Cap. I Prezentarea Orașului Târgu Neamț [619577]

Cuprins
Cap. I Prezentarea Orașului Târgu Neamț
1.1 Obiective
1.2 Metode de studiu
1.3 Starea mediului – aspecte teoretice
1.4 Cadrul natural Orașului Târgu Neamț
1.4.1 Așezare geografică
1.4.2 Relief
1.4.3 Climă
1.4.4 Rețeaua hidrografică
1.4.5 Solurile
1.4.6 Populația
Cap. II Mediul înconjurător
2.1 Spațiile verzi
2.1.1 Caracteristici generale ale spațiilor verzi
2.1.2 Spațiile verzi în Orașul Târgu Neamț
Cap. III Gestionarea deșeurilor în Orașul Târgu Neam ț
3.1 Generalități
3.2 Clasificarea deșeurilor
3.3 Gestionarea deșeurilor în Orașul Tâtgu Neamț
Cap. IV Înființarea și funcționarea unui centru pentru colectarea
deșeurilor din sticlă

4.1 Scopul / Obiectivele proiectului
4.2 Amplasarea sediului social, a punctelor de colectare și a secției de
producție
4.3 Structura organizatorică
4.4 Modul de colectare și funcționare
Cap. V Înființarea și funcționarea unei fabrici de cărămizi din sticlă
reciclată
4.1 Scopul / Obiec tivele proiectului
4.2 Amplasarea sediului social, a punctelor de colectare și a secției de
producție
4.3 Structura organizatorică
4.4 Modul de colectare și funcționare
Cap. VI Beneficiile pentru comunitate, produse finite ale secției de
produc ție
5.1 Beneficiile proiectului
5.2 Produse finite din reutilizarea sticlei
CONCLUZII
Anexe
BIBLIOGRAFIE

Cap. III
CARACTERIZARE GENERALĂ A ORAȘULUI TÂRGU NEAMȚ
3.1 Așezare geografică
Din punct de vedere geografic, orașul Târgu Neamț este așezat în partea central –
estică a României, în Depresiunea Neamț (Ozana -Topolița), pe cursul mijlociu al râului
Neamț (Ozana), la o altitudine de circa 360 m, marcând locul de intersecție a
coordonatelor geografice : 47o 12’ latitudine nordica și 26o 21’ l ongitudine estică, fiind cu
aproximativ 250 km mai aproape de Polul Nord decât de Ecuator.
Pe harta județului Neamț, orașul este situat în partea de nord -est, în aval de
confluența râului Nemțișor cu râul Neamț (Ozana), la o intersecție de drumuri mari și
circulate, de mare importanță economică, turistică și strategică.

Târgu Neamț este un oraș în județul Neamț, Moldova, România, format din
localitățile componente Blebea, Humulești, Humuleștii Noi și Târgu Neamț (reședința).
Localitatea este renumită pentru Cetatea Neamțului, ridicată de Petru I Mușat, pentru
Figura 3.3.1 Harta județului Neamț

casa unde a crescut poeta Veronica Micle și de asemenea, prin satul (astăzi cartierul)
Humulești, leagănul copilăriei povestitorului Ion Creangă. De asemenea, orașul este
centrul unui areal din nordul județului Neamț în care se găsesc aproximativ 20 de
mănăstiri ortod oxe, unele de o importantă valoare artistică și culturală, de exemplu
Văratec, Agapia sau Secu.
Numele orașului vine de la toponimul râului Neamț. În sprijinul acestei idei sunt și
însemnările episcopului catolic Marco Bandini, care, vizitând c omunitatea catolica din
Tîrgu Neamț, în 1646, nota: „orașul este așezat lângă un râu … , de la care își ia numele”
(Călători străini prin Țările Române, tomul V, 1973).
De la orașul Neamț și -a luat numele cetatea din apropiere, Cetatea Neamț,
respectiv Mănăstirea Neamț. Toponimul Neamț s -a extins asupra loculului și ținutului care
și-a avut centrul în oraș sau la cetate. În cele din urmă a intrat și în componența numelui
Piatra, care din Piatra lui Crăciun (în maghiară Karácsonkő), cum se numea la început, a
deven it Piatra Neamț.
Cetatea, aflată deasupra târgului, va avea cea mai înfloritoare perioadă în timpul
lui Ștefan cel Mare care o include în sistemul defensiv de cetăți ce aveau ca rol apărarea
Moldovei. Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetă ții Neamțului este în
anul 1691 când a rezistat în fața atacurilor armatei poloneze conduse de Ioan III Sobieski.
Această cetate a fost recondiționată și deschisă circuitului turistic.
În partea de nord se învecinează cu comuna Răucești, la vest cu comun a
Vânători -Neamț, la sud -est cu comuna Petricani și la est cu comuna Timișești.
Suprafața orașului Târgu Neamț, – inclusiv localitățile componente: Humulești,
Humuleștii Noi și Blebea – este de 4731 ha, din care 2002 ha teren arabil, 1009 ha pășuni,
250 h a păduri, 121 ha livezi și 1349 ha intravilan.
Pe harta județului Neamț, orașul este situat în partea de N -E, la o intersecție de
drumuri naționale, județene și comunale: D15B Poiana Teiului –Cristești, DN15C Piatra
Neamț -Vadul Moldovei, DJ 155I Târgu Ne amț – Tupilați, DC 7 Târgu Neamț – Răucești –
Ungheni și DC 171 T ârgu Neam ț – Oglinzi – Răucești. Ora șul Târgu Neam ț se afl ă la o

distan ță de 45 km de municipiul Piatra Neam ț, 120 km de municipiul Ia și și 60 km de
municipiul Suceava.
De asemenea, ora șul beneficiaz ă de gara din anul 1986, fiind legat de unul din
principalele noduri de ca le ferată , respectiv ora șul Pa șcani.

3.2 Relief
Deși suprafața zonei orașului Târgu Neamț este relativ mică, îmbracă aspecte
variate ale reliefului, ca rezultat al unei evoluții paleogeografice de milioane de ani.
Relieful zonei orașului Târgu Neamț înglobează valea râului Neamț (Ozana),
orientata VE, cu terasele și interfluviile (dealurile) de pe partea dreaptă, iar pe stânga fiind
Culmea Pleșului. Așadar, relieful apar e sub forma unei văi largi cu orientare aproape V –
E, la baza căreia este albia minoră a râului Neamț (Ozana), adesea despletită, limitată
de o lunca largă, de zeci sau chiar de sute de metri, având către nord o culme
submontană destul de falnică în context ul zonei – Culmea Pleșului, de pe panta căreia,
daca privim către sud, există cele două trepte de terasă – destul de distincte și de largi –
pe care este situat satul Humulești, trepte care culminează cu părțile cele mai înalte ale
interfluviilor – dealuri le Movilelor către vest, Humulești și Ocea care fac joncțiunea cu
Dealul Boiștea către est.
Culmea Pleșului, apare ca un anticlinal format prin încrețirea scoarței, cu înălțimea
maximă de 913 m și care descrește către sud -est. În dreptul orașului înălțimea cea mai
mare a culmei este la Cerdac (Vf. Vânători) 623 m, care domină maiestuos cu abruptul
ei stâncos albia râului Neamț (Ozana) cu aproape 250 m, ceea ce ii dă o notă de
masivitate și de pitoresc, amplificată de zidurile Cetății Neamț la vest și Monumentul
“Vânătorilor de Munte” în est. Această culme este constituită din depozite miocene.
Orizontul superior, de vârsta elvețiana este vizibil în profilul deschis din lungul râpelor
(torenților) ce se găsesc pe versantul sudic.
Apele de șiroire, î n decursul timpului, au săpat vai destul de adânci, cu pante
prăpăstioase pe care localnicii le -au numit foarte lapidar “râpi”. Între acestea se găsesc
“dealuri” : Dealul Gol, Dealul Cetății, Dealul lui Stan, s.a.

Pentru a împiedica degradarea acestui ver sant, s -a întocmit un proiect de către organele
silvice, după care s -au executat amenajări pe teren: garduri mici din nuiele (cleionaje)
făcute de -a curmezișul pantei, în mai multe trepte, plantații cu salcâm și pin, cu arbuști și
plante perene.
Cu excepț ia acestor degradări, Culmea Pleșului este bine împădurită cu foioase și
conifere plantate, ceea ce -i dă un aspect de codru. Vegetația de pe versantul sudic al
Culmei Pleșului face parte din zona de rezervație naturala a orașului Târgu Neamț.
Lunca râului Neamț (Ozana) reprezintă un relief de acumulare, format din depozite
cuaternare, reprezentate prin roci detritice (pietriș, bolovăniș, nisip și argilă). Stratul
aluvionar are o grosime de până la 6 m, sub care se găsesc depozite argilo -marnoase.
Lunca, b ine dezvoltata, are direcția aproape V -E cu o deschidere destul de largă.
În dreptul orașului, lățimea este de aproape 500 m, iar în dreptul confluentei cu râul
Nemțișor este de circa 1500 m, din cauza ușoarei colmatări cu materiale aluvionare
aduse din cu rsul superior, la care se adaugă materialele aluvionare aduse de torenți și
apele de șiroire de pe versanții laterali. Aceste materiale nu pot fi transportate, căci panta
este mica. Diferența de nivel este de 9 m la 1000 m lungime. La aceasta se adaugă și
debitul redus al râului, mai tot timpul anului. În lunca largă a râului Neamț se găsesc
porțiuni de relief cu înălțimea de circa 1 -2 m deasupra luncii (terasa de luncă), cu
suprafețe mai mici sau mai mari, acoperite cu vegetație caracteristică de luncă.
Terasele reprezintă relief de tip sculpural de vârsta cuaternara, destul de extinse,
prezente numai pe partea dreaptă a râului Neamț (Ozana). Acesta se datorează faptului
că în cuaternar s -au produs mișcări neotectonice cu caracter epirogenetic pozitiv.
Terasele sunt bine dezvoltate, fiind în număr de doua. Terasa de 2 -6 m este mai extinsă,
având o lățime de circa 750 m. Terasa de 10 -15 m este ceva mai îngustă, având o lățime
medie de circa 500 m.
Terasele au constituit suportul pe care s -a dezvoltat orașul Târgu Neamț cu
suburbiile sale, întrunind condiții favorabile pentru construcții, agricultură și transporturi
.Dealurile din partea de sud a orașului, cu înălțimile de peste 400 m : Movilelor (440 m),
Humulești (410 m), Ocea (400 m), au la bază depozite h elvețiene alcătuite din: argile,

marne, gresii, nisipuri. Aceste formațiuni ocupă suprafețe relativ întinse, cu aspect puțin
fragmentat, cu pante domoale de 3o -10o si care numai excepțional depășesc 15o .
Versanții acestor dealuri sunt modelați de proces ele de versant, produse prin
ușoare alunecări de teren, eroziune torențială și superficială. La baza pantelor se
întâlnește o pânză continuă de depunere formată din materiale fine (luto -nisipoase) de
tipul glacieșurilor coluviale.
Dealul Boiștea este sit uat pe latura SE a orașului pe partea dreaptă a râului Neamț
(Ozana) la ieșirea din depresiune, în dreptul satului Blebea. Este alcătuit din depozite
deltaice de vârsta sarmatian -mediu bine individualizat, cu altitudinea de 579 m. Versantul
nordic este mai abrupt, din cauza eroziunii pe verticală a râului Neamț (Ozana) pentru a –
și crea o poarta de ieșire spre Moldova și, pe de alta parte, din cauza surpărilor și
alunecărilor de teren. Dealul este bine împădurit, chiar și versantul nordic, cu foioase,
predom inând stejarul. La poale, pe malul drept al râului Neamț (Ozana) se găsește satul
Blebea, o mică suburbie a orașului Târgu Neamț.

3.3 Climă
Poziția orașului Târgu Neamț în Depresiunea Neamț (Ozana -Topolița), care
este și adăpostit de Culmea Pleșului către N -E, determină ca factorii climatogeni să
prezinte particularități specifice zonei, datorită altitudinii și dispunerii culmilor. Ca urmare
a ușoarei expuneri a reliefului spre SE, unghiul de incidență a razelor solare la amiază
variază în medie între 66o 12’ la solstițiul de vara și 19o 18’ la solstițiul de iarnă.
Temperatura medie multi -anuală este de +8,2o C. Luna cu temperatura medie cea
mai coborâtă este ianuarie, cu – 3,8 o C, iar luna cu temperatura medie cea mai ridicată
este iulie, cu 19,5o C, rezultând o amplitudine termică anuală de 23,2o C. Aceste valori,
dacă sunt comparate cu datele stațiilor meteorologice învecinate, ne arată că la Târgu
Neamț climatul este mai moderat, valorile fiind adesea cu câteva grade mai ridicate față
de Valea Sir etului și Podișul Moldovenesc. Analizând 5 datele pentru lunile de iarnă,

tragem concluzia că iernile nu sunt atât de reci pe cat s -ar putea crede, deoarece media
multi -anuală ajunge doar la – 2,4o C..
Media temperaturilor pentru lunile de vară e ste cuprinsă între +17,2o C și +20,3o C.
Numărul zilelor de vară cu temperatura de 25 o C și peste 25 o C este în medie de 46, iar
a acelor cu temperatura de 30 o C și peste 30 o C (zile tropicale) este de 6, în medie pe
an. Numărul zilelor fără îngheț est e în medie de 250 .
Dinamica atmosferei la Târgu Neamț are caracteristici neregulate în durata,
frecvența, intensitate, direcție și manifestare, prezentând un calm destul de pronunțat
(32%); vânturile dominante sunt cele de NV (21%), urmate de cele de SV (12%);
intensitatea vânturilor este atenuată de Culmea Pleșului. Viteza medie a vânturilor este
de 4,5 m/s. Nebulozitatea are o valoare medie anuala de 5,9. În lunile de iarnă
nebulozitatea atinge valoarea de 6,6. În timpul verii, nebulozitatea este mică, în lunile iulie
4,6 și în august 4,5.
Precipitațiile atmosferice înregistrează o medie multi -anuală de 672 mm, cantitate
ce asigură necesarul biologic al plantelor, alimentarea pânzei freatice, reglementarea
scurgerilor hidraulice obișnuite și reglarea u midității atmosferice de joasă altitudine. Cele
mai multe ploi cad la sfârșitul primăverii și la începutul verii, însumând 44% din tot timpul
anului. Cele mai puține precipitații cad în luna februarie, în medie 18,8 mm. Precipitațiile
sub formă de zăpadă î ncep sa cada, de regulă, în a prima decadă a lunii noiembrie.
Umiditatea relativă a aerului are o valoare medie anuala de 76%. În luna iulie
oscilează între 60 si 64 %, iar în luna ianuarie între 80 și 84%.
Astfel, putem conchide despre climatul orașului Târgu Neamț și al zonei
înconjurătoare că este temperat -continental, cu particularități submontane, cu veri scurte
și răcoroase, toamne lungi și ierni blânde, fără vânturi puternice, cu aer curat, bogat în
particule de ozon, ceea ce îi conferă o notă spe cifică de stațiune climaterică.

3.4 Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică de suprafață este constituită din bazinul principalei ape care
tranzitează orașul – Râul Neamț cunoscut și ca Râul Ozana („cea frumos curgătoare și

limpede ca cristalul” după cum o descria Ion Creangă în scrierile sale), un afluent de
dreapta al Moldovei, râu de munte cu o albie foarte largă și o luncă similară, a cărui debit
crește foarte mult în perioadele ploioase și scade în perioadele secetoase (nivelul apei
este mic, de c irca 25 –50 cm). Acesta are o serie de afluenți, dintre care 3 -4 pâraie mici
care se varsă în dreptul orașului. Lunca și terasele Ozanei au constituit suportul pe care
s-a dezvoltat ora șul Târgu Neamț cu suburbiile sale, întrunind condiții favorabile pentru
construcții, pomicultură, industria lemnului, etc.
Zona orașului T ârgu Neamț este bogată în ape subterane de stratificație și în
straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, stațiune situată în vecin ătatea orașului
Târgu Neamț, apele de stratifica ție apar la suprafață sub forma izvoarelor minerale.
Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite din cele mai
vechi timpuri până în prezent. În perioada interbelică aici funcționa una din cele mai
apreciate stațiuni balnear e, fiind frecventată de familia regală și de către turiștii străini.
Cel de -al Doilea Război Mondial a adus distrugerea acestei stațiuni în proporție de 90%,
și chiar dacă între timp stațiunea a mai fost refăcută, ea nu a mai beneficiat de dotările
din per ioada interbelică, devenind o stațiune de interes local.
Orașul T ârgu Neamț beneficiază de o pânză freatică bogată, cu debite cuprinse
între 13,60 l/s și 21,00 l/s, având astfel o cantitate semnificativă de apă potabilă de foarte
bună calitate, cu gust plăcut și nepoluată.
Râul Neamț se formează la confluența a două brațe denumite Râul Neamțului cel
Mare și Râul Neamțului cel Mic .
Râul străbate depresiunea intramontană Pipirig, după care pătrunde în depresiune
subcarpatică Ozana -Topolița (Depresiunea Neamț ului), pe care o străbate de la vest la
est, traversează orașul Târgu Neamț și se varsă în Moldova , în aval de
localitatea Timișești , având o lungime de 59 km. În zona carpatică primește afluenți mai
importanți pe dreapta ( Pluton -Dolhești , Domesnic , Secu ), iar în depresiunea
subcarpatică primește cel mai important afluent al său, râul Nemțișor .

Suprafața bazinului hidrografic al râului Neamț este de 210 km².

3.5 Solurile
În zona ora șului T ârgu Neam ț predomină solurile podzolite brune argilo -iluviale,
care se găsesc în acela și areal cu solurile brune de pădure din care au evoluat.
Subtipurile de sol prezente în zona sunt: solurile brune podzolite, soluri brune -gălbui
podzolite și soluri brun -montane podzolite. Solurile brune podzolite sunt sărace în humus,
iar cele podzolite s unt acide. Toate aceste tipuri sunt sărace în azot, fosfor, potasiu și
microelemente. Astfel de soluri sunt prielnice unui număr mic de plante, îndeosebi pentru
grâu, secară, orz, porumb, cartofi, trifoi, mazăre, fasole, rădăcinoase și in de fibre.
Necesit ă o fertilizare mai puternică cu gunoi de grajd în doze mari, turbă la intervale de
2-3 ani sau îngră șăminte verzi.
3.6 Populația
Conform recensământului efectuat în 2011 , populația orașului Târgu Neamț se
ridică la 18.695 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002 , când se
înregistraseră 20.496 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,3%), cu o

minoritate de romi (1,77%). Pentru 4,76% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (93,32%). Pentru 4,76% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.

Dacă în 1913 urbea număra 9.216 locuitori, în 1927 populația orașului ajunsese la
10.124 suflete, din care 7.170 români, 2.773 evrei restul fiind de alte naționalități. Numărul
de evrei va scădea vertiginos în perioada comunistă.
La 1 ianuarie 1993, în orașul T ârgu Neamț locuiau 22.396 persoane, dintre care
11.505 de sex femeiesc și 1 0.891 de sex bărbătesc. Ca structură etnică, 22.102 sunt
români, alături de care locuiesc 112 romi, 34 evrei, 12 germani și 119 alte naționalități.
După religie, 21.811 (97,4%) sunt ortodocși, 116 sunt ortodocși de stil vechi, 66 adepți ai
religiei creștin e dup ă evanghelie, 26 adventiști, 82 romano -catolici, 40 adepți ai cultului
mozaic, 22 martori ai lui Iehova, 9 penticostali, 187 alte religii.

Capitolul II. Mediul înconjurător
2.1 Spațiile verzi
2.1.1 Caracteristicile generale ale spațiilor verzi
Spațiile verzi sunt un element fundamental pentru habitatul uman. Gama spațiilor
verzi este una foarte largă, luându -se în evidență două categorii mari: spații verzi
intravilane (spații verzi urbane) și spații verzi extravilane.
Termenul de spațiu verde e ste înscris în cadrul Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007
(legea privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi urbane) ca zona verde în
cadrul orașelor și municipiilor, definită ca o rețea mozaicata sau un sistem de ecosisteme
seminaturale, al cărei specific este determinat de vegetație (lemnoasă, arborescentă,
arbustivă, floricolă și erbacee).
O altă definiție prezintă spațiul verde ca o zonă verde ce constă din teritorii ce au
o valoare semnificativă de patrimoniu natural și care necesită protecți e și/sau ecosisteme
de o biodiversitate unică, amenințate de poluare, ca și coridoare ce leagă „insule”
protejate izolate.
Dacă în trecut spații verzi erau numai în curțile diferitelor locuințe mai răsărite,
odată cu creșterea densității populației umane și realizarea locuințelor supraetajate, s -a
impus necesitatea păstrării și realizării conștiente a unor suprafețe verzi tot mai mari în
orașe (Godeanu, Paraschiv, 2005). În prezent urbaniștii apreciază că un oraș, cu cât este
mai mare, cu atât are nevoie d e spații verzi mai mari per locuitor, acestea având influență
asupra zonei învecinate pe distanțe diferite în funcție de tipul și mărimea spațiului verde
(Tabel 2.1.1).

Tabelul 2.1.1 Necesarul de spații verzi în localitățile urbane
Sursa datelor: Muja, 1994

În Europa, spațiile verzi au apărut odată cu dezvoltarea industrială din secolul al
XIX-lea, când a avut loc o trecere bruscă a populației de la mediul rural la cel urban. Încă
din acele timpuri, aceste spațiile verzi, formate din parcuri și grădini, erau percepute ca
fiind foarte importante pentru calitatea vieții urbane și a stării de sănătate a clasei
muncitoreș ti. Însă, odată cu apariția acestora, ele au fost în mod diferit de fiecare popor
în parte și totodată s -au dezvoltat diferit. Ca exemplu, spațiile verzi publice înregistrează
cea mai mare dezvoltare în partea de nord a continentului. Treptat, de la nor la sud,
suprafețele acestora se diminuează. Acest lucru, dă orașelor din sud, cele mai mici valori
medii raportate la numărul de metrii pătrați pe cap de locuitor. Acest fenomen se explică
prin cultura și mentalitatea pentru natură, a fiecărei națiuni în par te, prin diversitatea
speciilor și naturalețea pe care fiecare popor o redă în procente în cadrul fiecărui spațiu
verde.
Un alt factor la fel de important îl constituie nivelul de dezvoltare al fiecărei țări.
Unul din criteriile care pot duce la extindere a, stagnarea sau chiar diminuarea
suprafețelor acestor categorii de spații urbane îl constituie sumele de bani alocate pentru
fiecare categorie de spațiu verde. Un alt criteriu la fel de important ce influențează politica
acestor spații verzi urbane îl rep rezintă și politica de mediu pe care o implementează și
o aplică fiecare țară în parte.
Nr. locuitori
Mp spațiu verde / locuitor
20 000 11
20 000 – 50 000 12
50 000 – 100 000 13 – 20
Peste 100 000 17 – 26

La nivel european, pe data de 11 ianuarie 2004, Comisia Europeană a adoptat
Comunicatul COM(2004)60 ’’ Către o strategie tematică asupra Mediului Înconjurător
Urban ’’ , care definește ideile comisie referitoare la Strategia Tematică asupra Mediului
Înconjurător Urban, care a fost adoptată în decembrie 2005.
În statele membre ale Uniunii Europene, problema spațiilor verzi este reglementată
atât prin legislația specifică cât și prin hotărârile și acțiunile administrației publice locale
În categoria spațiilor verzi urbane intră parcurile, amenajările din fața unor edificii
mai importante, scuarurile, grădinile botanice, zonele verzi de -a lungul cursurilor de apă,
cimitire le, rondurile de la întretăierea unor drumuri mai importante, aliniamentele stradale
și chiar unele zone de parcare (Godeanu, 2004).
Spațiile verzi urbane sunt de mai multe tipuri (Godeanu, Paraschiv, 2005):
 acces nelimitat (folosite de un grup restrâns de locuitori: curțile caselor familiale,
curțile din cadrul cvartalelor de blocuri, spațiile verzi din cartierele de blocuri,
spațiile verzi amenajate pe acoperișurile unor blocuri, precum și balcoanele);
 acces limitat sau cvasi -limitat (aliniamente stradale , amenajările verzi din fața unor
edificii, spațiile verzi din jurul unor monumente, parcurile, scuarurile, rondurile
florale, etc.);
 profil specializat (grădini botanice, plantații de protecție etc.).
Spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de ter enuri din zonele urbane
(Legea nr. 24/2007, art. 3):
a) parcuri;
b) scuaruri;
c) aliniamente plantate în lungul bulevardelor și străzilor;
d) terenuri libere, neproductive din intravilan: mlaștini, stâncării, pante, terenuri
afectate de alunecări, sărături care pot f i amenajate cu plantații.
În sensul legii nr. 24/2007, termenii și expresiile de mai jos au următoarea
semnificație:

a) parc – spațiul verde, cu suprafața de minimum un hectar, format dintr -un cadru
vegetal
b) specific și din zone construite, cuprinzând dotări și echipări destinate activităților
cultural -educative, sportive sau recreative pentru populație;
c) scuar – spațiul verde, cu suprafața mai mică de un hectar, amplasat în cadrul
ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților
economice, social -culturale, de învățământ, amenajărilor sportive, de agrement
pentru copii și tineret sau în alte locații;
d) aliniament plantat – plantațiile pe spațiul verde cu rol estetic de protecție, de
ameliorare a climatului și calității aerului, ampl asate în lungul căilor de circulație
sau al cursurilor de apă.
Spațiile verzi, ca suprafețe acoperite cu vegetație, se definesc prin capacitatea de
îmbunătățire a microclimatului, a regimului fonic, prin gradul de dotare utilitară și
decorativă a zonelor de odihnă, recreere, agrement, sport, și prin valoarea estetică
globală.
Importanța spațiilor verzi rezidă în funcționalitatea ecologică și funcționalitatea
social -economică (Pătrășcoiu, 1972), în capacitatea acestora de a exercita anumite
funcțiuni natur ale și de protecție a mediului înconjurător, de a asigura o serie de funcții
multiple. Spațiile verzi fac parte integrantă din viața comunitară, contribuind la imaginea
socială, iar gradul în care este reprezentată arhitectura peisagistică în urbanismul un ei
așezări reflectă statutul de dezvoltare socială și economică a acesteia (Florincescu,
1999).
În ultimul timp, un rol tot mai important îl dețin inițiativa și investiția privată în
amenajarea peisagistică, nu numai spațiilor verzi din jurul locuințelor, dar și al zonelor
aferente sediilor și spațiilor de producție ale agenților economici și comerciali, ale
diverselor organizații și chiar ale instituțiilor publice.
În cadrul funcționalității ecologice, principalele funcții ale spațiilor verzi sunt: funcți a
hidrologică, antierozională, climatico -sanitară, recreativă, estetică, științifică și educativă.

Funcția hidrologică se caracterizează prin efectele spațiilor verzi asupra reținerii
precipitațiilor atmosferice, echilibrarea alimentării susținute a pânzei de apă freatică,
reducerea și purificarea scurgerilor de apă, prevenirea torenților(de exemplu, în Târgu
Neamț, ’’Culmea Pleșului’’ poate reține apa din precipitații, reducând scurgerile
semnificative de apă) .
Funcția antierozională include însușirile sp ațiilor verzi de a împiedica eroziunea solului
și degradarea rocilor, de a reține materialele aluvionare și a consolida malurile cursurilor
de apă etc. (de exemplu, în Târgu Neamț, spațiile verzi de pe malurile râului Neamțu ajută
la consolidarea acestora) .
Funcția climatică constă în însușirile spațiilor verzi de a modera extremele climatice prin
micșorarea vitezei vântului, sporirea umidității atmosferice, reducerea intensității radiației
solare etc.
Funcția sanitară (sanitar -igienică) a spațiului verde e ste reprezentată de ansamblul
însușirilor acestuia de a contribui la realizarea unor condiții de mediu favorabile sănătății
oamenilor. Această funcție se referă la acțiunea directă asupra organismului uman prin
crearea de condiții cât mai apropiate de nive lul optim existențial al ființei umane prin
scăderea intensității luminii directe sau reflectate, stimularea schimburilor de aer,
oxigenarea și purificarea aerului, reducerea curenților de aer (Iliescu, 1998), fixarea și
chiar metabolizarea unor poluați (m onoxid de carbon, dioxidul de azot, diverse metale
grele), ionizarea negativă și epurarea biologică a aerului.
Aerul din oraș este poluat de numeroase particule aflate în suspensie, produse de
activitatea industrială, traficul rutier, diverse activități c otidiene. Aceste particule sunt:
toxice (metale grele, cum este plumbul emis de autovehicule), cancerigene (hidrocarburi
rezultate în urma combustiei incomplete). Particulele din atmosfera urbană poluată sunt
nocive pentru aparatul respirator uman. Ele îng reunează și suprasolicită sistemul uman
de apărare și exercită un efect depresiv asupra amplitudinii mișcării aparatului respirator,
diminuând oxigenarea, ceea ce conduce la oboseală, devitalizare. Atmosfera urbană
este, de asemeni, contaminată de diverse gaze toxice. Un autovehicul degajează în
medie 2 -4 grame oxizi de azot la un parcurs de 1 km.

Asocierea frecventă a poluării prin particule cu poluarea gazoasă și formarea de peroxizi,
cloruri etc. sunt periculoase atât pentru om cât și pentru plante. Acea stă poluare este
atenuată de foliajul arborilor; vegetația este capabilă de a fixa monoxidul de carbon, pe o
alee cu arbori și arbuști, absorbindu -se până la 30% din monoxidul de carbon emis.
Denumite și plămâni ai orașelor, spațiile verzi purifică aerul, captând în medie, vara, până
la 50% din praful atmosferic, iar iarna, până la 37% (Bleahu, 2004).
Spațiile verzi au, de asemenea, capacitatea de a neutraliza pulberi biologic active
(radioactive), extrem de periculoase pentru sănătatea oamenilor. Acestea contribuie la
reducerea poluării fonice, acționând ca o adevărată barieră acustică. Coroanele arborilor
și arbuștii reduc poluarea sonoră, absorbind în jur de 26% din energia sonoră, contribuind
la starea de sănătate și confort urban. Peluzele gazonate pot diminua intensitatea
zgomotului cu până la 6 decibeli. În general, în orașele mari, intensitatea zgomotului
atinge frecvent 80 de decibeli în zonele intens traficate față de 45 -55 de decibeli, cât este
limita acceptabilă pentru un ambient urban. Speciile cu coronament larg, frunziș bogat,
ca arțarul teiul, carpenul, fagul, stejarul contribuie, în mare măsură, la reducerea
intensității zgomotului (Muja, 1994).
O importanța sanitară deosebită o au spațiile verzi asupra stării psihice, care
influențează, în tr-o mare măsură, starea fizică a organismului uman: activitatea organelor
digestive, secretoare sau cu funcții motrice, circulația sângelui, respirația, funcția
endocrină etc. Se consideră că aproape jumătate din patologia umană este condiționată
de psihi c. De aceea, la amenajarea spațiilor verzi se urmărește ca acestea să influențeze
asupra sentimentelor, stimulând emoțiile stenice (bucurie, vioiciune) care tonifică și
fortifică activitatea organismului și să le reducă sau înlăture pe cele astenice (îngri jorare,
tristețe, supărare, depresiune) care slăbesc sau dezorganizează activitatea organismului.
Prin forma trunchiului, a coroanei, dispoziția ramurilor, modul lor de grupare, arborii
exercită o acțiune diferită asupra stării psihice. Coroanele arborilor foioși sau rășinoși, de
formă sferică sau conică, stimulează voința, elanul, fermitatea. Coroanele sferice
contribuie la întreținerea unei stări psihice normale, creând o atmosferă liniștită, familială.
Formele tip umbrelă au efecte calmante, degajând o a tmosferă de ocrotire, apărare.
Coroanele compacte cu frunziș bogat, stimulează puterea de concentrare și cea

creatoare, iar coroanele transparente și contururile vagi acționează ca un factor
conservativ, tradițional, de continuitate.
Gradul de luminozitat e, ca și culorile diferite ale spațiilor verzi, influențează asupra
stării psihice; în timp ce o poiană sau un parter de flori intens luminate imprimă un
sentiment de stimulare, de dinamism, o porțiune umbrită dintr -o zonă verde constituie un
mediu tipic c onservant. De aceea, pentru oamenii suprasolicitați, agresați, spațiile verzi
trebuie să fie în așa fel amenajate, încât dozarea luminii soarelui să fie moderată, pe când
cei în stare de depresiune psihică au nevoie de mai multă lumină (Negruțiu, 1980).
Gama cromatică a vegetației este variată și într -o continuă modificare, după
anotimp. Culoarea verde are un efect benefic asupra psihicului uman, în orice
conjunctură. Culorile galben, roșu, portocaliu și nuanțele vii ale lor înviorează peisajul și
favorize ază buna dispoziție, iar culorile reci, precum albastru, gri, predispun la liniște,
calm și pasivitate. Formele și culorile vegetației, jocurile de lumină și umbră influențează
psihicul uman și starea de spirit a celor ce beneficiază de spațiile verzi, ca re își impun, și
în acest fel, amprenta asupra calității mediului ambiant urban.
Funcția recreativă a spațiului verde se reflectă în efectele benefice resimțite de
organismul uman prin activitatea în aer liber. Ca urmare a intensificării acțiunii factorilo r
de stres și poluanți, omul societății moderne „simte tot mai mult nevoia“ de a evada în
mijlocul naturii, în scopul refacerii capacității sale psihice și fizice, al relaxării, al
destinderii, al recreării stării sale generale.
Spațiile verzi constituie o ambianță deosebit de favorabilă pentru practicarea a
numeroase activități recreative: plimbări pe jos, practicare jogging, pescuit, picnic,
fotografierea sau pictura în aer liber, observarea unor specii de arbori deosebiți etc. Însăși
trecerea printr -o zonă verde intravilană, provoacă sentimente diferite, contrastante cu
cele înregistrate atunci când se traversează peisaje urbane în care betonul, sticla, asfaltul
și zgomotul predomină. În spațiile verzi, recrearea umană se realizează permanent.
Aceasta poa te fi de scurtă durată, în zonele aglomerate, cum sunt aliniamentele stradale
sau scuarurile, sau poate fi o odihnă mai îndelungată, activă sau pasivă, ca repausul pe
o bancă sau plimbare ușoară, realizate în parcurile

publice sau în cele de cartier, în grădinile botanice. Spațiul verde contribuie enorm la
confortul urban, ca parte componentă a unui peisaj urban optim, caracterizat de un raport
echilibrat între construcții vegetație, căi de circulație.
Funcția estetică prin prezența lor pe un anumit terit oriu, spațiile verzi imprimă acestuia
o deosebită valoare decorativă, apreciată prin satisfacția ce o realizează omul față de
vegetația arborescentă, arbustivă, erbacee sau floricolă care, datorită tulpinilor, ramurilor,
frunzelor, florilor, lujerilor, fru ctelor ori semințelor, dau impresia unui lucru bine organizat,
compus, în care părțile se îmbină între ele și se subordonează în mod armonios întregului,
pentru a pune în evidență „măsura inerentă a fiecărei compoziții, ceea ce înseamnă, de
fapt, frumusețe “ (Negruțiu,1980).
Funcția științifică și educativă este exercitată de zonele verzi monumente ale naturii,
de rezervațiile științifice, grădinile botanice etc. În orașul Târgu Neamț și împrejurimi,
spațiile care îndeplinesc funcția științifică și educativă sunt ariile protejate, cum ar fi
Culmea Pleșului, Cetatea Neamțului, Rezervația Naturală – Zimbrăria Dragoș Vodă din
Vânători Neamț.
Din analiza funcțiilor spațiilor verzi rezultă că acestea au un rol foarte
important în ceea ce privește îmbunătățirea c alității vieții, prin: îmbunătățirea calității
aerului inspirat, diminuarea încălzirii zonelor urbane, contribuie la starea de relaxarea a
oamenilor, reducerea efectelor emisiilor de dioxid de carbon din zonă și prin a diminuarea
consumul de energie din t impul verii (cu aparatele de aer condiționat).
Prin procesul de fotosinteză, plantele consumă dioxid de carbon și eliberează
oxigen, constituind, astfel, alături de planctonul din oceane, principalele surse de oxigen
ale planetei. Studiile actuale arată c ă un hectar de pădure produce, în medie, 10 t de
oxigen pe an și consumă 14 t CO 2. În decursul unei zile, o suprafață foliară de 25 mp
furnizează necesarul de oxigen pentru o persoană (Bernatzky A., 1978).
De aceea, prin implementarea unui sistem de colec tare selectiv al deșeurilor din
sticlă și prin reutilizarea acestora, proiectul urmărește protejarea spațiilor verzi ale
orașului și cele din împrejurimi pentru a îndeplini funcțiile enumerate mai sus i pentru
conformarea normelor europene.

2.1.2 Spațiile verzi în Orașul Târgu Neamț
Spațiul verde este reprezentat de o suprafață de teren amenajată în ansamblu
construibil al municipiului, având fondul dominant constituit din vegetație. Specific
orașelor montane este suprafața mică a spațiilor verzi din cadrul intravilanului, dar mai
ales din zona rezidențială. În cadrul orașului Târgu Neamț, intravilanul reprezintă 20,3%
din totalul suprafeței construite, restul fiind ocupat de păduri pășuni, fânețe, teren arabil.
În cadrul acestor suprafețe construite, zonele amenajate pentru spațiile verzi ocupă o
suprafață foarte mică ( sub 2% ), în care sunt incluse, Cetatea Neamțului, Parcul Casa
de Cultura, Parcul Ion Creangă, Platforma Ozana și alte suprafețe înierbate.
În categoria spațiilor verzi intră și scuaru rile, care în orașul Târgu Neamț lipsesc
cu desăvârșire. La aceste categorii de spații verzi intră și cele cu folosință restrânsă din
incintele instituțiilor și întreprinderilor ( școli, spitale, case memoriale, biserici, etc).
Dintre speciile de plante am enajate în orașul Târgu Neamț menționez următoarele:
– Arborii rășinoși – prezența lor fiind extrem de importantă deoarece majoritatea își
continuă vegetația și în sezonul rece, preluând astfel o parte din poluanții gazoși.
Printre spațiile întâlnite în parcuri se numără: tisa ( Texus baccata ), brazi ( Abies alba,
Abies concolo r și Pseudotsuga dauglasii) , molizii ( Picea abies, Picea englmannii), pinii
(Pinus, P. pinea, P. strobus ).
– Arbori foioși – rezistenți la condițiile meteo specifice regiunii: platanul ( Platanus
acerifolia) , salcâmul ( Robinia globasu, R. pseudacacia), salcâ mul galben ( Laburnum
vulgare) .
– Aliniamentele au în compoziția lor: tei, care în proporție de 25% nu rezistă la
poluare intensă; castani ( Aesculus hippocastanum, A. carnea) sunt sensibili la secete
mari și la poluare intensă; arțari autohtoni și americani (Acer negundo, A.
saccharinum, A. rubrum) , frasini ( Fraxinus ornus, F. excelsior, F. pennsylvanica, F.
americana, F. monophylla). În zonele locuite sunt alese exemplare de plopi masculi,
care nu fac semințe cu puf (pentru prevenirea alergiilor). În plantaț ii apar local:
mesteceni ( Betula pendula, B. alba, B. pubescens) , albizia ( Albizia julibrissina) ;
oțetarul ( Rhus typhina); paulovnia ( Paulovnia imperialis, P. tomentosa); arborele lalea
(Liriodendron tulipifera).

Capitolul III. Gestionarea deșeurilor în or așul Târgu Neamț
3.1 Generalități
Conceptul de deșeu , în general greu de definit, include o categorie vastă de
produse, variabilă în timp și spațiu, care, cel puțin în raport cu intenția și gradul de
valorificare actual, nu are valoare economică deosebită, ridicând probleme generale de
separare, depozitare și eventual revalorificare.
Legislația europeana definește termenul de deșeu în articolul 1 al Directivei
Consiliului 75/442/CEE privind deșeurile astfel: ’’deșeu înseamnă orice substanță sau
obiect de ca re posesorul se debarasează sau i se cere să se debaraseze conform
prevederilor legilor naționale în vigoare‘’. Definiția a fost modificată de Directiva
Consiliului 91/156/CEE (Directivă cadru) astfel: ’’ deșeul va însemna orice substanță sau
obiect pe ca re posesorul îl aruncă, sau intenționează sau este obligat să -l arunce’’.
Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea
și eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deșeuri după închidere. În
România, r esponsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale aparține
administrațiilor publice locale, care, prin mijloace proprii sau prin concesionarea
serviciului de salubrizare către un operator autorizat, trebuie să asigure colectarea
(inclusiv colectare a separată), transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a
acestor deșeuri.
La nivelul anului 2009, mai mult de 95% din cantitatea de deșeuri municipale
colectată de operatorii de salubrizare a fost eliminată prin depozitare, ratele de recic lare
și valorificare a acestor tipuri de deșeuri fiind încă foarte reduse. În anul 2009, din 6264,78
mii tone deșeuri municipale colectate de operatorii de salubritate (exclusiv deșeuri din
construcții și demolări), au fost valorificate 100,56 mii tone deș euri, din care 93,62 mii
tone prin reciclare și 6,94 tone prin coincinerare.
Gradul de valorificare redus are în primul rând cauze de natură tehnică
(inexistența infrastructurii de colectare separată și de sortare în cele mai multe zone ale
țării, respect iv lipsa capacităților de reciclare pentru anumite tipuri de materiale), dar și

economică (lipsa unor instrumente financiare care să stimuleze / oblige operatorii de
salubrizare să livreze deșeurile colectate către instalații de tratare / valorificare și n u către
eliminare). Menționăm și faptul că, în paralel cu activitatea operatorilor de salubrizare,
există circuite paralele de colectare și sortare a deșeurilor reciclabile din deșeurile
municipale (puncte de colectare autorizate, sortări ad -hoc la intrare a în depozitul de
deșeuri), dar care nu sunt cuantificate ca atare, ceea ce conduce la o scădere aparentă
a valorii ratelor de reciclare / valorificare a acestora, per ansamblu.
În același timp, pentru anumite tipuri de deșeuri nu există practic opțiuni v iabile de
reciclare pe plan național (de exemplu, pentru sticlă, se înregistrează atât o capacitate
tehnică relativ redusă a fabricilor de sticlă pentru a prelucra deșeuri, cât și o lipsă de
interes, având în vedere calitatea slabă a deșeurilor de sticlă f urnizate, respectiv costurile
suplimentare care ar fi necesare pentru a obține deșeuri de calitate corespunzătoare).
Interesul pentru reciclare este mai mare în cazul metalului, plasticului și hârtiei, dar și aici
se înregistrează cantități relativ importa nte care sunt colectate separat și apoi
transportate în afara granițelor României pentru reciclarea propriu -zisă. In anul 2009 au
fost exportate în vederea valorificării cca. 380 mii tone deșeuri de hârtie, plastic și metal.
Valorificarea energetică a deș eurilor de ambalaje cu putere calorică se realizează,
în primul rând, în fabricile de ciment care sunt autorizate pentru coincinerarea deșeurilor.
In anul 2009 au fost valorificate prin coincinerare cca 10 mii tone deșeuri de ambalaje
colectate selectiv di n deșeurile municipale. Până în momentul actual, cantitatea de
deșeuri de ambalaje coincinerată nu a fost foarte mare, având în vedere că, pe de -o
parte, se acordă atenție în primul rând reciclării, iar pe de altă parte, cantitatea de deșeuri
pretabilă coi ncinerării este relativ redusă. Eliminarea deșeurilor municipale se realizează
exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în România nu au fost puse în funcțiune
instalații pentru incinerarea deșeurilor municipale.
Depozitarea deșeurilor municipale se real izează atât pe depozite conforme (27, la
nivelul anului 2010), cât și pe depozitele neconforme care pot continua operarea,
respectiv sistează activitatea, conform perioadelor de tranziție aprobate de UE (prevăzute
în HG 349/2005 privind depozitarea deșeuri lor).

Principiile generale care trebuie să stea la baza elaborării unei strategii de management
integrat al deșeurilor sunt :
• conservarea și îmbunătățirea condițiilor de sănătate a oamenilor;
• dezvoltarea durabilă;
• evitarea poluării prin măsuri preventive;
• conservarea diversității biologice și reconstrucția ecologică a sistemelor
deteriorate;
• conservarea moștenirii valorilor culturale și istorice;
• principiul “poluatorul plătește”;
• stimularea activității de redresare a mediului.
Criteriile pe baza cărora trebuie stabilite obiectivele protecției mediului, în general, și a
managementului integrat al deșeurilor, în cazul studiat, sunt:
• menținerea și îmbunătățirea sănătății populației și a calității vieții;
• menținerea și îmbunătățir ea calității productive și de suport a sistemelor
ecologice naturale;
• apărarea împotriva calamităților naturale și accidentelor;
• respectarea prevederilor Convențiilor Internaționale și ale Programelor
Internaționale privind protecția mediului;
• maximizarea raportului beneficiu / cost;
• integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.
Conform Directivei 2008/98/CE, prevenirea este prima prioritate în gestiunea
deșeurilor și reprezintă măsurile luate înainte ca o substanță, un material sau un produs
să devină deș eu.
Ierarhia deșeurilor are la bază ordinea priorităților cadrului legislativ și al politicii în
materie de prevenire a generării și gestionarii deșeurilor, după cum urmează:
 prevenirea poluării;
 minimizarea apariției deșeurilor;
 reutilizarea;
 reciclare;

 valorificare energetică;
 eliminarea (depozitare);

Figura 3.1.1 Conceptul de ierarhizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor
Conform ierarhiei din Figura nr 3.1.1 se observă că un loc prioritar în ocupă
conceputul prevenirii deșeurilor , urmat de minimizarea cantității de deșeuri, reutilizarea
deșeurilor, reciclarea, recuperarea de energie și în ultimul rând eliminarea prin
depozitare. Cu toate că ierarhia deșeurilor nu trebuie privită ca o regulă rigidă, scopul
deplasării către o societ ate a reciclării și recuperării înseamnă că reutilizarea și reciclarea
materialelor ar trebui să fie preferată în defavoarea valorificării energetice și eliminării prin
depozitare.
Al 6-lea Program de Acțiune pentru Mediu al Uniunii Europene, care a fost
adoptat în anul 2002, stabilește ca priorități ale politicii în domeniul protecției mediului,
utilizarea durabilă a resurselor naturale și gestionarea deșeurilor. Astfel, au fost lansate
două strategii de către Comisia Europeană:
 Strategia tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale, care țintește
spre reducerea impactului negativ asupra mediului cauzat de utilizarea resurselor
naturale pentru creșterea economică;

 Strategia tematică privind prevenirea și reciclarea deșeurilor, strategie pe te rmen
lung a cadrului pentru revizuirea politicii deșeurilor în Uniunea Europeană, în
lumina priorităților stimulate în cel de -al 6-lea program;
Managementul deșeurilor are implicații majore asupra mediului, lucru
recunoscut de cele mai multe țări, el repr ezentând o problemă de mediu majoră, atât
pentru țările dezvoltate cât și pentru cele în curs de dezvoltare în ceea ce privește
protecția sănătății populației și a mediului.
O componentă importantă a managementului deșeurilor o reprezintă
planificarea în domeniu și coordonarea ei cu alte politici existente la nivel național,
regional și local, planificarea făcând posibilă luarea în considerare a unui număr mare de
factori diferiți care luați împreună, au impact asupra sistemului de management al
deșeurilor [Banu A. și Radovici O., 2007]
Conform Directivei 1993/31, România trebuie să reducă cantitatea anuală
de deșeuri biodegradabile depozitate până la 2,4miloane toane până în 2013. Această
țintă de 2,4 milioane tone a fost stabilită în acord cu prevederil e art.5 al Directivei și
reprezintă 50% din cantitatea totală a deșeurilor municipale biodegradabile produse în
1995. Planul Național de Management al Deșeurilor, cât și Planurile Regionale de
Management al Deșeurilor, au fost elaborate în cadrul unui proc es de consultare
partenerială cu factorii interesați regionali, care au identificat și prioritizat nevoile de
investiție la nivel regional în scopul îndeplinirii angajamentelor asumate pentru acest
sector. Autoritățile locale sunt responsabile pentru imple mentarea acestor angajamente
în conformitate cu strategia națională pentru serviciile publice.
3.2 Clasificarea deșeurilor
2. Din punct de vedere al sursei de generare:
 deșeuri menajere și asimilabile cu cel menajer – hârtie,
carton, plastic;
 deșeuri agricole – cele provenite din unități agricole sau
zootehnice;
 deșeuri miniere și de la cariere – cele provenite din activități
miniere;

 deșeuri industriale – cele provenite din procese tehnologice;
 deșeuri de fabricație
 deșeuri municipale – cele provenite din spații verzi, activitatea
cotidiană a populației;
 deșeuri de la generarea energiei. Agricultura fiind, de departe,
cel mai mare contribuabil.
Clasificarea după sursa de generare
3. Din punct de vedere al compoziției:
 deșeuri cu compoziție anorganică – metale și nemetale, sticlă,
ceramică, zgură etc.;
 deșeuri de compoziție organică – resturi vegetale, resturi
animaliere, hârtie, cartoane etc.;

4. Din punct de vedere al caracteristicilor principale de tratare:
 deșeuri combustibile – resturi de la hârtie, cartoan e, textile,
plastice, lemn;
 deșeuri organice – resturi alimentare, dejecții animale;
 deșeuri inerte – resturi metalice, sticla, ceramică, zgură,
cenușă, pământ;

5. Din punct de vedere al posibilităților de refolosire:
 deșeuri refolosibile ca atare – sticlă, textile, plastice, lemn;
 deșeuri refolosibile ca materii prime secundare – deșeuri de
hârtie, carton, sticlă, textile, plastice, pielărie, bucătărie etc.;
6. Din punct de vedere al gradului de agresivitate față de mediu:

 deșeuri periculoase – cele c are sunt explozibile, oxidante,
inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, mutagene
etc.;

 deșeuri inerte – cele care nu suferă nicio transformare fizică,
chimică sau biologică, cu potențial reduc de poluare;
Clasificarea deșeurilor în România
În cadrul efortului legislativ pe care autoritățile române îl fac pentru a se apropia
de legislația Uniunii Europene, și în domeniul deșeurilor au fost elaborate și aprobate mai
multe acte legislative. Astfel, pe lângă Legea Protecției Mediului nr. 137/1995, în ultima
perioadă s -a emis Ordonanța de Urgență a Guvernului 78/2000 privind regimul deșeurilor,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001, iar în 2002 Guvernul
României a dat Hotărârea nr. 856 din 16 august 2002 privind evidența gesti unii deșeurilor
și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase (HG
856/16.08.2002).
Conform acestor acte normative, toți agenții economici care generează deșeuri au
obligația să țină o evidență a gestiunii acestora. Eviden țele se centralizează de către
autoritățile teritoriale și de autoritatea centrală pentru protecția mediului.
3.3 Gestionarea deșeurilor în orașul Târgu Neamț
‚’’Deșeurile municipale și cele asimilabile sunt reprezentate de deșeurile generate
în gospodăriile populației (menajere), societăți comerciale, instituții, unități prestatoare de
servicii, deșeuri stradale, deșeuri din parcuri și spații verzi, deșeuri din construcții și
demolări.’’ (raport anual 2014, ANPM, Neamț).
Potrivit raportului privind starea mediului în județul Neamț, pe anul 2014 al Agenției
pentru Protecția Mediului Neamț, ’’ gestionarea deșeurilor reprezintă una dintre
problemele cele mai intense de protecția mediului ’’. Din cauza creșterii consumului din
ultimii ani, cantit atea de deșeuri generate a crescut în intervalul 2003 – 2006 și a scăzut
în intervalul 2009 – 2013. Scăderea mai mare a cantităților de deșeuri colectate și a celor
generate și necolectate în intervalul 2009 – 2013 este cauzată de scăderea populației la
nivelul județului, atât în mediul urban cât și în mediul rural.

Conform Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, județul Neamț este
împărțit în 4 zone, repartizate, fie direct depozitului conform pentru deșeuri
nepericuloase – Girov, fie uneia dintre stațiile de transfer – Codrun, Târgu Neamț și
Tașca, după cum reiese din următoarea figură:
În continuare va fi descrisă zona 3, întrucât aceasta cuprinde zona Târgu Neamț
(locul de implementare al proiectului de colectare, reutilizare și reciclare a deșeurilor din
sticlă).
Zona 3 se află în partea nordică a Județului Neamț și este formată din 17 comune
și orașul Târgu Neamț. (Figura 3.3.1).
Figura 3.3.1 Zonele de colectare și transfer al deșeurilor din județul Neamț

Totalul populației din zona 3 era d e 73 405 persoane în anul 2011, reprezentând
16,86% din totalul populației județului Neamț. În orașul Târgu Neamț, în anul 2011 erau
înregistrate 18 695 persoane, reprezentând 3,97% din totalul populației județului Neamț.
În acord cu Comisia Națională pent ru Prognoză, evoluția populației în județul
Neamț se prezintă astfel:
Tabel 3.3.1 Prognoza evoluției populației în județul Neamț
Populația 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023
Urban 205500 203400 201200 198900 196500 194000 191400 188600 185800 182800 179800
Rural 346300 345300 344300 343100 341900 340600 339300 337900 336400 334900 333400
Total 551800 548700 545500 542000 538400 534600 530700 526500 522200 517700 513200

Rezultatele recensământului populației și locuitorilor ( RPL – 2011) din
octombrie 2011, prezintă numărul populației, al gospodăriilor și al fondului de locuințe la
nivel național și teritorial. Conform rezultatelor, se constată o scădere semnificativă a
populației în județul Neamț.
Tabel 3.3.2 Prognoza evoluției populației din județul Neamț ( 2016 – 2023)

Evidența numărului de locuitori este foarte importantă deoarece este în direct
proporțională cu cantitatea de deșeuri generate. Cu cât numărul locuitorilor este mai mare
cu atât cantitatea de deșeuri generată va fi mai mare.

Populația 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034
Urban 176700 173500 139300 167300 165300 163300 161300 159400 157400 155500 153600
Rural 331800 330300 328100 327100 326000 324900 323900 322800 321800 320700 319700
Total 508500 503800 497400 494400 491300 488200 485200 482200 479200 476200 473300
Populația 2018 2019 2020 2021 2022 2023
Urban 194000 191400 188600 185800 182800 179800
Rural 340600 339300 337900 336400 334900 333400
Total 534600 530700 526500 522200 517700 513200

În mediul urban situația este la fel ca cea a județului și anume, numărul locuitorilor
este în scădere , așa cum reiese din figura 3.3.2.
Principalele categorii de deșeuri mu nicipale, după sursa de generare, sunt
următoarele:
 Deșeuri menajere;
 Deșeuri asimilabile provenite din comerț;
 Deșeuri din grădini și parcuri;
 Deșeuri din piețe;
 Deșeuri stradale.
În general, managementul deșeurilor municipale nu îndeplinește standardele
impuse de Uniunea Europeană. În mediul rural, colectarea deșeurilor nu este
generalizată, dar gradul de deservire are în medie o tendință crescătoare.
În mediul urban, gestionarea deșeurilor municipale – generare/colectare,
transport/depozitare este real izată de către agenții de salubritate care deservesc
municipiile și orașele. În mediul rural serviciile de salubritate sunt asigurate, în cea mai
mare parte, prin transferul responsabilității către operatorii județeni și prin servicii proprii
într-un număr mic de comune.
Figura 3.3.2 Prognoza evoluției populației în mediul urban din județul Neamț în perioada 2018 – 2023

Serviciul de salubrizare prestat în prezent în localitățile județului Neamț are ca
obiectiv gestionarea unor categorii de deșeuri precum: deșeuri municipale, deșeuri
industriale nepericuloase, nămolurile provenite de la stațiile de tratare și epurare a apelor.
Prin program PHARE și ISPA în orașul Târgu Neamț s -a trecut la restructurarea
sistemelor de protecție a mediului și transportului. Sistemul de colectare se face pe patru
fracții (deșeuri organice, hârtie și carton, sticlă, obiecte di n plastic), cu excepția deșeurilor
periculoase și a celor cu volum mare (aparate electrocasnice, mobilă) și deșeuri
nespecifice – rezultate din construcții și demolări.
Punctele de colectare sunt prevăzute cu containere pentru deșeurile organice,
containe re tip iglu pentru materiale plastice, sticlă și hârtie -carton.
Obiectivele principale ale Sistemului de Management al Deșeurilor din
ambalaje sunt:
– Minimizarea generării deșeurilor de ambalaje;
– Valorificarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje raportat e la cantitățile de
ambalaje introduse pe piață;
– Crearea și optimizarea schemelor de reciclare a deșeurilor de ambalaje;
Sistemul de transport se realizează cu autospeciale prevăzute cu macara pentru
containerele tip iglu, menținându -se și autospecialele vechi existente pentru containerele
nemodernizate.
Cele șapte fracții principale de deșeuri ( deșeuri organice, hârtie și caton, sticlă,
plastic, metal, lemn și deșeuri din construcții/demolări ) vor fi preluate și transportate către
stația de sortare ( Stația de sortare din Târgu Neamț, cu o capacitate de circa 2.600 t/an
a fot pusă în funcțiune în 2010 ( Phare CES 2005)) și mai departe transferate în centrele
speciale pentru reciclare.
Județul Neamț dispune de – stație de sortare plastic, sticlă hâr tie, metal, ce a
fost dat în folosință în anul 2007. Stația este formată din două linii de sortare – mecanică
și manuală, și are capacitatea de ≈ 3,4 t/h, ceea ce înseamnă în jur de 7000 t/an.
Cantitățile de deșeuri rezultate în urma operației de sortare î n anul 2010 au fost de 562,72
t deșeuri din plastic; 1298,63 t deșeuri din hârtie și carton și 0,94 t deșeuri din metal. A
fost prelucrată o cantitate de 2224,92 t de deșeuri provenite din colectarea selectivă.

– stație de compostare a deșeurilor biod egradabile.
Materia necesară pentru procesul de compostare este reprezentată din deșeurile din
serviciile municipale precum și de nămolul de la stațiile tratare ale orașelor ( în anul 2010
CJ Apa Serv Piatra Neamț nu a livrat nămol). Aceasta este construit ă pentru o capacitate
de ≈ 25000 t/an – ( 12000 biodegradabil + 130000 componenta de structură ).
– stație de concasare pentru deșeurile provenite din
construcții și demolări ce are o capacitate de 80 t/h, ceea ce înseamnă ≈ 15000 t/an. În
anul 2010 au fost introduse în stația de concasare 2126,58 t deșeuri din construcții și
demolări, obținându -se ≈ 555,5 tone material de construcție de calitatea a 2 -a.
Agenții economici REMAT existenți în județul Neamț achiziționează atât de la
persoanele fizice cât și de la cele juridice autorizate deșeuri reciclabile ( de tipul: hârtie,
carton, plastic) pe care le prelucrează ( dezmembrare, sortare, mărunțire) în veder ea
reciclării.

Cantitățile de deșeuri municipale colectate în perioada 2007 – 2013
înregistrează o serie de variații. În intervalul 2007 – 2009 , cantitatea de deșeuri colectată
Figura 3.3.3 Cantitățile de deșeuri colectate în Orașul Târgu Neamț în perioada 2007 – 2013

este mai mare comparativ cu anii următori. Cea mai mare cantitate d e deșeuri colectată
s-a înregistrat în anul 2008, iar cea mai mică în anul 2013, urmat de anul 2011.
Scăderea cantităților de deșeuri colectate, cât și a celor generate și necolectate, în
intervalul 2009 – 2013 este cauzată, printre ați factori, de scădere a populației la nivelul
județului, atât în mediul urban cât și mediul rural. Datele recensământului din 2011,
furnizat de Institutul Național de Statistică, indică o scădere a populației la nivelul județului
de la 563392 locuitori în 2010 la 452900 locuito ri în anul 2011.
Din punct de vedere al externalizării serviciilor în cadrul departamentului de management
al deșeurilor Neamț( anul 2014), situația este următoarea:
 75% Serviciul de management deșeului menajer;
 60% Serviciu de management deșeu solid către agenți comerciali;
 25% Serviciu de management deșeu solid către agenți industriali;
 45% Serviciul de management al deșeului stradal;
 15% Serviciu de management al nămolului orășenesc;
 30% Serviciul de management al deșeurilor sanitare;
 40% Serviciul de pr eluare a deșeurilor de echipamente electrice si electronice;
 10% Serviciul de preluare a autovehiculelor abandonate;
 15% Serviciul de management al deșeurilor estimative inerte (provenite din
construcții și demolări);
 20% Serviciul de management al deșeuri lor toxice (medicale, radioactive);
 5% Serviciul de informare și conștientizare a cetățenilor asupra managamentului
deșeurilor solide;

Tabel 3.3.3 Cantități de deșeuri generate în Târgu Neamț și împrejurimi în perioada 2014 – 2015

Deșeuri generate în Târgu Neamț în perioada 2014 – 2015 (kg)

Hârtie 1652417 Târgu Neamț 100 Tămășeni
Plastic 1476580 Târgu Neamț 150 Tămășeni
Aluminiu 93916 Târgu Neamț 100 Podoleni
Metale feroase 1500248 Târgu Neamț 2800 Timișești
Sticlă 1137436 Târgu Neamț 50 Podoleni
Lemn 700723 Târgu Neamț 100 Podoleni
Echipamente electrice și
electrocasnice 10000kg Târgu Neamț 100 Podoleni
Deșeuri organice 1304400 Târgu Neamț 1250 Roman
Deșeuri provenite din construcții 1800000 Târgu Neamț 2500 Boghicea

În tabelul 3.3.3 este analizată cantitatea de deșeuri municipale generată în
perioada 2014 – 2015. Se poate observa că cea mai mare cantitate generată se află în
orașul Târgu Neamț la toate fracțiile de deșeuri, deoarece aceste cantități sunt influențate
de numărul de locuitori.

Tabel 3.3.4 Cantități de deșeuri generate în perioada 2007 – 2013 în Județul Neamț

Cantități (tone)
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015*
1.Deșeuri menajere și asimilabile – Total, din
care: 118934,45 86071,95 71190,59 66519,10 57714,67 62355,74 69776,35
1.1 – deșeuri menajere de la populație, în
amestec 43113,9 31302,36 33738,27 27966,37 20616,63 27752,65 25945,07
1.2 – deșeuri menajere și similare de la
unități economice, unități comerciale, birouri,
instituții, unități sanitare -(nu include
voluminoase) 50343,3 30268,83 18484,44 15314,07 13488,24 17474,38 31556,73
1.3- deșeuri menajere colectate separat de la
populație( fără cele din construcții, demolări)
– (nu include voluminoase) 25434,98 24500,76 18924,69 11998,90 11858,25 10568,06 10874,50
1.4- deșeuri voluminoase colectate
separat 42,27 0,00 43,19 11239,76 11751,55 6560,65 1400,04
2.Deșeuri din servicii municipale 9207,03 8571,28 6220,56 7211,41 6433,24 5999,62 5553,49
3.Deșeuri din construcții și desființări 2606,82 2433,34 3951,93 3178,08 3551,01 3688,35 1068,64
TOTAL DEȘEURI MUNICIPALE
COLECTATE (1+2+3) 130748,3 97076,57 81363,08 76908,59 67698,92 72043,71 76398,48
4.Deșeuri generate de populație și
necolectate 96646,93 50453,86 21672,57 38093,22 14994,66 15635,18 12217,39
TOTAL DEȘEURI MUNICIPALE
GENERATE (1+2+3+4) 227935,23 147530,43 103035,65 115001,81 82693,58 87678,89 88615,87
Indicele de generare calculat [Kg/loc./an]
valori rotunjite la întreg 403 262 228 206 149 190 193
Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului segment Neamț -Baze de date MEDIUS 2009 -2011 si SIM -SD 2012 -20

36
Tabel 3.3.5 Cantitățile de deșeuri de ambalaje colectate în perioada 2013 – 2014
Anul 2013 2014
Cantități de deșeuri de ambalaje colectate (tone) 2418,61 2686,63

În ceea ce privește rata de valorificare a deșeurilor de ambalaje, în perioada 2010 –
2014 se observă o tendință crescătoare, ca urmare a măsurilor de colectare selectivă a
materialelor reciclabile și măsurilor de încurajare a reciclării și valorificării.

Tabel 3.3.6 . Cantitățile de deșeuri de ambalaje valorificate, pe tipuri de material în perioada 2008 -2012
Tip materiale 2010 2011 2012 2013 2014
tone % tone % tone % tone % tone %
sticla 91031 56,78 83790 59,97 106192 66,26 73467 49,24 92088 55,97
plastic 86945 30,93 120370 43,17 154778 51,93 158218 54,51 173084 51,39
hârtie/ca rton 194751 73,22 199340 68,01 212648 70,16 239745 76,95 325139 83,79
metal 36267 65,68 34410 62,30 32398 55,54 28732 52,81 36462 55,53
lemn 62033 29,28 101950 45,20 102696 42,83 73886 29,71 89660 30,95
altele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În perioada 2010 -2012 rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje, prezintă o
tendință crescătoare, iar în perioada 2013 -2014 aceasta este în descreștere, ceea ce
însemnă că județul Neamț are nevoie de un sistem de management al deșeurilor adecvat
cu problemele de la momentul actual.

37
Tabel 3.3.6 Cantitățile de deșeuri de ambalaje reciclate, pe tipuri de material în perioada 2008 -2012

Reciclarea deșeurilor din sticlă în perioada 2008 – 2010 prezintă o ușoară creștere la nivelul
județului, scăzând brusc la o rată de 49,24 % în anul 2011. Putem observa că în anul 2012, atât
cantitatea de deșeuri generată cât și rata de reciclare au început să crească.

Conform Normelor Europene privind valorificarea și reciclarea deșeurilor din sticlă,
Județul Neamț a reușit doar în anul 2009 sa fie aproape de îndeplinirea cerințelor.
Distribuția pe j udețe a cantităților de deșeuri de ambalaje tratate nu este
reprezentativă, ținând cont de faptul ca deșeurile colectate într -un județ pot ajunge la
tratare în alt județ. În plus, o parte din deșeurile de ambalaje colectate în România sunt
transportate în afara țării în vederea tratării. Obiectivele de reciclare/valorificare la nivel Tip materiale 2008 2009 2010 2011 2012
tone % tone % tone % tone % tone %
sticla 91031 56,78 82790 59,97 106192 66,26 73467 49,24 92088 55,97
plastic 79391 28,24 112460 40,34 152852 51,29 149940 51,65 166279 49,37
hârtie/ca rton 177636 66,78 191990 65,50 211698 69,84 232580 74,65 323767 83,43
metal 36267 65,68 34410 62,30 32398 55,54 28732 52,81 36462 55,53
lemn 38451 18,15 73390 32,54 98660 41,15 71902 28,92 77111 26,62
altele 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
32384448 48
0102030405060708090100
2008 2009 2010 2011 2012%Valorificarea și recilarea deșeurilor din sticlă în perioada
2008 -2012
rata de valorificare
rata de reciclare
tinta de reciclare
Figura 3.3.4 Grafic privind încadra rea cantităților valorificate și reciclate a deșeurilor din sticlă

38
național, în anul 2012, au fost îndeplinite țintele conform tabelului de mai jos, ceea ce
înseamnă că și pentru deșeurile colectate în județul Neamț s -au realizat aceleași țin te de
reciclare/valorificare .
Tabel 3.3.7 Cantitățile de deșeuri din ambalaje valorificate/reciclate la nivelul județului Neamț
Tip material % reciclare % Valorificare
Sticlă 66,3 66,3
Plastic 51,3 51,9
Hârtie și Carton 69,8 70,2
Metal – Total 55,5 55,5
Lemn 41,1 42,8
Altele 0,0 0,0
TOTAL GENERAL 56,8 57,4

Scopul acestui proiect este de a valorifica și recicla deșeurile din sticlă în proporție
de 100% pe raza orașului Târgu Neamț și a celor 9 localități specificate. Pentru fiecare
tonă de sticlă reciclată folosită se economisește peste o tonă de resurse: 604,5 kg nisip,
197 kg sodă, 197 kg calcar și 69 kg aditivi.

39
Tabel 3.3.8 Listă operatori economici colectori a deșeuri ambalaje din județul Neamț

Nr.
crt.
Agent economic

Autorizație de
mediu
Categorii de deșeuri de ambalaje colectate
PET Plastic
(HDPE,
PVC,
LDPE, PP,
PS) Hârtie/
Carton Metale
(otel,
aluminiu) Lemn și
Pluta Materiale
textile
(bumbac,
iuta) Sticla
alba Sticla
colorata
1 SC PETROCART SA 14/27.12.2005 x
2 SC REMAT SA Piatra Neamț 286/24.12.2008 X X X X
3 SC REMAT SA Nt. – Pl.Roman 245/14.10.2009 X X
4 SC REMAT SA – Pl.Tg Neamț 243/14.10.2009 X X
5 SC FIONA & EDUARD SRL 228/01.09.2008 X X
6 SC APISORELIA SRL 4/15.03.2012 x X X X x x x x
7 SC DARO PROD SRL – Pl
Săvinesti 14/18.01.2010 x
8 SC DARO PROD SRL –
Pl.Ștejaru 10/14.01.2013 x x x x x
9 SC ROTMARK SRL 133/12.05.2009 x
10 SC EXPERT COMPANI SRL
Pl. Girov 144/07.05.2012 x x x x x
11 SC EUROWOOD SRL Pl
Săvinesti 24/17.01.2012 x x
12 SC RECICLYNG SRL Pl
Roman 358/12.12.2012 x
13 SC METALUXFER SRL 346/27.11.2012 x x x x
14 SC DIANA SERVICE SRL 145/17.06.2013 x x x
15 SC HEGA TRANS SRL 20/25.01.2013 x x x
16 SC MULTIBOX SRL 225/05.09.2013 x x
17 SC YRY GEORGE PLAST
SRL-D 200/07.08.2013 x x
18 SC ECOLIS SRL 102/07.05.2013 x X X X x x x x
19 SC APIECO SERV SRL 167/16.06.2009 x X X X x x x x
20 SC BERTRAM SRL 223/18.07.2012 x x
21 SC VELPLAST SRL 233/29.09.2010 x x
22 SC FIBRATUS ECO WOOL SA 124/27.04.2010 x
23 SC DACOMEX SRL 42/03.03.2011 x

Conform tabelului 3.3.8, în orașul Târgu Neamț nu există operatori economici interesați de
colectarea deșeurilor din sticlă, de aici și implicarea noastră de a iniția și educa populația spre reutilizare,
reciclarea și valorificare

40
Cap. IV Înființarea și funcționarea unui centru pentru colectarea
deșeurilor din sticlă

Titlul proiectului : Înființarea unui centru pentru colectarea deșeurilor din sticlă în
orașul Târgu Neamț
Stadiu: Implementare
Perioada de implementare : septembrie 2 018 – septembrie 2023
Solicitant : Primăria – Târgu Neamț
– Vânători
– Pipirig
– Agapia
– Bălțătești
– Crăcăoani
– Răucești
– Brusturi
– Timișești
Colaborator: EUROSAL TRADE SRL
Centrul de dezvoltare locală ’’Speranța’’
Proiectul cu titlul ’’ Deșeurile din sticlă – o nouă dimensiune socială a reciclării și
reutilizării. Studiu de caz: Înființarea unui centru pentru colectarea deșeurilor din sticlă în
scopul reciclării ș i reutilizării în orașul Târgu Neamț’’, este propus de cetățenii orașului
Târgu Neamț în conformitate cu prevederile art. 109 din Legea 215/2001, republicată cu
modificările și completările ulterioare, privind Legea Administrației Publice.
Potrivit art. 1 09 din Legea 215/2001, al. 1 coroborat cu al. 2, cetățenii pot propune
proiecte consiliilor locale și consiliilor județene pe a căror rază domiciliază, spre dezbatere
și adoptare. Proiectele de hotărâri, promovarea acestora, pot fi inițiate de unul sau mai

41
mulți cetățeni cu drept de vot, dacă este susținut prin semnături de cel puțin 5% din
populația cu drept de vot a unității administrative -teritoriale respective.
Extras text de lege
Capitolul VII din Legea 215/2001
Inițiativă cetățenească
Art. 109
(1) Cetățenii pot propune consiliilor locale și consiliilor județene, pe a căror rază
domiciliază spre dezbatere și adoptare, proiecte de hotărâri.
(2) Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi inițiat de unul sau mai mulți cetățeni
cu drept de vot. Susținerea se realizează prin semnăturile a cel puțin 5% din
populația cu drept de vot a unității administrativ -teritoriale respective.
Art. 110
(1) Inițiatorii depun la secretariatul unității administrativ -teritoriale forma pentru
proiectul propus. Proiectul va fi afiș at spre informare publică prin grila secretarului
unității administrativ -teritoriale.
(2) Inițiatorii asigură întocmirea listelor de susținători prin formulare puse la dispoziție
de secretarul unității.
(3) Listele de susținători vor cuprinde nume, prenume și adre sa de domiciliu, respectiv
seria și numărul actului de identitate, precum și semnătura susținătorilor.
(4) Aceste liste de susținători pot fi semnate doar de cetățenii cu drept de vot care au
domiciliul pe raza unității administrativ -teritoriale respective, al cărei consiliu local
/ județean urmează să dezbată proiectul de hotărâre în cauză.
Art. 111
După depunerea documentației și verificarea acesteia de către secretarul unității,
proiectul de hotărâre va urma procedurile regulamentare de lucru ale consiliului
local / județean, după caz.

42
În acest sens, am promovat prezentul proiect la inițiativa unui cetățean cu drept de
vot și susținut de 5% din populația cu drept de vot a orașului Târgu Neamț. Inițiatorul
principal al acestui proiect este doamna Sârghi Laura .
Secretarul unității pune la dispoziție formatul pentru listele de susținători. Aceste
liste conțin, conform art. 110, al. 3, numele, prenumele, domiciliul, seria și numărul actului
de identitate, inclusiv semnătura susținătorilor, acestea fiind necesare pentru a verifica
valabilitatea și autenticitatea inițiatorilor.
După completarea și semnarea listelor, acestea sunt depuse la secretarul unității,
cu forma proiectului cu scopul verificării legalității. Ulterior, urmează procedura de lucru
efectivă a co nsiliului local Târgu Neamț, în conformitate cu art. 111, coroborat cu art. 43
și art. 44 din Legea 215/2001, prin care se specifică prin faptul că ordinea de zi a
ședințelor se aprobă de către consiliul local, la propunerea celui care a cerut instruirea
consiliului (primarul). Potrivit art. 44, proiectele de hotărâre înscrise pe ordinea de zi a
ședinței consiliului local nu pot fi supuse dezbaterii dacă nu sunt însoțite de raportul
compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primaru lui.
Extras text de lege (Legea 215/2001)
Art. 43
(1) Ordinea de zi a ședințelor se aprobă de către consiliul local, la propunerea celui
care a cerut întrunirea consiliului, conform condițiilor impuse de art. 39.
Suplimentarea ordinii de zi se poate face doar pentru probleme urgente ce nu
pot fi amânate pană la ședința următoare și doar cu votul majoritar al
consilierilor locali prezenți.
După aprobarea proiectului în ședința de plen, prin grija secretarului, hotărârea de
aprobare se transmite tuturor unități lor și persoanelor implicate.
În Monitorul Oficial al Județului Neamț se va publica hotărârea consiliului local de
aprobarea a proiectului, prin intermediul Consiliului Județean. Hotărârea se va face
publică și se i se va verifica legalitatea de către ins tituția prefectului în termen de 30 de
zile de la data aprobării în ședință.

43
După obținerea legalității, primarul din fiecare unitate implicată va semna un
contract de parteneriat în numele Consiliului Local cu reprezentantul proiectului (doamna
Sârghi La ura).
În parteneriat sunt specificate spațiile aparținând domeniului public ce urmează a
fi puse la dispoziția inițiatorului. De asemenea sunt specificate și utilajele, autovehiculele,
autoutilitarele aflate în proprietatea municipalității ce urmează a fi utilizate în vederea
facilitării activității impuse de proiect.
După semnarea parteneriatului, reprezentantul oficial poate face demersurile
pentru obținerea avizelor de funcționare, avizelor de construire și semnarea colaborărilor
cu unitățile specifica te în proiect.

4.1 Scopul / Obiectivele proiectului
Obiectivul general al proiectului este implementarea unui sistem de management
al deșeurilor din sticlă la nivelul orașului Târgu Neamț și împrejurimi, în scopul creșterii
cantităților de deșeuri de sti clă din sticlă reutilizată, reciclării deșeurilor din sticlă, protejării
mediului înconjurător, conștientizării populației asupra importanței protecției mediului și
folosirea deșeurilor din sticlă ca materie primă pentru producerea altor obiecte.
Proiectu l conține măsuri de colectare selectivă, transport, transfer și depozitare a
deșeurilor din sticlă, cu elemente de reutilizare și reciclare, dar și de promovare a
beneficiilor proiectului.
Principalele obiective ale proiectului:
 Creșterea ratei de colecta re a deșeurilor din sticlă de până la 100% în zonele
orașului Târgu Neamț și împrejurimi;
 Promovarea reutilizării produselor din sticlă pentru a diminua cantitatea de deșeuri
colectată și depozitată.
 Promovarea reciclării deșeurilor din sticlă prin introdu cerea și extinderea
sistemului de colectare selectivă;

44
 Asigurarea remedierii problemelor ce țin de colectarea selectivă a deșeurilor din
sticlă;
 Întărirea capacității tehnice și manageriale a autorităților din orașul Târgu Neamț
în ceea ce privește impleme ntarea și operarea unui proiect de management al
deșeurilor din sticlă;
 Sprijinirea autorităților locale în realizarea unei strategii eficiente în domeniul
tarifelor, facturării și colectării acestora;
 Creșterea gradului de informare a populației cu privir e la beneficiile rezultate din
proiect, colectarea separată a deșeurilor din sticlă, reutilizarea și reciclarea
acestora;
 Protejarea mediului înconjurător;
Componentele proiectului:
1) Colectarea selectivă a deșeurilor din sticlă cuprinzând platforme de
colectare, containere pentru colectarea acestora, autovehicule pentru
transport, spațiu de lucru pentru procesul de reutilizare și spațiu pentru
depozitare.
2) Construirea a 10 puncte de colectare a deșeurilor din sticlă în localitatea
Târgu Neamț și 9 locali tăți vecine ( Vânători, Pipirig, Agapia, Bălțătești,
Crăcăoani, Grumăzești, Timișești, Răucești, Brusturi).
3) Recondiționarea halei de prelucrarea a sticlei.
4) Măsuri de creștere a gradului de conștientizare a publicului în vederea
reducerii cantităților de de șeuri din sticlă.

45
4.2 Amplasarea sediului social , a punctelor de colectare și a secției de
producție
Punctul central de colectare este amplasat pe malul stâng al râului Neamțu, pe
platforma a gării, cunoscut de locuitori ca zona ’’Platforma Bârsan’’. Secția de producție
face parte din punctul central al proiectului.

Amplasarea
celorlalte 9 puncte de
colectare a deșeurilor
din sticlă se va face în
apropierea stațiilor de
transport persoane.

46

În ceea ce privește amplasarea sediului cent ral și a platformei de prelucrarea a deșeurilor
din sticlă, la propunerea personalului competent ( primarul), ni s -a oferit spre închiriere
acest spațiu ținându -se cont de poziționarea locației cu deschidere la șoseaua de centură
și de accesibilitatea mașin ilor de mare tonaj, acesta făcând legătura cu DN 14B. Locația
fabricii de cărămidă va fi înființată la marginea orașului Târgu Neamț, județul Neamț, unde
se vor folosi 2 000 𝑚2 de teren astfel:
 800 𝑚2 reprezintă hala de producție;
 500 𝑚2 reprezintă depozit nisip, sticlă, calcar, sodă calcinată;
 100 𝑚2 reprezintă biroul administrativ;
 170 𝑚2 atelier mecanic;
 30 𝑚2 spațiu social pentru muncitori;
 100 𝑚2 spațiu pentru depozitare și ambalare;
 300 m2 parcare.

47

48
Punctul de colectare din localitatea Vânători va fi amplasat în stația de transport
persoane nr 2 ’’poliție’’, în imediata apropiere a primăriei. Acest punct este ușor accesibil,
pe jos sau cu autoturismul și nu încurcă alte activități limitrofe.

Punctul de colectare pentru localitatea Pipirig va fi amplasat în intersecția străzii
principale cu strada Rezervației Naturale Vânători Neamț ( drumul ce duce spre
Mănăstirea Secu și Mănăstirea Sihăstrie). Accesul se face foarte ușor, nu influențează
activitatea locuitorilor din zona respectivă și facilitează diminuarea cantităților deșeuri din
sticlă din zona imediat ap ropiată, fiind o zonă de camping foarte aglomerată în timpul
sezonului cald.

49

Această zona este una intens circulată datorită mănăstirilor și a peisajului superb. Din
această cauză, cantitatea de deșeuri colectată pe timpul sezonului cald este
consider abilă, iar colectarea selectivă lipsește cu desăvârșire, turiștii lăsând deșeurile la
voia întâmplării

50
Celelalte 7 puncte vor fi amplasate în localitățile menționate, în apropierea stațiilor
de transport persoane, fără a perturba traficul sau altă activ itate.

51
Centrele de colectare vor avea forma unui container și vor fi confecționate din
elemente de oțel special tratat , cu grosimea de 1,5 -2,5 mm. Pereții containerelor sunt
realizați din panou sandwich, tablă 0,4mm – spumă poliuretanică 40mm – tablă 0,4mm.
Acoperișul containerului panou sandwich tip acoperiș. Pardoseala de jos în sus avem
linoleum trafic greu , panou pal 25mm, elementele de structură metalice din 50 în 50 mm.

52
4.3 Structura organizatorică
Această lucrare reprezintă o cercetare realizată în predicție, ca necesitate de
îmbunătățire a strategiei de mediu, a sistemului de colectare, reutilizare și reciclare a
sticlei, din orașul Târgu Neamț și împrejurimi, în urma cerințelor cetățenești. Proiectul
exprimat din anonimat de vine o cerință clară, concretă și reală ce intră în circuitul
cetățenesc.
Astfel, înființarea unui centru pentru colectarea sticlei în, scopul reutilizării și
reciclării acesteia, trecând din stare informativă în stare formală.
Structura organizatorică a centrului de colactare și reutilizare a sticlei

Total aparat de
specialitate 20 Din care conducere 4
execuție 20

53
4.4 Modul de colectare și funcționare
Deșeurile din sticlă se colectează în centrele special amenajate în orașul Târgu
Neamț și împrejurimi. Colectarea se va face atât de către persoanele fizice cât și de cele
juridice, fără a exista restricții de cantitate sau proveniență.
Punctele de colectare sunt dotate cu 2 containere:
– unul pentru sticla din sticlă și borcane, în care există lăzi speciale
pentru o manipulare sigură și eficientă;
– unul pentru rămășițe din sticlă și anume: geamuri sparte,
parbrize, etc.
În urma discuțiilor avute cu cele 10 primării s -a hotărât ca prețul oferit pe un kg de
sticlă reutilizabilă să fie de 20 bani/ kg sau de reducere la achiziționarea unui produs finit.
În cele 10 centre de colectare amplasate se va afla câte o persoană care va prelua
sticla, o va cântări și va nota cantitatea depusă. Deșeurile vor fi manipulate cu grijă și vor
fi depozitate funcți e de proprietăți și culoare în containerul potrivit.
Fiecare persoană ce va preda la centru deșeuri din sticlă, va fi notată într -un ce va
conține date precum: nume și prenume, nr. și seria CI, cantitatea depusă și după caz,
adresa de e -mail sau nr. telef on.
Toate aceste date vor fi necesare pentru o evidență clară a cantităților depuse de
fiecare beneficiar și vor fi comunicate prin e -mail sau mesaj telefonic la sfârșitul fiecărei
luni. Condiția impusă pentru a putea beneficia de reducere sau de cuponul de 100 de lei
este ca întreaga cantitate să fie acumulată în decursul unui an. Cantitățile depuse de
către fiecare persoană se vor acumula, iar când se va atinge cantitatea de peste 450 de
kg, va fi anunțat pentru ridicarea cuponului.
În ceea ce priveșt e centrul de colectare nr 3, din localitatea Leghin – Pipirig , aici,
cantitatea de sticlă din sticlă va fi taxată cu 30 bani/kg (pe timpul sezonului cald, mai –
septembrie), tocmai pentru a reuși minimizarea cantității de deșeuri lăsată de către turiști
de-a lungul traseului ’’gura Secului – Mănăstirea Sihăstria’’. Un alt factor important pentru
persoanele care aduc deșeurile la centrul de colectare este acela că nu vor putea depune

54
decât la centrul în care au domiciliu pentru a nu exista riscul ca alte pers oane din zonă
să depună la centrul nr 3, atrase de prețul un pic mai mare.
Aceste reguli sunt stabilite pentru a motiva populația să recicleze toată cantitatea
de sticlă pe care o dețin și pe care nu o mai pot folosi.
După ce se va face recepția, persoan a angajată va sorta sticla din sticlă pe culori pentru
o mai bună organizare și pentru a scurta timpul de sortare din centrul principal nr 1.
La fiecare sfârșit de săptămână – vineri, sau funcție de cerere, la fiecare centru de
colectare se va deplasa cât e un utilaj special, din proprietatea firmei EUROSAL TRADE
SRL, Târgu Neamț pentru a ridica respectiva cantitate de deșeuri, de unde se va
transporta la sediul principal din orașul Târgu Neamț.
În decursul fiecărei săptămâni, un reprezentant al centrului social ’’Speranța’’ se
va deplasa la sediul principal de colectare pentru a selecta cantitatea de sticlă din sticlă
dorită în vederea reutilizării acesteia. În acest centru social se află persoane cu
dizabilitățicare vor confecționa diferite lucruri hand -made, cu ajutorul acestor sticle, pe
care, ulterior le vor vinde.

55

56
La centru principal de colectare și prelucrare a sticlei sunt așteptate și persoanele
care confecționează produse hand -made precum si firmele de design interior.
Punctul cent ral de colectare și procesare a deșeurilor din sticlă cuprinde o clădire
cu 2 etaje. La parter se va desfășura întregul proces de producere a cărămizi din sticlă
precum și activitatea de ambalare. Spațiile pentru depozitarea materiei prime se vor afla
tot la parter ,adiacente spațiului de procesare. Pentru ca întregul proces să se poată
finaliza, va fi nevoie de achiziționarea unor utilaje.
Întregul proiect va fi finanțat prin programul de Finanțare Europeană, PNDR –
Program Național de Dezvoltare Rurală , Măsura 4.1 – Implementarea strategiilor de
dezvoltare locală; Sub -măsura 412 – Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural.
În sediul central vor fi montate 8 utilaje:
 Utilaj de mărunțit

 Cuptor de topit : capabil să suporte 1 500 grade
Celsius, distribuind căldura uniform, are o greutate de 1 tonă
și o putere instalată de 70 kw/oră
 Arzător industrial :
Greutate 1 0290 kg
,Putere instalată de 4 kw/oră.

 Presă hidraulică industrială

 Aparat de modelare a sticlei (Matriță pentru cărămizile
din sticlă)

57

 Utilaj de răcire a sticlei: Temperatura minimă: -45 grade Celsius.
 Aparat de finisare;
 Aparat de ambalare.

La etaj se va afla biroul managerului și cel al contabililor, p lus un spațiu pentru
depozitarea diferitelor materiale.
Punctul central este dotat și cu un
autovehicul special pentru transportul
cărămizilor la diferitele magazine de
construcție de raza județului Neamț.

58

Pentru a fabrica o cărămidă din sticlă avem nevoie de următoarele materii prime:
 Sticlă reciclată sau cioburi
 Nisip
 Sodă calcinată
 Calcar
Cărămizile vor fi ambalate în cutii de carton compartimentate pentru protecția lor
în timpul transportului, astfel într -o cutie de carton vor fi puse 8 cărămizi de sticlă .
Punctul de fabricare a produselor finite dețin e o serie de matrițe, dar funcție de
cerințe, se pot realiza noi matrițe. Produsele finite se vând oricărui cetățean. Persoanele
care au optat pentru o reducere în momentul depunerii la sediile pentru colectare, vor
avea un discount de 50% pentru fiecare produs achiziționat.
Prețul produselor diferă funcție de tipul și cantitatea de materie primă utilizată în
vederea realizării acestora.

59
La sursa de producere, prețul produselor vor fi mai mici decât în centrele
comerciale, iar la achiziționarea unor can tități mai mari, prețul va fi negociabil.
Deși unii producători susțin că este mult mai scump să recicleze decât să producă
sticlă din materie primă, este bine cunoscut faptul că cioburile din sticlă sunt un
ingredient important în fabricarea sticlei. Aces tea ajută la scăderea punctului de topire
și astfel se economisește atât energie cât și materie primă. Mai mult decât atât, poluarea
aerului si a apei este mai mica în cazul reciclării sticlei decât în cazul producerii acesteia
din materie primă.

Produs Preț

Cărămidă sticla cloudy
clear, interior /
exterior, 19 x 19 x 8 cm

8,5 ron

Cărămidă sticla jewel,
interior / exterior,
19 x 19 x 8 cm

9,12 ron

Cărămidă sticla verde, cloudy green,
interior / exterior, 19 x 19 x 8 cm
17,84 ron

Cărămidă sticla 1908w orange inject
27,44 ron

Cărămidă sticla colt, interior / exterior,
19 x 13 x 8 cm
67,69 ron

60
Capitolul V. Beneficiile pentru comunitate, produse finite ale
secției de producție

5.1 Beneficiile proiectului
Prin implementarea acestui proiect se urmărește realizarea anumitor beneficii atât
pentru mediu cât și pentru comunitate, cum ar fi:
 Conștientizarea populației cu privire la poluarea mediului și îndemnarea acestora
pentru reutilizarea deșeurilor;
 Reducerea can tității de deșeuri din sticlă ce pun în pericol poluarea factorilor de
mediu;
 Conservarea resurselor naturale;
 Diminuarea cantităților de deșeuri din sticlă depozitate necorespunzător sau
amestecate cu alte categorii de deșeuri;
 Reducerea emisiilor poluant e rezultate în urma fabricării sticlei;
 Reducerea cantității de apă folosite pentru fabricarea sticlei;
 Reducerea cantităților de resurse naturale/energie necesare în procesul de
fabricare a sticlei;
 Creșterea cantităților de deșeuri care pot fi sortate ș i valorificate, generând astfel
venituri;
 Salvarea ecosistemelor;
 Diminuarea cantităților de deșeuri din sticlă depozitate din cauza colectării
necorespunzătoare;
 Îndemnarea spre reutilizarea a produselor din sticlă;
 Promovarea unui stil de viață ecologic ;
 Crearea de noi locuri de muncă pentru persoanele calificate și necalificate;
 Creșterea economiei locale prin deschiderea singurei fabrici de producere a
cărămizilor din sticlă din țară;

61

5.2 Produse rezultate din reutilizarea sticlei

Sticlele, fie ele de apă, suc, sau orice altceva, de obicei au o viață foarte scurtă,
lichidul din interior consumându -se, iar ele fiind, cel mai adesea, aruncate.
Puțini știu că acestea pot fi însă
valorificate într -un mod creativ.
În borcane și sticlele late p oți să pui
câte o poză și să le transformi în rame foarte
șic și inedite.

62

În sticlele cu gură largă poți pune niște pietricele și câte
o lumânare și se pot atârna în copacul de lângă terasă,
pentru a avea lanterne incredibil de romantice, dar și
utile.

Poți transforma o sticlă în lampă. Adăugând în ea
becuri și devine sursă de lumină în sine. În plus, lampa
va fi total originală.

Se poate forma chiar și un adevărat candelabru din
sticle puse în loc de becuri. Acestea pot avea diferite
culori și tăiate în diverse forme.

63

Foarte multe produse decorative pot fi confecționate din sticle ce pot ajunge
deșeuri. Cu puțină îndemânare și cu câteva produse ’’ajutătoare’’ se pot crea obiecte
decorative pentru diferite evenimente.

64

65

66

67
Concluzii
Această lucrare a fost realizată în scopul creării și implementării unui proiect de
management la nivelul orașului Târgu Neamț și împ rejurimi, în parteneriat cu cele 10
primării și în colaborare cu EUROSAL TRADE SRL și Fundația de dezvoltare locală’’
Speranța ’’
Acest proiect vizează protejarea mediului înconjurător, diminuarea cantităților de
deșeuri din sticlă depozitate, reutilizare a și reciclarea sticlei și nu în ultimul rând
conștientizarea populației asupra protezării mediului înconjurător.
Toate acestea sunt posibile prin amplasarea a 10 puncte de colectare, unul în zona
orașului Târgu Neamț, iar celelalte 9 puncte în localități le din apropiere orașului. La
punctele de colectare se primesc deșeuri din sticlă, se sortează pe diferite categorii și se
ține o evidență clară a cantităților preluate de la populație. O dată pe săptămână, sau ori
de câte ori este nevoie, deșeurile din st iclă sunt preluate și transportate la sediul central
din Târgu Neamț unde urmează a fi prelucrate și transformate în cărămizi din sticlă.
Produsele finite sunt cărămizi din sticlă de diferite forme, mărimi și culori. Se pot
face la comandă diferite forme, culori sau grosime funcție de cerințe.
Beneficiarii pot achiziționa produse la preț redus doar de la sediul central, funcție
de cantitatea depusă de deșeuri la centrele de colectare. Această reducere are rolul de
a motiva și mobiliza populația de a colec ta și de a depune o mai mare cantitate de deșeuri
la centrele special amenajate.
Promovarea reutilizării și reciclării obiectelor și recipientelor din sticlă, precum și
îndrumarea populației spre protejarea mediului și o gândire ecologică, se va realiza l a
posturile locale de televiziune radio și internet( prin pagina de facebook).
Necesitatea implementării acestui proiect este pentru a proteja factorii de mediu
apă, aer și sol. Analizând evoluția cantităților de deșeuri din sticlă din perioada 2011 –
2014, observăm o creștere semnificativă 10 kg/loc./an în anul 2014, comparativ cu 7
kg/loc./an în anul 2011.

68
Îngrijorător este faptul că în anul 2014 procentul de reciclare a deșeurilor din
ambalaje – sticlă a fost de 54.16 %, fiind cu aproximativ 6% mai mic decât anul 2011,
unde procentul de reciclare a fost de 59,97%.
Analizând gradul de valorificare a deșeurilor din sticlă în perioada 2011 – 2014, și aici se
observă o scădere, de la 59,97% în 2011 până la 54,16%,cee ce este un lucru alarmant.
Având în vedere cele menționate mai sus și ținând cont de faptul că deșeurile din
sticlă prezintă cantități cu valori negative, consider ca este imperios necesar să
accentuăm necesitatea dezvoltării proiectelor și a programelor pentru protecția mediului.
Beneficii le acestui proiect sunt multiple: reducerea riscului epuizării resurselor
naturale, deoarece prin fiecare proces de reciclare scade cererea de materii prime,
reduce consumul de energie, întrucât procesul de reciclare este mai economic decât cel
de produce a materialelor noi.
Un alt beneficiu al proiectului, foarte important pentru regiunea menționată, este
cel de creare a locurilor de muncă, atât pentru persoanele calificate cât și pentru cele
necalificate.