerii cât mai multor informații care atestă capacitatea acesteia de adaptare la crizele structurale. Am ales această temă deoarece această stațiune m-a atras foarte mult atât prin frumusețea peisajului cât și prin curiozitatea de a descoperii lucruri noi despre ea.

Băile Olănești este o stațiune renumită, având în posesie o multitudine de izvoare, acestea fiind descrise ca ,,izvoare tămăduitoare’’datorită compoziției lor, oamenii venind aici pentru diverse tratamente.

Lucrarea a fost concepută sub atenta coordonare, îndrumare și cu sprijinul necondițonat al domnului Lector Univ.dr. Pintilii Radu-Daniel, căruia doresc să îi mulțumesc din suflet pentru timpul și sprijinul acordat. De asemenea, pentru finalizarea acestei lucrări mi-au fost utile cunoștințele acumulate de-a lungul celor trei ani petrecuți în cadrul Facultății de Geografie, Universitatea din București, specializarea Geografia Turismului.

Lucrarea este împărțită în patru capitole și mai multe subcapitole.

Primul capitol reprezintă introducerea în tema propusă și motivarea alegerii acesteia.

Al doilea capitol este denumit ,,context științific", are caracter obiectiv și am încercat sa definesc termenii din titlul acesteia.

Al treilea capitol înfățișează metodologia, unde am prezentat metodele de cercetare și documentare utilizate în conceperea lucrării.

Capitolul 4 este intitulat,, rezultate", acesta este cel mai cuprinzător dintre toate. Cuprinde 8 subcapitole în care am discutat despre caracteristicile geografice, istoria stațiunii, baza tehnico-materială, potențialul balnear și principalele componente de analiză economică, respectiv date despre firme, cifră de afaceri, salariați și profit.

După ce am realizat toate aceste capitole am realizat un al 5-lea capitol denumit ,,concluzii".

CAPITOLUL II

CONTEXT ȘTIINȚIFIC

Turismul reprezintă o activitatate care presupune deplasarea turiștilor de la locul de reședință într-o altă zonă și staționarea lor de la câteva ore la mai multe zile în scopul recreerii, odihnei, pentru tratament balnear sau afaceri.

Acest cuvânt a devenit în ultima perioadă cel mai utilizat din limba română, deoarece fiecare om dorește să se relaxeze, să descopere lucruri noi sau pentru alte motive, acesta plecând din zona de reședință în alte zone.

Perioada de naștere a turismului modern este secolul 20, a luat viață prin apariția de noi tehnologii care au determinat creșterea timpului liber, obținerea de venituri în plus, dezvoltarea telecomunicaților și crearea de mijloace de transport rapide.

Turismul reprezintă unul dintre cele mai dezvoltate sectoare ale economiei globale. În ciuda tuturor schimbărilor care s-au petrecut, politice, climatice, precum și diferențele legate de prețul combustibilului, turismul internațional reprezintă un element foarte important în bugetul comerțului.( Laura-Maria Popescu, Ileana Nisuleșcu,2013).

Turismul este o activitate care nu se poate dezvolta fără mediul înconjurător, acesta oferindu-i posibilități de desfășurare. Componentele mediului înconjurător, respectiv relief, climă, hidrografie, precum și altele, reprezintă un factor pozitiv în desfășurarea și dezvoltarea turismului de odihnă, recreere, de tratament balnear, cultural, unele dintre ele fiind inepuizabile. (Istrate et al.1996 )

Turismul balnear poate fi definit ca o modalitate de refacere și menținere a sănătății fiecărui individ în parte.

Pentru dezvoltarea turismului balnear într-o zonă, aceasta trebuie să îndeplinească câțiva factori naturali de cură și anume: să aibă climat favorabil refacerii și însănătoșirii organismului; să dețină ape minerale; nămoluri și gaze terapeutice.

Dezvolatarea turismului balnear a fost dintotdeauna printre investigațiile efectuate de numeroși cercetători, ca fiind o necesitate de tratare și ameliorare unei game mare de afecțiuni.

Pentru realizarea diferitelor tratamente se încearcă reducerea pe cât posibilă a produselor farmaceutice, tratarea bolilor să se facă pe cale naturistă și balneologică, apele minerale din stațiune având efecte extraordinare.

În stațiune, turiștii pot veni atât pentru tratarea bolilor de care suferă, cât și în concedii pentru relaxare, recreere și alte motive, deoarece peisajul care înconjoară stațiunea este superb.(Romania turistică,2004).

În perioada comunistă, datorită modalităților de atragere a turiștilor, români și străini, stațiuniile Băile Olănești, Băile Govora și Călimănești-Căciulata, s-au dezvoltat în mod pozitiv.

Stațiuniile din subcarpații Vâlcii, au pe teritoriul lor o gamă variată de resurse hidrominerale, acestea utilizându-se în diferite tratamente, ceea ce rezultă că turismul balnear are o tradiție veche în aceste locuri. (Ana-Maria Roangheș, Anca Tudoricu, 2014)

Stațiunea balneoclimaterică este o localitate sau o regiune care aparține de aceasta, având în componența sa factori naturali, care sunt utilizați în tratamente, pe lângă aceștia stațiunea mai dispune de diverse dotări, construcții, amenajări, toate sunt create în scopul satisfacerii turiștilor.(ErdeliIstrate,2004).

Datorită resurselor naturale pe care le găsim în Băile Olănești aceasta a îndeplinit condițiile necesare pentru a fi denumită "stațiune balneoclimaterică". Izvoarele au fost captate pentru utilizarea lor în scop terapeutic, iar climatul este prielnic pentru însănătoșirea turiștilor care vin aici. Temperaturile ridicate fac Băile Olănești o stațiune de patru anotimpuri.

Baza tehnico-materială a turismului are în componența sa toate mijloacele materiale care sunt utilizate în turism, în vederea realizării funcției sale economice, sociale precum și culturale.Aceasta este compusă din structuri de cazare, alimentație, agrement, transport și de tratament.(Dina Florentina,2015).

Structurile de cazare ocupă un loc important în cadrul bazei tehnico-materiale, acestea includ: hoteluri, cabane, pensiuni, vile, moteluri,etc.

Toți organizatorii din turism se concentrează pe dezvoltarea, modernizarea și diversificarea bazei de cazare. Totodată aceștia doresc să mărească gradul de confort și capacitatea de cazare, prin construirea altor unități, care să îndeplinească acestă funcție.

Structurile de alimentație publică nu se adresează doar turiștilor ci și populației din zona respectivă. La rândul ei, aceasta include: restaurante, bufete, cofetării, patiserii, baruri, etc. Restaurantele pot fi cu specific: național, pescăresc, vânătoresc, lacto-vegetarian.

Unitățile de alimentație publică sunt în strânsă legătură cu unitățile de cazare, cu cele de agrement și tratament balnear, oferindu-le turiștilor prilejul de a se alimenta rapid și rațional ecomomisind timp din vacanță.

Turismul de tratament reprezintă un element al ofertei turistice, cererile pentru acest tip de turism sunt în continuă creștere, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Baza de tratament din stațiuni încerarcă să fie modernă, echipată cu aparatură specifică, dar și cu personal specializat.(Istrate,1988)

Potrivit Dicționarului Explicativ al limbii române "capacitatea adaptativă" reprezintă posibilitatea de a se adapta la orice situație, iar "criza structurală" înseamnă o perioadă în care s-au înregistrat dificultăți la nivelul construcților.

Criza economică a determinat un echilibru între preț și calitate, ceea ce a dus la schimbări importante, modificând prețurile de cazare, alegerea destinației turistice, precum și timpul petrecut în concedii. Aceasta se pare că nu ar fi lezat turismul din România, începând cu anul 2009, capacitatea de cazare turistică era în continuă creștere. Tot la nivelul României se pare că numărul înoptări a scazut din anul 2009, prin urmare a scăzut și veniturile industriei ospitalității.(Mihaela Bârsan, Alina Bălan,2010).

CAPITOLUL III

METODOLOGIA CERCETĂRII

În elaborarea prezentei lucrări de licență, au fost necesare numeroase metode și tehnici de cercetare specifice geografiei, cu ajutorul cărora am identificat informațiile și datele necesare, apoi le-am prelucrat pentru ajunge la îndeplinirea scopului propus.

Metodele utilizate în demersul acestei lucrări pot fi împărțite în două grupe. Prima grupă cuprinde metodele utilizate pe teren, iar în cea de-a doua grupă sunt metodele de cabinet.

Metodele utilizate pe teren sunt: observația directă, analiza calitativă și cantitativă, metoda fotografică, metoda comparativă. Cu ajutorul metodei fotografice am realizat poze unităților de cazare, de alimentație, de tratament, de agrement, izvoarelor minerale, râului Olănești, precum și peisajului înconjurător.

Metodele de cabinet folosite sunt: metoda cartografică prin care am realizat hărțile, metoda statistică, metoda grafică prin care am evidențiat anumite tendințe.

Hărțile pe care le-am efectuat au fost realizate în programul QGIS(System Information Geographic), versiunea 2,18 și în funcție de hărțile online Open Street Map, pe care le-am adăugat în QGIS am delimitat zona de studiu, am utilizat vectori de tip poligon, linii și puncte. Am realizat o hartă cu localizarea zonei, una cu utilizarea terenului și alta cu unitățile de cazrae și alimentație de pe teritoriul Stațiunii Băile Olănești.

Pentru realizarea acestei lucrări a fost nevoie de parcurgerea mai multor etape. În prima etapă a studiului, cea de cabinet, am stabilit scopul și obiectivele cercetării și am strâns informații și date.

În cea de-a doua etapă, am efectuat observațiile de ordin calitativ și cantitativ asupra infrastructurii turistice(structuri de cazare, alimentație, tratament, agrement), precum și observații asupra aspectului general al stațiunii. Tot în această etapă am realizat și fotografiile necesare completării informaților necesare, aceste fotografii au fost realizate unităților de cazare, alimentație, tratament, izvoarelor minerale de pe teritoriul stațiunii, râului Olănești, cât și peisajului care înconjoară zona.

În ultima etapă, am analizat toate informațiile obținute din primele două etape, aceasta este tot de cabinet. În această etapă am realizat hărțile, materialaele grafice analizând cei patru indicatori economici (firme, cifră de afaceri, profit, salariați), pe perioada 2000-2012, grafice pe care le-am interpretat.

Aceste grafice au fost foarte importante pentru realizarea acestei lucrări, unde am arătat concret situația activităților turistice în economia locală a Stațiunii Băile Olănești. Pentru a evidenția acest lucru am ales să utilizez grafice de tip "plăcintă" care ne arată ponderile în sectoarele de activitate, ponderea turismul în sectorul terțiar, procentajul turismului în toatlul activităților economice.

Pentru a evidenția evoluția numărului de firme, cifrei de afaceri, profitului și salariaților, pe perioada 2000-2012, am ales să utilizez grafice de tip "coloană", iar pe fiecare sector în parte am folosit grefice de tip "linie".

Pentru a realiza toate aceste grafice am utilizat programul Microsoft Excel 2010.

Datele obținute de pe Institutul Național de Statistică în România, le-am prelucrat tot în Microsoft Excel 2010 și am folosit grafice de tip coloană.

CAPITOLUL IV

REZULTATE

4.1.CARACTERISTICI GEOGRAFICE

4.1.1. LOCALIZARE

Băile Olănești este o stațiune balneoclimaterică care se află în Nord-Estul Olteniei,aparținând Județului Vâlcea, înconjurată de dealuri subcarpatice, la o altitudine de 450 metrii, străbătută de Râul Olănești.

Geografic, orașul se află la intersecția paralelei 45˚13'15'' latitudine nordică cu meridianul 24˚13'30'' longitudine estică. Localitățile cu care se învecinează sunt: la nord-est localitatea Brezoi, la est stațiunea Călimănești și comuna Muereasca, la sud-est localitatea Vlădești, la sud comuna Păușești-Măglași, la sud-vest comunele Stoenești și Bărbătești, la vest localitatea Costești, iar la nord comuna Mălaia.

Stațiunea este amplasată într-un spațiu geografic cu un aspect pitoreasc, unde se întâlnesc versanții sudici ai Munților Căpățânii, într-o vale de o splendoare rară, aici pădurile nu sunt tăiate, aerul curat stăpânind zona. (PopescuGorgan,2009).

4.1.2.CĂI DE COMUNICAȚIE

Stațiunea este situată într-o depresiune care spre nord este închisă de barierele calcaroase ale Munților Căpățânii, accesul către oraș se face doar prin partea de sud.

Rețeaua rutieră:

DN64A Râmnicu Vâlcea-Băile Olănești;

DN7(E81) București- Râmnicu Vâlcea+DN64A până în stațiune;

DN67 Târgu Jiu-Râmnicu Vâlcea+DN64A;

DN64 Drăgășani-Râmnicu Vâlcea+DN64A.

Rețeaua feroviară:

Gara Râmnicu Vâlcea pe linia Piatra Olt-Podu Olt, apoi cu autobuzul până în stațiune.(PopescuGorgan,1996)

4.1.3.RELIEF

Bazinul Olănești s-a conturat ca o zonă deosebită în cadrul Subcarpaților Getici și Munților Căpățânii. Trăsăturile caracteristice reliefului dau posibilitatea separării a două zone diferențiate: carpatică și subcarpatică. Altitutudinal, această zonă este cuprinsă între 250m(orașul Râmnicu Vâlcea) și 1978m(vârful muntelui Ionașcu).

Relieful se dispune în fâșii orientate pe direcția est-vest, iar dinspre nord spre est relieful coboară în trepte, acest lucru oferă un plus în estetica teritoriului.

Simpla etajare a reliefului pe o altitudine de peste 1700 metri, ne arată o multitudine de forme ale acestuia în ansamblul unei fragmentări foarte proeminente. Diversitatea reliefului este dată în primul rând de complexitatea geologică de aici, atât sub aspectul sistemului litologic, cât și sub acela al vârstei.

Fizionomia terenului este neuniformă, foarte accidentată și framântată, cu numeroase piscuri de munți și versanți. Înalțimile maxime din Bazinul Olănești le găsim pe catena Nordică, acestea fiind în general, între 1800-1900 metrii, încorporând majoritatea vârfurilor și a șeilor, spre sud aceste inălțimi încep să scadă. Cota maximă se înregistrează în vârfurile Ionașcu(1978m), Gera(1885m), Bogdanu(1800m). Culmile secundare se caracterizează sub aspectul unor plaiuri prelungi, puțin înclinate, între 1800 și 700 metrii. Din cele secundare se despart culmile Căprăreața, Cândoaia, Prislopelul, Plaiul Piatra Tăiată, Comarnic, Plaiul Câinelui care au altitudini între 650m și 450m. Între culme și fundul văii se înregistrează diferențe altitudinale de circa 300 de metrii.(CâmpulugeanuRădoi,2012)

4.1.4.HIDROGRAFIE

Din punct de vedere hidrografic, întraga zonă este drenată de o un păienjeniș de ape. Cel mai important curs de apă de aici este Râul Olănești, având o lungime de 38 kilometrii și o întindere a bazinului de unde își adună apele de 231 kilometrii pătrați.Râul Olănești izvorăște din Munții Căpățânii și curge în direcția SSE. Pe valea Olănești găsim numeroase cascade.

Analiza detaliată a zăcământului hidromineral de la Olănești, exploatat prin 30 de izvoare naturale și 4 foraje, scoate în evidență prezența unui tip hidrodinamic variat al apelor minerale din acest teritoriu.

Zăcamântul hidromineral din Olănești,valorificat prin 30 de izvoare naturale și 4 foraje, scoate în evidență prezența variată a apelor minerale din zonă și anume:

Sulfuroase, bicarbonate, sulfatate, sodice, calcice, magneziene- la izvoarele numărul 11,12,24 și 31, cu o mineralizare totală de 500-1000 mg/l și un conținut de hidrogen sulfurat de 0,1-9 mg/l;

Sulfuroase, clorurate, bicarbonate, sodice-numai la forajul 5 bis, cu o mineralizare totală de 1300mg/l;

Sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice, calcice, magneziene- întâlnite la majoritatea forajelor din zonă.(PopescuGorgan,2009)

4.1.5.CLIMĂ

Prin amplasarea ei, Stațiunea Băile Olănești, oferă un climat propice refacerii stării generale a organismului.

Factorii care determină climatul unei localități sunt: temperatura aerului, presiunea atmosferică, vânturile locale, umiditatea relativă a aerului, nebulozitatea, durata anuală de strălucire a soarelui și precipitațiile. Temperatura medie anuală întâlnită în Stațiunea Băile Olănești este de 9,2șC. Luna cu valoarea cea mai negativă este ianuarie, cu o temperatură medie de -2,6șC, iar luna cu valoarea cea mai pozitivă este iulie, cu temperatura medie de +19,7șC. Datorită acestor temperaturi ridicate constatăm ca în stațiune iernile nu sunt geroase, iar verile nu sunt toride, acestea având amplitudini termice scăzute.

Trecerea de la anotimpul rece la cel cald se întâmplă începând cu luna martie, iar de la anotimpul cald la cel rece în luna octombrie. Aici,anotimpul toamna inregistrează perioade de timp mult mai senine, temperaturi mai ridicate decât vara, acest lucru este posibil datorită munților din apropiere, care au rol protector asupra localității. Schimbarea diurnă a temperaturii aerului este dată de climatul continental, înregistrând valori maxime în orele dupa-amiezii și valori minime noaptea, spre dimineață. Temperaturile cele mai scăzute din anotimpul iarna se produc către orele dimineții, acestea fiind de -7,5șC….-8șC, pe timpul zilei ajung la +3șC și +4,5șC.

Primăvara, temperatura diurnă este negativă dimineața, mai ales în luna martie. Toamna, temperaturile medii diurne înregistrează scăderi treptate,iar la sfârșitul lunii noiembrie încep să se înregistreze temperaturi negative.

Umiditatea relativă a aerului în Băile Olănești indică o medie anuală de 78-79%, anotimpurile primăvara-vara au un nivel minim de 69-72, pe când anotimpul iarna atinge nivelul maxim de 86 . (CatrinaCatrina Veronica,1992)

Studiile realizate de către Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală din București privind influența climatului din Olănești asupra organismului(perioada 1966-1975) au dus la concluzia că este un bioclimat avantajos în tot timpul anului, mai ales în lunile aprilie-mai și septembrie-octombrie. Aceste condiții uimitoare pentru organism fac ca an de an tot mai multe persoane(atât români cât și straini) să vină la Băile Olănești pentru a-și remedia problemele de sănătate.(PopescuGorgan,1996).Bottom of Form

4.1.6.FLORA ȘI FAUNA

Potrivit principiului de zonare a vegetației creată de D.Grecescu și P. Enculescu, în Munții Olteniei – respectiv pentru zona Olănești-sunt prezente 2 zone de vegetație: zona de pădure sau forestieră și cea alpină. Conform și observațiilor realizate pe teren de prof. Traian Rădoi, doctor în biologie, din Băile Olănești, acest teritoriu se împarte în:

Etajul subalpin cuprinde vârfurile din Nord-vestul localității. Îl găsim la peste 1700 metrii altitudine și întâlnim jepi, merișor de munte, bujor de munte;

Etajul boreal se află la altitudinea de 1300-1700 metrii, aici găsim brad, paltin, scoruș, afin, socul roșu;

Etajul nemoral se desfășoară la altitudini cuprinse între 300-1400 metrii, întâlnim fag, paltin de munte, ulm, mesteacăn, ferigă, rostopască. Include următoarele subetaje:

Subetajul pădurilor de amestec;

Subetajul făgetelor;

Subetajul gorunetelor.(PopescuGorgan,2009).

În Olănești fauna este formată din capră neagră,cerb, căprioară, mistreț,urs, diverse rozătoare(veverițe, pîrș, iepure), rîs, lupi, vulpi, bursuci, păsări(cocoș de munte, ciocănitoare, codobatura, mierle, uli), în apele repezi și limpezi de munte găsim păstrăv, clean, mreana.(CatrinaCatrina Veronica,1992)

4.1.7.SOLUL

Învelișul de sol este rezultatul unei colaborări permanente a factorilor de relief, climă, vegetație, faună și hidrografie. Condițiile bioclimatice și varietatea materialului parental din bazinul Olănești are un efect pozitiv în etajarea altitudinală a solurilor, care evoluează aproximativ paralel cu înălțimea.

Cantitatea ridicată de precipitații și coborârea temperaturii pe direcția sud-nord impulsionează sporirea procesului pluvial și o diferență a profilului de sol. În spațiul montan solurile s-au dezvoltat și se desfășoară sub vegetația ierboasă a pajiștilor subalpine și sub pădurile de conifere amestecate cu foioase. Pe vârfurile munților Gera, Căprăreasa Preota, Ionașcu, sub vegetația de ienupăr, smârdar, afin, jneapăn, se dezvoltă pe soluri humice-siliculatice de tranziție spre podzoluri humico-feriiluviale. Ele se dezvoltă pe depozite de dezagregare, în situații de climă cu temperaturi medii de 0ș până la 1ș.

Sub pădurile de molid și fag apar soluri brune propriu-zise, care se formează pe conglomerate, gresii, marne și argile. Sunt soluri nestructurate și sărace în elemente nutritive, dar cu însuși fizice brune, favorabile dezvoltării viguroase a rădăcinilor. În zona forestieră cu păduri de foioase, găsim soluri brune de pădure. (CâmpulungeanuRădoi,2012)

4.2.CONTEXT ISTORIC

Conform legendei, apele minerale din Băile Olănești au puteri prielnice însănătoșirii organismului, aceasta putere este cunoscută din vremea romanilor.

Prima confirmare documentară a localității există din 19 iulie 1527.

Majoritatea autorilor care au scris până în prezent despre localitatea Băile Olănești povestesc că primele referiri despre izvoarele minerale de pe moșia lui Toma Olănescu au fost din anul 1760 găsite într-un hristov. Se consideră că anul nașterii unei stațiunieste data când s-au facut primele analize chimice ale apelor minerale existente pe teritoriul acesteia.

Organizarea și evoluția stațiunii balneare Olănești a avut în cursul secolului XIX și perioade de stagnare determinate de calamități naturale(ciumă, holeră,inundații,jafuri, războaie), neinteresul manifestat de mai marii vremii, precum și din cauză că oamenii preferau să plece pest hotare pentru tratament în stațiuni cu renume. Un element deosebit de important în evoluția stațiunii pe lângă calitatea apelor minerale recunoscute și la Expoziția Internațională de la Viena din 1873, îl reprezintă și acțiunile științifice și medicale întreprinse de dr. Carol Davilla, Societatea de Hidrologie Medicală, Consiliul Sanitar Superior și de Servicilor Minelor, Carierelor și Apelor Minerale, cercetările efectuate de Grigore Cobălcescu, Matei Drăghicescu. Medicii armatei române au probat și afirmat valoarea terapeutică și factorii naturali de care dispune această stațiune. Dovada documentară a apelor minerale de la Olănești prin analiză chimică se datorează lui Al. D. Ghica, acesta în 1829 îl pune pe medicul militar dr. Johann Nepomouc Mayer să caute ,,pe teren toate izvoarele noi de cură din Muntenia'', rezultatele acestei activități fiind publicate în 1830 în ,, Curierul Românesc''. (PopescuGorgan,2009).

Numărul oamenilor care veneau să iși ingrjească sănătatea a crescut de la an la an, datorită rezultatelor obținute din urma curelor balneare. Potrivit datelor statistice: în 1915, în Olănești și-au îngrijit sănătatea aproximativ 2000 de oameni, în 1951, 5646 oameni, ajungând în 1978 la 32 677, iar în 1986 la peste 60 000.

În 1869 chimistul Bernath Lendway a efectuat analize chimice izvoarelor minerale din Olănești, acesta a realizat aceste analize la îndemnul lui Carol Davila. Din cele 40 de surse hidrominerale, care purtau diferite nume proprii( Esculap, Diana, Etna, Maria, Lelia,etc), au fost analizate 20, care au fost clasificate în ape termale, saline, sulfuroase, iodurate, feruginoase, bromate, alcaline sau magneziene. Chimistul Bernath Lendway considera apele de Olănești superioare surselor hidrominerale din stațiuni balneare de peste granițe, precum: Baden, Barreges, Saint-Sauveur; cele alcaline au fost comparate cu apele de la: Vals, Vichy, Ems și Bourboule. În anul 1873 au fost trimise la Viena, monstre din apele minerale de pe teritoriul Olăneștiului, acestea obținând Medalia de Aur.

După obținerea acestei medalii, apele minerale din Stațiunea Băile Olănești au fost recunoscute pe plan internațional, ceea ce a dus la valorificarea acestor bogății naturale, de către Statul Român.

În urma studiilor realizate la Olănești, timp de zece ani, prin observațiile clinice asupra bolnavilor care se vindecau cu apele minerale de aici, doctorul Strehainu și-a luat, în 1880, doctoratul în medicină la Facultatea de Medicină din Montpellier (Franța).

Baza materială a crescut, astfel încât în 1877 funcționau aici, pe dreapta râului trei hoteluri, unul din ele dezvoltându-se pe două nivele,având 50 de camere și trei saloane. Din nefericire, în anul 1895, un fenomen meteorologic a devastat toate construcțiile în localitate.

Rezultatele terapeutice obținute l-au determinat pe Ion Puțurianu să înceapă, în 1905, construirea sanatoriului numit pe atunci,,Hotelul Băilor''. Tot în anul 1905, Dumitru Bădescu, proprietarul stațiunii a hotărât ridicarea complexului de băi care funcționează și astăzi.

Stațiunea Băile Olănești s-a dezvoltat foarte mult în ultimele decenii. Cel mai important este că toate izvoarele minerale din zonă au fost recaptate, acum fiind prezentate sub forma unor pavilioane de bufetare.În pavilioane, găsim o planșă unde este descrisă compoziția chimică a fiecarui izvor.

Baza de cazare s-a dezvoltat, s-au construit hoteluri, s-au modernizat spațiile existente, s-au amenajat popasuri turistice. Hotelul Olănești a fost dat in folosință în anul 1984 de către Ministerul Turismului.

În anul 1987 a intrat în circuitul balnear Complexul Hotelier și Alimentație al Sindicatelor din România, cu o capacitate de cazare de 800 locuri, cu restaurante și baruri cu capacitate de 1200 locuri, cu săli permanente și spații de destindere, cabinete medicale. Prin intrarea în funcțiune a acestor noi capacități de cazare, prin modernizarea unor vile, s-a mărit continuu numărul de locuri pentru odihnnă și recreere.(Catrina Catrina Veronica,1992).

În anul 1989, în stațiune s-a ridicat Palatul Olănești, construirea acestuia a durat 3 ani. Această casă reprezentând locuința de vacanță a soților Ceaușescu, dar din cauza evenimentului din decembrie 1989,care a dus la decesul celor doi, aceștia nu au avut parte de ea.(Petria,2005).

4.3.BAZA TEHNICO-MATERIALĂ

Baza tehnico-materială a turismului care mai poartă denumirea și de "structuri de primire cu funcție turistică", reprezintă totalitatea mijloacelor materiale de care se folosește turismul pentru realizarea funcțiilor sale economice și sociale.

Potrivit Ordonanței Guvernului nr.58/1998 cu privire la organizarea și desfășurarea activității de turism în România, definește structura de primire turistică ca fiind orice amenajare și construcție, care prin proiectare și execuție este destinată cazării, servirii mesei, agrementului, tratamentului balnear pentru turiști, împreună cu serviciile aferente.

Ministerul Turismului clasifică toate structurile de primire turistice, în funcție de caracteristicile constructive, de calitatea dotărilor și a serviciilor prestate, pe baza acestei ierarhizări se acordă certificatul de clasificare.

Structurile de primire turistice se clasifica astfel:

structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică: hoteluri, vile turistice, cabane, campinguri, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice și alte unități cu funcțiuni de cazare turistică;

structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică: unități de alimentație din incinta structurilor de primire cu funcțiuni de cazare, unități de alimentație publică situate în stațiuni turistice , restaurante, baruri, fast food, cofetării, patiserii și care sunt atestate conform legii;

structuri de primire turistice cu funcțiuni de agrement: cluburi, cazinouri, săli polivalente, instalații și dotări specifice agrementului turistic;

structuri de primire turistice cu funcțiuni de transport: rutier, feroviar, fluvial si maritim, pe cablu.

structuri de primire turistice cu funcțiuni de tratament balnear. (Dina Florentina,2015).

STRUCTURI DE PRIMIRE CU FUNCȚIUNI DE CAZARE ÎN STAȚIUNEA BĂILE OLĂNEȘTI

Cazarea în stațiune este realizată în hoteluri de 2,3și respectiv 4 stele, turiștii pot venii cu bilete de tratament eliberate de Casele de Pensii Teritoriale, precum și alte întreprinderi,instituții, societăți comerciale, etc., cu destinație directă spre unitatea recomandată sau pe cont propriu,tratamentele se realizează doar pe baza unui document prescris de medicul de familie sau din partea unor specialiști.(CâmpulgeanuRădoi,2012)

Potrivit Figurii 7, în Băile Olănești, principalele structuri de cazare sunt: hotelurile, vilele turistice, precum și pensiunile turistice. În anul 2000,existau doar 4 hoteluri, numărul lor fiind într-o continuă creștere, ajungând în 2012 la 16, după această perioadă urmează o scădere, dar nu foarte mare.

Criza economică din anul 2008, după cum se observă în graficul de mai sus, nu a afectat foarte mult structurile de cazare, acestea se dezvoltă în continuare, nu se poate vorbi de o creștere bruscă a acestora, ci doar de o evoluție de câteva unități în fiecare an, acest lucru se întamplă pană în anul 2012, după acest an, numărul acestora începe să se reducă.

Conform figurii 8,capacitatea maximă de cazare din Băile Olănești se înregistrează în hoteluri. Pe lângă acestea alte unități de cazare importate sunt vilele turistice și pensiunile.

În anul 2002, hotelurile aveau o capacitate de cazare de 519 945 locuri, urmează o perioadă ascendentă, în 2008 existau 640 774 locuri, în intervalul 2010-2014 avem scăderi, apoi în anul 2016, numărul crește față de anul 2010 cu 38 121 locuri.

Cazarea turiștilor sosiți în Băile Olănești în mare parte se realizează în hoteluri, pensiuni și vile, iar în număr redus în cabane, camping, pensiuni agroturistice.

În anul 2002 se înregistrau 26 671 sosiri în Băile Olănești, a urmat o creștere până în 2008, când existau 44 716 turiști, în intervalul 2010-2014 numărul turiștilor a scăzut, apoi în 2016 era de 32 883.

Criza economică din anul 2008, a afectat numărul de sosiri în stațiune, această cifră scăzând de la an la an, după anul 2014 se poate observa o ușoară creștere.

Și în situația din figura 10, numărul mare al înnoptărilor sunt înregistrate tot în hoteluri, vile și pensiuni turistice. Numărul maxim al înnoptărilor în cadrul hotelurilor s-a înregistrat în anul 2004 cu 392 386 turiști, iar minimul în 2014 cu 282 212 persoane, dar din anul 2016 acest număr este ascendent.

Hostelurile și popasurile turistice sunt structurile de primire care au avut cele mai puține înnoptări, numărul minim în cazul hostelurilor este de 204 persoane în 2014, iar maximul este înregistrat în 2012 cu 918 turiști. Popasurile turistice au valori doar în anul 2014, respectiv 65 turiști, înainte și după acest an numărul este 0.

Cu ajutorul chestionarelor efectuate unităților de cazare din Stațiunea Băile Olănești, putem descrie câteva dintre acestea, care pe lângă acestă funcție se pot face și tratamente balneare:

Hotel Select 3

Este amplasat pe strada Libertății, numărul 36, Băile Olănești.

Dispune de 33 de camere duble, 3 apartamente, 1cameră single,cu un total de 68 locuri. Are două săli restaurant, o terasă acoperită, bază de tratament proprie modernizată.

Hotel Select este o construcție nouă ridicată în anul 2004.

Hotel Stogu 3

Situat în centrul Stațiunii Băile Olănești, este un hotel de 3 stele, format din 2 corpuri, unul dat în folosință în anul 2003, iar celălalt în 2011.

Dispune de 21 camere duble și 3 apartamente.

Facilități Hotel Stogu: centru tratamente balneologice, parcare, restaurant, bar, recepție.

Hotel Olănești 3

Situat pe strada Băilor, numărul 10.

Baza de cazare are un total de 415 locuri, camerele fiind single, duble și apartamente.

Servicii de alimentație publică:

Restaurant cu 448 locuri

Terasă

Meniuri dietetice, tradiționale, a la carte.

Servicii de tratament:

Bază de tratament

Piscină acoperită

Saună uscată

4 cabinete medicale pentru consultații.

Hotel Livadia 2

Situat pe strada Aleea Muncitorilor, numărul 1.

Hotel Livadia dispune de 128 camere duble, 5 apartamente cu 1 dormitor, 3 apartamente cu 2 dormitoare, cu un total de 258 locuri de cazare,

Servicii de masă: restaurant 220 locuri, bar de zi, meniuri dietetice.

Hotelul are bază de tratament proprie, unde se efectuează zilnic numeroase proceduri.

Hotel Central 3

Hotel Central este situat pe strada Băilor, numărul 9B.

Hotelul a fost inaugurat în anul 2005 și renovat în întregime în 2011. Dispune de 30 camere duble, bază de tratament proprie dotată cu aparatură modernă, unde se pot efectua numeroase proceduri zilnic.

Servicii de masă:

restaurant 250 locuri;

terasă 200 de locuri;

bar 20 de locuri.

Hotel Parâng 2

Hotelul Parâng este situat pe strada Livadia, numărul 1.Dispune de 366 camere cu un total de 732 locuri.

Servicii de masă:

Hotelul are în componență două restaurante:

Restaurant Parâng Dietetic cu 420 locuri

Restaurant Parâng Clasic cu 420 locuri

Barul de zi:60 locuri

Cofetărie:40 locuri

Terasă

Servicii de tratament: Hotelul Parâng dispune de bază medicală proprie care are o suprafață de 580 metrii pătrați care poate asigura zilnic 1448 proceduri medicale.

Apele minerale utilizate în proceduri sunt: iodurate; bromurate; sodice; calcice; sulfuroase și clorurate.

Servicii de agrement: discotecă; sală de spectacole; club Internet; biliard în barul de zi; tenis de masă.

Hotel President 3

Amplasare: Strada Forestierilor, numărul 5, Băile Olănești.

Servicii de cazare: Hotel President are o capacitate de 84 de locuri. Dispune de 14 camere cu 2 paturi, 9 camere cu pat matrimonial și 2 apartamente.

Servicii de masă: Hotelul are în componența sa un bar de zi și restaurant, unde clienții pot servii masa.

Servicii de tratament: baza de tratament este dotată cu echipamente moderne pentru tratament electro și hidroterapeutic, tratamente ce vin în completarea curei cu ape minerale.

Pe lângă baza de tratament în hotel mai găsim: piscină interioară, saună, jacuzzi, sală fitness, cabinet masaj, precum și altele.

Hotel Tisa 3

Tisa este un hotel de 3 stele, amplasat pe strada Libertății, numărul 2A. Cazarea este realizată în 55 camere duble.

Servicii de masă.

Restaurant cu o capacitate de 100 de locuri

Bar

Terasă

Servicii de tratament: Bază de tratament proprie, procedurile efectuate aici sunt: hidroterapie, magnetoterapie, termoterapie, ultrasonoterapie, pneumoterapie, electroterapie, saună uscată.

Hotelul mai dispune și de piscină interioară, sală fitness, cabinet medical, saună.

Pensiunea Noel 3*

Pensiunea Noel este amplasată pe strada Libertății, numărul 46.

Dispune de 8 camere duble,

4 apartamente, un restaurant, o terasă și o cafenea.

În cadrul pensiunii găsim și o bază de tratament.

Alte unități de cazare în Stațiunea Băile Olănești:

Hoteluri: Bitu; Premier; Suprem; Florilor; Regia;Alice;Latina;

Pensiuni: Belvedere; Andra; Nina;Casa Vânătorilor;Eden;Europa;Izvoare;Rubin;

Vile: Nicoleta;Alexandra;Maria.

UNITĂȚI DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ÎN STAȚIUNEA BĂILE OLĂNEȘTI

Restaurantele din cadrul hotelurilor: Olănești; Stogu; Central; Livadia; Noel; Parâng; President; Select; Izvoare;

Barurile de zi din unitățile de cazare, Barul Turn;

Cofetăria Parâng;

UNITĂȚI DE PRIMIRE CU FUNCȚIE DE AGREMENT DIN STAȚIUNE

Discotecă Club Parâng;

Centrul Balnear din Parcul Central;

Piscinele interioare din Hotelul Olănești,Tisa,President; Piscină în aer liber la Hotel Select;

Parcul Central;

Săli de fitness, saună, masaj în Parcul Central și la Hotelul Olănești.

TRANSPORTUL

Transportul rutier până în stațiune este realizat de firma ANTARES, având autogara în zona "1 Mai" Râmnicu Vâlcea.

TRATAMENTUL BALNEAR DIN STAȚIUNE

În Stațiunea Băile Olănești, tratamentul balnear se realizează în numeroasele unități de cazare, efectuându-se o multitudine de proceduri.

Baza de tratament din această stațiune este modernă și este integrată în unitățile de cazare de aici, dintre cele mai importante amintim: Hotel Olănești, Parâng, Stogu; Select; Livadia; Central.

De asemenea în stațiune mai există Centrul Balnear și Bazinul cu ape sulfuroase.

4.4.POTENȚIALUL BALNEAR DIN STAȚIUNEA BĂILE OLĂNEȘTI

Apele minerale

În urma cercetărilor realizate asupra zăcământului hidromineral din această stațiune balneoclimaterică, apele subterane s-au clasificat astfel:

Ape subterane freatice

Ape subterane minerale

Apele subterane freatice le găsim în depozite de pe versanții văilor din zonă, la poalele acestora, cât și în lunca râului care drenează zona, acesta fiind Olănești.

Potrivit unor analize chimice efectuate apele sunt insuficient mineralizate, respectiv o valoare cuprinsă între 0,4-0,5 g/litru, calcice, bicarbonate, și cu un conținut relativ mare în sulfați. Pentru realizarea acestor analize s-au luat probe din fântâni.

Apele subterane minerale din depozitele eocene apar la suprafață sub forma izvoarelor, iar în depozitele cretacice s-au făcut foraje, acestea fiind predominante pe teritoriul Olănești. În zonă sunt numeroase izvoare cu debite diferite care fluctuează între 0,83metrii cubi-31 metrii cubi/zi.

După mineralizație, apele din Olănești se pot grupa astfel:

Surse cu apă oligominerală (sub 1g/litru de săruri), la izvoarele 11,12,24

Surse cu apă minerală (peste 1gram/litru de săruri)

Cu concentrație mică (1-3grame/litru de săruri), la izvoarele 10,13,14

Cu concentrație medie (3-9grame/litru de săruri), la izvoarele 3,5,7,9,15,19 și forajele F5;F5bis;

Cu concentrație mare(peste 9grame/litru de săruri), forajele F1,F2,F3,F4.

După utilitatea lor terapeutică:

Izvoarele 11,12,24,31 conțin ape bicarbonate, magneziene, sodice,calcice,sulfatate, sulfuroase

Izvoarele 10,13,14 și forajul F5 bis au în compoziție ape clorurate, iodurate, sodice, bicarbonate, bromurate, sulfuroase la

Izvoarele 3,4,5,7,8,9,15,16,18,19,20,23,27,30 și forajele F1,F2,F3,F4,F5 au ape clorurate,sodice, bromurate,magneziene,calcice,sulfuroase.

Indicații terapeutice

Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneo-Climatologie a atestat terapeutic Stațiunea Băile Olănești datorită apelor minerale care sunt prezente în zonă. Pe teritoriul Stațiunii se găsesc 23 de surse hidrominerale, 16 sunt în exploatare dintre care 13 se folosesc în cura internă și 3 în cura în cura externă.

Apa utilizată în cura internă este preluată de la izvoarele 3,5,7,8,9,10,11,12,13,14,15,24,30 , iar pentru cura externă de la izvoarul numărul 19 și forajele F2, F4.

Cu ajutorul curei interne sunt tratate:

Boli ale aparatului urinar:litiază, infecții urinare-izvoarele 10,11,12,13,14,24;

Boli ale apartului digestiv-izvoarele 3,5,7,8,9,10,11,12,13,14,24;

Afecțiuni asociate: boli cardio-vasculareafecțiuni ginecologice-izvoarele 7,15.

Prin cura externă sunt tratate:

Reumatism, maladii de nutriție, nevroză astenică, sechele musculo-articulare,precum și alte afecțiuni.

Tratamentul cu ape minerale

Tratamentul balnear care se efectuează în Stațiune se împarte în două categorii, respectiv crenetoterapie care se referă la procedurile cu ape minerale și tratament auxiliar care vizează hidroterapia, electroterapia, fizioterapia, fototerapia, kinetoterapia, aeroterapia.

Pentru cura internă se folosesc 6 prize de apă pe zi,aceste ape sunt luate de la sursă, deoarece iși pierd stabilitatea în contact cu aerul,li se modifică aspectul, dar și calitatea farmodinamică. Din cauza acestor caracteristici, aceste ape nu se îmbuteliază și nu se comercializează.

Pentru efectuarea curei externe, stațiunea Băile Olănești oferă următoarele facilități:

Pavilion cu instalații pentru băi calde și irigații vaginale;

Secție de hidroterapie;

Secție de electroterapie;

Secție de tratament cu instalații de aerosoli;

Kinetoterapie și hidrokinetoterapie;

Bază de tratament de fizioterapie și termoterapie în cadrul Hotelului Parâng;

La Hotel Olănești există 4 cabinete medicale și 8 cabinete de fizioterapie.

4.5. FIRME

4.5.1. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE FIRME ÎN PERIOADA 2000-2012

În perioada 2000-2012 în Stațiunea Băile Olănești numărul de firme a început sa crească până în anul 2008 când a avut loc criza economică, după această perioadă nu s-au mai înregistrat creșteri, dar nici scaderi bruște.

În Băile Olănești în anul 2000, potrivit datelor CAEN, aveam 51 de firme în cele trei sectoare de activitate respectiv primar, scundar și terțiar, atingem apogeul maxim în anul 2008 cu 131 de firme, apoi urmează o perioadă mai dificilă pentru această zonă, dar numărul de firme nu a scăzut exagerat de mult, păstrându-se o linie de plutire, în 2009 pierdem 13 firme, în 2010 se înregistreaz o creștere mica, iar din 2011 rămânem cu 115 firme.

Firmele cu numărul cel mai mare a fost înregistrate în urmatoarele activități: exploatare forestieră(COD CAEN 220), fabricarea pâinii(COD CAEN 1071), fabricarea săpunurilor, detergenților și a produselor de întreținere(COD CAEN 2041),lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale(COD CAEN 4120), comerț cu ridicata al materialului lemnos(COD CAEN 4673), comerț cu amănuntul în magazine nespecializate(COD CAEN 4711), hoteluri și alte facilități de cazare similare(COD CAEN 5510), restaurante(COD CAEN 5610),baruri(COD CAEN 5630), celelalte activități au un procent relativ mai redus.

4.5.2. PONDEREA FIRMELOR ÎN PRINCIPALELE SECTOARE DE ACTIVITATE

Sectorul primar în Băile Olănești cuprinde următoarele activități: cultivarea orezului, creșterea bovinelor de lapte și exploatare forestieră.

Plecând de la 2 firme în anul 2000, până în anul 2008 se înregistrează creșteri, dar nu foarte mari, deoarece aveam doar 5 firme, a fost o periadă de stagnare până în anul 2011, după acest an firmele din sectorul primar încep sa se reducă numeric.

Firmele din sectorul secundar din Băile Olănești se bazează pe industria prelucratoare și construcții, cu activitățile sale aferente.

Potrivit figurii 25, observăm că numărul firmelor din acest sector este în continuă creștere ajungănd în anul 2008 la valoarea de 23 firme, odată cu venirea crizei economice, acestă cifră a început să scadă până în 2011, urmând ca în 2012 numărul de firme să se dezvolte.

Firmele din sectorul secundar sunt concentrate în următoarele activități: fabricarea pâinii(COD CAEN 1071), fabricarea altor produse alimentare(COD CAEN 1089), fabricarea săpunurilor, detergenților și a produselor de întreținere(COD CAEN 2041),turnarea fontei(COD CAEN 2451),fabricarea de construcții metalice(COD CAEN 2511), lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale(COD CAEN 4120), lucrări de instalații sanitare(COD CAEN 4322),lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții(COD CAEN 4391).

Sectorul terțiar ocupă un loc foarte important în Băile Olănești. Numărul de firme din acest sector are o linie ascendentă până în anul 2008, după acest an începe o mică scădere de la 103 firme, ajungând în anul 2012 la 90 de firme.

Domeniile predominante în cadrul sectorului terțiar sunt reprezentate de hoteluri (COD CAEN 5510), precum și de comerț cu amănuntul în magazinele nespecializate, cu vânzare de produse alimentare, băuturi și tutun (COD CAEN 4711).

Dacă în anul 2000, sectorul terțiar înregistra un număr de 40 de firme, acesta atinge apogeul maxim în anul 2008 cu 103 interprinderi.

Conform figurii 27, observăm că din punct de vedere al firmelor în Băile Olănești sectorul terțiar este pe primul loc cu un procentaj foarte ridicat, pe locul doi se situează sectorul secundar cu procentaj cuprins între 17-18, ultimul loc îl ocupă sectorul primar.

4.5.3. PONDEREA FIRMELOR DIN TURISM ÎN SECTORUL TERȚIAR

Analizând figura 28, observăm că turismul ocupă un loc important în cadrul sectorului terțiar, acesta având procente care variază între 25-27. În anul 2000, erau 40 de firme în sectorul terțiar, din acest număr 13 se aflau în domeniul turism. Pentru anul 2008 lucrurile se schimbă, numărul de firme din terțiar crește la 103,iar cele din turism la 34. În anul 2012 numărul firmelor din turism nu se schimbă, în schimb totalul de firme din sectorul terțiar scade la 90.

4.5.4. PONDEREA TURISMULUI ÎN TOTAL FIRME

Figura 29 reprezintă ponderea firmelor ce aparțin turismului din totalul de firme din Olănești, acesta având procente ce variază între 20-23. În anul 2000 în Olănești aveam 13 firme în turism, totalul de firme fiind de 51. În 2008 numărul de firme ajunge la 131, iar cele din turism la 34, pentru anul 2012 numărul total de firme este în descreștere se situează la cifra de 115, cele din turism rămânând la 34.

CIFRA DE AFACERI

EVOLUȚIA CIFREI DE AFACERI ÎN PERIOADA 2000-2012

Cifra de afaceri însumează veniturile totale obținute din operațiunile comerciale efectuate de firme.În Băile Olănești, aceasta cunoaște o perioadă de creștere pornind în anul 2000 de la 5 622 173 RON, ajungând în anul 2008 la 62 210 644 RON, după această perioadă se înregistrează o scădere,urmând ca în anul 2012 numărul sa fie de 66 092 501 RON. 2012 este anul în care se înregistrează cifra de afaceri maximă.

Nivelul cifrei de afaceri în sectorul primar oscilează, pornind de la 67 358 RON în anul 2000, ajunge la 729 603RON în anul 2008, scade până în 2010, urmând o creștere bruscă, în 2012 se înregistrează 1 448 764 RON.

În figura 32 observăm dezvoltarea cifrei de afaceri din sectorul secundar, pornește în anul 2000 de la 1 380 345 RON, în 2008 ajunge la 17 667 162 RON, încep să se resimtă efectele crizei economice, dar nu pentru mult timp, urmând ca în 2011 să se inregistreze sume de 22 797 506 RON, iar în 2012 aceasta este tot în creștere.

Potrivit figurii 33, cifra de afaceri din sectorul terțiar este ascendentă până în anul 2008, după această perioadă urmează o scădere, dar din anul 2011 aceasta iși revine.

În anul 2000 se înregistrează o cifră de afaceri de 4 174 470 RON, în anul 2008, 43 814 204 RON, iar în anul 2012 avem 41 967 556 RON.

PONDEREA CIFREI DE AFACERI ÎN SECTORUL TERȚIAR

După cum putem observa din figura 34, turismul ocupă un loc important în sectorul terțiar, procentul acestuia fiind în creștere, dacă în anul 2000 aveam doar 24, în anul 2012 acesta aproape că se dublează, activitatea hotelieră aducând cele mai mari venituri.

4.6.3.PONDEREA TURISMULUI DIN TOTALUL CIFREI DE AFACERI

Conform figurii 35, observăm că turismul cuprinde valori care oscilează între 19 și 31. În anul 2000 din totalul cifrei de afaceri de 5 622 173 RON, valoarea din turism era de 1 296 427 RON,în 2008 situația se schimbă 62 210 969 RON reprezintă totalul veniturilor, iar 24 608 708 RON este venitul din turism. Situația este în continuare ascendentă,așa că în anul 2012 se înregistrează venituri mai mari.

4.6.4.PONDEREA CIFREI DE AFACERI ÎN PRINCIPALELE SECTOARE DE ACTIVITATE

Figura 36 ne ilustreză procentajul fiecărui sector de activitate în parte. Cifra de afaceri obținută este datorată în primul rând sectorului terțiar care deține cel mai mare procentaj cuprins între 64-83, urmat de sectorul secundar cu procente care variză între 16-34, pe ultimul loc se situează sectorul primar care are valori foarte reduse.

Principalele activități sunt legate de hoteluri(COD CAEN 5510), baruri(COD CAEN 5630), comerț cu ridicata a materialului lemnos(COD CAEN 4673), comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice(COD CAEN 4773), comerț cu amănuntul în magazine nespecializate(COD CAEN 4719), comerț cu amănuntul al altor produse alimentare, în magazine specializate(COD CAEN 4729), sectorul secundar este pe locul doi, având ca activități:fabricarea pâinii(COD CAEN 1071),fabricarea săpunurilor, detergenților(COD CAEN 2041), turnarea fontei(COD 2451),lucrări de construcții(COD CAEN 4120), lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții(COD CAEN 4391), iar cu un procentaj foarte mic intâlnim sectorul primar, exploatarea forestieră(COD CAEN 220) fiind cea mai importantă activita

4.7.PROFIT

4.7.1. EVOLUȚIA PROFITULUI IN PERIOADA 2000-2012

Analizând situația profitului din Olănești, observăm că acesta înregistrează fluctuații. În anul 2000 valoarea profitului era estimată la 206 926 RON, urmează creșteri și scăderi ușoare până în anul 2007când era de 5 623 350 RON,în anul 2010 acesta era de 3 583 401 RON, apoi crește brusc, astfel că în anul 2012 se înregistrează un profit de 9 205 791 RON.

Câteva dintre activitățile care aduc profit sunt: Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale(COD CAEN 4120),lucrări de învelitori, șarpante și terase la constucții(COD CAEN 4391), comerț cu ridicata al materialului lemnos(COD CAEN 4673), hoteluri(COD CAEN 5510), restaurante (COD CAEN 5610),baruri(COD CAEN 5630), precum și altele.

În anul 2000 sectorul primar înregistrează un profit de 233,4 RON, după această perioadă, timp de 4 ani profitul este 0,din 2005 au loc oscilații, 2011 este anul cu valoarea cea mai mare și anume 170 971 RON.

Activitățiile aducătoare de profit din sectorul primar în Olănești sunt următoarele: exploatare forestieră (COD CAEN 220) și creșterea bovinelor de lapte(COD CAEN 141). Profitul realizat din creșterea bovinelor de lapte este mai redus.

Cu ajutorul figurii 39, observăm evoluția profitului din sectorul secundar, acesta a întâmpinat dificultăți pe perioada 2000-2012. Progresul profitului a întâmpinat și perioade de declin, în 2000 acesta era de 40 253.4 RON,anul 2012 reprezintă perioada de glorie a acestui sector însumând un venit de 2 784 401 RON.

Principalele activități din sectorul secundar care au adus profit în Olănești sunt legate de : fabricarea pâinii(COD CAEN 1071), turnarea fontei(COD CAEN 2451), lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale(COD CAEN 4120), lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții(COD CAEN 4391), lucrări de instalații sanitare(COD CAEN 4322), fabricarea de mobilă(COD CAEN 3109), fabricarea săpunurilor, detergenților și a produselor de întreținere(COD CAEN 2041), fabricarea altor produse alimentare(COD CAEN 1089).

Și în cazul profitului, sectorul terțiar însumează cele mai ridicate valori. În anul 2000, sectorul terțiar înregistrează un venit de 166 439.3 RON, urmează oscilații, iar în anul 2012 profitul este de 6 296 627 RON, ceea ce înseamnă că este aproximativ de 40 de ori mai mare decât în anul 2000.

Activitățiile din sectorul terțiar care aduc cel mai mare profit sunt: comerț cu ridicate al materialului lemnos(COD CAEN 4673), comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzarea predominantă de produse alimentare, tutun și băuturi (COD CAEN 4711), comerț cu amănuntul al altor produse alimenatare, în magazine spacializate(COD CAEN 4729), comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate(COD CAEN 4773), hoteluri și alte facilități de cazare similar(COD CAEN 5510), alte servicii de cazare(COD CAEN 5590), restaurant(COD CAEN 5610), baruri(COD CAEN 5630), activități de inginerie și consultanță tehnică(COD CAEN 7112), alte activități de servicii(COD CAEN 9609), restul de activități având profit mai scăzut.

4.7.2. PONDEREA PROFITULUI DIN TURISM ÎN SECTORUL TERȚIAR

Potrivit figurii 41, observăm că după anul 2004 turismul reprezintă aproximativ cea mai importantă activitate aducătoare de profit din sectorul terțiar, acesta având procente destul de mari, iar în 2012 ocupă aproape jumătate.

Chiar dacă în 2008 acest sector a fost afectat de criza economică, nu a decăzut , înregistrând un profit foarte mare, în 2011 are 4 924 738 RON, iar în 2012 această sumă ajungela 5 707 204 RON.

4.7.3.PONDEREA TURISMULUI ÎN PROFITUL TOTAL

În anul 2000, profitul obținut din turism ocupă un procent de doar 16 din totalul profitului, în schimb după anul 2004 situația se schimbă, profitul realizat din turism crește.

Activitățile din turism care realizează profit în această perioadă sunt: unitățile hoteliere(COD 5510), alte unități de cazare(COD 5590), restaurantele (COD 5610), barurile(COD5630),precum și agențiile turistice(COD 7911).

4.7.4.EVOLUȚIA PROFITULUI ÎN PRINCIPALELE SECTOARE DE ACTIVITATE

Conform figurii 43, putem observa că sectorul terțiar înregistrează cel mai mare profit în Olănești,cu procente cuprinse între 69-94, următorul sector este cel secundar care are procentajul cuprins între 6-30.

Sectorul primar se clasează pe ultimul loc, acesta are cea mai mică valoare, până în anul 2006 este aproape inexistent, după această perioadă acesta începe să crească, dar în comparație cu celelalte două sectoare acesta aproape că lipsește, având un procent de doar 1 din total, activitatea care îi aduce profit este exploatarea forestieră.

4.8. SALARIAȚI

4.8.1. EVOLUȚIA NUMĂRULUI SALARIAȚILOR IN PERIOADA 2000-2012

În Olănești, potrivit figurii 44, putem remarca o continuă creștere cu ușoare fluctuații, nivelul maxim este întâlnit în anul 2008, cu 635 salariați, numărul minim este în anul 2000, unde aveam 249 de salariați.

Numărul salariaților din sectorul primar, prezintă pe toată perioada o instabilitate foarte mare. În anul 2000, în sectorul primar s-au înregistrat 7 angajați, în 2008,numărul a crescut la 15, iar în 2012, au fost 14 salariați.

Sectorul secundar în anul 2000 avea 110 salariați, numărul acesta este într-o continuă creștere, ajunge în 2008 la 176 muncitori, urmează o scădere ușoară, iar în 2012 se înregistrează maximul de angajați, anume 192.

Până în anul 2005, în sectorul terțiar s-a înregistrat o creștere bruscă, ajungând la 387 salariați, există apoi variații de scurtă durată, numărul maxim este în anul 2008 cu 444 angajati, urmează o scădere, dar nu foarte mare, în anul 2012 avem 407 muncitori.

4.8.2.PONDEREA SALARIAȚILOR DIN TURISM ÎN SECTORUL TERȚIAR

Salariații din turism ocupă după anul 2004 un rol important în sectorul terțiar, aceștia având un procent în jurul valorii de 40.

În anul 2000, în turism aveam 26 de salariați, numărul acestora crește, în 2009 întâlnim 296 de persoane care lucrau în turism, apoi această cifră scade, dar nu exagerat.

Cei mai mulți salariați se întâlnesc în domeniul hotelier(COD CAEN 5510), restaurante(COD CAEN 5610) și baruri(COD CAEN 5630).

4.8.3.PONDEREA TURISMULUI ÎN TOTAL SALARIAȚI

În anul 2000 din totalul de 249 salariați, 26 erau în domeniul turismului. Maximul s-a înregistrat în anul 2009, unde găseam 296 în turism, din totalul de 622 salariați.

Din figura 49, putem observa că salariații din turism ocupă un loc important după anul 2004 în totalul turismului. Aceștia dețin un procentaj cuprins între 31-34, acest lucru se întâmplă după anul 2004.

4.8.4.PONDEREA SALARIAȚILOR ÎN PRINCIPALELE SECTOARE DE ACTIVITATE

Figura 50 ne ilustreză situația salariaților în cele trei sectoare de activitate. Cea mai mare pondere este în sectorul terțiar, fiind urmat de sectorul secundar apoi pe ultimul loc se clasează cel primar cu valori cuprinse între 2-3.

Salariații din sectorul secundar sunt concentrați în următoarele activități: fabricarea pâinii(COD 1071), lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale(COD 4120), lucrări de învelitori,șarpante și terase la construcții(COD 4391),turnarea fontei(COD 2451).

Salariații din sectorul terțiar sunt angajați în activitățile: comerț cu ridicata al materialului lemnos(COD 4673), comerț cu amănuntul în magazine nespecializate(COD 4711), comerț cu amănuntul al produselor alimentare(COD 4729), hoteliere(COD 5510), restaurante(COD 5610), baruri(COD 5630),activități de difuzare a programelor de televiziune(COD 6020).

CAPITOLUL V

CONCLUZII:

În lucrarea de licență intitulată "Capacitatea adaptativă a bazei tehnico materiale pentru turismul balnear la crizele structurale. Studiu de caz: Stațiunea Băile Olănești", mi-am propus să realizez un studiu asupra bazei tehnico materiale, să observ dacă au existat sau nu modificări substanțiale la nivelul acesteia în situațiile de criză.

Băile Olănești este o stațiune balneoclimaterică, datorită resurselor naturale de care dispune, numărul mare de izvoare și climatul de aici joacă un rol important în vindecarea și tratarea diverselor afecțiuni și boli.

Resursele mari de ape minerale din zona Olănești, oferă stațiunii o imagine favorabilă, deoarece în bazele de tratament special amenajate și dotate, se pot realiza numeroase proceduri zilnic.

Am scos în evidență perioada 2000-2012, care cu ajutorul datelor CAEN, am reușit să o analizez mai în detaliu, pentru a crea o imagine de ansamblu acestui fenomen de criză structurală. Am realizat mai multe calcule, comparații, grafice și interpretări în ceea ce privește numărul de firme, salariați, evoluția profitului și a cifrei de afaceri.

În urma acestor analize, am observat ca Stațiunea Băile Olănești a fost și ea afectată de criza economică din anul 2008. Chiar dacă în 2008 s-au înregistrat scăderi, aceasta nu a decăzut și s-a păstrat pe o linie de plutire.

Numărul firmelor prezente în Olănești a scăzut după criză, în patru ani aici s-au desființat 16 firme. Totuși turismul nu a fost foarte afectat, procentul acestuia fiind în continuă creștere.

Cifra de afaceri a cunoscut un moment critic în anul 2010, unde aceasta a scăzut foarte mult, dar după această perioadă, aceasta a început să se dezvolte. Și în situația de față, turismul, raportat la cifra de afaceri, este în creștere.

Profitul în perioada 2008-2010 a fost și el afectat, scăzând foarte mult, dar apoi urmează o creștere bruscă a acestuia. Profitul obținut din turism are o linie ascendeantă.

Odată cu venirea crizei salariile au început să scadă, acest lucru se resimte în 2008, când numărul salariaților a început să se micșoreze, în 2010, 41 de persoane au renunțat la locul de muncă. În cazul salariaților din turism, în perioada 2008-2012, numărul acestora a crescut cu un procent.

După acestă perioadă de criză, baza de cazare în stațiune a început să se diversifice, construindu-se unități noi, iar cele existente au început să fie renovate.

Baza de tratament din aceasă stațiune este modernă, integrată în baza de cazare, printre care cele mai importante sunt: Hotel Olănești, Hotel Parâng, unde se pot realiza zilnic mii de proceduri.

În Băile Olănești, după anul 2008, funcția turistică ocupă cea mai mare pondere, respectiv un procentaj cuprins 20-35.

Potrivit datelor statistice, preluate de pe siteul Institutului Național de Statistică, numărul sosirilor în Olănești în perioada 2008-2012 este in descreștere, în schimb numărul unităților de cazare este în plină dezvoltare.

Alte forme de turism practicate în zonă, pe lângă turismul balnear sunt: turism de odihnă și recreere, drumeții, religios, rural și agroturism, vânătoare și pescuit sportiv.

BIBLIOGRAFIE:

Avram C., Ciobotea D.,(2009) Dicționar istoric al localităților din Județul Vâlcea, Editura Sitech Craiova

Berbecaru I.,(1976) Strategia promoțională în turism, Editura Sport-Turism.

Bârsan Mihaela, Bălan Alina,(2010) Impact of crisis on the tourism industry in Romania.

Bran Floriana, Marin D., Simion Tamara,(1998) Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică.

Catrina S., Catrina Veronica(1992) Băile Olănești,Editura Casa Editorială pentru turism și cultură "ABEONA" București.

Câmpulungeanu V., Rădoi T.,(2012) Băile Olănești-File de legendă, Editura Proșcoala Râmnicu Vâlcea.

Diaconu Mihaela, Hanciuc Nina, Iordache Carmen,(2003) Marketing în turism, Editura Independența Economică.

Dina Floriana,(2015) Economia turismului, Editura Rotipo.

Dumitrescu D.,(2005) Resursele turistice ale Județului Vâlcea, Editura Conphys Râmnicu Vâlcea.

Istrate Ion,(1988), Turismul-un fenomen în mișcare, Editura Sport-Turism, București.

Istrate I., Bran Floriana, Roșu Anca-Gabriela, (1996) Economia turismului și a mediului înconjurător, Editura Economică.

Neacșu N., Baron P., Snak O.,(2006) Economia turismului, Editura Pro Universitaria

Neacșu N., Băltărețu Andreea,(2005) Economia turismului, Editura Uranus.

Petria P.,(2005) Itinerar spiritual vâlcean-Pas cu pas prin locuri memorabile vâlcene, Editura Conphys Râmnicu Vâlcea.

Petrescu E.,(2007) Vâlcea-Țara lupilor getici sau ținutul vâlcilor, Editura Conphys Râmnicu Vâlcea.

Popa A.,(2006) Cura balneară la Olănești, Editura Offsetcolor Râmnicul Vâlcea.

Popescu I., Gorgan N.,(1996) Băile Olănești-File de istorie, Editura Tipocor București.

Popescu I.,Gorgan N., (2009) Băile Olănești-Ghid balnear și turistic, Editura Almarom Râmnicu Vâlcea.

Popescu I., Gorgan N.,(2016) Băile Olănești-Ghid balnear și turistic ediția a IV-a, Editura Almarom Râmnicu Vâlcea.

Popescu Laura Maria, Nisuleșcu Ileana,(2013) Turism in time of crisis and influence in the process of economic increase.

Popescu O.,(2013) Vâlcea medicală, Editura Paco București.

Roangheș Ana-Maria, Tudoricu Anca,(2014) Development opportunities for spa tourism in Valcea Subcarpathians:Towards a single European market, Human Geographies, vol.8.

Tamaș C.,Tudor Gh.,(1999) Vâlcea turistică, Editura Conphys Râmnicu Vâlcea.

***Institutul Național de Statistică al României, http://www.insse.ro/cms/, accesat la data de 10 mai 2017.

***Open Street Map

***Proiect UB/1365;Borg Design.

*** Revista România turistică, iunie-iulie 2004.

***Revista România Turistică, aprile-mai 2006.

***Primăria Băile Olănești

***Strategia de dezvoltare Economic-Socială a orașului Băile Olănești-Județul Vâlcea.

.

ANEXE:

Lista Hărți:

Lista fotografii:

Listă Grafice:

Model Chestionar: