Cap. I Prezentarea Orașului Târgu Neamț [306756]

Cuprins

Cap. I Prezentarea Orașului Târgu Neamț

1.1 Obiective

1.2 Metode de studiu

1.3 [anonimizat]

1.4 Cadrul natural Orașului Târgu Neamț

1.4.1 Așezare geografică

1.4.2 Relief

1.4.3 Climă

1.4.4 Rețeaua hidrografică

1.4.5 Solurile

1.4.6 Populația

Cap. II Mediul înconjurător

2.1 Spațiile verzi

2.1.1 Caracteristici generale ale spațiilor verzi

2.1.2 Spațiile verzi în Orașul Târgu Neamț

Cap. III Gestionarea deșeurilor în Orașul Târgu Neamț

3.1 Generalități

3.2 Clasificarea deșeurilor

3.3 Gestionarea deșeurilor în Orașul Tâtgu Neamț

Cap. IV Înființarea și funcționarea unui centru pentru colectarea deșeurilor din sticlă

4.1 Scopul / Obiectivele proiectului

4.2 Amplasarea sediului social, a punctelor de colectare și a secției de producție

4.3 Structura organizatorică

4.4 Modul de colectare și funcționare

Cap. V Înființarea și funcționarea unei fabrici de cărămizi din sticlă reciclată

4.1 Scopul / Obiectivele proiectului

4.2 Amplasarea sediului social, a punctelor de colectare și a secției de producție

4.3 Structura organizatorică

4.4 Modul de colectare și funcționare

Cap. [anonimizat]

5.1 Beneficiile proiectului

5.2 Produse finite din reutilizarea sticlei

CONCLUZII

Anexe

BIBLIOGRAFIE

Cap. III

CARACTERIZARE GENERALĂ A ORAȘULUI TÂRGU NEAMȚ

3.1 [anonimizat]-estică a României, în Depresiunea Neamț (Ozana-Topolița), pe cursul mijlociu al râului Neamț (Ozana), la o altitudine de circa 360 m, marcând locul de intersecție a coordonatelor geografice : 47o 12’ latitudine nordica și 26o 21’ [anonimizat] 250 km mai aproape de Polul Nord decât de Ecuator.

[anonimizat]-est, în aval de confluența râului Nemțișor cu râul Neamț (Ozana), la o [anonimizat], turistică și strategică.

[anonimizat], România, [anonimizat], Humuleștii Noi și Târgu Neamț (reședința). [anonimizat] I Mușat, pentru casa unde a [anonimizat] (astăzi cartierul) Humulești, leagănul copilăriei povestitorului Ion Creangă. [anonimizat] 20 [anonimizat] o [anonimizat], Agapia sau Secu.

Numele orașului vine de la toponimul râului Neamț. [anonimizat], [anonimizat] 1646, nota: „orașul este așezat lângă un râu … , de la care își ia numele” ([anonimizat] V, 1973).

De la orașul Neamț și-a [anonimizat], respectiv Mănăstirea Neamț. Toponimul Neamț s-a extins asupra loculului și ținutului care și-a avut centrul în oraș sau la cetate. În cele din urmă a [anonimizat] (în maghiară Karácsonkő), cum se numea la început, a devenit Piatra Neamț.

Cetatea, [anonimizat] o include în sistemul defensiv de cetăți ce aveau ca rol apărarea Moldovei. Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetății Neamțului este în anul 1691 când a rezistat în fața atacurilor armatei poloneze conduse de Ioan III Sobieski. Această cetate a fost recondiționată și deschisă circuitului turistic.

În partea de nord se învecinează cu comuna Răucești, la vest cu comuna Vânători-Neamț, la sud-est cu comuna Petricani și la est cu comuna Timișești.

Suprafața orașului Târgu Neamț, – inclusiv localitățile componente: Humulești, Humuleștii Noi și Blebea – este de 4731 ha, din care 2002 ha teren arabil, 1009 ha pășuni, 250 ha păduri, 121 ha livezi și 1349 ha intravilan.

Pe harta județului Neamț, orașul este situat în partea de N-E, la o intersecție de drumuri naționale, județene și comunale: D15B Poiana Teiului –Cristești, DN15C Piatra Neamț-Vadul Moldovei, DJ 155I Târgu Neamț – Tupilați, DC 7 Târgu Neamț – Răucești – Ungheni și DC 171 Târgu Neamț – Oglinzi – Răucești. Orașul Târgu Neamț se află la o distanță de 45 km de municipiul Piatra Neamț, 120 km de municipiul Iași și 60 km de municipiul Suceava.

De asemenea, orașul beneficiază de gara din anul 1986, fiind legat de unul din principalele noduri de cale ferată, respectiv orașul Pașcani.

3.2 Relief

Deși suprafața zonei orașului Târgu Neamț este relativ mică, îmbracă aspecte variate ale reliefului, ca rezultat al unei evoluții paleogeografice de milioane de ani.

Relieful zonei orașului Târgu Neamț înglobează valea râului Neamț (Ozana), orientata VE, cu terasele și interfluviile (dealurile) de pe partea dreaptă, iar pe stânga fiind Culmea Pleșului. Așadar, relieful apare sub forma unei văi largi cu orientare aproape V-E, la baza căreia este albia minoră a râului Neamț (Ozana), adesea despletită, limitată de o lunca largă, de zeci sau chiar de sute de metri, având către nord o culme submontană destul de falnică în contextul zonei – Culmea Pleșului, de pe panta căreia, daca privim către sud, există cele două trepte de terasă – destul de distincte și de largi – pe care este situat satul Humulești, trepte care culminează cu părțile cele mai înalte ale interfluviilor – dealurile Movilelor către vest, Humulești și Ocea care fac joncțiunea cu Dealul Boiștea către est.

Culmea Pleșului, apare ca un anticlinal format prin încrețirea scoarței, cu înălțimea maximă de 913 m și care descrește către sud-est. În dreptul orașului înălțimea cea mai mare a culmei este la Cerdac (Vf. Vânători) 623 m, care domină maiestuos cu abruptul ei stâncos albia râului Neamț (Ozana) cu aproape 250 m, ceea ce ii dă o notă de masivitate și de pitoresc, amplificată de zidurile Cetății Neamț la vest și Monumentul “Vânătorilor de Munte” în est. Această culme este constituită din depozite miocene. Orizontul superior, de vârsta elvețiana este vizibil în profilul deschis din lungul râpelor (torenților) ce se găsesc pe versantul sudic.

Apele de șiroire, în decursul timpului, au săpat vai destul de adânci, cu pante prăpăstioase pe care localnicii le-au numit foarte lapidar “râpi”. Între acestea se găsesc “dealuri” : Dealul Gol, Dealul Cetății, Dealul lui Stan, s.a.

Pentru a împiedica degradarea acestui versant, s-a întocmit un proiect de către organele silvice, după care s-au executat amenajări pe teren: garduri mici din nuiele (cleionaje) făcute de-a curmezișul pantei, în mai multe trepte, plantații cu salcâm și pin, cu arbuști și plante perene.

Cu excepția acestor degradări, Culmea Pleșului este bine împădurită cu foioase și conifere plantate, ceea ce-i dă un aspect de codru. Vegetația de pe versantul sudic al Culmei Pleșului face parte din zona de rezervație naturala a orașului Târgu Neamț.

Lunca râului Neamț (Ozana) reprezintă un relief de acumulare, format din depozite cuaternare, reprezentate prin roci detritice (pietriș, bolovăniș, nisip și argilă). Stratul aluvionar are o grosime de până la 6 m, sub care se găsesc depozite argilo-marnoase. Lunca, bine dezvoltata, are direcția aproape V-E cu o deschidere destul de largă. În dreptul orașului, lățimea este de aproape 500 m, iar în dreptul confluentei cu râul Nemțișor este de circa 1500 m, din cauza ușoarei colmatări cu materiale aluvionare aduse din cursul superior, la care se adaugă materialele aluvionare aduse de torenți și apele de șiroire de pe versanții laterali. Aceste materiale nu pot fi transportate, căci panta este mica. Diferența de nivel este de 9 m la 1000 m lungime. La aceasta se adaugă și debitul redus al râului, mai tot timpul anului. În lunca largă a râului Neamț se găsesc porțiuni de relief cu înălțimea de circa 1-2 m deasupra luncii (terasa de luncă), cu suprafețe mai mici sau mai mari, acoperite cu vegetație caracteristică de luncă.

Terasele reprezintă relief de tip sculpural de vârsta cuaternara, destul de extinse, prezente numai pe partea dreaptă a râului Neamț (Ozana). Acesta se datorează faptului că în cuaternar s-au produs mișcări neotectonice cu caracter epirogenetic pozitiv. Terasele sunt bine dezvoltate, fiind în număr de doua. Terasa de 2-6 m este mai extinsă, având o lățime de circa 750 m. Terasa de 10-15 m este ceva mai îngustă, având o lățime medie de circa 500 m.

Terasele au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orașul Târgu Neamț cu suburbiile sale, întrunind condiții favorabile pentru construcții, agricultură și transporturi .Dealurile din partea de sud a orașului, cu înălțimile de peste 400 m : Movilelor (440 m), Humulești (410 m), Ocea (400 m), au la bază depozite helvețiene alcătuite din: argile, marne, gresii, nisipuri. Aceste formațiuni ocupă suprafețe relativ întinse, cu aspect puțin fragmentat, cu pante domoale de 3o -10o si care numai excepțional depășesc 15o .

Versanții acestor dealuri sunt modelați de procesele de versant, produse prin ușoare alunecări de teren, eroziune torențială și superficială. La baza pantelor se întâlnește o pânză continuă de depunere formată din materiale fine (luto-nisipoase) de tipul glacieșurilor coluviale.

Dealul Boiștea este situat pe latura SE a orașului pe partea dreaptă a râului Neamț (Ozana) la ieșirea din depresiune, în dreptul satului Blebea. Este alcătuit din depozite deltaice de vârsta sarmatian-mediu bine individualizat, cu altitudinea de 579 m. Versantul nordic este mai abrupt, din cauza eroziunii pe verticală a râului Neamț (Ozana) pentru a-și crea o poarta de ieșire spre Moldova și, pe de alta parte, din cauza surpărilor și alunecărilor de teren. Dealul este bine împădurit, chiar și versantul nordic, cu foioase, predominând stejarul. La poale, pe malul drept al râului Neamț (Ozana) se găsește satul Blebea, o mică suburbie a orașului Târgu Neamț.

3.3 Climă

Poziția orașului Târgu Neamț în Depresiunea Neamț (Ozana-Topolița), care este și adăpostit de Culmea Pleșului către N-E, determină ca factorii climatogeni să prezinte particularități specifice zonei, datorită altitudinii și dispunerii culmilor. Ca urmare a ușoarei expuneri a reliefului spre SE, unghiul de incidență a razelor solare la amiază variază în medie între 66o 12’ la solstițiul de vara și 19o 18’ la solstițiul de iarnă.

Temperatura medie multi-anuală este de +8,2o C. Luna cu temperatura medie cea mai coborâtă este ianuarie, cu – 3,8 o C, iar luna cu temperatura medie cea mai ridicată este iulie, cu 19,5o C, rezultând o amplitudine termică anuală de 23,2o C. Aceste valori, dacă sunt comparate cu datele stațiilor meteorologice învecinate, ne arată că la Târgu Neamț climatul este mai moderat, valorile fiind adesea cu câteva grade mai ridicate față de Valea Siretului și Podișul Moldovenesc. Analizând 5 datele pentru lunile de iarnă, tragem concluzia că iernile nu sunt atât de reci pe cat s-ar putea crede, deoarece media multi-anuală ajunge doar la – 2,4o C..

Media temperaturilor pentru lunile de vară este cuprinsă între +17,2o C și +20,3o C. Numărul zilelor de vară cu temperatura de 25 o C și peste 25 o C este în medie de 46, iar a acelor cu temperatura de 30 o C și peste 30 o C (zile tropicale) este de 6, în medie pe an. Numărul zilelor fără îngheț este în medie de 250 .

Dinamica atmosferei la Târgu Neamț are caracteristici neregulate în durata, frecvența, intensitate, direcție și manifestare, prezentând un calm destul de pronunțat (32%); vânturile dominante sunt cele de NV (21%), urmate de cele de SV (12%); intensitatea vânturilor este atenuată de Culmea Pleșului. Viteza medie a vânturilor este de 4,5 m/s. Nebulozitatea are o valoare medie anuala de 5,9. În lunile de iarnă nebulozitatea atinge valoarea de 6,6. În timpul verii, nebulozitatea este mică, în lunile iulie 4,6 și în august 4,5.

Precipitațiile atmosferice înregistrează o medie multi-anuală de 672 mm, cantitate ce asigură necesarul biologic al plantelor, alimentarea pânzei freatice, reglementarea scurgerilor hidraulice obișnuite și reglarea umidității atmosferice de joasă altitudine. Cele mai multe ploi cad la sfârșitul primăverii și la începutul verii, însumând 44% din tot timpul anului. Cele mai puține precipitații cad în luna februarie, în medie 18,8 mm. Precipitațiile sub formă de zăpadă încep sa cada, de regulă, în a prima decadă a lunii noiembrie. Umiditatea relativă a aerului are o valoare medie anuala de 76%. În luna iulie oscilează între 60 si 64 %, iar în luna ianuarie între 80 și 84%.

Astfel, putem conchide despre climatul orașului Târgu Neamț și al zonei înconjurătoare că este temperat-continental, cu particularități submontane, cu veri scurte și răcoroase, toamne lungi și ierni blânde, fără vânturi puternice, cu aer curat, bogat în particule de ozon, ceea ce îi conferă o notă specifică de stațiune climaterică.

3.4 Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică de suprafață este constituită din bazinul principalei ape care tranzitează orașul – Râul Neamț cunoscut și ca Râul Ozana („cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul” după cum o descria Ion Creangă în scrierile sale), un afluent de dreapta al Moldovei, râu de munte cu o albie foarte largă și o luncă similară, a cărui debit crește foarte mult în perioadele ploioase și scade în perioadele secetoase (nivelul apei este mic, de circa 25–50 cm). Acesta are o serie de afluenți, dintre care 3-4 pâraie mici care se varsă în dreptul orașului. Lunca și terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orașul Târgu Neamț cu suburbiile sale, întrunind condiții favorabile pentru construcții, pomicultură, industria lemnului, etc.

Zona orașului Târgu Neamț este bogată în ape subterane de stratificație și în straturi acvifere freatice. În zona Băilor Oglinzi, stațiune situată în vecinătatea orașului Târgu Neamț, apele de stratificație apar la suprafață sub forma izvoarelor minerale. Calitatea acestor izvoare minerale a făcut ca aceste izvoare să fie folosite din cele mai vechi timpuri până în prezent. În perioada interbelică aici funcționa una din cele mai apreciate stațiuni balneare, fiind frecventată de familia regală și de către turiștii străini. Cel de-al Doilea Război Mondial a adus distrugerea acestei stațiuni în proporție de 90%, și chiar dacă între timp stațiunea a mai fost refăcută, ea nu a mai beneficiat de dotările din perioada interbelică, devenind o stațiune de interes local.

Orașul Târgu Neamț beneficiază de o pânză freatică bogată, cu debite cuprinse între 13,60 l/s și 21,00 l/s, având astfel o cantitate semnificativă de apă potabilă de foarte bună calitate, cu gust plăcut și nepoluată.

Râul Neamț se formează la confluența a două brațe denumite Râul Neamțului cel Mare și Râul Neamțului cel Mic.

Râul străbate depresiunea intramontană Pipirig, după care pătrunde în depresiune subcarpatică Ozana-Topolița (Depresiunea Neamțului), pe care o străbate de la vest la est, traversează orașul Târgu Neamț și se varsă în Moldova, în aval de localitatea Timișești, având o lungime de 59 km. În zona carpatică primește afluenți mai importanți pe dreapta (Pluton-Dolhești, Domesnic, Secu), iar în depresiunea subcarpatică primește cel mai important afluent al său, râul Nemțișor.

Suprafața bazinului hidrografic al râului Neamț este de 210 km².

3.5 Solurile

În zona orașului Târgu Neamț predomină solurile podzolite brune argilo-iluviale, care se găsesc în același areal cu solurile brune de pădure din care au evoluat. Subtipurile de sol prezente în zona sunt: solurile brune podzolite, soluri brune-gălbui podzolite și soluri brun-montane podzolite. Solurile brune podzolite sunt sărace în humus, iar cele podzolite sunt acide. Toate aceste tipuri sunt sărace în azot, fosfor, potasiu și microelemente. Astfel de soluri sunt prielnice unui număr mic de plante, îndeosebi pentru grâu, secară, orz, porumb, cartofi, trifoi, mazăre, fasole, rădăcinoase și in de fibre. Necesită o fertilizare mai puternică cu gunoi de grajd în doze mari, turbă la intervale de 2-3 ani sau îngrășăminte verzi.

3.6 Populația

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Târgu Neamț se ridică la 18.695 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 20.496 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,3%), cu o minoritate de romi (1,77%). Pentru 4,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,32%). Pentru 4,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Dacă în 1913 urbea număra 9.216 locuitori, în 1927 populația orașului ajunsese la 10.124 suflete, din care 7.170 români, 2.773 evrei restul fiind de alte naționalități. Numărul de evrei va scădea vertiginos în perioada comunistă.

La 1 ianuarie 1993, în orașul Târgu Neamț locuiau 22.396 persoane, dintre care 11.505 de sex femeiesc și 10.891 de sex bărbătesc. Ca structură etnică, 22.102 sunt români, alături de care locuiesc 112 romi, 34 evrei, 12 germani și 119 alte naționalități. După religie, 21.811 (97,4%) sunt ortodocși, 116 sunt ortodocși de stil vechi, 66 adepți ai religiei creștine după evanghelie, 26 adventiști, 82 romano-catolici, 40 adepți ai cultului mozaic, 22 martori ai lui Iehova, 9 penticostali, 187 alte religii.

Capitolul II. Mediul înconjurător

2.1 Spațiile verzi

2.1.1 Caracteristicile generale ale spațiilor verzi

Spațiile verzi sunt un element fundamental pentru habitatul uman. Gama spațiilor verzi este una foarte largă, luându-se în evidență două categorii mari: spații verzi intravilane (spații verzi urbane) și spații verzi extravilane.

Termenul de spațiu verde este înscris în cadrul Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 (legea privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi urbane) ca zona verde în cadrul orașelor și municipiilor, definită ca o rețea mozaicata sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărei specific este determinat de vegetație (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă și erbacee).

O altă definiție prezintă spațiul verde ca o zonă verde ce constă din teritorii ce au o valoare semnificativă de patrimoniu natural și care necesită protecție și/sau ecosisteme de o biodiversitate unică, amenințate de poluare, ca și coridoare ce leagă „insule” protejate izolate.

Dacă în trecut spații verzi erau numai în curțile diferitelor locuințe mai răsărite, odată cu creșterea densității populației umane și realizarea locuințelor supraetajate, s-a impus necesitatea păstrării și realizării conștiente a unor suprafețe verzi tot mai mari în orașe (Godeanu, Paraschiv, 2005). În prezent urbaniștii apreciază că un oraș, cu cât este mai mare, cu atât are nevoie de spații verzi mai mari per locuitor, acestea având influență asupra zonei învecinate pe distanțe diferite în funcție de tipul și mărimea spațiului verde (Tabel 2.1.1).

Tabelul 2.1.1 Necesarul de spații verzi în localitățile urbane

Sursa datelor: Muja, 1994

În Europa, spațiile verzi au apărut odată cu dezvoltarea industrială din secolul al XIX-lea, când a avut loc o trecere bruscă a populației de la mediul rural la cel urban. Încă din acele timpuri, aceste spațiile verzi, formate din parcuri și grădini, erau percepute ca fiind foarte importante pentru calitatea vieții urbane și a stării de sănătate a clasei muncitorești. Însă, odată cu apariția acestora, ele au fost în mod diferit de fiecare popor în parte și totodată s-au dezvoltat diferit. Ca exemplu, spațiile verzi publice înregistrează cea mai mare dezvoltare în partea de nord a continentului. Treptat, de la nor la sud, suprafețele acestora se diminuează. Acest lucru, dă orașelor din sud, cele mai mici valori medii raportate la numărul de metrii pătrați pe cap de locuitor. Acest fenomen se explică prin cultura și mentalitatea pentru natură, a fiecărei națiuni în parte, prin diversitatea speciilor și naturalețea pe care fiecare popor o redă în procente în cadrul fiecărui spațiu verde.

Un alt factor la fel de important îl constituie nivelul de dezvoltare al fiecărei țări. Unul din criteriile care pot duce la extinderea, stagnarea sau chiar diminuarea suprafețelor acestor categorii de spații urbane îl constituie sumele de bani alocate pentru fiecare categorie de spațiu verde. Un alt criteriu la fel de important ce influențează politica acestor spații verzi urbane îl reprezintă și politica de mediu pe care o implementează și o aplică fiecare țară în parte.

La nivel european, pe data de 11 ianuarie 2004, Comisia Europeană a adoptat Comunicatul COM(2004)60 ’’ Către o strategie tematică asupra Mediului Înconjurător Urban ’’, care definește ideile comisie referitoare la Strategia Tematică asupra Mediului Înconjurător Urban, care a fost adoptată în decembrie 2005.

În statele membre ale Uniunii Europene, problema spațiilor verzi este reglementată atât prin legislația specifică cât și prin hotărârile și acțiunile administrației publice locale

În categoria spațiilor verzi urbane intră parcurile, amenajările din fața unor edificii mai importante, scuarurile, grădinile botanice, zonele verzi de-a lungul cursurilor de apă, cimitirele, rondurile de la întretăierea unor drumuri mai importante, aliniamentele stradale și chiar unele zone de parcare (Godeanu, 2004).

Spațiile verzi urbane sunt de mai multe tipuri (Godeanu, Paraschiv, 2005):

acces nelimitat (folosite de un grup restrâns de locuitori: curțile caselor familiale, curțile din cadrul cvartalelor de blocuri, spațiile verzi din cartierele de blocuri, spațiile verzi amenajate pe acoperișurile unor blocuri, precum și balcoanele);

acces limitat sau cvasi-limitat (aliniamente stradale, amenajările verzi din fața unor

edificii, spațiile verzi din jurul unor monumente, parcurile, scuarurile, rondurile florale, etc.);

profil specializat (grădini botanice, plantații de protecție etc.).

Spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din zonele urbane

(Legea nr. 24/2007, art. 3):

parcuri;

scuaruri;

aliniamente plantate în lungul bulevardelor și străzilor;

terenuri libere, neproductive din intravilan: mlaștini, stâncării, pante, terenuri afectate de alunecări, sărături care pot fi amenajate cu plantații.

În sensul legii nr. 24/2007, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

parc – spațiul verde, cu suprafața de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal

specific și din zone construite, cuprinzând dotări și echipări destinate activităților cultural-educative, sportive sau recreative pentru populație;

scuar – spațiul verde, cu suprafața mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților economice, social-culturale, de învățământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii și tineret sau în alte locații;

aliniament plantat – plantațiile pe spațiul verde cu rol estetic de protecție, de ameliorare a climatului și calității aerului, amplasate în lungul căilor de circulație sau al cursurilor de apă.

Spațiile verzi, ca suprafețe acoperite cu vegetație, se definesc prin capacitatea de

îmbunătățire a microclimatului, a regimului fonic, prin gradul de dotare utilitară și decorativă a zonelor de odihnă, recreere, agrement, sport, și prin valoarea estetică globală.

Importanța spațiilor verzi rezidă în funcționalitatea ecologică și funcționalitatea social-economică (Pătrășcoiu, 1972), în capacitatea acestora de a exercita anumite funcțiuni naturale și de protecție a mediului înconjurător, de a asigura o serie de funcții multiple. Spațiile verzi fac parte integrantă din viața comunitară, contribuind la imaginea socială, iar gradul în care este reprezentată arhitectura peisagistică în urbanismul unei așezări reflectă statutul de dezvoltare socială și economică a acesteia (Florincescu, 1999).

În ultimul timp, un rol tot mai important îl dețin inițiativa și investiția privată în amenajarea peisagistică, nu numai spațiilor verzi din jurul locuințelor, dar și al zonelor aferente sediilor și spațiilor de producție ale agenților economici și comerciali, ale diverselor organizații și chiar ale instituțiilor publice.

În cadrul funcționalității ecologice, principalele funcții ale spațiilor verzi sunt: funcția hidrologică, antierozională, climatico-sanitară, recreativă, estetică, științifică și educativă.

Funcția hidrologică se caracterizează prin efectele spațiilor verzi asupra reținerii precipitațiilor atmosferice, echilibrarea alimentării susținute a pânzei de apă freatică, reducerea și purificarea scurgerilor de apă, prevenirea torenților(de exemplu, în Târgu Neamț, ’’Culmea Pleșului’’ poate reține apa din precipitații, reducând scurgerile semnificative de apă) .

Funcția antierozională include însușirile spațiilor verzi de a împiedica eroziunea solului și degradarea rocilor, de a reține materialele aluvionare și a consolida malurile cursurilor de apă etc. (de exemplu, în Târgu Neamț, spațiile verzi de pe malurile râului Neamțu ajută la consolidarea acestora).

Funcția climatică constă în însușirile spațiilor verzi de a modera extremele climatice prin micșorarea vitezei vântului, sporirea umidității atmosferice, reducerea intensității radiației solare etc.

Funcția sanitară (sanitar-igienică) a spațiului verde este reprezentată de ansamblul însușirilor acestuia de a contribui la realizarea unor condiții de mediu favorabile sănătății oamenilor. Această funcție se referă la acțiunea directă asupra organismului uman prin crearea de condiții cât mai apropiate de nivelul optim existențial al ființei umane prin scăderea intensității luminii directe sau reflectate, stimularea schimburilor de aer, oxigenarea și purificarea aerului, reducerea curenților de aer (Iliescu, 1998), fixarea și chiar metabolizarea unor poluați (monoxid de carbon, dioxidul de azot, diverse metale grele), ionizarea negativă și epurarea biologică a aerului.

Aerul din oraș este poluat de numeroase particule aflate în suspensie, produse de activitatea industrială, traficul rutier, diverse activități cotidiene. Aceste particule sunt: toxice (metale grele, cum este plumbul emis de autovehicule), cancerigene (hidrocarburi rezultate în urma combustiei incomplete). Particulele din atmosfera urbană poluată sunt nocive pentru aparatul respirator uman. Ele îngreunează și suprasolicită sistemul uman de apărare și exercită un efect depresiv asupra amplitudinii mișcării aparatului respirator, diminuând oxigenarea, ceea ce conduce la oboseală, devitalizare. Atmosfera urbană este, de asemeni, contaminată de diverse gaze toxice. Un autovehicul degajează în medie 2-4 grame oxizi de azot la un parcurs de 1 km.

Asocierea frecventă a poluării prin particule cu poluarea gazoasă și formarea de peroxizi, cloruri etc. sunt periculoase atât pentru om cât și pentru plante. Această poluare este atenuată de foliajul arborilor; vegetația este capabilă de a fixa monoxidul de carbon, pe o alee cu arbori și arbuști, absorbindu-se până la 30% din monoxidul de carbon emis. Denumite și plămâni ai orașelor, spațiile verzi purifică aerul, captând în medie, vara, până la 50% din praful atmosferic, iar iarna, până la 37% (Bleahu, 2004).

Spațiile verzi au, de asemenea, capacitatea de a neutraliza pulberi biologic active (radioactive), extrem de periculoase pentru sănătatea oamenilor. Acestea contribuie la reducerea poluării fonice, acționând ca o adevărată barieră acustică. Coroanele arborilor și arbuștii reduc poluarea sonoră, absorbind în jur de 26% din energia sonoră, contribuind la starea de sănătate și confort urban. Peluzele gazonate pot diminua intensitatea zgomotului cu până la 6 decibeli. În general, în orașele mari, intensitatea zgomotului atinge frecvent 80 de decibeli în zonele intens traficate față de 45-55 de decibeli, cât este limita acceptabilă pentru un ambient urban. Speciile cu coronament larg, frunziș bogat, ca arțarul teiul, carpenul, fagul, stejarul contribuie, în mare măsură, la reducerea intensității zgomotului (Muja, 1994).

O importanța sanitară deosebită o au spațiile verzi asupra stării psihice, care influențează, într-o mare măsură, starea fizică a organismului uman: activitatea organelor digestive, secretoare sau cu funcții motrice, circulația sângelui, respirația, funcția endocrină etc. Se consideră că aproape jumătate din patologia umană este condiționată de psihic. De aceea, la amenajarea spațiilor verzi se urmărește ca acestea să influențeze asupra sentimentelor, stimulând emoțiile stenice (bucurie, vioiciune) care tonifică și fortifică activitatea organismului și să le reducă sau înlăture pe cele astenice (îngrijorare, tristețe, supărare, depresiune) care slăbesc sau dezorganizează activitatea organismului. Prin forma trunchiului, a coroanei, dispoziția ramurilor, modul lor de grupare, arborii exercită o acțiune diferită asupra stării psihice. Coroanele arborilor foioși sau rășinoși, de formă sferică sau conică, stimulează voința, elanul, fermitatea. Coroanele sferice contribuie la întreținerea unei stări psihice normale, creând o atmosferă liniștită, familială. Formele tip umbrelă au efecte calmante, degajând o atmosferă de ocrotire, apărare. Coroanele compacte cu frunziș bogat, stimulează puterea de concentrare și cea creatoare, iar coroanele transparente și contururile vagi acționează ca un factor conservativ, tradițional, de continuitate.

Gradul de luminozitate, ca și culorile diferite ale spațiilor verzi, influențează asupra stării psihice; în timp ce o poiană sau un parter de flori intens luminate imprimă un sentiment de stimulare, de dinamism, o porțiune umbrită dintr-o zonă verde constituie un mediu tipic conservant. De aceea, pentru oamenii suprasolicitați, agresați, spațiile verzi trebuie să fie în așa fel amenajate, încât dozarea luminii soarelui să fie moderată, pe când cei în stare de depresiune psihică au nevoie de mai multă lumină (Negruțiu, 1980).

Gama cromatică a vegetației este variată și într-o continuă modificare, după anotimp. Culoarea verde are un efect benefic asupra psihicului uman, în orice conjunctură. Culorile galben, roșu, portocaliu și nuanțele vii ale lor înviorează peisajul și favorizează buna dispoziție, iar culorile reci, precum albastru, gri, predispun la liniște, calm și pasivitate. Formele și culorile vegetației, jocurile de lumină și umbră influențează psihicul uman și starea de spirit a celor ce beneficiază de spațiile verzi, care își impun, și în acest fel, amprenta asupra calității mediului ambiant urban.

Funcția recreativă a spațiului verde se reflectă în efectele benefice resimțite de organismul uman prin activitatea în aer liber. Ca urmare a intensificării acțiunii factorilor de stres și poluanți, omul societății moderne „simte tot mai mult nevoia“ de a evada în mijlocul naturii, în scopul refacerii capacității sale psihice și fizice, al relaxării, al destinderii, al recreării stării sale generale.

Spațiile verzi constituie o ambianță deosebit de favorabilă pentru practicarea a numeroase activități recreative: plimbări pe jos, practicare jogging, pescuit, picnic, fotografierea sau pictura în aer liber, observarea unor specii de arbori deosebiți etc. Însăși trecerea printr-o zonă verde intravilană, provoacă sentimente diferite, contrastante cu cele înregistrate atunci când se traversează peisaje urbane în care betonul, sticla, asfaltul și zgomotul predomină. În spațiile verzi, recrearea umană se realizează permanent. Aceasta poate fi de scurtă durată, în zonele aglomerate, cum sunt aliniamentele stradale sau scuarurile, sau poate fi o odihnă mai îndelungată, activă sau pasivă, ca repausul pe o bancă sau plimbare ușoară, realizate în parcurile

publice sau în cele de cartier, în grădinile botanice. Spațiul verde contribuie enorm la confortul urban, ca parte componentă a unui peisaj urban optim, caracterizat de un raport echilibrat între construcții vegetație, căi de circulație.

Funcția estetică prin prezența lor pe un anumit teritoriu, spațiile verzi imprimă acestuia o deosebită valoare decorativă, apreciată prin satisfacția ce o realizează omul față de vegetația arborescentă, arbustivă, erbacee sau floricolă care, datorită tulpinilor, ramurilor, frunzelor, florilor, lujerilor, fructelor ori semințelor, dau impresia unui lucru bine organizat, compus, în care părțile se îmbină între ele și se subordonează în mod armonios întregului, pentru a pune în evidență „măsura inerentă a fiecărei compoziții, ceea ce înseamnă, de fapt, frumusețe“ (Negruțiu,1980).

Funcția științifică și educativă este exercitată de zonele verzi monumente ale naturii, de rezervațiile științifice, grădinile botanice etc. În orașul Târgu Neamț și împrejurimi, spațiile care îndeplinesc funcția științifică și educativă sunt ariile protejate, cum ar fi Culmea Pleșului, Cetatea Neamțului, Rezervația Naturală – Zimbrăria Dragoș Vodă din Vânători Neamț.

Din analiza funcțiilor spațiilor verzi rezultă că acestea au un rol foarte important în ceea ce privește îmbunătățirea calității vieții, prin: îmbunătățirea calității aerului inspirat, diminuarea încălzirii zonelor urbane, contribuie la starea de relaxarea a oamenilor, reducerea efectelor emisiilor de dioxid de carbon din zonă și prin a diminuarea consumul de energie din timpul verii (cu aparatele de aer condiționat).

Prin procesul de fotosinteză, plantele consumă dioxid de carbon și eliberează oxigen, constituind, astfel, alături de planctonul din oceane, principalele surse de oxigen ale planetei. Studiile actuale arată că un hectar de pădure produce, în medie, 10 t de oxigen pe an și consumă 14 t CO2. În decursul unei zile, o suprafață foliară de 25 mp furnizează necesarul de oxigen pentru o persoană (Bernatzky A., 1978).

De aceea, prin implementarea unui sistem de colectare selectiv al deșeurilor din sticlă și prin reutilizarea acestora, proiectul urmărește protejarea spațiilor verzi ale orașului și cele din împrejurimi pentru a îndeplini funcțiile enumerate mai sus i pentru conformarea normelor europene.

2.1.2 Spațiile verzi în Orașul Târgu Neamț

Spațiul verde este reprezentat de o suprafață de teren amenajată în ansamblu construibil al municipiului, având fondul dominant constituit din vegetație. Specific orașelor montane este suprafața mică a spațiilor verzi din cadrul intravilanului, dar mai ales din zona rezidențială. În cadrul orașului Târgu Neamț, intravilanul reprezintă 20,3% din totalul suprafeței construite, restul fiind ocupat de păduri pășuni, fânețe, teren arabil. În cadrul acestor suprafețe construite, zonele amenajate pentru spațiile verzi ocupă o suprafață foarte mică ( sub 2% ), în care sunt incluse, Cetatea Neamțului, Parcul Casa de Cultura, Parcul Ion Creangă, Platforma Ozana și alte suprafețe înierbate.

În categoria spațiilor verzi intră și scuarurile, care în orașul Târgu Neamț lipsesc cu desăvârșire. La aceste categorii de spații verzi intră și cele cu folosință restrânsă din incintele instituțiilor și întreprinderilor ( școli, spitale, case memoriale, biserici, etc).

Dintre speciile de plante amenajate în orașul Târgu Neamț menționez următoarele:

Arborii rășinoși – prezența lor fiind extrem de importantă deoarece majoritatea își continuă vegetația și în sezonul rece, preluând astfel o parte din poluanții gazoși. Printre spațiile întâlnite în parcuri se numără: tisa (Texus baccata), brazi (Abies alba, Abies concolor și Pseudotsuga dauglasii), molizii (Picea abies, Picea englmannii), pinii (Pinus, P. pinea, P. strobus).

Arbori foioși – rezistenți la condițiile meteo specifice regiunii: platanul (Platanus acerifolia), salcâmul (Robinia globasu, R. pseudacacia), salcâmul galben (Laburnum vulgare).

Aliniamentele au în compoziția lor: tei, care în proporție de 25% nu rezistă la poluare intensă; castani (Aesculus hippocastanum, A. carnea) sunt sensibili la secete mari și la poluare intensă; arțari autohtoni și americani (Acer negundo, A. saccharinum, A. rubrum), frasini (Fraxinus ornus, F. excelsior, F. pennsylvanica, F. americana, F. monophylla). În zonele locuite sunt alese exemplare de plopi masculi, care nu fac semințe cu puf (pentru prevenirea alergiilor). În plantații apar local: mesteceni (Betula pendula, B. alba, B. pubescens), albizia (Albizia julibrissina); oțetarul (Rhus typhina); paulovnia (Paulovnia imperialis, P. tomentosa); arborele lalea (Liriodendron tulipifera).

Capitolul III. Gestionarea deșeurilor în orașul Târgu Neamț

3.1 Generalități

Conceptul de deșeu, în general greu de definit, include o categorie vastă de produse, variabilă în timp și spațiu, care, cel puțin în raport cu intenția și gradul de valorificare actual, nu are valoare economică deosebită, ridicând probleme generale de separare, depozitare și eventual revalorificare.

Legislația europeana definește termenul de deșeu în articolul 1 al Directivei Consiliului 75/442/CEE privind deșeurile astfel: ’’deșeu înseamnă orice substanță sau obiect de care posesorul se debarasează sau i se cere să se debaraseze conform prevederilor legilor naționale în vigoare‘’. Definiția a fost modificată de Directiva Consiliului 91/156/CEE (Directivă cadru) astfel: ’’ deșeul va însemna orice substanță sau obiect pe care posesorul îl aruncă, sau intenționează sau este obligat să-l arunce’’.

Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deșeuri după închidere. În România, responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale aparține administrațiilor publice locale, care, prin mijloace proprii sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator autorizat, trebuie să asigure colectarea (inclusiv colectarea separată), transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri.

La nivelul anului 2009, mai mult de 95% din cantitatea de deșeuri municipale colectată de operatorii de salubrizare a fost eliminată prin depozitare, ratele de reciclare și valorificare a acestor tipuri de deșeuri fiind încă foarte reduse. În anul 2009, din 6264,78 mii tone deșeuri municipale colectate de operatorii de salubritate (exclusiv deșeuri din construcții și demolări), au fost valorificate 100,56 mii tone deșeuri, din care 93,62 mii tone prin reciclare și 6,94 tone prin coincinerare.

Gradul de valorificare redus are în primul rând cauze de natură tehnică (inexistența infrastructurii de colectare separată și de sortare în cele mai multe zone ale țării, respectiv lipsa capacităților de reciclare pentru anumite tipuri de materiale), dar și economică (lipsa unor instrumente financiare care să stimuleze / oblige operatorii de salubrizare să livreze deșeurile colectate către instalații de tratare / valorificare și nu către eliminare). Menționăm și faptul că, în paralel cu activitatea operatorilor de salubrizare, există circuite paralele de colectare și sortare a deșeurilor reciclabile din deșeurile municipale (puncte de colectare autorizate, sortări ad-hoc la intrarea în depozitul de deșeuri), dar care nu sunt cuantificate ca atare, ceea ce conduce la o scădere aparentă a valorii ratelor de reciclare / valorificare a acestora, per ansamblu.

În același timp, pentru anumite tipuri de deșeuri nu există practic opțiuni viabile de reciclare pe plan național (de exemplu, pentru sticlă, se înregistrează atât o capacitate tehnică relativ redusă a fabricilor de sticlă pentru a prelucra deșeuri, cât și o lipsă de interes, având în vedere calitatea slabă a deșeurilor de sticlă furnizate, respectiv costurile suplimentare care ar fi necesare pentru a obține deșeuri de calitate corespunzătoare). Interesul pentru reciclare este mai mare în cazul metalului, plasticului și hârtiei, dar și aici se înregistrează cantități relativ importante care sunt colectate separat și apoi transportate în afara granițelor României pentru reciclarea propriu-zisă. In anul 2009 au fost exportate în vederea valorificării cca. 380 mii tone deșeuri de hârtie, plastic și metal.

Valorificarea energetică a deșeurilor de ambalaje cu putere calorică se realizează, în primul rând, în fabricile de ciment care sunt autorizate pentru coincinerarea deșeurilor. In anul 2009 au fost valorificate prin coincinerare cca 10 mii tone deșeuri de ambalaje colectate selectiv din deșeurile municipale. Până în momentul actual, cantitatea de deșeuri de ambalaje coincinerată nu a fost foarte mare, având în vedere că, pe de-o parte, se acordă atenție în primul rând reciclării, iar pe de altă parte, cantitatea de deșeuri pretabilă coincinerării este relativ redusă. Eliminarea deșeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în România nu au fost puse în funcțiune instalații pentru incinerarea deșeurilor municipale.

Depozitarea deșeurilor municipale se realizează atât pe depozite conforme (27, la nivelul anului 2010), cât și pe depozitele neconforme care pot continua operarea, respectiv sistează activitatea, conform perioadelor de tranziție aprobate de UE (prevăzute în HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor).

Principiile generale care trebuie să stea la baza elaborării unei strategii de management integrat al deșeurilor sunt :

conservarea și îmbunătățirea condițiilor de sănătate a oamenilor;

dezvoltarea durabilă;

evitarea poluării prin măsuri preventive;

conservarea diversității biologice și reconstrucția ecologică a sistemelor deteriorate;

conservarea moștenirii valorilor culturale și istorice;

principiul “poluatorul plătește”;

stimularea activității de redresare a mediului.

Criteriile pe baza cărora trebuie stabilite obiectivele protecției mediului, în general, și a managementului integrat al deșeurilor, în cazul studiat, sunt:

menținerea și îmbunătățirea sănătății populației și a calității vieții;

menținerea și îmbunătățirea calității productive și de suport a sistemelor ecologice naturale;

apărarea împotriva calamităților naturale și accidentelor;

respectarea prevederilor Convențiilor Internaționale și ale Programelor Internaționale privind protecția mediului;

maximizarea raportului beneficiu / cost;

integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.

Conform Directivei 2008/98/CE, prevenirea este prima prioritate în gestiunea deșeurilor și reprezintă măsurile luate înainte ca o substanță, un material sau un produs să devină deșeu.

Ierarhia deșeurilor are la bază ordinea priorităților cadrului legislativ și al politicii în materie de prevenire a generării și gestionarii deșeurilor, după cum urmează:

prevenirea poluării;

minimizarea apariției deșeurilor;

reutilizarea;

reciclare;

valorificare energetică;

eliminarea (depozitare);

Figura 3.1.1 Conceptul de ierarhizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor

Conform ierarhiei din Figura nr 3.1.1 se observă că un loc prioritar în ocupă conceputul prevenirii deșeurilor, urmat de minimizarea cantității de deșeuri, reutilizarea deșeurilor, reciclarea, recuperarea de energie și în ultimul rând eliminarea prin depozitare. Cu toate că ierarhia deșeurilor nu trebuie privită ca o regulă rigidă, scopul deplasării către o societate a reciclării și recuperării înseamnă că reutilizarea și reciclarea materialelor ar trebui să fie preferată în defavoarea valorificării energetice și eliminării prin depozitare.

Al 6-lea Program de Acțiune pentru Mediu al Uniunii Europene, care a fost adoptat în anul 2002, stabilește ca priorități ale politicii în domeniul protecției mediului, utilizarea durabilă a resurselor naturale și gestionarea deșeurilor. Astfel, au fost lansate două strategii de către Comisia Europeană:

Strategia tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale, care țintește spre reducerea impactului negativ asupra mediului cauzat de utilizarea resurselor naturale pentru creșterea economică;

Strategia tematică privind prevenirea și reciclarea deșeurilor, strategie pe termen lung a cadrului pentru revizuirea politicii deșeurilor în Uniunea Europeană, în lumina priorităților stimulate în cel de-al 6-lea program;

Managementul deșeurilor are implicații majore asupra mediului, lucru recunoscut de cele mai multe țări, el reprezentând o problemă de mediu majoră, atât pentru țările dezvoltate cât și pentru cele în curs de dezvoltare în ceea ce privește protecția sănătății populației și a mediului.

O componentă importantă a managementului deșeurilor o reprezintă planificarea în domeniu și coordonarea ei cu alte politici existente la nivel național, regional și local, planificarea făcând posibilă luarea în considerare a unui număr mare de factori diferiți care luați împreună, au impact asupra sistemului de management al deșeurilor [Banu A. și Radovici O., 2007]

Conform Directivei 1993/31, România trebuie să reducă cantitatea anuală de deșeuri biodegradabile depozitate până la 2,4miloane toane până în 2013. Această țintă de 2,4 milioane tone a fost stabilită în acord cu prevederile art.5 al Directivei și reprezintă 50% din cantitatea totală a deșeurilor municipale biodegradabile produse în 1995. Planul Național de Management al Deșeurilor, cât și Planurile Regionale de Management al Deșeurilor, au fost elaborate în cadrul unui proces de consultare partenerială cu factorii interesați regionali, care au identificat și prioritizat nevoile de investiție la nivel regional în scopul îndeplinirii angajamentelor asumate pentru acest sector. Autoritățile locale sunt responsabile pentru implementarea acestor angajamente în conformitate cu strategia națională pentru serviciile publice.

3.2 Clasificarea deșeurilor

Din punct de vedere al sursei de generare:

deșeuri menajere și asimilabile cu cel menajer – hârtie, carton, plastic;

deșeuri agricole – cele provenite din unități agricole sau zootehnice;

deșeuri miniere și de la cariere – cele provenite din activități miniere;

deșeuri industriale – cele provenite din procese tehnologice;

deșeuri de fabricație

deșeuri municipale – cele provenite din spații verzi, activitatea cotidiană a populației;

deșeuri de la generarea energiei. Agricultura fiind, de departe, cel mai mare contribuabil.

Clasificarea după sursa de generare

Din punct de vedere al compoziției:

deșeuri cu compoziție anorganică – metale și nemetale, sticlă, ceramică, zgură etc.;

deșeuri de compoziție organică – resturi vegetale, resturi animaliere, hârtie, cartoane etc.;

Din punct de vedere al caracteristicilor principale de tratare:

deșeuri combustibile – resturi de la hârtie, cartoane, textile, plastice, lemn;

deșeuri organice – resturi alimentare, dejecții animale;

deșeuri inerte – resturi metalice, sticla, ceramică, zgură, cenușă, pământ;

Din punct de vedere al posibilităților de refolosire:

deșeuri refolosibile ca atare – sticlă, textile, plastice, lemn;

deșeuri refolosibile ca materii prime secundare – deșeuri de hârtie, carton, sticlă, textile, plastice, pielărie, bucătărie etc.;

Din punct de vedere al gradului de agresivitate față de mediu:

deșeuri periculoase – cele care sunt explozibile, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, mutagene etc.;

deșeuri inerte – cele care nu suferă nicio transformare fizică, chimică sau biologică, cu potențial reduc de poluare;

Clasificarea deșeurilor în România

În cadrul efortului legislativ pe care autoritățile române îl fac pentru a se apropia de legislația Uniunii Europene, și în domeniul deșeurilor au fost elaborate și aprobate mai multe acte legislative. Astfel, pe lângă Legea Protecției Mediului nr. 137/1995, în ultima perioadă s-a emis Ordonanța de Urgență a Guvernului 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001, iar în 2002 Guvernul României a dat Hotărârea nr. 856 din 16 august 2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase (HG 856/16.08.2002).

Conform acestor acte normative, toți agenții economici care generează deșeuri au obligația să țină o evidență a gestiunii acestora. Evidențele se centralizează de către autoritățile teritoriale și de autoritatea centrală pentru protecția mediului.

3.3 Gestionarea deșeurilor în orașul Târgu Neamț

‚’’Deșeurile municipale și cele asimilabile sunt reprezentate de deșeurile generate în gospodăriile populației (menajere), societăți comerciale, instituții, unități prestatoare de servicii, deșeuri stradale, deșeuri din parcuri și spații verzi, deșeuri din construcții și demolări.’’ (raport anual 2014, ANPM, Neamț).

Potrivit raportului privind starea mediului în județul Neamț, pe anul 2014 al Agenției pentru Protecția Mediului Neamț, ’’ gestionarea deșeurilor reprezintă una dintre problemele cele mai intense de protecția mediului ’’. Din cauza creșterii consumului din ultimii ani, cantitatea de deșeuri generate a crescut în intervalul 2003 – 2006 și a scăzut în intervalul 2009 – 2013. Scăderea mai mare a cantităților de deșeuri colectate și a celor generate și necolectate în intervalul 2009 – 2013 este cauzată de scăderea populației la nivelul județului, atât în mediul urban cât și în mediul rural.

Conform Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor, județul Neamț este împărțit în 4 zone, repartizate, fie direct depozitului conform pentru deșeuri nepericuloase – Girov, fie uneia dintre stațiile de transfer – Codrun, Târgu Neamț și Tașca, după cum reiese din următoarea figură:

În continuare va fi descrisă zona 3, întrucât aceasta cuprinde zona Târgu Neamț (locul de implementare al proiectului de colectare, reutilizare și reciclare a deșeurilor din sticlă).

Zona 3 se află în partea nordică a Județului Neamț și este formată din 17 comune și orașul Târgu Neamț. (Figura 3.3.1).

Totalul populației din zona 3 era de 73 405 persoane în anul 2011, reprezentând 16,86% din totalul populației județului Neamț. În orașul Târgu Neamț, în anul 2011 erau înregistrate 18 695 persoane, reprezentând 3,97% din totalul populației județului Neamț.

În acord cu Comisia Națională pentru Prognoză, evoluția populației în județul Neamț se prezintă astfel:

Tabel 3.3.1 Prognoza evoluției populației în județul Neamț

Rezultatele recensământului populației și locuitorilor ( RPL – 2011) din octombrie 2011, prezintă numărul populației, al gospodăriilor și al fondului de locuințe la nivel național și teritorial. Conform rezultatelor, se constată o scădere semnificativă a populației în județul Neamț.

Tabel 3.3.2 Prognoza evoluției populației din județul Neamț ( 2016 – 2023)

Evidența numărului de locuitori este foarte importantă deoarece este în direct proporțională cu cantitatea de deșeuri generate. Cu cât numărul locuitorilor este mai mare cu atât cantitatea de deșeuri generată va fi mai mare.

În mediul urban situația este la fel ca cea a județului și anume, numărul locuitorilor este în scădere, așa cum reiese din figura 3.3.2.

Principalele categorii de deșeuri municipale, după sursa de generare, sunt următoarele:

Deșeuri menajere;

Deșeuri asimilabile provenite din comerț;

Deșeuri din grădini și parcuri;

Deșeuri din piețe;

Deșeuri stradale.

În general, managementul deșeurilor municipale nu îndeplinește standardele impuse de Uniunea Europeană. În mediul rural, colectarea deșeurilor nu este generalizată, dar gradul de deservire are în medie o tendință crescătoare.

În mediul urban, gestionarea deșeurilor municipale – generare/colectare, transport/depozitare este realizată de către agenții de salubritate care deservesc municipiile și orașele. În mediul rural serviciile de salubritate sunt asigurate, în cea mai mare parte, prin transferul responsabilității către operatorii județeni și prin servicii proprii într-un număr mic de comune.

Serviciul de salubrizare prestat în prezent în localitățile județului Neamț are ca obiectiv gestionarea unor categorii de deșeuri precum: deșeuri municipale, deșeuri industriale nepericuloase, nămolurile provenite de la stațiile de tratare și epurare a apelor.

Prin program PHARE și ISPA în orașul Târgu Neamț s-a trecut la restructurarea sistemelor de protecție a mediului și transportului. Sistemul de colectare se face pe patru fracții (deșeuri organice, hârtie și carton, sticlă, obiecte din plastic), cu excepția deșeurilor periculoase și a celor cu volum mare (aparate electrocasnice, mobilă) și deșeuri nespecifice – rezultate din construcții și demolări.

Punctele de colectare sunt prevăzute cu containere pentru deșeurile organice, containere tip iglu pentru materiale plastice, sticlă și hârtie-carton.

Obiectivele principale ale Sistemului de Management al Deșeurilor din ambalaje sunt:

Minimizarea generării deșeurilor de ambalaje;

Valorificarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje raportate la cantitățile de ambalaje introduse pe piață;

Crearea și optimizarea schemelor de reciclare a deșeurilor de ambalaje;

Sistemul de transport se realizează cu autospeciale prevăzute cu macara pentru containerele tip iglu, menținându-se și autospecialele vechi existente pentru containerele nemodernizate.

Cele șapte fracții principale de deșeuri ( deșeuri organice, hârtie și caton, sticlă, plastic, metal, lemn și deșeuri din construcții/demolări ) vor fi preluate și transportate către stația de sortare ( Stația de sortare din Târgu Neamț, cu o capacitate de circa 2.600 t/an a fot pusă în funcțiune în 2010 ( Phare CES 2005)) și mai departe transferate în centrele speciale pentru reciclare.

Județul Neamț dispune de – stație de sortare plastic, sticlă hârtie, metal, ce a fost dat în folosință în anul 2007. Stația este formată din două linii de sortare – mecanică și manuală, și are capacitatea de ≈ 3,4 t/h, ceea ce înseamnă în jur de 7000 t/an.

Cantitățile de deșeuri rezultate în urma operației de sortare în anul 2010 au fost de 562,72 t deșeuri din plastic; 1298,63 t deșeuri din hârtie și carton și 0,94 t deșeuri din metal. A fost prelucrată o cantitate de 2224,92 t de deșeuri provenite din colectarea selectivă.

– stație de compostare a deșeurilor biodegradabile. Materia necesară pentru procesul de compostare este reprezentată din deșeurile din serviciile municipale precum și de nămolul de la stațiile tratare ale orașelor ( în anul 2010 CJ Apa Serv Piatra Neamț nu a livrat nămol). Aceasta este construită pentru o capacitate de ≈ 25000 t/an – ( 12000 biodegradabil + 130000 componenta de structură ).

– stație de concasare pentru deșeurile provenite din construcții și demolări ce are o capacitate de 80 t/h, ceea ce înseamnă ≈ 15000 t/an. În anul 2010 au fost introduse în stația de concasare 2126,58 t deșeuri din construcții și demolări, obținându-se ≈ 555,5 tone material de construcție de calitatea a 2-a.

Agenții economici REMAT existenți în județul Neamț achiziționează atât de la persoanele fizice cât și de la cele juridice autorizate deșeuri reciclabile ( de tipul: hârtie, carton, plastic) pe care le prelucrează ( dezmembrare, sortare, mărunțire) în vederea reciclării.

Cantitățile de deșeuri municipale colectate în perioada 2007 – 2013 înregistrează o serie de variații. În intervalul 2007 – 2009 , cantitatea de deșeuri colectată este mai mare comparativ cu anii următori. Cea mai mare cantitate de deșeuri colectată s-a înregistrat în anul 2008, iar cea mai mică în anul 2013, urmat de anul 2011.

Scăderea cantităților de deșeuri colectate, cât și a celor generate și necolectate, în intervalul 2009 – 2013 este cauzată, printre ați factori, de scăderea populației la nivelul județului, atât în mediul urban cât și mediul rural. Datele recensământului din 2011, furnizat de Institutul Național de Statistică, indică o scădere a populației la nivelul județului de la 563392 locuitori în 2010 la 452900 locuitori în anul 2011.

Din punct de vedere al externalizării serviciilor în cadrul departamentului de management al deșeurilor Neamț( anul 2014), situația este următoarea:

75% Serviciul de management deșeului menajer;

60% Serviciu de management deșeu solid către agenți comerciali;

25% Serviciu de management deșeu solid către agenți industriali;

45% Serviciul de management al deșeului stradal;

15% Serviciu de management al nămolului orășenesc;

30% Serviciul de management al deșeurilor sanitare;

40% Serviciul de preluare a deșeurilor de echipamente electrice si electronice;

10% Serviciul de preluare a autovehiculelor abandonate;

15% Serviciul de management al deșeurilor estimative inerte (provenite din construcții și demolări);

20% Serviciul de management al deșeurilor toxice (medicale, radioactive);

5% Serviciul de informare și conștientizare a cetățenilor asupra managamentului deșeurilor solide;

Tabel 3.3.3 Cantități de deșeuri generate în Târgu Neamț și împrejurimi în perioada 2014 – 2015

În tabelul 3.3.3 este analizată cantitatea de deșeuri municipale generată în perioada 2014 – 2015. Se poate observa că cea mai mare cantitate generată se află în orașul Târgu Neamț la toate fracțiile de deșeuri, deoarece aceste cantități sunt influențate de numărul de locuitori.

Tabel 3.3.4 Cantități de deșeuri generate în perioada 2007 – 2013 în Județul Neamț

Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului segment Neamț-Baze de date MEDIUS 2009-2011 si SIM-SD 2012-20

Tabel 3.3.5 Cantitățile de deșeuri de ambalaje colectate în perioada 2013 – 2014

În ceea ce privește rata de valorificare a deșeurilor de ambalaje, în perioada 2010-2014 se observă o tendință crescătoare, ca urmare a măsurilor de colectare selectivă a materialelor reciclabile și măsurilor de încurajare a reciclării și valorificării.

Tabel 3.3.6 .Cantitățile de deșeuri de ambalaje valorificate, pe tipuri de material în perioada 2008-2012

În perioada 2010-2012 rata de reciclare a deșeurilor de ambalaje, prezintă o tendință crescătoare, iar în perioada 2013-2014 aceasta este în descreștere, ceea ce însemnă că județul Neamț are nevoie de un sistem de management al deșeurilor adecvat cu problemele de la momentul actual.

Tabel 3.3.6 Cantitățile de deșeuri de ambalaje reciclate, pe tipuri de material în perioada 2008-2012

Reciclarea deșeurilor din sticlă în perioada 2008 – 2010 prezintă o ușoară creștere la nivelul județului, scăzând brusc la o rată de 49,24 % în anul 2011. Putem observa că în anul 2012, atât cantitatea de deșeuri generată cât și rata de reciclare au început să crească.

Conform Normelor Europene privind valorificarea și reciclarea deșeurilor din sticlă, Județul Neamț a reușit doar în anul 2009 sa fie aproape de îndeplinirea cerințelor.

Distribuția pe județe a cantităților de deșeuri de ambalaje tratate nu este reprezentativă, ținând cont de faptul ca deșeurile colectate într-un județ pot ajunge la tratare în alt județ. În plus, o parte din deșeurile de ambalaje colectate în România sunt transportate în afara țării în vederea tratării. Obiectivele de reciclare/valorificare la nivel național, în anul 2012, au fost îndeplinite țintele conform tabelului de mai jos, ceea ce înseamnă că și pentru deșeurile colectate în județul Neamț s-au realizat aceleași ținte de reciclare/valorificare.

Tabel 3.3.7 Cantitățile de deșeuri din ambalaje valorificate/reciclate la nivelul județului Neamț

Scopul acestui proiect este de a valorifica și recicla deșeurile din sticlă în proporție de 100% pe raza orașului Târgu Neamț și a celor 9 localități specificate. Pentru fiecare tonă de sticlă reciclată folosită se economisește peste o tonă de resurse: 604,5 kg nisip, 197 kg sodă, 197 kg calcar și 69 kg aditivi.

Tabel 3.3.8 Listă operatori economici colectori a deșeuri ambalaje din județul Neamț

Conform tabelului 3.3.8, în orașul Târgu Neamț nu există operatori economici interesați de colectarea deșeurilor din sticlă, de aici și implicarea noastră de a iniția și educa populația spre reutilizare, reciclarea și valorificare

Cap. IV Înființarea și funcționarea unui centru pentru colectarea deșeurilor din sticlă

Titlul proiectului: Înființarea unui centru pentru colectarea deșeurilor din sticlă în

orașul Târgu Neamț

Stadiu: Implementare

Perioada de implementare: septembrie 2018 – septembrie 2023

Solicitant: Primăria – Târgu Neamț

Vânători

Pipirig

Agapia

Bălțătești

Crăcăoani

Răucești

Brusturi

Timișești

Colaborator: EUROSAL TRADE SRL

Centrul de dezvoltare locală ’’Speranța’’

Proiectul cu titlul ’’ Deșeurile din sticlă – o nouă dimensiune socială a reciclării și reutilizării. Studiu de caz: Înființarea unui centru pentru colectarea deșeurilor din sticlă în scopul reciclării și reutilizării în orașul Târgu Neamț’’, este propus de cetățenii orașului Târgu Neamț în conformitate cu prevederile art. 109 din Legea 215/2001, republicată cu modificările și completările ulterioare, privind Legea Administrației Publice.

Potrivit art. 109 din Legea 215/2001, al. 1 coroborat cu al. 2, cetățenii pot propune proiecte consiliilor locale și consiliilor județene pe a căror rază domiciliază, spre dezbatere și adoptare. Proiectele de hotărâri, promovarea acestora, pot fi inițiate de unul sau mai mulți cetățeni cu drept de vot, dacă este susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a unității administrative-teritoriale respective.

Extras text de lege

Capitolul VII din Legea 215/2001

Inițiativă cetățenească

Art. 109

Cetățenii pot propune consiliilor locale și consiliilor județene, pe a căror rază domiciliază spre dezbatere și adoptare, proiecte de hotărâri.

Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi inițiat de unul sau mai mulți cetățeni cu drept de vot. Susținerea se realizează prin semnăturile a cel puțin 5% din populația cu drept de vot a unității administrativ-teritoriale respective.

Art. 110

Inițiatorii depun la secretariatul unității administrativ-teritoriale forma pentru proiectul propus. Proiectul va fi afișat spre informare publică prin grila secretarului unității administrativ-teritoriale.

Inițiatorii asigură întocmirea listelor de susținători prin formulare puse la dispoziție de secretarul unității.

Listele de susținători vor cuprinde nume, prenume și adresa de domiciliu, respectiv seria și numărul actului de identitate, precum și semnătura susținătorilor.

Aceste liste de susținători pot fi semnate doar de cetățenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza unității administrativ-teritoriale respective, al cărei consiliu local / județean urmează să dezbată proiectul de hotărâre în cauză.

Art. 111

După depunerea documentației și verificarea acesteia de către secretarul unității, proiectul de hotărâre va urma procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local / județean, după caz.

În acest sens, am promovat prezentul proiect la inițiativa unui cetățean cu drept de vot și susținut de 5% din populația cu drept de vot a orașului Târgu Neamț. Inițiatorul principal al acestui proiect este doamna Sârghi Laura.

Secretarul unității pune la dispoziție formatul pentru listele de susținători. Aceste liste conțin, conform art. 110, al. 3, numele, prenumele, domiciliul, seria și numărul actului de identitate, inclusiv semnătura susținătorilor, acestea fiind necesare pentru a verifica valabilitatea și autenticitatea inițiatorilor.

După completarea și semnarea listelor, acestea sunt depuse la secretarul unității, cu forma proiectului cu scopul verificării legalității. Ulterior, urmează procedura de lucru efectivă a consiliului local Târgu Neamț, în conformitate cu art. 111, coroborat cu art. 43 și art. 44 din Legea 215/2001, prin care se specifică prin faptul că ordinea de zi a ședințelor se aprobă de către consiliul local, la propunerea celui care a cerut instruirea consiliului (primarul). Potrivit art. 44, proiectele de hotărâre înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului local nu pot fi supuse dezbaterii dacă nu sunt însoțite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

Extras text de lege (Legea 215/2001)

Art. 43

Ordinea de zi a ședințelor se aprobă de către consiliul local, la propunerea celui care a cerut întrunirea consiliului, conform condițiilor impuse de art. 39. Suplimentarea ordinii de zi se poate face doar pentru probleme urgente ce nu pot fi amânate pană la ședința următoare și doar cu votul majoritar al consilierilor locali prezenți.

După aprobarea proiectului în ședința de plen, prin grija secretarului, hotărârea de aprobare se transmite tuturor unităților și persoanelor implicate.

În Monitorul Oficial al Județului Neamț se va publica hotărârea consiliului local de aprobarea a proiectului, prin intermediul Consiliului Județean. Hotărârea se va face publică și se i se va verifica legalitatea de către instituția prefectului în termen de 30 de zile de la data aprobării în ședință.

După obținerea legalității, primarul din fiecare unitate implicată va semna un contract de parteneriat în numele Consiliului Local cu reprezentantul proiectului (doamna Sârghi Laura).

În parteneriat sunt specificate spațiile aparținând domeniului public ce urmează a fi puse la dispoziția inițiatorului. De asemenea sunt specificate și utilajele, autovehiculele, autoutilitarele aflate în proprietatea municipalității ce urmează a fi utilizate în vederea facilitării activității impuse de proiect.

După semnarea parteneriatului, reprezentantul oficial poate face demersurile pentru obținerea avizelor de funcționare, avizelor de construire și semnarea colaborărilor cu unitățile specificate în proiect.

4.1 Scopul / Obiectivele proiectului

Obiectivul general al proiectului este implementarea unui sistem de management al deșeurilor din sticlă la nivelul orașului Târgu Neamț și împrejurimi, în scopul creșterii cantităților de deșeuri de sticlă din sticlă reutilizată, reciclării deșeurilor din sticlă, protejării mediului înconjurător, conștientizării populației asupra importanței protecției mediului și folosirea deșeurilor din sticlă ca materie primă pentru producerea altor obiecte.

Proiectul conține măsuri de colectare selectivă, transport, transfer și depozitare a deșeurilor din sticlă, cu elemente de reutilizare și reciclare, dar și de promovare a beneficiilor proiectului.

Principalele obiective ale proiectului:

Creșterea ratei de colectare a deșeurilor din sticlă de până la 100% în zonele orașului Târgu Neamț și împrejurimi;

Promovarea reutilizării produselor din sticlă pentru a diminua cantitatea de deșeuri colectată și depozitată.

Promovarea reciclării deșeurilor din sticlă prin introducerea și extinderea sistemului de colectare selectivă;

Asigurarea remedierii problemelor ce țin de colectarea selectivă a deșeurilor din sticlă;

Întărirea capacității tehnice și manageriale a autorităților din orașul Târgu Neamț în ceea ce privește implementarea și operarea unui proiect de management al deșeurilor din sticlă;

Sprijinirea autorităților locale în realizarea unei strategii eficiente în domeniul tarifelor, facturării și colectării acestora;

Creșterea gradului de informare a populației cu privire la beneficiile rezultate din proiect, colectarea separată a deșeurilor din sticlă, reutilizarea și reciclarea acestora;

Protejarea mediului înconjurător;

Componentele proiectului:

Colectarea selectivă a deșeurilor din sticlă cuprinzând platforme de colectare, containere pentru colectarea acestora, autovehicule pentru transport, spațiu de lucru pentru procesul de reutilizare și spațiu pentru depozitare.

Construirea a 10 puncte de colectare a deșeurilor din sticlă în localitatea Târgu Neamț și 9 localități vecine ( Vânători, Pipirig, Agapia, Bălțătești, Crăcăoani, Grumăzești, Timișești, Răucești, Brusturi).

Recondiționarea halei de prelucrarea a sticlei.

Măsuri de creștere a gradului de conștientizare a publicului în vederea reducerii cantităților de deșeuri din sticlă.

4.2 Amplasarea sediului social , a punctelor de colectare și a secției de producție

Punctul central de colectare este amplasat pe malul stâng al râului Neamțu, pe platforma a gării, cunoscut de locuitori ca zona ’’Platforma Bârsan’’. Secția de producție face parte din punctul central al proiectului.

Amplasarea celorlalte 9 puncte de colectare a deșeurilor din sticlă se va face în apropierea stațiilor de transport persoane.

În ceea ce privește amplasarea sediului central și a platformei de prelucrarea a deșeurilor din sticlă, la propunerea personalului competent (primarul), ni s-a oferit spre închiriere acest spațiu ținându-se cont de poziționarea locației cu deschidere la șoseaua de centură și de accesibilitatea mașinilor de mare tonaj, acesta făcând legătura cu DN 14B. Locația fabricii de cărămidă va fi înființată la marginea orașului Târgu Neamț, județul Neamț, unde se vor folosi 2 000 de teren astfel:

800 reprezintă hala de producție;

500 reprezintă depozit nisip, sticlă, calcar, sodă calcinată;

100 reprezintă biroul administrativ;

170 atelier mecanic;

30 spațiu social pentru muncitori;

100 spațiu pentru depozitare și ambalare;

300 m2 parcare.

Punctul de colectare din localitatea Vânători va fi amplasat în stația de transport persoane nr 2 ’’poliție’’, în imediata apropiere a primăriei. Acest punct este ușor accesibil, pe jos sau cu autoturismul și nu încurcă alte activități limitrofe.

Punctul de colectare pentru localitatea Pipirig va fi amplasat în intersecția străzii principale cu strada Rezervației Naturale Vânători Neamț ( drumul ce duce spre Mănăstirea Secu și Mănăstirea Sihăstrie). Accesul se face foarte ușor, nu influențează activitatea locuitorilor din zona respectivă și facilitează diminuarea cantităților deșeuri din sticlă din zona imediat apropiată, fiind o zonă de camping foarte aglomerată în timpul sezonului cald.

Această zona este una intens circulată datorită mănăstirilor și a peisajului superb. Din această cauză, cantitatea de deșeuri colectată pe timpul sezonului cald este considerabilă, iar colectarea selectivă lipsește cu desăvârșire, turiștii lăsând deșeurile la voia întâmplării

Celelalte 7 puncte vor fi amplasate în localitățile menționate, în apropierea stațiilor de transport persoane, fără a perturba traficul sau altă activitate.

Centrele de colectare vor avea forma unui container și vor fi confecționate din elemente de oțel special tratat , cu grosimea de 1,5-2,5 mm. Pereții containerelor sunt realizați din panou sandwich, tablă 0,4mm – spumă poliuretanică 40mm – tablă 0,4mm. Acoperișul containerului panou sandwich tip acoperiș. Pardoseala  de jos în sus avem linoleum trafic greu , panou pal 25mm, elementele de structură metalice din 50 în 50 mm.

4.3 Structura organizatorică

Această lucrare reprezintă o cercetare realizată în predicție, ca necesitate de îmbunătățire a strategiei de mediu, a sistemului de colectare, reutilizare și reciclare a sticlei, din orașul Târgu Neamț și împrejurimi, în urma cerințelor cetățenești. Proiectul exprimat din anonimat devine o cerință clară, concretă și reală ce intră în circuitul cetățenesc.

Astfel, înființarea unui centru pentru colectarea sticlei în, scopul reutilizării și reciclării acesteia, trecând din stare informativă în stare formală.

Structura organizatorică a centrului de colactare și reutilizare a sticlei

4.4 Modul de colectare și funcționare

Deșeurile din sticlă se colectează în centrele special amenajate în orașul Târgu Neamț și împrejurimi. Colectarea se va face atât de către persoanele fizice cât și de cele juridice, fără a exista restricții de cantitate sau proveniență.

Punctele de colectare sunt dotate cu 2 containere:

unul pentru sticla din sticlă și borcane, în care există lăzi speciale pentru o manipulare sigură și eficientă;

unul pentru rămășițe din sticlă și anume: geamuri sparte, parbrize, etc.

În urma discuțiilor avute cu cele 10 primării s-a hotărât ca prețul oferit pe un kg de sticlă reutilizabilă să fie de 20 bani/kg sau de reducere la achiziționarea unui produs finit.

În cele 10 centre de colectare amplasate se va afla câte o persoană care va prelua sticla, o va cântări și va nota cantitatea depusă. Deșeurile vor fi manipulate cu grijă și vor fi depozitate funcție de proprietăți și culoare în containerul potrivit.

Fiecare persoană ce va preda la centru deșeuri din sticlă, va fi notată într-un ce va conține date precum: nume și prenume, nr. și seria CI, cantitatea depusă și după caz, adresa de e-mail sau nr. telefon.

Toate aceste date vor fi necesare pentru o evidență clară a cantităților depuse de fiecare beneficiar și vor fi comunicate prin e-mail sau mesaj telefonic la sfârșitul fiecărei luni. Condiția impusă pentru a putea beneficia de reducere sau de cuponul de 100 de lei este ca întreaga cantitate să fie acumulată în decursul unui an. Cantitățile depuse de către fiecare persoană se vor acumula, iar când se va atinge cantitatea de peste 450 de kg, va fi anunțat pentru ridicarea cuponului.

În ceea ce privește centrul de colectare nr 3, din localitatea Leghin – Pipirig , aici, cantitatea de sticlă din sticlă va fi taxată cu 30 bani/kg (pe timpul sezonului cald, mai-septembrie), tocmai pentru a reuși minimizarea cantității de deșeuri lăsată de către turiști de-a lungul traseului ’’gura Secului – Mănăstirea Sihăstria’’. Un alt factor important pentru persoanele care aduc deșeurile la centrul de colectare este acela că nu vor putea depune decât la centrul în care au domiciliu pentru a nu exista riscul ca alte persoane din zonă să depună la centrul nr 3, atrase de prețul un pic mai mare.

Aceste reguli sunt stabilite pentru a motiva populația să recicleze toată cantitatea de sticlă pe care o dețin și pe care nu o mai pot folosi.

După ce se va face recepția, persoana angajată va sorta sticla din sticlă pe culori pentru o mai bună organizare și pentru a scurta timpul de sortare din centrul principal nr 1.

La fiecare sfârșit de săptămână – vineri, sau funcție de cerere, la fiecare centru de colectare se va deplasa câte un utilaj special, din proprietatea firmei EUROSAL TRADE SRL, Târgu Neamț pentru a ridica respectiva cantitate de deșeuri, de unde se va transporta la sediul principal din orașul Târgu Neamț.

În decursul fiecărei săptămâni, un reprezentant al centrului social ’’Speranța’’ se va deplasa la sediul principal de colectare pentru a selecta cantitatea de sticlă din sticlă dorită în vederea reutilizării acesteia. În acest centru social se află persoane cu dizabilitățicare vor confecționa diferite lucruri hand-made, cu ajutorul acestor sticle, pe care, ulterior le vor vinde.

La centru principal de colectare și prelucrare a sticlei sunt așteptate și persoanele care confecționează produse hand-made precum si firmele de design interior.

Punctul central de colectare și procesare a deșeurilor din sticlă cuprinde o clădire cu 2 etaje. La parter se va desfășura întregul proces de producere a cărămizi din sticlă precum și activitatea de ambalare. Spațiile pentru depozitarea materiei prime se vor afla tot la parter ,adiacente spațiului de procesare. Pentru ca întregul proces să se poată finaliza, va fi nevoie de achiziționarea unor utilaje.

Întregul proiect va fi finanțat prin programul de Finanțare Europeană, PNDR – Program Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 4.1 – Implementarea strategiilor de dezvoltare locală; Sub-măsura 412 – Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural.

În sediul central vor fi montate 8 utilaje:

Utilaj de mărunțit

Cuptor de topit: capabil să suporte 1 500 grade Celsius, distribuind căldura uniform, are o greutate de 1 tonă și o putere instalată de 70 kw/oră

Arzător industrial: Greutate 1 0290 kg ,Putere instalată de 4 kw/oră.

Presă hidraulică industrială

Aparat de modelare a sticlei (Matriță pentru cărămizile din sticlă)

Utilaj de răcire a sticlei: Temperatura minimă: -45 grade Celsius.

Aparat de finisare;

Aparat de ambalare.

La etaj se va afla biroul managerului și cel al contabililor, plus un spațiu pentru depozitarea diferitelor materiale.

Punctul central este dotat și cu un autovehicul special pentru transportul cărămizilor la diferitele magazine de construcție de raza județului Neamț.

Pentru a fabrica o cărămidă din sticlă avem nevoie de următoarele materii prime:

Sticlă reciclată sau cioburi

Nisip

Sodă calcinată

Calcar

Cărămizile vor fi ambalate în cutii de carton compartimentate pentru protecția lor în timpul transportului, astfel într-o cutie de carton vor fi puse 8 cărămizi de sticlă.

Punctul de fabricare a produselor finite deține o serie de matrițe, dar funcție de cerințe, se pot realiza noi matrițe. Produsele finite se vând oricărui cetățean. Persoanele care au optat pentru o reducere în momentul depunerii la sediile pentru colectare, vor avea un discount de 50% pentru fiecare produs achiziționat.

Prețul produselor diferă funcție de tipul și cantitatea de materie primă utilizată în vederea realizării acestora.

La sursa de producere, prețul produselor vor fi mai mici decât în centrele comerciale, iar la achiziționarea unor cantități mai mari, prețul va fi negociabil.

Deși unii producători susțin că este mult mai scump să recicleze decât să producă sticlă din materie primă, este bine cunoscut faptul că cioburile din sticlă sunt un ingredient important în fabricarea sticlei. Acestea ajută la scăderea punctului de topire și astfel se economisește atât energie cât și materie primă. Mai mult decât atât, poluarea aerului si a apei este mai mica în cazul reciclării sticlei decât în cazul producerii acesteia din materie primă.

Capitolul V. Beneficiile pentru comunitate, produse finite ale secției de producție

5.1 Beneficiile proiectului

Prin implementarea acestui proiect se urmărește realizarea anumitor beneficii atât pentru mediu cât și pentru comunitate, cum ar fi:

Conștientizarea populației cu privire la poluarea mediului și îndemnarea acestora pentru reutilizarea deșeurilor;

Reducerea cantității de deșeuri din sticlă ce pun în pericol poluarea factorilor de mediu;

Conservarea resurselor naturale;

Diminuarea cantităților de deșeuri din sticlă depozitate necorespunzător sau amestecate cu alte categorii de deșeuri;

Reducerea emisiilor poluante rezultate în urma fabricării sticlei;

Reducerea cantității de apă folosite pentru fabricarea sticlei;

Reducerea cantităților de resurse naturale/energie necesare în procesul de fabricare a sticlei;

Creșterea cantităților de deșeuri care pot fi sortate și valorificate, generând astfel venituri;

Salvarea ecosistemelor;

Diminuarea cantităților de deșeuri din sticlă depozitate din cauza colectării necorespunzătoare;

Îndemnarea spre reutilizarea a produselor din sticlă;

Promovarea unui stil de viață ecologic ;

Crearea de noi locuri de muncă pentru persoanele calificate și necalificate;

Creșterea economiei locale prin deschiderea singurei fabrici de producere a cărămizilor din sticlă din țară;

5.2 Produse rezultate din reutilizarea sticlei

Sticlele, fie ele de apă, suc, sau orice altceva, de obicei au o viață foarte scurtă, lichidul din interior consumându-se, iar ele fiind, cel mai adesea, aruncate.

Puțini știu că acestea pot fi însă valorificate într-un mod creativ.

În borcane și sticlele late poți să pui câte o poză și să le transformi în rame foarte șic și inedite.

În sticlele cu gură largă poți pune niște pietricele și câte o lumânare și se pot atârna în copacul de lângă terasă, pentru a avea lanterne incredibil de romantice, dar și utile.

Poți transforma o sticlă în lampă. Adăugând în ea becuri și devine sursă de lumină în sine. În plus, lampa va fi total originală.

Se poate forma chiar și un adevărat candelabru din sticle puse în loc de becuri. Acestea pot avea diferite culori și tăiate în diverse forme.

Foarte multe produse decorative pot fi confecționate din sticle ce pot ajunge deșeuri. Cu puțină îndemânare și cu câteva produse ’’ajutătoare’’ se pot crea obiecte decorative pentru diferite evenimente.

Concluzii

Această lucrare a fost realizată în scopul creării și implementării unui proiect de management la nivelul orașului Târgu Neamț și împrejurimi, în parteneriat cu cele 10 primării și în colaborare cu EUROSAL TRADE SRL și Fundația de dezvoltare locală’’ Speranța ’’

Acest proiect vizează protejarea mediului înconjurător, diminuarea cantităților de deșeuri din sticlă depozitate, reutilizarea și reciclarea sticlei și nu în ultimul rând conștientizarea populației asupra protezării mediului înconjurător.

Toate acestea sunt posibile prin amplasarea a 10 puncte de colectare, unul în zona orașului Târgu Neamț, iar celelalte 9 puncte în localitățile din apropiere orașului. La punctele de colectare se primesc deșeuri din sticlă, se sortează pe diferite categorii și se ține o evidență clară a cantităților preluate de la populație. O dată pe săptămână, sau ori de câte ori este nevoie, deșeurile din sticlă sunt preluate și transportate la sediul central din Târgu Neamț unde urmează a fi prelucrate și transformate în cărămizi din sticlă.

Produsele finite sunt cărămizi din sticlă de diferite forme, mărimi și culori. Se pot face la comandă diferite forme, culori sau grosime funcție de cerințe.

Beneficiarii pot achiziționa produse la preț redus doar de la sediul central, funcție de cantitatea depusă de deșeuri la centrele de colectare. Această reducere are rolul de a motiva și mobiliza populația de a colecta și de a depune o mai mare cantitate de deșeuri la centrele special amenajate.

Promovarea reutilizării și reciclării obiectelor și recipientelor din sticlă, precum și îndrumarea populației spre protejarea mediului și o gândire ecologică, se va realiza la posturile locale de televiziune radio și internet( prin pagina de facebook).

Necesitatea implementării acestui proiect este pentru a proteja factorii de mediu apă, aer și sol. Analizând evoluția cantităților de deșeuri din sticlă din perioada 2011 – 2014, observăm o creștere semnificativă 10 kg/loc./an în anul 2014, comparativ cu 7 kg/loc./an în anul 2011.

Îngrijorător este faptul că în anul 2014 procentul de reciclare a deșeurilor din ambalaje – sticlă a fost de 54.16 %, fiind cu aproximativ 6% mai mic decât anul 2011, unde procentul de reciclare a fost de 59,97%.

Analizând gradul de valorificare a deșeurilor din sticlă în perioada 2011 – 2014, și aici se observă o scădere, de la 59,97% în 2011 până la 54,16%,cee ce este un lucru alarmant.

Având în vedere cele menționate mai sus și ținând cont de faptul că deșeurile din sticlă prezintă cantități cu valori negative, consider ca este imperios necesar să accentuăm necesitatea dezvoltării proiectelor și a programelor pentru protecția mediului.

Beneficiile acestui proiect sunt multiple: reducerea riscului epuizării resurselor naturale, deoarece prin fiecare proces de reciclare scade cererea de materii prime, reduce consumul de energie, întrucât procesul de reciclare este mai economic decât cel de produce a materialelor noi.

Un alt beneficiu al proiectului, foarte important pentru regiunea menționată, este cel de creare a locurilor de muncă, atât pentru persoanele calificate cât și pentru cele necalificate.