Cap.4 GEORESURSELE ȘI TURISMUL TRADIȚIONAL ÎN ZONA MASIVULUI CIUCAȘ VAMA BUZĂULUI [303265]

Cap.4 [anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat] o regiune ușor accesibilă, o zonă a Carapaților, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], trecătoarea “Tabla Buții” [anonimizat], o trecătoare care făcea legătura între Țara Românească și Transilvania (Strategia de Dezvoltare Durabilă a [anonimizat], pentru perioada 2016-2021).

Denumirea de “Tabla Buții” derivă din faptul că exista transferul de băuturi românești în buțiile comercianților brașoveni.

[anonimizat], [anonimizat], a [anonimizat] s-a construit de

către cavalerii teutoni cetatea Cruceburg (aflată în prezent în ruine), folosită ca bastion de apărare și punct vamal de graniță (Strategia de Dezvoltare Durabilă a [anonimizat], pentru perioada 2016-2021).

Năvălirea tătarilor și prezența oaspeților nepoftiți o fost consemnată prin următoarele denumiri: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], Festung etc.

Când Transilvania a [anonimizat], după 1699, [anonimizat] – [anonimizat]-Săcele.

[anonimizat], localitatea Vama Buzăului a luat ființă în jurul anului 1700, [anonimizat] a [anonimizat], datorită râului Buzău. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a [anonimizat], pentru perioada 2016-2021)

În anul 1839 s-a [anonimizat] s-a [anonimizat].

În primul război mondial s-[anonimizat]-ungară, pentru a elibera Transilvania. [anonimizat] (Strategia de Dezvoltare Durabilă a [anonimizat], pentru perioada 2016-2021).

Tot în secolul XIX, s-au format două comune care aparțineau comitatului Trei Scaune: [anonimizat], [anonimizat] – [anonimizat] (Strategia de Dezvoltare Durabilă a [anonimizat], pentru perioada 2016-2021).

După anul 1925, județul Brașov a fost împărțit în: [anonimizat] – cu localitățile: Barcani, Budila, Dobârlău, [anonimizat], Sărămaș, [anonimizat], acestea trecând așadar în componența adminstrativă a județului Brașov. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a [anonimizat], pentru perioada 2016-2021)

Caracteristici geografice

Amplasare

Comuna Vama Buzăului este situată în sud-estul județului Brașov la o distanță de 45 km de reședința de județ, având coordonatele geografice 45°35′ latitudine nordică și 25°59′ longitudine estică (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Localitatea are statutul oficial de ”vamă” între Transilvania și Țara Românească, situându-se la intersecția județelor Brașov, Covasna, Buzău și Prahova, fiind, totodată, un fost punct de trecere a frontierei între Imperiul Austro-Ungar și Regatul României (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Relief

Comuna Vama Buzăului este situată la o altitudine de 800 m, la poalele Munților Ciucaș, în zona sudică a depresiunii intramontane Întorsura Buzăului. Comuna este mărginită în nord de Orașul Întorsura Buzăului și în est de Munții Siriului – Tătarul Mare (1860 m) și Munții Tătarul Mic (1415 m) (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Sud-vestul comunei este străjuit de lanțul montan format de Masivul Ciucaș. Golul alpin al Munților Ciucaș adăpostește o mulțime de ansambluri stâncoase, având forme interesante și denumiri sugestive, precum ,,Tigăile”, ,,Sfinxul din Bratocea”, ,,Vârful Tesla”. Acestea au fost declarate monumente ale naturii și reprezintă importante puncte de atracție pentru turiști (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

În partea de vest se află Țara Bârsei (Depresiunea Brașovului), care este despărțită de teritoriul comunei printr-un lanț de munți, o parte din ei împăduriți, iar o altă parte doar cu un covor vegetal (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Constituție geologică

Comuna Vama Buzăului este poziționată pe o cuvetă cretacică din interiorul Carpaților Orientali (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Zona are impregnată un strat consistent de argilă, care se îmbină cu formațiuni aluvionare, influențând circulația apelor subterane. Aici se află andosolurile și solurile brune podzolice dar și culturi agricole: cartofi, sfeclă, cereale, plante de nutreț (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Comuna Vama Buzăului se situează într-o zonă slab rezistentă tectonic. În această zonă se regăsesc și roci ușoare, care se deteriorează ușor, formându-se astfel pantele line, dar și o pătură groasă de sol, fără pietrișuri, care a condus la dezvoltarea agriculturii și așezărilor omenești (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Climă

Clima Comunei Vama Buzăului este una de tip montan, particularitățile climaterice fiind imprimate de depresiunea Întorsura Buzăului, denumită „pol al frigului” în România. Caracteristica principală a climei este frecvența inversiunilor de temperatură, mai ales iarna și la începutul primăverii, atunci când mase de aer rece și dens staționează în depresiune (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Media multianuală a temperaturilor este de +7,2°C, existând variații de temperatură determinate de formele de relief, astfel că, media este de circa 0°C, iar în zona satelor este de de +8,5°C.

Durata medie anuală a înghețurilor este, de aproximativ 144 de zile pe an și a brumei de 33 de zile pe an, ceea ce defavorizează dezvoltarea agriculturii.

Dacă vorbim de precipitații, media multianuală este de aproximativ 762 mm în zona locuită și 950 mm în zona montană, la 1500-2000 m. Durata medie anuală a precipitațiilor este de 86 de zile pe an, dintre care 38 de zile cu ninsoare. Stratul de zăpadă se păstrează aproximativ 85 de zile pe an – în zona locuită (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Umiditatea aerului este foarte crescută, media fiind de 80%, ceea ce determină apariția ceței, durata anuală a acesteia fiind de 40 de zile pe an (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Iernile sunt mai reci, chiar geroase, cu vânturi ce viscolesc zăpada. În satele comunei, intensitatea acestor vânturi se diminuează, datorită crestelor munților Ciucaș și Siriu. La sfârșitul iernii, vânturile bat dinspre sud și sud-vest, cu mase de aer mai cald (datorate ciclonilor mediteraneeni), determinând creșterea temperaturii și topirea zăpezii. În perioada de vară predomină vânturile din vestul țării, care aduc mase de aer oceanic, bogate în precipitații (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Rețeaua hidrografică

Teritoriul Comunei Vama Buzăului este brăzdat de o complexă rețea de ape curgătoare, principal fiind râul Buzău, care are ca principali afluenți Dălghiul și Acrișul, pe partea stângă și Buzăielul, pe partea dreaptă (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Cei mai importanți afluenți ai râului Buzău sunt Urlătoarea Mare și Urlătoarea Mică, care formează o zonă liniară de izvoare, cu depuneri masive de calcar (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Biodiversitate

Pe teritoriul comunei există două trepte de vegetație: vegetația montană și vegetația submontană.

Vegetația submontană este alcătuită din suprafața fondului forestier. Arborele predominant este fagul, urmează molidul, bradul, pinul, carpenul, mesteacănul, gorunul și salcia.

Zona este împânzită de numeroase plante ierboase: ghioceii, brândușa, vioreaua, toporașii, brebenelul de munte, floarea paștelui, garofița, laleaua pestriță, păpădia.

Plantele medicinale se găsesc din abundență în zona submontană: traista ciobanului, tătăneasa, pătlagina, coada șoricelului, izma, coada calului, sunătoarea.

În zona pădurilor foioase, există specii de arbuști cu fructe de pădure: zmeur, mur, afin dar și numeroase ciuperci comestibile (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Vegetația montană este formată din păduri masive de fag, păduri artificiale de molid, păduri de arin. Se mai întâlnește bradul, laricele, jneapănul și ienupărul.

Există și plante ocrotite de lege: roșioara, luceafărul, ciurul zânelor sau bujorul de munte.

Fauna este compusă de mai multe specii de mamifere: căprioara, cerbul, lupul, vulpea, ursul, mistrețul, veverița și iepurele. Mai rar se întâlnesc râsul, pisica sălbatică, capra neagră.

Acvifauna este reprezentată de numeroase specii: sitarul de pădure, vânturelul mic, pitulicea, șoimul călător, uliu, ciocănitoarea, mierla, bufnița, cocoșul de munte. Dintre reptile enumerăm: vipera comună, șopârla, iar speciile de pești – păstrăvul, lipanul și cleanul (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Resurse naturale

Cele mai importante resurse din Vama Buzăului sunt: lemnul (fag, brad, molid), vânatul (urs, cerb, iepure, vulpe, mistreț) și pescuitul (păstrăv). (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Cele mai importante resurse turistice naturale sunt (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei VamaBuzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021):

Munții Ciucaș și Munții Siriu – unde putem admira:

Rezervația naturală „Tigăile Mari” – aflată în centrul masivului „Ciucaș”;

Formațiunile stâncoase „Tigăile Mari”, „Tigăile Mici”, „Turnul lui Goliat”, „Colții Bratocei”, „Colții Nitrii”, ,,Mâna Dracului” („Mâna cu cinci degete”);

Cheile Pârâului Alb, Cheile Văii Stânei, Cheile Strâmbului, Cheile Babaruncăi și Cheile Cheiței;

Fântâna lui Nicolae Ion – cunoscută în trecut sub denumirea de Fântâna „Trei Izvoare” aflată la o altitudine de 1350 m;

Zona cu rhododendron;

Lacul vulturilor – Format la 1420 m altitudine, în inima munților Siriu;

Cascada Pruncea-Casoca – aflată în masivul Podu Calului.

Rezervația „Valea Zimbrilor” – înființată în anul 2008, ca parte a unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, număra atunci 5 exemplare de zimbri. În prezent, rezervația numără 34 de exemplare de zimbri.

Cascada „Urlătoarea” – fenomen hidro-geologic.

7 maluri de pământ numite „festunguri”.

Trecătoarea „Tabla Buții” – cu o deosebită importanță istorică.

Patrimoniu arhitectural și cultural – tradiții și obiceiuri locale

Monumente istorice și culturale

Trecătoarea Tabla Buții a fost construită în secolul XIII de către cavalerii teutoni, devenind în documentele transilvane – Cetatea Crucii, iar în cele ale Țării Românești – Cetatea Buzăului.

În apropiere de ruinele cetății se află Cimitirul Eroilor, unde pe data de 6 august se comemorează ostașii căzuți la datorie în Primul Război Mondial.

Alte monumente care vorbesc despre istoria zonei sunt reprezentate de ruinele pichetului de grăniceri, cele 7 „Festung-uri” (întăriri), în genul taberelor militare, amplasate în trecătoare, la intrarea în localitatea Vama Buzaului. De asemenea, de deosebit interes sunt ruinele unei Capele Catolice din secolul XVIII ce a servit ca loc de cult pentru slujbașii catolici ai oficiului vamal. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

În anul 1848 în Comuna Vama Buzăului a fost construită Biserica Ortodoxă „Înălțarea Domnului”. Biserica are formă de cruce, în stil bizantin, este acoperită cu țiglă, iar turnul cu clopotniță al bisericii formează corp comun cu aceasta și este acoperit cu tablă zincată (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Biserica Ortodoxă „Sfântu Gheorghe” din Întorsura Buzăului a fost construită pe locul unei vechi biserici din lemn de brad, a cărei sursă de datare o constituie clopotul mic – 1475 (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021).

Biserica din Floroaia Mare (localitate aparținătoare a orașului Întorsura Buzăului) a fost construită în anul 1958, iar 16 ani mai târziu este mărită luând noi dimensiuni și primind o formă treflată. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Mănăstirea „Schimbarea la față”, situată pe un deal în localitatea Sita Buzăului, adăpostește în prezent 30 de măicuțe și este un lăcaș cunoscut de foarte mulți credincioși.

Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului”, din Brădet, a fost construită în anul 1938 și sfințită în 1945, odată cu realizarea iconostasului și a icoanelor. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Ocupații și meșteșuguri tradiționale

Originalitatea poporului român s-a reflectat dintotdeauna în realizarea celor trebuincioase gospodăriei, pentru întâmpinarea nevoilor primare și secundare ale indivizilor. Astfel, cu priceperea meșterilor satului se învățau și se practicau meșteșugurile necesare traiului cotidian (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021):

Locuitorii zonei au dus o luptă permanentă cu pământul, ocupându-se de agricultură din primăvară până toamna târziu.

Creșterea animalelor a fost dintotdeauna ocupația de bază a sătenilor, țăranii având în gospodării vaci, boi și bivoli, cai, turme de oi sau cârduri de porci.

Țesutul a reprezentat o ocupație de bază a femeilor din zonă, fiind favorizată de posibilitățile de creștere a oilor și de cultivare a inului și cânepii.

Un alt meșteșug casnic legat de practicarea păstoritului și creșterea animalelor este cel de cojocărit și prelucrare a pieilor (tăbăcărit).

Prelucrarea și sculptura lemnului este un alt meșteșug cu o veche tradiție în zonele montane, fiind practicat pentru satisfacerea multiplelor nevoi gospodărești, lemnul fiind ușor de prelucrat și decorat.

Olăritul este un alt meșteșug cu tradiții vechi în zonă, acesta fiind rezervat bărbaților, întrucât presupune forță și o muncă obositoare.

Pictura tradițională se regăsește îndeosebi în meșteșugul încondeierii ouălor și pictura pe sticlă, meșteșuguri străvechi, care mai sunt practicate în zilele noastre.

Încondeierea ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească, fiind o tradiție rezervată aproape în exclusivitate femeilor. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spiritual specific românească.

Meșteșugul podoabelor și bijuteriilor sătești ține de arta decorativă, acestea fiind elemente componente ale portului popular. Aceste elemente de împodobiri fac parte din complexul ornamental de piese care oferă individualitate artistică și strălucire plastică.

Caracteristicile portului popular tradițional diferă în funcție de gen, vârstă, etnie, precum și de prilejul cu care este purtat. Totuși, un element de bază comun al costumului popular îl reprezintă cămașa din in, lână sau cânepă.

Cele mai vechi instrumente muzicale, precum buhaiul, buciumul, fluierul, cobza și cimpoiul au fost confecționate din lemnul pădurilor nesfârșite.

Arta populară este o artă primitivă, de unde rezultă farmecul ei, dar și pericolul nimicirii sale în fața presiunii vieții moderne. Deși limitate de invazia produselor de masă, obiectele tradițiilor meșteșugărești rămân parte din fondul cultural românesc. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Tradiții și obiceiuri locale

1. Numită în popor Mărțișor, luna martie este considerată prima lună a primăverii. Șnurul de mărțișor, alcătuit din 2 fire răsucite, colorate în alb și roșu, simbolizează unitatea contrariilor: iarnă-vară, frig-căldură, întuneric-lumină, sterilitate-fertilitate, ură-iubire, moarte-viață. Prima zi a primăverii este ziua Babei Dochia, o bătrână zeiță agrară, care începe urcușul cu oile la munte pe 1 martie și moare pe 9 martie, de Mucenici.

2. Obiceiurile pascale au loc cu ocazia sărbătorilor de Paște, care comemorează patimile, moartea și Învierea Domnului. Oamenii se pregătesc pentru sărbătorile de Paște prin ,,Postul Paștelui” care durează 48 de zile.

3. Festivalul de încondeiere a ouălor se organizează anual, cu ocazia sărbătorilor de Paște, la căminul Cultural din Brădet. În cadrul acestui festival, oamenii au ocazia de a admira diferite tehnici de încondeiere a ouălor, cu motive și modele aproape uitate, precum și o expoziție cu ouă încondeiate din zona Buzăului.

4. În luna decembrie a fiecărui an, se organizează spectacolul Colinde la Vama Buzăului, eveniment cu ocazia căruia localnicii, de la mic la mare, împărtășesc comunității spiritul sărbătorilor.

5. Sărbătoarea ,,Fiii satului” se organizează anual în Vama Buzăului, în luna aprilie și are ca scop descoperirea satului românesc, a obiceiurilor și tradițiilor unice, a meșteșugurilor tradiționale practicate, precum și a produselor agricole și tradiționale românești.

6. Ziua Eroilor este un alt eveniment organizat anual în Vama Buzăului, în luna iunie, pentru cinstirea eroilor căzuți în cele două războaie mondiale, comemorarea acestora făcându-se în cimitirul și capela de la Dealul Buzău.

7. Sărbătoarea „Gospodarul Vămășan” se organizează anual în luna august și are ca scop revigorarea tradițiilor și promovarea zonei.

8. De câțiva ani, în comuna Vama Buzăului, se organizează o expoziție a taberei de sculptură, la care participă artiști locali cu lucrări realizate în lemn sau metal.

9. La Întorsura Buzăului, se organizează anual festivalul „Muzica tradițională și populară sunt ca acasă”, cu scopul de a păstra și de a transmite noilor generații, minunatele și neasemuitele obiceiuri tradiționale.

10.Unul dintre cele mai importante festivaluri organizate în zonă este festivalul folcloric ”Ciobănașul”, care se organizează anual la Întorsura Buzăului, în prima duminică a lunii septembrie, de aproximativ 40 de ani. Festivalul contribuie la valorificarea elementelor autentice ale tradiției muzicale și coregrafice din diferite zone etno-folclorice românesti.

11.În zona Buzaielor se organizează anual festivalul inter-regional de folclor pentru copii și tineret „Mlădițe românești’’, care are ca scop promovarea folclorului.

12.Vămășenii participă anual și la Zilele Recoltei, organizate în luna octombrie la Prejmer, eveniment în cadrul căruia se organizează un târg care reunește toți agricultorii și crescătorii de animale din zonă. Organizarea acestui târg vizează promovarea tradițiilor locale, implicarea locuitorilor în activități culturale și, mai ales, promovarea produselor agro-alimentare locale. În cadrul târgului sunt organizate expoziții și concursuri, precum „Cel mai frumos animal”, „Rodul uriaș”, „Din cămara gospodinei”, „Cea mai frumoasă curte” și expoziție de unelte și utilaje agricole.

Situația economică

Agricultură

Exploatații agricole

În conformitate cu Recensământul general Agricol 2010 (RGA 2010), Comuna Vama Buzăului deține un număr de 1170 de exploatații agricole.

Culturi

În ceea ce privește cultivarea exploatațiilor și suprafețelor agricole din Comuna Vama Buzăului, situația este următoarea (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021):

95 exploatații cultivate cu cereale pentru boabe (25,85 ha): 4 cu grâu comun și spelt (2,38 ha), 1 cu orz și orzoaică (0,12 ha), 7 cu ovăz (1,68 ha), 82 cu porumb (19,67 ha) și 1 cu alte cereale pentru boabe (2 ha);

2 explotații cultivate cu plante industriale (1,13 ha): 1 cu floarea soarelui (0,90 ha) și 1 cu plante medicinale, aromatice și condimente (0,23 ha);

199 exploatații cultivate cu plante de nutreț (59,16 ha): 3 cu fân (1,01 ha), 192 cu leguminoase pentru nutreț (57,51 ha) și 4 cu alte plante (0,64 ha);

694 de exploatații cultivate cu alte culturi în teren arabil (209,48 ha): 638 cu cartofi (200,21 ha), 1 cu sfeclă de zahăr (0,06 ha), 51 cu rădăcinoase și vărzoase pentru nutreț (8,79 ha), 3 cu pepeni și căpșuni (0,22 ha), 1 cu alte culturi (0,20 ha);

2 exploatații cu plantații pomicole (0,71 ha): 1 cu pruni (0,05 ha) și 1 cu alți pomi fructiferi (0,66 ha);

1 exploatație cu plantații viticole (0,05 ha).

Efective de animale

În ceea ce privește creșterea animalelor pe exploatațiile din Comuna Vama Buzăului, precum și numărul acestora, situația este următoarea (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021):

527 exploatații cu 1433 capete de bovine;

429 exploatații cu 10 068 capete de ovine;

34 exploatații cu 282 capete de caprine;

638 exploatații cu 1761 capete de porcine;

663 exploatații cu 8186 capete de păsări;

231 exploatații cu 328 capete de cabaline;

12 exploatații cu 19 capete de măgari și catâri;

5 exploatații cu 12 capete de iepuri de casă;

8 exploatații cu 86 de familii de albine.

Mașini și echipamente agricole

Situația mașinilor și echipamentelor agricole din Comuna Vama Buzăului este următoarea (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021):

57 tractoare destinate unui număr de 516 exploatații agricole;

3 motocultoare destinate unui număr de 7 exploatații agricole;

29 de pluguri pentru tractoare destinate unui număr de 421 exploatații agricole;

2 cultivatoare mecanice destinate unui număr de 4 exploatații agricole;

4 grape mecanice destinate unui număr de 12 exploatații agricole;

2 mașini pentru împrăștiat îngrășăminte destinate unui număr de 2 exploatații agricole;

2 mașini pentru erbicidat și executat tratamente destinate unui număr de 3 exploatații agricole;

1 combină autopropulsantă pentru recoltat furaje, sfeclă de zahăr, cartofi destinate unui număr de 3 exploatații agricole;

139 de motocositoare destinate unui număr de 422 exploatații agricole;

26 de alte mașini și echipamente agricole destinate unui număr de 192 exploatații agricole.

Forța de muncă din agricultură

Conform Recensământului General Agricol 2010 (RGA 2010), 2309 persoane au lucrat în agricultură în Comuna Vama Buzăului, dintre care (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021):

2296 persoane (1239 masculin și 1057 feminin) în 1160 de exploatații agricole individuale, fără personalitate juridică;

2 persoane (1 masculin și 1 feminin) în 1 exploatație agricolă organizată ca PFA/ întreprindere individuală /familială;

6 persoane (6 masculin) în 6 exploatații agricole organizate ca SRL;

3 persoane (3 masculin) în 1 exploatație agricolă a Consiliului Local / Primăriei;

2 persoane (2 masculin) în 2 exploatații agricole cu personalitate juridică de alte tipuri.

Mediu de afaceri

Conform datelor obținute din cadrul Primăriei Vama Buzăului, în anul 2013 existau 44 de agenți economici în Comuna Vama Buzăului, cu 10 mai mult decât în 2008. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Deși ușor în creștere, activitatea agenților economici din Vama Buzăului este una modestă, cu mult sub potențialul de dezvoltare a zonei (vezi figura 4.1.). Printre cauzele care au generat acestă situație pot fi enumerate: problema neclarităților privind fondul funciar (care frânează atragerea de investitori sau accesarea de fonduri prin programele europene); nivelul modest al capitalului local disponibil pentru noi investiții sau lipsa unor activități susținute de consultanță în localitate. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Principalele domenii de activitate în care activează agenții economici din comună sunt: comerțul cu amănuntul, transportul, agricultura, silvicultura și pescuitul și industria prelucrătoare a resurselor specifice zonei (lemn, materiale de construcții, lapte, brânzeturi, lână și piei de animale), cel din urmă fiind și cel mai profitabil, conform datelor. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Vama Buzăului – Stațiune turistică

Fig. 4.1. Distribuția agenților economici din Comuna Vama Buzăului

în funcție de domeniul de activitate (sursa imaginii: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, Județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Structuri de primire turistice

Printre unitățile turistice de primire cu funcții de cazare, în Comuna Vama Buzăului menționăm:

Pensiunea Alina

Pensiunea Alina este situată într-o zonă pitorească, liniștită, la poalele Munților Ciucaș, în satul Vama Buzăului. Fiind clasificată la categoria de două margarete, pensiunea îmbină aspectul exterior rustic cu dotările interioare moderne, într-o atmosferă primitoare și intimă. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, Județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Fig. 4.2. Pensiunea Alina (sursa imaginii: https://www.lapensiuni.ro/)

Pensiunea Bastion

Pensiunea Bastion este situată în satul Dălghiu, la ieșirea către Cascada Urlătoarea.

Capacitatea de cazare a pensiunii este de 22 de locuri și cuprinde 9 camere cu paturi duble matrimoniale și un apartament. Pensiunea are o sală de conferințe și un restaurant. În curtea pensiunii sunt amenajate locuri de parcare, foișoare cu grătare și loc de joacă pentru copii. Ca și facilități, pensiunea dispune de aer condiționat, încălzire centrală și conexiune la internet. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, Județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Fig. 4.3. Pensiunea Bastion (sursa imaginii: http://www.romania-turistica.ro/Cazare-Vama-Buzaului/Pensiunea-Bastion)

Pensiunea Vama 54 Boutique (http://www.vama54.ro/)

Pensiunea este situată în satul Dălghiu, fiind alcătuită din restaurant, chill-bar, zonă interioară de citit, terasă, loc de joacă exterior, piscină exterioară, zonă exterioară de relaxare.

Vama 54 Boutique dispune de 31 de locuri în 14 camere, toate cu băi, balcoane și conexiune la internet. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, Județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Vama 54 Boutique oferă diverse posibilități de agrement în interior, precum: cititul, degustările de vin, jocurile x-box. Totodată, unitatea organizează diferite activități în aer liber, precum: închirieri biciclete, vizitare – observare urși, plimbări cu trăsura/sania trasă de cai, parcurgere trasee montane, echitație, plimbări cu poneiul pentru copii și expediții off-road. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, Județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Dimineața se servește micul dejun, care poate fi savurat și în cameră. Restaurantul à la carte asigură și prânz la pachet. Vama 54 Boutique oferă produse ecologice provenite de la fermele locale. Sâmbăta, în lounge se organizează un bufet cu grătar și salată, precum și muzică live cu DJ. (https://www.booking.com/hotel/ro/vama54-boutique)

Fig. 4.4. Pensiunea Vama 54 Boutique (sursa imaginii: https://www.tripadvisor.com)

Complexul Pastel Chalet (http://www.pastelchalet.ro/ro/)

Fig. 4.5. Pensiunea Pastel Chalet (sursa imaginii: https://www.pastelchalet.ro/galerie-pastel-chalet-pensiunea/)

Pastel Chalet este clasificată la categoria de trei margarete, situată în satul Dăghiu, ferită de agitația cotidiană, fiind alegerea ideală pentru regăsirea liniștii interioare. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, Județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Unitatea constă într-un complex cochet format din 3 corpuri: unul pentru zona de recepție, restaurant și bar și două corpuri de cazare cu 15 camere duble, dotate cu băi, conexiune wi-fi, amenajate cu elemente romantice și elegante, dotate cu mobilier din lemn, înnobilat cu picturi manuale, care readuc în actualitate frumusețea populară românească. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, Județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

În restaurantul Pastel Chalet, oaspeții sunt răsfățați cu bucate tradiționale românești sau inspirate din rețetele locului și, bineînteles, din bucataria internațională. Toate acestea sunt pregatite sub bagheta maestrului bucatar și a echipei. Din dorința de a oferi oaspeților preparate sănătoase și gustoase, se selectează cu atenție ingredientele, “ne bucuram din plin de ceea ce ne oferă natura, aducem din gradină și ferma proprie produse organice și le pregătim în bucătăria noastră cu migală, dragoste și pasiune”.(https://www.pastelchalet.ro/gastronomie/)

Fig. 4.6. Pensiunea Pastel Chalet – Gastronomie (sursa imaginii: https://www.pastelchalet.ro/galerie-pastel-chalet-restaurant/)

Promovarea turistică

Promovarea turistică a zonei se face în cadrul Centrului de Informare Turistică Vama Buzăului, situat lângă Rezervația de Zimbri din satul Acriș, acesta fiind construit în cadrul unui proiect cu finanțare prin PNDR 2007-2013 și inaugurat la sfârșitul anului 2015. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, Județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

În afară de locația fizică a centrului, acesta promovează zona și online, prin intermediul site-ului web http://www.infovamabuzaului.ro/ și a paginii de facebook https://www.facebook.com/citvamabuzaului/, în cadrul cărora sunt promovate obiectivele turistice și evenimentele locale, dar și din împrejurimi, respectiv din întreg teritoriul denumit ,,Curbura Carpaților”, alcătuit din comunele Budila, Prejmer, Teliu, Tărlungeni, Vama Buzăului și din orașul Întorsura Buzăului. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, Județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Ecoturism

În anul 2010, Primăria comunei Vama Buzăului a creat un parteneriat public-privat cu un grup de investitori olandezi și români, pentru dezvoltarea primei stațiuni ecoturistice din țară, numită „Valley 21”. Investitorii au venit cu banii, iar Primăria a pus la dispoziție un teren de 68 ha, cu condiția păstrării nealterate a aspectului zonei. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, Județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

Stațiunea „Valley 21” va funcționa în regim de tip condominium, fiind compusă din 68 de case de vacanță ecologice ultramoderne, cu suprafețe utile între 93 și 129 mp, precum și un centru de facilități, care va asigura diverse servicii de informare și activități turistice, acestea urmând a fi finalizate în anul 2020. (Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, Județul Brașov, pentru perioada 2016-2021)

CAP. 5 ANALIZA VALENȚELOR DE TRADITIONALITATE ȘI DE VALORIFICARE A RETROGASTRONOMIEI LOCALE, CU STUDIU DE CAZ ÎN AREALUL BUZĂULUI ARDELEAN

TRADIȚIILE ȘI OBICEIURILE ZONEI BUZĂULUI ARDELEAN

Curiozitatea ce se stârnește oricărei persoane care se gândește la meleagurile Buzăului Ardelean, este faptul că aici, în zona Munților Ciucaș regăsim o liniște deplină, departe de zgomotul și agitația zonelor urbane. Aici locuiesc oameni gospodari, veseli și ospitalieri care sunt bucuroși să împărtășească din modul lor de viață și altor persoane ce le calcă pragul.

Comuna Vama Buzăului, în anul 2000 intră în circuitul turismului rural, în acesta fiind înscrise mai multe pensiuni, iar oricine este dornic de a trăi experiența de viață a oamenilor vămășeni în sânul satului tradițional românesc, cu elementele specifice aceste zone, este așteptat să pășească pragul pensiunilor vămășene, ale căror uși vor fi larg deschise de gazde primitoare și vesele.

Fig. 5.1. Pensiunea ”Gospodăria lui Nea Ion” (sursa imaginii: https://www.booking.com/hotel/ro/gospodaria-lui-nea-ion.ro.html)

Petrecerea Câmpenească

Pe meleagurile vămășene încă se păstrează vie tradiția satului românesc, ce sigur va dăinui în timp, iar una dintre aceste tradiții sarbătorită în fiecare an în prima duminică după Sfânta Marie Mare, este marea serbare câmpenească ce poartă numele de ”Gospodarul Vămășan”.

Această sărbătoare a vămășenilor reperintă cartea de vizită a întregii comunități și reprezintă totodată mândria localnicilor mai ales atunci când vine vorba de gospodăria și animalele pe care le au și le îngrijesc așa cum se cuvine.

Petrecerea câmpenească ”Gospodarul Vămășan” reprezintă un izvor viu al perpetuării trdiției populare vămășene prin portul popular, dansul popular, ocupațiile tradiționale (creșterea animalelor), meșteșuguri (prelucrarea lemnului, țesutul), precum și bucatele tradiționale ca bulz, cârnați, slănină, etc.

Sărbătorile de iarnă la Vama Buzăului

Sărbătorile cu dată fixă ce marchează solstițiul de iarnă – Crăcunul, Anul Nou, Boboteaza – aduc odată cu ele numeroase obiceiuri și parctici magice ce țin de prosperitatea și sănătatea oamenilor, de rodul bogat al pământului, de aflarea ursitei și multe altele.

În perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă, în Comuna Vama Buzăului se constituie un mic grup de feciori, denumit ”Ceata Zoritorilor” (vezi figura 5.3.), fiind compus din: vătaf, stegar, colcer, crâșmaș și casier. Aceștia își desfășoară activitatea între Crăciun și Anul Nou, mergând să zorească casele vămășenilor și să danseze fetele acestora, organizând și balurile cu orchestră la Căminul Cultural din Vama Buzăului, a doua zi de Crăciun și prima zi din noul an sau ziua de Sfântul Vasile.

Dintre obiceiurile specifice sărbătorilor de iarnă, cele mai reprezentative sunt:

împodobirea bradului în Ajunul Crăciunului și așteptarea colindătorilor (vezi figura 5.2.) și ospătarea acestora cu cozonac, rachiu, vin și dulciuri pentru cei mici;

uratul cu Plugușorul de către copii și flăcăi în ajunul Anului Nou reprezentând un obicei agrar arhaic ce cuprinde desfășurarea muncilor câmpului;

urarea cu Sorcova în ziua de Anul Nou pentru a le transmite gazdelor noroc în anul care au intrat;

jocurile cu măști de capră sau urs la care participă o serie de personaje și care reprezintă sfârșitul perioadelor rituale, fiind un fel de purificare ce ne pregătește să intrăm mai liberi în nou an.

Fig. 5.2. Colindători la Vama Buzăului (sursa imaginii: http://www.valley21.ro/ro/informatii-proiect/despre-vama-buzaului/)

Fig. 5.3. Ceata de Zoritori din Vama Buzăului (sursa imaginii: https://www.facebook.com/)

Un alt obicei nelipsit al vămășenilor și nu numai, în perioada sărbătorilor de iarnă este ziua de Ignat sau tăierea porcului unde se adună întreaga familie pentru a prepara bucate tradiționale și alese precum toba, cârnați, caltaboși, slănină fiară sau afumată, jumări, sângerete și pentru a se ospăta din delicioasa pomană a porcului, care se udă după tradiție cu țuică sau vin.

În Ajunul Crăciunului bucătăresele pregătesc, ca de fiecare dată, cum numai ele știu mai bine bucate alese precum sărmăluțele, piftia, dar cei mai importanți sunt vestiții colaci (cozonaci).

“DIN CĂMARA GOSPODINEI” – PREPARATE CARE SE REGASESC IN AGROTURISM SI ECOTURISM

Datorită pitorescului peisajelor, zona „Curbura Carpaților” este foarte căutată de turiști. Localnicii comunelor Vama Buzăului, Budila, Prejmer, Tărlungeni, Teliu, Dobârlău, cât și cei din orașul Întorsura Buzăului, au venit în întâmpinarea turiștilor, cu viața lor autentică, cu hărnicia lor și cu agroturismul (http://www.comunavamabuzaului.ro/).

În gospodăriile localnicilor se găsesc o suită de produse naturale, preparate tradiționale sănătoase – deliciosul miel fript la proțap și focuri de tabără. Din gospodăriile alăturate pensiunilor se pot achiziționa produse tradiționale proaspete: precum brânzeturi și alte lactate, cârnați, slănină, gemuri aromate, toate recunoscute pentru grija cu care sunt preparate, după rețete vechi de când lumea (vezi figura 5.4.).

Fig. 5.4. Produse tradiționale proaspete din Vama Buzăului (sursa imaginii: https://www.facebook.com/)

Să nu uităm nici mierea polifloră biologică și mămăliguța aburindă de pe fiecare masă. Savoarea preparatelor naturale, originare locului, consumate într-un mediu natural, nepoluat, cu multă verdeață și aer curat, adesea determină orășenii să poposească în această zonă cu iz arhaic.

Tradiționala brănză a locului (vezi figura 5.5.) este legată de obiceiurile de creștere a animalelor, stânele sunt bine organizate și ciobanii fac oferte pentru perioada 1 mai – 30 noiembrie. Alesul vacilor se face între 31 octombrie – 1 noiembrie (http://www.comunavamabuzaului.ro/).

Fig. 5.5. Brânzeturi specific zonei (sursa imaginii: https://www.facebook.com/)

Activitatea de agroturism oferă posibilitatea valorificării produselor agricole din gospodăria proprie pentru realizarea unor venituri suplimentare. Nimeni nu stropește grădina cu chimicale. Se folosesc doar îngrășăminte 100% naturale.

Într-o gospodărie ecologică totul trebuie să fie natural – de la pământul din straturile de ceapă, până la cheagul ce se dă laptelui, vitele, pășunile, cotețele, chiar și buruienile de pe câmpuri (http://www.comunavamabuzaului.ro/).

“Fericirea s-a născut la sat!” spunea Lucian Blaga, cu admirație pentru inima ușoară cu care țăranul român a întâmpinat atât binecuvântările, cât și sorții potrivnici. Originea culturii, a tuturor tradițiilor și obiceiurilor noastre pot fi și ele identificate în comunitatea strânsă a satelor, esență a tezaurului uman.

Gastronomia în tradițiile și obiceiurile zonei BUZăULUI ARDELEAN, CU EXEMPLIFICARE DE PREPARATE SPECIFICE (nuntă, botez, pARASTASE)

Preparate specifice în obiceiurile pascale în Vama Buzăului

Precum ciclul sărbătorilor de iarnă, Sărbătoarea Învierii lui Iisus, Paștele, este reprezentată ca sfârșit și început de ciclu calendaristic și începe cu Duminica Floriilor și se încheie cu Duminica Tomii.

În săptămâna Mare sunt pregătite de catre gospodine alimentele tradiționale pascale precum mielul, drobul, ouăle roșii, pasca din făină de grâu și nu în ultimul rând colacii tradiționali (vezi figurile 5.6. și 5.8)

Fig. 5.6. Cozonaci/Colaci (sursa imagini: Original)

Vopsirea ouălor are la bază legenda după care Fecioara Maria, care venise să-și plângă fiul răstingnit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Vopsirea ouălor are loc în Joia Mare și apoi acestea sunt ciocnite de credincioși în ziua de Înviere (vezi figura 5.7.).

Fig. 5.7. Ouă roșii încondeiate din Vama Buzăului (sursa imaginii: https://www.facebook.com/)

Pasca se coace în Joia Mare, sau sâmbăta înainte de Înviere, iar aceasta are formă rotundă și o cruce în mijloc.

Lumânările aprinse reprezintă simbolul Învierii, al biruinței luminii asupra întunericului și a vieții asupra morții. La sfârșitul slujbei, preotul împarte credincioșilor pâine sfințită stropită cu vin și aghiazmă.

După slujba de Înviere, credincioșii mănăncă ouă roșii, pască și carne de miel.

Mielul este simbolul lui Hristos care s-a jertfit pentru păcatele lumii și a murit pe cruce ca un miel.

Fig. 5.8. Drob de miel (https://www.google.ro/)

Preparate specifice în evenimentele importante din viața oamenilor (botez, nuntă, parastas)

Botezul este o Taină Sfântă care se săvârșește prin cufundarea întreită în apa sfințită a pruncului. Botezul este nașterea „din apă și din Duh”. În numele Sfintei Treimi se împărtășește sufletul cu harul iertării păcatelor și face din cel ce o primește un membru al Bisericii. Copiii, neavând păcate personale, nu au trebuință de pocăință, iar credința lor este mărturisită de către nași prin rostirea Crezului.

Botezul copiilor reprezintă una dintre tradițiile importante ținută cu sfințenie de către creștinii ortodocși. Cele mai importante datini, obiceiuri și tradiții în ceea ce privește botezul sunt următoarele:

Înaintea săvârșirii botezului, rudele merg cu plocon la casa copilului;

În ziua Botezului, înainte de a pleca la Bisercă, nașa îmbracă pruncul cu hăinuțe achiziționate de aceasta ca dar pentru copil;

Mama lasă copilul pe dușumea, apoi este luat de nașă care îl ridică de trei ori spunând de fiecare dată ”Iau un păgân, aduc un creștin”, iar în locul de unde a fost luat, aceasta lasă o sumă de bani (simbolic);

Pentru săvârșirea Botezului la Biserică obiceiul cere ca nașii să pregătească pentru înfășatul pruncului o pânză albă necusută și panglica sau fașa de botez care poate fi roșie sau albastră în funcție de sexul copilului; iar părinții copilului trebuie să aducă pentru biserică ulei și vin pentru mirungerea și împărtășania pruncului;

Se merge la Biserică unde preotul săvârșește Sfânta Taină a Botezului și Sfânta Taină a Mirungerii;

La întoarcerea acasă, copilul este pus în pragul casei de către nașă, și este ridicat de trei ori spunând de fiecare dată ”Am luat un păgân, am adus un creștin”;

Urmează apoi cumetria, masă la care participă toți invitații (nași, rude, prieteni, vecini);

A doua zi după săvârșirea botezului, nașa scaldă copilul pentru a-i lua lua Mirul.

La împlinirea vârstei de un an, copilului i se taie moțul de către naș.

Nunta sau Cununia este Taina Sfântă în care mirele și mireasa primesc prin rugăciunea preotului, harul și binecuvântarea lui Dumnezeu și reprezintă un prilej de bucurie, tocmai de aceea se săvârșește în zile de sărbătoare, după Sfânta Liturghie.

Nunta începe cu o logodnă și o slujbă scurtă, premergătoare cununiei, în care tinerii se făgăduiesc în fața lui Dumnezeu, dar partea cea mai însemnată din această rânduială o reprezintă petrecerea și obiceiurile specifice acestui eveniment.

Obiceiurile și datinile păstrate de ani de zile specifice nunții, în zona Vama Buzăului sunt următoarele:

Joia seara se adună fetele și băieții care confecționează flori din hârtie colorată, pentru brazii cu care se vor împodobi porțile mirelui, miresei și ale nașilor. La acest eveniment, tinerii sunt cinstiți cu prăjituri precum chec, cornulețe și cu băuturi, se glumește și se menține o atmosferă de voie bună;

Vinerea încep pregătirile pentru nuntă – se pregătește mâncarea penru toți invitații, bucate alese și tradiționale precum vestitele sărmăluțe cu afumătură, fripturi din carne de porc la tavă și cârnați afumați ciorbă cu smântănă și afumătură (”zamă acră”), ciorbă de perișoare, supă de găină și minunatele prajituri.

Sâmbăta, prima zi de nuntă, de dimineață chemătorii (cei care au fost cu invitațiile de nuntă la nuntași), atăt cei ai mirelui cât și ai miresei le împodobesc porțile cu brazi și florile confecționate joia;

Tot sâmbăta, de dimineață se pregătește mireasa de către domnișoarele de onoare, iar mirele este bărbierit de către băieți în mod simbolic cu sapa sau toporul pe fundal muzical;

Nuntașii miresei care vin mai devreme sunt serviți cu aperitiv, prăjituri și băutură, iar cei ai mirelui doar cu prăjituri și băutură;

Mirele împreună cu alaiul său de nuntași pleacă după nași, apoi cu toții merg spre casa miresei, unde aceasta este cerută și plătită de către naș și mire după ce se înțeleg la plată.

Se joacă apoi hora miresei pe fundal muzical, iar după aceea mirele și mireasa întră în casa acesteia pentru a-și lua iertăciuni de la părinți;

Urmează cununia religioasă apoi întregul alai se îndreaptă spre petrecerea propriu zisă, iar la intrarea în sală tinerii proaspăt căsătoriți sunt întâmpinați de soacra mare care îi leagă de gât cu un ștergar traditional și le rupe un colac deasupra capului;

A doua zi petrecerea continua cu joc, voie bună și mâncare din belșug

Potrivit credinței creștine, viața omului nu se sfârșește odată cu moartea trupului, sufletul continuându-și existența și dincolo de hotarele vieții de pe pământ, iar datorită acestui lucru nu dăm uitării pe cei trecuți în lumea veșnică nici după înmormântarea lor și îi pomenim și ne rugăm pentru odihna și iertarea păcatelor lor. Slujbă făcuta pentru cei răposați se numește parastas.

Slujba de pomenire a celor răposați este întotdeauna precedată de Sfânta Liturghie ce se săvârșește în sfânta Biserică, iar pentru aceasta creștinii aduc colivă, colac sau prescură, vin și lumânări. Coliva se realizează din grâu fiert și se îndulcește cu zahăr sau miere și alte mirodenii, iar pe aceasta se ornează Sfânta Cruce. Colacul sau prescurile sunt frumos împletite, iar pe ele sunt imprimate simboluri liturgice.

După ce slujba de pomenire a fost oficiată, iar ofrandele de mâncare și băutură au fost binecuvântate, cei prezenți sunt datori să mănânce cu bună-cuviință și rugăciune în gând pentru cel decedat. Mâncărurile pregătite la astfel de evenimente sunt: ciorbă cu carne de porc sau oaie cu smântână și tarhon, ciorbă de fasole cu afumătură su fără în cazul posturilor, sarmale cu afumătură sau sarmale de post și orez.

Rețete tradiționale vechi și noi specifice meniurilor din zona Buzăului Ardelean

Rețetele prezentate în continuare reprezintă o mică parte din oferta gastronomică, astfel putem cunoaște oamenii și locurile, poveștile și tradițiile lor.

5.4.1. Rețete retrograstronomice și tradiționale din Buzăul Ardelean utilizate ca antreuri

5.4.2. Rețete retrograstronomice și tradiționale din Buzăul Ardelean utilizate ca ciorbe/supe

5.4.3. Rețete retrograstronomice și tradiționale din Buzăul Ardelean utilizate ca preparate de bază

5.4.4. Rețete retrograstronomice și tradiționale din Buzăul Ardelean utilizate ca deserturi

PPP

Cap.6 EVALUAREA REȚETELOR APLICATE ÎN DOMENIUL RETOGASTRONOMIEI PRIVIND BILANȚUL DE MATERIALE ȘI ANALIZA ECONOMICĂ ȘI DE MARKETING

Procese tehnologice și operții unitare specifice

Prelucrarea materiilor prime și transformarea acestora în produse finite sau semifabricate

se realizează prin mai multe operații care pot fi de natură mecanică, fizică, chimică, biochimică sau combinată. (Ioan, Băisan, Curs, 2015, Operații și tehnologii în industria turismului, p.101)

Pentru realizarea fabricării unui produs alimentar vom avea în vedere un ansambu de

operații denumit proces tehnologic iar acesta reprezintă o succesiune de fenomene și transformări ce duc la obținerea produsului finit. (Ioan, Băisan, Curs, 2015, Operații și tehnologii în industria turismului, p.101)

Dacă această succesiune de operații ale procesului tehnologic se reprezintă grafic și se

evidențiază materiile prime, materialele, semifabricatele, produsele finite, subprodusele sau reziduurile, obținem schema bloc a procesului tehnologic. În figura 6.1. este prezentată schema tehnologică de obținere a preparatelor culinare. (Ioan, Băisan, Curs, 2015, Operații și tehnologii în industria turismului, p.102)

Fig. 6.1. Schema tehnologică de obținere a preparatelor culinare (http://bucatar-de-inchiriat.blogspot.com/)

În procesul tehnologic de fabricație, la nivelul operațiilor, pe lângă materiile prime pot intra și alte materiale supuse operațiilor pregătitoare și de asemenea la anumite operații pot rezulta materiale și subproduse utile sau reziduuri ce se pot utiliza în alte sectoare de activitate. (Ioan, Băisan, Curs, 2015, Operații și tehnologii în industria turismului, p.102)

Materiile prime transformate în semifabricate sau produse finite se obțin printr-o succesiune de operații, iar orice proces tehnologic poate fi împărțit în operații distincte sau unitare în funcție de natura lor, la care se poate adăuga și operațiile auxiliare. (Ioan, Băisan, Curs, 2015, Operații și tehnologii în industria turismului, p.102)

În funcție de tipul operațiilor, acestea se pot clasifica astfel (Ioan, Băisan, Curs, 2015, Operații și tehnologii în industria turismului, p.102-103) :

După natura lor:

operații fizice – mărunțire, cernere, separare, sortare, amestecare, încălzire, răcire, evaporare, condensare, sterilizare, pasteurizare, afumare, uscare, distilare, cristalizare, etc.

operații chimice și biochimice – acidulare, neutralizare, fermentare, maturare, învechire.

operații mecanice – depozitare, transport, măsurare, dozare.

După modul de acționare asupra materiei prime:

operații cu schimbarea stării fizice – solidificare, topire, vaporizare, condensare;

operații de amestecare – malaxare, amestecare, presare;

operații de separare și divizare – filtrare, decantare, cernere, sedimentare, centrifugare, tăiere, măcinare;

operații auxiliare – transportare, depozitare.

Bilanțul de materiale

Bilanțul de materiale reprezintă o analiză a modificărilor cantitative în ceea ce privește transformările la care sunt supuse materiile prime pe parcursul unui proces tehnologic, iar acestea sunt definite de principiul conservării materiei(Ioan, Băisan, Curs, 2015, Operații și tehnologii în industria turismului, p.103) :

unde: Mi – cantitatea de materiale intrate;

Me – cantitatea de materiale existente;

Me’ – cantitatea de materiale ieșite;

Mr – cantitatea de materiale rămase;

Mp – cantitatea de materiale pierdute.

Relația prezentată mai sus reprezintă forma generală a unui bilanț de materiale ce definește o anumită operație, utilaj sau proces tehnologic, iar mărimile din această relație se exprimă în unități de masă sau debite masice. (Ioan, Băisan, Curs, 2015, Operații și tehnologii în industria turismului, p.103)

Bilanțul de materiale poate fi total, global sau general și reprezintă întregul proces tehnologic în care ține cont de toate materiile prime, materialele și utilitățile ce intervin în proces și poate fi întocmit sub formă tabelară sau grafică (diagrama Sankey), vezi figura 6.2. (Ioan, Băisan, Curs, 2015, Operații și tehnologii în industria turismului, p.103-104)

Fig. 6.2. Diagrama Sankey (http://www.mec.tuiasi.ro/diverse/otiam.pdf)

Bilanț de materiale tabelar

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

Cărți

Brillat-Savarin, Anthelme, 1842 Physiologie du goût,ou mèditations de gastronomie transcendante: ouvragethéorique, historique et à l’ordre du jour; dédié auxgastronomes parisiens, par un professeur membre de plusieurssociétés littéraires et savantes, Paris, Charpentier, Libraire-Éditeur

Ciubotaru, A., 2003, Marketing agroalimentar, teorie și practică, Ed. Pim, București

Chivu, Gheorghe, „Cările de bucate, un izvor lexicografic insuficient exploatat”, în Limba română, anul LXI, nr. 3, iulie-septembrie 2012, p. 304-311, Editura Academiei Române, București

Freedman, Paul (coord.), 2008, Istoria gustului, Ed. Vellan

Ioan, Băisan, Curs, 2015, Operații și tehnologii în industria turismului

Petre Tantica, 2004, Studiul calității produselor și serviciilor, Ed. Niculescu

Romulus, Gruia, 2017, Management și dezvoltare în industria turismului, Ed. Lux Libris Brașov

Primăria și Consiliul Local Vama Buzăului, Jud. Brașov, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Vama Buzăului, județul Brașov, pentru perioada 2016-2021

Teodoreanu, AL, O, 1973, Gastronomice, Ed. pentru Turism

Standarde

Ordinul nr.724/1082/360/2013 privind atestarea produselor tradiționale

Regulamentul UE nr. 2283/2015 – aplicare 1 ianuarie 2018

Legea nr.150/2004, actualizată 2018, privind siguranța alimentelor

Ordinul nr. 758 din 18 aprilie 2018, norme metodologice privind eliberarea certificatelor de cazare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică, a licențelor și brevetelor în turism

Surse de pe internet

https://bibliotecapemobil.ro/…/Anton%20Pann%20-%20Nazdravaniile%20lui%20Nast

http://www.madr.ro/docs/indalimentara/Tabel_recunoastere_organisme_de_inspectie.pdf

http://www.descopera.ro/cultura/8669392-gastronomie-in-europa-o-istorie-savuroasa

http://www.descopera.ro/cultura/8669392-gastronomie-in-europa-o-istorie-savuroasa

https://www.lapensiuni.ro/

http://www.romania-turistica.ro/Cazare-Vama-Buzaului/Pensiunea-Bastion

Vama 54

https://www.booking.com/hotel/ro/vama54-boutique

https://www.tripadvisor.com

http://www.pastelchalet.ro/ro/

https://www.pastelchalet.ro/galerie-pastel-chalet-pensiunea/

Gastronomie

https://www.booking.com/hotel/ro/gospodaria-lui-nea-ion.ro.html

http://www.valley21.ro/ro/informatii-proiect/despre-vama-buzaului/

http://www.comunavamabuzaului.ro/

https://www.facebook.com/

https://www.google.ro/

http://traditionsbuzau.blogspot.com/

http://bucatar-de-inchiriat.blogspot.com/

http://www.mec.tuiasi.ro/diverse/otiam.pdf

ABREVIERI