CAP.ă1ăNoĠiuniăgeneraleăprivindătaxaăpeăvaloareăadăugată pag.6 [623146]

2

3

4

CUPRINS

Introducere
CAP.ă1ăNoĠiuniăgeneraleăprivindătaxaăpeăvaloareăadăugată pag.6
1.1. DefiniĠie și sfera de cuprindere pag.6
1.2. OperaĠiuni scutire de TVA pag.9
1.3. Plătitorii de TVA pag.13
1.4. Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoare adăugată pag.15
1.5. Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată pag.17
1.6. Cotele de impozitare și calculul taxei pe valoare adăugată pag.18
1.7. Regimul deducerilor privind taxa pe valoare adăugată pag.21
1.8. ObligaĠii ale plătitorilor în legătură cu taxa pe valoare adăugată pag.22
CAP. 2 Contabilitate aătaxeiăpeăvaloareăadăugată pag.25
2.1. Conturile de TVA pag.25
2.2. Aspecte privind contabilitatea taxei pe valoare adăugată pag.27
2.2.1. Taxa pe valoare adăugată, reducerile comerciale și financiare pag.27
2.2.2. A mbalaje care circulă în regim de restituire pag.29
2.2.3. Facturi neîntocmite și facturi nesosite pag.29
2.2.4. Avansurile și taxa pe valoare adăugată pag.31
2.2.5. Vânzările cu plata în rate și taxa pe valoare adăugată pag.33
2.2.6. Taxa pe valoare adăugată și vânzările prin consignaĠie pag.36
2.3. Documente contabile obligatorii pentru plătitorii de TVA pag.37
2.3.1. Factura fiscală pag.37
2.3.2. ChitanĠa pag.39
2.3.3. Bon de comandă – ChitanĠă pag.40
2.3.4. Aviz de însoĠire a mărfii pag.41
2.3.5. Jurnalul pentru vânzări pag.44
2.3.6. Jurnalul pentru cumpărări pag.45
2.3.7. Decont de TVA pag.46
CAP. 3 Contabilitate TVA-ului la S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. pag.51
3.1. Prezentarea general ă a societăĠii S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. pag.51
3.2. Analiza taxei pe valoare adăugată la S.C. Metro Cash&Carry S.R.L. pag.63
CAP.ă4ăConcluziiășiăpro puneri pag.65
ReferinĠeăbibliografice: pag.67
Anexe : pag.68

5

INTRODUCERE

Această lucrare, intitulată „Taxa pe valoare adăugată” a fost elaborată și structurată în
conformitate cu normele româneș ti de contabilitate și a Codului fiscal.

Am ales tema taxa pe valoare adăugată pentru lucrarea de licenĠă deoarece am considerat- o
ca fiind de o deosebită importanĠă. În elaborarea acestei lucrări am încercat să folosesc cât mai multe
informaĠii, cunoștinĠe și noĠiuni asimilate în perioada celor 3 ani de facultate, dar și cunoștinĠele
dobândite suplimentar prin munca individuală.

În primul capitol al acestei lucrări, am încercat să definesc și să clasific noĠiunile general e
privind taxa pe valoare adăuga tă, conform normelor contabile românești în vigoare, de asemenea am
vorbit despre baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată, cotele de impozitare și calculul
acesteia precum și despre regimul deducerilor și obligaĠiile plătitorului în legătură cu taxa pe valoare
adăugată.

În capitolul al doilea am făcut o prezentare a sistemului de conturi utilizat pentru
recunoașterea taxei pe valoare adăugată, aspectele privind contabilitatea acesteia și documentele
contabile obligatorii pentru plătitorii de TVA.

În capitolul al treilea am realizat o prezentare generală a S.C. Metro Cash &Carry S.R. L.
unde am descris pe scurt cele mai importante caracteristici: denumirea, forma juridică, obiectul de
activitate, structura organizatorică a societăĠii, sistemul informatic utilizat și am facut o scurtă
analiză a poziĠiei financiare și a performanĠelor societăĠii, precum și studiul de caz privind taxa pe
valoare adăugată la S.C. Metro Cash &Carry S.R. L.

Am ales aceasta companie pentru studiu de caz deoarece mi-a fost de stul de ușor să culeg
date, fiind societatea unde mi-am aprofu ndat cunoștinĠ ele de pe parcurusul celor 3 ani.

Finalizând această lucrare sper că am demonstrat nivelul de cunoștinĠe și abilităĠi pe care le –
am dobândit în anii de facultate și că mă va ajuta în activităĠile viitoare pe care le voi rea liza în acest
domeniu. Având în vedere că disciplina contabilitate este o disciplină care se adaptează permanent
condiĠiilor, studiul individual este obligatoriu pentru orice lucrător în domeniul financiar – contabil.

6

CAPITOLUL I

NOğIUNIăGENERALEăPRIVINDăTAXAăPEăVALOAREăADĂUGATĂ

1.1. DefiniĠieășiăsferaădeăcuprindere

Taxa pe valoarea adaugată a aparut în FranĠa, în 1954, în sfera sa de acĠiune fiind incluse
serviciile și comerĠul cu ridicata. Ulterior, sfera sa de aplicare a fost extinsă și asupra altor activităĠi,
în special asupra comerĠului cu amănuntul, generalizarea taxei pe valoarea adăugată având loc tot în
FranĠa, în ianuarie 1968.
O cotă prelevată din TVA -ul colectat de statele Uniunii Europene constituie un venit al
bugetului Uniunii. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect deoarece se aplică pe fie care
stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adăugate realizate de producători,
inclusiv asupra dist ribuĠiei către consumatorul final.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit plătit atât de persoanele fizice, cât și de cele
juridice, și a căpătat o importaĠă foarte mare. De aceea cunoașterea caracteristicilor acestui im pozit
este necesară, plătitorul trebuie să cunoască atât cota acestui impozit, dar și operaĠiunile pentru care
se plătește taxă pe valoarea adăugată și cele exonerate de la plată.
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect, întemeiat pe criteriul
deductibilităĠii, care are la baza calculului valoarea relaĠiilor de transfer a proprietăĠii asupra
bunurilor care circulă în societate și a valorii serviciilor.
Criteriul deductibilităĠii se fundamentează pe diferenĠa dintre mărimea taxei pa valoarea
adăugată, aplicată asupra vânzărilor și a taxei pe valoarea adăugată, aplicată la valoarea
cumpărărilor din cadrul aceluiași circuit economic.
Taxa pe valoarea adăugată se aplică asupra tranzacĠiilor fiecărui stadiu al circuitului
economic și reprezintă un venit la bugetul de stat. În c azul în care transferul dreptului de proprietate
se face asupra aceluiași bun de către două sau mai multe persoane, prin intermediul mai multor
tranzacĠii, fiecare mișcare se consideră o livrare specială, fiind impozitate distinct, chiar dacă bunul
respectiv este transferat direct asupra beneficiarului final. Fiecare proprietar nou devenit în urma
tranzacĠiei va datora taxa pe valoarea adăugată pentru valoarea netă, ce o va adăuga la valorificare.
Așa cum a fost stabilită, această taxă reprezintă un impozi t indirect care, spre deosebire de
impozitul pe circulaĠia mărfurilor, se aplică pe întreg circuitul economic, până la utilizatorul final al
produselor sau serviciilor, însă numai la valoarea adăugată în fiecare fază a acestui circuit.
Valoarea adăugată este egală cu diferenĠa dintre vânzările și cumpărările aceluiași stadiu al
circuitului economic sau diferenĠa rezultată scăzând din valoarea bunurilor livrate sau a se rviciilor
prestate valoarea bunurilor achiziĠionate și a serviciilor recepĠionate, într -o perioadă de timp, de
regulă lunar.
Fiind un impozit de consum, cel care suportă această sarcină fiscală este consumatorul final,
întreprinderea având rolul de a colecta și vărsa la bugetul statului taxa pe valoarea adăugată.
Taxa pe valoarea adăugată are un caracter universal, deoarece se aplică asupra tuturor
bunurilor rezultate atât din activitatea curentă de exploatare, cât și din activitatea financiară de
fructificare a capitalurilor disponibile.

7
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit neutru și unic, deoarece se aplică a supra
tuturor activităĠilor economice, iar nivelul ei este independent de întinderea circuitului economic.
Perceperea taxei pe valoarea adăugată s -a făcut sub forma unor cote procentuale diferenĠiate în
funcĠie de anumite criterii, însă pentru același produs se percepe același impozit, indiferent de
întinderea circuitului economic pe care îl parcurge.
Se observă că și la noi în Ġară se respectă principiul unicităĠii impozitului. Ca urmare, taxa
percepută în final este egală cu cea rezultată prin aplicarea cotei de impozitare asupra întregii valori
finale pe care o capătă produsul în faza transmiterii sale în proprietatea consumatorului final.
Se respectă, de asemenea, și fracĠionalitatea plăĠii impozitului, taxa pe valoarea adăugată
fiind percepută fracĠionat la trecerea de la un stadiu la altul, în funcĠie de valoarea adugată la fiecare
stadiu al circuitului economic parcurs de produs.
Un alt principiu al taxei pe valoarea adăugată se referă la aria ei de aplicare.
Pentru Ġara noastră, în ceea ce privește teritorialitatea taxei pe valoarea adăugată, se aplică
principiul destinaĠiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o impozitare a bunurilor sau serviciilor
care se comercializează sau sunt prestate în România, indiferent dacă provin de la producători
interni sau din import. Bunurile importate sunt impozitate în România la intrarea acestora în Ġară (o
data cu înregistrarea declaraĠiei vamale de import).
Taxa pe valoarea adăugată nu respectă principiul egalităĠii impunerii, deoarece nu Ġine cont
de veniturile sau averea contribuabilului. Aceasta este egală pentru toĠi contribuabilii în ceea ce
privește cota de impunere, dar dacă se Ġine cont de venituri, ea este mai mare pentru contribuabilii cu
impozite mai mici.
Prestările de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, indiferent de
locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.
Conceperea și funcĠionalitatea taxei pe valoarea adăugată a avut în vedere și limitarea
evaziunii fiscale, în sensul că neplata ei în fazele anterioare duce la sporirea taxei în fazele ulterioare
ale circuitului economic.
Astfel, agenĠii economici care cumpără produse sau bunuri sunt interesaĠi să verifice dacă
furnizorul acestora a calculat corect partea de taxă care î i revenea.

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată se cuprind operatiunile cu plata, precum și
cele asimilate acestora, potrivit prezentei ordonanĠe de urgenĠă, efectuate de o maniera independenta
de către contribuabili, privind :
a)livrări de bunuri mobile și prestări -servicii efectuate în cadrul exercitării activităĠii
profesionale;
b)transferul proprietăĠii bunurilor imobilizate între agenĠii economici, precum și între aceștia
și instituĠii publice și persoane fizice;
c)importul de bunuri și servicii.

Bunurile la care se aplică taxa pe valoarea adăugată sunt:
a)bunurile mobile corporale, cum sunt materiile prime, materialele, obiectele de inventar,
mijloacele fixe care pot fi detașate;
b)bunurile imobile cum sunt locuinĠele, construcĠiile industriale, comerciale, agricole sau
cele destinate pentru alte activităĠi, terenurile agricole, terenurile pentru construcĠii și cele adiacente
construcĠiilor;
c)bunurile de natură mobilă care nu pot fi detașate fără a fi deteriorate sau fără a antrena
deteriorarea imobilelor înseși sau care devin bunuri imobiliare prin destinaĠie.

8

De asemenea taxa pe valoarea adăugată se aplică și prestărilor de servicii, care sunt
considerate a fi:
– orice muncă fizică sau intelectuală;
– lucrări de construcĠii -montaj;
– transport de persoane și mărfuri;
– servicii de poștă și telecomunicaĠii, de transmisiuni radio și televiziune;
– închirierea, arendarea și concesionarea de bunuri mobile sau imobile;
– reparaĠii de orice natură;

În sfera de aplicare a tax ei pe valoarea adăugată intră operaĠiunile care îndeplinesc
următoarele condiĠii:
– să constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuată cu plată sau o operaĠiune
asimilată acestora;
– să fie efectuate de persoane impozabile.

Este considera tă persoană impozabilă acea persoană care, indiferent de statutul juridic,
efectuează de o manieră independentă diverse activităĠi economice, indiferent de scopul și rezultatul
acestor activităĠi. InstituĠiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităĠile care sunt
desfășurate în calitate de autorităĠi publice.

OperaĠiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se împart, din punct
de vedere al regulilor de impozitare în:
a)operaĠiuni impozabile obligatoriu la care se aplică cota legală de taxă pe valoarea adăugată
asupra sumelor obĠinute din vânzări de bunuri și prestări servicii, la fiecare stadiu al ciclului
economic, până la consumatorul final inclusiv;
b)operaĠiuni la care se aplică cota zero, caz în care furnizorii sau p restatorii de servicii au
dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziĠionate
destinate realizării operaĠiunilor impozabile;
c)operaĠiuni scutite de plata taxei pe valoarea adăugată, cu drept de deducere, pentru care
agenĠii economici au drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor și se rviciilor
achiziĠionate, destinate realizării operaĠiunilor scutite.
d)operaĠiuni scutite de plata taxei pe valoarea adăugată, fără drept de deducere, pentru care
agenĠii economici nu au drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor ș i
serviciilor achiziĠionate, destinate realizării operaĠiunilor scutite.

Sunt asimilate cu livrările de bunuri și servicii și sunt supuse impozitării următoare le
operaĠiuni:
– vânzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe bază de contract, cu clauza trecerii
proprietăĠii asupra bunurilor respective după plata ultimei rate sau la o anumită dată ulterioară;
– preluarea de către agentul economic a unor b unuri sau servicii, pentru care s-a exercitat
dreptul de deducere, în vederea folosirii, sub orice formă, în scop personal sau pentru a fi puse la
dispoziĠia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit.

Ca regulă generală, TVA -ul, fiind un impozit i ndirect datorat statului, se plătește lunar de
către persoana impozabilă.

9
Prin derogare de la regulă, perioada fiscală este trimestrul calendaristic, dacă respectivul
contribuabil a realizat în cursul anului calendaristic precedent o cifră de afaceri din opera Ġiuni
taxabile și/sau scutite cu drept de deducere de cel mult 100.000 euro.
Transformarea în lei se face pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Natională a
României valabil pentru 31 decembrie al anului precedent sau cursul de schimb comunicat de Banca
Natională a României, valabil pentru data solicitării înregistrării prin opĠiune.
În cazul unui contribuabil care se înregistrează în cursul anului ca plătitor de TVA, acesta va
declara cifra de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioada rămasă până la sfârșitul
anului calendaristic. Dacă estimarea sa nu depășește plafonul de 100.000 euro, diminuat
corespunzător numărului de luni rămase până la sfârșitul anului calendaristic, persoana impozabilă
va plăti trimestrial TVA -ul în acel an.
În anul următor, contribuabilul urmează să plătescă TVA -ul lunar, dacă din documentele
depuse reiese că cifra de afaceri efectiv realizată a depășit plafonul, contrar estimării. Dacă însă cifra
se menĠine și în anul următor sub plafonul de 100.000 de euro (întreg sau diminuat corespunzător cu
numărul de luni în care contribuabilul a funcĠionat în anul precedent), persoana impozabilă va
utiliza trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală.

Organele fiscale competente pot aproba, la solicitarea justificat ă a persoanei impozabile, o
altă perioadă fiscală, respectiv:
a)semestru calendaristic, dacă persoana impozabilă efectuează operaĠiuni impozabile numai
pe maxim trei luni calendaristice dintr-un semestru;
b)anul calendaristic, dacă persoana impozabilă efectuează operaĠiuni impozabile numai pe
maximum șase luni calendaristice dintr -o perioadă de un an calendaristic.
Solicitarea în acest sens se va transmite autorităĠilor fiscale competente (organul fiscal în a
cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal sau în a cărui evidenĠă fiscală este înregistrat) până la
data de 25 februarie a anului în care se exercită opĠiunea și va fi va labilă pe durata păstrării
condiĠiilor menĠionate mai sus. Cererea se depune direct la registratură ori la poștă, prin scrisoa re
recomandată.
O condiĠie esenĠială însă pentru ca o persoană impozabilă să poată beneficia de plata semestrială sau
lunară a TVA -ului este aceea de a fi “stabilită în România”.

1.2. OperaĠiuniăscutiteădeăTVA

Scutiri pen tru operațiuni din interiorul ță rii:

Următoarele operaĠiuni de interes general sunt scutite de taxa:

a) spitalizarea, îngrijirile medicale și operatiunile strans legate de acestea, desfășurate de
unităĠi autorizate pentru astfel de activităĠi, indiferent de forma de organizare, precum: sp itale,
sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete și laboratoare medicale, centre
de ingrijire medicala și de diagnostic, baze de tratament și recuperare, statii de salvare și alt e unităĠi
autorizate să desfasoare astfel de activităĠi;
b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni
dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de tehnicieni dentari;

10
c) prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și paramedical,
conform prevederilor legale aplicabile în materie;
d) transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest
scop, de către entitati autorizate în acest sens;
e) livrările de organe, sange și lapte, de provenienta umana;
f) activitatea de invatamant prevazuta în Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu
modificarile și completarile ulterioare, formarea profesionala a adultilor, precum și prestările de
servicii și livrările de bunuri strans legate de aceste activităĠi, efectuate de institutiile publice sau de
alte entitati autorizate;
g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de caminele și cantinele organizate pe
langa institutiile publice și entitatile autoriz ate prevazute, în folosul exclusiv al persoanelor direct
implicate în activităĠile scutite;
h) meditatiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul invatamantului scolar,
preuniversitar și universitar;
i) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strans legate de asistenta și/sau protectia
sociala, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social;
j) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strans legate de protectia copiilor și a
tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social;
k) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv,
în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, d e organizatii fără scop patrimonial care au
obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala,
profesionala sau civica, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în conditiile
în care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;
l) prestările de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate
de organizatii fără scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;
m) prestările de servicii culturale și/sau livrările de bunuri strans legate de acestea, efectuate
de institutiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca a tare de
către Ministerul Culturii și Cultelor;
n) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale caror operaĠiuni
sunt scutite, cu ocazia manifestarilor destinate să le aduca sprijin financiar și organizate în profitul
lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri să nu produca distorsiuni co ncurentiale;
o) activităĠile specifice posturilor publice de radio și televiziune, altele decat activităĠile de
natura comerciala;
p) serviciile publice postale, precum și livrarea de bunuri aferentă acestora;
q) prestările de servicii efectuate de către g rupuri independente de persoane, ale caror
operaĠiuni sunt scutite sau nu intra în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestarii către
membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, în cazul în car e aceste
grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei- parti de cheltuieli comune, în limitele și în
conditiile stabilite prin norme și în conditiile în care aceasta scutire nu este de natura a produce
distorsiuni concurentiale.

Următoarele operațiuni su nt, de asemenea, scutite de taxă :

a) prestările urmatoarelor servicii financiare și bancare:
– acordarea și negocierea de credite, precum și administrarea creditului de către perso ana
care il acorda;
– acordarea, negocierea și preluarea garantiilor de credit sau a garantiilor colaterale pentru
credite, precum și administrarea garantiilor de credit de către persoana care acorda creditul;

11
– orice operatiune, inclusiv negocierea, legata de depozite financiare și conturi curente, plăti,
transferuri, de bite, cecuri și alte efecte de comert, cu excepĠia recuperarii de creante și opera tiunilor
de factoring:
– emiterea, transferul și/sau orice alte operaĠiuni cu moneda nationala sau valuta ca mijloc de
plata, cu excepĠia monedelor sau a bancnotelor care su nt obiecte de colectie;
– emisiunea, transferul și/sau orice alte operaĠiuni, cu excepĠia administrarii și depozitarii, cu
actiuni, titluri de participare, titluri de creante, obligatiuni și alte valori mobiliare, cu excepĠia
operatiunilor legate de documentele care atesta titlul de proprietate asupra bunurilor;
– gestionarea fondurilor comune de plasament și/sau a fondurilor comune de garantare a
creantelor, efectuată de orice entitate constituita în acest scop;
b) operatiunile de asigurare și/sau de reasigurare, precum și prestările de servicii în lega tura
cu operatiunile de asigurare și/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaz a astfel de
operaĠiuni;
c) jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, să desfasoare a stfel
de activităĠi;
d) livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile pentru serviciile postale, de
timbre fiscale și alte timbre similare;
e) arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile, cu următoarele
exceptii:
– operatiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu
functie similara, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
-. închirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;
– închirierea ut ilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile;
-. închirierea seifurilor;
f) livrările de bunuri care au fost afectate unei activităĠi scutite, dacă taxa aferentă bunurilor
respective nu a fost dedusă, precum și livrările de bunuri a căror achiziĠie a facut obiectul excluderii
dreptului de deducere .

Scutiri pentru importuri de bunuri și pentru achizitii intracomunitare

Sunt scutite de taxă:
a) importul și achiziĠia intracomunitara de bunuri a că ror livrare în România este în orice
situaĠie scutită de taxă în interiorul tarii;
b) achiziĠia intracomunitara de bunuri al caror import în România este în orice situaĠie scutit
de taxă , conform prezentului articol;
c) achiziĠia intracomunitara de bunuri pentru care, persoana care cumpara bunurile în orice
situaĠ ie ar avea dreptul la rambursarea int egrală a taxei care s- ar datora, dacă respectiva achiziĠie nu
ar fi scutită ;
d) importul de bunuri de către misiunile diplomatice și birourile consulare care beneficiază
de scutire de taxe vamale;
e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organisme lor internaĠionale și
interguvernamentale acreditate în România, precum și de către membrii acestora, în limitele și în
conformitate cu condiĠiile stabilite în convenĠiile de înfiinĠare a acestor organiz aĠii;
f) importul de bunuri de către forĠ ele armate a le statelor stră ine membre NATO, pentru uzul
acestora sau al personalului civil însotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în
cazul în care aceste forte sunt destinate efortului comun de apară re. Acesta include importul realizat
de forĠele Marii Britanii și ale Irlandei de Nord stabilite în insula Cipru, conform Tratatului de

12
instituire a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul forĠ elor armate sau al personalului civil
care îns oteste forĠ ele armate ori pentru aprovizionarea cantinelor lor;
g) reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara
ComunităĠii, în aceeaș i stare în care se aflau la momentul exportului, și care beneficiază de scutire
de taxe vamale;
h) reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara
ComunităĠii, pentru a fi supuse unor reparaĠii, transformări, adaptări, asamblări, cu condiĠia ca
această scutire să fie limitată la valoarea bunurilor în momentul exportului acestora în afara
ComunităĠii;
i) importul în porturi de capturi, neprocesate sau conservate în vederea comercializarii
înainte de a fi livrate, reali zate de persoane care efectuează pescuit maritim;
j) importul de gaze naturale prin sistemul de distribuĠie a gazelor naturale și importul de
energie electrica;
k) importul în România de bunuri care au fost transportate dintr- un teritoriu terĠ, atunci câ nd
livrarea acestor bunuri de către importator constituie o livrare scutită ;
l) importul de aur efectuat de Banca Natională a Româ niei.

Scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare, pentru livrări intracomunitare și pentru
transportul international și intracomunitar

Sunt scutite de taxă:
a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ComunităĠii de către furnizor sau de
alta persoana în contul sau;
b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ComunităĠii de către cumpără torul
care nu este stabilit în România sau de alta persoană în contul sau, cu e xcepĠia bunurilor transportate
de cumpărătorul însusi și care sunt folosite la echiparea sau alimentarea ambarcaĠ iunilor de
agrement și a avioanelor de turism sau a oricarui alt mijloc de transport de uz privat. Este scutită , de
asemenea, și livrarea de bu nuri care sunt transp ortate în bagajul personal al călătorilor care nu sunt
stabiliĠ i în Comunitate;
c) transportul international de persoane;
d) în cazul navelor destinate navigaĠ iei maritime, utili zate pentru transportul internaĠ ional de
persoane și/sau de bunuri, pentru pescuit ori altă activitate economică sau pentru salvare ori asistenĠă
pe mare, următoarele operaĠiuni:
– livrarea, modificarea, repararea, î ntretinerea, navlosirea, leasingul și închirierea de nave,
precum și livrarea, leasin gul, închiri erea, repararea și întreĠinerea de echipamente î ncorporate sau
utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;
– livrarea de carburanĠi și provizii destinate a fi utilizate pe nave, cu excepĠia navelor folosite
pentru pescuitul de coasta, dar inclusiv pentru navele de război care părăsesc Ġ ara și se
îndrea pta spre porturi stră ine unde vor fi ancorate;
e) în cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene, în principal pentru transportul
international de persoane și/sau de marfuri, efectuat cu plata, următoarele operaĠiuni:
– livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, leasingul și închirierea aeronavelor, precum și
livrarea, leasingul, închirierea, repararea și intretinerea echipamentelor incorporate sau utilizate pe
aeronave;
– livrarea de carbura nti și provizii destinate utilizarii pe aeronave;
f) livrările de bunuri și prestările de servicii în favoarea misiunilor diplomatice și oficiilor
consulare, a personalului acestora, precum și a cetatenilor straini cu statut diplomatic sau
consular în România ori intr- un alt stat membru, în condiĠii de reciprocitate;

13
g) livrările de bunuri și prestările de servicii în favoarea reprezentantelor organizatiilor
internationale și interguvernamentale acreditate în România sau intr -un alt stat membru, precum și a
membrilor acestora, în limitele și în conformitate cu conditiile precizate în conventiile de infiintare a
acestor organizatii;
h) livrările de bunuri netransportate în afara României și/sau prestările de servicii efectuate
în România, destinate uzului oficial al fortelor armate ale statelor straine membre NATO sau al
personalului civil care insoteste fortele armate ori aprovizionarii popotelor sau cantinelor, dacă
fortele iau parte la efortul de aparare comun; scutirea se acorda prin restituirea taxei, potrivit unei
proceduri stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice;
i) livrările de aur către Banca Nationala a României;
j) livrările de bunuri către organismele recunoscute care transporta sau expediază aceste
bunuri în afara ComunităĠii, ca par te a activitatilor umanitare, caritabile sau de instruire; scutirea se
acorda prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finantelor
publice.

Sunt, de asemenea, scutite de taxă următoarele:

a) livrările intracomunitare de bunuri către o persoana care îi comunica furnizorului un cod
valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităĠile fiscale din alt stat membru, cu
excepĠia:
– livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mica, altele decat livrările
intracomunitare de mijloace de transport noi;
– livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second –
hand, opere de arta, obiecte de colectie și antichitati ;
b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi
comunica furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA;

1.3. Pl ătitoriiădeăTVA
Persoana obligată la plata taxei pentru operațiunile taxabile din România :

a) Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată, dacă aceasta este datorată în
conformitate cu prevederile prezentului titlu, este persoana impozabilă care efectuează livrări de
bunuri sau prestări de servicii, cu excepĠia cazurilor pentru care beneficiarul este obligat la plata
taxei;
b) Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inclusiv de către persoana juridică
neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA sau care este beneficiar al serviciilor care au locul
prestării în România și care sunt furnizate de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe
teritoriul României sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări de servicii pe
teritoriul României , chiar dacă este înregistrată în România;
c) Taxa este datorată de orice persoană înregistrată căreia i se livrează gaze naturale sau
energie elect rică, dacă aceste livrări sunt realizate de o persoană impozabilă care nu este stabilită în
România sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele livrări de bunuri pe teritoriul
României , chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România ;
d) Taxa este datorată de persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă,
înregis trată în scopuri de TVA, care este beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei
operaĠiuni triunghiulare, în următoarele condiĠii:

14
– cumpărătorul revânzător al bunurilor să nu fie stabilit în România, să fie înregistrat în
scopuri de TVA în alt stat membru și să fi efectuat o achiziĠie intracomunitară a acestor bunuri
România , care nu este impozabilă;
– bunurile aferente achiziĠiei intracomunitare, prevăzute la pct. 1, să fi fost transportate de
furnizor sau de cumpărătorul revânzător ori de altă persoană, în contul furnizorului sau al
cumpărătorului revânzător, dintr -un stat membru, altul decât statul în c are cumpărătorul revânzător
este înregistrat în scopuri de TVA, direct către beneficiarul livrării;
– cumpărătorul revânzător să îl desemneze pe beneficiarul livrării ulterioare ca persoană
obligată la plata taxei pentru livrarea respectivă.
e) în cazul în care livrarea de bunuri/prestarea de servicii este realizată de o persoană
impozabilă care nu este stabilită în România sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele
livrări de bunuri/prestări de servicii pe teritoriul României și care nu est e înregistrată în România ,
persoana obligată la plata taxei este persoana impozabilă ori persoana juridică neimpozabilă,
stabilită în România sau nestabilită în România, dar înregistrată în România, care este beneficiar al
unor livrări de bunuri/prestări d e servicii care au loc în România;
f) atunci când persoana obligată la plata taxei este o persoană impozabilă stabilită în
Comunitate, dar nu în România, respectiva persoană poate, în condiĠiile stabilite prin norme, să
desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei;
g)atunci când persoana obligată la plata taxei este o persoană impozabilă care nu este
stabilită în Comunitate, respectiva persoană este obligată, în condiĠiile stabilite prin norme, să
desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei.

Persoana obligată la plata taxei pentru achiziții intracomunitare:

a) Persoana care efectuează o achiziĠie intracomunitară de bunuri care este taxabilă, confor m
prezentului titlu, este obligată la plata taxei.
b) Atunci când persoana obligată la plata taxei pentru achiziĠia intracomunitară este:
– o persoană impozabilă stabilită în Comunitate, dar nu în România, respectiva persoană
poate, în condiĠiile stabilite prin norme, să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată la
plata taxei;
– o persoană impozabilă care nu este stabilită în Comunitate, respectiva persoană este
obligată, în condiĠiile stabilite prin norme, să desemneze un reprezentant fiscal ca persoană obligată
la plata taxei.

Persoana obligată la pla ta taxei pentru importul de bunuri

Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxării, conform prezentului titlu, este obligaĠia
importatorului.

Răspunderea individuală și în solidar pentru plata taxei

a) Beneficiarul este Ġinut răspunzător individual și solidar pentru plata taxei, în situaĠia în
care persoana obligată la plata taxei este furnizorul sau prestatorul, dacă factura:
– nu este emisă;
– cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce privește una dintre următoarele informaĠii:
denumirea/nume le, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părĠilor contractante,
denumirea sau cantitatea bunurilor livrate ori serviciilor prestate, elementele necesare calculării
bazei de impozitare;

15
– nu menĠionează valoarea taxei sau o menĠionează incorec t.
b) Prin derogare de la prevederile alin. (1), dacă beneficiarul dovedește achitarea taxei că tre
persoana obligată la plata taxei, nu mai este Ġinut răspunzător individual și în solidar pentru plata
taxei.
c) Furnizorul sau prestatorul este Ġinut răspunzător individual și în solidar pentru plata taxei,
în situaĠia în care persoana obligată la plata taxei este beneficiarul, dacă factura pre văzută sau
autofactura:
– nu este emisă;
– cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce privește una dintre următoarele informaĠii:
numele/denumirea, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părĠilor contractante,
denumirea sau cantitatea bunurilor livrate/serviciilor prestate, elementele necesare calculării bazei
de impozitare.
d) Furnizorul este Ġinut răspunzător individual și în solidar pentru plata taxei, în situaĠia în
care persoana obligată la plata taxei pentru o achiziĠie intracomunitară de bunuri este beneficiarul ,
dacă factura sau autofactu ra:
– nu este emisă;
– cuprinde date incorecte/incomplete în c eea ce privește una dintre următoarele informaĠii:
denumirea/numele, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA al părĠilor contractante,
denumirea sau cantitatea bunurilor livrate, elementele necesare calculării bazei de impozitare.
e) Persoana care îl reprezintă pe importator, persoana care depune declaraĠia vamală de
import sau declaraĠia de import pentru TVA și accize și proprietarul bunurilor sunt ĠinuĠi
răspunzători individual și în solidar pentru plata taxei, împreună cu importatorul.
f) Pentru aplicarea regimului de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, antrepozitarul și
transportatorul bunurilor din antrepozit sau persoana responsabilă pentru transport sunt ĠinuĠi
răspunzători individual și în solidar pentru plata taxei, împreună cu persoana obligată la plata
acesteia;
g) Persoana care desemnează o altă persoană ca reprezentant fiscal, este Ġinută răspunzătoare
individual și în solidar pentru plata taxei, împreună cu reprezentantul său fiscal.

1.4. Faptulăgeneratorășiăexigibili tatea taxei pe valoarea adaugat ă

Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiĠiile legale necesare pentru
exigibilitatea taxei.
Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării servicilor, cu
excepĠiile prevăzute în prezentul capitol.
a) Pentru livările de bunuri în baza unui contract de consignaĠie sau în cazul operaĠiunilor
similare, cum ar fi stocurile la dispoziĠia clientului, livările de bunuri în vederea testării sau
verificării conformităĠii, astfel cum sunt definite prin norme, se consideră că bunurile sunt livrate la
data la care consignatarul sau, după cay, beneficiarul devine proprietar al bunurilor.
b)Pentru livrările de bunuri imobile, faptul generator intervine la data la care sunt îndeplinite
formalităĠ ile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vânzător la cumpărător.
c) Pentru prestările de servicii decontate pe baza de situaĠii de lucră ri, cum sunt serviciile de
construcĠii -montaj, consultanĠă, cercetare, expertiză și alte s ervicii similare, faptul generator ia
naștere la data emiterii situaĠiilor de lucrări sau, după caz, la data la care aceste situaĠ ii sunt
acceptate de beneficiar.

16

Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptătită, în b aza legii,
să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi
amânată.
Exigibilitatea platii taxei reprezintă data la care o persoana are obligaĠia de a plăti taxa la
bugetul statului. Aceasta data determi nă și momentul de la care se datorează majorări de întarziere
pentru neplata taxei.

Exigibilitatea pentru livrări de bunuri și prestări de servicii

Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
Exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încaseaza avansul, pentru plăĠ ile în avans efectuate înainte de data la care
intervine faptul generator.
Fac excepĠie de la aceste prevederi avansurile încasate pentru plata importurilor și a taxei pe
valoarea adaugată aferente importului, precum și orice avansuri încasate pentru operaĠiuni scutite
sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezintă plata partială sau integrală a contravalorii
bunurilo r și serviciilor, efectuată inainte de data livrarii sau prestarii acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin
masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini similare.

Exigibilit atea pentru livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxa

În cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutita de taxa, exigibilitatea taxei intervine
la data la care este emisa factura pentru intreaga contravaloare a livrarii în cauza, dar nu mai tarziu
de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei în care a intervenit faptul generator.

Faptul generator și exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri

În cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar
interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziĠia.
În cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data la care
este emisa factura către persoana care efectueaza achiziĠia, pentru intreaga contravaloare a livrarii de
bunuri, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei în care a intervenit faptul
generator.

Faptul generator și exigibilitatea importul de bunuri

În cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale sau altor taxe comunitare
similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe
valoarea adaugată intervin la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe
comunitare.

17

1.5. Bazaădeăimpozitareăaătaxeiăpeăvaloareăadăugată

Baza de impozitare cuprinde următoarele:

a) impozitele și taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepĠia taxei pe valoarea
adaugată;
b) cheltuielile accesorii , cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și
asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile
facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului, care fac obiectul unui
contract separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauza, se
considera cheltuieli accesorii.

Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de pret, acordate de furnizori
direct clientilor la data exigibilitatii taxei;
b) sumele reprezentând daune- interese, stabilite prin Hotărâre judecatorească definitivă și
irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totala sau partiala a
obligatiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preturile și/sau tarifele negociate. Nu se exclud
din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sa u a
serviciilor prestate;
c) dobanzile, pe rcepute după data livrarii sau prestarii, pentru plăti cu întarziere;
d) valoarea ambalajelor care circula între furnizorii de marfă și clienti, prin schimb, fără
facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele și în contul clientului, ș i care apoi se
deconteaza acestuia, precum și sumele încasate în numele și în contul unei alte persoane.

Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare se reduce în următoarele situaĠii:

a) dacă a fost emisă o factura și, ulterior, operatiunea este anulată total sau partial, inainte de
livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;
b) în cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori preturile bunurilor
livrate sau ale serviciilor prestate, în conditiile anularii totale ori partiale a contractului pentru
livrarea sau prestarea în cauza, declarata printr- o Hotărâre judecatoreasca definitiva și irevocabila,
sau în urma unui arbitraj, ori în cazul în care exista un acord scris între parti;
c) în cazul în care rabaturile, remiz ele, risturnele și celelalte reduceri de pret sunt acordate
după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate
incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii
hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolventei, Hotărâre ramasa definitiva și irevocabila;
e) în cazul în care cumparatorii returneaza ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru
ambalajele care circula prin facturare.

18

Baza de impozitare pentru achizițiile intracomunitare

Pentru achiziĠiile intracomunitare de bunuri, baza de impozitare se stabilește pe baza
acelorași elemente utilizate pentru determinarea bazei de impozitare în cazul livrării acelorasi bunuri
în interiorul tarii.
Baza de impozitare cuprinde și accizele platite sau datorate în alt stat membru decat
România de persoana care efectueaza achiziĠia intracomunitară, pentru bunurile achizitionate. Prin
excepĠie, în cazul în care accizele sunt rambursate persoanei care efectuează achiziĠia
intracomunitara, valoarea achizitiei intracomunitare efectuate în România se reduce corespunzator.

Baza de impozitare pentru import

Baza de imp ozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită
conform legislatiei vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane și alte taxe
datorate în afara Romaniei, precum și cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu
excepĠia taxei pe valoarea adaugată care urmează a fi perceputa.

Cursul de schimb valutar

Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă
în valută, cursul de schimb valutar se stabilește conform prevederilor comunitare care reglementează
calculul valorii în vamă.
Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaĠiuni, alta decat
importul de bunuri, se exprimă în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul curs de schimb
comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb utilizat de bancă prin care se
efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaĠiunea în cauză.

1.6. Cotele de impozitare șiăcalcululătaxeiăpeăvaloareăadăugată

În România cotele taxei pe valoare adăugate sunt următoarele:
– cota standard de 24%;
– cota redusă de 9%;
– cota redusă de 5%;

Cota standard este de 24% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaĠiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de
servicii și/sau livrări de bunuri:
a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziĠii și
evenimente culturale, cinematografe;

19
b) livrarea de manuale școlare, cărĠi, ziare și reviste, cu excepĠia celor destinate exclusiv sau
în principal publicităĠii;
c) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepĠia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarel or cu funcĠie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinĠelor ca parte a
politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe c are este construită locuinĠa
include și amprenta la sol a locuinĠei. În sensul prezentului titlu, prin locuinĠă livrată ca parte a
politicii sociale se înĠelege:
a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
cămine de bătrâni și de pensionari;
b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinĠe care au o suprafaĠă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele
gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de
380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziĠionate de orice persoană necăsătorită sau
famili e. SuprafaĠa utilă a locuinĠei este cea definită prin Legea locuinĠei nr. 114/1996, republicată,
cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcĠii, republicată, cu modificările și
completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinĠelor care în momentul vânzării
pot fi locuite ca atare și dacă terenul pe care este construită locuinĠa nu depășește suprafaĠa de 250
mp, inclusiv am prenta la sol a locuinĠei, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor
care au mai mult de două locuinĠe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinĠe nu poate depăși
suprafaĠa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinĠe. Orice persoană necăsătorită
sau familie poate achiziĠiona o singură locuinĠă cu cota redusă de 5%, respectiv:
– în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deĠinut și să nu deĠină nicio locuinĠă în
proprietate pe care au achiziĠionat -o cu cota de 5 %;-
– în cazul familiilor, soĠul sau soĠia să nu fi deĠinut și să nu deĠină, fiecare sau împreună,
nicio locuinĠă în proprietate pe care a/au achiziĠionat -o cu cota de 5%;
d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea
atribuirii de către acestea cu chirie subvenĠionată unor persoane sau familii a căror situaĠie
economică nu le permite accesul la o locuinĠă în proprietate sau închirierea unei locuinĠe în
condiĠiile pieĠei.

Cote aplicate în alte țări:

În 18 state membre UE se aplică, de asemenea, cote diferenĠiate de TVA, percepând un
impozit mai mic în general pentru medicamente, alimente sau servicii educaĠionale. În unele state,
exporturile sunt scutite de TVA.

20
ğări în care se aplică
TVA Cota standard Cota redusă Cotă redusă
Lituania 21% 9% 5%
Malta 18% 5% –
Polonia 23% 7% 3%
Portugalia 23% 12% 5%
Slovacia 20% – –
Slovenia 20% 8% 5%
Ungaria 27% 15% 5%
Irlanda 23% 13,5% 4,8%
Italia 20% 10% 4,5%
Estonia 20% 5% –
Austria 20% 10% –
Bulgaria 20% – –
Cipru 15% 5% 8%
Germania 25% 7% –
Cehia 20% 5% –
Finlanda 23% 17% 8%
Letonia 22% 5% –

Adoptarea legislaĠiei armonizate în domeniul TVA -ului este baza legală a creării sistemului
de interoperativitate în ceea ce privește schimbul de informaĠii în domeniul TVA cu statele membre
ale Uniunii Europene.
De asemenea, legislaĠia privind taxa pe valoarea adăugată armonizată este baza legală pentru
calcularea contribuĠiei României la Bugetul Comunitar, taxa pe valoarea adăugată fiind una din
resursele c ele mai importante ale bazei de calcul a acestei contribuĠii.

21

1.7. Regimulădeducerilorăprivindătaxaăpeăvaloareăadăugată

Dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilităĠ ii taxei.
Orice persoana impozabilă are dreptul să deduca taxa aferentă achizitiilor, dacă a cestea sunt
destinate utilizarii în folosul urmatoarelor operaĠiuni:
a) operaĠiuni taxabile;
b) operaĠiuni rezultate din activităĠi economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca
fiind în strainatate, dacă taxa ar fi deductibila, în cazul în care aceste operaĠiuni ar fi fost realizate în
România;
c) operaĠiuni scutite de taxa;

Nu sunt deductibile:

a) taxa aferentă sumelor achitate în numele și în contul clientului și care apoi se deconteaza acestuia,
precum și taxa aferentă sumelor încasate în numele și în contul altei persoane, care nu sunt incluse
în baza de impozitare a livrărilor/prestarilor;
b) taxa datorată sau condiĠii pentru achiziĠiile de bauturi alcoolice și produse din tutun, cu excepĠia
cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revanzarii sau pentru a fi utilizate pentru prestari de
servicii.

Condiții de exercitare a dreptului de deducere :

Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă trebuie să
îndeplinească următoarele cond iĠii:
a) pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i -au fost ori urmează să îi fie
livrate sau serviciilor care i- au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul sau, să deĠină o
factură ;
b) pentru taxa aferentă bunurilor care i -au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciilor
care i- au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său, dar pentru care persoana impozabilă
este obligată la plata taxei;
c) pentru taxa datorata pentru importul de bunuri, să deĠină decla ratia vamala de import sau
actul constatator emis de organele vamale, care să mentioneze persoana impozabilă ca im portator al
bunurilor din punct de vedere al taxei, precum și documente care să ateste plata taxei de către
importator sau de către alta perso ana în contul sau;
d) pentru taxa datorată pentru importul de bunuri efectuat, să deĠină declaraĠia vamala de
import sau actul constatator emis de organele vamale, care să mentioneze persoana impozabilă ca
importator al bunurilor în scopuri de taxa, precum și suma taxei datorate. De asemenea, persoana
impozabilă trebuie să inscrie taxa pe valoarea adaugată ca taxa colectata în decontul aferent
perioadei fiscale în care ia nastere exigibilitatea;

Limitări speciale ale dreptului de deducere

a) În cazul vehiculelor rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de
persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depă șească 3.500 kg și care să nu aibă mai
mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, se deduce 50% din taxa pe valoarea
adăugată aferentă achizi țiilor acestor vehicule și, respectiv, 50% din taxa aferentă achizi țiilor de

22
combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au acelea și caracteristici, aflate în proprietatea
sau în folosin ța persoanei impozabile, cu excep ția vehiculelor care se înscriu în oricare dintre
următoarele categorii:
– vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenĠie, reparaĠii, pază și protecĠie, curierat,
transport de personal la și de la locul de desfășurare a activităĠii, precum și vehiculele special
adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenĠi de vânză ri și de
agenĠi de recrutare a forĠei de muncă;
– vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitat ea de
taxi;
– vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către
alte persoane, instruirea de către școlile de șoferi, transmiterea folosinĠei în cadrul unui contract de
leasing financiar sau operaĠional;
– vehi culele utilizate în scop comercial, respectiv în vederea revânzării.
b) Prin achiziĠie de vehicule se înĠelege cumpărarea unui vehicul din România, importul sau
achiziĠia intracomunitară a vehiculului.
c) Prevederile se aplică inclusiv în situa ția în care au fost emise facturi și/sau au fost plătite
avansuri, pentru contravaloarea par țială a vehiculelor rutiere motorizate, înainte de data de 1
ianuarie 2012, dacă livrarea acestora intervine după data de 1 ianuarie 2012 inclusiv.

1.8. ObligaĠiiăaleăplătitoruluiăînălegăturăăcuătaxaăpeăvaloareăadăugată

Înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA

a) Persoana impozabilă care are sediul activităĠii economice în România și realizează s au
intenĠionează să realizeze o activitate economică ce implică operaĠiuni taxabile și/ sau scutite de taxa
pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la
organul fiscal competent, denumită în continuare înregistrare normală în scopuri de taxă, după cum
urmează:
– înaint e de realizarea unor astfel de operaĠiuni, în următoarele cazuri:
1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de
scutire cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;
2. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire, dar optează
pentru aplicarea regimului normal de taxă;
– dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depășește plafonul de scutire , în termen de
10 zile de la sfârșitul lunii în care a atins sau a depășit acest plafon;
– dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară pl afonului de
scutire , dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;
– dacă efectuează operaĠiuni scutite de taxă și optează p entru taxarea acestora
b) Persoana impozabilă care are sediul activităĠii economice în afara României, dar este
stabilită în Român ia printr-un sediu fix este obligată să solicite înregistrarea în scopuri de TVA în
România, astfel:
– înaintea primirii serviciilor, în situaĠia în care urmează să primească pentru sediul fix din
România servicii pentru care este obl igată la plata taxei în România dacă serviciile sunt prestate de o
persoană impozabilă care este stabilită în alt stat membru;

23
– înainte de pr estarea serviciilor, în situaĠia în care urmează să p resteze serviciile de la sediul
fix din România pentru un beneficiar persoană impozabilă stabilită în alt stat membru care are
obligaĠia de a plăti TVA în alt stat membru, conform echivalentului din legislaĠia st atului membru;
– înainte de realizarea unor activităĠi economice de la respectivul sediu fix în condiĠiile
stabilite care implică:
1. livrări de bunuri taxabile și/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv livrări intraco munitare
scutite de TVA;
2. prestări de servicii taxabile și/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere;
3. operaĠiuni scutite de taxă și optează p entru taxarea acestora;
4. achiziĠii intracomunitare de bunuri taxabile.
c) O persoană impozabilă care nu es te stab ilită în România și nici înregistrată în sc opuri de
TVA în România va solicita înregistrarea în scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru
opera țiuni realizate pe teritoriul României care dau drept de deducere a taxei, altele decât servic iile
de transport și serviciile auxiliare acestora, înainte de efectuarea respectivelor opera țiuni, cu
excep ția situa țiilor în care persoana obligată la plata t axei este beneficiarul;
Nu sunt obligate să se înregistreze în România, conform prezentului articol, per soanele
stabilite în afara Comunită ții Europene care prestează servicii electronice către persoane
neimpozabile din România și care sunt înregistrate într-un alt stat membru, conform regimului
special pentru servicii electronice, pentru toate serviciile electronice prestate în Comunitatea
Europeană.
Persoana impozabilă care nu este stabilită în România și nici înregistrată în sc opuri de TVA
în România poate solicita înregistrarea în scopuri de TVA dacă efectuează în România importuri de
bunuri.
d) Va solicita înregistrarea în scopuri de TVA conform acestui articol, înainte de realizarea
operaĠiunilor, persoana impozabilă nestabilită în România și neînregistrată în scopuri de TVA în
România, care intenĠionează:
– să efectueze o achiziĠie intracomunitară de bu nuri pentru care este obligată la plata taxei
– să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă.
e) Persoana impozabilă stabilită în Comunitate, dar nu în România, care are obligaĠia să se
înregistreze în scopuri de TVA în România, poate, în condiĠiile stabilite prin norme, să își
îndeplinească această obligaĠie prin desemnarea unui reprezentant fiscal. Persoana impozabilă
nestabilită în Comunitate care are obligaĠia să se înregistreze în scopuri de TVA în România este
obligată, în condiĠiile stabilite prin norme, să se înregistreze prin desemnarea unui reprezentant
fiscal.

Înregistrarea în scopuri de TVA a altor persoane care efectuează achiziții intracomunitare sau
pentru servicii

a) Are obligaĠia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului articol:
– persoana impozabilă care are sediul activităĠii economice în România și persoana juridică
neimpozabilă stabilită în România, neînregistrate și care nu au obligaĠia să se înregistreze și car e nu
sunt deja înregistrate, care efectuează o achiziĠie intracomunitară taxabilă în România, înainte de
efectuarea achiziĠiei intracomunitare ;
– persoana impozabilă care are sediul activităĠii economice în România, neînregistrată și care
nu are oblig aĠia să se înregistreze, care nu est e deja înregistrată, dacă prestează servicii care au locul
în alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform
echivalentului din legislaĠia altui stat membru înainte de prestarea serviciului;

24
– persoana i mpozabilă care își are stabilit sediul activităĠii economice în România, care nu
este înregistrată și nu are obligaĠia să se inregistreze, care nu este deja înregistrată, dacă primește de
la un prestator, persoană impozabilă stabilită în alt stat membru, servicii pentru care este obligată la
plata taxei în România, înaintea primirii serviciilor respective.
b) Persoana impozabilă care are sediul activităĠii economice în România, dacă nu este
înregistrată și nu este obligată să se înregistreze și persoana juridică neimpozabilă stabilită în
România pot solicita să se înregistreze, conform prezentului articol, în cazul în care realizează
achiziĠii intracomunitare .
c) Dacă persoana obligată să se înregistreze în scopuri de TVA, nu solicită înregistrarea,
organel e fiscale competente vor înregistra persoana respectivă din oficiu.
d) Persoana înregistrată în scopuri de TVA poate solicita anularea înregistrării sale oricând,
după expirarea anului calendaristic următor celui în care a fost înregistrată, dacă valoarea achiziĠ iilor
sale intracomunitare nu a depășit plafonul de achiziĠii în anul în care face solicitarea sau în a nul
calendaristic anterior și dacă nu și -a exercitat optiunea
e) Persoana înregistrată în scopuri de TVA poate solicita anularea înregistrării oricând după
expirarea a 2 ani calendaristici care urmează anului în care a optat pentru înregistrare, dacă valoarea
achiziĠiilor sale intracomunitare nu a depășit plafonul de achiziĠii în anul în care depune acea stă
solicitare sau în anul calendaristic anter ior, dacă nu și -a exercitat opĠiunea
f) Dacă după expirarea anului calendaristic sau a celor 2 ani calendaristici prevăzuĠi , care
urmează celui în care s -a efectuat înregistrarea, persoana impozabilă efectuează o achiziĠie
intracomunitară în baza codului de înregistrare în scopuri de TVA, obĠinut conform prezentului
articol, se consideră că persoana a optat cu excepĠia cazului în care a depășit plafonul de achiziĠii
intracomunitare.
g) Persoa na înregistrată poate solicita anularea înregistrării sale oricând după expirarea
anului calendaristic în care a fost înregistrată, cu excepĠia situaĠiei în care trebuie să rămâ nă
înregistrată
h) Organele fiscale competente vor anula înregistrarea unei persoane, conform prezentului
articol, din oficiu sau, după caz, la cerere, în următoarele situa ții:
– persoana respectivă este înregistrată în s copuri de TVA
-persoana respectivă are dreptul la anularea înregistrării în scopuri de TVA, conform
prezentului articol, și solicită anularea
– persoana respectivă î și încetează activitatea economică.
i) Înregistrarea în scopuri de TVA conform prezentului articol nu conferă persoanei
impozabile calitatea de persoană înregistrată normal în scopuri de TVA, acest cod fiind utilizat
numai pentru achiziĠii intracomunitare sau pentru s erviciile primite de la persoane impozabile
stabilite în alt stat membru sau prestate către persoane impozabile stabilite în alt stat membru.

25

CAPITOLUL II
CONTABILITATEAăTAXEIăPEăVALOAREăADĂUGATĂ

2.1. Conturile de TVA

Contabilitatea se Ġine cu ajutorul Contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată”, care este un cont
sintetic de gradul I neoperaĠional, care prin conturile sintetice de gradul II nominalizate mai jos ,
asigură evidenĠa și reflectarea în contabilitate a impozitului indirect general de con sum pe
transportul bunurilor și serviciilor:
4423ă„T.V.A.ădeăplată”
4424ă„T.V.A.ădeărecuperat”
4426ă„T.V.A.ădeductibilă”
4427ă„T.V.A.ăcolectată”
4428ă„T.V.A.ăneexigibilă”

Contul 4423ă„T.V.A.ădeăplată” este un cont operaĠional, având funcĠia contabilă de p asiv, în
a cărui conĠinut economic se regăsește obligaĠia de plată a întreprinderii, rezultată din operaĠiunile
de acest gen.
Se creditează cu valoarea T.V.A. -ului de plătit bugetului de stat, dacă T.V.A. -ul colectat are
un rulaj creditor mai mare decât c ontul de T.V.A. deductibilă.
Se debitează cu sumele plătite la bugetul de stat, reprezentând taxa pe valoarea adăugată și
cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată în perioadele următoare cu T.V.A. de plată,
datorii prescrise anulate. Contul r ealizeză principiul de bază, pe care se sprijină acest tip de impozit,
și anume principiul deductibilităĠii.
Soldul creditor reprezintă taxa pe valoarea adăugată constituită ca obligaĠie, exigibi lă la
plată, dar neplătită.

Contul 4424ă „T.V.A.ă deă recuperat”ă este un cont cu funcĠia contabilă de activ, în debitul
căruia se înregistrează la sfârșitul fiecărei luni, când din închiderea contului privind taxa pe valoarea
adăugată a rezultat T.V.A. de recuperat de la bugetul statului, respectiv atunci când valoar ea T.V.A.-
ului deductibilă este mai mare decât valoare T.V.A. -ului colectată, situaĠie în care rezultă o creanĠă
faĠă de bugetul statului.
Se creditează cu sumele recuperate de la buget sau ca urmare a operaĠiunilor de compensare,
prin diminuarea în luni le următoare a T.V.A. -ului de plată.
Soldul contului exprimă valoarea T.V.A. -ului de încasat de la bugetul statului sau de
recuperat în perioada următoare.

Contul 4426ă „T.V.A.ă deductibilă” este un cont cu funcĠia contabilă de activ, în a cărui
conĠinut economic se regăsește taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile furnizorilor de bunuri
și servicii, deductibilă din punct de vedere fiscal.
Se debitează cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărătorilor.

26
Se creditează cu sumele deductibile din taxa pe valoarea adăugată înregistrate deductibile
scazute/compensate din T.V.A. colectată, cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată
deductibilă ce depășesc valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată ce urmează a se încasa de l a
bugetul statului/ diferenĠele rezultate la sfârșitul perioadei între T.V.A. deductibilă și T.V.A.
colectată, sumele prorată din taxa pe valoarea adaugată deductibilă devenită nedeductibilă. La
sfârșitul fiecărei luni acest cont se închide prin creditul contului de T.V.A. colectată și T.V.A. de
plată, sau debitul contului de T.V.A. de recuperat, în cazul în care T.V.A. deductibilă este mai mare
decât T.V.A. colectată.
La sfârșitul perioadei contul nu prezintă sold.

Contul 4427ă„T.V.A.ăcolectată” este un cont cu funcĠia contabilă de pasiv, a cărui conĠinut
economic asigură reflectarea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată aferentă opera Ġiunilor de
vânzare din întreprindere a bunurilor și serviciilor.
Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în re gie
proprie, taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise către clienĠi sau alte documente legale
reprezentând vânzările de mărfuri și bunuri, prestările de servicii și executările de lucrări/ serviciile
prestate, taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate, taxa pe valoarea a dăugată aferentă
lipsurilor imputate, taxa pe valoarea adăugată neexigibilă devenită exigibilă în cursul lunii, taxa pe
valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal/ utilizate pentru
consumul propriu sau predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor peste normele legale
neimputabile, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatilor sub forma
avantajelor in natura .
Se debitează cu sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată plătibilă bugetului de stat. La
sfârșitul fiecărei luni se soldează în corespondenĠă cu T.V.A. deductibilă și T.V.A. de plată.
Nici acest cont la sfârșitul perioadei nu prezintă sold, deoarece se închide.

Contul 4428ă„T.V.A.ăneexigibilă” este un cont bifuncĠional, în care se înregistrează valoarea
taxei pe valoarea adăugată neexigibilă, provenită din operaĠiunile de vânzare și cumpărare, pentru
care nu s-au întocmit acte legale.
În creditul con tului se înregistrează taxa pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri,
prestărilor de servicii și executărilor de lucrări cu plata în rate conform prevederilor legale ,
mărfurilor din unităĠile comerciale cu amanuntul, livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și
executărilor de lucrări pentru care nu s -au intocmit facturi, garanĠiilor pentru buna execuĠie, reĠinută
de beneficiarii lucrărilor, cumpărărilor efectuate cu plata în rate, precum și cea aferenta facturilor
sosite devenită deductibilă .
În debitul contului se înregistrează taxa pe valoarea adăugată, aferentă cumpărărilor
efectuate cu plata în rate conform prevederilor legale, vânzărilor de mărfuri din unităĠile comerciale
cu amănuntul, vânzărilor de bunuri și servicii sau prestărilor de lucrări cu plata în rate, devenită
exigibilă în cursul exercitiului și taxa pe valoarea adăugată amânată la plată. Soldul contului
reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.
Acest cont este foarte util în operaĠiunile de formare a preĠurilor cu amănuntul, în
operaĠiunile de înregistrare a intrărilor de bunuri în patrimoniu, fără a se primi actele legale, în
operaĠiunile de vânzare cu plata în rate și altele.

Pe lângă evidenĠa contabilă este obligatorie a se conduce două jurnale:

27
a) Jurnal de cump ărături, în care se înregistrează, în ordine cronologică, toate documentele și
operaĠiunile legate de plata taxei pe valoarea adăugată, pentru bunurile și serviciile de care a
beneficiat întreprinderea, care va constitui baza înregistrării T.V.A. -ului deductibil;
b) Jurnalul de vânzări, în care se înregistrează, în ordine cronologică, documentele care s -au
întocmit cu ocazia vânzării de bunuri sau servicii, care stă la baza înregistrării T.V.A. -ului colectat.

2.2. Aspecte privind contabilitatea taxei pe valoar eăadăugată

2.2.1. Taxa pe valoare adăugată și reducerile comerciale și financiare

În literatura de specialitate și în practică întâlnim două categorii de reduceri de preĠ:
– reduceri comerciale
– reduceri financiare
În categoria reducerilor comerciale se includ e: rabatul, rezima și risturnul .

Rabatul reprezintă reducerea practicată, asupra preĠului de vânzare, Ġinându -se cont de unele
defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comercializate.

Remiza este o reducere practicată, asupra preĠului de vânzare, Ġinându -se cont de volumul
vânzărilor sau de importanĠa cumpărătorului în clientele vânzătorului. Remiza corespunde, în
general, unui procent aplicat asupra preĠului brut, procent prevăzut în oferta de preĠuri a
întreprinderii sau care rezultă din ne gociere între cei doi parteneri contractuali.

Risturnul reprezintă o reducere de preĠ calculată asupra ansamblului operaĠiilor efectuate de
acelasi cumpărător pe o perioadă determinată.

De regulă, reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din preĠul brut, dar se pot
acorda și în sumă fixă.

În categoria reducerilor financiare este inclus scontul de decontare.

Scontul de decontare este reducerea financiară acordată procentual asupra unei creanĠe
decontate înainte de scadenĠa normală. Altfel spus, scotul de decontare reprezintă o bonificaĠie
acordată clientului de către furnizor pentru plata anticipată a unei sume datorată de client.

Sub aspectul metodologiei de calcul și contabilizare, recunoaștere fiscală trebuie aplicate
următoarele reguli :
– toate reducerile de preĠ sunt incluse în factură;
– reducerile comerciale premerg reducerile financiare;
– reducerile sunt determinate în cascadă, ceea ce înseamnă că procentele sau sumele
absolute ale fiecărei categorii de reducere se aplică asupra “netului” anterior;
– în cadrul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile și apoi remizele
și risturnurile;
– scontul de decontare se aplică după ultima reducere de natură comercială, adică la
netul comercial;

28
– aspectele legate de taxa pe valoare adăugată trebuie corelate cu prevederile legale
în vigoare;
– reducerile comerciale, acordate iniĠial, adică în momentul întocmirii facturii de
vânzare- cumpărare, deși înscrise în factură, nu se contabilizează în mod distinct nici la furnizor, nici
la client;
– reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizează ca o
cheltuială financiară la cel care îl acordă (furnizorul) și ca un venit financiar la cel car e îl primește
(clientul).

Îm cazul unei achiziĠii de mărfuri în baza facturii, preĠ de cumpărare 100.000 lei, scont 1%,
TVA 24%. Ulterior, printr- o factură de reducere, se primește un rabat de 2 %. .Scontul se
contabilizează în momentul primirii facturii.

PreĠ de cumpărare = 100.000 lei
– scont ( 1% ) = 1.000 lei
= Net financiar = 99.000 lei
+ TVA ( 24% ) = 23.760 lei
= Total factur ă ț 122.760 lei

 achiziĠionare mărfuri

% ț 401”Furnizori” 124.000 lei
371” Mărfuri” 100.000 lei
4426”TVA deductibilă 24.000 lei

 înregistrare scont ( 1%*100.000 lei = 1.000 lei), TVA aferent ă (24%*1.000 lei = 240 lei)

401”Furnizori” ț 767”Venituri din sconturi obĠinute” 1.000 lei
4426”TVA deductibilă” ț 401”Furnizori” – 240 lei

 înregistrare rabat ( 2%*100.000 lei = 2.000 lei ), TVA aferent ă (24%*100.000 lei = 480 lei)

401”Furnizori” ț 609”Reduceri comerciale primite” 2.000 lei
4426”TVA deductibilă” = 401”Furnizori” – 480 lei

29

2.2.2. Ambalajele care circulă în regim de restituire

Ambalajele care circulă în regim de restituire nu se supun taxei pe valoare adăugată. Atunci
când furnizorul livrează bunuri însoĠite de astfel de ambalaje, el înregistrează dreptul de a ce re
clientului să i le restituie sau să i le plătească în cazul nerestituirii. Acest drept se înregistrează în
contul 411 “ClienĠi”, odată cu creanĠa rezultată din vânzarea bunurilor.
Această creanĠă se diminuează în mo mentul când clientul restituie ambalajele sau le
consideră cumpărate.
Ambalajele care circulă în regim de restituire se înregistrează în contabilitatea furnizorului
cu ajutorul contului 419 “ClienĠi creditori”, iar în contabilitatea clientului cu ajutorul contului 409
“Furnizori – debitori”.
CirculaĠia ambalajelor restituibile nu ridică numai problema înregistrării taxei pe valoarea
adăugată ci și problema evaluării. Astfel în contul 419 “ClienĠi – creditori”, evaluarea datoriei se
face la preĠul pe care l -ar plăti clientul dacă nu ar restitui ambalajele.
Deoarece ambalajele rămân în proprietatea furnizorului, ele sunt reflectate într -un cont de
gestionare și anume contul 358 “Ambalaje aflate la terĠi”. Evaluarea în acest cont că și în contul 381
“Ambalaje” se face la același preĠ posibil de încasat în caz de nerestituire. Astfel se ajunge la
folosirea metodei costurilor prestabilite pentru evaluarea ambalajelor în conturile 358 și 381.
Pentru că acest cost prestabilit este de fapt un posibil preĠ de vânzare , în determinarea lui se
va pleca de la costul de achiziĠie al ambalajelor, la care se va adăuga o marjă de profit și taxa
colectată. În condiĠiile creșterii preĠurilor este necesară modificarea preĠului standard la ambalaje .

2.2.3. Facturi neîntocmite și factu ri nesosite

În lipsa facturii la livrarea de bunuri se întocmește avizul de însoĠire, fiind obligatorie
întocmirea facturii în termen de trei zile de la data livrării. În intervalul de timp dintre livrare și
întocmirea facturii, taxa pe valoare adăugată se înregistrează atât la furnizor, cât și la cli ent în
contul 4428 “TVA neexigibilă”.
Exemplu:
Întreprinderea A livrează întreprinderii B produse finite la preĠ de vânzare de 2000 lei, TVA
19% pe baza avizului de însoĠire din 02.09. N. Costul de producĠie este de 1600 lei. Întreprinderea B

30
înregistrează primirea bunurilor în categoria materiilor prime pe baza avizului de însoĠire și a notei
de recepĠie și constatare de diferenĠe. Pe data de 05.09. N întreprinderea A trimite factura și B
primește în aceeași zi.
a) La furnizor:
1) Pe 02.09.N livrarea și descărcarea gestiunii:
418 “ClienĠi – facturi
neîntocmite” = % 2480
701 “Venituri din
vânzarea de produse
finite” 2000
4428 “TVA neexigibilă” 480

711 “Venituri din producĠia
stocată” = 345 “Produse finite” 1600

2) Pe 05.09.N, o dată cu emiterea facturii, se trece creanĠa în contul 411 “ClienĠi” și taxa
neexigibilă în contul de taxă colectată.
411 “ClienĠi” = 418 “ClienĠi – facturi
neîntocmite 2480

4428“TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată” 480

Se poate opta și pentru varianta în care se stornează operaĠiunea înregistrată pe baza avizului
de însoĠire, ulterior înregistrând factura ca o vânzare propriu -zisă. Această variantă se utilizează mai
ales atunci când se constată diferenĠe între sumele trecute pe aviz și cele de pe factură.
b) La client:
1) Pe 02.09. N se recepĠionează bunurile cu aviz de însoĠire și notă de recepĠie și constatare
de diferenĠe:

% = 408 “Furnizori –
facturi nesosite” 2480
301 “Materii prime” 2000
4428 “TVA neexigibilă” 480

2) Pe 05.09. N, la primirea facturii, se trece datoria în contul 401 “Furnizori” și taxa
neexigibilă la taxă deductibilă.

31
408 “Furnizori – facturi
nesosite” = 401 “Furnizori” 2480

4426 “TVA deductibilă” = 4428 TVA neexigibilă” 480

În situaĠia în care apar diferenĠe între factură și NIR, atunci acestea vor afecta și contul de
materii prime. Deoarece materiile primite pot fi deja date în consum, diferenĠa respectivă se
înregistrează direct pe cheltuielile cu materii prime, în roșu sau în negru, după caz.
Furnizorul poate amâna întocmirea facturii în mod excepĠional pentru a obĠine un avantaj
fiscal. Se pate transfera astfel, de pe o lună pe alta, exigibilitatea taxei colectată, situaĠie cu efecte
importante mai ales în cazul unor vânzări de valoare mare.

2.2.4 Avansurile și taxa pe valoare adăugată

În cazul avansurilor plătite de clienĠi furnizorilor, exigibilitatea taxei pe valoare adăugată
anticipează faptul generator. Furnizorul este obligat să întocmească o factură în termen de trei z ile
de la primirea avansului, moment în care se înregistrează și taxa colectată corespunzătoare.
Exemplu

Pe data de 06.06. N întreprinderea A primește un avans de la întreprinderea B conform
contractului de vânzare- cumpărare încheiat între părĠi. Valoarea totală a contractului, inclusiv TVA
este de 23.800 lei. Avansul este de 20%.
Pe data de 09.06.N se emite factura pentru avansul acordat. Pe data de 12.06.N are loc
livrarea mărfurilor conform contractului. Costul de înregistrare al mărfurilor este de 15 .000 lei.
Clientul primește mărfurile pe 15.06.N și le achită pe 20.06.N.
a) La furnizor
1) primirea avansului: 20% x 23.800 lei = 4.760 lei
5121 “Conturi la bănci în
lei” = 419 “ClienĠi –
creditori” 4960

2) emiterea facturii pentru avans și înregistrarea taxe i colectate:
4.760 x 24 /124 = 921 lei

32
4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată” 921

3) livrarea bunurilor:
411 “ClienĠi” = % 23800
707 “Venituri din
vânzarea mărfurilor” 19194
4427 “TVA colectată” 4606
4) descărcarea gestiunii:
607 “Cheltuiel i privind
mărfurile” = 371 “Mărfuri” 15000

5) regularizarea avansului:
419 “ClienĠi – creditori” = 411 “ClienĠi” 4960
4428 “TVA neexigibilă” 4427 “TVA colectată” 960

ObservaĠie
La operaĠiunea (2) se poate opta și pentru înregistrarea:
419 “ClienĠi – creditori” = 409 “Furnizori
debitori” 960

În această situaĠie regularizarea avansului se face astfel:
419 “ClienĠi – creditori” = % 4000
411 “ClienĠi” 4960
4427 “TVA colectată” 960

b) La client:
1) plata avansului:
409 “Furnizori – debitori” = 5121 “Conturi la bănci
în lei” 4960

2) primirea facturii pentru avansul plătit și înregistrarea taxei deductibile:

4426 “TVA deductibilă”” = 4428 “TVA
neexigibilă” 960

33
3) recepĠia mărfurilor
% = 401 “Furnizori” 23800
371 “Mărfuri” 19194
4426 “TVA deductibilă” 4606

4) regularizarea avansului
401 “Furnizori” = 409 “Furnizori –
debitori” 4960
4426 “TVA deductibilă” 4428 “TVA
neexiginilă” 760

ObservaĠie:
La operaĠiunea (2) se poate opta și pentru înregistrarea:
4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA
neexigibilă” 960

În această situaĠie regularizarea avansului se poate face astfel:
% = 409 “Furnizori –
debitori” 4000
401 “Furnizori” 4960
4426 “TVA deductibilă” 960

2.2.5. Vânzări cu plata în rate și taxa pe valoare adăugată

SocietăĠile comerciale care desfășoară activităĠi de desfacere a mărfurilor, fie prin sistemul
en-gros (cu ridicată) fie en -detail (cu amănuntul), pot să vândă mărfuri cu plata în rate. Vânzarea se
face prin încheierea unui contract de vânzare- cumpărare în rate între societatea comercială și clientul
său. Clientul trebuie să depună dovada că este în măsură să achite ratele eșalonate la termenele
scadente stabilite de vânzător.
Pentru creditul acordat clientului pe perioada derulării ratelor, societatea comercială percepe
dobândă, fie la nivelul celei bancare fie la un nivel mai mic decât aceasta. Dobânda se poate calcula
la mărimea ratelor sau la suma rămasă de plată, conform deciziei comerciantului sau se negociază cu
clientul.

34
Pentru a contabiliza ven itul de realizat până la încasarea ratelor se utilizează contul 472
“Venituri înregistrate în avans”. Pentru înregistrarea TVA -ului aferent ratelor se folosește contul
4428 “TVA neexigibilă” care devine TVA exigibilă, colectată la încasarea ratelor scadent e.
Dobânda inclusă în rată se reflectă ca un venit curent în momentul încasării ratei cu ajutorul contului
766 “Venituri din dobânzi”. ClienĠii cu plata în rate se pot reflecta într -un cont analitic 411.04
“ClienĠi cu plata în rate”.
Exemplu:
Societatea co mercială cu amănuntul “X” vinde în rate unui client marfă la preĠ de vânza re cu
amănuntul inclusiv TVA 14 88 lei din care:
– preĠul de achiziĠie a mărfii 1000 lei;
– adaos comercial 20% x 1000 lei = 200 lei;
– TVA neexigibil ă 24% x 1200 lei = 288 lei.
La li vrarea mărfii se încasează un avans de 30%, diferenĠa urmând a se încasa în patru rate
lunare. Vânzarea are loc în luna ianuarie. Dobânda este de 5% aplicată la restul de plată.
Rezolvare
Avans inclusiv TVA = 1488 lei x 30% = 446,4 lei
TVA aferent avansurilor = 446,4 x 19,35483% = 86,4lei
Avans fără TVA ț 4 46,4 lei – 86,36 lei = 360 lei
Restul de încasat = 1488 lei- 446,4 lei = 1041,6 lei
Restul de încasat: 1041,6 /4 rate = 260,4 lei
1041,6 – 260,4 = 781,2
781,2 – 260,4 = 520,8
520,8 – 260,4 = 260,4

La su mele restante de plată se aplică procentul de dobândă de 5%:
1041,6 x 5% = 52,08
781,2 x 5% = 39,09
520,8 x 5% = 26,04
260,4 x 5% = 13,02
= 13,02 Total dobândă
Luna Rata (fără
TVA și
dobândă) TVA aferent
ratei Dobânda Total rată
lunară Rest de
încasat

35
Februarie 210 50,4 52,08 312,48
Martie 210 50,4 39,09 299,49
Aprilie 210 50,4 26,04 286,44
Mai 210 50,4 13,02 273,42 –
TOTAL 840 201,6 130,23 1171,83 –

Cont 472
Luna Suma de Conturi corespondente
reportat 707 766
Februarie 262,08 210 52,08
Martie 249,09 210 39,09
Aprilie 236,04 210 26,04
Mai 223,02 210 13,02
TOTAl 970,23 840 130,23

– creanĠa rezultată din vânzarea mărfurilor cu plata în rate:

411 “ClienĠi” = % 1618,23
707 “Venituri din
vânzarea mărfurilor” 360
4427 “TVA colectat ă” 86,4
472 “Venituri
înregistrate în avans” 970,23
4428 “TVA
neexigibilă” 201,6

– încasarea avansului
5311 “Casa în lei” = 411 “ClienĠi” 48,4

– descărcarea gestiunii
% = 371 “Mărfuri” 1488
607 “Cheltuieli privind
mărfurile” 300
471 “Cheltu ieli înregistrate
în avans” 700
378 “DiferenĠe de preĠ la
mărfuri 200
4428 “TVA neexigibilă” 288

– încasarea primei rate scadente în luna februarie
5311 “Casa în lei” = 411 “ClienĠi” 312,48

– formarea veniturilor curente:
472 “Venituri înreg istrate = % 262,08

36
în avans”
707 “Venituri din
vânzarea mărfurilor” 210
766 “Venituri din
dobânzi” 52,08

– TVA neexigibilă devenită exigibilă pentru rata încasată

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată” 50,4

– cheltuieli anticipat e trecute asupra cheltuielilor curente reprezentând costul de achiziĠie
aferent ratei încasate
607 “Cheltuieli privind
mărfurile” = 471 “Cheltuieli
înregistrate în avans” 175

2.2.6. Taxa pe valoare adăugată și vânzările prin consignaĠie

ComerĠul în consignaĠie are ca scop preluarea de la persoane fizice sau juridice a unor bunuri
noi sau vechi în vederea vânzării acestora.
Proprietarul bunurilor depuse în consignaĠie se numește deponent și după vânzare acesta
primește preĠul de decontare sau preĠul deponentului. Deoarece bunul nu intră în unitatea comercială
prin achiziĠie, proprietarul lor rămâne deponentul până în momentul vânzării sau retragerii din
consignaĠie.
La primirea bunurilor de la deponenĠi, consignaĠia întocmește Bonul de primire în
consign aĠie sau Nota de intrare -recepĠie, din care un exemplar se remite deponentului ca act
justificativ al dreptului de proprietate asupra bunurilor, iar alt exemplar rămâne la magazinul de
consignaĠie. În același timp, bunurile primite se trec într -un Registru de consignaĠie, unde se
completează date de identificare ale deponentului, data depunerii bunurilor, data restituirii
contravalorii acestora, semnătura și alte date. La vânzarea bunurilor consignaĠia întocmește
Borderoul de ieșire a obiectelor de consignaĠie și Borderoul de programare la plată a deponenĠilor.
PreĠul de vânzare cu amănuntul al mărfurilor vândute prin consignaĠie este format din preĠul
deponentului, comision și TVA aplicat la comision, dacă deponentul este persoană fizică

37
neplătitoare de TVA, sau aplicat la preĠul deponentului + comision, dacă deponentul este o persoană
juridică plătitoare de TVA. PreĠul deponentului este preĠul stabilit de proprietar la depunerea
bunurilor în consignaĠie și care se decontează către acesta după vânzare.

2.3.ăăăDocumenteăcontabileăobligatoriiăpentruăplătitoriiădeăTVA

AgenĠii economici care realizează operaĠii impozabile, au obligaĠia asigurării condiĠiilor
necesare pentru emiterea documentelor (în situaĠia livrării de bunuri și servicii. faza de ieșire), să
prelucreze informaĠiile și să conducă evidentele prevăzute de reglementările în domeniul TVA.
Pentru exercitarea dreptului de deducere, agenĠii economici plătitori de taxa pe valoarea
adăugata sunt obligaĠi să justifice prin documente legal întocmite cuant umul taxei.
Documentele obligatorii pentru plătitorii de TVA sunt: factura fiscală, chitanĠa fiscala sau, după
caz, bonul de comandă, chitanĠă, avizul de însoĠire a mărfii, jurnalul pentru vânzări, jurnal pentru
cumpărări, decontul de TVA.

2.3.1 Factura fiscală

Acesta este document pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare al produselor
și mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate. Servește ca document de
însoĠire a mărfii pe timpul transportului, de înregistrare în contabilitate a bunurilor intrate sau ieșite
din patrimoniu, document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și clientului.
Factura fiscală se întocmește numai de către plătitorii de TVA.Pentru bunurile livrate cu
avizul de însoĠire a mărfii, furnizorii sunt obligaĠi ca în termen de trei zile lucrătoare de la data
livrării să emită facturi și să le transmită clienĠilor. Livrările de bunuri efectuate continuu, prestările
de servicii decontate pe bază de situaĠie de lucrare trebuie urmate de factură fiscala în termen de trei
zile de la data întocmirii documentelor prin care furnizorii, prestatorii și beneficiarii au stabilit
cantităĠile livrate și serviciile prestate.
Factura fiscala (cod 14-4-10/A) este un formular cu regim special de tipărire, înseriere și
numerotare.Tipărit în blocuri cu câte 150 de file, formate din 50 de seturi cu câte 3 file în culori
diferite: albastru – exemplarul 1, roșu – exemplarul 2, verde – exemplarul 3.
Se întocmește manual sau cu ajutorul tehnicii de calc ul, în trei exemplare, la livrarea
produselor și a mărfurilor, la executarea lucrărilor și la prestarea serviciilor, pe baza dispoziĠiei de

38
livrare, a avizului de însoĠire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea lucrărilor ș i
prestarea servic iilor și se semnează de emitent.
Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării datorită unor condiĠii obiective
și cu totul excepĠionale, produsele și mărfurile livrate sunt însoĠite pe timpul transportului de avizul
de însoĠire a mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare, numărul și data avizului de însoĠire
a mărfii se înscriu în formularul de factură.
Circulă:
-exemplarul1,lacumpărător
-exemplarul2,ladesfacere;
– exemplarul 3, pentru înregistrarea în contabilitate.

39

2.3.2. ChitanĠa

Acesta este un formular cu regim special de tiparire, înscriere si numerotare. Serveste ca
document justificativ pentru depunerea unei sume de bani în casieria unitatii, document de
înregistrare în registrul de casa si în contabilitate. Se întocmeste în doua exemplare pentru fiecare
suma încasata de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei. Se arhiveaza
la compartimentul financiar contabil dupa utilizarea completa a carnetului.
Chitan Ġa fiscală este un formular cu regim special. Se distribuie numai plă titorului de TVA.
Serveș te ca do cument justificativ pentru cumpă rarea unor bunuri sau prestarea unor servicii, în
condiĠiile în care nu se întocmește factura. Reprezintă document justificativ de înregistrare în
contabilitate atunci când este însoĠită de bonul eliberat de la casa de marcat, bonul de vânzare sau
chitanĠa ș i de deducere a TVA.
Se întocmeste în doua exemplare de catre vânzator sau de prestatorul de servicii. Eliberarea
chitantei se face dupa ce bunurile si serviciile au fost achitate prin eliberarea bonului de la casa de
marcat. De mentionat: chitanta fiscala nu înlocuieste chitanta cu care s-au platit bunurile si servic iile
(cod 14-4-1). Ele se întocmesc concomitent.
Chitanta fiscala (cod 14-4-2) nu poate fi utilizata pentru vânzarea bunurilor en-gros .
Pentru client , chitanța fiscală serveș te pentru înreg istrare în jurnalul pentru cumpără ri, la
furnizor în cazul în care este scutit de obligaĠi a emiterii factur ii . Se arhivează la client, la
compartimentul financiar contabil împreuna cu bonul de la casa de marcat, bonul de vânzare sau
chitanĠa eliberată de furnizor . Dupa utilizarea completa a carnet ului se arhivează la furnizor.

40

2.3.3. Bon de comandă – chitanĠă

Este un formular cu regim special, utilizat pentru contractarea serviciilor, confirmarea
primirii ș i evaluarea obiectului de executat sau de reparat , dupa caz, încasarea sumei de la client, de
determinare a volumului serviciilor prestate ș i a materialelor consumate.
Bonul de comanda- chitanĠ a (14-4-11 ) se întocmește numai de agenĠii economici plă titori de
TVA. Se întocmeș te în trei exemplare: unul la compartimentul financiar- contabil , unul la client, iar
cel de-al treilea, ramâne în carnet.

41

2.3.4. Avizul de însoĠire a mărfii

Avizul de însoĠire a mărfii , formular cu regim special.
Servește ca:
· document de însoĠire a mărfii pe timpul transportului;
· document ce stă la baza întocmirii facturii;
· dispoziĠie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta, ale aceleiași unităĠi;

42
· document de primire în gestiunea cumpărătorului sau în gestiunea primitoare din cadrul aceleiași
unităĠi în cazul transferului.
Este întocmit în trei exemplare de către unităĠile care nu au posi bilitatea întocmirii facturii în
momentul livrării produselor, mărfurilor, sau alte valori materiale datorită unor condiĠii obiective, cu
menĠiunea urmează factura.
Pentru transferul de bunuri între gestiunile aceleiași unităĠi patrimoniale dispersate teri torial,
avizul de însoĠire al mărfii poarta menĠiunea Fără factura. Compartimentul desfacere al unităĠii îl
emite și -l semnează pentru întocmire. În situaĠia în care se transmit valori materiale pentru
prelucrare la terĠi sau vânzare în regim de consignaĠie, pe avizul de însoĠire a mărfii se face
menĠiunea Pentru prelucrare la terĠi sau Pentru vânzare în regim de consignaĠie, după caz.
La furnizor, avizul de însoĠire a mărfii circula la delegatul unităĠii care face transportul sau la
client pentru semnare d e primire la compartimentul desfacere pentru înregistrarea cantităĠilor livrate
în evidenĠele acestuia și pentru întocmirea facturii ,la compartimentul financiar contabil atașat la
factura.
La client avizul de însoĠire a mărfii circula la magazin pentru încărcarea în gestiune a
produselor, mărfurilor sau alte valori materiale, primite după efectuarea recepĠiei de către comisia de
recepĠie și după înregistrarea rezultatelor; la compartimentul aprovizionare,
pentru înregistrarea cantităĠilor aprovizionate în evidenĠă să;la compartimentul financiar contabil
pentru înregistrarea sintetică și analitică, atașat la factura.
Pentru valorile materiale prelucrate la terĠi, pe exemplar se face menĠiunea Din prelucrare la
terĠi. Se arhivează la furnizor la compartimentul desfacere și compartimentul financiar contabil,
atașat la exemplarul trei al facturii. La client avizul de însoĠire a mărfii se arhivează la
compartimentul financiar contabil, atașat la exemplarul 1 al facturii.

43

Seria Nr. ……………..
Furnizor:………………………. Cumpărător:…………………….
Forma juridică..……………….. …………………………………..
Nr inmatr.Reg. Com./an………. Nr. inmatr. în Reg.Com
C.I.F.: ………………………… …………………………………..
Capital social…………………. C.I.F……………………………
Sediul………………………… Sediul…………………………..
………………………………. …………………………………
Punct de lucru………………. AVIZăDEăÎNSOğIREăAăMĂRFII JudeĠul:………………………
Adresa punct de lucru………. Contul…………………………
Contul………………………. Data (ziua, luna, anul)………… Banca…………………………
Tel/Fax………………………

N
r.
C
rt
. SPECIFICAğIA
(produse, ambalaje, etc.) U.M. Cantitatea
livrata PreĠul unitar
(fără T.V.A.) – lei – Valoare
-lei-
0 1 2 3 4 5

Semnătura
și ștampila
furnizorului
Date privind privind expediĠia:
Numele delegatului…….………………………
…………………………………………………
B.I./C.I. Seria …..Nr. ………….elib…………..
Mijlocul de transport…………………………..
Expedierea s- a făcut în prezenĠa noastră la
data de ………………..ora………………..
Semnăturile……………………………….. Total:
Semnătura
de primire

44

2.3.5. Jurnalul p entru vânzări

Servește ca:
registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de bunuri și servicii;
document de stabilire lunară a TVA colectat;
document de control al unor operaĠii înregistrate în contabilitate.
Se completează într -un sin gur exemplar în care se înregistrează zilnic pe baza documentelor
tipizate cu regim special, elementele necesare determinării corecte a TVA colectată.

JURNALăPENTRUăVÂNZĂRI

SemnificaĠiaăcoloanelorădinătabelulădeămaiăjosăesteăurmătoarea:
A – cu deducere
B – fărăădeducere
C – Baza de impozitare
D – Valoarea T.V.A.
______________________________________________________________________________
|Nr. | Factura sau documentul | Total | |Export | |
|crt.| înlocui torălegalăaprobatăă|ăfacturăă|Neimpozabileă|(T.V.A.|ăăăVânzăriăăă|
|ăăăă|___________________________|(inclusiv|_____________|cotăă0)|_____________|
|ăăăă|Data|ăNr.ă|ăăăăăăăăăăăăăăăă|ăT.V.A.)ă|Total|ădinăăă|ăăăăăăă|ăCotăă|ăCotăă|
|ăăăă|ăăăă|ăăăăă|ăăCumpărăt orul | | | care | |T.V.A.|T.V.A.|
| | | | | | |scutite| | 11% | 22% |
| | | |________________| | |_______| |______|______|
| | | |Denumirea| Codul| | | A | B | | C | D| C |D |
| | | | |fiscal| | | | | | | | | |
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10|11| 12|13|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
| Report: | | | | | | | | | |
|________________________________|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__ |
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
| De reportat: | | | | | | | | | |
|________________________________|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|

Întocmit, Verificat,

(verso)
______________________________________________________________________________
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10|11| 12|13|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
| Report: | | | | | | | | | |
|________________________________|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|

45
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
|____|____|_____|_________|______|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|
| De reportat: | | | | | | | | | |
|________________________________|_________|_____|___|___|_______|___|__|___|__|

Întocmit, Verificat,

2.3.6. Jurnalul pentru cumpărări

Serveș te ca:
document de stabilire lunară a TVA deductibilă ;
registru fiscal aux iliar pentru înregistrarea cumpără rilor de valori mat eriale sau a prestă rilor d e
servicii;
document de control a unor operaĠ ii înregistrate în contabilitate.
În jurnal se înscriu toate documentele aferente intrarilor de bunuri ș i servicii pentru nevoil e
firmei, indiferent de destinaĠ ia lor, pentru realizarea de operaĠ iuni impozabile. Pe baza datelor
centralizat e lunar în aceste jurnale, agenĠii economici au obligaĠia completării și depunerii la
unitatea fiscală teritorială a decontului de TVA, în care se evidenĠ iaza TVA colectat ă și suma
impozabilă , TVA deductibilă și suma impozabil ă, TVA de plată sau de recuperat, dupa caz.

JURNALăPENTRUăCUMPĂRĂRI

SemnificaĠiaăcoloanelorădinătabelulădeămaiăjosăesteăurmătoarea:
A – Baza de impozitare
B – Valoarea T.V.A.
______________________________________________________________________________
|Nr.ă|ăăăăăăăăFacturaăăăăăăăăăă|ăăTotalăă|Neimpozabile|ăăCumpărăriăă|ăăImportăă|
|crt.|ăăăăsauădocumentulăăăăăăă|ăfacturăă|ăăăăăăăăăăăă|_____________|ăăăăcuăăăă|
| | înlocuitor legal aprobat|(inclusiv| | Cota | Cota |certificat|
| |_________________________| T.V.A.) | | TVA | TVA | de |
|ăăăă|Data|Nr.|ăăăVânzătorulăăă|ăăăăăăăăă|ăăăăăăăăăăăă|ă11%ăă|ă22%ăă|ăamânareăă|
| | | |________________| | |______|______|__________|
| | | |Denumirea|Codul | | |A | B | A | B| A | B |
| | | | |fiscal| | | | | | | | |
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |7 | 8 | 9 |10| 11 | 12 |
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
| Report: | | | | | | | |
|________________________________________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|

46
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
| De reportat: | | | | | | | | |
| | | | | | | | | |
|______________________________|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|

ÎNTOCMIT, VERIFICAT,

(verso)
______________________________________________________________________________
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |7 | 8 | 9 |10| 11 | 12 |
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
| Report: | | | | | | | |
|________________________________________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
|____|____|___|_________|______|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|
| De reportat: | | | | | | | | |
| | | | | | | | | |
|______________________________|_________|____________|__|___|___|__|_____|____|

ÎNTOCMIT, VERIFICAT,

2.3.7. Decontul de TVA

Decontul de TVA face parte integrantă din Declaraț ie privind obligațiile de plată la bugetul
de stat , concepĠ ie a Ministerul ui FinanĠ elor, ca și toate documentele cu regim special prezentate.Se
completeaza lunar de că tre platitorii de TVA.
Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se completează de persoanele
impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continu are Codul fiscal.
Persoanele impozabile care conduc evidenĠa contabilă, potrivit legii, pentru operaĠiunile realizate pe
bază de contract de asociere în participaĠiune declară inclusiv datele și informaĠiile privind taxa pe
valoarea adăugată rezultate din astfel de operaĠiuni.

47
Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se depune la organul fiscal
competent, la următoarele termene:
a) lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se depune decontul, de persoanele
impozabile pentru care perioada fiscală este luna calendaristică, potrivit prevederilor art. 1561 din
Codul fiscal;
b) trimestrial, până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor celui pentru care se depune
decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada f iscală este trimestrul calendaristic, potrivit
prevederilor art. 1561 din Codul fiscal;
c) la altă dată stabilită prin norme, dacă perioada fiscală este mai mare decât trimestrul.
Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se depune, în format electronic,
astfel:
– la registratura organului fiscal competent;
– la poștă, prin scrisoare recomandată;
– prin completare pe pagina de internet a Ministerului FinanĠelor Publice de către contribuabilii
eligibili conform reglementărilor de utilizare a ser viciului;
– prin Sistemul electronic naĠional (SEN), de către marii contribuabili.
Formatul depus pe suport electronic va fi însoĠit de formularul editat de persoana impozabilă
cu ajutorul programului de asistenĠă, semnat și ștampilat conform legii.
Format ul se editează în două exemplare:
– un exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic;
– un exemplar se păstrează de către persoana impozabilă.
Formatul electronic al formularului (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" se obĠi ne
prin folosirea programului de asistenĠă elaborat de Ministerul FinanĠelor Publice și se transmite
organului competent pe suport electronic.
Programul de asistenĠă este pus la dispoziĠie, gratuit, persoanelor impozabile de unităĠile
fiscale sau poate fi descărcat de pe serverul de web al Ministerului FinanĠelor Publice, la adresa
www.mfinante.ro.
Direct pe site- ul Ministerului FinanĠelor Publice depun contribuabilii care dispun de un
certificat digital eliberat de M inisterul FinanĠelor Publice.
Nu se înscriu în decont:
– taxa pe valoarea adăugată din facturile de executare silită, de către persoanele abilitate prin lege să
efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite;
– diferenĠele de taxă pe valoarea adăugată de plată constatate de organele de control, pentru care nu

48
este reglementată includerea în decont;
– documentele neevidenĠiate în jurnalele pentru cumpărări sau vânzări, constatate de organele de
control fiscal;
– taxa pe valoarea adăugată pentru care a fost aprobată înlesnire la plată.

T*
┌─────┐
│SIGLA│
│ANAFă│
└─────┘ăăăăăăăDECONTăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă300
DEăTAXĂăPEăVALOAREAăADĂUGATĂ

Perioada de raportare (luna/trimestru/
semestru/an)ă┌────────────────────┐
└────────────────────┘
Anulă┌────────┐
└────────┘

DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI IMPOZABILE
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│CodădeăidentificareăfiscalăăăROă|_|_|_|_|_||_|_|_|_|_|ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│
│Denumire/Nume,ăPrenumeă┌─────────────────────────────────────────────────────┐│
│ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă└─────────────────────────────────────────────────────┘│
│Domiciliuăfiscalăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│
│JudeĠă┌─────┐ăLocalitateă┌──────┐ăStradaă┌────┐ăNumără┌──┐ăBlocă┌─┐ăScaraă┌──┐│
│ăăăăăă└─────┘ăăăăăăăăăăăă└──────┘ăăăăăăăă└────┘ăăăăăăă└──┘ăăăăăă└─┘ăăăăăăă└──┘│
│Ap.ă┌─┐ăCodăpoștală┌──┐ăSectoră┌─┐ăTelefonă┌────────┐ăFaxă┌───┐ăE -mailă┌─────┐│
│ăăăă└-┘ăăăăăăăăăăăă└──┘ăăăăăăăă└─┘ăăăăăăăăă└────────┘ăăăăă└───┘ăăăăăăăă└─────┘│
│Bancaă┌────────────────────────────────────┐ăContă┌──────────────────────────┐│
│ăăăăăă└────────────────────────────────────┘ăăăăăă└──────────────────────────┘│
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
PRO RATA DE REDUCERE % |_|_|_|_|_|

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│ TAXAăPEăVALOAREAăADĂUGATĂăCOLECTATĂăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ă – lei – │
├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┼─────────┤
│Nr.ă│Denumireăindicatoriăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăValoareăă│ăTVAăăăăă│
│crt.│ăăăăăăăă │ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│ăăăăăCOMERğăINTRACOMUNITARăȘIăÎNăAFARAăUEăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│
├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│1ăăă│Livrăriăintracomunitareădeăbunuri,ăscutiteăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
│ăăăă│conformăart.ă143ăalin.ă(2)ălit.ăa)ăsiăd)ădinăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
│ăăăă│Codulăfiscalăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă │ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│2ăăă│Regularizăriălivrăriăintracomunitareăscutiteăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
│ăăăă│conformăart.ă143ăalin.ă(2)ălit.ăa)ăsiăd)ădinăăă │ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
│ăăăă│Codulăfiscalăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│3ăăă│Livrăriădeăbunuriăsauăprestăriădeăserviciiăpentru│ăăăăăăăăăă │░░░░░░░░░│
│ăăăă│careăloculălivrării/loculăprestăriiăesteăînăafara│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
│ăăăă│Românieiă(înăUEăsauăînăafaraăUE),ăprecumășiăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
│ăăăă│livrăriăintracomunitareădeăbunuri,ăscutiteăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░ │
│ăăăă│conformăart.ă143ăalin.ă(2)ălit.ăb)ăsiăc)ădinăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
│ăăăă│Codulăfiscalăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│4ăăă│AchiziĠiiăintracomunitareădeăbunuriăpentruăcareăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│cumpărătorulăesteăobligatălaăplataăTVAă(taxareăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│inversă),ădinăcare:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│4.1ă│AchiziĠiiăintracomunitareăpentruăcareăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│cumpărătorulăesteăobligatălaăplataăTVAă(taxareăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│inversă),ăiarăfurnizorulăesteăînregistratăînăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│scopuriădeăTVAăînăstatulămembruădinăcareăaăavutăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│locălivrareaăintracomunitarăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│5ăăă│RegularizăriăprivindăachizĠiileăintracomunitareăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│

49
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│6ăăă│BunuriășiăserviciiăachiziĠionateăpentruăcareăăăăă│ăăăăăăă │ăăăăăăăăă│
│ăăăă│beneficiarulădinăRomâniaăesteăobligatălaăplataăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│TVAă(taxareăinversă),ăcuăexcepĠiaăcelorădeălaăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│rd.ă4ășiă5ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăă │
├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│ăLIVRĂRIăDEăBUNURI/PRESTĂRIăDEăSERVICIIăÎNăINTERIORULăğĂRIIăȘIăEXPORTURIăăăăăă│
├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│7ăăă│Livrăriădeăbunuriășiăprestăriădeăserviciiăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│taxabileăcuăcotaă19%ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│8ăăă│Livrăriădeăbunuriășiăprestăriădeăserviciiăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│taxabileăcuăcotaă9%ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│9ăăă│Livrăriădeăbunuriătaxabileăcuăcotaă5%ăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│10ăă│BunuriășiăserviciiăachiziĠionateăsupuseămăsurilor│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│deăsimplificareăpentruăcareăbeneficiarulăesteăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│obligatălaăplataăTVAă(taxareăinversă)ăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│11ăă│Livrăriădeăbunuriășiăprestăriădeăserviciiăscutite│ăăăă │░░░░░░░░░│
│ăăăă│cuădreptădeădeducere,ăcuăexcepĠiaăcelorădeălaăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
│ăăăă│rd.ă1 -3,ășiăoperaĠiuniăsupuseămăsurilorădeăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
│ăăăă│simplificareăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│12ăă│Livrăriădeăbunuriășiăprestăriădeăserviciiăscutite│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
│ăăăă│fărăădreptădeădeducereăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│13ăă│Regularizăriătaxăăcolectatăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│14ăă│TOTALăTAXĂăCOLECTATĂă(sumăădeălaărd.ă1ăpânăălaăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│rd.ă13,ăcuăexcepĠiaăcelorădeălaărd.ă4.1)ăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│ăăăăăTAXAăPEăVALOAREAăADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│
├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│Nr.ă│Denumireăindicatoriăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăValoareăă│ăTVAăăăăă│
│crt.│ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă │ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│ACHIZIğIIăINTRACOMUNITAREăDEăBUNURIăȘIăALTEăACHIZIğIIăDEăBUNURIăSERVICIIăăăăăă│
│IMPOZABILEăÎNăROMÂNIAăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă │
├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│15ăă│AchiziĠiiăintracomunitareădeăbunuriăpentruăcareăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│cumpărătorulăesteăobligatălaăplataăTVAă(taxareăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ │
│ăăăă│inversă),ădinăcare:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│15.1│AchiziĠiiăintracomunitareăpentruăcareăcumpărăto – │ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ă │rulăesteăobligatălaăplataăTVAă(taxareăinversă),ăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│iarăfurnizorulăesteăînregistratăînăscopuriădeăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│TVAăînăstatulămembruădinăcareăaăavutălocălivrarea│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│16ăă│RegularizăriăprivindăachiziĠiileăintracomunitareă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│17ăă│BunuriășiăserviciiăachiziĠionateăpentruăcareăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│beneficiarulădinăRomâniaăesteăobligatălaăplataăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│TVAă(taxareăinversă),ăcuăexcepĠiaăcelorădeălaăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│rd.ă15ășiă16ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă │ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┤
│ACHIZIğIIăDEăBUNURI/SERVICIIăÎNăINTERIORULăğĂRIIăȘIăIMPORTURI,ăACHIZIğIIăăăăăă│
│INTRACOMUNITAREăSCUTITEăSAUăNEIMPOZABILEăăăăăăăăăăăăă │
├────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────┤
│18ăă│AchiziĠiiădeăbunuriășiăserviciiătaxabileăcuăcotaă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│deă19%ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăă │ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│19ăă│AchiziĠiiădeăbunuriășiăserviciiătaxabileăcuăcotaă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│deă9%ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│20ăă│AchiziĠiiădeăbunuriășiăserviciiătaxabileăcuăcotaă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│deă5%ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│21ăă│AchiziĠiiădeăbunuriășiăserviciiăscutiteădeătaxăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
│ăăăă│sauăneimpozabileăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│22ăă│TOTALăTAXĂăDEDUCTIBILĂă(sumăădeălaărd.ă15ăpânăăla│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│rd.ă20,ăcuăexcepĠiaăcelorădeălaărd.ă15.1)ăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│

50
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│23ăă│SUB -TOTALăTAXĂăDEDUSĂăCONFORMăART.ă145ăSAUă147ăăă│░░░░░░░░░░░░░│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│24ăă│TVAăefectivărestituităăcumpărătorilorăstrăini,ăăă│░░░░░░░░░░░░░│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│inclusivăcomisionulăunităĠilorăautorizateăăăăăăăă│░░░░░░░░░░░░░│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│25ăă│Regularizăriătaxăădedusăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăă │ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│26ăă│Ajustăriălaăfineleăanuluiăconformăpro -rata/ăăăăăă│░░░░░░░░░░░░░│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│ajustăriăpentruăbunurileădeăcapitalăăăăăăăăăăăăăă│░░░░░░░░░░░░░│ăăăăăăă │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│27ăă│TOTALăTAXĂăDEDUSĂă(rd.ă23+rd.ă24+rd.ă25+rd.ă26)ăă│░░░░░░░░░░░░░│ăăăăăăăăă│

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│ă REGULARIZĂRIăCONFORMăART.ă147^3ăDINăCODULăFISCALăăăăăăăăăăăăăăă│ă – lei – │
├────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│Nr.ă│Denumireăindicatoriăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăTVAăăăăă│
│crt.│ăăăăăăăăă │ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┬─────────────┼─────────┤
│28ăă│SumaănegativăăaăTVAăînăperioadaădeăraportareăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│(rd.27 -rd. 14) │ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│29ăă│Taxaădeăplatăăînăperioadaădeăraportareăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│(rd.14 -rd.27) │ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│30ăă│SoldulăTVAădeăplatăădinădecontulăperioadeiăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│fiscaleăprecedenteă(rd.34ădinădecontulăperioadei │ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│fiscaleăprecedente)ăneachitatăăpânăălaădataăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│depuneriiădecontuluiădeăTVAăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│31ăă│TVAădeăplatăăcumulată(rd.29+rd.30)ăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│32ăă│SoldulăsumeiănegativeăaăTVAăreportateădinăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│perioadaăprecedentăăpentruăcareănuăs -aăsolicitată│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│rambursareă(rd.35ădinăădecontulăperioadeiăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│fiscaleăprecedente)ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│33ăă│SumaănegativăăaăTVAăcumulateă(rd.28+rd.32)ăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│34ăă│SoldăTVAădeăplatăălaăsfârșitulăperioadeiădeăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│raportareă(rd.31 -rd.33)ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────┤
│35ăă│SoldulăsumeiănegativeădeăTVAălaăsfârșitulăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
│ăăăă│perioadeiădeăraportareă(rd.33 -rd.31)ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăăăăăă│ăăăăăăăăă│
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────┘

CodăCAENăalăactivităĠiiăpreponderenteăefectivădesfășurateă┌─────────────┐
înăperioadaădeăraportare:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă└─────────────┘

SolicitaĠiărambursareaăsoldului
sumeiănegativeădeăTVA?ăăăăăăăăăă[]ăDAăăNr.ădeăevidenĠăăaăplăĠii:┌───────┐
[] N Uăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă└───────┘

PrezentaădeclaraĠieăconstituieătitluădeăcreanĠăășiăproduceăefectele
juridiceăaleăînștiinĠariădeăplatăădeălaădataădepuneriiăacesteia,ăîn
condiĠiileălegii.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
SubăsancĠiunileăaplicateăfapteiădeăfalsăînăacteăpublice,ădeclarăcăădatele
dinăaceastăădeclaraĠieăsuntăcorecteășiăcomplete.

Nume,ăprenumeăăă┌─────────────────────┐ăăăăăăăăăăăăă┌──────────────────┐
└─────────────────────┘ăSemnăturaăăă│ăăăăăăăăăăăăăăăăăă│
FuncĠieăăăăăăăăă┌─────────────────────┐ășiăștampilaă└──────────────────┘
└─────────────────────┘
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Loc rezervat organului fiscal
Nr.ădeăînregistrare:ă┌─────────┐ăData:ă┌───┐
└─────────┘ăăăăăăă└───┘
Numărădeăoperatorădeădateăcuăcaracterăpersonală1067
Cod MEF: 14.13.01.02
*ST*

51

CAPITOLUL III
3.1.ăPREZENTAREAăGENERALĂăAăSOCIETĂğIIăS .C. METRO CASH &
CARRY S.R. L.

ScurtăistoricăalăsocietăĠii
METRO Cash & Carry International, principalul jucator de pe piaĠă cash & carry
internaĠională, a deschis prim ul magazin în Ro mania in octombrie 1996, fiind ș i prima companie
care a introdus pe piaĠa locală sistemul de vanza re cash & carry, cea mai modernă forma de comerĠ
angro, cu plata la ridicarea marfii.

În anii urmatori, datorita succesului noului sistem pe piaĠa romanea scă, compania și -a extins
reĠeaua cu rapiditate, ajungând acum să ne deservim clienĠii din toata Ġ ara prin 32 de magazine, cu o
suprafaĠă totala de vâ nzare de aproximativ 190.000 de metri pătraĠi. Î n anul 2010, METRO Cash &
Carry România avea aproximativ 5 716 angajaĠi, inregistrâ nd o cifra de afaceri de 1,137 miliarde
Euro.

Dedicat comercianĠilor, profesioniș tilor din HoReCa, afacerilor mici ș i mari din orice
domeniu, METRO Cash & Carry oferă clienĠilor săi sub un singur acoperiș toate produsele de care
aceștia ar putea avea nevoie pentru afacerea lor, mereu disponibile, într- o largă varietate, la cel mai
bun raport calitate – preĠ de pe piaĠî. Pe baza legitimaĠiei METRO, clienĠii au acces ușor la toate
produsele, precum și la serviciile de consultanĠă oferi te în orice magazin de că tre echipele noastre de
specialiș ti.

Pentru a veni și mai mult în sprijinul clienĠilor revânzători ș i HoReCa, din aprilie 2010,
METRO Cash & Carry România a introdus pe piaĠă un nou format cash & carry: METRO Punct,
care asigură clientilor oferte promoĠionale variate, soluĠii și consultanĠă specializată, precum ș i
programe de loialitate, pentru a- i ajuta să -și eficientizeze afacerile. Datorită acestui nou concept,
clienĠii noș tri au acc es mult mai rapid la produsele ș i serviciile co mpaniei, fără pierderi de resurse
sau de timp.

52

Obiectul de activitate al S.C. METRO CASH & CARRY S.R. L.

Conform Statutului și Co ntractului de Societate, obiectul de activitate a S.C. Metro Cash
&Carry S.R.L. constă în:
Comer Ġul – acesta este universul Metro, companie car acterizată prin structuri operaĠ ionale,
concepte antreprenoriale și strategii cu mult evoluate în comparaĠ ie cu restul companiilor din acelaș i
domeniu de activitate.
Compania s-a dov edit un deschiză tor de dru muri și în ce privește conceptul de “marca
proprie”. Cea dintii marca proprie, “Aro”, a prins la romani, lucru care a motivat Metro să lanseze
pe piaĠă alte citeva mă rci.
Să organizeze și să efectueze operaĠii de aprovizionare și desfacere en -gross și en -detail
pentru produse alimentare și agroalimentare (legume, fructe), ambalaje de marfă și ambalaje de
transport, articole de confecĠii și tricotaje, textile, încălĠăminte, galanterie, marochinărie, ziare și
papetărie, ceramică, sticlărie, foto -artizanat, au to-moto-velo, uz casnic, cosmetice, chimice, mobilier
din lemn și metal, farmaceutice, materiale de construcĠii, materii prime și accesorii pentru industria
alimentară și agricultură, aparatura și instrumente muzicale, valorificarea materialelor refolosibi le, a
pieselor și subansamblurilor rezultate din dezmembrări mijloace de transport și piese de schimb.
Să organizeze și să presteze activităĠi de producĠie în toate domeniile prevăzute la pct. a).
Să cumpere și să vândă, să schimbe, să închirieze orice tip de echipamente, mijloace fixe sau
bunuri materiale din domeniul său de activitate.
Să coopereze, să colaboreze și să se asocieze cu alte persoane juridice sau fizice româ ne sau
străine pentru diverse afaceri (condiĠiile de participare, comerciale, financiare, de beneficiu și pentru
dividende vor fi stabilite prin act adiĠional la contractul de societate) pentru activitatea la care
societatea va avea interes în realizarea obiectului său de activitate.
Toate operaĠiile de vânzări și intermedieri, schimb sau închirieri se vor putea face cu plata în
numerar, documente de plată integral la momentul efectuării operaĠiunii sau în rate, cu dobânda
negociată.
Societatea își va putea modifica sau completa obiectul său de activitate, cu respectarea
reglementărilor în vigoare din România.
Scopul S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. este în principal: practicarea comerĠului cu produse
alimentare și nealimentare care pot satisface necesităĠile persoanelor fizice și juridice în condiĠii
civilizate și la înalĠi indici de eficienĠă și promptitudine;
comercializarea tuturor bunurilor specifice activităĠilor din obiectul de activitate;

RelaĠiiădeăparteneriatăaleăsocietăĠii

S.C. Metro Cash & Carry S.R. L. își desfășoară activitatea comercială prin relaĠiile multiple
de parteneriat pe care le are societatea cu diferiĠi clienĠi, furnizori și bănci . Metro este un format
destinat profesionistilor, rezerva t operatorilor comerciali, agenĠ ilor economici, celor care au, la

53
rândul lor, o afacere. Accesul în m agazin se face pe baza LegitimaĠ iei de Client METRO. Aceasta se
elibereaza numai pentru:
 persoane juridice, asociaĠii și fundaĠ ii;
 persoane fizic e autorizate (de exemplu: avocaĠ i, medici, contabili, notari publici, produ cători
agricoli, taximetriști autorizaĠ i etc.)

Ca furnizori de serv icii se pot specifica următorii
 ALDIS
 DANONE
 BENCKISER ROMANIA
 HENKEL ROMANIA
 INBEV ROMANIA
 JOHNSON WAX ROMANIA
 KRAFT FOODS ROMANIA
 MARS ROMANIA,
 QUADRANT AMROQ BEVERAGES
 BELLA ROMANIA
 TABCO CAMPOFRIO,
 UNILEVER SOUTH CENTRAL
 EUROPE, UNITED EURO DISTRIBUTION
 ORKLA FOODS ROMANIA
 PROCTER & GAMBLE ROMANIA.

Băncile cu care intră în contact S.C. Metro Cash & Carry S.R.L. sunt:

 Banca Comercial ă Română
 Banca Unicredit ğiriac

StructuraăorganizatoricăășiăfuncĠionalăăaăS .C. Metro Cash&Carry S.R. L.

S.C.Metro Cash&Carry S. A. este o persoană juridică română având forma juridică de
societate comercială cu răspundere limitată. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu
legea română și statutul său.
Sediul societăĠii este în România, municipiul Bucur ești, bd. Theodor Pallady . Societatea
poate avea lan Ġuri de magazine situate și în alte localităĠi din Ġară și din străinătate, în conformitate
cu necesităĠile legate de îndeplinire a activităĠilor și obiectivelor sale.
Durata de funcĠionare este nelimitată, cu începere de la data înregistrării în Registrul
ComerĠului.

54
Conform capitolului IV din statutul societăĠii, se desprind următoarele:
Art. 16. Adunarea Generală a Asociaților este organul de conducere a societăĠii, care decide
asupra activităĠii acesteia și stabilește politica ei economică și promoĠională. Adunările Generale ale
AcĠionarilor sunt ordinare și extraordinare:
Adunarea Generală a AcĠionarilor ordinară se întrunește cel puĠin o dată pe an, în cel mult 3 luni de
la data încheierii exerciĠiul ui economico-financiar.
Adunarea Generală a AcĠionarilor extraordinară se întrunește de câte ori este nevoie, pentru a se lua
o decizie privind situaĠiile prevăzute în statut.
Art. 17. Consiliul de Administrație
Administrează societatea comercială cu răspundere limitată , S.C. Metro Cash&Carry S.R. L., fiind
compus din 5 membri. Acești membri sunt aleși de Adunarea Generală a AsociaĠilor pentru o
perioadă de 2 ani, cu posibilitatea realegerii pe noi perioade de 2 ani. Administratorii vor avea
atribuĠiile stabilite de Adunarea Generală a AcĠionarilor și prevăzute în statutul societăĠii. Înlocuirea
administratorilor sau completarea unui loc vacant în Consiliul de AdministraĠie se va face de către
Adunarea Generală a AsociaĠilor, în condiĠiile menĠionate mai sus.
Art. 18. Organizarea Consiliului de Administrație
La prima ședinĠă, Consiliul de AdministraĠie își alege, dintre membrii săi, un președinte și 2
vicepreședinĠi. Președintele este și directorul general al societăĠii, președintele numește un secretar,
fie dintre membrii Consiliului de AdministraĠie, fie din afara acestuia.
La capitolul V din statut este vorba despre cenzorii societăĠii.
Art. 19. Comisia de cenzori
Gestiunea societăĠii este controlată de către acĠionari și de către Comisia de cenzori, formată din 3
membri, care trebuie să fie acĠionari, cu excepĠia cenzorului contabil autorizat, care poate să nu aibă
calitatea de acĠionar.
ComponenĠa Comisiei de cenzori aleși prin vot secret de Adunarea Generală a AcĠionarilor pe o
perioadă de 2 ani.
RemuneraĠiile reprezintă cel mult 15% din salariul fix brut al directorului general.
Capitolul VI face referiri la participarea la profit și pierderi
Art. 20. Calculul și repartizarea profitului
Profitul impozabil se stabilește în condiĠiile legii și se reflectă în bilanĠul contabil.
Profitul rămas după plata impozitului pe profit se repartizează conform prevederilor legale și
aprobării Adunării Generale.
Plata dividendelor cuvenite acĠionarilor se va face de către societate, în condiĠiile legii și a aprobării
Adunării Generale în termen de cel mult 2 luni de la aprobarea bilanĠului contabil de către Adunarea
Generală.
Din profitul anual se va determina fondul de rezervă, care va fi până la 5% din nivelul acestuia,
prezent în bilanĠul anului, până la concurenĠa a 20% din capitalul social.
Participarea la profit și pierderi se va face în proporĠia cotelor de participare la constituirea
capitalului social al societăĠii, răspunderea fiind în limita capitalului social, subscris și vărsat.
Ultimul capitol – al VII-lea – prezintă condiĠiile de dizolvare și lichidare a societăĠii.

Structura organizatorică și funcĠională a societăĠii S.C. Metro Cash & Carry S.R. L.
este descrisă prin organigrama sa.

Structura organizatorică poate fi detaliată astfel:

Director general (1 pers oană)
Director opera Ġional (1 persoană)
Director cumpărări produse alimentare (1 persoană)

55
Director cumpărări produse nealimentare (1 persoană)
Director financiar (1 persoană)
Director Management ClienĠi (1 persoană)
Compartimentul producĠie (36 persoane)
Șef compartiment e (1 persoană /compartiment)
Biroul comercial (5 persoane)
Depozit marfă (8 persoane)
Depozit ambalaje + ATM (2 persoane)
Depozit en- gross (1 persoană)
Depozit frigorific (1 persoană)
– lucrător gestionar magazin (20 persoane)
– vânzători (5 5 persoane)
Serviciul administrativ (28 persoane)
Biroul financiar-contabil (10 persoane)
Oficiul de calcul (3 persoane)
Compartimentul personal-salarizare-juridic (3 persoane)
Secretariat (1 persoană
Biroul financiar-contabil (10 persoane)
Oficiul de calcul (3 persoane)
Compartimentul personal-salarizare-juridic (3 persoane)
Secretariat (3 persoane)
Toate unităĠile patrimoniale precum și persoanele fizice care au calitatea de comerciant, sunt
obligate prin lege să-și organizeze contabilitatea proprie.
Ca instrument important de cunoaștere, gestiune și control al patrimoniului și a rezultatelor
obĠinute, contabilitatea trebuie să asigure:
 înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și stocarea informaĠiilor
pentru necesităĠi proprii cât și în relaĠiile unităĠilor patrimoniale cu asociaĠii și acĠionarii,
clienĠii, furnizorii, băncile, organele fiscale și alte persoane fizice și juridice;
 controlul operaĠiunilor patrimoniale efectuate și al procedeelor de prelucrare a datelor și
exactitate a informaĠiilor furnizate;
 furnizarea de informaĠii necesare pentru stabilirea patrimoniului naĠional, execuĠia bugetului
public naĠional, întocmirea balanĠelor financiare și a bilanĠurilor pe ansamblul economiei
naĠionale.
Contabilitatea se organizează în compartimente distincte conduse de către directorul financiar
contabil, contabil șef. Aceste cadre trebuie să posede studii economice superioare.

Biroul financiar contabil al S.C. Metro Cash&Carry S.R.L. este format din șef birou (1 persoană),
economist (2 persoane), contabili (4 persoane), casierie (2 persoane) și un revizor gestiuni și Ġine
evidenĠa următoarelor elemente:

1. EvidenĠaă materialelor,ă materialeloră auxiliare,ă materialeă deă naturaă obiecteloră deă inven tar,ă
echipamentelor :
De la magazie sunt prim ite documentele primare întocmite de gestionari (nota de recepĠie, bonuri de
consum, transfer);
Intrările le face contabilul care primește avizul și factura;
Înregistrările în contabilitate a recepĠiilor se fac după extrasul de cont al băncii. Tot el verif ică lunar
gestiunea soldului sintetic și face un proces verbal.

56

2. EvidenĠaămaterialelor :
Gestiunea de la secĠiile de fabricaĠie se realizează pe baza rapoartelor de producĠie, iar la magazine
pe baza evidenĠei fișelor de magazie (evidenĠa cantitativă);
Contabilul Ġine evidenĠa atât cantitativ cât și valoric.

4. EvidenĠaăfurnizorilor :
Contabilul primește de la aprovizionare recepĠiile plus factura, aviz sau chitanĠa fiscală.
Concomitent, primește de la financiar extrasele de la bancă;
Înregistrează în contabilitate plăĠile efectuate pe baza extraselor de cont.

5. EvidenĠaămagazinelorăproprii :
Centralizează zilnic pe fiecare magazin intrările (cantitativ și valoric) și depunerile de monetar;
Verifică dacă soldul este corect cu cel de la casierie, întocmește nota contabilă la sfârșitul fiecărei
luni pe totalul magazinelor;
Documentele rămân la contabilul care se ocupă cu evidenĠa magazinelor.
6. EvidenĠaăcheltuieliloră– colectareaălorăpeălocuriă(secĠii) :
Notele contabile se înregistrează pe baza documentel or justificative. Datele sunt luate din biroul
contabilitate;
Centralizarea cheltuielilor este folosită de contabil care face post calcul.

Compartimentul Contabilitate este organul de lucru al firmei care urmărește reflectarea în
expresie bănească a bunurilor materiale și imobiliare, inclusiv solul, bogăĠiile naturale și alte bunuri
cu caracter economic, disponibilităĠile bănești, titlurile de valoare, drepturile și obligaĠiile unităĠii,
precum și mișcările și modificările intervenite în urma operaĠiunilor patrimoniale efectuate, a
cheltuielilor, veniturilor și rezultatelor obĠinute de acestea.
Compartimentul Contabilitate poate fi organizat ca serviciu sau birou, în conformitate cu normele
unitare de structură pentru unităĠile economice.
Atribuții:
 asigură și răspunde de organizarea și funcĠionarea în bune condiĠii a contabilităĠii valorilor
patrimoniale;
 asigură efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor contabile;
efectuează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale și urmărește defini rea, potrivit
legii, a rezultatelor inventarierii;
 întocmește lunar balanĠa de verificare pentru conturile sintetice și analitice și urmărește
concordanĠa dintre acestea;
 întocmește situaĠia principalilor indicatori economico -financiari lunar, bilanĠurile trimestriale și
anuale și coordonează întocmirea raportului explicativ la acestea;
 prezintă spre aprobare organului de conducere colectivă bilanĠul și raportul explicativ, participă la
analiza rezultatelor economice și financiare pe baza datelor de bilanĠ și urmărește modul de
ducere la îndeplinire a sarcinilor;
 participă la organizarea și conducerea sistemului informaĠional, aplică măsurile de raĠionalizare și
simplificare a lucrărilor de evidenĠă contabilă, de mecanizare și automatizare a prelucrării date lor;
 asigură aplicarea controlului financiar preventiv asupra necesităĠii și oportunităĠii tuturor
operaĠiunilor din care se nasc, modifică și se sting drepturi și obligaĠii patrimoniale, pentru a
preîntâmpina pe cele nelegale, nereale, și neeconomicoase, precum și încălcarea dispoziĠiilor
legale, imobilizarea fondurilor.

57
Compartimentul Contabilitate exercită atribuĠiunile din acest domeniu, atât cele prevăzute mai
sus, cât și cele ce decurg din actele normative în vigoare sau dispuse de conducerea unităĠii .

Compartimentul Aprovizionare – Stocuri poate fi organizat ca serviciu sau birou potrivit
normelor unitare de structură pentru unităĠile economice. În exercitarea atribuĠiilor ce -i revin,
conlucrează cu alte compartimente.
Adaptează planul de aprovizionare în funcĠie de nevoi. Emite comenzi la furnizor și încheie cu
acesta contracte. Organizează și participă la recepĠia cantitativă și calitativă a mărfurilor contra ctate
și aprovizionate, ia măsuri pentru trimiterea de delegaĠi la furnizori în vederea recepĠiei produselor.

CompartimentulăAnalizăăeconomicăă– PreĠuri răspunde de modul de stabilire a preĠurilor
și tarifelor din competenĠa societăĠii, precum și de respectarea întocmai a preĠurilor și tarifelor
legale. Întocmește documentaĠia necesară pentru efectuarea lucrărilor de reașezare a preĠurilor de
producĠie și livrare, precum și a tarifelor pentru produsele ce le execută. Urmărește permanent și
asigură reducerea cheltuielilor materiale, creșterea rentabilităĠii produselor și eliminarea pierderilor.
Răspunde de întocmirea corectă a documentaĠiilor pentru stabilirea și modificarea preĠurilor.

Biroul Financiar-Contabil transmite către celelalte birouri și compartimente următoarele date
și situaĠii:
 propuneri de îmbunătăĠire a metodologiei, a bilanĠurilor contabile și documentaĠiei de
scădere din gestiune, primește indicaĠii metodologice;
 documentele de evidenĠă primară pentru activitatea proprie, primește situaĠiile rezultate din
prelucrarea acestora;
 bilanĠul spre aprobare, documentaĠii de scădere din gestiune; primește decizii și aprobări;
 date contabile pentru analiza situaĠiei economico -financiare; primește planurile financiare,
extrase de cont și documentele din relaĠiile cu furnizorii și clienĠii;
 situaĠia fondurilor de salarii consumate, pe structură; primește documente privind fondurile
bănești;
 situaĠiile contabile privind realizările; primește documentele de livrare a materialelor;
Între compartimentul financiar- contabil și celelalte compartimente sau servicii ale societăĠii
există strânse legături de interdependenĠă, acestea asigurând o posibilitate de informare mai rapidă și
mai corectă asupra cheltuielilor de producĠie, desfacerii produselor și altor operaĠiuni și mișcări ce
au loc în cursul exerciĠiilor financiare.
Prin legătura dintre comparti mentul financiar – contabil și celelalte compartimente pe linie
contabilă se realizează evidenĠa operativă, asigurând reflectarea corectă și la timp a existe nĠei și
mișcărilor patrimoniale. Se furnizează date conducerii societăĠii, se întocmește și se înaintează la
termen bilanĠul și execuĠia bugetară, se asigură controlul preventiv al operaĠiilor economico –
financiare cu privire la necesitatea, oportunitatea, legalitatea și economicitatea acestora.
Legătura compartimentului financiar -contabil cu celelalte c ompartimente asigură o
posibilitate de informare asupra cheltuielilor de producĠie, a cheltuielilor de desfacere, a calific ării
superioare a personalului.

58

EvoluĠiaăprincipalilorăindicatoriăeconomicoă– financiari la S.C. Metro
Cash&Carry S.R. L.

Desfășurarea activităĠii financiare în condiĠii optime implică organizarea unui sistem de
informaĠii, sistem care stă la baza analizelor controlului și deciziilor economice și financiare.
Totalitatea informaĠiilor financiare cu ajutorul cărora se fundamentează deciziile financiare
constituie sistemul informaĠional financiar al societăĠii. Sistemul informaĠional al societăĠii cuprinde
totalitatea informaĠiilor care reflectă formarea, repartizarea și utilizarea fondurilor bănești.
În structura indicatorilor prin cipali, cu semnificaĠie importantă în realizarea managementului
financiar, menĠionăm:
 capitalul economic, capitalul social, capitalurile împrumutate și capitalul permanent;
 profitul, repartizarea lui pe destinaĠii și ratele de rentabilitate;
 valoarea adăugată;
 costurile de producĠie și ale capitalului, precum și preĠurile de vânzare,
 autofinanĠarea și cash -flow-ul;
 producĠia fizică, marfa fabricată și vândută și încasată;
 impozitul pe profit;
 fondul de salarii;
Din sistemul indicatorilor financiari fac part e, de asemenea, indicatorii de eficienĠă
economică, determinaĠi, în general, în funcĠie de rezultatele financiare și fondurile utilizate.
ToĠi indicatorii financiari fac parte dintr -un sistem organizat logic, astfel încât cuprinde
ansamblul activităĠii ce se desfășoară într -o societate.
Multe din societăĠile bine gestionate, indiferent de mărimea lor, se folosesc de indicatori pe
plan intern pentru a monitoriza și a asigura conducerea eficientă a fiecărui compartiment sau fiecărei
activităĠi.
În cazul S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. lista indicatorilor cheie folosiĠi în rapoartele și
analizele de gestiune care stau la baza analizei și evaluării activităĠii economico -financiare pe o
anumită perioadă de raportare sunt:
Indicatorii de lichiditate
 Indicatorul de li chiditate totală;
 Indicatorul de lichiditate imediată.
Indicatori de risc
 Indicatorul solvabilităĠii;
 Indicatorul gradului de îndatorare.
Indicatori de activitate (indicatori de gestiune)
 Viteza de rotaĠie a activelor totale;
 Viteza de rotaĠie a stocurilor .
Indicatori de profitabilitate
 Rentabilitatea cifrei de afaceri;
 Cifra de afaceri;

59
 Rata rentabilităĠii economice;
 Rata rentabilităĠii financiare;
 Productivitatea muncii.
Indicatori ai fondului de rulment
 Fondul de rulment;
 Necesarul fondului de rulment;
 Trezoreria netă.

1. Lichiditateaă totală reflectă capacitatea tuturor componentelor patrimoniale curente de a se
transforma într- un termen scurt în lichidităĠi, pentru a satisface obligaĠiile de plată exigibile.
În mod normal, lichiditatea activităĠii unui client este influenĠată de următorii factori: viteza de
rotaĠie a stocurilor, durata încasării creanĠelor, rentabilitatea capitalurilor investite etc.. Lichiditatea
totală (patrimonială) se poate calcula după următoarea relaĠie:
Lichiditate totală ț (Acti ve circulante – ClienĠi incerĠi) / Datorii curente
În cazul S.C. Metro Cash&Carry S.R. L., conform raportărilor făcute, lichiditatea totală are
următoarea valoare:
Lichiditate totală ț (208.159.224 lei – 155.046.280 lei) / 32.035.193 lei = l,29

2. Lichidit ateaă imediată ia în considerare doar activele patrimoniale care pot fi transformate
imediat în lichidităĠi. Lichiditatea imediată se poate calcula după următoarea relaĠie:
Lichiditate imediată ț (Active circulante – Stocuri – ClienĠi incerĠi) / Datorii cure nte
În cazul. S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. conform raportărilor făcute, lichiditatea imediată are
următoarea valoare:
Lichiditate imediată ț (9.301.710.000 lei – 5.891.103.000 lei – 812.230.000) / 6.537.208.000 lei =
0,39

3. Solvabilitatea reflectă capacitatea generală a clientului de a transforma toate activele sale (nu
numai cele curente) în monedă pentru plata tuturor datoriilor. Solvabilitatea se poate calcula după
următoarea relaĠie:
Solvabilitatea = (Total activ – ClienĠi incerĠi) / (Datorii totale – DiferenĠa de conversie pasiv)
În cazul S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. solvabilitatea are următoarea valoare:
Solvabilitatea = (13.129.162.000 lei – 812.230.000 lei) / 7.482.264.000 lei = 164

4. Gradul de îndatorare general reprezintă capacitatea societăĠii de a acoperi datoriile totale din
capitalurile proprii pe termen lung. Se poate calcula după următoarea relaĠie:
Grad de îndatorare general = Datorii totale / Capitaluri proprii pe termen lung
În cadrul S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. gradul de îndatorare a re următoarea valoare:
Grad de îndatorare = 7.482.264.000 lei / 10.177.840.000 lei = 73

5. VitezaădeărotaĠieăaăactivelor caracterizează calitatea activelor, respectiv calitatea acestora de a
genera venituri. Viteza de rotaĠie a activelor se poate calcula după relaĠia:
Viteza de rotaĠie a activelor ț Cifra de afaceri / Active totale
În cazul S.C. Metro Cash&Carry S.R.L. viteza de rotaĠie a activelor are următoarea valoare:
Viteza de rotaĠie a activelor ț 54.655.224.000 lei / 13.129.162.000 lei ț 4,16.

60
6. VitezaădeărotaĠieăaăstocurilor caracterizează capacitatea stocurilor de a genera venituri, respectiv
de a- și recupera valoarea din vânzări sau intervalul de timp dintre momentul aprovizionării cu
stocuri și cel al recuperării lor prin vânzarea producĠiei / mărfurilor. Viteza de rotaĠie a stocurilor se
poate calcula după relaĠia:
Viteza de rotaĠie a stocurilor ț Cifra de afaceri / Stocuri
În cazul S.C. Metro Cash&Carry S.R.L viteza de rotaĠie a stocurilor are următoarea valoare:
Viteza de rotaĠie ț 54.655.2 24.000 lei / 5.891.103.000 lei = 9.28

7. Rentabilitateaăcifreiădeăafaceriă(rentabilitateaăcomercială)ă(RCA) – este exprimat procentual,
reflectă profitabilitatea vânzărilor. Rentabilitatea cifrei de afaceri se poate calcula după relaĠia:
Rentabilitatea cifrei de afaceri = Profitul net / Cifra de afaceri
În cazul S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. rentabilitatea cifrei de afaceri are următoarea valoare:
RCA = 55.936.662 lei / 42.126.043 lei =1,32

8. Cifra de afaceri (CA) reprezintă suma totală a veniturilor obĠinute din operaĠiuni comerciale într –
o perioadă de timp determinată. Acest indicator este foarte important în caracterizarea mărimii unei
societăĠi și a situaĠiei economico -financiare a acesteia, dacă este utilizat în comparaĠie cu agenĠi
economici simila ri în cadrul sectorului sau ramurii de activitate. CA intră în calculul altor indicatori
și se poate determina după relaĠia:
Cifra de afaceri ț Venituri din vânzări de mărfuri + ProducĠia vândută
În cazul S.C. Metro Cash&Carry S.R.L. cifra de afaceri are următoarea valoare:
C.A. = 3.110.531 lei + 173.635.459 lei = 176.745.990 lei

9. RataărentabilităĠiiăeconomice exprimă capacitatea unei societăĠi comerciale de a obĠine profit
din întreaga sa activitate economico- financiară și se poate calcula după următoarea relaĠie:

Rata rentabilităĠii economice ț Profit brut / Total activ
În cazul S.C. Metro Cash&Carry S.R.L. rata rentabilităĠii economice are următoarea valoare:
R.r.e. = 11.237.513 lei / 833460 lei = 1,12

10. RataărentabilităĠiiăfinanciare exprimă capacitatea capitalului investit de a produce profit și se
poate calcula după relaĠia:
Rata rentabilităĠii financiare ț Profit net / Capitaluri proprii
În cazul S.C. Metro Cash&Carry S.R.L. . rata rentabilităĠii financiare are următoarea valoare:
R.r.f. = 55.936.662 lei /4.216.043 lei = 13,26

11. Fondul de rulment (FR) este un element fundamental de analiză a structurii financiare a
activităĠii clientului, măsurând condiĠiile de echilibru financiar pe termen lung rezultat din
compararea lichidităĠii activelor și exigibilităĠii pasivelor bilanĠiere.
Când resursele (capitalurile) permanente ale societăĠii sunt mai mari decât nevoile permanente de
alocare a fondurilor bănești, aceasta dispune de un surplus de resurse permanente, sub forma
fondului de rulment, e xpresie a realizării echilibrului financiar pe termen lung și a contribuĠiei
acestuia la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.
Fondul de rulment se poate calcula după relaĠia:
FR = CP – AI
unde:
CP – capitalul permanent, determinat ca sumă din tre capitalul propriu, datoriile financiare cu
scadenĠa mai mare de un an și datoriile comerciale cu scadenĠa mai mare de un an;
AI – activul imobilizat.

61

La S.C. Metro Cash&Carry S.R. L.fondul de rulment are următoarea valoare:
FR = 14.074.218.000 lei – 11.105.062.000 lei = 2.969.156.000 lei

12. Necesarul fondului de rulment (NFR) sau capitalul de lucru reprezintă necesarul de finanĠare
generat de decalajele de trezorerie rezultate din termenele de plată de fabricaĠie și de stocare diferite
în cadrul ci clului de exploatare (aprovizionare, producĠie, desfacere) al activităĠii societăĠii. RelaĠia
de calcul este:
NFR =ACe – De
unde:
ACe – active circulante de exploatare. Reprezintă acea parte a activului bilanĠier reprezentată de
stocuri, creanĠe, clienĠi și alte creanĠe, ce trebuie finanĠate cu prioritate în scopul continuării
desfășurării activităĠii curente;
De – datorii din exploatare cu scadenĠa mai mică de un an.
Societatea analizată NFR ț 5.256.504.000 lei

13. Trezoreriaănetăă(TN) caracterizează cuantumul mijloacelor bănești de care dispune societatea
la un moment dat. TN se calculează după relaĠia:
TN = FR – NFR
La S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. TN are următoarea valoare:
TN = 2.969.156.000 lei – 5.256.504.000 lei = –2.287.348.000 lei

Pentru a putea face o analiză a evoluĠiei activităĠii societăĠii, am calculat valorile
indicatorilor economico- financiari pe baza raportărilor făcute la sfârșitul anului 2010 , respectiv la
sfârșitul anului 2009 , valori care au fost înscrise în tabelul 1.2. Elementele utilizate în calculul
indicatorilor au fost stabilite pe baza bilanĠurilor anuale 2010, 2009, și prezentate succint în tabelul
1.1.

-mii lei-
Nr.
crt. Denumirea
elementelor Anul 2009 Anul 2010
1 Active circulante 208.159.224 24.868.316
2 ClienĠi incerĠi 155.046.280 127.218.571
3 Datorii curente 32.035.193 33.884.993
4 Stocuri 24.659.251 24.868.361
5 Total activ 8338.460 13.129.162
6 Datorii totale 136.971.386 10.835.378
7 DiferenĠe de conversie 0 0
8 Capitaluri proprii pe termen lung 4.216.043 10.177.840
9 Cifra de afaceri 42.126.043 42.126.043

62
10 Profit net 55.936.662 2.815.101
11 Venituri din vânzări de mărfuri 3.110.531 1.615.275
12 ProducĠie vândută 173.635.459 181.914.046
13 Profit brut 11.237.513 11.121.246
14 Capitaluri proprii 325.833.335 13.129.162
15 Nr. total salariaĠi 391 444
16 Capital permanent 8338.460 14.074.218
17 Active imobilizate 7.024.435 11.105.062
18 Fondul de rulment 1314.025 2.969.156
I
19 Necesarul fondului de rulment 3347.423 5.256.504

Tabel 1.1. Elementele utilizate în calculul indicatorilor economico-financiari

Nr.
crt. Denumirea
indicatorilor Anul 2009 Anul 2010
1 Lichiditate totală (%) 104 129
2 Lichiditate imediată (%) 36 39
3 Solvabilitatea (%) 119 164
4 Gradul de îndatorare (%) 75 73
5 Viteza de r otaĠie a activelor totale 4,09 4,16
6 Viteza de rotaĠie a stocurilor 7,92 9,28
7 Rentabilitatea cifrei de afaceri (%) 4 132
8 Cifra de afaceri (mii lei) 34.124.261 54.655.224
9 Rata rentabilităĠii economice (%) 22 17
10 Rata rentabilităĠii financiare (%) 17 21
11 Productivitatea muncii (mii lei/pers.) 179.601 6754
12 Fondul de rulment (mii lei) 1314.025 2.969.156
13 Neces. fondului de rulment (mii lei) 3.347.423 5.256.504
14 Trezoreria netă (mii lei) –2.033398 –2.287348

Tabel 1.2. Indicatorii economico-financiari ai S.C. Metro Cash&Carry S.R. L.

63

3.2. ANALIZA TAXEI PE VALOARE AD ĂUGATĂăLAăS.C.ăMETROă
CASH&CARRY S.R. L.

Elementele stabilite privind taxa pe valoare adăugată colectată, deductibilă respectiv de
plată au fost efectuate pe baza decont urilor de taxă pe valoare adăugată pe perioada de raportare a
lunilor iunie – iulie – august 2011 , și prezentate succint în tabelul 3.2.1.

TVA PERIOADA
Luna iunie
2011 Luna iulie
2011 Luna august
2011
COLECTATĂ 41,563,521 38,647,306 42,853,617
DEDUCT IBILĂ 34,598,376 31,059,218 36,737,869
DEăPLATĂ 6,965,145 7,588,088 6,115,748
DE
RECUPERAT 0 0 0

Tabel 3.2.1. Taxa pe valoare adăugată a S.C. Metro Cash&Carry S.R.L

După înregistrarea operaĠiilor contabile cronologice și sistematice, la finele exerciĠiului se
înregistrează în contabilitate regularizarea de tva ( anexa 1,2,3 ). Această operaĠie se realizea ză în
momentul în care s- a întocmit jurnalul de cumpărări, respectiv jurnalul de vânzări. Taxa pe valoare
adăugată se regu7larizează prin diferenĠa dintre tva deductibilă înregistrată în jurnalul de cumpărări
și tva colectată înregistrată în jurnalul de vânzări .

Decont de TVA luna iunie a S.C. Metro Cash&Carry S.R. L.

4427 “TVA colectată” = % 41.563.521
4426 “TVA deductibilă” 34.598.376
4423 “TVA de plată” 6.965.145

64

Decont de TVA luna iulie a S.C. Metro Cash&Carry S.R. L.

4427 “TVA colectată” = % 38.647.306
4426 “TVA deductibilă” 31.059.218
4423 “TVA de plată” 7.588.088

Decont de TVA luna august a S.C. Metro Cash&Carry S.R. L.

4427 “TVA colectată” = % 42.853.617
4426 “TVA deductibilă” 36.737.869
4423 “TVA de plată” 6.115.748

În urma acestor regularizări se întocmește lunar pe baza jurnalelor de vânzări și a jurnal elor
de cumpărări decontul de TVA, care se depune la DirecĠia Generală a FinanĠelor Publice până la
data de 25 a lunii următoare, potrivit prevederilot art. 146 din Codul Fiscal.

S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. înregistrează la sfârșitul lunii iunie o TVA de plată care
provine din:
– TVA colectată în luna iunie în sumă de 41,563,521 provenită din facturile emise către clienĠi și
identificate în decontul de TVA
– TVA deductibilă în luna iunie în sumă de 34,598,376 provenită din achiziĠiile făcute de societat e în
cursul acestei luni
– în concluzie 41,563,521 – 34,598,376 = 6,965,145 reprezentând TVA de plată.

S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. înregistrează la sfârșitul lunii iulie o TVA de plată care
provine din:
– TVA colectată în luna iulie în sumă de 38,647,306 provenită din facturile emise către clienĠi și
identificate în decontul de TVA
– TVA deductibilă în luna iulie în sumă de 31,059,218 provenită din achiziĠiile făcute de societate în
cursul acestei luni
– în concluzie 41,563,521 – 34,598,376 = 7,588,08 8 reprezentând TVA de plată.

S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. înregistrează la sfârșitul lunii august o TVA de plată care
provine din:
– TVA colectată în luna august în sumă de 42,853,617 provenită din facturile emise către clienĠi și
identificate în decontul de TVA
– TVA deductibilă în luna august în sumă de 36,737,869 provenită din achiziĠiile făcute de
societate în cursul acestei luni
– în concluzie 41,563,521 – 34,598,376 = 6,115,748 reprezentând TVA de plată.

Cum putem observa diferenĠa taxei pe valoare adăugată de plată în cele trei perioade de
raportare nu este semnificativă, aceasta încadrându -se în intervalul de 6,000,000 – 8,000,000.

65

CAPITOLUL IV

CONCLUZIIăȘIăPROPUNERI

Lucrarea de faĠă, „Contabilitatea taxei pe valoare adăugată” abordează și analizează
modalităĠile de reflectare în contabilitate a taxei pe valoara adăugată, fiind elaborată și structurată în
conformitate cu normele românești de contabilitate .

Lucrarea anali zează o situaĠiei a taxei pe valoare adăugată pe exemplul S.C. Metro
Cash&Carry S.R.L. în anul 2011 și este inspirată din activitatea societăĠii în ultimii ani de activitate.

În primul capitol al acestei lucrări, am încercat să definesc și să clasific taxa pe valoare
adăugată, conform normelor contabile românești în vigoare și a codului fiscal , de asemenea am
vorbit despre operaĠiunile scutite de tva, plătitorii de tva, baza de impozitare și cotele de impozitare
a taxei pe valoare adăugată, precum și obligaĠiile plătitorilor de tva.

În capitolul al doilea am făcut o prezentare a sistemului de conturi utilizat pentru
recunoașterea taxei pe valoare adăugată, aspectele privind contabilitatea acesteia și documentele
contabile obligatorii pentru plătitorii de tva.

În capitolul al treilea am realizat o prezentare gener ală a S.C. Metro Cash &Carry S.R. L.
unde am descris pe scurt cele mai importante caracteristici: denumirea, forma juridică, obiectul de
activitate, structura organizatorică a societăĠii, sistemul informatic utilizat și am facut o scurtă
analiză a poziĠiei f inanciare și a performanĠelor societăĠii, precum și studiul de caz privind taxa pe
valoare adăugată la S.C. Metro Cash &Carry S.R. L. Am vorbit despre documentele întocmite de
societate pentru evidenĠa taxei pe valoare adăugată și am descris, cu ajutorul art icolelor contabile,
principalele operaĠiuni privind taxa pe valoare adăugată care au avut loc la societate în decursul
anului 2011.

În urma datelor prezentate în această lucrare putem desprinde următoarele concluzii:
o Activitatea societăĠii S.C. Metro Ca sh&Carry S.R. L. , este bine organizată;
o Documentele societăĠii sunt corect întocmite;
o Toate operaĠiile economico -financiare sunt înregistrate corect în contabilitate, fiind
punctul de plecare pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată.
o Baza de impozita re a taxei pe valoarea adăugată este corect calculată;
o S.C. Metro Cash&Carry S.R. L. își declară toate obligaĠiile fiscale, obligaĠii pe care
ulterior le achită în termenele legale.

66
Implementarea taxei pe valoarea adaugată necesită o bună cunoaștere a meca nismului
funcĠionării ei, și mai ales pentru agenĠii economici trebuie asigurată o tehnică de calcul și
formularele necesare.

Taxa pe valoarea adaugată se aplică pe întreg circuitul economic, de la producător până la
utilizatorul final al produselor și serviciilor.

Conceperea și funcĠonalitatea ei în economie a avut în vedere și posibilitatea limitării
evaziunii fiscale, în sensul că neplata ei în fazele anterioare, duce la sporirea taxei în fazele
ulterioare ale circuitului economic, determinandu-i pe agentii economici să verifice daca furnizorul
bunurilor cumpărate a calculat corect partea de taxa ce îi revenea.

Plătitorii de taxă pe valoarea adaugată sunt pasibili de amenzi contravenĠiionale în cazul în
care nu își îndeplinesc obligaĠiile privind depunerea documentelor la organele fiscale, Ġin eronat
evidenĠa contabilă sau nu își plătesc taxa pe valoarea adaugată datorată la buget.

Pentu o evidenta mai clară a situatiei privind taxa pe valoarea adăugată din cadrul S.C. Metro
Cash&Carry S.R.L. propun utilizare unui sistem informatic adecvat specificului unitatii.

Un astfel de program informatic ar trebui sa fie structurat pe mai multe module,
independente, dar interactive, acoperind toate necesităĠile corespunzatoare controlului informaĠiei în
conducere a afacerilor orientate pe comerĠ, service și producĠ ie.

67

ReferinĠeăb ibliografic e:

1. Chirică Lefter, Contabilitate și fiscalitate, Editura Economică, București, 2008.

2. Pereș I.., Domil A., Irimie E., Bazele contabilității , Editura Mirton, Timiș oara, 2009.

3. Pântea I.P., Bodea Ghe., Contabilitate financiară românească conformă cu Directivele
Europene , ediĠia a II -a revizuită și actualizată, Editura Intelcredo, București, 2009 .

4. Ristea M., Contabilitatea financiară , Editura Universit ară, București, 2011 .

5. Ristea M., Lungu C.I., Jianu I, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale
de Contabilitate- Prezentarea situațiilor financiare, Editura CECCAR, București, 2011 .

6. Vintilă Georgeta, Fiscalitate, Editura Economică, 2008.

7. ğâĠu L..,Șerbănescu C., Fiscalitate, Editura All Back, București 2005.

8. Contract de societate S.C.Metro Cash&Carry S.R.L..

*** Standardele Inte rnaĠionale de Contabilitate

*** Legii privind Codul Fiscal, actualizat.

*** OMFP nr. pentru aproba rea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene,
actualizat.
*** Legea contabilităĠii actualizată

*** OMFP nr.3055 privind registrele și formularele financiar– contabile

*** www.google.com
*** www.danibrum.ro
*** www.contabililul.ro
*** static.anaf.ro

68

ANEXE: