Cap5 (autosaved) [303937]

Cap.5. [anonimizat] a forajelor.Aplicatii dezvoltate in SCADA si propuneri de interconectare cu aplicatii hidroinformatice

5.1.[anonimizat] a forajelor – cu izolatie termica si cu drumuri de acces realizate din beton.

Pentru controlul si monitorizarea procesului tehnologic de captare prin foraje se propune implementarea unui sistem de automatizare a etapelor, operatiunilor din cadrul acestui proces

5.1.1. Lucrari hidraulice

Din punct de vedere al procesului de tratare si al lucrarilor hidraulice.

[anonimizat] a [anonimizat]. Sparturile survenite a [anonimizat], [anonimizat], respectiv colmatarea filtrului si a apometrului.

[anonimizat]:

inspectia forajelor si reabilitarea/ desnisiparea acolo unde este necesar conform raportului de inspectie

inlocuirea tuturor echipamentelor hidraulice(conducte, armature, accesorii si a sistemelor de imbinare existente)

inlocuirea apometrelor cu debitmetre electromagnetice

inlocuirea pompelor submersibile cu pompe noi cu randament ridicat in punctul de functionare

Pentru a se asigura o exploatare optima a captarii, [anonimizat] – foraj si a prametrilor optimi de exploatare.

Pentru inspectia forajelor se vor face teste debit(cu pompa existenta in foraj), dupa care se va demonta pompa existenta in foraj si se va face inspectia video initiala. Pe baza inspectiei video se va intocmi un raport initial in baza caruia se va stabili daca este necesara denisiparea forajului.[anonimizat], se vor realiza teste de pompare (cu pompa executantului) , inspectia vdeo finala si dezinfectarea forajului. Dupa remontarea pompei in foraj se vor preleva probe de apa pentru analize de potabilitate. La final se intocmeste un raport de inspectie.

In urma testarii se vor stabili parametrii optimi de exploatare a fiecarui foraj (debit, denivelare de exploatare).

[anonimizat] (care trebuie sa contina date de testare despre intreg frontului de captare), forajele vor fi echipate cu pompe corespunzatoare in conformitate cu raportul final al testarilor.

Zona de protective sanitara este asigurata prin amplasarea forajelor in incinta imprejmuita.

Fiecare foraj se va echipa cu o electropompa submersibila complet inundabila.Conducta de refulare a pompelor se va realiza din teava de polietilena si va avea o lungime de apoximativ 25 m.

[anonimizat].

Pe conducta de refulare a pompei din foraj se monteaza orizontal o linie complexa de contorizare.

In cabina forajului este prevazuta o linie de masura care cuprinde:

vana de inchidere cu sertar pana cauciucat

filtru de impuritati

debitmetru electromagnetic

clapeta de retinere

robinet pentru prelevat probe

presostat

traductor de presiune

compensator de montaj

In foraj se va monta un traductor hidrostatic de nivel.

Dupa montaj se efectueaza proba de presiune hidraulica.

Caracteristicile dimensionate ale lantului de masura a forajelor vor fi stabilite in urma testarilor preliminare, toate datele obtinute prezentandu-se sub forma unui raport preliminar.

Pentru a se evita infiltratiile, care pot aparea datorita neetanseitatii la trecerea conductelor prin peretii caminelor, se vor prevedea piese de etansare.La forajele F1-F40 se prevad vane de concesie, amplasate langa cabina forajului pentru o mai buna exploatare.Pentru vanele ce concesie se prevad cutii de protective care protejeaza si permit accesul la tija de manevra.Pentru a nu intrerupe functionare forajelor, in situati in care debitmetrele trebuiesc duse la calibrat sau alte reparatii, se prevad mosoare. In cazul caminelor in care lantul de masura nu se incadreaza gabaritic datorita celor 8 diametre necesare debitmetrelor se prevad debitmetre care necesita doar 3+2 diametre si vane future.

Lucrarile de sapatura se vor realiza respectandu-se toate distantele prescrise fata de restul retelelor subterane existente.Pozarea conductelor se va face la o adancime care va respecta adancime de inghet. Proba de presiune se va face inainte de astuparea transeelor.

b. Din punct de vedere al lucrarilor de arhitectura si civile

Se propun lucrari de interventie:

desfacerea integral a tencuieilor interioare si exterioare atat la camine cat si la cabinele forajelor

desfacerea hidroizolatiilor

curatarea suprafetelor de beton si zidarie

indepartarea sapelor existente

indepartarea betonului carbonatat

curatarea armaturilor descoperite, tratarea si protejarea lor cu material specifice

eliminarea igrasiei si umiditatii cu procedee electrochimice

realizarea si consolidarea elementelor din beton armat afectate

suprafata betonului se va reface/repara cu mortare special

realizarea de sape autonivelante peste pardoselile caminelor si cabinelor forajelor

refacerea integral a tencuielilor cu material special de asanare/impermeabilizare

refacerea hidroizolatiilor caminelor si protectiei acesteia

refacerea hidroizolatiilor planseelor de acoperis

refacerea iluminatoarelor cu sticla sau policarbonat

montarea de geamuri noi cu tamplarie rezistenta la razele soarelui si fenomenului de inghet-dezghet

termoizolatiei la suprastructuri

Caminele forajelor ce sunt realizate din structure metalice (table metalice sudate) se vor inlocui cu structuri din beton armat monolit sau prefabricate.

Cladirile circulare vor adaposti echipamentele de comanda si control, acestea neafectand structura de rezistenta a cladirilor.

Amplasamentul cladirilor se situeaza in zona seismica caracterizata de perioada de cold Tc – 0.7 sec si ag – 0.2 g

Executia lucrarilor se vor face pe baza unui proiect ethnic cu detealii de executie.

5.1.2 Lucrari mecanice

Din punct de vedere al lucrarilor mecanice

Capacele au prevazute rame metalice executate din otel S235JR sunt fixate pe deschiderile prevazute in placa de beton, in interior, respectiv pereti caminului in exterior, cu ajutorul ancorelor chimice, saibelor si piulitelor zincate. Ramele sunt prevazute cu garniture, astfel ca la inchiderea capacelor sa fie realizata o buna etansare.Capacele sunt executate din otel S235JR si au prevazute nervure de rigidizare si balamale.Au cate doua manere pentru manevrarea lor. capacele de exterior au prevazut aerisitor, pentru a impiedica formarea condensului.Capacele si ramele pot si realizate si din material compozit.

Scarile din camine sunt in constructie sudata din otel S235JR si sunt prinse pe peretele de beton al caminelor cu ajutorul acorelor chimice cu saibe si piulite zincate la cald. Avand o inaltime mai mare de 2 m este obligatory folosirea centurii de siguranta la utilizare, centura in dotarea operatorului.Scarile se pot executa si din aliaj de aluminiu.Balustrada este de asemenea in constructie sudata din teava rotunda din otel S235JRsi este fixate de placa de beton prin ancore chimice, saibe si piulite zincate, exceptand cazul balustradelor aferente scarilor inclinate, care sunt fixate pe structura metalica aferenta cu suruburi, saibe si piulite zincate.Toate ansamblele sudate executate din otel S235JR trebuie protejate impotriva coroziunii prin zincare la cald.Usile confectionate din otel S235JR fiind formate dintr-o rama placate cu table tot din otel S235JR, cu balamale de fixare pe rama incastrata in beton si mechanism de inchidere similar cu cel existent. Se va prevedea o zona de aerisire, in partea superioara a usii, prin sudarea unei plase metalice.

5.1.3. Lucrari electrice

Din punct de vedere al lucrarilor electrice

Instalatia electrica de forta si automatizare

Caracteristici energetice

Caracteristicele energetice totale la nivelul tabloului de foraj sunt urmatoarele:

Pi = 1.5…..15 kW, Ks = 1, Ps = 1.5…….15kW, U = 400 V, f = 50 Hz

Distributia energiei electrice se realizeaza in sistem TN-C-S

Descrierea situatiei existente

In prezent forajele sunt alimentate dintr-un BMPT amplasat la baza stalpului pe care se regaseste amplasat transformatorul electric de putere, BMPT care are o protective magnetotermica de 100A/4P. In acest BMPT se va face delimitarea de gestiune intre furnizorul de energie si beneficiarul forajului. De la BMPT se realizeaza alimentarea tabloului electric al forajului prin intermediul unui cablu de aluminiu care nu are aceiasi sectiune pentru toate forajele, iar la unele foraje este realizata o mufare in pamant sau in BMPT cu un alt cablu. Priza de pamant este existenta si realizata din platbanda 40×4 mm sau 25×4 mm prezentand stare de rugina la marea parte a forajelor.Forajele in prezent nu au prevazut un sistem de iluminat, sau sistemul de iluminat este nefunctional in cabina unde este amplasat tabloul electric de comanda si lantul de masura impreuna cu vana aferenta.

Descrierea solutiei propuse

Pentru realizarea instalatilor electrice pentru foraje se propun urmatoarele

prize de pamant : verificarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant iar in cazul in care nu este in parametri realizarea unei prize de pamant noua ce se va interconecta cu prize existenta pentru a avea valoarea rezistentei de dispersie conform normativelor.

realizarea unei centuri noi de echipotentializare realizata din platbanda OL Zn 40×4 mm, OLZn 25×4 mm

realizarea instalatiei de iluminat normal si siguranta in cabina forajului in care este amplasat tabloul electric si lantul de masura

echiparea cu lampa portabila la 24 v cu baterie pentru interventia la minul forajului

inlocuirea cablului de bansament de la firida Enel langa stalpul cu transormator pana la noul tablou electric

inlocuirea cablurilor electrice dela tabloul electric la echipamente

dezafectarea instalatiilor electrice nefunctionale

montarea unui corp de iluminat deasupra usii cu aprindere din interior

montarea pe peretele cabinei foraj a prizelor de 400V/16A, 230V/16A, 24V

realizarea de tablouri electrice de forta si comanda noi

5.1.4. Lucrari de automatizare si SCADA

Din punct de vedere a lucrarilor de automatizare si SCADA

1.Cerite generale.

1.1Tablouri electrice.Conditii constructive.

Tablourile electrice vor fi o combinatie a unor aparate de comutatie de comanda, masura si reglare, cmplet asamblate, avand toate legaturile electrice si mecanice in interior. In general instalatia din interiorul tablourilor electrice va fi montata pe sine DIN standardizate, desemnate pentru acest scop.

Tablourile electrice se vor executa in constructie inchisa(protejata) in functie de conditiile de influente externe si grad de protective, astfel

tablouri electrice interioare, grad de protective minim : IP 54

domeniul de temperature de functionare : -15 ˚C – 35 ˚C

In cazul in care nu poate fi respectata prevederea privind domeniul de temperature de functionare de mai sus, pentru a se asigura functionarea corecta a acestor aparate si echipamente, este necesar sa se ia una sau mai multe masuri:

realizarea incalziri locale in tabloul sau spatial in care sunt amplasate

ventilatie naturala sau fortata

sa se asigure climatizarea incaperi

Pentru prevenirea aparitiei condensului in tablourile electrice se vor implementa dupa caz urmatoarele masuri, fara a afecta gradul de protective IP al tabloului electric:

ventilatie:ventilatie naturala prin montarea unor grille de aerisire sau ventilatie fortata, comandata prin temostat

izolare termica cat mai buna a tabloului electric

incalzire interioara comandata prin thermostat

Sistemele de incalzire, ventilatie fortata aferente tablourilor electrice si sistemele de climatizare aferente spatiilor, vor fi sisteme cu functionare automata.

La confectionarea tablourilor electrice se vor folosi material incombustibile, nehigroscopice si cu intarziere la propagarea flacari. Tablourile electrice vor fi construite din otel vopsit in camp electrostatic.

Tablourile electrice vor fi dotate cu separatoare de sarcina pentru asigurarea separarii vizibile in caz de mentenanta.

Aparatele de protectie, de comanda, de separare, elemente de conectare, etc cat si circuitele de intrare si de iesire din tablourile de distributie, se eticheteaza clar si vizibil astfel incat sa fie usor de identificat pentru manevre, reparatii si verificari.Pe etichetele sigurantelor fuzibile se mentioneaza curentii nominali ai acestora.

Instrumentele de masura si control vor fi incastrate in panoul frontal al tabloului electric.

Lampile de semnalizare nu vor avea un diametru mai mic de 20mm si vor fi montate astfel incat sa fie vizibile atat din fata cat si din lateralul tabloului electric.Gradul de protective IP al lampilor de semnalizare va fi identic sau mai bun decat gradul de protective al tabloului electric in care se instaleaza.Culorile lampilor vor fi conform reglementarilor tehnice in vigoare.Pe fiecare tablou electric prevazut cu lampi de semnalizare se va monta un buton de testare al lampilor.

Aparatele de protectie, de comanda, de separare, elemente de conectare, etc cat si circuitele de intrare si de iesire din tablourile electrice, se eticheteaza clar si vizibil astfel incat sa fie usor de identificat pentru manevre, reparatii si verificari.

In sirurile de cleme, intr-o clema se va lega un singur conductor.Presetupele vor fi de tip hexagonal, prevazute cu inele de etansare din cauciuc. Presetupele vor fi construite din material nemagnetic sau din material electroizolant.

Actionarea manuala a intrerupatoarelor/separatoarelor principale se va face din exteriorul tabloului. Tabloul trebuie sa permita comanda locala si la distanta a motoarelor.Se va monta selector de regim de functionare : manual – automat.

Se va prevedea iluminat interior, actionat la deschiderea usii.

Sa fie prevazut cu 3 prize de serviciu de tip ANTIGRON pentru mentenanta astfel: 1 priza monofazata 230 V, o prize trifazata si 1 piza monofazata 24 V instalate pe tablou.

Tabloul electric sa indice local prezenta tensiuni de alimentare.

Comanda manuala a utilajelor/ echipamentelor nu se va realiza prin PLC.

1.2 Automate programabile (PLC)

1.2.1 Cerinte functionale

Automatele programabile, denumite in continuare PLC (Programmable Logical Controller), vor respecta cerintele standardului SR EN 61131 Conformitatea cu acest standard va fi certificate.

PLC-urile vor fi livrate si programate de antreprenor pentru indentificarea cerintelor procesului tehnologic.

Circuitele de alimentare pentru automat programabile vor dispune de o sursa de alimentare de rezerva, constand intr-o sursa de alimentare neintrruptibila (UPS), pentru garantarea autonomiei de operare de cel putin 2 ore in cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica.UPS-ul va dispune de functii de protective la scurtcircuit, supraincalzire si functi de deconectare a sarcini pentru limitarea gradului de descarcare maxima din capacitate, in cazul indisponibilitatii sursei de energie primare.

La reluarea alimentarii cu energie electrica, PLC –ul va sigura repornirea controlata a procesului tehnologic aflat in comanda automata in momentul intreruperi alimentarii.Acesta va include pornirea secventiala a pompelor si a altor echipamente pentru evitarea unor situatii anormale de functionare la variatiile bruste de tensiune.

PLC-urile vor avea facilitate de protective tip ,,watchdog” . Operarea protectiei de tip ,,watchdog” va inhiba toate comenziile dela PLC si va semnaliza o alarma.PLC-urile for fi dotate cu ceas in timp real. PLC-urile vor fi completate cu module intrari/iesiri, module de comunicare, module de secventiere, alimentare current, etc., pentru indeplinirea cerintelor de functionare.Indicarea starilor intrarilor/iesirilor va fi asigurata prin LED-uri de pe fata modulului. va fi prevazuta o rezerva de 20 % pentru intrari/iesiri digitale si analogice.

PLC-urile vor suporta protocol de tip Ethernet integrat

1.3 Convertizoare de frecventa

1.3.1. Cerinte functionale

Converizoarele de frecventa sau variatoarele de frecventa vor fi tip invertor AC, bazate pe principiul de operare modulatia in latime a impulsurilor, capabile sa controleze viteza, cuplul si curentul motoarelor de current alternative trifazat cu rotorul in scurtcircuit.

Convertizoarele de frecventa vor fi astfel proiectate si instalate incat sa se elimine sau sa se limiteze producerea armonicelor prin utilizarea de filter EMI. Totodata se impune minimizarea cat mai mult posibil a numarului de convertizoare sau alte echipamente montate impreuna cu filter EMI pe acelasi dispozitiv de punere la pamant.

Vor fi conectate la sistemul SCADA/PLC prin interfata Profibus/Modbus/RJ45. Va fi posibila pornirea/oprirea motoarelor cu rape fixe si programabile.Alimentare cu energie electric ava fi asigurata prin sigurante ultrarapide.Vor semnaliza local si la distanta starea echipamentului(stare ok sau avarie). Va fi posibila monitorizarea la distanta a tuturor parametrilor functionali, alarme si respectiv coduri de erori asociate alarmelor . Vor putea fi configurate local si la distanta prin SCADA.Vor fi echipate cu ces in timp real. Vor fi echipate cu afisaj local.

Afisajul local va furniza cel putin urmatoarele:

viteza motorului antrenat

tensiune de alimentare a motorului

curentul absorbit de motor

puterea absorbita de motor

temperatura masurata sau estimate a infasuratorilor motorului antrenat

orele de functionare a motorului

temperatura interioara a convertizorului

ultimele 10 alarme de defectiuni

coduri de eroare

1.4 Panou de operare (HMI)

Pe usa echipamentului va fi montat un panou operator cu afisaj de tip touchscreen, cu diagonal de minim 12 “.

Pe ecranul panoului operator va fi afisata reprezentarea sinoptica a sistemului de pompare, fiind afisate cel putin:

starea de functionare a pompei

turatia pompei

curentul absorbit de motorul pompei

presiunea de refulare

debitul pompat

eventuale avarii

numar de ore de functionare

locatia de comanda/regimul de lucru

starea presiunii de lucru

setarea limitelor de debit/nivel foraj

Panoul operator va comunica cu PLC-ul prin intermediul unei magistrale Modbus/Profibus sau Ethernet.

In incaperea forajului sau intr-un container exterior, special construit, se va monta un tablou de automatizarfe cu urmatoarele caracteristici, capabilitati si functionalitati:

va fi capabil sa controleze numarul necesar de pompe, in functie de variant construita

comanda functionarea cu turatie variabila a pompelor submersibile, fiind echipat cu convertizor de frecventa pentru fiecare pompa in parte.

monitorizeaza nivelul apei in foraje

monitorizeaza presiunea de refulare

monitorizeaza semnalul furnizat de un presostat mecanic

monitorizeaza debitul pompat si volumul total pompat prin intermediul unui debitmetru electromagnetic echipat cu interfata Modbus sau Profibus

este echipat cu un atomat programabil (PLC) programat pentru asigurarea functionarii in regim automat, implementand bucle de control cu asigurarea protectiei la depasirea debitului maxim admisibil al forajului, la scaderea nivelului apei in foraj sau la depasirea presiuni de refulare.

implementeaza regimuri Manual – Local, Automat – Local, si Automat – Distanta

este echipat cu aparatura de comunicatie prin GSM/GPRS, ce transmite periodic informatiile catre un dispecerat SCADA. Prin acelasi sistem este posibila transmiterea de comenzi dinsre sistemul SCADA catre echipamentul de automatizare al forajului.

este echipat cu aparataj de protective le dezechilibru de faze, tensiune de alimentare Umin si Umax, lipsa faza/succesiune faze, scurtcircuit, supraincalzire motoare, umiditate in cutia de borne a motoarelor, supratensiune

este echipat cu analizor de marimi electrice (curenti, tensiuni, puteri, energie active si reactiva).Analizorul va fi interferat cu PLC-ul printr-o magistrala de comunicatie Modbus sau Profibus

este implementat un contor de ore de functionare

asigura protectia spatiului printr-un sensor de efractie.

2.1 Regimul de functionare Manual – Local

Prin setarea locala, de pe panoul operator al convertizorului de frecventa, va putea fi modificata frecventa de alimentare a motorului pompei submersibile. Utilizarea acetui regim este in principal pentru mentenanta.

2.2 Regimul de functionare Automat – Local

In acest regim, va fi implementata o bucla de control a presiuni de pompare. Setarea presiuni de referinta si comanda pornire/oprire se vor realiza prin intermediul panoului operator (HMI).

2.3 Regimul de functionare Automat – Distanta

In acest regim, va fi implementata o bucla de control a presiuni de pompare.Starea presiuni de referinta si comanda de pornire/oprire se vor realiza prin intermediul comunicatiei GSM/GPRS, prin sistemul SCADA ierarhic superior.

Pentru comunicatia cu sistemul SCADA va fi furnizata o aplicatie de tip OPC – server. La intreruperea comunicatiei cu sistemul SCADA, echipamentul de automatizare a forajului va functiona cu ultimul set de parametri valid.Catre sistemul SCADA vor fi trimisi parametrii hidraulici si electrici.

Scheme bloc popuse

Varianta constructive cu o pompa

Varianta constructive cu doua pompe

Varianta constructive cu 4 pompe

Varianta constructive cu 5 pompe

5.2.Sistem SCADA

Toate echipamentele vor fi alese astfel in cat sa indeplineasca cerintele de a fi echipamente dovedite ca standard industrial, cu ciclu de viata demonstrat de termen lung.

Sistemul SCADA va fi un sistem deschis, transparent, care va permite extinderea si dezvoltarea ulterioara fara nici o restrictionare sau limitare din partea dezvoltatorului de sistem

Echipamentele si variabilele introduse ulterior in sistem, vor fi interconectate si in regim propiu.Sistemele vor fi scalabile atat la nivel de aplicatie cat si la nivel de variabile.

Programul din PLC, Tocuh Panel si SCADA precum si licenta soft-ului de dezvoltare al programabilelor din PLC, Touch Panel si SCADA vor fi predate beneficiarului.Deasemenea dupa dezvoltare se vor preda toti userii si toate parolele de acces.

Server de proces SCADA

Arhitectura sistemului SCADA trebuie sa formeze un sistem multi-user conform principiului client-server.Statiile server vor rula pe un sistem de operare.Functiile principale ale statiilor server vor fi cel putin urmatoarele:

implementarea sistemului de comunicatii cu statiile de automatizare locala

achizitionarea tuturor datelor din camp

procesare datelor in real-time

managementul bazelor de date

managementul mesajelor de process

managementul sistemului de alarma

backup/arhivare si reimport date

asigurarea redundantei la nivelul functiilor server

Sistemul va fi capabil pentru eficientizare la conectarea la aceeasi statie a unui numar nelimitat de clienti de tip normal si respectiv a unui numar nelimitat de clienti WEB.Comunicatia intre statiile server si statiile client se va realiza pe cat posibil prin protocol TCP/IP intr-o retea LAN de tip Ethernet sau GPS/GPRS.

Toate datele de configurare precum si datele din proces trebuie sa fie stocate intr-un director proiect pe drive-ul statiilor server.Modificarile proiectului trebuie sa fie arhivate online, fara a intrerupe controlul procesului.

Statiile server vor permite sa functioneze 24 ore din 24, 7 zile pe saptamana, 365 zile pe an.Vor fi in configuratie de redundanta cel putin la nivelul de stocare al datelor, alsursei de alimentare si al sistemului de ventilatie.

Statiile server vor fi instalate intr-un dulap de tip rack dimensionat si configurat corespunzator aplicatiei.Statiile server vor fi alimentate dela o sursa neintreruptibila (UPS), care sa asigure imunitatea acestuia fata de perturbatiile din reteaua de alimentare, precum si o autonomie de 2 ore in cazul caderi a tensiuni de alimentare.

Pentru ficare statie server se vor prevedea cel putin urmatoarele licente:

licenta system de operare

licenta software SCADA de dezvoltare si rulare

licenta software SCADA server

licenta redundant server

licenta client WEB nelimitat

Statie de operare

Statile de operare client vor facilita accesul personalului de operare la sistemul SCADA

Prin statiile de operare vor fi disponibile:

selectarea si afisarea ecranelor de reprezentare a procesului controlat

operarea procesului

operarea tuturor functiilor de informare si raportare

Pentru statiile de operare client se vor prevedea cel putin urmatoarele licente:

licenta sistem de operare

licenta de tip Office

licenta SCADA client

5.2.1.Baza de date SCADA

Baza de date a aplicatiei SCADA va fi definita, populata si accesata prin intermediul unor programe special dedicate in acest scop

In baza de date a aplicatiei SCADA vor fi memorate toate evenimentele si alarmele care vor aparea in timpul functionari instalatiei, datele de proces(marimi achizitionate, atat cele analogice cat si cele digitale)

Baza de date va fi conceputa astfel incat toate marimile de proces, alarme, evenimente vor fi memorate pe perioada de minim 1 an pentru analiza lor ulterioara

Afisarea datelor stocate din baza de date se va realizaza prin intermediul interfetelor grafice si a celor de tip rapoarte de activitate.

Aplicatia SCADA su baza de date vor fi astfel concepute incat sa permita exportarea sub forma de fisiere a oricaror date se vor considera necesare.Fisierele vor putea fi deschise cu aplicatii de tip Excel

Structura articolelor

Structura articolelor (tag-urilor) pachetului software va fi esential pentru implementarea sistemului SCADA.Articolele folosite de pachetul software reprezinta deopotriva valori reale, de ex: nivel hidrostatic al forajelor sau valor calculate interne sau simulate din pachetul software

Articolele de proces – cunoscute ca si tag-uri externe vor fi localizate in sistemul de management a articolelor impreuna cu PLC-ul corespunzator, de ex: 4-20mA valoarea nivelului masurat cu traductorul in foraj. Aceasta valoare va fi trecuta intr-un aranjament corespunzator PLC-ului cu care sistemul SCADA comunica.

Articolele interne vor fi localizate in sistemul de management a articolelor – aceasta avand aceiasi functionalitate ca a tagurilor de proces dar care pot fi calculate si modificate de aplicatia SCADA

Articolele interne vor fi asezate sub forma ierarhizata in structura de management a articolelor din cadrul aplicatiei SCADA.

Articolele vor fi organizate in grupuri de articole impreuna cu PLC-ul corespunzator din care provine – complexitatea structuri de grup a articolelor va depinde de marimaea instalatiei.

Fiecare componenta independenta a instalatiei (vane, motor, instrumentatie, etc) va avea un nume de grup al articolelor, unic. Numele grupului de articole al statiei va fi generat de statia de referinta.Este esential ca aceasta structura sa fie unitara in vederea utilizarii simbolurilor standard

Articolele generale care nu fac referire la instrumentatie (de ex: puncte de setare, comenzi de anulare, etc) vor fi incluse intr-un grup general al fisierului zonal al statiei, intr-un fisier de tip atunci cand fisiere ale zonelor statiei nu sunt folosite.

Procesarea datelor

Sistemul SCADA va putea procesa datele colectate dela toate sursele de date instalate.Acesta va include cel putin urmatoarele:

scalarea valorilor analogice in unitati ingineresti

scalarea contorizarilor totale in unitati ingineresti

verificarea pragurilor de alarma pentru masurile analogice

marcarea momentului(datei) oricarei modificari de stare

totalizarea orelor de functionare

5.2.2.Controlul supervizat

Sistemul SCADA trebuie sa permita transimiterea comenzi singulare sau seturi de comenzi la echipamentele de control de pe teren

Controlul supervizat trebuie sa fie sustinut de urmatoarele capabilitati:

comanda de control trebuie sa cuprinda o succesiune de verificari si anume verificare inainte de aplicare, sa fie prevazuta cu functia de renuntare pentru a permite utilizatorului sa renunte la operatiune selectata, inainte de a executa comanda

echipamentele care au un timp de raspuns mai lung trebuie tratate in mod corespunzator de catre sistem (ex: intre transmiterea unei comenzi si pana la primirea confirmarii din partea entitatii vizate, trebuie semnalizat operatiunea in derulare).Orice comanda transmisa de catre utilizator va fi inregistrata si tratata ca un eveniment.Fiecare actiune trebuie sa fie identificata cu data si ora de aparitie, nume statie, ID utilizator si tipul de operatiune efectuata.

comenzile esuate trebuie tratate ca si alarme

In cazul in care sistemul SCADA inceteaza sa funtioneze pentru indiferent ce motiv, procesul va contiua sa opereze automat prin control PLC.

Tratarea alarmelor si evenimentelor.

In desfasurarea procesului tehnologic, parametrii de proces pot varia in afara limitelor nomale, echipamentele pot prezenta disfunctionabilitati sau conditile de functionare pot sa nu fie indeplinite, de aceea sunt necesare proceduri de evaluare a starilor, de avertizare a operatorului si de luare automata a decizilor de operare, fara interventie umana, pentru evitarea deteriorari echipamentelor.

In plus fata de conditiile de alarma si avarie, sistemul va genera si asa numitele mesaje de operare sau evenimente, astfel in cat operatorul sa poata urmari permanent starile echipamentelor si ale parametrilor- porniri, opriri, atingerea diverselor praguri ce conditioneaza echipamentele.

Orice alarma generata in sistem va fi gestionata dupa urmatoarele reguli:

toate alarmele, evenimentele generate in sistem vor fi inregistrate

alarmele noi vor fi afisate intotdeauna la inceputul listei cu alarme si evenimente

operatorul va putea confirma alarma, imediat dupa care si avertizarea vizuala interrmitenta va inceta si dispozitivul de avertizare Sonora se va opri

daca este necesar, dispozitivul de avertizare Sonora va putea si dezactivat in mod separate, inaite de confirmarea alarmei

se va asigura posibilitatea de a confirma alarme atat individual cat si global

fiecare alarma sau eveniment va avea patru stari: A – conditie de process active si mesaj neluat la cunostinta, C- mesaj luat la cunostinta, D – conditie de process inactive cu mesaj luat la cunostinta, AD – conditie de process inactive cu mesaj neluat la cunostinta

lista centralizatoarelor de alarme va fi o lista cronologica a tuturor elementelor aflate in stare de alarma cu precizarea momentului de aparitie, a momentului aceptarii ei si a statii curente

for fi implementate mecanisme de filtrare, selectare si cautare a alarmelor si evenimentelor

se va asigura posibilitatea de a lista automat pe imprimanta orice modificare din lista alarmelor si evenimentelor

va fi implementata posibilitatea ca alarmele considerate prioritate maxima sa fie trimise automat si prin mesaje SMS catre numere de telefon a operatorilor desemnati

Starea active a alarmei nu va fi modificata pana cand aceasta nu este acceptata, chiar daca starea de avarie a incetat si sistemul a revenit la situatia normal de functionare.Linia dedicate de alarme de pe ecranul monitorului va afisa cea mai veche alarma neacceptata.

Atunci cand nu exista alarme neacceptate linia va fi utilizata pentru afisarea celor mai recent acceptate alarme

Este necesar sa se faca o deosebire intre evaluarea conditiilor, care se face in automateke programabile prin logica de program si generarea mesajelor pentru operator, care este realizata in software-ul SCADA, pe baza evenimentelor facute de PLC-uri. Aceasta deosebire apare in modul de luare la cunostinta si de resetare (stergere) a mesajelor/alarmelor/avariilor in conditiile in care:

luarea la cunostinta a mesajelor/alarmelor/avariilor din ecranele de alarme nu afectea decat afisarea acestora, care se face relative la starea acestora in raport cu operatorul

luarea la cunostinta a alarmelor/avariilor si resetarea lor din ferestrele de control ale echipamentelor si traductoarelor nu afecteaza afisarea in listele de alarme, operatiile au rezultate doar in PLC-uri si sunt obligatorii pentru reluarea functionarii/eliminarea starii de alarme/avarie

Pentru simplificarea explimarii, se vor utiliza termenii ,,alarma” si ,,avarie” atat cuu referire la conditia anormala de proces, cat si referitor la mesajele petru operator generate de software-ul SCADA.

Ecrane cu liste de mesaje

In functie de starea mesajului (neluat/ luat la cunostinta), clasa, starea conditiei de process (eveniment activ / inactiv) si semnificatia operatiei, listele de mesaje vor putea fi prezentate in ferestre corespunzatoare dupa cum urmeaza

Alarme noi

Prezinta mesajele neluate la cunostinta. Coloanele ferestrei vor avea urmatoarele semnificatii:

Data: data generarii mesajului, in format zi.luna.an

Timp: ora generarii mesajului, in formatmora:minu:secunda

Prioritate: importanta mesajului (0- prioritate minima, 5 prioritate maxima)

Sursa:nPLC-ul in care a fost generate conditia mesajului

Stare: corelarea conditiei de process cu starea mesajului (A- conditie de process activa si mesaj neluat la cunostinta, AD – conditie de proces inactiva si mesaj neluat la cunostinta)

Zona: grupul functional unde a fost generat mesajul

Operare: echipamentul care a generat mesajul

Eveniment: evenimentul care a generat mesajul

In fereastra se vor amplasa butoate cu urmatoarele functii pentru acest tip de lista de alarme:

luarea la cunostinta mesaj current selectat

luarea la cunostinta toate mesajele vizibile in fereastra

activarea barelor de derulare

deschiderea dialogului de configurare a ferestrei de mesaje, din care se pot controla informatiile afisate in fereastra

butoane de navigare in lista de mesaje; sunt active doar daca barele de derulare sunt active

butonul de afisare ecranul tehnologic in care s-a produs evenimentul corespunzator mesajului selectat

butonul de deschiderea a ferestri de dialog pentru definirea modului de sortare a mesajelor in fereastra.

Lista alarme luate la cunostinta(confirmate)

Prezinta mesajele luate la cunostinta, cu conditia din proces inca activa.Coloanele ferestrei vor avea urmatoarele semnificatii:

Data: data luarii la cunostinta a mesajului, in format zi.luna.an

Timp: ora luarii la cunostinta a mesajului, in format ora:minut:secunada

Prioritate: importanta mesajului (0- prioritate minima, 5 prioritate maxima)

Sursa:nPLC-ul in care a fost generate conditia mesajului

Zona: grupul functional unde a fost generat mesajul

Operare: echipamentul care a generat mesajul

Eveniment: evenimentul care a generat mesajul

Utilizator: utilizatorul care a luat la cunostinta mesajul

In fereastra vor exista butoane cu urmatoarea seminificatie:

deschiderea dialogului de gonfigurare a ferestrei de mesaje, din care se pot controla informatiile afisate in fereastra(de exemplu, afisarea mesajelor generate doar intr-un anumit interval de timp sau doar cele dintr-o anumita clasa)

butoanele de navigare in lista de mesaje; sunt active doar daca barele de derulare sunt acive

butonul de afisare ecran tehnologic in care s-a produs evenimentul corespunzator mesajului selectat

butonul de deschidere a ferestrei de dialog pentru definirea modului de sortare a mesajelor in fereastra.

Lista alarme disparute

Prezinta mesajele neluate la cunostinta, cu conditia din proces inactiva.Coloanele ferestrei vor avea urmatoarele semnificatii:

Data: data inactivarii conditiei de process, format zi.luna.an

Timp: ora inactivarii conditiei de proces, in format ora:minut:secunada

Prioritate: importanta mesajului (0- prioritate minima, 5 prioritate maxima)

Sursa:PLC-ul in care a fost generate conditia mesajului

Zona: grupul functional unde a fost generat mesajul

Operare: echipamentul care a generat mesajul

Eveniment: evenimentul care a generat mesajul

Utilizator: utilizatorul care a luat la cunostinta mesajul

Fereastra va fi prevazuta cu butoane pentru a activa urmatoarele functii:

luarea la cunostinta mesaj current selectat

luarea la cunostinta toate mesajele vizibile in fereastra

deschiderea dialogului de configurare a ferestrei de mesaje, din care se pot controla informatiile afisate in fereastra (de exemplu, afisarea mesajelor generate doar intr-un anumit interval de timp sau doar cele dintr-o anumita clasa)

butoane de navigare in lista de mesaje (primul mesaj/mesajul anterior/mesajul urmator/ultimul mesaj)

buton de afisare ecranul tehnologic in care s-a produs evenimentul corespunzator mesajului selectat

Lista jurnal

Prezinta starile mesajelor, este o lista de tip istoric, nu se actualizeaza in timp real(pentru reactualizare se va apasa butonul corespunzator).Coloanele ferestrei au urmatoarele seminificatii:

Data: data generari mesajului, format zi.luna.an

Timp: ora generari mesajului, in format ora:minut:secunada

Prioritate: importanta mesajului (0- prioritate minima, 5 prioritate maxima)

Sursa:PLC-ul in care a fost generate conditia mesajului

Zona: grupul functional unde a fost generat mesajul

Operare: echipamentul care a generat mesajul

Eveniment: evenimentul care a generat mesajul

Utilizator: utilizatorul care a luat la cunostinta mesajul

Fereastra va fi prevazuta cu butoane pentru a aciva urmatoarele functii:

deschiderea dialogului de configurare a ferestrei de mesaje, din care se pot controla informatiile afisate in fereastra(de exemplu, afisarea mesajelor generate doar intr-un anumit interval de timp sau doar cele dintr-o anumita clasa)

buton de navigare in lista de mesaje

buton de reactualizare a listei

butonul de deschidere a ferestrei de dialog pentru definirea modului de stocare a mesajelor in fereastra

Arhiva alarme

prezinta istoricul mesajelor din clasele ,, Intretinere preventiva”, ,,Avetizare”, ,, Mesaj control PLC”, ,,Alarma”.Spre deosebire de celelalte liste de tip istoric, care prezinta un algoritm de tip ,, primul intrat – primul iesit” in momentul in care numarul mesajelor depaseste 1000, acesta lista lucreaza cu mesaje stocate, putand fi afisate orice mesaje mai noi de momentul activarii functiei de arhivare a alarmelor.

Coloanele ferestrei au uramatoarele seminificatii:

Data: data generari mesajului, format zi.luna.an

Timp: ora generari mesajului, in format ora:minut:secunada

Prioritate: importanta mesajului (0- prioritate minima, 5 prioritate maxima)

Sursa:PLC-ul in care a fost generate conditia mesajului

Zona: grupul functional unde a fost generat mesajul

Operare: clasa mesajului si statia de operare de pe care s-a facut luarea la cunostinta

Eveniment: clasa mesajului si statia de operare de pe care s-a facut luarea la cunostinta

Utilizator: utilizatorul care a luat la cunostinta mesajul

Fereastra va fi prevazuta cu butoane pentru a activa urmatoarele functii:

butonul de selectie a tipului de arhiva de mesaje(selectia nu se poate modifica si este facuta pe ,,arhiva pe termen lung”)

deschiderea dialogului de configurare a ferestrei de mesaje, din care se pot controla informatiile afisate in fereastra(de exemplu, afisarea mesajelor generate doar intr-un anumit interval de timp sau doar cele dintr-o anumita clasa) estte utilizat pentru afisarea mesajelor dintr-un anumit interval de timp

butoane de navigare in lista de mesaje

Afisarea trendurilor

Pentru urmarirea in timp a variatiei diversilor parametri tehnologici, software-ul SCADA va pune la dispozitie un mecanism de arhivare periodica si afisare grafica a valorilor pe axa timpului in asa numitele ferestre de trenduri.

Ferestrele de trenduri vor permite afisarea simultana a minim 6 taguri din lista de taguri.Perioada de baza va fi de 12 ore.

Ferestrele pentru tendinte vor cuprinde:

titlul ferestrei indica zona tehnologica pentru care sunt afisate datele

zona de afisare prezinta in mod grafic variatia in timp a valorilor associate ferestrei de trenduri

zona de afisare a valorilor la momentul de timp selectat prin pozitia cursorului(cu numele trendului,parametrul de process,valoare si timpul pentru care este prezentata valoarea)

set de butoane pentru a permite controlul informatiilor afisate cum ar fi navigare inainte si inapoi pe axa timpului, mari, micsora intervalul de timp, respectiv revenirea la reprezentarea initiala a domeniilor de vizualizare

set de butoane pentru efectuarea unor calculi statistice pentru tagurile selectate pe intervalele de timp selectate

Calculele statistice vor reda valori minime, maxime, medii, respectivcantitatea cumulata a semnalelor analogice selectate pe intervalul ales

Functia de selectare a intervalului de timp trebuie realizat astfel incat sa necesite un efort minim din partea utilizatorului.Scalarea axeloe se va face automat astfel incat reprezentarea grafica sa redea fara pierderi variatia semnalelor afisate pe intervalul selectat.Va exista si posibilitatea scalarii manuale a axelor.

Trendurile afisate vor fi etichetate corespunzator si prevazute cu legenda pentru indentificare usoara.Va exista posibilitatea ca graficele selectate sa poata fi listate in format grafic pe imprimante, respectiv salvate intr-un fisier grafic in format standardizat uzual

Selectand rezolutia dorita va exista posibilitatea listarii valorilor numerice a tagurilor reprezentate grafic, respectiv salvarea intr-un format text si format compatibil Microsoft Excel.

Generarea rapoartelor

Vor fi generate in mod automat sau la cererea operatorului rapoarte de tura, zilnice, lunare.

Rapoartele vor defini urmatoarele:

format(ex configuratie, contex, titluri si culoare)

definirea datelor

definirea calculelor

periodicitatea rapoartelor (la cerere, ora din zi, ziua/ora din luna)

format/support pentru prezentarea rezultatelor

rezolutie de timp

Definirea rapoartelor va fi stabilita cu consultarea operatorului

Toate rapoartele vor fi configurate pentru printare sau exportarea acestora in mod automat sau la cerere.Va fi posibila crearea de rapoarte ca sa se adapteze la diferite caractere si dimensiuni ale hartiei.

Rapoartele vor fi ajustate automat pentru a se putea adapta la schimbarile de orar vara/iarna. Intr-o zi lunga, toate cele 25 de ore vor fi luate in calcul.Rapoartele programate pentru printare periodica vor fi tiparite la ora corecta, si dupa schimbarea orei sistemului.

Ahivarea datelor

Sistemul SCADA va fi prevazut cu facilitatea de arhivare a datelor in timp real pentru analize ulterioare.

Datele arhivate vor include, cel putin:

toate alarmele si schimbarile de stare

toate datele achizitionate

toate operatiile facute de operator.

Datele arhivate vor fi inregistrate pe un mediu de stocare capabil sa stocheze date pe o perioada de cel putin un an de zile.Datele achizitionate trebuie sa fie arhivate periodic pe benzi magnetice.Definirea intervalului de timp pentru arhivare va fi stabilita de catre operator.Momentul la care trebuie arhivate datele trebuie sa fie semnalizat si inregistrat ca alarma. Va fi posibila si arhivarea manuala a datelor de catre administratorul de sistem.In vederea regasirii usoare a datelor, numele fisierelor arhivate trebuie sa indice intervalul de timp a acestora.

Administrarea arhivelor trebuie sa faca posibila regasirea acestora atat pe unitate de stocare primara de tip HDD cat si pe benzile magnetice in vederea vizualizarii trendurilor si a generarii rapoartelor.

Datele de arhivare trebuie sa aiba insusiri similare cu datele curente: afisare, procesare, imprimare.

5.2.3.Securitatea sistemului SCADA

Sistemul de operare va fi configurat pentru cel putin doua conturi de utilizatori, adica, administratorul de sistem si respectiv operatorul de sistem.Administratorul de sistem va avea acces total la sistemul de fisiere, la toate componentele administrative si de securitate, ale sistemului de operare.Parola nu va fi niciodata distribuita dincolo de cei a caror necesitate este definita.Contul administratorului de sistem va fi folosit doar pentru efectuarea schimbarilor de sistem.Odata configurat, sistemul va fi operat din contul operatorului de sitem.

Operatorul de sistem este contul care va fi folosit in general pentru sistemul SCADA si de accea va oferi acces limitat catre sistemul de operare. Odata cu logarea, sistemul se va auto-incarca si executa.

Aditional sistemul va permite functia auto-run a DVD-urilor sau CD-urilor.Sistemul va memora si va tipari toate acesarile spre si dinstre sistem.

Accesul la sistemul SCACA va fi realizat prin proceduri de autorizare bazate pe nume identificare utilizator, parola, respectiv nivele de acces si drepturi de acces atribuite fiecarui utilizator. Autorizarea utilizatorilor se va face prin introducerea numelui de identificare si a parolei valide.

Dupa ce utilizatorul a fost acceptat sa intre in sistem accesul acestuia va fi restrictionat la una sau mai multe zone predefinite de juristrictie.Fiecare accesare si iesire din aplicatie se va memora ca si eveniment, adica va contine date si ora, respectiv numele utilizatorului.

Se va asigura administratorului posibilitatea de a crea utilizatori noi, de a atribui parole, nivele de acces, respectiv de a face modificari asupra setarilor utilizatorilor existenti.

Se va asigura posibilitatea de a se crea cel putin 25 conturi de utilizatori.

Se va asigura posibilitatea ca fiecare utilizator sa-si poata schimba parola.

Operatiunile unor utilizatori nu trebuie sa influenteze operatiunile celorlalti utilizatori.

Functiile disponibile pentru fiecare dintre nivelurile de acces vor fi configurabile in cadrul sistemului. In general, cerintele pentru fiecare dintre nivelurile de acces vor fi :

nivel operator: acces permis la toate functiile de operare normal ca afisarea parametrilor de functionare, acceptarea alarmelor, initierea actualizarii starilor, evidenta tuturor rapoartelor realizate.

nivel administrator: acces permis la toate functiile normale plus posibilitatea de modificare a pragurilor de alarma, de modificare a setarilor punctelor si de editare a formatelor de afisare si tiparire

nivel inginer: acces permis la toate functiile de operare plus posibilitatea de reconfigurare globala a sistemului.

Sistemul va trebui de asemenea sa fie protejat impotriva infectiei cu virusi informatici. Va fi instalat un program de protectie contra virusilor on-line.

Autodiagnosticarea sistemului

Sistemul SCADA va fi prevazut cu facilitati de aducere la cunostinta a avariilor de sistem. Sistemul va monitoriza starea legaturilor de comunicatii cu echipamentele externe si va fi capabil sa furnizeze operatorului urmatoarele:

starea curenta a tuturor liniilor de comunicatii\capacitatea de a face distinctia intre un echipament din teren care este deconectat si o defectiune pe canalul de comunicatii

Sistemul va dispune de o facilitate de resetare si de reincarcare a configuratiei initiale in caz de necesitate.Deasemenea, va fi disponibil facilitatea de a realiza copii de rezerva a configuratiei sistemului dupa ce s-au efectuat modificari de sistem.

f.Din punct de vedere al lucrarilor de amenajarea a terenului

realizarea unui drum de acces dela drumul principal la foraje aproximativ 25 – 30 m lungime din beton

realizarea unui trotuar de acces intre obiectivele din incinta zonei de protective din beton

in dreptul acceselor in obiective se va prevedea o platforma betonata cu latimea de 1 m sau trepte din beton armat unde sunt diferente mari de nivel

Propunerea unui model SCADA dezvoltat in WinCC

Propunerea dezvolta in WinCC va integra toate elementele mai sus descrise. S-a elaborat un sistem de tip pilot care v-a sta la baza propuneri de dezvoltare prin integrarea elementelor sistemului de alimentare cu apa discretizat in studiul curent intr-un sistem de tip SCADA.

Astfel dupa cum urmeaza in pictogramele urmatoare sunt prezentate elementele integratoare ale sistemului. In prima faza sa elaborat schema sinoptica a fluxului tehnologic, unde sunt discretizate toate elementele specifice sistemului de alimentare cu apa. Sau definit prin reprezentare liniara urmatoarele lini ale fluxului tehnologic dupa cum urmeaza:

linia albastra reprezinta linia apei care cuprinde tot fluxul dela sursa de captare pana la consumator

linia galbena reprezinta linia injectiei de clor in puncte prestabilite ale procesului de clorinare

linia maro reprezinta linia procesului de tratare namol

Pictograma urmatoare reprezinta schema sinoptica a frontului de foraje. Aici se propune dupa cum este reprezentat in schema monitorizarea debitului captat pe fiecare foraj in parte cu capabilitate de a impune o referinta de debit dupa nevoie sau respectiv pentru a mentine un nivel hidrodinamic optim. Fiecare foraj este este echipat cu traductor de nivel pentru determinare in mod on-line a nivelului hidrostatic. Coloana de apa este echipata cu traductor de presiune cu praguri de minim si respectiv maxim pentru protejarea agregatelor de pompare.Sunt simbolizate agregatele prin numarul de porniri si respectiv frecventa de lucru a convertizorului care actioneaza pompa forajului in functie de debitul prestabilit de operator.Coloana de apa colectoare a forajelor care este prevazuta cu debitmetru electromagnetic cu rolul de a verifica nivelul de pierdere intre foraje si respectiv si tronsonul de conducta colector.

Urmatoarele scheme sinoptice sunt repreznetari din dezvoltarea SCADA care descriu procesele tehnologice specifice dupa cum sunt descrise: procesul de aerare, procesele de filtrare si respectiv procesul de dezinfectie al apei.

Fiecare proces reprezentat in schemele sinoptice fiind complet automatizat, fapt care duce la elimarea resursei umane si respectiv erorii umane.

Procesele sunt supuse unui program de mentenanta prezentiva care are ca rol principal verificarea parametrilor si respectiv marirea duratei de operare a echipamentelor.Datorita functiilor de diagnoza a sistemului SCADA, reparatiile de tip accidentale sau corective se exectuta punctual reducand timpul de determinare a cauzei de producere a evenimentului de tip corectiv.

Procesele pot fi comandate atat local dela clienti SCADA locali cat si dela distanta prin clienti de web.Toate procesele sunt proiectate astfel incat sa fie operate si in mod manual, astfel fiind bypasate plc-uri care comanda procesele.Deasemenea sunt proiectate cutii pentru anumite procese care sa permita trecerea pe modul mentenanta care deservesc scopul de mentenanta .

Toate plc-urile care guverneaza procesele sunt in sistem redundant astfel asigurandu-se back-ul sistemului de automatizare. Pe cat posibil magistrala de comunicatie a fost realizata in dublu inel de fibra una activa si una in stand-by cu scopul de redundanta.

Echipamentele specifice forajelor au fost echipate cu module de transmitere GPS/GPRS deoare se afla la distante mari de statia de tratare si au ca rol colectarea datelor din camp pentru vizualizare si interpretare, deasemenea comunicatia este bidirectionala astfel ca se pot realiza si comenzi catre aceste echipamente.

Deasemenea forajele periferice statie de tratare a apei sunt securizate prin mecanime de antiefractie care sunt deasemenea dezvoltate in sistemul SCADA.

Tot in acest contex sa elaborat o modelare hidroinformatica a curgeri subterane a frontului de captare care deserveste scopului de exploatare rationala a acviferului si respectiv urmarirea transportului de substanta in acvifer. Deasemenea s-au modelat scenarii de poluare a acviferului determinandu-se capacitatea de infuzie in acvifer si respectiv periclitarea calitativa a acviferului

Modelarea hidroinformatica vine in sprijinul exploatari resurselor de apa subterana prin contextul ca poate preveni si consolideaza deciziile celor responsabili cu exploatarea acestor resurse pentru a se exercita intr-un mod durabil asigurandu-se resurse si pentru generatiile urmatoare.

Dealtfel poate anticipa un eventual eveniment de poluare produs in apropierea acviferului de studiu prin faptul capabilitatiile modelului de a transpune transportul substantei in straturi pana la acvifer. Acest model hidroinformatic poate fii folosit ca o unelta de preventie prin faptul ca ajuta introducerea unor bariere pentru impiedicarea contaminari stratului acvifer de interes .

Realizare unui astfel de modul are ca scop analiza extinsa a resurselor de apa toate centralizate intrun sistem integrat pentru un control al calitati si respectiv al cantitati

Un modul care poate sta la dispozitia institutilor statului pentru a eficientiza aceste resurse si pentru a lua decizi manageriale pentru a asigura din punct de vedere durabil.

Exista la nivel national instituti care monitorizeaza diferite aspecte a acestor resurse dupa scopurile care le revin. Intr-un astfel de contex este dificil de a lua decizi astfel acest exercitiu doctoral vine in sprijinul realizari unui modul care poate sta la dispozitia institutiilor de interes precum mediu, apele romane, directia publica de sanatate, operatori regionali de apa canal sau operatori agricoli si industriali prin introducerea parametrilor intr-un sistem integral propus ca are ca scop vederea in ansamblu a exploatarii rfesurselor, si astfel realizarea deciziilor instituiilor responsabile cu monitorizarea resurselor fiind unam mresponsabila capabila sa nu impacteze negativ resursele asiguranduse o exploatare durabila si eficienta a resurselor. Dealtfel poate sta la baza deciizilor de investiti sau a lucrarilor de protejare a acestor resurse.

Printr-un astfel de program informatic se poate realiza o conexiune intre entitatile de interes atat cele institutionale cat si cele private avand ca scop comun exploatarea in conditii eficiente a resurselor de apa.Modulul este conceput ca si intrument de predictie bazat pe elemente informatice de analiza ca urmare a unui model matematic de specialitate si respectiv popularea cu determinari realizate in teren .

In acest context in teza de doctorat doctorandul a elaborat un model hidroinformatic intr-un program de specialitate pentru curgeri subterane pentru a discretiza aria de interes si anume un front de captare. Ca urmare a dezvoltari in program a discretizari sau obtinut rezultate ca stau la baza predictiei de resurse disponibile, variatia resurselor in functie de exploatarea acestora, transportul substantei in acvifer , modificari ale calitati si respectiv cantitati.

S-a abordat de catre doctorand realizarea unui modul informatic de colectare a datelor rezultate in programul hidroinformatic de discretizare a zonei de interes care are ca scop exploatarea eficienta a resurselor si respectiv elemente de predictie a schimbari calitati resursei sau eventuale evenimente accidentale de poluare. Dezvoltarea moduluilui este abordata in sistemul SCADA prin realizarea unui protocol de comunicare intre SCADA si programul specializat hidroinformatic, prin capacitatea sistemului SCADA de a interoga elemente de interes din aplicatia specializata si a interpreta aceste date pentru a exploata rational resursele de apa subterana.

Schema sinoptica – Flux tehnologic

Schema sinoptica – front foraje

Schema sinoptica – proces tehnologic Aerare

Schema sinoptica – Filtrare Treapta I

Schema sinoptica – Filtrare Treapta II

Schema sinoptica – Distributie

Schema sinoptica – Proces tratare namol

Schema sinoptica – Diagnoza

Schema sinoptica – Grafice de tip trend