Cap. I GENERALITATI PRIVIND EXECUTAREA SILITA [602352]

Cap. I GENERALITATI PRIVIND EXECUTAREA SILITA
1. Definitie
2. Natura juridica a executarii silite
3. Caracteristici

CAP. II PARTICIPANTII LA EXECUTAREA SILITA
1. Partile
2. Instanta judecatoreasca
3. Executorul Judecatoresc
4. Procurorul
5. Tertele persoane
6. Agentii fortei publice

CAP. III. EFECTUAREA EXECUTARII SILITE
1.Titlurile executorii
2.Sesizarea organului de executare
2.1 Instiintarea prealabila a debitorului
3. Executarea provizorie a hotararilor judecatoresti
4.Efectuarea actelor de executare silita
4.1 Executare importriva mostenitorilor
4.2 Interventia altor creditori
5. Incidente care impiedica , temporizeaza sau sting executarea silita
5.1 Prescriptia, perimarea , suspendarea,amanarea, incetarea executarii silite

Cap. IV . EXECUTAREA SILITA . DIRECTA si INDIRECTA
1.Directa
1.1 Predarea silita a bunurilor mobile
2. Indirecta
2.1Urmarirea silita a bunurilor mobile
2.2 Sechestrarea bunurilor mobile
2.3 Valorifica bunurilor sechestrate
2.4 Vanzarea la licitatie publica
2.5 Eli berarea si distribuirea sumelor realizate prin urmarire silita
3. Urmarirea fructelor si a veniturilor imobilelor
4. Poprirea

CAP V. STUDIU DE CAZ

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE

Executarea sil ita ca institutie juridica este cunoscuta inca din epoca romana; unde la inceput
creditorul avea posibilitatea sa -si execute singur dreptul sau.
In epoca romana, executia avea un caracter de regula penal si extrajudiciar, in sensul ca
datornicul era considerat un delicvent si raspundea cu persoana sa de pl ata datoriilor. Ulterior,
prin intermediul legii celor XII table executia isi pierde caracterul penal si se axeaza tot mai
mult pe urmarirea bunurilor datornicului. Mult mai tarziu, legea Poetelia Papiria renunta
definitiv la executarea asupra persoanei .
In Romania, executarea silita a fost considerata mereu o procedura exceptionala la care se
putea recurge numai in baza unei autorizatii prealabile. Sobornicescul Hrisov a lui Alexandru Mavrocordat a facut referiri in ce priveste executarea silita si a prevazut posibilitatea urmaririi bunurilor prin vanzare la licitatie, lucru care instituia necesitatea unor publicatii de vanzare in cazul urmaririi bunurilor imobile ale datornicului. Chiar si asa, la inceputul secolului XIX in
Romania, executarea silita se pr actica si asupra persoanei.
In anul 1865, Codul de procedura civila reglementeaza executarea silita , astfel ca ea se purta
asupra bunurilor debitorului si se putea declansa doar daca exista un act public investit cu
formula executorie.
Totusi, in codul de procedura civila din anul 1865 , art. 380 se gasesc precizari cu privire la
faptul ca se putea recurge la constrangere corporala in scopul realizarii dreptului. Astfel ca
legea constrangerii corporale prevedea necesitatea organizarii in fiecare capitala d e judet a
unei case pentru „arestul debitorilor in materii civile si comerciale”. Desigur, aceste penitenciare nu au mai fost infiintate din motive pur economice, iar in anul 1900 art 380 a fost abrogat si tot in acelasi an s -au adus multe simplificari in ce priveste materia executarii silite.
Dupa cel de -al Doilea Razboi Mondial, au fost adoptate o serie de acte normative avand ca
scop instituirea unor noi titluri executorii : inscrisurile notariale, materia contraventionala etc.
In zilele noastre, executarea silita este reglementata in codul de procedura civila , articole
622-914 ce impreuna alcatuiesc Cartea V.In ce priveste executarea creantelor bugetare, exista
o derogare de la dreptul comun , derogare concretizata in Codul de procedura fiscala.
Atfel ca, in prezent, p rocesul civil de la inceput si pana la terminarea sa, parcurge mai multe
momente distincte. In mod obisnuit el parcurge doua mari faze : a) faz a judecatii propriu- zise
si b) faza executarii silite a hotararii.
Faza judecatii propriu- zise are loc in fata instantelor de judecata, care se sfarseste prin
pronuntarea unei hotarari definitive; faza care se poate realiza la randul ei in doua etape si anume : judecata in prima instanta si judecata in caile de atac. Judecata in prima instanta
parcurge o etapa scrisa in care partile sunt citate si isi comunica reciproc pretentiile si

apararile, etapa orala a dezbaterilor publice si contradictorii in care se administreaza probe si
se formuleaza concluzii si etapa deliberarii in care judecatorii s tabilesc situatia de fapt, la care
vor aplica normele juridice corespunzatoare ; rezultand astfel hotararea judecatoreasca.
Executarea silita, „constituie a doua faza a procesului civil, in care opereaza realizarea efectiva a dreptului creditorului constat at prin titlu executoriu, in ipoteza in care debitorul
nu-si executa de bunavoie obligatia din acesta”
1 Rezulta astfel ca aceasta faza nu este
obligatorie, dar intotdeauna posibila, ea poate lipsi in momentul in care debitorul isi executa
de buna -voie obli gatia, creditorul nemaifiind astfel nevoit sa se adreseze organelor
competente pentru valorificarea drepturilor sale constatate prin titlul executoriu.
Sa nu uitam totusi, scopul oricarei activitati judiciare nu se poate limita doar la simpla
obtinere a unei hotarari judecatoresti favorabile; simpla recunoastere a dreptului creditorului
sau altfel spus obligarea debitorului de a restitui sau de a restabili dreptul incalcat; acest lucru
fiind insuficient.
Este putin probabil ca debitorul , in fata unei hota rari judecatoresti sa se convinga de justetea
deciziei si sa procedeze de bunavoie la realizarea obligatiei dispuse in sarcina sa.
In opinia proceduristului elvetian W.J Habscheid ; hotararea judecatoreasca chiar de este
inzestrata cu autoritate de lucru j udecat „ risca sa ramana o lovitura de sabie in apa si sa nu
serveasca cu nimic partii victorioase, in special reclamantului, daca el n- ar putea recurge la
constrangere pentru a o executa „ 2
Asadar, este absolut necesar ca legiutorul sa instituie un ansamblu de mijloace procedurale care sa faca posibila realizarea efectiva a dreptului chiar si in situatia in care debitorul se opune cand vine vorba de indeplinirea obligatiilor statutate prin hotararea judecatoreasca pronuntata impotriva sa. Aceste mijloace procedurale, reprezinta de fapt forta de constrangere
a statului ; constrangere care se poate manifesta numai prin intermediul executarii silite.

1. Definitie

Desi in introducere am definit p e scurt executarea silita in conceptia Gabrielei Raducanu,
etimologia cuvantului „ executare” , provine din francezul exécut er care in traducere libera
inseamna : a face, a indeplini, a realiza 3. Termenul „silit” inseamna : a constrange, a obliga, a
impune.
Altfel spus, sintagma „executare silita” evoca prin ea insasi conotatiile esentiale si
determinante ale acestui concept : silirea celui obligat printr -o hotarare judecatoreasca sau
printr -un alt titlu executoriu sa -si indeplineasca prestatia, atunci cand el nu se asociaza
voluntar la realizarea dreptului recunoscut prin acel titlu. Urmarirea silita „ este procedura

1 Gabriela Raducanu, Fise de procedura civila, Editia a 3- a, pg. 381
2 W.J. Habscheid, op. Cit., p. 575
3 Dictionarul Explicativ al limbii romane

prin mijlo cirea careia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr -o hotarare
judecatoreasca sau printr -un alt titlu executoriu, constrange cu concursul organelor de stat
competente pe debitorul sau, care nu -si executa de bunavoie obligatiile decurgand dintr -un
asemenea titlu, de a si le aduce la indeplinire, in mod silit” 4
In realitate intalnim totusi si o alta nuantare cand vine vorba despre executarea silita :
executarea fortata este un substituit al executarii voluntare, astfel ca exista doua mari extreme,
care creaza o presiune psihologica asupra debitorului, determinandu- l astfel sa -si execute
obligatia 5
Desi titlul executoriu il reprezinta hotararea judecatoreasca prin care creditorul doreste sa- si
realizeze dreptul sau sa- si satisfaca un interes legitim, el nu se va putea considera indreptatit
in raport cu dreptul sau interesul sau decat in momentul in care dreptul lui este efectiv realizat
ori cand interesul ii este satisfacut. Constrangerea judiciara, ca un raspuns al refuzului
executarii de bunavoie apare ca fiind un atribut esential al judecatii . Codul de procedura
civila, in art. 622 (1) precizeaza foarte clar : obligatia stabilita prin hotararea unei instante
sau printr -un alt titlu executoriu, se aduce la indeplinire de bunavoie”. Art 622 (2) precizeaza
„in cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce la
indeplinire prin executare silita…” ; iar in alin. (3) al aceluiasi articol este adaugat
„executarea silita are loc pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu”
Prin urmare, executarea silita, este o faza a procesului civil, prin intermediul careia se
asigura realizarea efectiva a dreptului recunoscut prin intermediul titlului executoriu, spre
exemplu, prin ridicarea obiectului datorat si predarea lui creditorului urmaritor, ori dupa caz,
prin intermediul vanzarii silite a unui bun / parte din bunurile debitorului, urmate de
distribuirea pretului catre creditor.

2. Natura juridica a executarii silite
Natura juridica a executarii silite nu este o problematica recenta, o regasim atat in doctrina
franceza mai veche cat si in literatura romana antebelica 6; ea a fost reluata de majoritatea
proceduristilor care s -au referit la aceasta institutie ulterior.
Opinia potrivit careia activitatea de executare silita prezinta un caracter administrativ datorita faptului c a , odata pronuntata hotararea judecatoreasca de catre instanta de judecata, aceasta
dezinvestindu- se, o putem considera ca fiind rezoluta. Asta deoarece, desi rolul principal in
cadrul executarii silite il are executorul, sa nu uitam faptul ca intreaga execut are este supusa
controlului instantei judecatoresti,

4 S. Zilberstein, V.M Ciobanu, op. Cit, I, p.13; V.M Ciobanu, G.Boroi, M.Nicolae, op.cit., Dreptul nr. 4/2001 p.3 si
urm.
5 R.Perrot, Ph.Thery, op. C it., nr.49, nr.56.
6 V. Cadere, op.cit. ,p.434 -435

Astfel ca, instanta este cea care are atributii in ce priveste : investirea cu formula
executorie, rezolvarea contestatiilor impotriva oricarui act de executare silita si respectiv
intoarcerea executari i.
De asemenea, ori de cate ori executorul judecatoresc intalneste o piedica in activitatea
executionala; neputand sa decida de unul singur, acesta trebuind sa se adreseze instantei de
executare. Cu titlu de exemplu , vom face referire la doua cazuri concrete in care vorbim
despre rolul instantei: cazul 1 in care este vizata identificarea unur bunuri mobil e la domiciliul
sau sediul altei persoane decat cel al debitorului, in lipsa acordului persoanei respective, accesul nu se va putea face direct prin interv entia agentilor fortei publice la cererea
executorilui, ci este absolut necesar ca executorul sa primeasca autorizatie prealabila din
partea instantei de executare (art 681 (2) Cod procedura civila ) si cazul numarul 2 in care
avem in vedere conexarea execu tarilor, care apare in momentul in care executarea silita
asupra acelorasi bunuri, se face de catre mai multi executori judecatoresti diferiti; instanta de executare din circumscriptia careia a inceput prima executare, la cererea oricarui executor judecato resc sau la cererea oricarei persoane interesate, va dispune prin incheire conexarea
executarilor, caz in care se va efectua o singura executare de catre organul de executare mai
intai sesizat (art 654 (1),(2) Cod procedura civila)
De aceea in literatura j uridica de specialitate
7 se vorbeste de un adevarat „proces de
executie”, care tine de dreptul de jurisdictie al instantei, nefiind o activitate pur administrativa.
Profesorul Gratian Porumb, a facut urmatoarea remarca „ executarea silita nu
constituie o institutie diferita de actiunea civila, ci ea ne apare ca o faza succesiva a
procesului civil pentru obtinerea realizarii hotararii definitive”
8 Tot acelasi autor, in aceeasi
lucrare face o alta precizare „ a considera executarea silita ca o institutie distincta de actiunea
civila inseamna a goli continutul actiunii civile de mijlocul concret de realizare efectiva a
drepturilor recunoscute; ar insemna a lipsi actiunea civila de elementul constrangerii
necesar, realizarii efective a dreptului recunoscut i n cauza.”
Sub nicio forma, activitatea pe care o desfasoara organele de urmarire silita nu poate fi
identificata cu activitatea de judecata; in primul rand pentru ca executarea silita nu se
caracterizeaza prin existenta unei instructii propriu -zise, instructie materializata in
administrarea unor dovezi pentru stabilirea dreptului urmarit a fi realizat in justitie. In al doi-
lea rand, executarea silita este intotdeauna o faza ulterioara recunoasterii dreptului prin intermediul judecatii.
Desigur, in a numite situatii interventia instantei in cursul executarii silite este absolut
necesara. Prin modificarea OUG 138/2000, interventia instantei in procedurile de executare, a
fost redusa considerabil, astfel ca ea este chemata sa solutioneze incidentele care apar in
cursul urmaririi.

7 E. Herovanu, op. Cit, p.7 si urm.
8 Gratian Porumb, Teoria generala a executarii silite si unele proceduri speciale, p.22

Este adevarat ca, in ambitia noii reglementari, executorul judecatoresc apare ca fiind figura
centrala a executarii silite, doar ca actele si faptele de executare silita sunt supuse controlului
instantei judecatoresti. Instanta e ste cea care , asa cum am aratat mai sus, este chemata sa
rezolve anumite incidente si aici ne referim la contestatiile impotriva oricarui act de executare
In ce priveste vechea reglementare; pana la modificarea OUG 138/2000, urmarirea bunurilor , poprirea , urmarirea veniturilor, urmarirea fructelor, se facea prin intermediul instantei; lucru
care a justificat opinia potrivit careia formele de executare sunt niste proceduri executionale care se realizeaza sub forma unui adevarat proces civil public si contr adictoriu in care instanta
decide printr -o hotarare judecatoreasca. Astfel ca, in mod corect si necesar instanta a fost
despovarata de operatiunile administrative ale executarii silite, ea ramanand sa inlature sau sa corecteze impedimentele ori excesele in executare.
Asadar, executarea silita se prezinta ca o activitate complexa, cu caracter mixt in care se distinge atat o latura jurisdictionala, reprezentata de altfel prin activitatea instantei de executare cat si o latura administrativa, constand in activ itatea executionala a executorului
judecatoresc
9
3. Caracteristici
Prima caracteristica foarte importanta este aceea ca executarea presupune exercitiul fortei
coercitive a statului. Acest lucru, inseamna ca debitorul va putea fi constrans pentru a -si
execut a obligatia, numai prin intermediul mijloacelor procedurale prevazute de lege si numai
cu concursul organelor stabilite. Cu alte cuvinte; este imposibil a se realiza executarea silita
de catre insusi creditor; singura exceptie fiind prevazuta in art. 622 c .pr.civ, alin. (5), unde se
prevede ca, vanzarea bunurilor mobile ipotecate in conditiile art. 2445 c.civil, se poate face de
catre creditor, fara interventia executorului judecatoresc, dar numai cu incuviintarea instantei.
Avand in vedere faptul ca, exerc itiul fortei de coercitie, este o prerogativa a suveranitatii
statului, executarea silita nu se poate realiza decat asupra bunurilor urmaribile aflate pe teritoriul Romaniei si potrivit regulilor prevazute de legea romana. Astfel, executarea silita a titlurilor executorii straine este conditionata de recunoasterea efectelor si de incuviintarea
executarii acestora pe teritoriul Romaniei, recunoastere si executare care sunt supuse, dupa caz, regulilor de drept international privat roman sau celor stabilite pr in conventii bilaterale
ori internationale la care Romania este parte.
10
O alta caracteristica a executarii silite, este aceea ca ea nu opereaza asupra bunurilor
debitorului si nicidecum asupra persoanei sale . Altfel spus, debitorul nu poate sa fie constrans
fizic, astfel incat sa fie determinat sa -si execute obligatia. Singura constrangere aplicabila,
este cea de natura patrimoniala.

9 Dimpotriva, un alt autor sustine ca in toate cazurile executarea silita are un caracter jurisdictional, natura ei
juridica nefiind influentata nici de faptul ca ea n -a fost precedata de o faza de judecata si nici de faptul ca ea
implica si participarea un or organe administrative. G.Boroi, Drept civil, Partea generala , ed. aII -a, Ed. All Beck,
1999, p.195.
10 Gabriel Boroi, Drept procesual Civil 2015, p.855

Singura exceptie in ce priveste executarea silita asupra persoanei, apare in cazul in care prin
intermediul hotararii judecatoresti, se dispune incredintarea copilului minor unuia dintre
parinti, unui tert sau dupa caz, unei institutii de ocrotire; iar persoana care detine copilul,
incearca sa se sustraga de la executarea hotararii. „Apreciem ca, in ipoteza mentionata, nu are loc o executare asupra persoanei (…), legea procesuala civila, prevede ca impotriva
debitorului, vor fi luate masurile de constrangere de natura patrimoniala prevazute de lege
pentru neexecutarea obligatiilor de a face ; iar daca debitorul este de rea -credinta si ascunde
minorul, el poate fi si urmarit penal pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a hotararilor judecatoresti”
11

CAP. II PARTICIPANTII LA EXECUTAREA SILITA

Executarea silita in ansamblul ei, nu poate sa existe fara participarea partilor principale
si a organelor de urmarire silita, iar in anumite situatii si participarea instantei de judecata si
desigur a procurorului, dar participarea acestuia din urma este limitata , in acest sens facem referire la Art. 92 Cod Procedura civila alin. 1 si alin.5 de unde rezulta ca „ procurorul poate
porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor ” ; procurorul
putand „ cere punerea in executare a oricaror titluri executorii emise in favoarea persoanelor
minore, puse sub interdictie si disparutilor ”. Nu in ultimul rand, trebuie sa facem precizarea
ca si anumiti terti ; spre exemplu cei a caror dre pturi au fost vatamate pr in intermediul
executarii; si ei pot participa.
Oricum , desi lista celor care pot participa in cadrul executarii silite, este mai vasta; partile :
creditorul si debitorul, precum si organul de executare silita sunt actorii principali ai acestei ultime faze a procesului civil.
In cele ce urmeaza, ne vom referi, succint la fiecare categorie de participant la executarea
silita.
Partile
Acestea se impart in doua mari categorii : creditorul si debitorul. Calitatile acestea se
pot obtine de oricare dintre partile procesului civil; atat de reclamant cat si de parat. In
schimb, dreptul de a solicita si obtine declansarea executarii silite, apartine persoanei care are un titlu executoriu, adica acelei parti care a castigat procesul si aceasta va purta denumirea de
creditor in faza executarii silite, indiferent daca in cadrul procesului a avut calitatea de
reclamant/apelant sau de parat/intimat.

11 Gabriel Boroi, Drept Procesu al civil 2015, editura Hamangiu , p.887.

Pe de alta parte, cel care a fost obligat pr in intermediul unei hotarari ori alt titlu executoriu;
sau intr-un limbaj mai frecvent utilizat, partea care a pierdut procesul; impotriva ei urmeaza a
se porni executarea silita si poarta denumirea de : datornic, urma rit sau debitor.
In ce priveste coparticiparea, aceasta este posibila dar oarecum diferita spre deosebire de faza
judecatii unde avem coparticipare activa ( mai multi reclamanti) , coparticipare pasiva (mai
multi parati) si coparticipare mixta (mai mult re clamanti si mai multi parati). I n faza
executarii silite ; pot actiona doar mai multi creditori impotriva aceluiasi debitor; lucru care se
poate traduce prin coparticipare activa. Coparticiparea pasiva in alta ordine de idei, este
imposibila; asta deoarece urmarirea are un caracter individual, adica ea se rasfrange numai
asupra patrimoniului debitorului12. Altfel spus, daca prin acelasi titlu executoriu sunt obligati
mai multi debitori, executarea va trebui sa se faca separat pentru fiecare dintre ei.
Acest lucru, inseamna ca urmarirea se face distinct pentru fiecare debitor in parte, nu numai
atunci cand obligatia stabilita prin titlul executoriu este divizibila sau cand unul dintre debitori
este debitor principal, iar celalalt accesoriu (ex : fideiusor), ci si atunci cand obligatia este
solidara sau indivizibila. Trebuie mentionat insa ca, in limita exceptiilor prevazute de lege,
urmarirea distincta a fiecarui debitor in parte nu inseamna si existenta unei ordini de urmarire;
ceea ce inseamna ca, creditorul va putea incepe in acelasi timp urmarirea distincta a tuturor debitorilor obligati prin titlu executoriu; exceptie facand desigur situatia in care legea recunoaste debitorului un beneficiu de discutiune; creditorul fiind astfel obligat sa isi indrepte
executarea mai intai impotriva patrimoniului debitorului principal si abia apoi impotriva celui
acesoriu.
13
Explicatia acestei deosebiri o gasim in caracterul unipatrimonial al executarii silite. Spre
deosebire de faza de judecata in care in cazul participarii pasive pot fi actionati impreuna in
calitate de coparati, mai multi debitori; in faza executarii silite obiectul urmaririi silite este fie predarea unui bun anume determinat fie valorificarea bunurilor din patrimoniul debitorului in intregime sau in parte . Oricum, aceste proceduri vor trebui a fi indeplinite fata de fiecare
debitor in parte.
14
Astfel, neputand exista o coparticipare pasiva, inseamna ca atunci cand avem o pluralitate de
debitori care obligati prin aceeasi hotarare sau dupa caz printr -un tit lu executoriu, procedura
executionala va trebui sa fie realizata fata de fiecare debitor in parte. Cu alte cuvinte,
coparticiparea pasiva din cursul judecatii inceteaza si vor trebui sa fie atatea executari silite cati debitori sunt.
Creditorul
: In principiu, orice creditor are dreptul de urmarire, daca sunt indeplinite
exigentele si conditiile prevazute de lege, indiferent de calitatea acestuia de creditor chirografar, creditor privilegiat, creditor ipotecar, creditor gajist, are in pricipiu in c adrul
procedurii executionale aceleasi drepturi ca si in cursul jdecatii. El poate uza de atributele
disponibilitatii procesuale, renuntand la executare, solicitarea suspendarii acesteia etc. O

12 S.Zilberstei, V.M. Ciobanu, Drept procesual civi. Executarea silita, vol I, p.49; G.Boroi, D.Radescu, p.641.
13 Gabriel Boroi, Drept procesual civil, 2015, ed. Hamangiu; p.900- 901
14 S.Ziberstei, V.M. Ciobanum op. Cit, p.57

particularitate care trebuie avuta in vedere, este dreptul cr editorului de a -si alege bunurile pe
care doreste sa le urmareasca in cazul executarii silite indirecte, ceea ce implica si alegerea
modalitatii de executare.Desigur, in ce priveste acest drept exista si anumite limite impuse de lege din considerente umani tare sau de protectie a debitorului (ca exemplu ne vom referi la
bunurile de uz casnic, alimente necesare traiului, combustibului pentru 3 luni de iarna etc).
Pe de alta parte, ca o expresia a principiului disponibilitatii, trebuie facuta precizarea ca executarea silita porneste de regula numai la cererea expresa a creditorului. Sigur ca de la
aceasta regula exista si exceptii, atunci cand executarea trebuie a fi ordonata de catre instanta
de fond; cum ar fi cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor
cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii etc.
In aceasta ultima faza a procesului civil, creditorul poate fi reprezentat printr -un mandatar, iar
executarea poate fi solicitata dupa cum o sa vedem in cele ce urmeaza si de catre mostenitorii cu titlu universal ori cu titlu particular ai creditorului.
Codul de procedura civila stabileste , ca in tot cursul executarii silite, calitatea de reditor sau de debitor se poate transmite potrivit legii, in acest ca z, actele de executare indeplinite pana la
data transmiterii calitatii procesuale, urmand a produce efecte . Rezulta asadar ca se poate transmite atat calitatea de creditor cat si cea pasiva a debitorului.
Transmisiunea conventionala poate avea loc ca urmare a incheierii unor acte juridice prin care dreptul stabilit prin titlul executoriu ori datoria sunt transferate unei alte persoane fizice sau juridice.
Este posibila si shimbarea conventionala a debitorului in cazul preluar ii datoriei conform art.
1599 cod civ. In aceasta situatie , nu este necesar ca pentru a- l putea urmari pe noul debitor,
creditorul sa isi constituie un alt titlu executoriu impotriva acestuia, cu atat mai mult cu cat
transmiterea conventionala a datoriei printr -un contract incheiat de debitorul initial cu noul
debitor, nu produce efecte decat in masura in care creditorul isi da acordul (art. 1605 c.civ.)
O situatie cu adevarat impresionanta, o reprezinta cesiu nea de creanta, iar in practica acest
lucru a creat si continua sa creeze pro bleme.
Problematica cesiunii de creanta, o vom imparti in doua categorii : cesiune de creanta intre
persoane fizice si sau juridice si cesiune de creanta unde cedentul este o institutie bancara
.
Asadar, cesiunea de creanta dintre persoane fizice si sau juridice, i n lipsa comunicării
cesiunii, potrivit dispozițiilor legale, către debitorul cedat (împrumutatul din contractul de
credit), cesiunea de creanță nu produce niciun efect, astfel că executarea silită demarată de
cesionar (firma de recuperări creanț e) este nelegală.
In conformitate cu art. 1578 Cod civil, debitorul este tinut sa plateasca cesionarului din
momentul in care (1) a) accepta cesiunea printr -un inscris cu data certa, b) primeste o
comunicare scrisa a cesiunii, pe suport hartie sau in format electronic in care se arata
identitatea cesionarului (…) .

Simpla inregistrare in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare in lipsa unei
comunicari conform art 1578 cod civil, nu este suficienta pentru ca cesiunea de creanta sa fie
opoz abila debitorului.
De fapt, inscrierea in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, este proba cesiunii de
creanta fata de ceilalti terti ai cesiunii de creanta, exceptie facand debitorul , in privinta caruia
doar cumunicarea sau acceptarea genereaza efect e de opozabilitate.
Chiar daca instanta de judecata a pronuntat deja o incheiere de admitere a incuviintarii
procedurii de executare silita, nu inseamna ca instanta a si verificat legalitatea actelor si sa
constate daca au fost sau nu respectate prevederil e legale in privinta transmiterii creantei si
publicitatii cesiunii de creanta. Procedura de incuviintare a executarii silite este strict limitativ
prevazuta de lege in sensul ca rolul instantei este foarte mult diminuat deoarece avem de a
face cu o proced ura simplificata si necontencioasa.
Astfel, in lipsa comunicarii sau acceptarii cesiunii potrivit dispozitiilor legale, cesiunea de
creanta este lipsita de efecte, desi creanta a fost transmisa catre cesionar; contractul
producandu- si efectele doar intre p artile cesiunii, nu si fata de debitorul cedat, care este un tert
specific cesiunii de creanta. Debitorul cedat este indreptatit sa se comporte ca si cum cesiunea
ca si cum aceasta nu ar exista atunci cand acestuia nu i -a fost comunicata, chiar daca stie d e
existenta ei pe o alta cale.
Prin urmare, in ce -l priveste pe debitor, daca acesta nu a fost instiintat cu privire la cesiunea
de creanta si aceasta din urma a fost pusa in executare de catre cesionar, debitorul poate face
contestatie la executare datori ta lipsei comunicarii cesiunii si contestatia va fi admisa de catre
instanta 15
Cesiunea de creanta in care cedentul este o institutie bancara , este o problematica foarte
complexa la randul ei.
In conformitate cu art. 120 din OUG 99/2006, contractele de credit sunt titluri executorii.
Contractele bancare cesionate catre terti pe de alta parte, terti care nu mai au statut de institutii
de credit, nu mai beneficiaza de prevederile legale care permit trecerea la executare silita fara
aprobarea unui judecator16.
Astfel ca, pretentiile cesionarilor (firme de recuperari de regula ), se bazeaza pe contractul de
cesiune si nu pe cel de imprumut, iar contractul de cesiune nu beneficiaza de statutul legal de titlu executori precum contractul de credit; ceea ce inseamn a ca in momentul in care noul
creditor solicita executarea silita a unui contract de credit, in urma unei cesiuni de creanta cu institutia de credit, executarea este lipsita de un titlu executoriu.
De fapt, valoarea de titlu executoriu al unui inscris, al tul decat o hotarare judecatoreasca,
trebuie express statutata de legiuitor, lucru de altfel valabil in cazul contractelor de credit dar
nevalabil in cazul contractelor de cesiune.

15 Judecatoria Slatina, sentinta civila nr.3341/2015, portal.just.ro
16 Tribunal specializat Cluj Hotararea 96/2014 prin care se admite recursul declarat de recurentii B.B.L , B.M si
B.A.V impotriva sentintei civile nr.12.312/19.09.2013 in dosarul 29507/211/2012

Creanta in sine, priveste materialitatea, substanta dreptului dedus judecat ii, nu atributul
executorialitatii sale, care este de fapt un aspect de drept procesual; prin urmare este gresita
interpretarea conform careia transferul creantei implica si trasmiterea valorii sale de titlu executoriu, intrucat caracterul de titlu executo riu al creantei nu este un accesoriu al dreptului
cedat, ci un atribut pe care legiuitorul l -a prevazut expres sau nu pentru acest contract. In
cazul contractelor de garantie reala si personala aferente contractului de credit, a fost reglementat in mod exp res caracterul de titlu executoriu. In ce priveste cesiunea de creanta nu
esre prevazut in mod express acest caracter .
Legiuitorul confera caracter de titlu executoriu contractului de credit in considerarea persoanei creditorului, respectiv a institutiei d e credit care acorda imprumutul bancar, titlul
executoriu fiind raportat strict cu privire la obiectul sau si anume debitul principal si accesoriile precum si subiectele sale : insititutia bancara si debitorul.
Cesiunea de creanta fiind un cont ract de sine statator, poate com porta transformari in ce
priveste intinderea creantei pretinse pe calea unei actiuni de drept comun, aspecte care privesc fondul dreptului, iar ulterior obtinerii unui titlu executoriu, cesionarul se poate adresa
executorului judecatore sc in vederea executarii silite.
Drepturi si obligatii comune ale creditorului :
In conformitate cu art 646 Cod Procedura civila,creditorul are dreptul : „ de a participa la
executare personal sau prin reprezentant ; dreptul de a fi instiintat despre incep erea
executarii silite precum si cu privire la savarsirea principalelor acte procedurale care
marcheaza desfasurarea ei ; dreptul de a formula cererile pe care le socotesc utile apararii
dreptului si interesului sau ; dreptul de a cunoaste actele aflate la dosarul executional ;
dreptul ca declaratiile sale sa fie consemnate in actele incheiate de organele de executare ;
dreptul de a tranzactiona cu privire la alegerea formei de executare si obiectul ei ; dreptul de
a pretinde restituirea cheltuielilor facute in timpul executarii. ”
Nu in ultimul rand, trebuie sa facem precizari si cu privire la principiul diponibilitatii (art 9.
C.pr.civ), care se manifesta si in faza de executare silita. In baza acestui principiu, partile pot
sa dispuna atat de drepturile materiale pe care le valorifica cat si de drepturile lor procesuale.
Astfel, creditorul este liber sa porneasca executarea silita sau sa astepte declansarea ei,
in limitele termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita, dupa cum si posibilitatea de a o suspenda odata ce ea a fost pornita; ori poate sa renunte la executare.
Totodata, dupa inceperea executarii silite, creditorul si debitorul pot sa ajunga la o intelegere
sau dupa caz, debitorul poate executa de bunavoie obligatia care ii revine, punand astfel capat
in mod amiabil procedurii de executare.

O manifestare importanta a principiului disponibilitatii in faza de executare silita, il reprezinta
dreptul creditorului de a alege bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca; d eci
implicit, alegerea formei de urmarire silita pe care doreste sa o declanseze.17
Tot in baza principiului disponibilitatii si a art. 754 c.pr.civ , „executorul judecatoresc, cu
acordul creditorului, poate sa ii incuviinteze debitorului sa procedeze el ins usi la
valorificarea bunurilor sechestrate. In acest caz, debitorul este obligat sa il informeze in scris
pe executor despre ofertele primite, indicand, dupa caz, numele sau denumirea si adresa potentialului cumparator, precum si termenul in care acesta di n urma se angajeaza sa
consemneze pretul opus.”
In ce priveste obligatiile creditorului, legea instituie niste obligatii generale, si anume : sa indeplineasca actele de procedura, in conditiile, ordinea si termenele stabilite; obligatia de a
isi exercita d repturile procesuale cu buna -credinta.
Cu privire la obligatiile speciale, vom face referire la art. 647 din Codul de procedura civila, unde gasim urmatoarele : sa acorde sprijin executorilui pentru aducerea la indeplinire in
conditii bune a executarii sil ite, punandu- i la dispozitie si mijloacele necesare in acest scop ;
avansarea cheltuielilor necesare indeplinirii actelor de executare .

Interventia altor creditori in cadrul urmaririi silite
Potrivit art 690 c.pr.civ, orice creditor poate interveni in cursul executarii silite, aflate
in curs pana la data fixarii de catre executorul judecatoresc a termenului pentru valorificarea
bunurilor urmaribile, iar dupa depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmarire, poate sa participe la distribuirea acestor sume.
Rezulta asadar, ca interventia altor creditori, poate avea loc numai in cadrul urmaririi silite mobiliare sau imobiliare incepute de alt creditor. Este adevarat, interventia altor creditori nu poate avea loc in cadrul unei executari silite directe, deoarece atat predarea silita a bunurilor
mobile sau imobile; cat si executarea silita a altor obligatii de a face sau de a nu face,
presupun in mod necesar ca obligatia debitorului este corelativa creantei unui anumit creditor, singurul de altfel care poate sa ceara executarea acesteia.
Potrivit art 690. Alin. (2) c.pr.civ, pot interveni in procedura de urmarire silita :
– creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorului,
– creditorii care au luat masuri asiguratorii asupra bunurilor aces tuia,
– creditorii care au un drept real de garantie sau , dupa caz, un drept de preferinta asupra
bunului urmarit, conservat in conditiile prevazute de lege,
– creditorii chirografari, titulari ai unor creante banesti rezultate din inscrisuri cu data cert a ori
din registre tinute cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

17 Gabriel Boroi, Drept procesual civil, 2015, ed . Hamangiu, p.916

Se poate observa, ca spre deosebire de declansarea urmaririi silite, pentru interventia in cursul
unei urmariri deja incepute, creditorii intervenienti nu trebuie sa fie in mod obliga toriu in
posesia unui titlu executoriu.
In alta ordine de idei, pentru a putea interveni in procedura de urmarire silita deja inceputa, creditorii care nu au un titlu executoriu, trebuie sa aiba fie o creanta garantata cu o garantie
reala sau care se bucu ra de un drept de preferinta, fie in cazul creditorilor chirografari, o
creanta constatata prin act scris cu data certa sau care rezulta din registre tinute cu respectarea
legii.

Totodata, trebuie sa fie facuta distinctie in ce priveste termenul de interv entie; intre
interventia creditorilor chirografari si interventia creditorilor privilegiati.
Potrivit art. 691 alin. (1) c.pr.civ, interventia creditorilor chirografari, poate fi facuta
pana la termenul stabilit de catre executor pentru valorificare in or icare dintre modalitatile
prevazute de lege ori convenite de parti, a bunurilor mobile sau imobile urmarite.
Creditorii chirografari, pot sa intervina si dupa termenul prevazut de art. 691 alin.(1)
c.pr.civ, cel mai tarziu inainte de expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanta, in vederea intocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din urmarire, dar, interventia tardiva este sanctionata cu pierderea egalitatii cu ceilalti creditori chirografari care au
intervenit in timp util. C onform art. 696 c.pr.civ, creditorii chirografari care au intervenit dupa
expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanta, in vederea intocmirii proiectului
de distributie a sumei rezultate din urmarire, au dreptul sa participe la distribuirea partii din suma ramasa dupa indestularea drepturilor creditorilor urmaritori, a creditorilor garantati sau
privilegiati si a celor care au intervenit in timp util.
In celalalt caz, creditorii care au un drept real de garantie; altfel spus, creditorii
privilegiati, au dreptul sa participe la distribuire dupa rangul conferit de dreptul lor de
preferinta, chiar daca cererea de interventie a fost facuta dupa expirarea termenului stabilit potrivit art. 691 c.pr.civ, alin. (1); conditia fiind sa -si fi depus titlurile de creanta cel mai tarziu
in termenul prevazut de art. 869 alin. (2) c.pr.civ, respectiv termenul de 10 zile f ixat de
executorul judecatoresc in scopul depunerii titlurilor de creanta.
Efectele interventiei altor creditori in urmarirea silita, se r egasesc in art. 695 c.pr.civ;
de unde rezulta ca , ei pot sa participe la distribuirea sumei rezultate din urmarire; pot sa
participe la urmarirea bunurilor debitorului si sa solicite efectuarea unor acte de executare silita.
Astfel, in masura in care se afla in posesia unui titlu executoriu, creditorii intervenienti
pot sa solicite si extinderea urmaririi asupra altor bunuri ale debitorului in afara celor care fac obiectul executarii silite, in cadrul careia au intervenit, chiar si atunci cand creditorul urmaritor nu i -a notificat in acest sens. Daca, creditorul urmaritor se desisteaza de executarea
silita inceputa, creditorii intervenienti, a caror creanta este constatata printr -un titlu
executoriu, pot cere continuarea executarii, chiar si in cazul in ca re nu au cerut anterior
extinderea urmaririi.
Debitorul
: este persoana impotriva careaia se infaptuieste executarea silita. Astfel, orice
debitor care nu si -a achitat datoria, poate fi urmarit, neexistand debitori care sa se poate

bucura de imunitate executionala si este supus urmaririi numai acela care are care are calitatea
de debitor, exceptand unele situatii in care un tert , – in aceasta calitate, ce -i confera de altfel
unele drepturi speciale – este implicat in procedura urmar irii „debitorului” pentru ca detine
unele bunuri ale acestuia. 18
Debitorul neexecutandu- si obligatia de buna voie, va fi urmarita intreaga sa avere mobila si
imobila, care face in principiu obiect al executarii silite. Desigur, exista si situatia in care
neavand un patrimoniu indestulator pentru creditor, debitorul este neglijent si nu intreprinde absolut nicio actiune pentru a -si mari patrimoniul; cu titlu de exemplu situatia in care acesta
are o creanta certa, lichida si exigibila, dar practic nu intrepri nde nicio actiune pentru a -si
realiza aces t drept de creanta sau in situatia in care acest a nu accepta succesiunea.
In atare situatie, spre deosebire de creditorii privilegiati, pentru creditor ii chirografari exista
posibilitatea ca ei sa ramana pagubit i, neavand cum sa -si realizeze creanta dator ita
insolvabilitatii debitorilor.
Ideea este ca : un creditor chirografar are un drept de gaj general asupra patrimoniului
debitorului, ceea ce inseamna ca -si vor culege creanta dupa creditorii privilegiati (ipotec ari si
gajisti). Creditorul chirografar poate urmari oricare dintre bunurile debitorului care se afla in
acel moment in patrimoniul debitorului, indiferent daca ele existau sau nu la data nasterii
obligatiei. Dar dupa cum am aratat anterior, exista situatia in care debitorul este insolvabil si
desi poate, nu intreprinde nicio actiune concreta pentru a deveni solvabil deoarece bunurile
obtinute ar fi executate.
Astfel ca, legiuitorul a pus la dispozitia creditorului actiunea oblica
, care este un mijloc
juridic, prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului atunci cand acesta
refuza sau neglijeaza sa si le exercite. In doctrina mai poarta denumirea de actiune indirecta
sau subrogatorie, pe motiv ca se exercita de creditor in locul debitorului, dar are acelaso rezultat ca in cazul in care ar fi fost exercitata de creditor.
Potrivit art. 1560 al.(1) Cod Civil, creditorul poate actiona in locul debitorului, dar el nu dobandeste un drept propriu ci efectele sale se produc in patrimoniul debitor ului si nu cel al
creditorului. Altfel spus, creditorul actioneaza doar in locul debitorului pentru a realiza un
drept al acestuia si a consemna sau readuce o valoare economica in patrimoniul debitorului
care din neglijenta sau chiar cu rea intentie este p e cale de a fi pierduta.
Din nou, o alta situatie intalnita in practica si care poate face imposibila executarea silita o
reprezinta simulatia cu ajutorul careia debitorul isi creaza o stare de insolvabilitate, producand
astfel un prejudiciu creditorului c are se va afla in imposibilitatea de a- si realiza creanta. Cu
titlu de exemplu, ne vom referi la partajul simulat si anume situatia in care paratul a observat inca de la instanta de fond ca exista toate sansele ca reclamantul sa- si realizeze dretul si a
facut un partaj conventional, astfel incat cele mai importante bunuri sa fie preluate de catre
sotul sau; sot care nu si -a asumat nicio obligatie fata de creditor.

18 Ion Deleanu, Tratat de Procedura Civila Vol II, editia a 2- a 2007, editura C.H Beck, p. 526

Iarasi, legiuitorul vine in ajutor creditorilor si in aceasta situatie prin intermediul actiunii
pauliene, cunoscuta si sub denumirea de actiune revocatorie.
Drepturi si obligatii comune debitorului :
Drepturile debitorului le gasim in art. 646 cod civil, respectiv : dreptul de a asista personal
sau prin reprezentant la efectuare tuturor act elor de executare silita ; dreptul de a lua
cunostinta de actele dosarului de executare si sa obtina adeverinte si copii de pe aceste acte ;
dreptul de a contesta actele de executare sau executarea silita insasi in termenele si conditiile
prevazute de lege ; la cererea debitorului, executorul judecatoresc, va aplica in conditiile
legii compensatia legala dintre creanta prevazuta in titlu a carui executare s -a cerut
impotriva sa si creanta pe care el (debitorul) o opune in baza unui alt tilu executoriu.
In ce priveste obligatiile debitorului, in primul rand, acesta are obligatia de a nu se
impotrivit la executarea silita, deoarece, in cazul in care executorul judecatoresc intampina opunere la efectuarea unui act de executare, la cererea acestuia, organele de politie,
jandarmerie si alti agenti ai fortei publice, sunt obligati sa asigure indeplinirea efectiva a activitatii de executare silita. Totodata, in situatia in care opunerea la executare intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, executoru l judecatoresc va incheia un proces –
verbal, pe care il va trimite de indata parchetului de pe langa instanta de executare; lucru care
nu va impiedica continuarea executarii silite.
Cu titlu de exemplu, in cazul executarii silite a unei hotarari judecatores ti referitoare la
minori, atunci cand debitorul este de rea -credinta si incearca sa impiedice executarea silita
prin ascunderea minorului, el va putea fi urmarit penal pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a hotararilor judecatoresti.
Totodata, de bitorul, in vederea efectuarii executarii silite, are obligatia de a permite
executorului judecatoresc accesul la bunurile sale. In cazul in care refuza, executorul poate patrunde in incaperile ce reprezinta domiciliul / resedinta / sediu, cu concursul for tei publice.
In alta ordine de idei, c odul de procedura civila in art. 647 precizeaza urmatoarele obligatii
speciale: sa declare la cererea executorului toate bunurile sale, mobile si imobile, inclusiv
cele aflate in proprietate comuna pe cote -parti sau in devalmasie, cu aratarea locului in care
acestea se afla, precum si toate veniturile sale , curente sau periodice ; debitorul a carui
bunuri au fost sechestrate, are obligatia de a aduce la cunostinta executorului care
sechestreaza aceleasi bunuri, existen ta sechestrului anterior si identitatea organului de
executare care l -a aplicat, pre dand o copie a procesului -verbal de sechestru.
Oricum, partile pentru a putea participa in aceasta faza, trebuie sa aiba calitate si
capacitate procesuala si desigur existenta unui interes in declasansarea executarii silite.
O problema delicata o reprezinta situatia mostenitorilor . Dupa cum am precizat
anterior faptul ca urmarirea silita este strict personala, astfel incat, dupa cum nimeni nu poate urmari pe cineva decat pentru un drept care ii apartine (creditorul) si dupa cum nimeni nu
poate fi urmarit decat pentru datoria sa personala (debitor) ; rezulta asadar la o prima vedere ca
numai creditorul si debitor ul pot participa in faza executarii silite.

Sub aspectul tra nsmisiunii ligale, ea se realizeaza in cazul persoanelor fizice, pe calea
mostenirii (legale sau testamentare), iar in cazul persoanelor juridice pe calea reorganizarii
sau transformarii persoanei juridice care detine calitatea de creditor sau debitor. In articolul
687 care poarta denumirea marginala de „interzicerea executarii”, se precizeaza ca in situatia in care debitorul moare inainte de inceperea executarii silite si se constata ca nu exista niciun
mostenitor acceptant si nici nu este numit un curato r al succesiunii, la cererea credtorului sau
dupa caz a executorului judecatoresc, instanta de executarea poate numi un curator special
pana cand va fi numit curatorul succesiunii.
In cazul in care mostenirea a fost acceptata si exista doar mostenitori majori, situatia este
simpla; in sensul ca executarea va fi pornita impotriva tuturor, exceptie cazul in care o parte
dintre ei sunt chemati potrivit vointei defunctului sa raspunda pentru anumite datorii. In orice caz, toti mostenitorii vor fi instiintati prin intermediul unei instiintari colective la locul
deschiderii mostenirii, pe numele acesteia, exceptia cazului in care au ales cu ocazia
dezbaterii succesorale un alt domiciliu in vederea citarii sau un reprezentant.
Daca printre mostenitori exista si persoane minore sau dupa caz puse sub interdictie,
executarea silita nu va putea porni decat dupa numirea reprezentantilor sau a ocrotitorilor
legali. Totusi, daca reprezentantul sau curatorul nu a fost numit in termen de cel mult o luna
de la moartea debitorului ori dupa caz de la data punerii sub interdictie, creditorul sau executorul judecatoresc, va putea cere instantei de executare numirea unui curator special.
Insa exista si unele except ii si anume : Executarea silita poate fi ceruta, inafara de titularul
dreptului, de succesorii universali, cu titlu univers al sau cu titlu particular respectiv ea poate fi
continuata asupra mostenitor ilor, dupa cum aceasta a fost inceputa impotriva debitor ului sau a
fost pornita direct impotriva mostenitorilor.
Astfel ca, va trebui sa facem o distinctie clara in ce priveste mostenitorii creditorului
respectiv mostenitorii debitorului.
Mostenitorii creditorului
, indiferent ca sunt universali, cu titlu universau sau chiar cu titlu
particular, ei pot continua o executare inceputa sau pot porni executarea silita impotriva
debitorului. In cazul decesului creditorului urmaritor, pentru a se putea continua executarea
silita pornita de catre autor, succesorii nu trebuie sa faca vreo netoficare debitorului pentru a -i
aduce la cunostinta faptul ca a survenit acest eveniment. Dar, pentru a continua executarea deja inceputa sau dupa caz. Pentru a inceoe executarea silita impotriva debitorului, este necesar ca mostenitorii creditorului sa fie sezinari; in cazul celor nesezinari, ei trebuie sa
obtina eliberarea certificatului de mostenitor.

Mostenitorii debitorului , executarea silita va putea continua asupra acestora in situatia in care
debitorul a muri t,dar numai in anumite conditii si totodata, tinem a preciza faptul ca,
mostenitorii raspund potrivit art. 1114 alin. (2) c.civ, pentru datoriile si sarcinile mostenirii,
dar numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu creanta fiecaruia.

Acest lucru i nseamna ca, in baza titlului executoriu pe care creditorul l -a obtinut
impotriva debitorului (care ulterior a decedat), ii poate urmari pe mostenitorii acestuia, fie
continuand executarea silita inceputa deja impotriva debitorului, ori dupa caz, poate sa t reaca
direct la executarea impotriva mostenitorilor, sub rezerva ca obligatia cuprinsa in titlu sa nu fi fost una strict personala, care sa se fi stins la data decesului debitorului.
Mostenitorii debitorului vor fi urmariti, deoarece se subroga in dreptur ile autorilor lor.
Totusi trebuies c a fi facute unele distinctii dupa cum urmeaza : mostenitorii universali si cu
titlu universal raspund cu bunurile lor de toate datoriile si sarcinile succesiunii. Pentru a evita o asemenea raspundere, mostenitorii au pos ibilitatea de a accepta succesiunea sub beneficiu
de inverntar, situatie in care vor raspunde numai in limita bunurilor culese din mostenire. In ce -l priveste pe mostenitorul cu titlu particular, acesta va putea fi urmarit numai in legatura
cu bunul dobandit si numai daca obligatia a luat nastere in legatura cu acel bun.
Intrucat inceperea sau dupa caz, continuarea executarii silite impotriva mostenitorilor
debitorului, este conditionata de acceptarea mostenirii de catre acestia, legea reglementeaza expres s conditiile inceperii ori ale continuarii executarii . Astfel, conform art 687 alin.1 Cod
procedura civila, daca debitorul moare inainte de sesizarea executorului judecatoresc, nicio executare nu poate fi pornita, iar conform alin. (2) al aceluiasi artico l, daca debitorul moare
dupa ce executarea a fost pornita, ea nu poate fi continuata cat timp mostenirea nu a fost
acceptata de catre cei chemati la mostenire sau in lipsa cat timp nu a fost numit un curator al
succesiunii , ori dupa caz un curator special pentru executare.
Cu toate acestea, daca executarea silita era pornita in momentul mortii debitorului, in
conformitate cu art. 689, ea se va suspenda si nu va fi reluata impotriva succesibililor
acceptanti decat dupa 10 zile de la data cand acestia au fos t incunostiintati despre continuarea
executarii silite. Termenul de 10 zile, face posibil ca mostenitorii sa execute obligatia in mod
voluntar, evitandu- se astfel continuarea executarii.
In ce privesteste incunostiintarea, mostenitorii vor fi citati printr -o instiintare colectiva, facuta
la locul deschiderii mostenirii, pe numele mostenirii, fara a se arata numele si calitatea
fiecarui mostenitor, exceptie facand situatia in care cu ocazia dezbaterii succesorale a fost desemnat un reprezentant al mostenitor ilor.
executarea silita impotriva bunurilor acestuia din urma, va continua impotriva mostenitorilor sai majori dupa opt zile dupa ce ei au fost instiintati in mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului .
In alta ordine de idei, in cazul in care creditorul sau executorul judecatoresc ia
cunostinta, in orice mod despre faptul ca debitorul a decedat, oricare dintre acestia este obligat
sa solicite de indata camerei notarilor publici, in a carei circumscriptie a avut defunctul
domiciliul, sa se faca mentiune in registrul special prevazut de lege despre inceperea
executarii silite si sa elibereze un certificat de unde sa rezulte daca mostenirea debitorului decedat, a fost sau nu dezbatuta, iar in cazul in care aceasta a fost dezbatuta, care sunt persoa nele ce au calitatea de mostenitori , precum si faptul daca pana la acceptarea mostenirii
de catre cel putin unul dintre mostenitori, a fost numit un curator al succesiunii.

Daca mostenirea, a fost dezbatuta si acceptata de cel putin un succesor, executarea va fi
continuata sau dupa caz, va fi pornita impotriva acestuia.
Totusi, in cazul in care mostenirea a fost acceptata si exista numai mostenitori majori,
executarea sililita va fi pornita impotriva tuturo, exceptie cazul in care numai unii dintre ei
sunt chemati, potrivit vointei defunctului, sa raspunda pentru anumite datorii ale acestuia.
Dificultati apar in situatia in care printre mostenitori, sunt si minori; caz in care, executarea silita sub nicio forma nu va putea fi pornita decat dupa numirea rep rezentantilor sau a
ocrotitorilor legali. Daca in termen de o luna de la moartea debitorului, sau de la punerea sub
interdictie judecatoreasca, nu a fost numit un reprezentant legal, creditorul ori dupa caz, executorul judecatoresc, va putea sa ceara instantei de executare sa fie numit un curator special.
In situatia in care se constata ca mostenirea nu a fost dezbatuta sau dupa caz,
acceptata, creditorul sau executorul judecatoresc, poate cere camerei notarilor publici sau
dupa caz, notarului deja sesizat cu intocmirea inventarului succesiunii desemnarea unei
persoane in acest scop.
Daca debitorul moare inainte de inceperea executarii silite si se constata ca nu exista
niciun mostenitor acceptant si nici nu este numit un curator al succesiunii, la cererea
creditorului sau a executorului, instanta va numi de indata cu curator special.
1. Instanta judecatoreasca
Se poate identifica cum legiuitorul a dorit sa asigure un rol d e supervizor al legalitatii
executarii, rol realizat inclusiv prin solutionarea unor inc idente procedurale intervenite pe
parcursul urmaririi
Instanta in aceasta faza a procesului civil este considerabil despovarata de efectuarea unora
dintre actele si faptele de executare silita, trecute acum in sarcina executorului judecatoresc; dar ramane totusi un participant principal si necesa r in procedura executionala, spre exemplu :
controleaza si indruma activitatea executorului judecatoresc ; in cazul obligatiilor de a face sau de a nu face ceva, instanta poate autoriza pe creditor printr -o hotarare , sa indeplineasca
chiar el obligatia dea a face sau dea nu face ; solutionarea contestatiilor la executare etc.
Altfel spus, instanta judecatoreasca in aceasta faza a procesului civil, poarta denumirea de instanta de judecata, iar activitatea ei este regl ementata de art. 651 Codul de procedura civila.
Instanta de executare este judecatoria in a carei circumscriptie se afla domiciliu sau sediul debitorului. In situatia in care sediul / domiciliul debitorului nu se afla in Romania, competenta teritorial este instanta de executare in a carei circmscriptie se afla la data sesizarii
organul de executare.
Dupa cum afirma articolul 650 alin. 2, instanta de executare, solitioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, contestatiile la executare, precum si incidentele care pot aparea pe parcursul executarii silite.

In situatia in care debitorul isi schimba domiciliu, acest lucru nu poate sub nicio forma sa
atraga s chimbarea competentei instantei de executare.
In ce priveste rolul acestei instante, este acela de a solutiona contestatiile la executorul
judecatoresc si alte incidente aparute pe parcursul executarii silite.
Vom face o enumerare cu principalele atributii ale instantei de executare :
– Solutioneaza cererile de recuzare a executorilor judecatoresti
– Solutioneaza cererile pentru inlocuirea executorului judecatoresc
– Solutioneaza cererile de conexare a executarilor
– Solutioneaza constestatiile la executare
– Solutioneaza cererea de repunere in termenul de prescriptie
– Solutioneaza cererile de intoarcere a ex ecutarii
– Solutioneaza cererile pentru intoarcerea executarii etc.
Conform art. 651 alin.(4) c.pr.civ., instanta de executare, se pronunta prin incheiere executorie care poate fi atacata numai cu apel, in termen de 10 zile de la comunicare.
2. Organele de executare
Organele de executare sunt investite cu autoritate de stat in scopul de a impune realizarea intocmai a dispozitiilor cuprinse intr -o hotarare judecatoreasca sau intr -un alt tilu executoriu.
Principalele organe de executare silita su nt executorii judecatoresti. In sistemul nostru judiciar
executorii judecatoresti au fost considerati auxiliari ai justitiei.
19
Executorul judecatoresc este dator a starui prin toate mijloacele admise de lege, pentru
realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu si pentru
respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor perosane interesate.
Potrivit legii 188/2000 privind executorii judecatoresti, „ executorii judecatoresti sunt investiti sa indeplineasca un serviciu de interes public”. Pe de alta parte, „actul indeplinit de
executorul judecatoresc, in limita competentelor legale, purtand stampila si semnatura
acestuia, precum si numarul de inregistrare si data, este act de autoritate publica si are fo rta
provanta prevazuta de lege”. Activitatea executorilor judecatoresti se desfasoara la cererea
persoanei interesate, altfel spus executorul judecatoresc presteaza niste servicii si are dreptul
la un onorariu conform art.37 din legea 188/2000.
La ora actu ala, executorii judecatoresti nu au o competenta exclusiva in materia executarii
silite; existenta unor organe diferite, cum ar fi executorii fiscali, nu poate genera o practica uniforma. Pe de alta parte, unele dintre organele de executare silita, nu se bucura de garantiile firesti de independenta pe care trebuie sa le aiba nu doar organele de justitie propriu -zise, ci si
acelea care transpun in viata dispozitiile cuprinse intr -o hotarare judecatoreasca sau intr -un
titlu executoriu. Faptul ca exista o oar ecare subordonare a executorior fata de creditorii lor, cu
care se afla in raporturi juridice de munca, este de natura sa pericliteze drepturile debitorilor

19 Ioan Les, Tratat drept Procesual civi, 2010, p.1051.

urmariti, c are trebuie sa beneficieze si i n faza executarii de drepturile procesuale garantate de
lege. 20
Competenta teritoriala a executorului judecatoresc este determinata prin art 652 cod procedura
civila „ hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de catre executorul
judecatoresc din circumscriptia curtii de apel, dupa cum urmeaza : a) in cazul urmaririi silite
a bunurilor imobile (…) executorul judecatoresc din circumscriptia cur tii de apel unde se afla
imobilul ; b) in cazul urmaririi silite a bunurilor mobile, executorul judecatoresc din
circumscriptia unde se afla domiciliul / sediul debitorului sau din circumscriptia curtii de
apel unde se afla bunurile „
Numarul executorilor judecatoresti se stabileste si se actualizeaza anual de ministrul justitiei,
cu consultarea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilior Judecatoresti, in functie de
cerintele locale determinate de intinderea teritoriului, de volumul de activitate si de n umarul
locuitorilor, in asa fel incat la 15.000 de locuitori sa revina cel putin un executor judecatoresc.
Numarul executorilor judecatoresti din circumscriptia unei instante nu va fi mai mic de trei. De asemenea, la stabilirea numarului executorilor judecatoresti, se are in vedere si numarul
executorilor judecatoresti stagiari care au promovat examenul de definitivat.
Tot din codul civil reusim sa aflam ca in cazul in care bunurile mobile se afla in
circumscriptia mai multor curti de apel, atunci in aceasta situatie, oricare dintre executorii
judecatoresti este competent teritorial sa realizeze executarea tuturor bunurilor, chiar daca o
parte dintre acestea nu se afla in raza curtii de apel de unde are acesta sediul; prin urmare, alegerea executorului apart ine creditorului.
In situatia in care a fost pornita o executare silita, iar competenta teritoriala a fost determinata de sediul sau domiciliul debitorului si acesta l- a schimbat ulterior, executorul judecatoresc
sesizat, ramane competent sa continuie executarea silita.
O problematica apare in ce priveste existenta mai multor imobile in proprietatea aceluiasi debitor ,situate in raza mai multor curti de apel. In conformitate cu art. 654 alin.1 , competent
teritorial sa efectueze executarea silita este execut orul din raza curtii de apel unde se afla
imobilul respectiv. In atare situatie, competenti teritorial vor fi toti executorii in a caror raza teritoriala se afla imobilele , ceea ce presupune ca vom avea atatia executori cate imobile in
circumscriptii difer ite sunt.
21
Atunci cand cu privire la aceleasi bunuri, se efectueaza mai multe executari silite de
catre executor i judecatoresti diferiti, instanta de executare in cirumscriptia careia a inceput
prima executare, la cererea persoanei interesate sau a ori caruia dintre executorii judecatoresti,
le va conexa dispunand a se face o singura executare silita de catre executorul judecatoresc
care a indeplinit actul de executare cel mai inaintat.
Daca executarile silite sunt in acelasi stadiu, pe roul unor executo ri judecatoresti diferiti,
atunci instanta de executare in circumscriptia careia a inceput prima executare, la cererea

20 Ioan Les, Tratat de drept procesual civil, ediatia a V -a, p.1052
21 Gabriela Raducanu, Fise de Procedura civila, Ed. A III -a ; 2015, p.399.

persoanei interesate sau a oricaruia dintre executori le va conexa, dispunand sa se faca o
singura executare de catre executorul judecato resc care a inceput cel dintai executarea. Dupa
conexare, procedura de executare va continua de la actul de urmarire cel mai inaintat, chiar
daca unul dintre creditorii urmaritori renunta la executarea inceputa.
In situatia in care executarile silite se af la pe rolul aceluiasi executor judecatoresc, conexarea
se poate dispune de acesta din urma, prin incheiere data cu citarea partilor, deci fara a fi necesara interventia instantei de executare.
Cand privitor la aceleasi bunuri, se efectueaza mai multe execu tari, unele pornite de
executorul judecatoresc, la cererea unui creditor, iar altele direct de catre alti creditori, toate actele de executare vor fi efectuate de catre executorul judecatoresc competent in favoarea caruia s -a dispus conexarea, daca prin le ge speciala nu se prevede altfel.
In ce priveste poprirea, conform art 782 c.pr.civ, ea se infiinteaza la cererea creditorului de catre un executor judecatoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de apel unde isi
are domiciliul sau sediul debi torul ori tertul poprit. In cazul popririi pe conturile unei persoane
fizice sau juridice, competenta apartine executorului judecatoresc al carui birou se afla in
circumscriptia curtii de apel de la domiciliul sau sediul debitorului ori, dupa caz, de la se diul
principal sau de la sediile secundare ale institutiei de credit unde debitorul si- a deschis contul.
Daca debitorul are mai multe conturi, competenta pentru infiintarea popririi asupra tuturor
conturilor, apartine executorului judecatoresc de la oricar e dintre locurile unde acestea au fost
deschise.
Sanctiunea in cazul nerespectarii normelor privitoare la competenta teritoriala a executorului
judecatoresc, o reprezinta nulitatea actelor de procedura efectuate.
In cazul in care apare un conflict pozitiv de competenta intre doi sau mai multi executori,
dupa cum am precizat, pentru rezolvarea acestuia se vor aplica dispozitiile articolelor 654 si repectiv 655 c.pr.civ., referitoare la conexarea executarilor care se desfasoara asupra acelorasi bunuri ale debitorului.
Totodata, daca, se respinge cererea de executare pe motiv de necompetenta, poate sa se iveasca un conflict negativ de competenta. Acesta se va solutiona potrivit art. 11 din Legea nr. 188/2000 de catre curtile de apel in a caror circumscriptie s e afla birourile executorilor
judecatoresti ori dupa caz, daca birourile executorilor se afla in circumscriptii diferite,
competenta a solutiona conflictul, este curtea de apel in a carei circumscriptie se afla biroul
executorului mai intai sesizat. Oricum , conflictele negative de competenta se solutioneaza de
urgenta, iar instanta se pronunta prin incheiere definitiva.
Art. 653 c.pr.civ. alin.(1), reglementeaza posibilitatea recuzarii executorului
judecatoresc numai in cazurile si conditiile prevazute la art. 42 si urmatoarele c.pr.civ. (cazuri
de incompatibilitate)
Astfel, conform art. 10 alin. (3) din Legea 188/2000, partea interesata, poate cere instantei de
executare recuzarea executorului imediat ce a aflat despre una dintre situatiile prevazute de lege, dar numai pana la incetarea executarii silite.

Executorul judecatoresc pentru care este ceruta recuzarea ,poate declara ca se abtine indata ce
a cunoscut situatia de incompatibilitate, chiar daca legea nu prevede in mod expres acest
lucru.
Cererea de recuzare sau de abtinere, se solutioneaza de instanta de executare, in conformitate
cu dispozitiile art. 51 c.pr.civ, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand partile
numai daca apreciaza ca este necesar.
Oricum, cererea de recuzare nu du ce la suspendarea de drept a executarii, dar instanta poate sa
dispuna suspendarea executarii pana la solutionarea cererii de recuzare printr -o incheiere care
nu este supusa niciunei cai de atac. Totusi, pentru a se putea dispune suspendarea, cel care o solicita, trebuie sa plateasca o cautiune in valoare de 1000 ron sau dupa caz, daca valoarea
creantei nu depaseste 1000 ron, cautiunea va fi de 10% din valoare.
In situatia in care se admite cererea de recuzare, incheierea arata si in ce masura actele indepl inite de executor urmeaza a fi pastrate.
Din art. 653 alin. (4) c.pr.civ, la cererea creditorului, instanta de executare, poate sa
dispuna, pentru motive temeinice, inlocuirea executorului judecatoresc cu alt executor indicat de catre creditor. Desi legea nu indica ce anume se intelege prin „motive temeinice”, rezulta
asadar ca acestea sunt lasate la aprecierea instantei. „ Cu privire la acest aspect, aceste motive, nu se confunda cu cele de incompatibilitate, si trebuie sa se inteleaga elemente de aparent a de nelegalitate a executarii si/sau aspecte de oportunitate, in aprecierea lor
tinandu- se seama, pe de o parte, de faptul ca simpla dorinta a creditorului de a inlocui
executorul, nu constituie motiv temeinic, iar, pe de alta parte, de faptul ca exigenta nu poate
fi absoluta, intrucat exista institutii care reglementeaza astfel de situatii (recu zarea,
contestatia la executare).”
22
Potrivit art. 12 din legea 188/2000, activitatea executorilor judecatoresti se desfasoara in cadrul unui birou, in care pot functiona unul sau mai multi executori asociati cu personal auxiliar corespunzator. Toti executorii judecatoresti din Romania, se constituie in Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, organizatie profesionala cu personalitate juridica dupa
cum prev ede art. 28 , alin 1 din legea 188/2000. Ministerul justitiei, prin inspectori generali de
specialitate si Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, prin consiliul sau de conducere
exercita un control profesional asupra calitatii actelor si lucrarilo r efectuate de executorii
judecatorest precizeaza articolul 59 alin. 1 din aceeasi lege.
In circumscriptia fiecarei curti de apel functioneaza cate o camera a executorilor judecatoresti, camera cu personalitate juridica, iar din aceasta fac parte toti executorii judecatoresti din circumscriptia curtii de apel respective. Camera executorilor este condusa de un colegiu
director format dintr -un peresinte, un vicepresedinte si 3 – 7 membri.
Colegiul director, este ales de adunarea generala a executorilor judecatoresti pentru o perioada
de 3 ani, dintre membrii camerei executorilor judecatoresti. Presedintele colegiului director,

22 Gabriel Boroi, Drept Procesual Civil, 2015, ed. Hamangiu, p.931

reprezinta camera in raporturile acesteia cu tertii si primeste pentru activitatea depusa o
indemnizatie al carei cuantum este stabilit de adunarea generala.
Atributiile colegiului director al camerei executorilor sunt urmatoarele : rezolva plangerile
partilor impotriva executorilor judecatoresti, luand masurile corespunzatoare ; deleaga in
cazuri exceptionale pentru o perioada de maximum 6 luni de zile un executor judecatoresc
pentru a asigura functionarea unui alt birou de executor judecatoresc ; informeaza Uniunea
Nationala a Executorilor Judecatoresti in legatura cu activitatea birourilor executorilor
judecatoresti si asu pra necesarulu i de executori judecatoresti ; tine evidenta veniturilor si
cheltuielilor Camerei executorilor judecatoresti precum si contributia membrilor acesteia.
3. Participarea procurorului la activitatea de executare silita
In legislatia actuala, Ministerul Public fa ce parte din categoria organelor statale, ale caror
implicare in realizarea executarii silite trebuie sa fie prompta si eficienta, motiv pentru care in
Codul de procedura civila, la articolul 658 gasim reglementarea potrivit careia, Ministerul
Public este un participant la executarea silita.
Oricum, Statul este obligat sa asigure, prin agentii sai, executarea in mod prompt si efectiv a
hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii, iar in caz de refuz, cei vatamati au dreptul
la repararea integral a a prejudiciului suferit. Obligatiile Statului in materie de executare silita,
au fost subliniate si in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Asadar, procurorul
fiind un agent al statului, are printre multiplele sale atributii, si pe aceea d e a sprijini
realizarea eficienta a executarii silite.
Procurorul poate sa ceara punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea persoanelor minore, puse sub interdictie sau disparute sau alte categorii de persoane prevazute de lege. De asemenea, procurorul este indreptatit sa uzeze de calea contestatiei la executare
silita pentru a solicita si obtine anularea actelor de executare care contravin unor norme imperative sau sunt de natura a vatama interesul minorilor sau al altor persoane lipsite de capacitate. In fine, procurorul poate exercita si caile de atac impotriva hotararilor pronuntate asupra contrestatiilor la executare.
Acest drept al procurorului de a participa la activitatea de executare silita nu poate fi contestat, desi in practica se uzeaza arareori de o atare prerogativa, astfel ca procesul civil fiind o ramura a dreptului privat, sunt putine situatiile in care sa fie implicat interesul public.
4. Tertele persoane
Tertele persoane, au si ele posibilitatea de a participa la acti vitatea d e executare silita,
participarea acestora fiind determinata de cele mai multe ori, de luarea unor masuri de natura a le prejudicia drepturile lor ( spre exemplu, urmarirea unor bunuri, proprietatea tertilor). Calea procedurala a participarii tertilor la ex ecutarea silita, este in asemenea
cazuri, contestatia la executare.
Codul de Procedura civila, in art. 650 consacra principiul potrivit caruia : ” orice tert
persoana vatamata printr -un act de executare silita, poate solicita desfiintarea acestuia

sau, dupa caz incetarea executarii silite insesi, numai pe calea contestatiei la executare,
daca prin lege nu se dispune altfel.” Se remarca asadar, consacrarea exclusivismului
contestatiei la executare, ca remediu procesual pentru tertii vatamati prin actele de
urmarire silita.
O alta forma de participare a tertilor vizeaza situatia creditorilor care intervin in faza
executarii silite, spre a -si valorifica drepturile lor de creanta. In acest sens, precizam ca
tertii, creditorii neurmaritori pot participa la distribuirea pretului obtinut prin vanzarea bunurilor debitorului.
In ce priveste situatia tertilor garanti, bunurile acestora pot fi urmarite de creditor in
conditiile legii, concomitent sau separat pentru plata datoriilor creditorului.
5. Agentii fortei publice si alte persoane
O executare silita de regula nu implica necesitatea interventiei agentilor fortei publice ,
dar exista si unele cazuri aparte in care acest lucru este absolut inevitabil. De aceea, Codul
de procedura civila, prin art. 659, stabileste cadrul juridic al participarii acestor organe la desfasurarea executarii silite.
Atunci cand executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie si alti agenti ai fortei publice, sunt obligati sa sprijine indeplinirea prompta si efe ctiva a
tuturor actelor de executare. Textul din art 659 este foarte semnificativ, iar aplicarea lui in spiritul si litera legii, poate aduce o revigorare a activitatii de executare silita
23
Trebuiesc a fi facute doua precizari : prima consta in faptul ca executorul judecatoresc, are in principiu puterea de a aprecia asupra necesitatii de participare a agentilor fortei publice la activitatea de executare silita; solutie fireasca de altfel, deoarece executorul
judecatoresc poate sa aprecieze in functie de co mplexitatea si circumstantele de fapt ale
cauzei ori cele legate de atitudinea debitorului, care justifica de altfel o participare a
agentilor fortei publice. A doua constatare vizeaza faptul ca agentii fortei publice dupa cum se precizeaza in art 659 din codul de procedura civila , „ sunt obligati sa sprijine
indeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita”. Textul trebuie
interpretat in sensul ca interventia agentilor fortei publice este utila si necesara doar pentru operatiile det erminate in concret de executorul judecatoresc. De altfel, exista si acte de
executare la a caror participare nici exista vreo interventie din partea vreunui alt organ sau
persoane straine de executare.
In scopul participarii agentilor fortei publice la ac tivitatea de urmarire silita, executorul va
trebui sa se adreseze autoritatilor competente pentru a asigura concursul fortei publice , care trebuie sa ia masuri de urgenta pentru a se evita tergiversarea sau impiedicarea
executarii silite.
Tot prin interme diul codului de procedura civila, este reglementata si situatia procesuala a
martorilor asistenti. In anumite conditii, prezenta martorilor asistenti este obligatorie la

23 Ioan Les, Tratat de procedura civila, Editia 5, 2010, p. 1056

patrunderea intr -o locuinta, localuri, depozite sau alte incaperi, la cercetarea acest ora
precum si la sechestrarea si ridicarea bunurilor debitorului. Desigur, la cererea expresa a
partilor sau daca executorul considera a fi necesar, martorii asistenti pot fi invitati si in alte cazuri.
Oricum, martorii asistenti in mod obligatoriu trebuie a fi persoane cu capacitate deplina de
exercitiu, care nu sunt interesate de savarsirea actelor de executare si nici nu se afla cu participantii la procedura de executare in legatura de rudenie sau afinitate ori de subordonare. Aceste exigente pe care le- am enumerat, sunt de natura sa garanteze
impartialitatea martorilor asistenti
Numarul martorilor asistenti trebuie sa fie de cel putin doi, daca prin lege nu este prevazut
altfe; martorul avand dreptul la sumele prevazute de lege pentru indemnizatia martor ilor.
Prin semnarea procesului -verbal, martorul asistent atesta faptele la care a asistat.
Cap III
1. Titlurile Executorii
Actiunea civila, nu semnifica ea insasi proces, ci este o prerogat iva legala care apartine
titularului unui drept subiectiv sau al unui interes legitim si care se materializeaza si
individualizeaza prin cererea de chemare in judecata.
Daca procesul nu poate fi conceput in lipsa actiunii, exitenta actiunii nu este conditionata
de materiali zarea unui proces. Actiunea este anterioara procesu lui; pe cand procesul este
insa forma de materializare si dezvoltare a actiunii. Daca actiunea civila este exercitata,
astfel se configureaz a si intretine procesul civil, tinzandu -se la finalizarea acestuia prin
intermediul executarii silite, desigur in ra port de atitudinea debitorului.
Executarea silita, este completarea naturala a actiunii civile , iar prin exercitarea ei,
executarea silita face parte din proces; executarea fiind stadiul final al actiunii civile ;
mijlocul legal de aparare a drepturilor si intereselor legale incalcate sau contestate.
Dupa cum se cunoaste, nimeni nu actio neaza in justitie pur si simplu pentru a i se
recunoaste un drept ci, pentru a -l putea realiza, pentru a fi opozabil fata de toti ceilalti.
Altfel spus, se face trecerea de la eficacitatea procesului prin care este recunoscut dreptul reclamantului la efectivitatea acestuia, lucru care nu poate fi facut decat prin intermediul unui titlu executoriu.
Titlul executoriu este asadar considerat „a fi actul incontestabil, in baza car uia se poate
proceda la aplicarea masurilor de constrangere, pe calea executarii silite, pentru
realizarea efectiva a drepturilor urmaritorului. Eliberarea titului exeutoriu de catre organul competent constituie baza pentru inceperea executarii silite „
24 De altfel,
executarea silita este si imposibil de efectuat in absenta unui titlu executoriu.

24 Gr. Porumb, op. Cit., p.37

Altfel spus, pentru a se putea face executarea silita, obligatia ce se solicita a fi pusa in
executare, trebuie sa fie constatata printr -un titlu executori u. 25
Titlurile executorii pot consta pe de o parte in hotararile judecatoresti obtinute dupa
finalizarea fazei judecatii, iar pe de alta parte, in titluri executorii carora legea le confera
acest caracter fara a mai fi nevoie de parcurgerea fazei judecatii pentru o btinerea unei
hotarari judecatoresti.
Asadar, principalele titluri executorii sunt hotararile judecatoresti. Totusi, se impune a
face o distinctie intre aceastea.
1. Hotararile date in apel sunt executorii, dar exista totusi si exceptii, cand o hotarare
data in apel nu este executorie, datorita unor dispozitii contrare ale legii. Facem in
acest sens precizarea ca, a) conform art. 484 c.pr.civ, recursul suspenda de drept
executarea hotararii in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de const ructii, plantatii sau alte lucrari care au o asezare fixa ; b) instanta poate dispune
suspendarea exec utarii in cazul exercitarii cailor de atac de retractare ; contestatie in
anulare si revizuire conform articolelor 507 si 512 c.pr.civ.
2. Hotararile date in prima instanta fara drept de apel, ori cele in legatura cu care partile
au convenit sa exercite direct recursul potrivit art. 459 c.pr.civ. Ideea este ca, o hotarare susceptibila de apel si de recurs poate fi atacata, inauntrul termenului de apel,
direct cu recurs, la instanta care ar fi fost competenta sa judece recursul impotriva
hotararii date in apel, daca partile consimt expres, prin inscris autentic sau prin declaratie verbala data in fata instantei. Prin urmare, hotararea data in prima instanta asupra careia partile au convenit expres sa renunte la calea de atac a apelului, este
executorie.
3. Pe langa hotararile pronuntate in apel si acelea date in prima instanta fara drept de apel ori cele in legatura cu care partile au convenit sa exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2) c.pr.civ, exista o serie de hotarari pronuntate in prima instanta, carora
legea le confera putere executorie sau care pot dobandi acest caracter in conditiile
legii. Astfel, conform art 448 c.pr.civ, hotararile primei instante se pot pune provizoriu
in executare, aspecte ce le vom trata in sectiunea : executarea provizorie a hotararilor
judecatoresti.
4. Hotararile def initive, potrivit art 634 c.pr.civ, in aceasta categorie gasim :
a) Hotarari care nu sunt supuse nici apelului nici recursului; b) hotarari date in prima instanta fara drept de apel, neatacate cu recurs ; c) hotarari date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel; d) hotarari date in apel fara drept de recurs sau cele
care nu au fost atacate cu recurs ; e) hotarari date in recurs, chiar daca prin aceasta
a fost solutionat fondul pricinii ; f) orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs, g) toate hotararile mentionate care devin definitive la data
expirarii termenului de exercitare a apelului sau reursului ori dupa caz, de la data pronuntarii.

25 Gabriela Raducanu, Fise de Procedura civil a pentru admiterea in magistratura si avocatura, editia 3, p.387

Dupa cum am precizat anterior, pe langa hotararile judecatoresti mai exista si titluri
executorii carora legea le confera un caracter executoriu, fara a mai fi necesara
parcurgerea fazei judecatii pentru obtinerea unei hotarari judecatoresti. Acestea sunt :
a) Titlurile executorii europene, in care o hotarare judecatoreasca ce a fost certificata ca
titlu executoriu european in statul membru de origine, este recunoscuta si executata in
celelalte state membre fara a fi necesara incuviintarea executarii silite si fara a fi posibila contestarea recunoasterii sale ( art. 5 din Regulamentul ( CE) nr. 805/2004 al
Parlamentului European si al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui
Titlu executoriu European pentru creantele necontestate , aplicabil in materie civila si
comerciala .)
b) Incheierile si procesele- verbale intocmite de execut orii judecatoresti, conform art 638
alin (1) pct.1 c.pr.civ, se bucura de putere executorie. Legea prevede faptul ca, nu
orice act al executorului judecatoresc constituie titlu executoriu si poate sa fie pus in
executare silita, ci doar acele procese- verbale si incheieri carora legea le confera
expres acest caracter. Spre exemplu, incheierea executorului judecatoresc prin care acesta realizeaza actualizarea valorii obligatiei principale stabilite in vani din titlul
executoriu in conditiile art. 628 alin. (2) -(4) c.pr.civ; incheierea prin care executorul
judecatoresc dispune amanarea, suspendarea si incetarea executarii silite, eliberarea
sau distribuirea sumelor obtinute din executare, precum si alte masuri anume prevazute de lege, in conformitate cu art 657 c.pr.civ; procesul -verbal de licitatie dupa
cum se precizeaza in art. 851 c.pr.civ etc.
c) Inscrisurile autentice, precum si titlurile executorii notariale emise in conditiile prevazute de lege (art. 638 alin. (1), pct. 2 si 3, c.pr.civ) .
Tinem a face preci area ca, inscrisul autentic, este inscrisul intocmit sau dupa caz,
primit si autentificat de o autoritate publica, de notarul public sau deo alta persoana
investita de stat cu autoritate publica. Autenticitatea inscrisului se refera practic la
stabilirea identitatii partilor, exprimarea consimtamantului acestora cu privire la continut, semnatura lor si data inscrisului. Practic inscrisul autentificat de notarul public, care constata o creanta certa, lichida si
exigibila, are putere de titlu executoriu de la data exigibilitatii acestuia.
Oricum, actele autentice notariale, se intocmesc intr -un singur exemplar original, care
se pastreaza in arhiva notarului public, partile primind un duplicat de pe actul original,
duplicat care are aceeasi forta ca si original ul actului ( art.225, alin (1) si (2) din
Regulamentul de punere in aplicare a legii 36/1995 a notarilor publici si a activitatii notariale )
In situatia in care a fost pus in executare un astfel de titlu, singura posibilitate ca executarea sa fie suspendata, apare atunci cand exista o actiune de fond prin care se
solicita desfiintarea inscrisului respectiv.
d) Titulurile de credit sau alte inscrisuri carora legea le reunoaste putere executorie, dupa
cum se precizeaza in art. 638 alin. (1), pct. 4 c.pr.civ. Astfel ca, sunt titluri executorii atat titlurile de credit, cat si alte inscrisuri carora legea
le confera putere executorie.

Oferim cu titlu de exemplu, Procesul- verbal de contraventie potrivit art. 37 din OG
2/2001, care daca nu este atacat in termenul lega l, constituie titlu executoriu ; potrivit
art.8 din O.G 51/1997,privind operatiunile de leasing si societatile de leasing,
contractele de leasing precum si garantiile reale si personale, constituite in scopul garantarii obligatiilor asumate prin contractul de leasing constituie titluri executorii ;
legea 51/1995 pentru organizarea si exeritarea profesiei de avocat, unde contractul de asistenta juridica legal incheiat, este titlu executoriu.
In categoria titlurilor de credit, gasim : cambia, biletul la ordin, cecul, precum si alte titluri de credit, daca indeplinesc conditiile prevazute in legea speciala, dupa cum
precizeaza art. 640 c.pr.civ.
Dupa cum am precizat si in cazul inscrisurilor notariale, titlurile executorii care nu sunt
reprezentate de hotararile judecatoresti, prima faza a procesului civil (judecata), nu exista,
ceea ce inseamna ca, suspendarea executarii titlurilor de credit poate fi solicitata numai in
cadrul actiunii de fond care are ca obiect desfiintarea titlului.
Totusi, nu este sufic ient doar sa existe un titlu executoriu, intrucat acesta nu se poate pune
in executare pur si simplu, el trebuind in conformitate cu art 641 c.pr.civ sa fie investit cu formula executorie de catre instanta de judecata.
Trebuie facuta precizarea ca, hotarar ile judecatoresti pot fi puse in executare silita fara a fi
necesara investirea lor cu formula executorie. Doar in cazul titlurilor executorii, altele decat hotararile judecatoresti, este necesar a fi investite cu formula executorie pentru a putea fi puse in executare.
Astfel, investirea cu formula executorie obligatorie pentru demararea executarii silite, in lipsa careia, executorul judecatoresc va trebui sa respinga cererea de incuviintare a executarii judecatoresti. Daca sa presupunem ca executorul judecatoresc ar dispune incuviintarea executarii, desi lipseste investirea cu formula executorie, debitorul are
posibilitatea de a cere anularea pe calea constestatiei la executare, atat a incheierii de
incuviintare cat si a tuturor actelor ulterior efectuate.
In ce priveste procedura de solutionare a cererii de investire cu formula executorie, competenta apartine judecatoriei in circumscriptia careia se afla domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului dupa caz; iar in situatia in care domiciliul sau s ediul
creditorului se afla in strainatate, creditorul va putea depune cererea de investire si la judecatoria din circumscriptia careia se afla domiciliul sau ales, dupa cum se precizeaza in
art. 641 alin. (2) teza II c.pr.civ.
Solutionarea investirii cu fo rmula executorie are un caracter necontencios, facandu -se in
camera de consiliu fara citarea partilor, dar daca instanta considera ca este necesar, aceasta
poate sa asculte chiar si pe debitor, chiar daca el nu este parte in aceasta procedura, dupa cum rez ulta din art. 532 alin. (2) c.pr.civ. Astfel, instanta este limitata numai la a verifica
daca inscrisul intruneste toate conditiile de forma cerute de le ge pentru a fi titlu
executoriu; analiza ei nu poate sa fie extinsa si asupra altor aspecte sau cerint e de fond ale
titlului executoriu, precum : prescriptia extinctiva, perimarea, clauze abuzive, nulitatea

unor clauze etc. Instanta se va pronunta prin incheiere, putand fie sa admita sau fie sa
respinga investirea cu formula executorie.
Oricum, in situatia in care instanta respinge investirea cu formula executorie, incheirea
prin care respinge, poate fi atacata numai cu apel de catre creditor in termen de 5 zile de la comunicare. Demn de remarcat este faptul ca, daca cererea a fost admisa, atunci nu exista
nicio cale de atac, singura posibilitate pentru debitor fiind doar contestatia la executare.
In fine, in situatia in care instanta admite cererea de investire cu formula executorie, potrivit art. 641 alin. (6) c.pr.civ, formula executorie are urmatorul cuprins :
„Noi, Presedintele Romaniei,
Dam imputernicire si ordonam executorilor judecatoresti sa pun in exe cutare titlul
(adaugarea elementelor de identificare a acestuia) pentru care s -a pronuntat prezenta
incheiere de investire cu formula executorie. Ordonam agentilor fortei publice sa sprijine
indeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita, iar procurorilor sa
staruie pentru ducerea la indeplinire a titlului executoriu, in conditiile legii (urmand la
sfarsit semnatura aferenta completului si a grefierului) „

In ce priveste desfiintarea titlului executoriu, tinem sa precizam ca, daca acesta a fost
desfiintat, se vor desfiinta implicit si toate actele d e executare desfasurate in cauza,
urmand o repunere in situatia anterioara a partilor raportului executional, caz in care, partea interesata are posibilitatea de a solicita intoarcerea executari i silite, fara a fi nevoita
sa demonstreze altceva decat desfiintarea titlului care a determinat efectuarea executarii silite.
Daca executarea silita nu s -a realizat ci doar au fost efectuate acte de executare, dar care
nu au condus la executarea concreta a debitorului, acele acte vor fi desfiintate, datorita
desfiintarii titlului executoriu.

Sesizarea organului de executare

Dupa cum prevede legiutorul in art 664 alin. (1) cod procedura civila, executarea silita poate
porni numai la cererea creditorului. Desi acest articol precizeaza in mod express ca executarea
porneste numai la cererea creditorului, tinem sa aducem aminte art. 1560 alin. (1) cod civil, de
unde rezulta ca ea poate fi pornita si pe cale oblica de catre creditorul a carui creanta este exigibila, stabila si printr -un titlu executoriu; a unei cereri de executare silita pe care propriul
sau debitor refuza ori neglijeaza sa o formulee, producand astfel o paguba.
In orice caz, cererea trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente : numele, prenume,
domiciliul/sediul creditorului si debitorului ; felul prestatiei datorate ; modalitatea de
executare solicitata de creditor ; semnatura si desigur, conform art.664 cod procedura civila

alin.4, in mod obligatoriu va trebui atasat la cerere titlul executoriu in original sau copie
legalizata plus dovada ahitarii taxelor de timbru inclusiv timbrul judiciar .
Cererea de executare silita se va depune personal sau dupa caz prin intermediul
reprezentantului legal ori conventional la biroul executorului judecatores c competent ori se
transmite executorului competent prin posta, curier, telefax sau alte mijloace care asigura trimiterea textului si confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative.
Inregistrarea cererii de executare se face d e catre executorul judecatoresc, de indata ce
primeste cererea de executare si acesta prin incheiere va dispune inregistrarea ei si deschiderea dosarului de executare sau refuzarea motivata a deschiderii procedurii de executare.
Incuviintarea executarii si lite pe de alta parte, a suferit modificari, in sensul ca CCR CC a
decis că dispozițiile articolului 666 din Codul de Procedură Civilă ce privesc încuviințarea
executării silite de către executorul judecătoresc sunt neconstituționale, subliniind că
declan șarea procedurii era sustrasă controlului judecătorec și nu era respectat dreptul la un
proces echitabil.
Astfel ca, prin Decizia 895 din 17 decembrie 2015, CCR precizeaza urmatoarele : ”
Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.666 din Codul de procedură
civilă, Curtea reține că, în redactarea inițială a Codului de procedură civilă aplicabilă în perioada 15 februarie 2013- 18 octombrie 2014, data intrării în vigoare a Legii nr.138/2014,
încuviințarea executării silite a hotărârilor ju decătorești și înscrisurilor cărora legea le
recunoaște caracterul de titlu executoriu se realiza de către instanța de executare, respectiv de judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care urma să facă executarea, credi torul putând alege un executor judecătoresc din raza curții de apel
unde se află imobilul, unde se află domiciliul/ sediul debitorului sau unde urmează a se face
executarea [art.650 alin.(1) și (2), art.651 alin.(1) și art.665 alin.(1)]. După intrarea în
vigoare a Legii nr.138/2014, procedura încuviințării executării silite a fost regândită, în
sensul că hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii – acestea din urmă învestite cu
formulă executorie – se pun în executare silită de către executoru l judecătoresc numai după
ce acesta încuviințează executarea silită [în prezent, art.666 din Codul de procedură civilă].
Curtea constată că, potrivit art.666 alin.(5) din Codul de procedură civilă, prin încuviințarea executării silite se verifică dacă: ce rerea de executare silită este de competența altui organ de
executare decât cel sesizat; hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu este învestit cu formulă execu torie; creanța nu este certă, lichidă și exigibilă; debitorul se bucură de imunitate de
executare; titlul cuprinde dispoziții care nu se pot duce la îndeplinire prin executare silită;
există alte impedimente prevăzute de lege. Analizând aceste aspecte, Cur tea reține, pe de o
parte, că competența executorului judecătoresc de a 14 verifica dacă înscrisul, altul decât o
hotărâre judecătorească, constituie, potrivit legii, titlu executoriu [art.666 alin.(5) pct.2 din Cod] se suprapune cu competența instanței judecătorești ca în procedura învestirii cu
formulă executorie a acestuia să verifice dacă înscrisul întrunește toate condițiile de formă

cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, ceea ce echivalează cu posibilitatea acordată
executorului judecătoresc de a controla legalitatea unei hotărâri judecătorești, iar, pe de altă
parte, competența executorului judecătoresc menționată la art.666 alin.(5) pct.4- 7 din Cod
presupune realizarea unor aprecieri făcute de acesta care excedează competenței sale de
punere în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii [art.7 lit.a) din
Legea nr.188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.738 din 20 octombrie 2011]. Or, Constituția recunoaște numai judecătorului jurisdictio și imperium, adică puterea de a „spune” dreptul și de a impune executarea forțată a hotărârilor/ a da hotărâri cu putere de executare silită (a se vedea
Decizia nr.96 din 24 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al R omâniei, Partea I,
nr.251 din 17 octombrie 1996, Decizia nr.339 din 18 iulie 1997, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.170 din 25 iulie 1997, sau Decizia nr.189 din 10 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.92 din 22 februarie 2001).
Așadar, Curtea constată că nu este de competența executorului judecătoresc să dispună el însuși executarea titlului executoriu, acesta putând efectua numai acte de executare în cadrul procedurii declanșate de către o instanță judecătorească. Intervenția instanței judecătorești nu se poate realiza ex post, eventual pe calea soluționării unei contestații la executare, conform art.712 din Cod, întrucât hotărârea acesteia nu poate nici înlătura și nici acoperi
viciul de neconsti tuționalitate al actului care a declanșat executarea silită, fază a procesului
civil, respectiv caracterul său extrajudiciar.
Curtea urmează a constata încălcarea art.21 alin.(3) și art.124 din Constituție, prin prisma
faptului că începerea/ declanșarea pr ocedurii executării silite este sustrasă controlului
judecătoresc, astfel că nu sunt respectate exigențele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparțialității și independenței autorității, înfăptuirea justiției fiind „delegată” executorului jude cătoresc, precum și a art.147 alin.(4) din Constituție, întrucât legiuitorul nu
a respectat Decizia Curții Constituționale nr.458 din 31 martie 2009, ignorând exigențele constituționale stabilite prin aceasta. De asemenea, Curtea, reținând încălcarea preve derile
constituționale antereferite, 18 constată că soluția legislativă contravine și dispozițiilor art.1 alin.(4) și art.126 alin.(1) din Constituție, prin prisma exercitării de către executorii
judecătorești a unei activități specifice instanțelor judecă torești. (…) Așadar, din ziua
publicării prezentei 19 decizii, competența executorilor judecătorești de a încuviința
executarea silită încetează.
26 „
Astfel, prin decizia Curtii Constitutionale, executorul judecatoresc nu va mai
incuviinta executarea sil ita; acest atribut revenind instantei de judecata; ceea ce inseamna ca,
se va aplica vechea reglementare.
Prin urmare, conform noului art.666 c.pr.civ, in termen de maximum 3 zile de la inregistrarea
cererii, executorul judecatoresc va solicita incuviintarea executarii de catre instanta de
executare, careia ii va inainta, in copie certificata de el pentru conformitate cu originalul,
cererea creditorului, titlul executoriu, incheierea prevazuta la art. 665 alin. (1) si dovada
achitarii taxei judic iare de timbru. Cererea de incuviintare a executarii silite se solutioneaza in

26 Extrase din Decizia 895/17.12.2015

termen de maximum 7 zile de la inregistrarea acesteia la instanta, prin incheiere data in
camera de consiliu, fara citarea partilor. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 48 de ore, iar
motivarea incheierii se face in cel mult 7 zile de la pronuntare.
Incheierea va cuprinde : aratarea titlului executoriu, titlu in baza caruia se va face executarea
; suma , atunci cand aceasta este determinata ; modalitatea concreta de executar e atunci cand
aceasta a fost solicitata in mod expres.
Practic incuviintarea executarii silite nu face altceva decat sa permita creditorului sa ceara
executorului judecatoresc sa recurga la modalitatile prevazute de lege in vederea realizarii drepturilor sale; precum si a cheltuielilor de executare.
Sa nu uita m totusi ca dupa cum instanta poate sa admita cererea de incuviintare a executarii
judecatoresti, tot la fel ea poate sa o si respinga, dar numai pentru motivele prevazute in mod
expres la articolul 6 66 alin. 5 din codul de procedura civila :
– Cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare
– Hotararea sau inscrisul nu constituie titlu executoriu
– Inscrisul nu este investit cu formula executorie
– Creanta nu este certa, lichida si ex igibila
– Debitorul se bucura de imunitate de executare
– Titlul cuprinde dispozitii care nu se pot duce la indeplinire prin executare silita
– Exista alte impedimente prevazute de lege.
Desigur, in aceasta situatie in care executorul refuza practic deschiderea procedurii executionale, creditorul poate face plangere la instanta de executare in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii si totodata se mai poate ataca si cu apel in termen de 10 zile de la comunicare, hotararea instantei prin care este solu tionata plangerea.
Totusi, in ce priveste refuzul executorului judecatoresc de a deschide procedura de executare putem spune ca parerile sunt impartite, in sensul ca unii autori sustin ca intr -adevar,
executorul judecatoresc trebuie sa aiba posibilitatea de a respinde deschiderea procedurii de
executare; altii sunt de parere ca acest atribut ar trebui sa apartina instantei de executare.
„ Ar trebui totusi sa se acorde deschiderea procedurii de catre executor, pentru ca abia
ulterior, sa se astepte interven tia corecta a instantei , respingandu- se cererea de incuviintare
a executarii. Executorul judecatoresc, trebuie sa fie el insusi, un garant al legalitatii executarii, in limitele stabilite prin lege. Pe de alta parte insa, s -ar putea considera ca refuzul
executorului de a deschide dosarul de executare, este ingaduit exclusiv atunci cand cererea
de executare silita nu intruneste cerintele apartinand regularitatii ei formale – prevazute de
art. 664 alin (3) si (4) C.pr.civ; in vreme ce identificarea unor cauz e de nelegalitate ce au
consistenta vizata de alin (5) al art. 666 C.pr.civ, ar trebui sa constituie un atribut exclusiv al instantei de executare. ”
27
1.1 Instiintarea prealabila a debitorului

27 Ion Deleanu; Tratat de Procedura civila 2013 , Volumul III, p.280.

Dupa cum am precizat, executarea silita, porneste numai la cererea creditorului, adresata
executorului judecatoresc; iar acesta din urma dupa ce o primeste si dispune inregistrarea ei,
desigur in masura in care nu exista impedimente, deschide procedura de executare.
Potrivit art 667, alin (1) C.pr.civ, executorul judecatoresc va comunica debitorului o copie de
pe incheierea data in conditiile art 666 impreuna cu o copie, certificata de executo pentru
conformitate cu originalul, de pe titlul executoriu si somatia aferenta.
Cu privire la continutul somatiei, legea nu predete rmina decat in mica masura elementele pe
care aceasta ar trebui sa le cuprinda, neindicand forma expresa. Trebuie considerat ca
mentiunea esentiala a somatiei, o reprezinta solicitarea adresata debitorului pentru a- si putea
executa in mod voluntar obligatia ; precum si precizarea termenului in care executarea
voluntara ar putea fi facuta impreuna cu consecintele aferente care vor decurge ca urmare a
acestei nerespectari.
Dar fiind insa vorba despre un act de procedura care trebuie a fi comunicat debitorului; nu
incape indoiala ca acesta nu trebuie sa cuprinda forma scrisa.
„Incunostiintarea debitorului despre declansarea executarii silite este o formalitate stabilita
de lege in interesul acestuia, spre a i se acorda posibilitatea de a- si indeplini in mod voluntar
obligatia, dar in acelasi timp, ea constituie si un avertisment dat debitorului pentru ca acesta
sa cunoasca faptul ca, daca nu- si executa de bunavoie obligatia inauntru termenului prevazut
de lege, se va trece la executarea silita a creantei” .28
Oricum ar fi, inceperea executarii fara o somatie, exceptie facand cazurile prevazute
de art 669 c. Pr. Civ (ordonante pronuntate de instanta precum si reaua credinta a debitorului), in care nu este necesara comunicarea titlului executoriu si a somatiei ; este prevazuta sub
sanctiunea nulitatii executarii silite. Asta deoarece, rolul somatiei este acela de a proteja
debitorul, avertizandu- l asupra iminentei executarii silite, in cazul in care, in termenul
prevazut in somatie acesta nu -si indeplineste in mod voluntar obligatia , lucru care echivaleaza
cu un refuz.
Prin urmare, dupa cum afirmam mai sus, de la momentul instiintarii sale, debitorul are la
dispozitiei un termen in interiorul caruia sa isi execute voluntar obligatia. Inainte de expirarea acestui termen, executorul judecatoresc nu poate sa faca niciun act de executare, deoarece debitorul ar putea cere anularea acestora pe calea contestatiei la executare.
In ce priveste durata termenului prevazut in somatie, tinem sa precizam ca nu este uniforma si ca variaza de la o forma de executare la alte; dupa cum urmeaza :
– In cazul urmaririi mobiliare, termenul este de o zi si curge de la data comunicarii somatiei insotita de incheierea prin care este incuviintata executarea silita. Dar, in situatia in care exis ta pericolul de sustragere a bunurilor, conform art 732 alin (2)
C.pr.civ, la solicitarea creditorului sau a executorului instanta de executare dispune
sechestrarea bunurilor odata cu comunicarea somatiei.

28 Ioan Les, Legislatia p.287

– In ce priveste procedura urmarii silite a fructelo r neculese si a recoltelor prinse de
radacini, executarea nu se poate face decat in 6 saptamani dinaintea coacerii lor si va fi
precedata de o somatie cu doua zile inaintea urmaririi
– Legat de procedura urmaririi veniturilor generale ale imobilelor (chirii, dobanzi, arenzi
etc), legea nu prevede un termen care sa fi e determinat pe zile sau pe ore. Conform art
805 c.pr.civ executorul, va afisa de indata copii certificate ale incheierii de incuviintare a urmaririi la sediul organului de executare, la instanta de executare si la sediul primariei in raza caruia se afla imobilul, precum si la publicarea intr -un ziar
local. In continuare, art 806 c.pr.civ, stabileste ca executorul trebuie sa notifice dupa
acestea, prin instiintare scrisa pe : chiriasi, arendasi sau cei care au contracte de
exploatare a imobilului; ca toate veniturile acestuia sunt sechestrate si ca sunt
indatorati ca in viitor sa plateasca chiriile, arenile sau alte venituri realizate din contractele de exploatare a imobilului direct administratorului sechestru ori sa le
consemneze la unitatea prevazuta de lege, depunand recipisele la administratorul
sechestru.
– In ce priveste procedura urmaririi imobiliare, incheierea de incuviintare a urmaririi se va comunica in copie certificata de catre executorul judecatoresc, debitorului si
tertului dobanditor, daca este cazul; insotita de titlul executoriu si somatia aferenta,
punandu- li-se in vedere ca in termen de 15 zile de la primirea acesteia sa plateasca
intreaga datorie, inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare.
– Cand exista obligatia de a face sau de a nu face, termenul care trebuie lasat la
dispozitia debitorului este de 10 zile de la data comunicarii incheierii de incuviintare a
executarii (art 904 si 906 alin 1 c.pr.civ)
– Daca executarea hotararii judecatoresti se refera la minori, exeutorul va trimite
partintelui sau persoanei la care se afla minorul incheierea de incuviintare impreuna cu
o somatie in care ii va comunica acesteia data la care sa se prezinte impreuna cu
minorul la sediul sau in vederea preluarii acestuia de catre creditor sau dupa caz ii va
pune in vedere sa permita celuilalt parinte sa isi exercite dreptul de a avea legaturi personale cu minorul, potrivit programului stabilit in titlul executoriu. (art 910 alin (2) si (3) )
Asadar, putem observa o etapizare a executarii, oferindu -i-se debitorului posibilitatea
executarii voluntare, raportat la o data sau dupa caz in conditiile stabilite de executor, pentru ca apoi sa treaca la constrangerea debitorului prin aplicarea penalitatilor p otrivit
art 906 cod procedura civila, ramanand ca ulterior , daca neexecutarea persista se va proceda la executarea silita.
Asa cum am aratat mai sus, exceptie de la somatie, o fac potrivit art 669 ordonantele si
incheierile pronuntate de instanta si decla rate de lege executorii. Din aceasta categorie tinem
sa precizam ca fac parte si ordonantele presedintiale, art 997 c.pr.civ, mentioneaza ca la
cereea reclamantului, instanta poate hotara ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea vreunui term en. De asemenea, somatia nu este necesara nici in cazul popririi,
conform art. 783 c.pr.civ, aceasta se infiinteaza in baza incheierii de incuviintare, prin adresa in care se va preciva si titlul executoriu in temeiul caruia s -a infiintat poprirea.

Si nu in ultimul rand, o alta derogare partiala de la regula comunicarii incheierii de
incuviintare si somatia aferenta, apare in cazul in care executarea silita s -a perimat, daca
inauntrul termenului de prescriptie, creditorul face o noua cerere de executare si lita, dupa
incuviintarea executarii silite, executorul va comunica debitorului incheierea instantei, precum
si o noua somatie, la care nu se va mai atasa titlul ce se executa.
Sa nu uitam, chiar daca debitorul beneficiaza de un termen de plata, el poate sa fie decazut din
acest termen la cererea creditorului. Indiferent de ipoteza care atrage decaderea , consecinta este ca nu se mai comunica.
2. Executarea proviorie a hotararilor judecatoresti
Trebuie avut in vedere faptul ca, de regula, numai hotararea de finitiva poate fi pusa in
execut are silite. Totusi, exista si ex ceptia de la regula, pri n care unele hotarari nedefinitive pot
fi aduse la indeplinire inainte de definitivarea lor .
Astfe l, executarea provizorie a hotararilor judecatoresti reprezinta practi c acele situatii in care
hotararile pronuntate in prima instanta pot fi puse in executare, inainte ca acestea sa ramana definitive.
Executarea provizorie se imparte la randul ei in 2 categorii : de drept (numai in temeiul legii) si cea judecatoreasca (ramanand la aprecierea instantei de judecata).
Executarea provizorie de drept, intervine in cazurile expres prevazute de legiuitor in art 448
c.pr.civ si anume : a) stabilirea modului de exercitare a autoritatii parintesti, stabilirea
locuintei minorului, prec um si modul de exercitare a dreptului de a avea legaturi personale cu
minorul, b) plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii somerilor, c) despagubiri pentru accidente de
munca, d) rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii,
precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale, e) reparatii grabnice, f) punerea,
ridicarea sigiliului, ori facerea inventarului, g)cereri privitoar e la posesie, h) hotararile
pronuntate in temeiul recunoasterii de catre parat a pretentiilor relamantului, in conditiile art.
436 c.pr.civ.
Practic legiuitorul a avut in vedere acele hotarari al caror obiect se refera, in principal, la
drepturi ce se bucu ra de o protectie deosebita sau la situatii care reclama urgenta.
Asadar, in toate aceste cazuri expres prevazute de lege, in ce priveste executarea provizorie de drept nu este nevoie ca partea sa o solicite in mod expres, iar instanta nu are posibilitatea sa
aprecieze daca este sau nu cazul sa o acorde, intrucat legea este cea care permite partii sa puna
in executare inainte ca aceasta sa devina definitiva.
Executarea provizorie judecatoreasca, este lasata la aprecierea instantei de judecata. Instanta poate incuviinta executarea provizorie ori de cate ori considera ca masura este necesara in
raport de : a) temeinicia dreptului, b) starea de insolvabilitate, c) atunci cand instanta apreciaa
ca neluarea de indata a acestei masuri este vadit prejudiciabila pen tru creditor.

Executarea provizorie judecatoreasca, poate fi incuviintata numai in pricinile referitoare la
bunuri, per a contrario, instanta nu poate acorda executarea provizorie in alte pricini care nu
se refera la bunuri. Acesta inseamna ca, executarea provizorie nu se poate incuviinta in
materie de stramutare de hotare ; in materie de desfiintare constructii, plantatii sau alte lucrari avand o asezare fixa precum si atunci cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau
radierea lui din cartea funciara.
Interdictiile mentionate au o justificare deplina si asta pentru ca, de s -ar admite executia
provizorie , restabilirea situatiei anterioare in cazul casarii hotararii, poate fi dificilasi mai ales poate fi realizata numai cu cheltuieli considerab ile. In cel de -al doi -lea caz, se poate ajunge la
realizarea unor operatii juridice a caror desfiintare ulterioara ar putea dauna drepturilor
legitime ale unor terte persoane (dobanditorii de buna credinta).
Cererea de executare provizorie, va trebui sa fie facuta in scris sau verbal in fata instanei, dar numai pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante, dupa cum reiese din art. 449 alin (3) c.pr.civ. Daca cererea este respinsa de catre instanta de fond, aceasta va putea sa fie reiterata in apel dupa cum precizeaza alin. (4) al aceluiasi articol. Totusi, instanta il poate
obliga pe creditor la plata unei cautiuni, scoul acesteia fiind acela de a -l asigura pe debitor, in
ipoteza in care se desfiinteaza hotararea, in privinta despagubirilor ca u rmare a executarii
provizorii.
Desi despre suspendarea executarii vom vorbi mai pe larg in cele ce urmeaza, tinem sa facem totusi precizarea ca executarea provizorie, indiferent ca este de drept sau judecatoreasca, se poate suspenda, suspendare care se cer e odata cu cererea de apel fie separat in parcursul
judecarii apelului.
Aceasta cerere de suspendare, se depune la prima instanta sau dupa caz la instanta de apel,
urmand ca instanta de apel sa poata incuviinta suspendarea, dar numai daca se depune o cautiune in cuantumul pe care il va fixa instanta potrivit art. 719 alin. (2) si (3)
c.pr.civ.Asupra acestei cerei, instanta se va pronunta cu citarea partilor, prin incheiere, care este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.
Oricum, pana la so lutionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi incuviintata provizoriu
prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului, insa tot numai cu depunerea unei cautiuni in cuantumul fixat de instanta.
4. Incidente care impiedica , temporizeaza sau sting executarea silita

In cursul executarii silite, pot sa apara diferite incidente procedurale, cauzele acestora
fiind diverse, dar se poate ajunge la perimarea, suspendarea,executarii. Unele dintre ele conduc chiar si la sistarea definitiva a executarii silite, altele duc doar la oprirea temporara a acesteia.
In cele ce urmeaza, vom face o analiza a tuturor acestor cauze.
4.1 Prescrisptia dreptului de a cere executarea silita

Dreptul de a obtine executarea silita, trebuie si el sa fie exercitat intr -un termen legal, caci
altfel, la cererea persoanei interesate, trebuie sa se refuze indeplinirea oricarui act de
executare. Tiltul executoriu nu va mai fi eliberat sau el nu mai poate fi pus in executare silita, aceasta fiind o consecinta prin interventia prescriptiei, dreptul ramanand astfel lipsit
de protectia legii, statul nu mai asigura exercitarea fortei lui de coercitie pentru a -l aduce
la indeplinire.
Dupa pronuntarea hotararii judecatoresti, nu se mai poate vorbi despre prescriptia
dreptului la act iune ci doar de prescriptia dreptului de a solicita executarea silita.
Oricum, instutia prescriptiei este aceeasi si deci avem aceleasi principii si functii asemanatoare. Dar, desi cele doua prescriptii au aceeasi natura procesuala, ele au practic un obiect distinct si uneori termene diferite de realizare. Este adevarat ca, prescriptia
dreptului la actiune limiteaza in timp posibilitatea de a obtine concursul organelor de jurisdictie in scopul pronuntarii unei hotarari favorabile, de recunoastere a dre ptului, iar
prescriptia dreptului de a cere executarea silita, vizeaza insasi posibilitatea de realizare efectiva a urmaririi silite prin masuri de constrangere patrimoniala.
Totusi, tinem sa facem precizarea ca prescriptia nu poate fi invocata decat de catre cel in folosul caruia curge, conform art. 2512 alin. (1) cod civil, caz in care, debitorul se poate dispensa de prerogativa sa de a invoca exceptia prescriptiei, ceea ce ii va permite
creditorului sa obtina executarea silita, chiar daca a fost implinit termenul de prescriptie,
judecatorul si nexecutorul judecatoresc neputand sa -l respinga , deoarece in conformitate
cu art 2512 alin. (2), acestia nu pot aplica prescriptia din oficiu.
In conformitate cu art. 706 C.pr.civ, „dreptul de a obtine executarea silita se prescrie in
termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. In cazul titlurilor emise in materia drepturilor reale, termenul de prescriptie este de 10 ani.” Acest termen, conform alin. (2) al aceluiasi
articol, „ incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a obtine executarea silita. In
cazul hotararilor judecatoresti si arbitrale, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data ramanerii lor definitive.”
Dupa cum putem observa, formula pe care legiuitorul o foloseste, nu lasa nicio indoiala
asupra caracterului de drept comun al termenului de 3 ani. Asa fiind, sunt supuse termenului de prescriptiei de 3 ani, toate cererile de executare silita, indiferent de natura titlului care urmeaza sa fie valorificat, inclusiv cele prin care se urmareste executarea silita a unor obligatii nepatrimoniale.
29
Asa cum am facut mentiune, legea prevede ca momentul de la caer incepe sa curga
prescriptia este practic momentul in care se naste dreptul creditorului de a cere executarea
silita. Astfel ca, regula enuntata, tine seama de posibilitatea efectiva a creditorului de a cere
executarea silita, facultate care ii este conferita creditorului numai din momentul nasterii dreptului sau; anterior acestui moment, nu i se poate imputa creditorului vreo culpa, asta deoarece dreptul sau era inexistent la acel moment.

29 V.M Ciobanu, G.Boroi, M.Nicolae, Modificarile aduse codului de procedura civila prin OUG 138/2000 (III),
p.10.

Sa nu uitam ca, dreptul de a solicita executarea silita apare din momentul in care titlul ce
urmeaza a fi valorificat, devine executoriu; principiul fiind acela ca, hotar arile judecatoresti,
dobandesc caracter executoriu din momentul ramanerii definitive. Sigur ca, avem si exceptii
si aici trebuie sa facem referire la executarea provizorie a hotararilor judecatoresti, inainte de a ramane definitive ; care dupa cum precizeaz a codul de procedura civila cazurile sunt putine
la numar : art448 precizeaza ca hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect :
– Stabilirea modului de exercitare a autoritatii parintesti, locuinta minorului etc
– Plata salariilor, a drepturilor izvorate din raporturile de munca
– Despagubiri pentru accidentele de munca
– Rente ori sume datorate cu titlu de obligatii
– Despabugiri in caz de moarte
– Reparatii grabnice
– Cereri privitoare la posesie
– Hotarari care au fost pronuntate in temeiul recunoasterii pretentiilor reclamantului
Art 449, mai precizeaza ca , instanta poate incuviinta executarea provizorie a hotararilor privitoare la bunuri, ori de cate ori considera ca masura este necesara in raport cu temeinicia vadita a dreptului ori cu star ea de insolbabilitate a debitorului, precum si atunci
cand ar aprecia ca neluarea de indata a acestei masuri este prejudiciabila pentru creditor.
Totusi, in atare situatie instanta va putea solicita creditorului plata unei cautiuni cinform
art. 719 alin. ( 2) si (3).
Oricum, tinem sa mentionam si categoria hotararilor in cadrul carora se acorda un termen
de gratie, situatie in care executarea se va putea cere numai la implinirea acestui termen,
fiind totodata si momentul care marcheaza inceputul prescriptiei; pana la acel moment prescriptia se considera a fi suspendata
30
Termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita, este susceptibil de intrerupere si suspendare. Aceste cazuri, le gasim in articolele 708 si 709 cod procedura civila.
Potriv it articolului 708 alin. (1) , suspendarea prescriptiei apare in urmatoarele cazuri :
– In cazurile prevazute de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului
de a obtine obligarea paratului
– Pe timpul cat suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost stabilita de
intanta sau de alt organ jurisdictional competent
– Cat timp debitorul nu are bunuri urmaribile sau care nu au putut fi valorificate ori isi
sustrage veniturile si bunurile de la urmarire
Remarcam faptul ca, potrivit alin. (1), pct . 3 din art 708, in situatia in care debitorul isi
sustrage veniturile si bunurile de la urmarire, prescriptia executarii se suspenda. Acest

30 I. Dobrin, GH. Iliescu, op. Cit. P.93, ; GR. Porumb, vol II, p.179

lucru este si firesc de altfel, asta datorita atitudinii culpabile a debitorului, o imprejurare
de altfel independenta de vointa creditorului.31
Totodata, decretul 167/1958, determina alte cazuri de suspendare a cursului
prescriptiei dreptului material la actiune :
– Cat timp cel impotriva caruia curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere
– Pe timp cat creditorul sau debitorul fa parte din Fortele Armate ale Romaniei, iar acestea sunt puse pe picior de razboi
– Impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu, cat timp nu are reprezentant legal si nici impotriva celui cu capacitate restransa, cat timp nu are cine sa- i incuviinteze
actele
– Intre soti, in timpul casatoriei.

In schimb, potrivit art 708 alin. (3) c. Proc. Civ, prescriptia nu se suspenda pe timpul cat
executarea silita este suspendata la cererea expresa a credi torului urmaritor. Solutia legii
este explicabila, deoarece suspendarea executarii la cererea creditorului, nu poate sa exprime decat pasivitatea acestuia in a -si valorifica dreptul.
In ce priveste intreruperea cursului prescriptiei, codul de procedura civila, prin articolul 709, aduce urmatoarele precizari :
Prescriptia se poate intrerupe : – pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea
executarii sau in cursul acesteia, un act voluntar de executare a obligatiei prevaute in titlul executoriu ori a recunoasterii datoriei
– In cazul in care cererea de executare a fost adresata unui organ de executare necompetent
– Pe data depunerii cererii de interventie in cadrul urmaririi silite pornite de alti creditori
– Pe data indeplinirii in cursul executarii silite a unui act de executare
– Pe data depunerii cererii de reluare a executarii.
Dupa cum putem observa, la interventia altor creditori ai debitorului urmarit intr -o
executare silita, pornita de un alt creditor, practic se iese din pasivitate si se incea rca a se
realiza dreptul pe care acesti creditori intervenienti il au impotriva debitorului si deci cererea lor de interventie, trebuie sa produca intreruperea prescriptieidreptului de a obtine executarea silita.
Prescriptia sub nicio forma nu se va intrerupe daca exeutarea a fost respinsa, s -a
perimat ori cel care a facut executarea a renuntat la ea. Pentru a putea fi intrerupta prescriptia, executarea silita trebuie sa fie efectiva, aceasta efectivitate subzistand pe intreaga durata a urmaririi silite.

31 Ioan Les, Tratat de drept procesual Editia V, p.1092

Repunerea in termen
Dupa implinirea termenului de prescriptie, art 710, alin. (1) c.pr.civ, prevede posibilitatea
creditorului de a cere repunerea in termen, conditia fiind ca el sa fi fost impiedicat sa ceara executarea silita datorita unor motive te meinice , conditia conform alin. (2) fiind aceea de a
introduce cererea de repunere in termen in cel mult 15 zile de la data incetarii impiedicarii.
Cererea se va introduce la instanta de executare competenta, in toate situatiile, deci chiar si atunci cand titlul executoriu nu este o hotarare judecatoreasca; judecata facandu -se cu
citarea partilor, iar hotararea fiind supusa numai apelului. S -a afirmat totusi, ca motivele
temeinice trebuie sa se afle in afara oricarei culpe apartinand creditorului, altfel in sasi
ratiunea repunerii in termen ar fi compromisa.
32
Prin urmare, repunerea in termen, sub nicio forma nu poate opera din oficiu, ci numai ca urmare a unei cereri facute de catre reditor, instanta fiind chemata sa rezolve aceasta
cerere, desigur apreciind in concret temeinicia motivelor care l -au impiedicat pe debitor sa
ceara executarea inauntrul termenului de prescriptie. Totusi, tinem sa precizam ca „ in ce
priveste procedura fiscala, nu exista institutia repunerii in termen, dar ca totusi nu exista un impediment ca dispozitiile art 710 sa se aplice si in cazul creantelor fiscale „
33
In situatia in care instanta admite cererea de repunere in termen, conform art 710, alin (3), creditorul poate formula cerere de executare silita, in termen de 30 de zile de la data
ramanerii definitive a hotararii. Ceea ce intelegem de aici, este faptul ca acest termen de
30 de zile, este ca natura juridica un termen de prescriptiei, si deci prin urmare, i se aplica
dispozitiile privitoare la prescriptiei, astfel ca, in situ atia in care creditorul nici de data
aceasta nu isi exercita dreptul, din propria lui culpa in schimb, dreptul sau se va prescrie.
Efectele prescriptiei .
Conform art. 707 alin. (2) c.pr.civ , „Prescriptia stinge dreptul de a obtine executarea silita, si o rice titlu executoriu, isi pierde puterea executorie. In cazul hotararilor
judecatoresti si arbitrale, daca dreptul de a obtine obligarea paratului este imprescriptibil sau, dupa caz nu s -a prescris, creditorul poate obtine un nou titlu
exeutoriu, pe calea unui proes, fara a i se putea opune exceptia autoritatii de lucru
judecat.”
Rezulta asadar, ca implinirea termenului de prescriptiei are ca efect pierderea puterii executorii a tilului, astfel ca devine imposibila indeplinirea oriarui act de executare silita; aceasta nu inseamna totusi ca debitorul nu ar putea, in afara formelor de executare silita si
dupa implinirea termenului de prescriptie a dreptului sa isi indemplineasca in mod
voluntar obligatia.

32 Ion Deleanu, Tratat de procedura civila Vol III, p. 301
33 Ion Deleanu, Tratat de procedura civila Vol III, p. 301; M. Nicolae, Prescriptia … nr.186

Doar acesta poate fi sensul prevederii potrivit careia, daca dreptul de a obtine obligarea
paratului este imprescriptibil ori, dupa caz, nu s -a prescris, creditorul poate obtine un nou
titlu exeutoriu, pe alea unui nou proes, fara a i se putea opune exceptia autoritatii de lucru
judecat. 34
„Aceasta solutie propusa de actuala reglementare, a incercat, aparent, sa inlature pozitia
care, in vechiul art 404 cod.pr.civ, generase unele reprosuri, anume aceea ca, daca odata cu pierderea fortei executorii a titlului, se pierde si autoritatea lucrului judecat, s -ar crea
riscul ca, pornindu- se un nou proces, la finele acestuia sa se pronunte o hotarare diferita
de cea din primul proces ”
35
3.2 Perimarea executarii silite
Perimarea este sactiunea procesuala, care consta in stingerea executarii silite, ca urmare a
lipsei d e staruinta a creditorului in ce priveste indeplinirea actelor sau demersurilor
necesare executarii. Astfel, conform art. 697 c.pr.civ, in cazul in care creditorul, lasa sa
reaca 6 luni fara sa indeplineasca un act sau demers necesar executarii silite, ce i -a fost
solicitat in scris de catre executorul judecatoresc, executarea se perima de drept.
Conditiile pentru care perimarea poate interveni sunt urmatoarele si trebuies a fi intrunite cumulativ : – sa exsite investirea organului de executare u o cerere d e executare silita ,
– Executarea silita sa ramana in nelucrare o perioada de cel putin 6 luni
– Ramanerea in nelucrare sa- i fie imputabila creditorului.
In ce priveste prima conditie, desi legea nu o prevede in mod express, valoarea ei este
indiscutabila, deoarece nu putem vorbi despre o perimare atata timp cat nu exista o exeutare silita care sa se afle in desfasurare. „Faptul ca legiuitorul a refuat enuntarea expresa a acestei conditii, preferand doar sa o sugereze, pare a tine, mai degraba, de
o preocupare pentru stilistica reglementarii, evidentiindu- se, in raport de continutul
art 697 alin. (1), ceea ce putea parea un truism”
36

A doua conditie referitoare la ramanerea in nelucrare pentru o perioada de minim 6
luni de zile, la implinirea caruia, inactiunea creditorului provoaca intervenirea
perimarii; calculul termenului se realizeaa potrivit art 181 alin. (1) pct. 3 si alin. (2) c.pr.civ, ceea ce inseamna ca el se va implini in ziua corespunzatoare celei de- a sasea
luni, iar daca aceasta luna nu are zi corespunzatoare celei in care termenul a inceput sa curga, se va implini in ultima zi a acestei luni, iar daca aceasta cade intr -o zi
nelucratoare, termenul se va prelungi pana in prima zi lucratoare.
In ce priveste ultima conditie si anume faptul ca perimarea nu poate interveni decat daca exista o culpa a creditorului, se are in vedere pasivitatea sau neglijenta acestuia
din urma; asta deoarece cr editorul este singura parte interesata de executare.

34 Ion Deleanu, Tratat de procedura civila , Vol III 2013, , p. 302.
35 Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, Vol III, 2013, p. 303.
36 Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, Vol III, 2013, p. 324.

Oricum, in situatia in care, organul de executare intelege sa opreasca executarea,
impunandu- i in mod eronat creditorului ca a lasat neindeplinit actul sau demersul
afirmat ca necesar, creditoru poate fo rmula contestatie la executare, invocand
caracterul nelegal al refuzului executorului judecatoresc de a continua executarea
silita.
Totusi, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca, acest termen de perimare poate fi intrerupt sau suspendat in cursul executa rii silite. Posibilitatea de intrerupere a termenului, decurge din
insusi modul cum a fost redactat art. 697 c.pr.civ, text care conditioneaza aplicarea sanctiunii
datorita neindeplinirii unui alt act de executare timp de 6 luni. Prin urmare, daca in cursul
termenului s -a indeplinit un act de executare, acesta intrerupe termenul de perimare, urmand a
incepe curgerea altui termen, dar numai daca actul intrerupator nu a fost urmat de actele firesti
de executare.
In doctrina, s -a ridicat problema daca actul in trerupator de perimare poate fi facut numai de
creditor sau si de alte persoane, inclusiv de catre debitor.
37 Problema se pune, in mod
necesar, tocmai datorita referirii legii la aplicarea sanctiunii ca urmare a lipsei de staruinta a
creditorului.
Scopul l egii, infaptuindu- se prin actele firesti de urmarire. De aceea, se impune sa atribuim
efecte intreruptive atat actelor facute de creditor cat si celor facute de catre debitor. In aceasta privinta, in doctrina s -a subliniat ca are caracter intreruptiv chiar si contestatia la executare
formulata de un tert .
38
Oricum, termenul de perimare, mai este susceptibil si de suspendare,lucru care rezulta din
alin. (2) al art. 697 c.pr.civ, unde se specifica : in caz de suspendare a executarii, termenul de perimare urge de la incetarea suspendarii” . Rezulta asadar ca legea nu face nicio distinctie in
ce priveste cazurile care justifica suspendarea executarii silite, ceea ce inseamna ca, suspendarea executarii silite determina automat si suspendarea termenului de perimar e.
Dupa incetarea cauzei care a determ inat suspendarea termenului, perimarea isi va relua cursul
si va intra in calculul ei si termenul scurs inainte de suspendare.
Desi perimarea este practic o sanctiune adusa creditorului datorita pasivitatii de care da dovada prin neindeplinirea oricaror acte de executare, in situatia in care executarea silita opereaza din oficiu, nu exista o perimare a executarii silite.
Efectele perimarii au un caracter imperativ, in sensul ca, organul de executare este obligat sa constate indeplinirea termenului de perimare si sa refuze continuarea procedurii de
urmarire
39. Daca totusi se continua urmarirea silita, debitorul are deschisa calea contestatiei
la executare pentru a obtine constatarea si pronuntarea perimarii.

37 Gr. Porumb, Teoria generala a executarii silite si alte proceduri speciale, p. 135
38 Gr. Porum, Teoria generala a exeutarii silite si alte proceduri speciale, p.135
39 I. Stoenes cu, S.Zilberstei, op. Cit., vol I, p. 479 ; Gr. Porumb, Teoria generala a executarii silite si unele
proceduri speiale, p. 137- 138; G.Boroi, D. Radescu, p.659.

Odata constat a de catre instanta sau de organele de executare, perimarea duce la desfiintarea
tuturor actelor de urmarire indeplinite in cauza, cu exceptia acelora care au dus la realizarea in
parte (asta deoarece daca s -ar fi realizat in totalitate creanta creditorulu i, nu s -ar mai fi pus
problema perimarii unei executari deja finalizate), a creantei cuprinse in titlu executoriu si a accesoriilor. In consecinta, afara de actele de exdcutare caer au condus la satisfacerea partiala
a creantei creditorului, toate celelalt e raman fara efecte. Perimarea actioneaza retroactiv,
stingand toate efectele juridice ale actelor de executare efectuate pana in momentul
pronuntarii ei, chiar daca acestea erau valide juridic atunci cand au fost indeplinite.
Totusi, perimarea nu se rasfrange si asupra dreptului creditorului ; dreptul acestuia ramane
neatins si deci exista posibilitatea de a solicita din nou exeutarea silita, atata timp cat acesta nu
s-a prescris, intrucat sanctiunea afecteaza numai actele de urmarire. Altfel spus, dreptul de a
solicita executarea silita, nu se stinge ca urmare a constatarii perimarii. Prin urmare, in
conformitate cu art. 699 c.pr.civ, in caz de perimare, se poate face inauntrul termenului de
prescriptie o noua cerere de executare silita; iar dupa incuv iintarea acesteia, executorul
judecatoresc va comunica debitorului incheierea de incuviintare a executarii silite, precum si o noua somatia, exceptie facand titlul executoriu care nu se va mai atasa.
3.3 Suspendarea executarii silite
De regula, executarea silita, ar trebui sa se caracterizeze prin continuitate, introducerea cererii
de executare practic declanseaza intreaga succesiune a actelor procedurale a caror finalitate
este realizarea in totul a obligatiei cuprinse in titlul executoriu.
Insa, din rati uni bine justificate, legea ingaduie totusi ca, uneori cursul executarii sa fie
temporar oprit, intervenind asa numita suspendare a executarii. Deci putem sa definim
suspendarea mai degraba ca un incident procedural care consta in oprirea temporara a execu tarii, intervenind dupa ce aceasta a fost pornita; nu excludem insa si cazul ca ea sa
intervina inainte de sesizarea executorului judecatoresc, situatie in care capata mai de graba
semnificatia unui impediment la pornirea executarii.
Suspendarea executarii silite, consta in oprirea temporara a tuturor actelor de urmarire.
Cazurile ce determina suspendarea executarii silite, sunt determinate de imprejurari diferite.
Formele suspendarii fiind diverse. Astfel, legea ne aju ta sa facem distinctia intre sus pendar ea
voluntara a executarii silite si suspenda rea legala, aceasta din urma fiind la randul ei
subclaisificata in suspendare legala de drept (obligatorie) si suspendare legala facultativa.
Clasificarea aceasta este sustinuta si de prevederile art. 701 alin (1) si (2), executarea silita se
suspenda in cazurile in care este prevazuta de lege ori a fost dispusa de instanta sau la cererea
creditorului urmaritor.
Suspendarea voluntara, in baza art 701, alin (2) c.pr.civ, executarea silita se suspenda si la
cererea creditorului urmaritor de catre executorul judecatoresc. In aplicarea principiului
disponibilitatii, creditorul ca initiator al executarii silite a re si deptul de a solicita suspendarea
acesteia, drept care nu este conditionat de un eventual acord al debit orului sau al exe cutorului
judecatoresc.

Altfel spus, creditorul este singura parte din procedura executionala care poate solicita
suspendarea executarii. Aceasta suspendare poate sa fie expresa ori tacita, in functie de forma
in care se manifesta vointa cr editorului de a opr i temporar cursul executarii silite.
Suspendarea expresa are loc in prezenta unei cereri scrise sau verbale formulate de catre
creditor, in sensul sistarii temporare a activitatii executionale. Suspendarea voluntara tacita
poate fi dedus a din neintocmirea unor acte exe cutionale cu privire la care este necesar acordul
expres al reclamantului .
Suspendarea de drept a executarii silite pe de alta parte, interv ine in c azurile anume prevazute
de lege, deci fara a fi condtionata de vointa credit orului sau de a precierea instantei de
judecata, exeutorul judecatoresc sau dupa caz instanta, doar constata intervenirea suspendarii,
fara a putea face aprecieri p rivitoare la oportunitatea ei. Astfel ca, putem face distinctie intre
suspendarea de drept a procedurii executionale si suspendarea legala facultativa. Situatia este,
asadar, asemanatoare cu suspendarea judecatii, desi cazurile care o determina sunt in mare masura diferite. Suspendarea legala de drept intervine in situatia in care instanta este o bligata
in baza unei dispozitii exprese a legii, sa sisteze procedura executionala, fara a avea un drept de apreciere in acest sens. Dimpotria, in caul suspendarii legale facultative, instanta a re
puterea de a aprecia si a dispune asupra suspendarii execut arii.
Asadar, potrivit art 687 c.pr.civ, daca debitorul moare inainte de sesizarea executorului
judecatoresc, nicio executare nu poate fi pornita, iar daca moare dupa ce aceasta a fost
pornita, nu poate fi continuata cat timp mostenirea nu a fost acceptata de catre cei chemati la
mostenire sau, in lipsa, cat timp nu a fost numit in conditiile legii un curator al succesoiunii
ori dupa caz un curator special pentru executare in conditiile art 58 c.pr.civ.
Totodata, prevederile art 688 alin. (3) c.pr.civ, stabilesc ca daca intre mostenitori sunt si
minori sau persoane puse sub interdictie judecatoreasca, executarea silita nu va putea fi pornita decat dupa numirea reprezentantilor sau a ocrotitorilor legali. Daca insa dupa o luna de la moartea debitorului sau de la punerea sub interdictie judecatoreasca nu a fost numit un
reprezentant, sau octotitorul legal, creditorul sau executorul va putea cere instantei de executare numirea unui curator special.
In conformitate cu art. 692 alin.(6) c.pr.civ, daca debitorul c onstesta in tot sau in parte
reantele relamate, creditorii intervenienti ale caror creante au fost contestate, au dreptul de a solicita instantei , cu plata unei cautiuni prevazute de art 719 alin. (2), sa dispuna executorului judecatoresc ca sumele reclam ate sa fie puse deoparte, daca in termen de 5 zile de la data cand
a avut loc convocarea de catre instanta a debitorului si a creditorilor intervenienti ce nu au
titlu executoriu, acestia vor face dovada ca au introdus actiune in justitie in scopul obtiner ii
titlului executoriu. Asadar, pana la expirarea termenului de 5 zile, eliberarea sau distribuirea acestor sume se va suspendta de drept.
Din art 719 alin. (4) c.pr.civ, suspendarea executarii este obligatorie daca : hotararea sau inscrisul care se executa nu este potrivit legii executoriu ; daca inscrisul care se executa a fost declarat fals printr -o hotarare judecatoreasca data in prima instanta; debitorul face dovada cu
inscris autentic ca a obtinut de la creditor o amanare, ori dupa caz, benefici aza de un termen
de plata.

Potrivit art 721 alin. (1) si (4) c.pr.civ, cand debitorul sau tertul garant au consemnat la
dispozitia executorului judecatoresc intreaga valoare a creantei, cu toate accesoriile si
cheltuielile de executare si au depus dovada d e consemnare la executorul judecatoresc; insa
acestia au formulat contestatie la executare, opunandu -se astfel la eliberarea sumei catre
creditor, suma consemnata nu va putea fi remisa creditorului deoarece eliberarea ei este
suspendata de drept. In acest caz, executorul judecatoresc se va pronunta asupra eliberarii
sumei numai dupa ce instanta a dat o hotarare definitiva supra contestatiei la executare (spre exemplu, in situatia in care contestatia la executare este respinsa si instanta apreciaza ca urmari rea este legala, executorul judecatoresc va putea trece la eliberarea catre creditor a
sumei consemnate).
In ce priveste procedura urmaririi mobiliare, art. 750 , alin (1), pct. 2 c.pr.civ, debitorul va
putea impiedica aplicarea sechestrului sau dupa caz va putea obtine ridicarea lui in caul in
care face depunerea cu afectatiune speciala si preda recipisa de consemnare executorului
judecatoresc, dupa cum am precizat anterior conform art. 721 alin. (1) c.pr.civ. Totusi, daca debitorul a facut contestatie la executare, executorul va depune procesul -verbal constatator
odata cu recipisa la instanta de executare, care se va pronunta de urgenta, ramanand ca pana la
solutionarea contestatiei, executarea sa se suspende de drept.
Daca se urmaresc imobilelor aflate i n proprietatea comuna a debitorului si a altei / altor
persoane, avand in vedere faptul ca nu se poate urmari partea debitorului coproprietar din imobilele aflate in proprietate comuna, mai intai va trebui a se cere partajul acestora; si abia
apoi se va putea urmari partea debitorului; urmarirea silita pe timpul partajului fiind desigur suspendata de drept.
Potrivit art. 876 alin. (3) c.pr.civ, cel nemultumit de proiectul de distribuire a sumelor obtinute prin executare, poate introduce contestatie in termen de 5 zile de la data intocmirii procesului-verbal prevazut la alin (2) al articolului, suspendand astfel plata creantei sau a partii din creanta contestata.
O alta suspendare de drept, care ce- i drept nu are legatura cu prezenta lucrare, dar tinem totusi
sa o precizam, apare in cazul urmaririi bunurilor imobile; conform art 896 alin (1), nicio evacuare nu poate fi facuta din imobilele cu destinatie de locuinta in pedioada 1 decembrie –
1 martie a anului urmator, decat daca creditorul face dovada ca el si familia sa nu au la
dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca debitorul si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare in care s -ar putea muta de indata; dispozitii care sub nicio forma nu se aplica
persoanelor care ocupa in mod abuziv, fara niciun ti tlu o locuinta si nici celor care au fost
evacuati pentru ca pun in pericol relatiile de convietuire sau tulbura in mod grav linistea publica.
Suspendarea facultativa este dispusa de catre instanta de executare ca o consecinta a unei
cereri cu acest obiect formulata de catre debitor. Putem spune asadar, ca aceasta forma de
suspendare are un caracter de exceptie; asta deoarece doar existenta unor indicii temeinice
care conduc la concluzia ca din ratiuni de prudenta, acordarea suspendarii este oportuna si astfel s-ar putea justifica oprirea urmaririi silite pentru o perioada de timp.

O situatie particulara intalnim si in cazul apelului exercitat in termen , care atrage suspendarea
executarii hotararii apelate, dar unele hotarari date in prima instanta cu drept de apel,
beneficiaza de executare provizorie de drept sau dupa caz judecatoreasca. In acest caz, nu este
vorba in principiu de o veritabila suspendare a executarii, ci de un impediment in declansarea urmaririi.
40Astfel ca, partea interesata, poate cere sus pendarea executarii dar numai cu plata
unei cautiuni in conditiile art 719 alin.(2) si (3) c.pr.civ. Pana la solutionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi incuviintata provizoriu, prin intermediul ordonantei presedintiale, dar la fel cu plata une i cautiuni.
In cazul in care, recursul are ca obiect o hotarare ce constituie titlu executoriu , instanta
sesizata cu judecarea recursului, poate dispune la cererea recurentului suspendarea hotararii atacate potrivit art 484 alin. (2) c.pr.civ.
Tot astfel, in conformitate cu art 507 c.pr.civ, intanta poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, dar numai cu conditia platirii unei cautiuni.
Daca un alt creditor al debitorului urmarit a formulat o cerere de interventie in procedura de executare pornita de creditorulul urmaritor, executorul judecatoresc, are potrivit art 692 alin.
(3) c.pr.civ, obligatia de a o inainta instantei de executare impreuna cu toate documentele; urmand ca pana la solutionarea cererii de interventie, instanta poata suspe nda eliberarea sau
distribuirea sumelor obtinute din valorificarea bunurilor debitorului, creditorul intervenient
putand fi obligat la plata unei cautiuni; prevederile art 719 aplicandu -se in mod corespunzator.
Conform art. 719 c.pr.civ, pana la solutionar ea contestatiei la executare, instanta poate
suspenda executarea, asta daca suspendarea se cere impreuna cu contestatia la executare sau
dupa caz prin cerere separata, fiind in ambele cazuri necesara plata unei cautiuni, ce se calculeaza la valoare obiectu lui sau daca obiectul nu este evaluabil in bani, cautiunea va fi
1000 Ron. In situatia in care bunurile sunt supuse degradarii, deprecierii, alterarii, pieirii, se va suspenda doar distribuirea sumelor obtinute prin valorificarea acestor bunuri. Justificar ea
acestei ultime prevederi este cat se poate de evidenta, deoarece in cazul unor astfel de bunuri, suspendarea executarii in ansamblul ei, ar antrena inclusiv vanzarea lor, putandu- se ajunge
prin tinerea pe loc a urmaririi, la degradarea acestora, iar int r-o asemenea situatie, prejudiciate
ar fi toate partile, lucru inacceptabil atat juridic cat si economic.
41
Oricum, asupra cererii de suspendare, instanta se pronunta prin incheiere chiar si inaintea termenului fixat pentru judecarea contestatiei, iar part ile vor fi mereu citata. Incheierea poate
fi atacata numai cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv
de la comunicare pentru partea care lipseste.
In concluzie, principalul efect al suspendarii, este oprirea temporara a executarii , deci
incetarea ei pentru viitor, pe o perioada determinata. Pe perioada suspendarii, actele de
executare efectuate anterior si toate masurile dispuse de instanta sau de catre executor se mentin.

40 Ioan Les, Tratat de drept procesual civil, Editia V, 2010, p.1102
41 Ion Deleanu, Tratat de Procedura civila, Vol III, 2013, p.313

Deci suspendarea, nu produce efecte pentru trecut ci doar pentru viitor, toate actele si
masurile ramanand in fiinta, nefiind atinse au vatamate in niciun fel. Actele de procedura noi
in schimb, ele nu se vor putea face pe timpul cat suspendarea executarii se mentine; orice acte de executare facute pe timpul suspendarii, exceptie facand desigur cererea creditorului de reluare a executarii, sunt lovite de nulitate.
Exceptand suspendarea solicitata de creditor, in toate celelalte cazuri, suspendarea executarii are ca efect si suspendarea termenului de per imare, aceasta reincepand a curge doar de la data
incetarii suspendarii.
Reluarea executarii dupa suspendare.
Aceasta etapa este prevazuta de art 701 alin. (5) , unde este specificat „dupa incetarea suspendarii, executorul, la cererea partii interesate va dispune continuare executarii, in masura in care actele de executae sau executarea silita insasi nu au fost esfiintate de instanta de judecata ori acestea nu au incetat prin efectul legii.”
„Textul legal evocat ridica, am spune, o intrebare : cand suspendarea a incetat, dar partea
interesata nu pretinde , formuland cuvenita cerere, continuarea executarii, care sunt consecintele ? „
42
Desi legea nu ofera in mod concret un raspuns la aceata intrebare, ideea este ca, i ncepand de
la data la care suspendarea si -a incheiat efectele, apare lasarea in nelucrare din culpa
creditorului, aceasta necerand continuarea executarii, iar daca aceasta per sista pe o perioada
de 6 luni de zile, ne vom afla in prezenta perimarii.
Sigur ca, in situatia in care creditorul ramane pasiv, executorul judecatoresc ii poate solicita in
scris sa formuleze o cerere pentru a putea fi continuata executarea silita; „ dar creditorul nu
trebuie sa astepte totusi invitatia executorului judecatoresc pentru reluarea executarii, putand
introduce cererea din proprie initiativa, imediat dupa inceperea procesului.”43
3.4 Amanarea executarii silite
Potrivit art 700 alin. (1) c.pr.civ, in afara altor cazuri prevazute de lege, executorul
judecatoresc nu poate amana executarea decat daca procedura de citare sau de intocmire a
anunturilor si publicatiilor de vanzare nu a fost indeplinita sau daca, la termenul stabilit, executarea nu poate fi efectuata datorita neindeplinirii de catre creditor a obligatiilor prevazute de art 647 alin. (1).
Prin urmare, amanarea executarii poate fi dispusa doar atunci cand : procedura de citare a partilor, prevazuta cu caracter obligatoriu de lege in anumite situatii executionale nu a fost indeplinita (aceeasi va fi situatia si daca procedura de citare a fost indeplini ta cu incalcarea
legii, fiind lovita de nulitate; daca procedura de intocmire a anunturilor si publicatiilor de
vanzare nu a fost deloc indeplinita sau desi a fost, s -au incalcat dispozitiile legale in raport de
care devine necesar a se dispune amanarea; legea prevede in mod expres aceasta in anumite

42 Ion Deleanu, Tratat de Procedura civila, Vol III, 2013, p.317
43 Idem

imprejurari (spre exemplu, la cererea partii interesate, inainte de inceperea licitatiei,
executorul judecatoresc, va amana vanzarea bunurilor mobile urmarite in cazul nerespectarii
termenelor de instiintare a creditorului, debitorului sau tertului detinator ori, dupa caz a
termenelor de afisare sau publicare a vanarii potrivit art 766 alin. (1) c.proc.civ).
Astfel cum stabileste art. 700 alin. (2) c.pr.civ, amanarea executarii se dispune, in cazurile prevazute la alin. (1) al articolului, executorul judecatoresc prin incheiere. In lipsa altor
precizari, ramane ca aceasta incheiere se da, in sensul art. 657 alin. (3), fara citarea partilor, se comunica acestora, este executorie de drept si poate fi atacata numai cu contestatie la
executare.
In concluzie, amanarea este determinata si in procedura executionala de neindeplinirea cerintelor legale pentru continuarea sau finalizarea procedurii, ori la cererea si cu acordul
partilor in limitele legii.
3.5 Incetarea executarii silite
Legiuitorul a stabilit potrivit art 663 alin. (1) c.pr.civ ca executarea silita poate porni numai la
cerea creditorului impreuna cu incuviintarea executarii silite.
Oricum, potrivit art. 703 c.pr.civ, exista 5 situatii in care executarea silita inceteaza.
Prin urmare, avem urmatoarele cazuri de incetare a executarii silite:
a) Cand s -a realizat intregral obligatia prevazuta in titlul executoriu, s -au achitat
cheltuielile de exeutare precum si alte sume datorate; caz in care executo rul
judecatoresc ii va preda creditorului titlul executoriu, mentionand pe acesta stingerea
totala a obligatiei si ii va remite debitorului un certificat constatator al indeplinirii
integrale a obligatiilor mentionate. Practic certificatul constatator al indeplinirii
integrale a obligatiilor ii confera debitorului certitudine cu privire la finalizarea executarii.
b) In situatia in care nu mai poate fi efectuata ori continuata executarea silita din cauza
lipsei de bunuri urmaribile ori din caua imposibilitatii de valorificare a unor astfel de
bunuri. In atare situatie, executorul va remite reditorului titlul executoriu, mentionand totodata pe acesta si cauza restituirii si partea de obligatie ce a fost executata, precum si daca este cazul, va remite debitorului un certificat constatator al partii din obligatie
ce a fost executata.
Oricum, ideea este ca avem doua ipoteze, prima in care nu exista deloc bunuri care
poata fi urmarite si a doua in care exista bunuri si se incearca valorificarea lor, dar nu se poate realiza deoarece nu exista persoane interesate de achizitie. Cu alte cuvinte, in
cea de- a doua ipoteza, in mod obligatoriu trebuie sa existe incercarea de valorificare si
numai daca nu se poate realiza, abia atunci urmarirea silita inceteaza.
c) Cazul al 3 -lea, vizeaza situatia in care creditorul renunta la executare. Practic
renuntarea la executare nu este altceva decat un drept de dispozitie conferit creditorului; in conformitate cu art. 9 alin (3) c.pr.civ, partea poate renunta la
executarea unei hotarari.

Avand in vedere faptul ca, legea nu prevede nicio conditie de forma pentru renuntarea
exprimarii, s -a ajuns la concluzia, plecand de la o analogie cu renuntarea la judeata, ca
ea poate sa fie facuta verbal in fata executoului judecatoresc, fie prin cerere sc risa
adaugandu -se si observatia ca renuntarea poate interveni in tot cursul executarii, dar
inainte de vanzarea bunurilor urmarite. Intr -adevar, daca bunurile au fost vandute,
renuntarea la executare nu ar mai putea fi posibila, caci prin executare, dreptu l real al
bunului urmarit, trece la adjudecatar, astfel ca desistarea, daca s -ar ivi ar trebui sa
implice si desfiintarea vanzarii cu lezarea intereselor adjudec atarului.44

Totusi, desi creditorul poate potrivit art. 9 ali. (3) sa renunte la executare; as ta nu
inseamna ca prin desistare creditorul nu ar mai putea introduce ulterior cu respectarea
dreptului de prescriptie o noua cerere de executare.
In cazul renuntarii la judecata, sub conditia de a nu fi implinit termenul de prescriptie,
reclamantul poate sa introduca o noua cerere de chemare in judecata si astfel sa fie
initiat un nou proces. Concluzia care rezulta asadar, este ca si in cazul renuntarii creditorului la judecata si/sau la executare, lipseste o norma legala care sa prevada in mod expres dac a pentru creditor exista sau nu dreptul de a porni in viitor un nou
proces sau o noua executare.
„Cum sub acest aspect, analogia dintre renuntarea la judecata si renuntarea la
executarea silita nu poate fi refuzata, ambele semnificand o forma de abandon al procedurilor pornite, nici planul efectelor n- ar putea fi ignorat. „
45
d) Cazul IV apare in situatia in care titlul executoriu a fost desfiintat. Este evident ca
urmarirea in aceasta situatie trebuie sa inceteze, asta deoarece executarea silita ramane
ca o casa fara fundatie. Titlul executoriu se poate desfiinta prin : casare, modificare, schimbare, anulare etc, lucru care nu face altceva decat sa -l lipseasca de efecte.
e) Ultimul caz prin care poate inceta executarea silita este atunci cand se anuleaza
executarea. In atare situatie, conform art. 656 alin. (1) incetarea executarii silite, se
dispunde de executorul judecatoresc prin incheiere.

Cap. IV. EXECUTAREA SILITA . DIRECTA si INDIRECTA

Legea reglementeaza doua modalitati diferite de executare : executar ea silita directa si
executarea silita indirecta .
Executarea silita Directa :
Uneori executarea silita, se realizeaza prin mijloace directe (cum ar fi cazul predarii bunurilor
mobile sau imobile), in vreme ce in alte situatii, executarea se realizeaza pri n mijloace
indirecte (spre vanzarea la licitatie a bunurilor mobile etc).
Executarea silita directa, sau cunoscuta si sub denumirea de executare in natura, se realizeaza
sub 3 forme : a) predarea silita a bunurilor mobile, b) predarea silita a bunurilor imobile si c)

44 Ion Deleanu, Tratat de Procedura civila, Vol III, 2013, p. 334
45 Idem

executarea obligatiilor de a face sau de a nu face. Aceste 3 forme de executare sil ita, sunt
reglementate prin art. 888 – 914 c.pr.civ. Aceste cateva articole, reglementeaa o procedura
simpla pentru realizarea in natura a obligatiei de a preda un bun mobil sau imobil si a altor
obligatii de a face sau de a nu face.
Potrivit art. 888 c.pr.civ, in cazul in care obligatia debitorului consta in lasarea posesiei unui bun sau a folosintei acestuia ori in evacuarea debitorului dintr -o locuinta sau incinta,
desfiintarea unei constructii, plantatii sau alte lucrari ori indeplinirea altei activitati pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa in
termenul prevazut in somatia, creditorul va solic ita executarea silita si daca este cazul,
sesizarea instantei de executare in vederea aplicarii unei penalitati.
Avand in vedere faptul ca, prezenta lucrare isi propune sa se axeze numai pe executarea in materie mobiliara, nu vom face precizari in ce priveste imobilele; astfel ca , in cadrul
executarii silite directe, ne vom axa numai pe : predarea silita a bunurilor mobile si executarea obligatiilor de a face sau de a nu face.
a) Predarea silita a bunurilor mobile
Atunci cand debitorul are obligatia de a preda bunuri de gen, creditorul poate cere instantei de executare conform art 904 c.pr.civ sa indeplineasca el personal sau prin alte persoane aceasta obligatie; iar o asemenea posibilitate este ingaduita de lege, deoarece este vorba despre bunuri fungibil e, ceea ce inseamna ca ele pot sa fie inlocuite cu altele, avand aceleasi calitati; iar
creditorul nu va fi prejudiciat.
Daca obligatia debitorului are ca obiect un bun mobil determinat prin cantitate si calitate (art 893 c.pr.civ), iar debitorul refuza ex ecutarea de buna voie, predarea lui se va face prin
executare silita.
Termenul pe care legea il lasa debitorului pentru indeplinirea de bunavoie a obligatiei este de 24 de ore de la comunicarea incheierii de incuviintare a executarii, deci un termen scurt, dar
apreciat ca fiind suficient, intrucat debitorul detine deja bunul si deci nu are nevoie de timp pentru a putea sa -l procure si plus de asta, existenta obligatiei de predare ii era cunoscuta
debitorului inca din momentul pronuntarii hotararii care cons tituie titlu executoriu. Rezulta
asadar, ca debitorul nu poate sustine ca a fost surprins de o executare pe neasteptate.
Prin urmare, daca in termenul de 24 de ore, debitorul nu isi executa obligatia, executorul judecatoresc se va deplasa la locul unde se afla bunul si -l va ridica de la debitor sau de la
persoana care il detine, predandu -l creditorului si desigur incheierea unui proces verbal. In
situatia in care creditorul nu ar fi prezent, predarea va avea loc ulterior, caz in care, predarea bunului ar tr ebui sa fie urmata de o consemnare intr -un proces verbal distinct. Asta deoarece,
atunci cand creditorul nu a fost de fata la ridicarea bunurilor de la debitor ori de la tertul care le detine, in scopul de a -i fi predate, predarea realizandu -se astfel la u n alt moment, acest

lucru trebuie a fi mentionat in scris, intrucat nu este posibila completarea ulterioara a
procesului -verbal intocmit in prima etapa a executarii silite.46
In doctrina 47 s-a ajuns la concluzia ca si in cazul urmaririi silite directe asupra bunurilor
mobile, va fi nevoie sub sanctiunea nulitatii de prezenta fortei publice, ori de cate ori executorul judecatoresc intampina dificultati. Exemple de dificultati : a) usile debitorului sunt
inchise si acesta refua a le deschide, b) debitorul refuza a deschide camerele sau mobilele, c) debitorul lipseste si nu il poate reprezenta nicio ruda. In astfel de conditii, prezenta organelor fortei publice, putand fi inlocuia prin doi mart ori majori.
Asadar, se poate afirma ca predarea silita abunurilo mobile, constituie astfel o procedura relativ simpla si rapida de executare. Dipozitiile mentionate se completeaza si cu celelalte reguli generale privitoare la realizarea executarii silite.
b) Executarea silita a obligatiilor de a face sau a obligatiilor de a nu face
Trebuie sa facem precizarea ca, executarea silita se poate ivi nu doar in cazul in care debitorul a fost obligat printr -un titlu executoriu sa predea un bun mobil sau imobil ci si a tunci cand el a
fost obligat sa faca ceva sau sa se abtina de la o anumita actiune.
Pentru aducerea la îndeplinire prin executare silită a unei obligații de a face sau a nu face, executorul judecătoresc va solicita instanței încuviințarea executării și va comunica
debitorului încheierea de încuviințare, punându -i în vedere să își îndeplinească obligația
prevăzută în titlu în termen de 10 zile de la comunicare.
Dacă debitorul nu își îndeplinește obligația în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii, instanța de executare poate autoriza pe creditor să îndeplinească el însuși, sau prin alte
persoane, pe cheltuiala debitorului, obligația de a face cuprinsă în titlul executoriu sau să
desființeze lucrările făcute de debitor cu nerespectarea obligației de a nu face.
Dacă obligația de a face sau de a nu face nu poate fi îndeplinită de altă persoană, iar debitorul
nu a executat -o în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii, instanța sesizată de creditor
poate obliga debitorul la plata unei penalități de la 100 lei la 1.000 lei pe zi de întârziere în
favoarea creditorului până la executarea obligației , iar când obligația este evaluabilă în bani penalitatea poate fi stabilită între 0,1 % și 1 % din valoarea obligației pe zi de întârziere.
Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalității debitorul nu
își execută obligația cuprinsă în titlul executoriu, instanța de executare va fixa o despăgubire globală ce i se cuvine creditorului, încheierea dată fiind executorie.
2. Execu tarea silita indirecta
Executarea silita indirecta se realizeaza prin valorificarea bunurilor debiorului sau prin
poprirea veniturilor pe care acesta le are de primit de la o terta persoana. Codul civil
reglementeaza 4 forme de executare silita indirecta : a)urmarirea bunurilor mobile (art. 727 –

46 Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, vol IV, p.650
47 S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, op. Cit. P.443 , 444

780 c.pr.civ) ; b) poprirea (art. 781 – 794 c.pr.civ) ; c) urmarirea fructe lor si a veniturilor
imobilelor ( art. 795 – 812 c.pr.civ).
a) Urmarirea bunurilor mobile
Urmariea bunurilor mobile este una dintre formele de executare frecvent folosita in practica;
este acea forma indirecta prin care, in scopul realizarii unei creante ban esti, al carei titular este
creditorul, se va procedeaza la valorificarea bunurilor mobile ale debitorului.
Cu alte cuvinte , se vor vinde practic bunurile debitorului, iar pretul rezultat din vanzare, il va
indestula pe creditor.
Din punct de vedere al c ontinutului, urmarirea bunurilor mobile se concretizeaza intr -o
vanzare silita48, intrucat determina o transmitere a dreptului de proprietate de la debitor catre
tertul participant la licitatie si care a oferit pretul cel mai mare.
Aceasta procedura este regelementata in intregime de articolele 727 – 812 c.pr.civ49, dar dupa
cum am aratat anterior, este structurata in mai multe forme.
„Fara a- i fi specific plusul de eleganta si suplete, care, in cazul popririi, rezulta din
inexistenta contactului fizic direct cu bunurile debitorului si spatiul privat al acestuia,
urmarirea bunurilor mobile se constituie insa intr -un instrument executional considerat
provocator prin faptul ca, de multe ori, afecteaza viata curenta a debitorului, invadandu- i
universul cotidian. Caracterizata inca din debutul ei, de patrunderea in spatiile – inclusiv,
daca este cazul in cel de locuit, in care se afla bunurile mobile urmaribile ale debitorului in
scopul sechestrarii, cel urmarit ajunge sa resimta in mod direct greutatea autoritati i statului
si vigoarea fortei lui de coercitie. „50
Astfel, dupa cum precizeaza Profesorul Ion Deleanu, aceste masuri executionale au un impact direct si sunt foarte efective, in sensul ca debitorul ajunge a fi pus in situatia in care el va pierde anumite bunuri pentru a -si achita datoriile, bunuri fata de care poate este atasat; iar
acest lucru actioneaza asupra psihicului persoanei, existand astfel posibilitatea ca debitorul sa
execute in mod voluntar obligatia ce o are.

Urmarirea bunurilor mobile , nu poate incepe fara incunostiintarea debitorului printr -o
somatie. Daca somatia nu este urmata de executare in termen de o zi, executorul judecatoresc
se va deplasa la domiciliul sau locul unde se afla bunurile mobile, proprie tatea debitorului si
va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile, in vederea valorificarii lor, chiar daca sunt detinute de un tert, dupa cum se precizeaza in art. 732 alin (1) c.pr.civ.

48 S.Zilberstein, V.M. Ciobanu, Tratat de executare silita, p.337; S.Zilberstein, V.M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept
procesual civil. Executarea silita, vol II, p.112.
49 Exista mai multe sintagme identificate atat in doctrina cat si in jurisprudenta, intrebuintate pentru a se
desemna aceasta procedura executionala : urmarire silita mobiliara, executare silita mobiliara, executare
mobiliara, urmarirea bunurilo mobile, urmarire mobiliara. Totusi, dupa cum putem o bserva, legiuitorul a
preferat ultima denumire : titlul sectiunii a II -a (Procedura urmarii mobiliare) din cap. I (Urmarirea mobiliara).
50 Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, Vol III, p.410.

Prin urmare, exista 2 conditii : in primul rand sa fie vor ba despre bunuri mobile urmaribile si
a doua conditie este ca aceste bunuri, sa se afla in proprietatea debitorului si nu in posesia
acestuia. De aici rezulta ca, facand abstractie de cazurile in care avem anumite bunuri
declarate ca fiind insesizabile pri n lege ori vointa partilor , precum si bunurile mobile
alienabile exceptate de la urmarire silita, creditorii pot urmari orice bunuri mobile ale
debitorului.
Deci cu titlu de exceptie de la urmarirea bunurilor avem : 1) bunuri mobile care nu se pot
urmari datorita caracterului lor inalienabil si 2) bunuri mobile alienabile, dar exceptate de la
urmarirea silita.
1) Bunuri mobile care nu se pot urmari datorita caracterului lor inalienabil
Prin vointa legii sau dupa caz, prin vointa partilor, anumite categorii de bunuri, sunt e xceptate
de la urmarirea silita .
Conform art 2.329 cod civ il, „ Toate bunurile care sunt, potrivit legii, inalienabile sunt
insesizabile ” legea stipuland totodata ca pentru a fi obozabile tertilor, clauzele de
insesizabilitate, trebuie inscrise in registrele de publicitate mobiliara sau dupa caz imobiliara.
Astfel urmatoarele bunuri nu pot fi urmarite :
a) Bunuri prorietate publica, ele fiind inalienabile, imprescriptibile si insesizabile, conform art 861, cod civil.
b) Din art 627, alin. (1) cod civil, prin conventie sau prin testament (inalienabiliate
conventionala); se poate interzice instrainarea unui bun, dar numai pentru o perioada
de cel mult 49 de ani si daca exista un interes serios si legitim, termenul incepand sa
curga de la data do bandirii bunului. Art. 629 cod civil, vine si intareste cele afirmate
intrucat „ nu pot fi supuse urmarii bunurile pentru care s -a stipulat inalienabiliatea, cat
timp clauza produce efecte, daca prin lege nu se prevede altfel”.
c) Art 752 cod civil, specifica faptul ca dreptul de uz, nu poate fi cedat, iar bunul care
face obiectul acestui drept, nu poate fi inchiriat sau arendat. Astfel, coroborarea
acestui articol cu art 2.329 cod civil, rezulta insesizabilitatea lui.
d) In ce priveste libertatea religioasa si r egimul juridic al cultelor, Legea 489/2006, prin
art 27, alin. (2), bunurile sacre, cele destinate direct si exclusiv cultului, in
conformitate cu traditia si practicile fiecarui cult, sunt insesizabile si imprescriptibile,
putand a fi instrainate doar in conditiile statute de fiecare cult in parte. Exemplul
concret in acest caz fiind bunurile Bisericii Ortodoxe Romane.
51

51 In statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, adoptat prin H.G. nr. 53/2008, art
170, alin (2) afirma caracterul inalienabil, insesizabil si imprescriptibil a bunurilor sacre; iar din alin. (3), rezulta
ca bunurile sacre sun cele care „ prin sfintire sau binecuvantare, sunt destinat e cultului divin, precum :
lacasurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele), odoarele si vesmintele bisericesti, cartile de ritual, cimitirele etc.” Conform alin. (4) al art, sunt asimilate cu bunurile sacre si beneficiaza de acelasi regim jurid ic si :
casa parohiala, vatra parohiala si manastireasca, incinta Centrului eparhial, resedintele chiriahale, chiliile manastirilor si schiturilor, bunurile pretioase, bunuri cu valoare artistica, istorica precum : picturi, sculpturi,
tesaturi artistice, c arti, documente, etc.

2) Bunuri mobile alienabile, dar exceptate de la urmarirea silita
Aici nu se mai poate vorbi este insesizabilitate, deci implicit nu se mai aplica prevederile
art. 2.329 cod civil. Se are mai degraba in vedere, protectia sociala a debitorului, asta
deoarece legea precizeaza care sunt bunurile ce vor fi exceptate de la urmarirea silita.
Astfel ca, avem urmatoarele categorii de bunuri exceptate :
a) In conformitate cu art. 727 c.pr.civ, nu vor fi urmarite :
– bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului si familiei sale,
obietele de cult;
– obiectele indispensabile persoanelor cu handicap si cele destinate ingrijirii bolnavil or
– alimentele necesare debitorului si familiei sale pe o perioada de 3 luni, iar daca
debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta, animalele necesare obtinerii mijloacelor de subzistenta precum si furajele necesare
acestora pana la noua recolta
– combustibilul necesar debitorului si familiei sale, calculat pentru 3 luni de iarna
– scrisori, fotografii, tablouri personale sau de familie
– bunuri declarate neurmaribile in cazurile si conditiile prevazute de lege.
Art. 15, alin. (1) din legea 8/1996, privind drepturile de autor si conexe, stabileste ca utilajele,
schitele, machetele , manuscrisele si orice alte bunuri care servesc direct la ralizarea unei opere ce da nastere unui drept de autor, nu pot face obiectul unei urm ariri silite.
Totodata, codul de procedura fiscala, prin art.150 alin. (2) precizeaza ca, in cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse urmariirii, fiind necesare vietii si muncii debitorului precum si familiei sale : – bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor, precum si
cele strict necesare exercitarii profesiei sau a altei oupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfasurarii activitatii agricole (unelte, seminte, ingrasaminte, furaje etc); restul prevederilor din art.150 cod fiscal, fiind identice cu prevederile art. 727 c.pr.civ.
b) in conformitate cu art 728 c.pr.civ, bunurile care sunt destinate ocupatiei sau profesiei debitorului, bunuri mobile ce fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectat
52

Conform art. 170 din statut, alin. (9), apartenenta unui bun la categoria bunurilor „sacre” se stabileste
de catre sinodul mitropolitan.
Patrimoniul se refera la o universalitate juridica, totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica,
precum si a bunurilor materiale la care se refera aceste drepturi si care, aparatin unei persoane, fizice sau
juridice; lucru ce face ca toate persoanele sa aiba un patrimoniu, fiecare persoana avand doar un singur patrimoniu; si deci ne putand a exista un patrimoniu fara stapan.

Un pas important in ce priveste divizibilitatea patrimoniului o consta OUG 44/2008 privind desfasurarea
activitatii economice de catre persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi famili ale, act
normativ care reglementeaza totodata si patrimoniul de afectatiune. Astfel, intreprinzatorii ce desfasoara activitati economice, isi pot constitui diviziuni patrimoniale afectate desfasurarii unei activitati, separat de gajul
deneral al creditoril or personali ai acestora. Asadar, divizarea patrimoniului este posibila, dar numai in cazurile
prevazute de lege, temeiul diviziunii fiind un act sau un fapt juridic in sens restrans.

Patrimoniile de afectatiune, reglementate de art. 31 alin. (3) cod ci vil, ca diviziuni patrimoniale, sunt :
masele patrimoniale fiduciare, cele afectate exercitarii unei profesii autorizate, precum si alte patrimonii astfel
determinate. Patrimoniul de afectatiune, ca fractiune a universalitatii, este o universalitate juridi ca care contine
drepturi si obligatii legate prin scopul afectarii lor, reata prin vointa exclusiva a titularului patrimoniului general
si recunoscuta de lege.

Intreprinzatorul are un patrimoniu general, in cadrul caruia se pot constitui una sau mai multe mase
patrimoniale distincte, numite patrimonii de afectatiune, destinate realizarii unui scop. In atare situatie,
patrimoniul general se divide in patrimoniu de afectatiune si in patrimoniu special, ambele patrimonii fiind
incluse in patrimoniul general a l titularului intreprinzator.
Conform art 2324 alin. (1) cod civil, cel care este obligat personal, raspunde cu toate bunurile sale mobile si
imobile, prezente si viitoare; ele servind drept garantie comuna a creditorilor sai. Este evident asadar ca se
instituie principiul raspunderii nelimitate pentru datorii, patrimoniul general reprezentand o garantie comuna,
un gaj general al creditorilor. In schimb, dupa cum am facut precizarea, potrivit art. 2324 alin. (3), creditorii ale
caror creante s -au nascut in legatura cu o anumita diviziune a patrimoniului, trebuie sa urmareasca mai intai
bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale, iar in situatia in care nu sunt suficiente pentru satisfacerea
creantelor, pot fi urmarite si celelalte bunuri ale debito rului. De aici rezulta ca, patrimoniul de afectatiune
pentru creditorii ai caror creanta s -a nascut in raport cu activitatea / profesia debitorului, reprezinta pentru el
un gaj general, deoarece nu poate urmari decat bunurile care fac parte din acest patri moniu.
In ce priveste creditorii ai caror creanta nu s -a nascut in legatura cu activitatea / profesia debitorului, este
exclus ca acestia sa aiba acces la bunurile din patrimoniul de afectatiune.
Patrimoniul de afectatiune este o tehnica prin care se orga nizeaza patrimoniul si in acelasi timp este o
modalitate de limitare a raspunderii titularului pentru obligatiile profesionale. Ratiunea crearii unui patrimoniu de afectatiune, este tocmai aceea de a obtine un echilibru intre activitatea economica / profes ionala impreuna
cu riscurile care survin din aceasta si protejarea bunurilor personale ale persoanei si famieliei sale .

Totusi, in ce priveste patrimoniul de afectatiune, exista o problema.Orice comerciant impreuna cu
familia sa, doreste ca in situa tii deificile, sa -si protejeze bunurile, astfel incat acestea sa nu poata fi urmarite de
catre creditori.
Astfel, dupa cum am aratat anterior, comerciantul nu isi poate proteja bunurile personale printr -o declaratie
unilaterala de insesizabilitate intruca t art. 2329 cod civil coroborat cu art. 627 alin. (1) cod civil , permite
indisponibilizarea si insesizabilitatea unui bun doar printr -o conventie sau testament; ceea ce inseamna ca sunt
excluse actele juridice unilaterale.
Prin urmare, in temeiul legii, c omerciante isi pot afecta o parte din patrimoniul lor, petnru a exercita o
activitate economica. Aceasta optiune, poate interveni la inceputul activitatii, odata cu cererea de inregistrare
in registrul comertului si de autorizare a functionarii sau ulterio r, caz in care se va depune declaratia data
precum si documentele care sa ateste efectuarea varsamintelor sau calitatea de proprietar.
Ideea este ca, prin afectarea patrimoniului, comerciantul obtine ceea ce vrea, adica sistarea dreptului
creditorilor pers onali de a -i urmari bunurile personale; iar creditorii personali pe de alta parte nu pot avea
pretentii asupra bunurilor din patrimoniul de afectatiune intrucat legea nu le permite acest lucru.

Problema o reprezinta tocmai creditorii profesionali ai comer ciantului, adica acei creditori ai caror creanta s -a
nascut in legatura cu activitatea sau profesia pe care o desfasoara debitorul. Conform art. 2324 alin (3) cod
civil, obligatia creditorilor personali este aceea de a urmari bunurile afetate, iar in situa tia in care nu sunt
suficiente pentru a -si satisface creanta , pot urmari si celelalte bunuri personale ale debitorului.

Acest lucru, inseamna ca toti creditorii profesionali pot depasi garina dintre limitele speciale , trecand astfel in
patrimoniul gene ral al debitorului, dar creditorii personali, nu pot depasi granita intrand in patrimoniul de
afectatiune. Intr -o asemenea ipoteza, creditorii personali ai debitorului, pot invoca beneficiul de discutiune
impotriva creditorilor profesionali pana cand acest ia fac dovada urmaririi tuturo elementelor de activ din
patrimoniul de afectatiune al debitorului.

exercitiului unei profesii, nu pot fi urmarite decat de creditorii ai caror creante s -au
nascut in legatura cu exercitarea profesiei respective.
c) In ce priveste veniturile banesti ale debitorului, din ratiuni de protectie, nu trebuie sa -i
fie afectata subzi stenta debitorului. Astfel ca, tot ceea ce inseamna : salarii, pensii,
venituri periodice, alte venituri banesti ; legea instituie anumite limite.
Conform art. 728 alin. (1- 3) c.pr.civ, veniturile obtinute conform precizarilor de mai sus, pot
fi urmarite : pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de
intretinere sau de alocatie pentru copii, respectiv pana la 1/3 pentru orice alte datorii.
Avand in vedere faptul ca, legiuitorul a stabilit o cota maxima de ½, aceasta ins eamna ca
indiferent de natura, numarul si intinderea creantelor, aceasta limita nu va putea fi depasite.
Astfel s -a incercat asigurarea unui echilibru intre interesele creditorilor care doresc sa- si
satisfaca creanta si interesele debitorului, care trebuie sa -si asigure subzistenta.
In conformitate cu art. 728, alin (4 – 7), pot fi urmarite si alte categorii de venituri ale
debitorului, dar la fel in anumite limite :
– Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii
legale, precum si sumele cuvenite somerilor.
Acestea nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere ,
pentru repararea daunelor cauzate prin mo arte sau vatamari corporale. Urmarirea acestor
venituri pantand a se face pana in limita a ½ din cuantumul lor.
– Alocatiile de stat si indemniatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii, nu
pot fi urmarite pentru nicun fel de datorii
– In cazul asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de autoehicule, despagubirile acordate de catre asigurator, nu pot fi urmarite de cat re creditorii asiguratului (art. 55 alin. (1 -3); Lg. 136/1995)
In ce priveste conditia ca bunurile sa se afle in proprietatea debitorului, aceasta este indeplinita indiferent daca bunurile se afla fizic la debitor sau la un tert; imprejurarea ca tertul este un detentor
53, nu afecteaza cu nimic executarea silita. Astfel, cand bunurile debitorului se

In ce priveste transferul patrimoniului de afectatiune, art 791 cod civil, reglementeaza transferul masei
patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficia r, ca efect al incetarii contractului de fiducie. Tot prin acte intre
vii pot fi instrainte si patrimoniile de afectatiune ale medicilor (art. 69, alin (2) din legea 95/2006 privind
reforma in domeniul sanatatii) ; ale avocatilor (art. 198 alin. (4) din St atutul profesiei de avocat) ; practicieni in
insolventa (art. 22, alin. 6 din OUG 86/2006 privind organiarea si activitatea practicienilor in insolventa) etc.

53 Detentorul precar (animus detendi), el nu stapaneste bunul pentru el, ci pentru posesorul care i l -a
incredintat ( V.Stoica, op. Cit., p.158)

afla in posesia unui tert, nimic nu poate impiedica executorul judecatoresc sa le sechestreze,
ba mai mult, poate numi tertul custode.
Totusi, exista niste situatii aparte cu privire la care trebuies c facute anumite precizari :
Sechestrul se va putea aplica si asupra bunurilor debitorului daca acestea sunt detinute de un
tert, exceptie daca acesta nu recunoaste ca bunurile apartin debitorului. Daca tertul recunoast e
ca bunurile apartin debitorului, este obligat sa declare daca le detine in temeiul vreunui titlu si
sa inmaneze executorului judecatoresc o copie certificata in acest sens.
Daca tertul nu recunoaste ca bunurile apartin debitorului, insa c reditorul pretinde si face
dovada ca bunurile respective s unt ale debitorului, instanta de executare prin incheiere
definitiva, il poate autoriza pe executor sa continuie executarea.
In situatia in care tertul detinator are un drept de folosinta asupra unui bun sehestrat, poate
cere instantei de executare sa foloseasca in continuare bunul respectiv, dar numai daca exista
o asigurare facultativa contra daunelor sau urmeaza a fi intocmita in termenul fixat de catre
instanta de judecata.
Asadar, daca exista bunuri care se afla in posesia debitorului, dar ele apartin debitorului, in
atare situatie, identificarea si sechestrarea se vor face in locul unde se afla acestea, adica la tertul detinator.

Procedura de sechestrare a bunurilor mobile urmarite:
Urmarirea bunurilor mobile, nu poate incepe decat dupa incunostiintarea debitorului
printr -o somatie 54. In situatia in care somatia nu este urmata de o executare voluntara55 din
partea debitorului, executorul judecatoresc se va deplasa la locul debitorului sau dupa caz, la locul unde se afla bunurile mobile, va proceda la inventarierea si apoi la sechestrarea acestora.
Ca exceptie, daca exista pericolul ca debitorul sa- si sustraga bunurile de la urmarire, in
conformitate cu art 731, alin. (2) c.pr.civ, instanta de executare, va putea dispune, la solicitarea creditorului, ca sechestrarea bunurilor debitorului sa se faca odata cu comunicarea
somatiei. Cu alte cuvinte, ne aflam in prezenta unei masuri de protectie pentru creditor.
Textul de lege in schimb, nu face nicio referire cu privire la caile de atac pe care le poate
exercita creditorul in situatia in care instanta i- ar respinge cererea de sechestrare, fiind posibil
astfel ca instanta sa admita cererea. Totusi, daca ne raportam la prevederile art. 460 alin (2)

54 Somantia nu are valoarea unui act de executare, ea nu semnifica decat o simpla instiintare pentru cel urmarit
silit, instiintare prin care i se aduce la cunostinta faptul ca este posibila plata volunta ra si astfel sa fie evitata
executarea silita, precum si cheltuielile aferente care rezulta de pe urma acesteia.
In situatia in care, dupa somatie, din culpa creditorului pentru un termen de 6 luni nu sunt efectuate
acte aferente executarii silite, atunci aceasta se va perima, urmand a se introduce o noua cerere de executare
silita, urmata de incuviintarea aferenta si din nou o somatie, dar de data aceasta, somatia nu va mai fi insotita
de titlul executoriu, titlu care a fost transmis impreuna cu somatia i nitiala.
55 Realizarea integrala a obligatiei care este prevazuta in titlul executoriu, precum si a cheltuielilor de executare
aferente, este un caz de incetare a executarii silite, dupa cum rezlta din art. 703 alin(1) c.pr.civ.

c.pr.civ, in si tuatia in care o hotarare cu privire la o cerere principala sau incidentala, nu este
supusa nici apelului, nici recursului, solutia cu privire la celelalte cereri, este supusa cailor de
atac in conditiile legii. Rezulta asadar ca exista ipoteza cum ca cererea prin care creditorul solicita sechestrarea este supusa apelului.
Oricum, in situatia in care debitorul nu -si executa voluntar obligatia si executorul
judecatoresc se deplaseaza astfel la locul unde se afla bunurile, pe langa identificare si sechestrare, executorul judecatoresc, potrivit art 758 alin. (1) c.pr.civ., mai are obligatia de a
evalua bunurile respective, exceptie facand cazul in care acest lucru nu este cu putinta.
Evaluarea bunurilor, se face la valoarea de circulatie a acestora, la preturile medii de piata din localitatea respectiva
56.
Cand este cazul, separat de valoare bunurilor, se va determina si valoarea drepturilor reale de folosinta. Astfel, conform art. 769 alin. (6 si 7) c.pr.civ, „(6) Daca bunul este grevat de un drept re al de folosinta, dobandit ulterior inscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de
vanzare, strigarile vor incepe de la pretul cel mai mare oferit, sau in lipsa, de la cel fixat in publicatiei, diminuat cu valoarea acestor drepturi socotita potrivit art. 758 alin.(2). (7) Daca din cauza existentei drepturilor aratate la alin. (6), nu s -a putut ovtine un pret suficient
pentru acoperirea creantelor ipotecare inscrise anterior, executorul judecatoresc va relua in aceeasi zi licitatia pentru vanzarea bunului li be de acele drepturi, in acest caz, strigarile vor
incepe la pretul mentionat in publicatia de vanzare, fara scaderea aratata la alin. (6).”
Oricum, in ce priveste evaluarea bunurilor sechestrate, conform art. 758 alin. (2) si (3), avem
doua cazuri, in ca re valoarea lor urmeaza sa fie stabilita prin intermediul unei expertize
tehnice : a) situatia in care executorul nu poate proceda el insusi la evaluare, asta deoarece nu
detine cunostinte sau informatii prin intermediul carora sa poata evalua un bun si b) situatia in
care exista cererea unei parti interesate.
Cand stabilirea valorii urmeaza a se face prin expert
57, acesta va fi numit de executorul
judecatoresc, care va dispune ca el sa fixeze pretul printr -un raport scris, care va fi predat cu
cel putin 5 zile inainte de ziua stabilita pentru vanzare.

56 Raportarea la preturile medii din localitatea respectiva, este o masura eronata, intrucat circulatia bunurilor
este extrem de rapida si acopera teritorii vaste. Daca ar fi sa ne raportam numai cu titlu de exemplu la
automobile, aceastea sunt bunuri foart e raspandite, valoarea lor fiind destul de mare. Insusi termenul de
„mobil” semnifica faptul ca acestea se deplaseaza fizic si practic acesta este si motivul pentru care au fost
create. Deci a aplica in cazul unui autovehicul pretul practicat in zona respe ctiva, avand in vedere faptul ca prin
insusi denumirea lui denota un caracter de mobilitate, nu este tocmai o masura normala; rezultand astfel, ca in
ce priveste bunurile mobile, a lua in considerare preturile aplicate exclusiv in zona respectiva, este incorecta
fata de parti. Da, un asemenea criteriu, este corect in ce priveste bunurile imobile, care nu pot fi mutate din
locul in care se afla, loc care are o influenta foarte mare asupra valorii imobilului in sine. Spre exemplu, un
imobil intr -o zona urbana poate valora peste 200.000 Euro, dar exact acelasi imobil intr -o zona rurala sa
valoreze 80.000 Euro.
57 Expertul este o persoana chema de instanta, organe judiciare etc., sa aprecieze si sa delibereze intr -o
problema de specialitate.O astfel de persoana, are in virtutea educatiei , a formarii profesionale, calificarii si
experientei, cunostinte de specialitate intr -un anumite domeniu si pe anumite subiecte, mai mult ca o
persoana obisnuita.

In situatia in care, initiativa de a efectua o expertiza apartine partilor, solicitarea fiind facuta
verbal la data sechestrarii bunurilor, dupa cum se precizeaza in art 758 alin. (5), ea va fi
consemnata in p rocesul -verbal de sechestru sau in scris in termen de 5 zile de la data
comunicarii procesului -verbal de sechestru . Astfel, conform alin. (6) al aceluiasi art.,
executorul se va pronunta de urgenta, fara citarea partilor asupra cererii de expertiza, prin
incheiere executorie, stabilind totodata si onorariul provizoriu care se cuvine expertului si care
va trebui sa fie depus in cel mult 5 zile de la data admiterii cererii de expertiza. Totodata,
executorul judecatoresc conform alin. (8), va cita partile pen tru a putea desemna experti
consilieri.
Datoria expertului este aceea de a depune raportul de expertiza la termenul fixat de executor si
daca din culpa expertului, termenul nu se respecta si astfel se produce amanarea vanzarii, instanta de executare, poate lua impotriva acestuia masuri de sanctionare, respectiv amenda
judiciara al carei cuantum este intre 50 – 700 Ron precum si la plata despagubirilor materiale
si morale care au fost cauzate prin amanare, dupa cum este prevazut in articolele 187 si 189 c.pr.civ.
Daca, executorul judecatoresc intampina opozitie, el va trebui sa fie insotit de agenti ai
fortei publice, despre care am facut anterior cateva precizari. Asadar, atunci cand a) usile imobilului debitorului sau al tertului detinator sunt inchise si a cesta refuza a le deschide ; b)
daca se refuza a fi deschise camerele sau mobilele ; c) daca debitorul sau tertul detinator
lipseste si in imobil nu se gaseste nicio persoana majora sau nimeni nu da curs solicitarii
executorului de a deschide usile imobilului si d) in situatia impotrivirii sau pentru pastrarea ordinii in timpul sechestrarii bunurilor.
Motivul pentru care este necesara prezenta unui agent al fortei publice, este tocmai acela pentru a se evita o posibila contestatie la executare, respectiv o violare a domiciliului debitoriul sau savarsirea unui abuz in serviciu
58. Sigur ca, prezenta agentilor fortei publice,
poate fi suplinita prin intermediul a doi martori asistenti.
De asemenea, in situatia in care usile de la locuina, usile camerelor, ale mobilelor etc sunt
inchise si debitorul sau tertul care le detine, refuza sa le deschida; executorul judecatoresc poate sa recurga la ajutorul unui mecanic pentru a le deschide cu instrumente speciale;
incercandu -se astfel a se pastra pe cat posibil incuietorile intacte si a nu se sparge usile; insa
daca distrugerea a fost imposibil de evitar, vor trebui inlocuite incuietorile sau puse lacate,
asta pentru a asigura locuinta debitorului atat in ce priveste bunurile care sunt supuse sechestrarii cat si cele n esechestrate. Conform art. 670 alin. (2) c.pr.civ, toate cheltuielile de
executare vor fi suportate de catre debitor.
59

58 I. Stoenescu, A Hilsenrad, S. Zilberstein, op. Cit., p.342. S. Z ilberstein, V.M. Ciobanu, op.cit., p. 340.
59 Desi debitorul este cel care trebui sa suporte cheltuielile de executare, asta deoarece nu doreste sa -si
execute voluntar obligatia pe care o are, de regula, in practica toate cheltuielile sunt avansate de catre creditor,
urmand ca apoi sa le recupereze de la debitor.

In fine, deschiderea incaperilor sau a mobilelor, conform art. 735 c.pr.civ, trebuie
facuta treptat, bunurile urmand a fi mentionate, i n ordinea gasirii lor in procesul -verbal. Se
incearca a se evita astfel, intr -o oarecare masura ce- i drept, patrunderea in intreaga locuinta a
debitorului si inventarierea tuturor bunurilor acestuia, intrucat este posibil primele bunuri
identificate sa fie indestulatoare pentru realizarea creantei si acoperirea cheltuielilor de
executare.
Executorul judecatoresc, este obligat sa identifice bunurile sechestrate printr -un semn
distinct60, fiind posibila fotografierea sau filmarea acestora. Sau debitorul poate cere ca
bunurile sa fie asezate intr -o incapere cu intrari sigilate, caz in care semnul distinct nu se va
mai aplica.
Daca bunurile sunt deja identificate, prin unele dispozitii legale sau dupa caz prin intermediul
unor inscrisuri eliberate sau certificate de o autoritate sau institutie publica, se va face
mentiunea aplicarii sechestrului pe acele inscrisuri61. In situatia in care debitorul nu le are sau
dupa caz, refu za a le prezenta, executorul va aplica un semn distinct asupra acestor bunuri sau
va proced a la ridicarea si incredintarea lor unui administrator de sechestru care va fi desemnat
de catre creditor; toate cheltuielile fiind avansate de catre creditor si suportate in cele din urma
de catre debitor.
O situatie aparte o reprezinta aceea in care bunu rile gasite, au fost deja sechestrate de
catre un alt executor judecatoresc. In atare situatie, executorul judecatoresc va lua o copie de pe procesul -verbal intocmit si aflat la debitor ori la tertul detinator sau administratorul de
sechestru, si va inchei a la randul sau un proces -verbal in care sa fie specificat numele si
calitatea celui care a facut urmarirea anterior si va declara aceleasi bun uri sechestrate de catre

60 Rolul acestui semn distinct pe fiecare bun in parte, este acela de a indica faptul ca bunul respectiv este
sechestrat si totodata se iau masuri cu privire la indisponibilizarea lui, avertizand t ertii cu privire la situatia
juridica a bunului/ bunurilor respective. In felul acesta, tertele persoane nu mai pot invoca buna -credinta in
cazul in care debitorul incalca obligatia de a nu dispune de bunurile indisponibilizate prin sechestru.
61 Spre exemp lu, in conformitate cu art. 730 c.pr.civ, in situatia in care executorul judecatoresc urmareste un
autovehicul, va putea dispune sechestrarea acelui bun, facand mentiunea in Certificatul de Inamatriculare al
unui autoturism cum ca acesta este sechestrat, i nsotita de numele executorului judecatoresc , data si
semnatura aferenta; precum si in cartea de identitate. Daca aceasta masura nu poate sa fie aplicata, executorul judecatoresc va mentiona acest aspect in procesul -verbal de sechestru.
In situatia in car e nici indisponibilizarea vehiculului nu a putut fi realizata, executorul judecatoresc va
comunica procesul -verbal serviciului de politie rutiera, care va putea opri vehiculul in trafic, indiferent de locul
unde acesta se afla. Odata oprit, organul de poli tie rutiera, va ridica certificatul de inmatriculare si cartea de
identitate si ii va pune in vedere conducatorului ca bunul este sechestrat si sa se prezinte intr -un termen
rezonabil la executorul judecatoresc, dupa cum se afirma prin art. 740 c.pr.civ. D e asemenea, organul de politie
are obligatia de a intocmi un proces -verbal in care sa fie facuta o descriere a vehiculului si va anunta imediat
executorul judecatoresc, caruia ii va trimite o copie a procesului -verbal intomit, impreuna cu documentele
ridicate.
Nu trebuie uitat faptul ca, executorul judecatoresc in privinta autovehiculelor, poate aplica masura
sechestrarii in baza datelor de la serviciul public comunitar regim permise de conducere si inmatriculare a
vehiculelor, in ipoteza in care debitorul este si proprietarul inregistrat (art 740, alin. (4) c.pr.civ). Astfel, in
aceasta situatie, conform art. 740 alin. (2 si 3) c.pr.civ, politiei rutiere, careia ii va fi comunicat procesul -verbal
intocmit de catre executorul judecatoresc, va urma procedura pe care am descris -o anterior.

acesta ori va putea proceda si la sechestrarea altor bunuri care nu au fost sechestrate de catre
executorul initial.
Motivul pentru care cel de -al doi -lea executor procedeaza la sechestrarea acelorasi bunuri,
care fusesera deja sechestrate in cadrul unei urmariri anterioare, exista tocmai datorita
desistarii primului creditor, care daca va fi facuta, nu va putea fi atinsa sechestrarea facuta de
catre cel din urma creditor; continuand a -si produce efectele juridice.
Dupa cum am precizat cand am desris organele de executare, ne aflam in situatia a doua
urmariri silite a aceluiasi debitor, caz in care se poate cere conexarea executarilor, urmand ca organul de executare care a inceput umarirea sa o continue.
O alta problematica a sechestrarii bunurilor mobile ale debitorului, apare in situatia in
care exista un drept real de garantie (ipoteca sau gaj). In atare situatie, executorul judecatoresc, luand cunostinta despre garantie, va instiinta acea persoana despre aplicarea sechestrului, si o va cita la toate termenele fixate pentru vanzarea bunului respectiv si totodata
se va face mentiune despre aplicarea sechestrului in Arhiva Electronica de Garantii Reale
Mobiliare.
In fine, procesul -verbal, semnat de catre executorul judecatoresc si de catre agentii fortei
publice ori dupa caz, de catre martorii asistenti, marcheaza momentul indisponibilizarii
bunurilor si determina care bunuri vor fi supuse vanzarii. Continutul procesului verbal este reglementat de art. 679 si respectiv 744 c.pr.civ. In ce priveste nulitatea procesului verbal
62,
ea poate fi invocata pe calea contestatiei la executare, dar avand in vedere faptul ca nu este
prevazut in mod expres ca nerespectarea vreuneia dintre metiunile art. 679 si respectiv 744
c.pr.civ ar atrage nulitatea , este vitala raportarea la dispozitiile de drept comun (art.175 c.pr.civ) in ce priveste nulitatea actelor de procedura. Prin urmare, cel care invoca nulitatea procesului -verbal, va trebui sa demonstreze ca prin nerespectarea cerintelor de forma, s -a
cauzat o vatamare, care nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea acestuia.
Felurile si efectele sechestrului :
Din art. 746 c.pr.civ, rezulta ca exista 3 feluri de sechestru : 1) cel simplu; 2) sechestru cu aplicare de sigilii si 3) sechestru cu ridicata.
Astfel, 1) sechestrul simplu este cel mai des folosit in practica si presupu ne lasarea bunurilor
in posesia debitorului sau a tertului detinator, acestia din urma pastrand si dreptul de a le folosi. Aceasta forma de sechestru, poate exista numai daca si creditorul este de acord, in caz contrar, bunurile vor trebui ridicate si date unui custode.
2) sechestrul cu aplicare de sigilii, presupune ca si sechestrul simplu, lasarea bunurilor in
custodia debitorului sau a tertului detinator, singura diferenta fiind aceea ca executorul judecatoresc aplica sigilii. Cu alte cuvinte, debitorul sau tertul detina tor nu mai are acces la

62 In jurisprudenta s -a decis, in mod intemeiat, ca anularea procesului -verbal de sechestru atrage dupa sine nu
doar anularea acestuia ci si a actelor de executare subsecvente. A se vedea, Jud. Sector 3 Bucuresti, sentinta
civila, nr.211/2004, in M.Tabaras, Contestatie la executare.Culegere de practica judiciara, ed.2, ED. C.H. Beck,
Bucuresti, 2006, p. 169- 172.

bunurile respective, deoarece singurul autorizat sa rupa sigiliile, este executorul judecatoresc
si asta numai in ziua vanzarii; iar in cazul in care nu au reusit sa fie vandute, se vor aplica alte
sigilii (art765 c.pr.civ.). De reg ula aceasta masura se instituie in cazul in care exista riscul ca
bunurile sa fie distruse, ascunse, instrainate de catre debitor sau tertul detinator.
3) Sechestrul cu ridicata, inseamna luarea bunurilor care se afla in posesia debitorului sau a
tertului detinator, si darea acestora in custodia unei terte persoane. La fel ca in cazul
sechestrului prin aplicare de sigilii, si aceasta masura se poate lua daca exista riscul de a fi distruse, sustrase, instrainate bunurile mobile ale debitorului.
Prin urmare, bunurile sechestrate ori se lasa in custodia debitorului ori se incredinteaza
unui custode. Legiuitorul, regelementeaza totusi si situatia in care desi bunurile ar putea fi lasate in custodia debitorului / tertului detinator, acesta refuza a primi in depoz it bunurile sau
dupa caz nu sunt prezenti la aplicarea sechestrului (art. 746 alin. (3) c.pr.civ). In atare situatie, va trebui sa fie desemnat un administrator de sechestru.
Cu privire la administratorul de sechestru, legea face precizarea ca acesta este numit dintre
persoanele desemnate de catre creditor si ca trebuie sa fie major si solvabil. Administratorul de sechestru nu poate sa fie o persoana dintre sotul, ruda sau afinii deitorului pana la gradul IV inclusiv; iar daca este cazul, la cererea credit orului, ori a executorului judecatoresc,
instanta poate obliga administratorul sechestru la darea unei cautiuni
63.
Atunci cand administrator sechestru a fost numita o alta persoana decat debitorul sau
tertul detinator, aceasta are dreptul la o remuneratie s tabilita de executorul judecatoresc prin
incheiere, tinand seama de activitatea depusa. In cazul unitatilor specializate, se va tine seama de preturile practicate de acestea pentru servicii similare. Totusi, remuneratia si cheltuielile administratorului- sechestru, vor putea fi platite cu anticipatie de catre creditorul urmaritor
cale l e va prelua cu precadere din res tul bunurilor urmarit e (art. 748 c.pr.civ).
Nu trebuie uitat faptul ca, administratorul sechestru nu va putea achizitiona la vanzare publica
bunurile a caror custodie a avut -o.
Alta problematica in ce priveste administratorul sechestru, apare in ipoteza in care
acesta decedeaza in cursul urmaririi silite. In atare situatie, obligatia de custode , ar trece, in
mod provizoriu, pana la numirea unui nou administrator sechestru, asupra mostenitorilor administratorului sechestru decedat si care locuiesc impreuna cu acesta.
64
Printre efectele sechestrului, tinem a preciza, ca principalul efect este acela de
indisponibilizare a bunurilor debitorului; iar efectele secundare se refera la limitarea cu mult
a prerogativelor acestuia, mai ales in cazul in care vorbim despre sechestru cu aplicarea de sigilii ori cel cu ridicarea bunului. Oricum, in situatia in care dupa 1 an de zile de la data
aplicarii sech estrului, bunurile raman in continuare indisponibilizate, debitorul isi va recastiga

63 Cautiunea poate fi definita ca darea unei sume de bani pentru garantarea executarii unei obligatii (DEX).
Astfel , administratorul sechestru, prin darea unei cautiuni el practic garanteaza pentru eventualele pagube pe
care le provoaca.
64 Ion Deleanu, Tratat de Procedura Civila, 2013, Vol III, p. 436

drepturile cu privire la bunurile respective; fiind astfel restabilita situatia anterioara aplicarii
sechestrului.
In ipoteza in care debitorul, instraineaza cu titlu oner os bunurile sechestrate, va fi avuta in
vedere reaua- credinta a dobanditorului. Acest lucru inseamna ca, debitorul de rea -credinta a
cunoscut faptul ca bunurile respective sunt sechestrate, ceea ce face ca el sa nu beneficieze de
protectia legii, iar astfe l nu este un posesor de buna -credinta; lucru care face ca actul de
instrainare sa fie lovit de nulitate.
Oprirea Urmaririi
Oprirea , este regelementata prin art 751 c.pr.civ; unde intalnim doua situatii : a) atunci
cand debitorul plateste creanta, inclusib accesoriile si cheltuielile de executare direct
creditorului sau unui reprezentant care are procura speciala si b) cand debitorul face depunere cu afectatiune speciala si preda executorului recipisa de consemnare; caz in care executorul judecatoresc va li bera debitorului o dovada de primire a recipisei si incheia un proces -verbal
in care se mentioneaza acest aspect.
2.4 Valorificarea bunurilor sechestrate
In cazul in care au fost sechestrate bunuri, daca in termen de 15 zile de la aplicarea sechestrului, nu se plateste suma datorata, executorul judecatoresc va proceda la
valorificarea bunurilor sechestrate prin vazare la licitatie publica, vanzare directa sau prin alte modalitati admise de lege (art. 753 alin (1) c.pr.civ).
Astfel, distingem mai multe modalitati prin intermediul carora se pot valorifica
bunurile sechestrate : vanzare la licitatie publica (cea mai des intalnita in practica de altfel), vanzare directa sau vanzare amiabila.
Vanzarea amiabila
: (art. 754 c.pr.civ)
Pentru ca aceasta sa poat e exista, acordul creditorului este obligatoriu si numai dupa
obtinerea acestuia, executorul poate sa incuviinteze debitorului sa procedeze el insusi la valorificarea bunurilor sechestrate.
Avantajul acestei vanzari este ca debitorul poate sa controleze p retul. Debitorul in
schimb, este obligat sa -l instiinteze in scris pe executor despre ofertele primite, indicand, dupa
caz, numele sau denumirea si adresa potentialului cumparator, precum si termenul in care se angajeaza sa consemneze suma.
Aceasta obligat ie a debitorului, nu face altceva decat sa permita executorului judecatoresc sa
poata supraveghea decurgerea procedurii de vanzare. Caz in care, daca debitorul nu este de buna -credinta si el urmareste doar sa intarzie executarea, creditorul va fi instiintat de catre
executor despre acest aspect, caz in care, se va putea reveni asupra executarii initiale.
O alta prevedere interesanta in ce priveste aceasta modalitate de vanzare, rezulta din
alin. (2) al art. 754 : „ tertul cumparator (..) conseamneaza pretul oferit la dispozitia
executorului judecatoresc”. Aceasta obligatie pentru tert este necesara, deoarece exista

posibilitatea ca daca pretul i- ar fi remis debitorului, acesta sa nu -l foloseasca pentru plata
creantei si a accesoriilor ei; lucru care echival eaza cu fraudarea creditorilor.
Prin urmare, aceasta procedura de vanzare, este una care se bazeaza pe incredere in
persoana debitorului, o sabie cu doua taisuri, in sensul ca debitorul poate incerca sa realizeze
vanzarea in mod onest sau va incerca sa tergiverseze executarea.

Vanzarea directa :
Reglementata prin art. 755 c.pr.civ; reprezinta procedura prin care, cu acordul ambelor
parti, la valorificarea bunurilor umarite, cumparatorul ofera pretul stabilitit prin raportul de
evaluare.
Conditiile sunt :a) acordul ambelor parti, b) sa existe o oferta de cumparare , c) pretul
sa nu fie mai mic decat cel din raportul de evaluare si d) sa nu existe o alta forma de executare pornita.
Termenul pentru vanzarea directa, potrivit alin.(2) c.pr.civ, va trebui sa fie stabilit prin
acordul partilor. Debitorul si creditorul urmeaza a fi instiintati cu privire la data, ora si locul vanzarii si implicit cu privire la oferta de pret depusa de potentialul cumparator.
La data vanzarii, executorul judecator esc va intocmi un proces -verbal despre
desfasurarea vanzarii si rezultatul acesteia, care va fi semnat de el insusi, de creditor , debito si tertul cumparator; daca una dintre parti lipseste, acesteia ii va fi comunicata o copie de pe procesul -verbal privi nd vanzarea.
Vanzarea titlurilor de valoarea si a unor bunuri cu regin de circulatie special
: ( art 757
c.pr.civ)
Legiuitorul a facut precizari cu privire la urmatoarele categorii de bunuri : titluri de
credit, valori sa marfuri negociabile la bursele de valori, obiectele din metale pretioase
respectiv pietre pretioase, mijloace de plata straine, obiecte de arta, colectii de valoare, obiecte de muzeu etc.
Prin urmare, titlurile de credit si orce alte valori sau marfuri negociabile la bursele de valori sau marfuri, se vor putea vinde prin intermediul bursei celei mai apropiate, respectiv prin
sistemul alternativ de tranzactionare.
Obiectele din metale pretioase si pietre pretioase, alte titluri de valoare, ele se vor
putea vinde numai prin intermediul enti tatilor autorizate.
Obiectele de arta , colectiile de valoare, obiectele de muzeu, vor fi valorificate prin
organele prevazute de lege si in conditiile prevazute de lege, sumele obtinute urmand a fi consemnate la entitatea indicata de executorul judecator esc.
In ce priveste vanzarea actiunilor la societatile inchise si partile sociale, acestea se vor
vinde amiabil, potrivit dispozitiilor art 754 c.pr.civ, iar in lipsa, ori daca nu se finalizeaza, sa

se recurga la vanarea la licitatie publica, exceptie caz ul in care legea prevede un sistem
special privind circulatia acestora. Daca vanzarea se realizeaza de catre executorul
judecatoresc sau dupa caz, un agent specializat, acesta din urma va intocmi un caiet de sarcini, care va cuprinde : actul constitutiv , numarul si felul actiunilor sau partilor speciale dupa caz. Cu alte cuvinte, in continutul caietului de sarcini, gasim si numeroase elemente de vanzare :
situatia financuara anuala pe ultimele doua exercitii financiare. Putem spune ca in caietul de
sarcini , intra si anumite elemente esentiale pnetru informare
In ce priveste eventualele obiectiuni, aceastea vor trebui a fi formulate in termen de 5 zile de
la comunicarea caietului de sarcini, executorul judecatoresc trebuind a le solitona prin
incheiere executoriu. Daca in schimb, nu s -au facut obiectii sau dupa caz s -au facut, dar au
fost respinse ori incheierea de respingere nu a fost atacata pe calea contestatiei la ex cutare
urmarirea va continua .
Vanzarea la licitatie publica :
Daca vanzarea bunurilo r mobile nu s -a realizat pe calea vanzarii amiabile sau directe,
executorul judecatoresc va stabili, ziua, ora si locul licitatiei publice in termen de cel mult o zi de la expirarea termenului (15 zile de la aplicarea sechestru sau termenul in care potenti alul
cumparator se angajase sa consemneze pretul propus). Daca bunurile sunt supuse pieirii/degradarii/alterarii/deprecierii, termenul va fi de cel mult o zi; dupa cum se precizeaza
in art 759 alin.(1) c.pr.civ.
In ce priveste data licitatiei, tot din ar t 759 alin (2), rezulta ca aceasta nu se va putea
face in mai putin de doua saptamani, dar nici in mai mult de 4 saptamani; exceptie facand
desigur situatia bunurilor perisabile. Acest termen de minim 2 saptamani pe care legea il
prevede, este o masura de protectie; avand scopul de a -i oferi debitorului posibilitatea de a -si
procura mijloacele banesti necesare pentru achitarea datoriei.
65
In legatura cu termenul de maxim 4 saptamani, el este instituit in favoarea creditorului,
intrucat acesta este interesat de recuperarea cat mai rapida a creantei sale.
Prin urmare, cand termenele nu ar fi respectate; executorul judecatoresc stabilind fie un termen mai scurt, fie un termen mai lung pentru efectuarea vanzarii, in conformitate cu art 175 c.pr.civ exista o pri ma conditie a nulitatii. Atamarea produsa creditorului sau dupa caz
debitorului, precum si faptul ca aceasta nu poate sa fie inlaturata decat prin anularea actului;
in speta a vanzarii sau a formelor pregatitoare acesteia.
Locul unde vanzarea se va efectua, in conformitate cu art 760 c.pr.civ, este locul unde se afla
bunurile mobile sechestrate .Acest lucru reprezinta un avantaj in sensul ca nu se mai
efectueaza cheltuieli de transport cu bunurile respective.
Conform alin. (2) al aceluiasi articol, daca i n localitate exista targuri oficiale recunoscute si
tinute in mod obisnuit cel putin o data pe saptamana, vanzarea vitelor se va face obligatoriu in

65 Gr. Porumb, codul, vol II p. 242; I. Stoenescu, A Hilsenrad, S. Zi lberstein, op. Cit, p.350; G.Boroi, D.Radescu,
op.cit, p.701.

acele targuri, in zilele si orele de targ chiar daca targurile ar cadea in zilele nelucratoare sau de
sarbatoare legala, fara a fi necesara incuviintarea instantei de executare. Cu alte cuvinte,
aceste targuri au rolul de a eficientiza vanzarea (existand posibilitatea de vanzare a mai multor bunuri sau dupa caz la un pret mai bun).
Executorul judecatoresc, are obligatia de a instiinta pe creditor/debitor/ tertul detinator,
cu cel putin 48 de ore inaintea termenului de vanzare, despre ziua, ora, locul vanarii la licitatie pe care le- a stabilit. ( art. 761 alin.(1) c.pr.civ). In caz contrar, acestora nu li se poa te pretinde
sa cunoasca ziua/ora/locul doar din publicatiile si anunturile facute in conformitate cu art 762
c.pr.civ., deoarece scopul notificarii este acela de a- i oferi debitorului posibilitatea de a putea
plati ori dupa caz de a introduce contestatie l a executare ; pe de alta parte creditorului,
asigurandu- i-se posibilitatea de a putea supraveghea desfasurarea licitatiei.
Totodata, este foarte importanta publicitatea pe care executorul judecatoresc trebuie sa
o faca, (art 762 c.pr.civ) , intrucat prin intermediul acesteia, se asigura prezenta unui numar
mai mare de participanti, ceea ce inseamna ca se poate obtine si un pret de adjudecare mai ridicat. Astfel, legea stabileste ca inainte cu cel putin 5 zile inaintea licitatiei, executorul
judecatoresc va intocmi si afisa anunturile de vanzare la locul licitatiei, la sediul organului de
executare, al primariei de la locul vanzarii bunurilor si al instantei de executare, precum si in
alte locuri publice. De asemenea, executorul va intocmi si publicatii de v anzare pe care le va
aduce la cunostinta publicului prin unul dintre ziarele locale sau de circulatie nationala,
reviste sau alte publicatii existente care sunt destinate comercializarii unor bunuri de natura
celor scoase la vanzare precum si pe pagini de internet deschise in acelasi scop. ( EX: http://www.registru.uniuneaexecutorilor.ro/
)
Art. 762 alin. (2) c.pr.civ, precizeaza faptul ca, atat publicatiile cat si anunturile de vanzare trebuie sa cuprinda : denumirea si sediul organului de executare, numarul dosarului de executare, numele executorului judecatores, numele/prenumele /domiciliul sau, ziua/ora/locul licitatiei, indicarea si descrierea sumara a bunurilor ce vor fi vandute la licitatie pu blica cu
aratarea pentru fiecare a pretului de incepere a licitatiei ( pret care este prevazut in procesul –
verbal de evaluare), mentiunea daca bunurile se vand grevate de drepturi reale de folosinta, dobandite ulterior inscrierii vreunei ipoteci, semnatura si stampila executorului judecatoresc.
Indeplinirea formalitatilor de publicitate pe care legea le stabileste se considerea a fi
indeplinite in momentul in care executorul judecatores c incheie un proces -verbal i n acest
sens, cheltuielile de afisare si publicare urmand a fi avansate de creditorul urmaritor, care le va putea insa prelua la finele executarii. Formalitatile de publicitate constituie o problematica
foarte delicata, in sensul ca, daca acestea nu sunt indeplinite in mod corespunzator, creditor ul
este pus in situatia de a nu -si putea realiza creanta, iar debitorul trebuie sa suporte vanzarea la
un pret mai mic a bunurilor.
In situatia in care nu se pune problema amanarii din orice cauza a vanzarii, insa aceasta nu se
poate termina in aceeasi zi, ea va continua in ziua urmatoare, iar executorul va aduce verbal
acest lucru la cunostinta celor prezenti. Daca debitorul si creditorul sunt impreuna de acord cu
amanarea licitatiei, aceasta se va amana, costul formalitatilor de publicitate fiind suportat in
mod egal de ambele parti.

In ziua stabilita pentru vanzare, executorul judecatoresc se va deplasa la locul unde se
afla bunurile. Prima operatiune pe care acesta trebuie sa o faca, este sa primeasca bunurile din
mana adrministratorului de sechestru, e liberand chitanta de primire. Daca sechestrul s -a facut
prin aplicare de sigilii, executorul verifica mai intai daca acestea sunt intacte, iar apoi le va rupe.
In cazul in care executorul constata ca unulele bunuri au fost deteriorate sau substituite ori chiar instrainate, va sesiza organele de cercetare penala competente in vederea unei eventuale
porniri a urmaririi penale.
Dupa cum am precizat anterior, de regula vanzarea bunurilor se va face in locul in care acestea se afla, dar daca este cazul, ele vor putea fi duse in alt loc; creditorul fiind obligat sa avanseze cheltuielile necesare in acest scop.
Sub sanctiunea decaderii, partea interesata trebuie sa solicite amanarea inainte de
inceperea licitatiei; orice intarziere semnificand renuntarea tacita in ce priveste invocarea
nelegalitatilor formelor de publicitate, exceptie facand desigur cazul in care nu s -a putut ce re
amanarea licitatiei din motive temeinic justificate, caz in care exista dreptul de a fi repus in termen. (art. 186 c.pr.civ)
Daca din o rice cauza,vanzarea se amana, incusnostiintarea celor interesati si formalitatile de
publicitate se vor indeplini si pentru noul termen, care nu va putea fi mai scurt de o saptamana si nici mai lung de doua. (art 764 c.pr.civ, alin. (1) ).
Pot sa particip e la licitatei orice persoane care au capacitate de exercitiu precum si
capacitate de a dobandi bunurile care sunt scoase la licitatie (art. 767 c.pr.civ alin.(1) ).
Persoanele care nu pot participa la licitatie : debitorul urmarit, nici in nume propriu nici prin
persoane interpuse
66; creditorii urmaritori sau creditorii intervenienti nu pot nici personal nici
prin persoane interpuse sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 75%
din pretul stabilit potrivit raportului de evaluare.
Tinem a face precizarea ca, este obligatoriu ca participantii la licitatie sa consemneze,
cel mai tarziu pana la inceperea licitatiei, la dispozitia executorului judecatoresc , cel putin 10% din pretul de incepere a licitatiei pentru bunurile pe care intenti oneaza sa le cumpere. De
regula sumele de bani ar trebui sa se depuna la unitati specializate, dar in conformitate cu alin.
(3) al art. 768, daca in localitatea unde are loc licitatia nu functioneaza nicio unitate dintre
cele prevazute de lege sau daca licitatia se desfasoara in zone izolate, garantia poate fi depusa si la executorul judecatores, acesta din urma avand obligatia de a elibera o chitanta de primire si totodata sa faca mentiune despre aceasta in procesul -verbal.
Singurii care sunt exonerati de obligatia de a plati garantia de participare, sunt creditorii,
existenta creantei lor fiind insasi socotita ca o garantie suficienta.

66 Persoana prevazuta intr -un act fictive in locul unei alte persoane care, potrivit actului secret incheiat de
parti, este in realitate subiect al raportului juridic.Actele incheiate prin persoana interpusa sunt lovite de
nulitate ori de cate ori urmaresc eludarea dispozitiilor obligatorii ale legii.

Astfel, procedurile fiind indeplinite, se va proceda la vanzare in mod public de catre
executorul judecatoresc, care va oferi spre vanzare fiecare bun in par te prin trei strigari
succesive; pretul de incepere fiin cel prevazut in publicatia de vanzare.
In raport cu natura sau cu destinatia lor, bunurile se vor vinde fiecare in parte sau mai multe
impreuna, tinandu- se seama in toate cazurile ca prin modul de vanzare, acestea sa nu se
deprecieze. O astfel de optiune poate sa existe spre exemplu in cazul in care mai multe bunuri
alcatuiesc impreuna un bun individualizat ca atare : o instalatie, o masina si accesoriile ei, etc. Oricum, nu se pot vinde impreuna bunuri sechestrate care nu au nicio legatura intre ele.
Daca de la debitor s -au ridicat sume de bani, vanzarea celorlaltor bunuri, nu se va
putea face decat in masura in care aceste sume nu acopera creanta si accesoriile acesteia.
La licitatie daca pariticipa mai multe persoane interesate, bunul se va vinde celui care, dupa trei strigari succesive, facute la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, ofera pretul cel mai mare. In situatia in care exista un singur participant, acesta va adjudeca bunul
daca ofera pretul de incepere a licitatiei sau dupa caz cel de 75% care va avea loc in aceeasi
zi. Totusi, avand in vedere faptul ca, legea nu precizeaza care sa fie intervalul de timp pentru a permite optiuni s i supralicitari, intelegem asadar ca durata ramane la aprecierea executorului
judecatoresc.
Totusi, in situatia in care bunul supus vanzarii este grevat de un drept real de folosinta dobandit ulterior inscrierii vreunei ipoteci, la primul termen strigarile vor incepe la pretul cel
mai mare oferit, diminuat cu valoarea acestor drepturi, dupa cum se precizeaza in art.758 alin.
(2) c.pr.civ.
In situatia in care nu se obtine pretul de incepre al licitatiei, la acelasi termen, bunul va
fi din nou scos la vanzar e, doar ca de aceasta data pretul va porni de la 75% din cel prevazut
in publicatia de vanzare si procedura este identica, in sensul ca el va fi atribuit celui care ofera
pretul cel mai mare. Daca nici de aceasta data nu se ofera pretul minim (cel de 75%), vanzarea
se va amana la un alt termen, pentru care se vor indeplini din nou formalitatile de publicitate, in schimb pretul va porni de la 50% din pretul initial prevazut in publicatie. Daca nici de data
aceasta nu se obtine pretul cerut, in aceeasi zi, bunurile vor fi vandute la cel mai mare pret
oferit, chiar si daca se prezinta un singur ofertant la licitatie.
Exceptie de la aceasta procedura, dupa cum deja am precizat, o constituie bunurile care sunt
perisabile (supuse pieirii/deprecierii/degradarii/alterarii), vanzarea facandu -se la primul
termen, pentru orice pret indiferent de numarul participantilor.
Oricum, in ambele cazuri, in situatia in care avem doi participanti cu aceeasi oferta, va fi
preferat cel care are un drept de preemtiune
67 asupra bunului urmarit, exceptie cazul in care
titularul dreptului de preemtiune nu a participat la licitatie; el fiind decazut din acest drept al
sau.

67 facultate de care se bucură o persoană de a fi preferată oricărei alte persoane la cumpărarea unui
anumit bun. Poate fi stabilit prin lege sau prin convenția părților, fie în favoarea unei persoane fizice sau
juridice, fie în favoarea statului.

„Intrucat legea nu se preocupa de fixarea unei limite generale sub care pretul nu poate
cobora atunci cand prin adjudecatari sunt alte persoane decat creditorii, doctrina a facut,
justificat observatia ca pretul nu ar putea totusi cobora pana la un nivel care sa permita caracterizarea lui ca derizoriu. Argumentul care, decisiv, a fost adus este acela ca vanzarea silita, desi se face fara consimtamantul debitorului, ramane totusi o vanzare, astfel ca pretul
ei trebuie, la fel ca in dreptul comun sa fie unul serios. Concluzia valorizeaza asadar, regula specifica vanzarilor hotarate in mod liber de catre contractanti, potrivit careia in lipsa unui pret serios (real), contractul ajunge sa fie lipsit de unul dintre elementele sale exentiale, ceea ce viciaza fundamental vanzarea, provocand nulitatea ei. De aici, concluzia ca executorul
judecatoresc nu va putea efectua vanzarea unui bun pentru o suma care ar caracteriza pretul
ca derizoriu, el trebuind, intr -un asemenea caz, sa amane vanzarea, procedand la fel ca in
situatia in care la licitatie nu s -a prezentat niciun concurent. „
68
Conform art 772 a.pr.civ, licitatia se va i nchide de indata ce din sumele obtinute se pot
acoperi creantele care se urmaresc, precum si toate cheltuielile de executare aferente. Plata pretului, se poate face fie in numerar fie prin ordin de plata sau orice alt instrument legal de plata; totodata le gea obligandu -l pe executor sa consemneze de indata sumele debani incasate,
pastrand dovada consemnarii si urmand a face mentiune despre aceasta imprejurare in procesul -verbal de licitatie. Acest lucru inseamna ca vanzarea se va opri, obtinandu -se sumele
necesare, este firesc ca inceteaza si executarea silita. De asemenea, tinem a face precizarea ca
dupa adjudecarea bunului, adjudecatarul este obligat sa depuna de indata intregul pret, ori la
cererea sa, acceptata de creditor sau de reprezentantul legal al acestuia, va putea depune pretul
si ulterior, in cel mult 5 zile de la data licitatiei (art. 771, alin(1) c.pr.civ).
Exista totusi posibilitatea ca adjudecatarul sa ignore aceste prevederi si sa nu depuna
pretul (lucru care ar putea sa echivaleaze cu o raz gandire sau poate o imposibilitate de plata) ;
cu alte cuvinte nu isi mai indeplineste obligatia care ii revine oricarui cumparator.
Cu privire la acet incident procedural, codul de procedura civila prin art 771 alin. (3),
precizeaza ca, in cazul in care pr etul sau dupa caz, diferenta de pret nu se depune, se va relua
licitatia sau dupa caz, se va stabili alta modalitate de valorificare a bunului, la acelasi termen sau la un alt termen, pentru care se vor indeplini formalitatile de publicitate a vanzarii. Pr in
urmare, dupa cum adjudecatarul nu- si indeplineste obligatia, in speta plata bunului adjudecat,
se produce o rezolutiune, cu alte cuvinte el el sanctionat. Pentru ca, dupa cum se percizeaza in art 771 alin. (3) c.pr.civ, adjudecatarul este raspunzator at at de scaderea pretului obtinut la a
doua vanzare cat si de cheltuielile facute pentru aceasta; sume care se vor stabili de catre executorul judecatoresc prin proces -verbal, care constituie titlu executoriu si se vor retine cu
precadere din suma depusa con form art 768 c.pr.civ ( garantia de participare de 10% din
suma).

68 Ion Deleanu, Tratat de procedura civila Editia III, an 2013, ed. Universul juridic ; I. Stoenescu, A Hilsenrad,
S.Zilberstein, op.cit. p.354. Tot astfel , S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, op.cit. p.352 si 353; G.Boroi, D. Radescu, op.
Cit., p.702, I. Les, Legislatia executarii silite. Comentarii si explicatii, p. 221, comentariu la art. 445.
Matei B. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, ed. All, Bucuresti , 1998, p.621.

In practica judiciara 69, s-a decis ca daca intaiul adjudecatar al unui bun nu depune
pretul, el va putea totusi sa participe la alta licitatie tinuta pentru vanzarea aceluiasi bun,
intrucat legea nu -i interzice acest aspect; dar totodata el va trebui sa plateasca diferenta care
corespunde scaderii pretului la a doua vanzare.
De altfel, daca bunul sechestrat nu s -a putut vinde, creditorul care a cerut executarea
silita asupra bunurilor debitor ului, il poate prelua in contul creantei sale. Pretul fiind acela de
la care a pornit licitatia; iar in cazul in care acest pret este mai mare ca valoarea creantei, creditorul va trebui sa plateasca diferenta in termen de cel mult 5 zile. (art 771 alin. (2 )
c.pr.civ) .
Totusi, o situatie aparte o reprezinta cazul bunurilor care nu se pot valorifica (art 780
c.pr.civ alin. (1- 3)). Astfel, ele vor ramane indisponibilizate timp de cel mult 6 luni, calculat
de la data infiintarii sechestrului, timp in care executorul judecatoresc este in drept sa inceapa din nou valorificarea lor, organizand o noua licitatie sau alegand dupa caz o alt a modalitate de
vanzare. Daca nici dupa expirarea termenului de 1 an nu s -a reusit valorificarea bunurilor, iar
creditorul refuza sa le preia in contul creantei sale, ele se restituie debitorului. Daca nici
debitorul nu se afla la domiciliul cunoscut si ni ci nu poate fi indentificat in alt loc, bunurile
respective urmeaza sa treaca in proprietatea privata a unitatii administrativ -teritoriale, unde
executorul judecatoresc isi are sediul; caz in care executorul va intocmi un proces -verbal prin
care se atesta faptul ca aceste bunuri indisponibilizate au fost predate organului competent, proces semnat de catre executor si organul caruia i s -a facut predarea.
In ce priveste p rocesul -verbal intocmit, tinem a preciza faptul ca, acesta este un act de
procedura foart e important, deoarece el vizeaza insusi vanzarea bunului / bunurilor; esenta
executarii silite. Astel, acesta trebuie sa contina, pe langa mentiunile cu caracter general
cerute in mod obisnuit pentru procesele -verbale intocmite de executorul judecatoresc
(denumirea si sediul organului de executare ; numele si calitatea celui care incheie procesul –
verbal; data intocmirii si numarul dosarului ; titlul executoriu in temeiul caruia se efectueaza
actul de executare; masurile luate de executor sau constatarile ac estuia; consemnarea
explicatiilor, opozitiilor si obiectiunilor participantilor la executare; mentionarea refuzului
creditorului/debitorului de a semna procesul -verbal ori dupa caz absenta acestora;
mentionarea numarului de exemplare in care s -a intocmit p rocesul -verbal, precum si
persoanele carora le -a fost inmanat; semnatura executorului , precum si a altor persoane
interesate ori care asista la executare; stampila executorului ) si unele mentiuni cerute in mod
expres, mentiuni enumerate prin art 773 alin.1 c.pr.civ : a) aratarea locului, datei si orei can licitatia a inceput si s -a terminat ; b) indicarea proceului -verbal de sechestru si constatarile
prevazute la art 765 alin. (2) c.pr.civ (numarul, starea bunurilor , lipsuri) ; c) aratarea bunurilor vandute, pretul rezultat din vanzarea lor, precum si numele sau denumirea fiecarui adjudecatar.
Toate aceste mentiuni, sunt impuse de lege sub sanctiunea nulitatii, procesul verbal
trebuind a fi semnat de catre executor, debitor, creditor.

69 Curtea Suprema de Justitie, sectia comerciala, decizia nr.1064 din 15 aprilie 1997, in C.Crisu, S.Crisu, Practica
si literatura juridica 1994 -1997, Ed. Argessis, Curtea de Arges, 1998, p.481.

Totodata, la proces ul-verbal se vor anexa, lista cu bunurile vandute si pretul cu care s -au
vandut, iar cand es te cazul si raportul de expertiza privitor la valoarea bunurilor urmarite. In
situatia in care vor fi organizate mai multe licitatii, iar suma nu se obtine de prima data,
executorul va fi nevoit sa intocmeasca asemenea procese -verbale dupa fiecare licitatie.
Efectele vanzarii silite asupra bunurilor :
Principalul efect este desigur, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului
urmarit catre adjudecatar.
Prin urmare, in conformitate cu art. 774 c.pr.civ, executorul judecatoresc elibereaza pentru
fiecare adjudecatar in parte un certificat de adjudecare, care cuprinde data si locul licitatiei ;
numele adjudecatarului; indicarea bunului adjudecat si, dupa caz a pretului platit sau daca s -a
incuviintat un termen de cel mult 5 zile pana la care pretul urmeaza sa fie platit.
Acest certificat constituie dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor vandute. In
cazul titlurilor de valoare nominative, adjudecatarul va putea obtine transferul pe numele sau
in temeiul certificatului de adjudecare. Daca emitentul refuza in mod nejustificat transferul,
instanta de executare, la cererea adjudecatarului, va da o incheiere care va constata transferul intervenit si care va servi adjudecatarului la efectuarea inregistrarilor prevazute de lege,
Totodata, prin aceeasi hotarare instanta dispune obligarea emitentului la plata unei amenzi
judiciare de la 1.000 Ron la 7.000 Ron, precum si obligarea sa, la cererea partii interesate, la
plata de despagubiri pentru paguba astfel produsa (art 774, alin. (2) c.pr.civ ).
Un aspect demn de remarcat, este faptul ca, adjudecatarul conform art. 775 c.pr.civ, el devine proprietar de la data predarii bunului adjudecat. Prin urmare, nu momentul adjudecarii este cel care conteaza, efectiv momentul cand bunul in sine se preda; predare care dupa cum
rezulta din art. 774 alin. (3) c.pr.civ, are loc dupa achitarea integrala a pretului. Asadar, putem
observa ca in materie de executare, opereaza o derogare de la principiul potrivit caruia,
proprietatea se transmite de drept cumparat orului din momentul incheierii contractului, chiar
daca bunul nu a fost predat si pretul nu a fost platit inca (art. 1674 cod civil).
Cu alte cuvinte, aceste prevederi din codul de procedura civila, nu fac altceva decat sa
instituie o garantie si sa descurajeze adjudecatarul i n a nu plati sau dupa caz sa efectueze o
plata cu intarziere. Totodata, faptul ca adjudecatarul nu primeste bunul pana cand nu achita
pretul, face conform alin (3) al art 774 c.pr.civ, ca debitorul sa suporte riscul pierii bunului
adjudecat.
Conform precizarii din art. 776 cp.pr.civ, „ nu exista garantie contra viciilor ascunse
ale bunului vandut” .; dispozitie care confera stabilitate executarii in sensul ca se evita
complicatiile care ar putea fi generate de reducerea pretului s au chiar rezolutiunea vanzarii.
In ce priveste desfiintarea vanzarilor, codul de procedura civila prin art 777, precizeaza ca, nu
este admisibila nicio cerere de desfiintarea a vanzarii impotriva tertului adjudecatar care a
platit pretul, afara de cazul in care a existat frauda din partea acestuia. Asemenea cerere nu
poate fi facuta decat pe cale de actiune principala. Totodata, pentru ituatia in care adjudecatar

a fost creditorul, vanzarea va putea fi desfiintata numai daca exista temei de nulitate potrivit
dreptului comun.
B) Poprirea (Art. 781 – 794 C.Pr.Civ)
Poprirea, este acea forma a executarii silite indirecte, prin care se valorifica sumele de
bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului
urmarit de ca tre o terta persoana, creditorul subrogandu -se in drepturile acestuia din urma
In conditiile societatii actuale, poprirea este foarte importanta si deci folosita frecvent,
acest lucru datorandu -se avantajelor pe care a ceasta le prezinta dar si datorita f aptului ca ea
se regaseste asupra salariului debitorului, ceea ce este un element foart important pentru
patrimoniul acestuia si totodata, ea nu se limiteaza doar la situatia persoanelor fizice, ci poate
sa existe si in cazul persoanelor juridice; nimeni n eputandu- se sustrage de la aceasta
procedura. In alta ordine de idei, tot in caracterizarea popririi intra si rapiditate in ce priveste recuperarea creditului si totodata presiune psihologica asupra debitorului, care este posibil sa
fie determinat in a -si plati de buna voie datoria.
Cand vine vorba despre riscurile creditorului, ele sunt mult mai reduse prin comparatie cu
celelalte forme de executare silita indirecta, asta deoarece, in ce priveste bunurile debitorului
este posibil ca ele sa nu poata fi valo rificate, sa fie deteriorate ori dupa caz sustrase de la
executare si asemenea riscuri persista si in cazul imobilelor, spre exemplu terenuri agricole
care au un grad redus de fertilitate ori dupa caz sunt situate la distante mari de localitati sau in anum ite zone izolate.
Subiectii popririi
:
De regula avem trei subiecti : creditorul urmaritor sau creditorul popritor ; debitorul
urmarit, denumit si debitorul poprit si o terta persoana, denumita tert poprit, care datoreaza o suma de bani debitorului. Astfel , pe cale de consecinta, avem trei raporturi juridice : cel dintre
creditorul poritor si debitorul poprit; cel dintre creditorul popritor si tertul potrit ; cel dintre tertul poprit si debitorul poprit; cu alte cuvinte esenta popririi depinde de existenta acestor trei
raporturi juridice.
Calitatea de creditor, fara indoiala, este atestata prin intermediul titlului executoriu, chiar si
daca este provizoriu. Oricum, acesta in baza unei cereri subrogatorii de poprire poate intra in
patrimoniul debitorului, car e ar fi trebuit sa actioneze ca creditor popritor, pentru sumele
cuvenite debitorului urmarit, indisponibiliate la tertul poprit .
Tertul poprit nu poate fi decat o persoana care datoreaza debitorului sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ori pe care i le va datora in viitor, in temeiul unor
raporturi juridice existente; deci cu alte cuvinte este o persoana care detine o creanta a debitorului urmarit. Se foloseste termenul te „tert”, intrucat el estre total strain de raportul juridic dintre creditorul popritor si debitorul poprit; ca in care, orice persoana care detine o
creanta urmaribila poate sa fie tert poprit : mandatarul , tutorele, depozitarul, etc.
Obiectul popririi
:

Asa cum am aratat deja, obiectul popririi il constitu ie conform art 781 c.pr.civ: sumele
de bani, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale urmaribile precum si bunurile
mobile corporale ale debitorului detinute de un tert in numele sau.
Tinem totusi sa facem precizarea ca desi se pot urmari sumele de bani, aceastea totusi
in unele cazuri sunt insesizabile : conform art 729 alin. (1) – (3) c.pr.civ, salariile si alte
venituri periodice realiate din munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum
si orice alte sume ale acestuia, pot fi urmarite in limitele a : a) jumatate dom vnitul lunar net,
pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii; respectiv
1/3 pentru orice alte datorii. b) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea
nu poate depasi ½ din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
De asemenea, ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii
legale, precum si sumele cuvenite somerilor , care nu pot fi urmarite decat pentru sume
datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate
prin moarte sau prin vatamari corporale, dupa cum se precizeaza in alin. (4) al art. 729
c.pr.civ.
In alta ordine de idei, alocatiile de stat, bursele, indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru
ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, nu pot fi
urmarite pentru nicun fel de datorii (alin. (7) al art 729 c.pr.civ).
Un alt lucru care nu poate fi urmarit prin poprire, il reprezinta sumele de bani destinate unei
afectatiuni speciale; chestiune pe care am tratat -o intr -un ca pitol anterior.
Prin urmare, normele sunt imperative, astfel ca in situatia in care din salariu sau din alte
drepturi banesti s -ar retine mai mult de cat se cuvine, ne aflam in prezenta unei nelegalitati,
lucru care echivaleaza cu o contestatie la executar e.
Procedura popririi
:
Dupa cum am preciat, poprirea este una dintre cele mai frecvente forme de executare
silita indirecte; caz in care, ea se infiinteaa la cererea creditorului, de catre un executor
judecatoresc, al carui birou se afla in circumscriptia curtii de apel, unde isi are domiciliul sau
sediul debitorul ori dupa caz, tertul poprit.
Prin urmare, poprirea se infiinteaza fara somatie, in baza incheierii de incuviintare a
executarii, prin adresa unde se va preciza si titlul executoriu in temeiul caruia se infiinteaa
poprirea, care toate acestea vor fi comunicate debitorului.
Daca ne aflam in prezenta unei a treia persoane, si aceasta din urma trebuie sa- i fie
comunicata infiintarea popririi, neputandu- se considera ca ea a cunoscut datoria debitorulu i si
in alt mod. Oricum, tertului nu i se va comunica si copie dupa titlul executoriu. Totodata,
tertului prin intermediul adresei de infiintare a popririi, i se va pune in vedere si interdictia de a plati debitorului sumele de bani care i le datoreaza sau care i le va datora (art784, alin. (2)

c.pr.civ.) , ceea ce inseamna ca o plata facuta de catre tert creditorului sau (debitorului a carui
executare se cere), nu este opozabila creditorului popritor, fapt pentru care se poate obtine din
nou obligarea tert ului; chestiune de altfel tratata in capitolul anterior.
In art 783 alin. (3) c.pr.civ, gasim toate elementele pe care trebuie sa le cuprinda adresa de
infiintare a popririi : numele si domiciliul/ sediul debitorului (persoana fizica/juridica),
CNP/CUI.
Daca adresa de infiintare a popririi se transmite unei unitati operationale a unei institutii de
credit, poprirea va fi infiintata numai asupra conturilor pe care debitorul urmarit le are deschise la acea unitate. Cand insa debitorul nu are cont deschis la u nitatea institutiei de credit
sesizate, aceasta va informa executorul cu privire la conturile deschise ale debitorului la alte unitati operationale (art. 783 alin. (5) c.pr.civ)
Efectele infiintarii popririi
:
Conform art 784 alin. (1) c.pr.civ, de la data comunicarii adresei de infiintare a popririi, sunt
indisponibilizate toate sumele si bunurile poprite, pana la achitarea integrala a obligatiilor prevazute in titlul executoriu.
Dupa cum se precizeaza in alin. (5) al aceluiasi articol, „ poprireaintrerupre prescriptia, nu
numai cu privire la creanta poprita, dar si in ce priveste creanta pentru acoperirea carea ea
a fost infiintata”. Altfel spus, avand in vedere faptul ca, poprirea practic marcheaza iesirea din pasivitate a creditorului, d eoarece acesta efectiv incepe a- si recupera creanta, este asadar
firesc a fi intrerupta prescriptia, chiar daca nu s -a inceput nicio alta procedura pentru
valorificarea bunurilor debitorului.
Publicitatea popririi
:
Din art. 785 c.pr.civ, rezulta faptul ca, in cazul in care creanta poprita este garantata cu
ipoteca sau cu alta garantie reala, creditorul popritor va fi in drept sa ceara, pe baza unei copii certificate de executorul judecatoresc, ca poprirea sa fie notata in cartea funciara sau in alte
registr e de publicitate; exceptie facand cazul in care, garantia ipotecara este aratata chiar in
cererea de poprire; caz in care de aceasta data, executorului judecatoresc ii revine obligatia de
a solicita el insusi inscrierea popririi in cartea funciara.
In alt a oridine de idei, antiteza inscrierii in cartea funciara a popririi, si anume
radierea, poate sa fie dispusa cu citarea creditorului, la cererea caruia a fost facuta (art. 785 alin. (3) c.pr.civ) si deci implicit cel care poate sa ceara radierea popririi din cartea funciara
este insusi debitorul, dupa cum se precizeaza in art. 794 alin. (3) c.pr.civ.
Validarea popririi
:
Potrivit art. 790 alin. (1) c.pr.civ, „ daca tertul poprit nu- si mai indeplineste obligatiile care- i
revin pentru efectuarea popririi, creditorul, inclusiv in cazul in care in loc sa consemneze suma urmaribila a liberat -o debitoruluu poprit, creditorul, debitorul sau organul de

executare, in termen de o luna de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa
plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanta de executare in vederea validarii popririi”
Validarea popririi, este pusa in discutie, de catre un reputat procedurist 70, care
remarca ca o atare procedura, este de natura a nega insasi eficacitatea infiintarii popririi. Autorul se intreaba pe buna dreptate, de ce un titlu executoriu necontestat, mai trebuie dublat
de un al doilea titlu executoriu, in cadrul unul al doilea proces.
Astfel, validarea, consta in verificarea conditiilor legale pentru obligarea directa, pe cale
judecator easca, a tertului poprit fata de creditorul popritor. Se citeaza toate partile interesate
de validare , inclusiv tertul poprit.
Situatia are doua trasee pe care le urmeaza :a) situatia in care tertul, recunoaste existenta
raportului obligational dintre el si debitorul poprit , cea mai simpla de altfel si b) situatia in care el invoca inexistenta raportului obligational sau dupa caz stingerea acestuia.
Oricum, instanta de validare ( care este defapt instanta de executare, deoarece in fond si
la urma urmei, n e aflam in prezenta unei masuri de executare) , nu poate sa admita exceptii sau
aparari care pun in discutie fondul dreptului, adica legalitatea sau temeinicia hotararii pusa in executare
71, intrucat ne aflam in prezenta autoritatii de lucru judecat; lucru care a permis
debitorului sa -si formuleze apararile in fata primei instante.
In ce priveste validarea, instanta se pronunta printr -o hotarare de respingere a cererii sau dupa
caz de validare a popririi. In primul caz, se desfiinteaza poprirea si nu mai poa te continua; dar
in cel din urma caz, daca cererea este admisa, instanta va proceda la validarea popririi si -l va
obliga pe tertul poprit sa plateasca suma poprita creditorului popritor. Hotararea de validare
este supusa numai apelului, in termen de 5 zile de la comunicare.
Asadar, hotararea de validare face parte din categoria hotararilor constitutive de
drepturi, caci prin intermediul ei, se realizeaza un transfer al creantei in favoarea creditorului urmaritor
72; ceea ce face sa se nasca un raport juridi c nou, in sensul ca tertul poprit, devine
debitor direct al creditorului popritor, desi intre aceste persoane nu exista niciun raport juridic
si tinem a face in mod expres preciarea ca, debitorul principal nu va fi liberat; creditorul urmarindu- i pe amando i concomitent .
Dupa cum se precizeaza si in art 792, alin. (1) c.pr.civ, hotararea de validare ramasa
definitiva, are efectul unei cesiuni de creanta si constituie titlu executoriu impotriva tertului
poprit, pana la concurenta sumelor pentru care s -a facu t validarea; lucru care, conform alin.
(3) al aceluiasi articol, creditorul se va putea intoarce si cu alte urmariri impotriva debitorului
poprit.

70 I. Deleanu, Consideratii generale si unele ob servatii cu privire la proiectul codului de procedura civila, p.51.
71 Plenul Tribunalului Suprem, decizia de indrumare nr.31/1962, Culegere de decizii de indrumare, p.309;
Culegere de practica judiciara 1995, p.52; C.A Brasov, decizia civila nr.44/R/1995.
72 Gr. Porumb, vol. II, p.274 -275; S.Zilberstein,V.M Ciobanu, I.Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita,
vol. II, p.92.

Hotararea de validare a popririi, poate fi pusa in executare in termenul general de prescriptie
de 3 ani, ter men care incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii de validare.
Desfiintarea popririi : reglementare : art. 794 c.pr.civ alin. (1- 3).
Atunci cand prin poprire se ajunge la recuperarea integrala a creantei si a cheltuielilor
de executare, suntem in situatia incetarii cauzei pentru care s -a instituit masura de poprire pe
salariu sau poprire pe cont. La indeplinirea obligatiei pecuniare pre vazuta in titlul executoriu,
executorul judecatoresc din oficiu sau la cererea debitorului poprit, va dispune desfiintarea
popririi prin comunicarea catre tertul poprit a unei adrese din care sa reiasa aceasta masura.
Pentru ca in practica se pune intre barea cine este “obligat“ sa comunice aceasta adresa?
Raspunsul este unul simplu. O poate comunica executorul judecatoresc potrivit procedurii
comunicarii actelor de procedura ori, debitorul, personal sau prin reprezentant/mandatar ridica
adresa prin care s -a dispus desfiintarea popririi si o depune la tertul poprit.
Cea din urma varianta este cea recomandata deoarece masura desfiintarii popririi isi
poate face efectul mult mai rapid decat in cazul transmiterii adresei de catre executorul
judecator esc prin intermediul postei.

C. Urmarirea fructelor si a veniturilor imobilelor
Conform a rt. 548 din codul civil,
(1) Fructele reprezintă acele produse care derivă din folosirea unui bun, fără a diminua
substanța acestuia. Fructele sunt: naturale, indust riale și civile. Fructele civile se numesc și
venituri.
(2) Fructele naturale sunt produsele directe și periodice ale unui bun, obținute fără intervenția
omului, cum ar fi acelea pe care pământul le produce de la sine, producția și sporul
animalelor.
(3) F ructele industriale sunt produsele directe și periodice ale unui bun, obținute ca rezultat al
intervenției omului, cum ar fi recoltele de orice fel.
(4) Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în
virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor și dividendele.
Astfel, avand in vedere aceste considerente, urmarirea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini este acea forma a executarii silite indirecte, pr in care creditorul, inzestrat cu
un titlu executoriu, poate obtine indisponibilizarea juridica a fructelor neculese si a recoltelor
prinse de radacini ale debitorului, in vederea vanzarii acestora, inainte sau dupa ce au fost
culese; in scopul recuperarii crenatei acestuia. Codul de procedura civila, reglementeaza
aceasta procedura de executare prin articolele 795 -798.

Prin urmare, obiectul urmaririi, il reprezinta furctele neculese si recoltele prinse de radacini;
dar trebuie totusi sa fie indeplinite cate va conditii :
– Fructele sa nu fi fost separate prin culegere (recoltare) de bunul care le- a produs,
– Daca s -ar gasi culese, ele nu ar putea fi urmarite decat in cadrul unei urmariri silite
mobiliare, aplicandu- se procedura prevazuta in art 731 – 780 c.pr.civ
– Frutele nu trebuie sa fi fost instrainate inainte de inceperea urmaririi, caci ele iesind
din patrimoniul debitorului, nu pot face obiectul executarii
– Fructele supuse urmaririi nu trebuie sa fie nici sa fie imobile prin destinatie
– Trebuiesc a fi avute in v edere dispozitiile art. 728 c.pr.civ, prin care spre exemplu,
semintele pentru cultivarea pamantului precum si furajele pentru animale sunt insesizabile.
Procedura de urmarire
:
In conformitate cu art. 796 c.pr.civ, urmarirea nu se va putea face decat in 6 saptamani
inaintea coacerii lor, dar sechestrarea se va putea face oricand.
Din ratiuni de ordin practic, daca urmarirea ar fi pornita devreme de cele 6 saptamani, socotit de la momentul coacerii normale a fructelor, drija debitorului pentru indeplinirea in
mod corespunzator a activitatilor necesare obtinerii unei bune recolte s -ar putea diminua,
ori dupa caz sa ne aflam in prezenta unui abandon deliberat al lucrarilor; lucru care nu
face altceva decat sa- l prejudicieze pe creditor.
73 Totodata, fructele nef iind aproape de
maturitate, valoare lor economica este incerta.
Aceasta perioada de 6 saptamani fixata de codul de procedura civila, este uniforma,
nefacandu -se distinctie intre tipul de fructe si particularitatile acestora, care unele dintre
ele ar putea creste intr -un interval mai mare de timp . Oricum, momentul de la care incepe
sa curga termenul, este raportat de regula la tipul de planta cunoscut pentru ajungerea acesteia la maturitate; tinandu -se seama si de conditiile climatice fiecarei regiuni.
Nerespectarea termenului, atrage nulitatea vanarii, cel interesat putand recurge la
contestatia la executare.
In fine, executorul judecatoresc, va hotara, vanzarea fructelor asa cum sunt prinse de
radacini sau dupa ce vor fi culese. Oricum, aceasta va fi anunt ata, cu cel putin 5 zile
inainte de termen, la primaria comunei
74 ; locul unde se face vanzarea precum si la
domiciliul debitorului. (art. 798 alin.(1) c.pr.civ) .
Potrivit art 799, alin. (4) c.pr.civ, vanzarea se va face prin licitatie publica si de preferinta
pe bani gata, in prezenta unui agent al politiei sau a unui reprezentant al jandarmeriei ori,
in lipsa, a primarului sau a unui delegat al primariei si a debitorului sau chiar in lipsa acestuia, numai daca, in prealabil fusese legal citat. La fe l ca in cazul urmaririi silite a
bunurilor mobile, si in ce priveste urmarirea fructelor, pretul trebuie a fi platit pe loc, sau

73 S.Zilberstein, V.M. Ciobanu, op.cit. p.408, 409; I Les, Legislatia, p.261; G.Porumb, codul civil, Vol II, p.290- 291.
74 Legea face precizari cu privire la primaria compunei; omitand celelalte categorii, dar sunt avute in vedere si
aceastea din urma, daca este cazul.

cu acordul creditorului, cel mai tarziu in 5 zile de la data licitatiei; caz in care,
cumparatorul intra in posesia bunurilor a djudecate, numai dupa ce face plata integrala.
Desigur, exista si o exceptie, despre care am vorbit in prezenta lucrare; exceptie in care: a)
fructele sunt supuse pieirii, degradarii, alterarii,deprecierii; vanzarea trebuind sa se faca de
urgenta si b) cand depozitarea nu este cu putinta sau da loc la cheltuieli disproportionate in
raport cu valoarea fructelor sau recoltelor.
Urmarirea veniturilor bunurilor imobile (reglementata de articolele 800 – 811 c.pr.civ)
Este acea forma de executare silita indirecta, i n cadrul careia, realizarea creantelor
debitorului se face pe seama veniturilor unui bun imobil, venituri pe care debitorul urmarit
avea sa le incaseze.
Obiectul urmaririi :
Il reprezinta toate veniturile prezente si viitoare ale imobilelor ce sunt propr ietatea
debitorului (chirii, arenzi, dobanzi, venitul rentelor etc) , sau asupra carora acesta are un
drept de uzufruct, precum si veniturile debitorului arendas sau chirias, provenite din
exploatarea imo bilelor arendate sau inchiriate; totodata tinem a fac e precizarea ca, nu pot
fi urmarite veniturile imobilului in situatia in care se efectueaza o urmarire imobiliara asupra aceluiasi imobil (art 800 c.pr.civ).
Cererea de urmarire, dupa cum se precizeaza in art. 800 c.pr.civ, trebuie depusa la
executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel, in a carei raza teritoriala se afla
imobilul ale carui venituri se urmaresc.
In sensul art. 802, alin (2) c.pr.civ, poate sa fie numit un administrator de sechestru insusi debitorul sau dupa caz o alta persoana fizica/juridica. Administratorul are responsabilitatea de a admin istra bunurile; potrivit art 802, el avand urmatoarele drepturi
si obligatii :
a) sa ia masuri de conservare si intretinere in stare buna a imobilului ;
b) sa faca insamantari sau plantatii pomico le ori viticole ;
c) sa incaseze chiriile si arenzile sau alte venituri ale imobilului;
d) sa plateasca taxele si impozitele locale, dobanzile creantelor ipotecare, primele de asigurare , precum si orice alte prestatii cu scadente succesive in legatura cu acel
imobil ;
e) sa denunte potrivit clauzelor contractuale, contractele de locatiune existente ;
f) sa ceara evacuarea locatarilor ;
g) sa sechestreze in numele proprietarilor, bunurile mobile a le locatarilor aflate in imobil;
h) in caz de pericol, sa ia masurile de conservare sau de asigurare;
i) sa incheie , numai cu incuviintarea instantei de executare, contracte de inchiriere sau de arendare privitoare la imobil ;
j) sa intenteze cu incuviintarea instantei de executare actiuni in ju stitie;

k) sa retina pentru cheltuielile de administrare, cel mult 10% din sumele incasate, cu
obligatia de a consemna restul in termen de 24 de ore de la incasare si sa remita
executorului recipisa de consemnare.
Neindeplinirea obligatiilor, ori indeplinire a necorespunzatoare a acestora, potrivit art 802,
alin. (5) c.pr.civ, oricare persoana interesata poate sa solicite executorului a- l revoca pe
administratorul de sechestrul si sa -l inlocuiasca cu o alta persoana; iar totodata daca este
cazul, administrator ul-sechestru poate fi obligat la plata unor despagubiri.
Urmarirea propriu -zisa :
Dupa ce executarea a fost incuviintata, executorul va afisa copii certificate de pe
incheierea de incuviintare a urmaririi, la sediul organului de executare, la instanta de executare si la sediul primariei in a carei raza se afla imobilul; iar daca este cazul, se va
publica si intr -un ziar local . Totodata, in conformitate cu prevederile art. 805, alin (2)
c.pr.civ, se va trimite si la oficiul de cadastru si publicitate imobiliara un exemplar al
incheierii, pentru a se putea face notarea urmaririi in cartea funciara; permitand astfel ca
aceasta sa fie opozabila tuturor tertilor.
In alta ordine de idei, executorul are pe de alta parte si datorirea de a notifica in scris
chiriasii sau arendasii imobilului; informandu- i ca toate veniturile imobilului sunt
sechestrate si ca au obligatia sa plateasca chiriile, arenzile sau alte venituri realizate din contractele de exploatare direct administratorului sechestru. Prin urmare, din moment ul
norificarii nu se va mai face absolut nicio plata debitorului; in caz contrar, aceasta nefiind
opozabila creditorului; singura posibilitate ca plata facuta debitorului sa -i fie opozabila
creditorului apare in situatia in care aceasta plata ar fi fost fa cuta inainte notificarii.
Oricum, dupa incuviintarea urmaririi, in conformitate cu prevederile art 806 c.pr.civ.,
executorul judecatoresc se va deplasa la fata locului, insotit de administratorul -sechestru,
caruia ii va preda, pe baza de inventar imobilele ale caror venituri sunt urmarite, toate
elementele de identificare ale acestuia fiind trecute in inventar.
In situatia in care debitorul refu za sa permita accesul in imobil ori dupa caz, lipseste
sau refuza a preda bunurile ale caror venituri sunt urmarit e, executorul este in drept sa
ceara si sa obtina concursul fortei publice, dispozitiile art. 735 aplicandu- se in mod
corespunzator .
Dupa ce predarea s -a facut, executorul judecatoresc va incheia in trei exemplare, un
proces -verbal prin care constata aducerea la indeplinir e a sarcinilor care ii reveneau;
proces -verbal care se vam semna de catre executorul judecatoresc si de catre
administratorul de sechestru, caruia urmeaza sa -i fie predat un exemplar; urmand ca un alt
exemplar sa- i fie comunicat debitorulu i; iar al treilea exemplar se va atasa la dosarul de
executare impreuna cu dovezile de comunicare a instiintarilor scrise facute chiriasilor sau
arendasilor.
Art 808 c.pr.civ, se refera la posibilitatea creditorului de a -i solicita instantei de
executare s a ordone evacuarea in tot sau in parte a imobilului ale carui venituri sunt

urmarite, daca este ocupat de catre debitor. Aceasta va putea fi dispusa fie de indata fie
intr-un anumit termen care ramane la aprecierea instantei; conditia fiind aceea ca prin
intermediul evacuarii sa se asigure o mai buna exploatare a imobilului. Totusi, tinem a
preciza ca prevederile art. 896 c.pr.civ raman aplicabile, debitorul nepudand a fi evacuat
in periada 1 decembrie – 1 martie decat daca creditorul face dovada ca debitor ul are la
dispozitie o alta locuinta in care s -ar putea muta de indata.
Totodata, o alta dispozitie prin care se asigura protectia debitorului, apare in situatia in
care acesta nu are alte mijloace de subzistenta, iar la cererea acestuia, executorul
judecatoresc va dispune ca o parte din veniturile imobilului, sa serveasca pentru
intretinerea rezonabila a sa si a familiei sale, pe toata durata urmaririi (art.809 c.pr.civ). De altfel, potrivit art 833 c.pr.civ, executorul stabileste prin intermediul procesul ui-verbal,
o cota de cel mult 20% din aceste venituri in beneficiul debitorului; limita exacta
ramanand totusi la aprecierea executorului judecatoresc, care trebuie a tine cont de situatia
concreta a debitorului (daca are si alte venituri, cati membri de f amilie are in intretinere
etc).
Incetarea urmariri
:
Cazurile prin intermediul carora urmarirea veniturilor inceteaza, le gasim in art 812 c.pr.civ :
a) prin renuntarea la urmarire facuta de creditor/creditori
b) prin plata creantelor acestora, inclusiv a dobanzilor si a cheltuielilor de judecata
c) prin depunerea cu afectatiune speciala a sumelor pentru care s -a facut urmarirea
d) prin trecerea unui termen de 5 ani de la infiintarea ei, chiar daca creditorul urmaritor nu a fost indestulat, exceptie totusi cazul in care se urmaresc veniturile unui uzufruct asupra imobilului.
Avand in vedere aceste considerente, se ridica totusi o intrebare : Coincide incetarea urmaririi veniturilor unui imobil cu incetarea executarii silite ?
Raspunsul la aceasta intrebare, trebuie sa fie rezolvat prin interpretarea normei generale –
normei speciale. Norma speciala, reglementata prin art 812 c.pr.civ, se aplica cu prioritate normei generale reglementata prin art. 703 c.pr.civ; caz in care, pentru incetarea urmaririi venituri lor imobilelor, trebuies avute in vedere ambele ipoteze (atat cea speciala cat si cea
generala).
75
„Ca tehnica de reglementare, ar fi fost poate mai potrivit, ca pornind de la situatia particulara a veniturilor imobilelor, legiuitorul sa se limiteze la a enunta in cuprinsul art 812 c.pr.civ, doar acele cazuri de incetare a urmaririi cu adevarat specific e acestei forme
de executare silita indirecta, fara a mai relua si ipotezele de incetare care se gaseam in cuprinsul art 703 c.pr.civ.”
76

75 Ion Deleanu, tratat de procedura civila, Editia 2013, editura C.H beck, p.560.
76 Idem.