Cap I: ELABORAREA ȘI APROBAREA BUGETULUI LA INSTITUȚIILE [615108]

1

Cap I: ELABORAREA ȘI APROBAREA BUGETULUI LA INSTITUȚIILE
DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR – ASPECTE TEORETICE ȘI
PRACTICE

1.1. Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari în
învățământul preuniversitar
Planificarea indicatorilor financiari a i unei instituții de învățământ presupune din punct
de vedere metodologic intervenții instituționale cu caracter succesiv în mai multe etape , astfel :
• Ministerului Finanțelor Publice prin normele metodologice privind elaborarea proiectelor
de bugete publice;
• Minister ul Educației Naționale care a re răspunderea administrării bugetului pentru educație
prin instrucțiuni complementar e normelor Ministerului Finanțelor ;
• UAT – consiliil e locale în cazul finanțării instituțiilor prin instrucțiuni ori precizări cu
caracter complementar la normele Ministerului Finanțelor ;
• Ordonatori i principali de credite bugetare prin instrucțiuni care completează specificul
domeniului educațional.
În vederea fundamentării indicatorilor de venituri și cheltuieli întocmiți anual,
fiecare instituție publică determină și folosește o serie de indicatori cu exprimare fizică,
convențională și valorică. Astfel de indicatori au fie caracter comun, fiind utilizați de către toate
instituțiile publice, indiferent de sfera lor de activitate, fie au un caracter specific domeniului de
activitate (astfel unii indicatori diferă după cum este vorba , în domeniul învățământului , de
instituții de învățământ superior sau preuniversitar).

2

Indicatorii specifici utilizați în fundamentarea indicatorilor de venituri și cheltuieli sunt
compuși din:
• indicatori fizici( numărul de elevi pe forme de învățământ – apare în situații statistice la
nivelul unității școlare și care se raportează Inspectoratului Școlar Județean în vederea
centralizării ; numărul de elevi bursieri români sau străini; numărul total de săli de clasă,
laboratoare, săli de gimnastică; numărul de volume în bibliotecă; numărul de cititori) ;
• indicatori valorici reprezentați prin costul unitar anual orientativ pe elev, costul cu
manualele pe clase etc.
Alături de indicatori specifici există și o serie de indicatori fizici, comuni tuturor
domeniilor de activitate, care privesc în special cheltuielile materiale și de servicii, cum ar fi
suprafața de curățenie în școală , numărul de centrale termice, numărul în kw de energie consumată.
La acești indicatori se adaugă și indicatori valorici cu caracter comun și anume cheltuielile cu
curățenia , cheltuielile medii cu convorbirile telefonice.
În structura indicatorilor financiari de la instituții publice calculele și fundamentările
sunt prezentate cu de osebire la cheltuieli întrucât veniturile proprii apar intr -un număr redus de
indicatori, aceștia reprezentând de altfel o pondere scăzută în sursele de acoperire a cheltuielilor.

1.2.Conținutul, structura și rolul bugetului de venituri și cheltuieli la o ins tituție de învățământ
preuniversitar
Bugetul unității de învățământ cuprinde totalitatea veniturilor înregistrate de unitate
indiferent de sursa lor de proveniență și cheltuielile ocazionate de asigurarea bunei funcționari a
procesului de învățământ și car e se realizează sub autoritatea directorului unității de învățământ, în
calitatea sa de ordonator terțiar de credite.
Ordonatorii de credite bugetare au obligația de a angaja și de a utiliza creditele bugetare
numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituțiilor respective și cu respectarea dispozițiilor legale1.
Ordonatorii terțiari de credite ai bugetelor locale răspund, potrivit legii (1/2011) de:
• elaborarea proiectului de buget propriu;

1 G.Ștefura,Bugete publice și fiscalitate,ed.a IIa,Ed.Universității A.I.Cuza,Iași,2007,pg.25

3 • urmărirea modului de realizare a veniturilor;
• angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate și
aprobate și a veniturilor bugetare posibil de încasat;
• angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei ges tiuni financiare;
• integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc;
• organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare
asupra patrimoniului aflat în administrare și execuție bugetară;
• organizarea evidenței programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora;
• organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului.
Bugetul de venituri și cheltuieli este instrumentul principal de conducere, prognozare
și analiză a activităților economico -finaciar e și veriga de bază a structurii bugetului Ministerului
Educației Naționale. Așadar, sub aspect juridic, bugetul reprezintă un act prin care sunt prevăzute
și autorizate veniturile și cheltuielile anuale ale instituției2. Acest mod de definire pune în evid ență
necesitatea aprobării indicatorilor bugetari, motiv pentru care bugetul are un caracter obligatoriu,
totodată având și un caracter de previziune a resurselor și a modului de utilizare a acestora.
Structural, bugetele cuprind veniturile și cheltuieli le, potrivit cu subdiviziunile
clasificației indicatorilor financiari astfel:
• veniturile sunt grupate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părți, capitole,
subcapitole, titluri, articole și aliniate;
• cheltuielile prevăzute în capitole și articol e au destinația precisă și limitată;
• numărul de salariați și fondul salariilor de bază se aprobă distinct prin anexa la bugetul de
venituri și cheltuieli al fiecărui ordonator principal de credite bugetare;
• cheltuielile de capital se cuprind pe fiecare capitol bugetar în conformitate cu creditele de
angajament și duratele de realizare a investițiilor
• programele se aprobă ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite bugetare.
Etapele parcurse de bu getul de venituri și cheltuieli sunt:
• elaborarea proiectelor de buget
• aprobarea bugetelor
• execuția bugetelor

2 I.Gherasim,A.Tiron Tudor -Contabilitatea instituțiilor publice,Ed.Dacia,Cluj -Napoca,2002,pg. 34 -35

4 1.2.1. Elaborarea proiectului de buget la o structurare a indicatorilor de referință atât
la nivel macroeconomic, cât și microeconomic constă în ef ectuarea lucrărilor de întocmire a
proiectului bugetului, inclusiv a celor de evaluare a cheltuielilor și veniturilor unității , concretizate,
prin documente specifice în care se înscriu categoriile de cheltuieli și de venituri, pe baza unui cadru
juridic bine definit, în cuantumul previzionat. Totodată , elaborarea de documente proprii ori
centralizatoare (bugete de venituri și cheltuieli, comunicări de indicatori) presupune respectarea
unor coordonate de acțiune tehnică, și anume:
• identificarea și individ ualizarea de indicatori reprezentativi (cu exprimare fizică,
convențională și valorică) ai acțiunii sau activității generatoare de venituri sau de cheltuieli
bugetare;
• situația indicatorilor din anul de bază;
• norme și normative de utilizat în determinare a indicatorilor bugetari;
• cadrul juridic cu efecte în determinarea indicatorilor bugetari.
În cuantificarea veniturilor și cheltuielilor de înscris în proiectele de buget, un rol
important îl constituie identificare și selectarea acelor indicatori ce devi n reprezentativi pentru
consumul de fonduri bugetare. Astfel, asistăm la o structurare a indicatorilor de referință atât la nivel
macroeconomic, cât și la nivel microeconomic.
La nivel macroeconomic si social, domeniul reflectat prin capitolul de cheltuieli
conduce pentru indicatori la o exprimare globală de genul “număr de beneficiari” ai activității sau
acțiunii de educație .
La nivel microeconomic și social, cheltuielile au reprezentativi alți indicatori pentru
fundam entare, rezultați din destinația cheltuielii dată de articolul ori alineatul bugetar (potrivit cu
clasificația economică a cheltuielilor). În această situație se au în vedere, pentru calcule și
fundamentări, indicatori ca: număr salariați, număr posturi, n umăr beneficiari burse.
Ca o principală particularitate, la nivel macroeconomic, prin corelație cu celelalte activități
economice, în învățământ apare distincția produsă între anul bugetar (cel calendaristic) și cel de
activitate școlară . In acest sens în învățământul preuniversitar de stat, anul financiar bugetar
cuprinde sfârșitul unui an școlar și începutul anului școlar următor . Astfel, în gestiunea financiară ,
la nivel micro și macroeconomic, raportat la indicatorul fizic ( numărul mediu de elevi) se folosește
relația de calcul:
Contingentul mediu = Cm = (In * tn + In+1 * tn+1) / 12 unde,

5 In = numărul de indicatori fizici din anul de bază ce-și continuă activitatea în anul de
referință în care se face calculul;
tn = numărul lunilor în care funcționează indicatorii respectivi în anul de plan;
In+1 = numărul de indicatori care încep activitatea într -un nou an școlar în anul de plan;
tn+1 = numărul lunilor de funcționare pentru In+1 în anul de plan.
De exemplu, considerăm anul de plan 20 17, la Școala Gimna zială Grozești -Mehedinți se iau în
considerare:
• influențele produse anului școlar 2016-2017;
• tn = 8 luni de funcționare;
• cifra de școlarizare pentru anul școlar următor 2017-2018;
• tn+1 = 4 luni de funcționare
Problematica veniturilor în instituțiile publice trebuie privită de pe poziția indicatorilor
fizici ca exprimând mijloace bănești de încasat potrivit cu cadrul legal de acțiune . Așezarea
veniturilor la o instituție publică este influențată de obiectul de activitate ce conturează specificul
domeniului , sectorului sau ramurii și apoi de insuficiența fondurilor de tip bugetar în acoperirea
cheltuielilor . Calculele, și de aici, fundamentarea veniturilor ca dimensiuni valorice se bazează în
principal pe unele elemente de cuantificare și a resurselor, respe ctiv a locului de proveniență .
În lucrările de proiectare a veniturilor și cheltuielilor, un rol important, de asemenea, îl
reprezintă situația indicatorilor din anul de bază. De regulă, anul precedent celui pentru care se fac
calcule previzionale este considerat de bază în ideea continuității de activități și acțiuni în forme
organizaționale recunoscute. În practica bugetară, acțiunile cu caracter de planificare folosesc,
pentru comparație și raportare, dimensiuni ale execuției din anul de bază, adică niveluri de realizare
cu caracter integral ori parțial a indicatorilor financiari. De aici, rezultă prezența în documentele
finale de fundamentare a două mărimi cu privire la indicatorii financia ri: execuția certă (30.06 an
bază) și execuția preliminară(31.12an bază)3. Prin raportare și alăturare, la cele două categorii de
date sunt prezentate și cifrele propuse ca rezultat al fundamentării.
Propunerile ce se înscriu la venituri și la cheltuieli, în proiectul de buget, se
fundamentează pe baza analizelor efectuate asupra nevoilor de resurse și posibilităților de procurare
a acestora. În acest context, un criteriu esențial al opțiunilor îl constituie corelarea cuantumului
cheltuielilor de efectuat cu cel al veniturilor posibile de încasat.

3 G.Ștefura -Bugete publice și fiscalitate,ed.a Iia,Ed.Universității A.I.Cuza,Iași,2007,pg.31

6 Pentru ca veniturile să poată fi supuse impunerii, este necesar ca organele fiscale să
constate mai întâi existența de fapt a acestora, iar apoi să procedeze la evaluarea lor. În vederea
dimensionării veniturilor ce se înscriu în bugete se aplică următoarele metode: metoda automată,
metoda majorării (diminuării) și metoda evaluării directe.
Pe baza metodei automate veniturile ce se prevăd în proiectul bugetului al anului
următor se determină în funcție de veniturile penultimului an, la care s -a încheiat exercițiul .
Metoda majorării (diminuării), propune ca veniturile ce se prevăd în proiectul de buget
să rezulte pornind de la evoluția veniturilor pe o anumită perioadă de timp, la care se determină
ritmul mediu anual ce se aplică la veniturile ultimului an. În acest caz nu se pot surprinde influențele
unor factori noi și nu se pot elimina unele influențe negative din perioadele preceden te.
Metoda evaluării directe (cea mai folosită metodă) implică efectuarea unor calcule
pentru fiecare sursă de venituri din bugetele proprii. Veniturile ce se estimează pentru a fi înscrise
în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, depind de venit urile încasate în perioada precedentă,
de influențele unor factori precum și de modificările legislative4.
Fiecare instituție de învățământ preuniversitar are obligația să-și întocmească proiectul
de buget propriu din normele și normativele financiare, ca re au sensul unor dimensiuni prin care
pot fi estimați indicatorii bugetari ori de folosit în fundamentarea lor. În cazul veniturilor, normele
s-ar putea regăsi în unitățile tehnice de evaluare prin raportarea lor la baza de calcul.
Normele pot fi consider ate limite, niveluri ori mărimi, de la care se pornește în calcule și
fundamentări de indicatori financiari. De aici pornesc semnificații ca: unitare și variabile (intr-un
anumit interval), obligatorii (la același fel de indicatori cu extensie la domeniu, ramură, activitate)
și indicative (cu regăsire în terminologia de variabile). Unii dintre indicatori, ca urmare a
posibilităților de comensurare, dar și a necesității unor exprimări unitare față de un efect urmărit
pot fi calculați pe baza unor limite unit are (cu reflectare în unități valorice, convenționale ori fizice).
Avantajul unor astfel de norme constă în simplificarea calculelor și a fundamentării indicatorilor.
Mare parte din cheltuieli se găsesc în situația de a fi fundamentate prin alegerea de nor me
dintr-un anumit interval de mărimi care exprimă diferențele pe locuri de realizare ale
consumurilor(întreținere, curățănie, încălzire), de aici pornind și necesitatea folosirii unor norme
variabile (indicative într -un interval dat).

4 Gh. Voinea, Finanțe locale, Editura Junimea, Iași, 2002, pag. 112

7 La fundamentarea in dicatorilor din bugetul de venituri si cheltuieli se va avea in vedere c ă
anul financiar bugetar cuprinde sfarsitul unui an scolar si inceputul anului scolar urmator.
Veniturile extrabugetare (veniturile proprii provenite din activitatea de productie, pre stari
servicii, taxe de la persoane fizice si juridice, venituri de inchirieri de spatii, donatii, sponsorizari
si alte venituri realizate din activitate de învățământ) se înscriu în proiectul de venituri si cheltuieli
al activităților extrabugetare pe sur se.
În cazul unei unități de învățământ preuniversitar de stat arondată unor unități
administrative -teritoriale, centru financiar sau școală coordonatoare, proiectul de buget se
întocmește de catre conducerea acesteia împreună cu conducerea instituției la care este arondată.
Proiectele de buget elaborate și însoțite de fundamentările corespunzatoare se
analizează în consiliul de administrație5, apoi se prezintă autorității administrației publice locale,
în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat și proiectelor bugetelor locale astfel:
• unitatea de învățământ preuniversitar, care este centru financiar, prezintă bugetul propriu, câte
un buget pentru fiecare din unitățile de învățământ arondate, precum și un buget centralizat
pentru toate unitățile ar ondate
• unitatea școlară coordonatoare prezintă proiectul de buget propriu și proiectul de buget pentru
fiecare unitate școlara coordonată și un proiect de buget centralizat pentru toate unitățile școlare
pe care le coordonează.
1.2.2. Aprobarea bugetului , în profil teritorial, revine ca răspundere instituțiilor puterii
legislative și anume Consiliilor locale .
În vederea dezbaterii și aprobării, proiectul de buget este transmis de instituția ierarhic
superioară către autoritățile publice locale, sub forma u nei documentații compuse din:
a) proiectul de lege pentru aprobarea bugetului, cuprinzând veniturile și cheltuielile bugetare;
b) expunerea de motive care explică opțiunile concretizate în proiectul de buget, inclusiv
propunerile de modificare a legislației fisc ale;
c) anexele la proiectul de lege pentru aprobarea bugetului, în care se detaliază structura
veniturilor și a cheltuielilor bugetare;
d) alte materiale documentare necesare analizei detaliate a prevederilor bugetare
Rezultatele dezbaterilor din Consiliile Județene se consemnează juridic prin hotărâri
ale acestora care includ și repartizările de sume pentru echilibrarea bugetară la localitățile
componente. Definitivarea aprobării bugetare, in profil teritorial, este continuată pe următoarea

5potrivit art. 33 ,alin 1.din R.O.F.U.I.P

8 treaptă administr ativ-teritorială prin dezbaterea celorlalte bugete locale și adoptarea de hotărâri
specifice ale consiliilor locale respective.
Proiectul de buget la nivel național, transmis Parlamentului, se analizează, făcându -se
observații și propuneri de amendamente ( modificări), la nivel de comisie parlamentară specializată,
după care urmează dezbaterea în ședințe ale fiecărei camere a Parlamentului. La baza analizei și
discutării conținutului bugetului, în această fază, stă proiectul de buget cu anexele sale din care
trebuie să rezulte modul de fundamentare a cifrelor propuse. Dezbaterea în Parlament a proiectului
de buget începe, de regulă, cu prezentarea acestuia de către ministrul finanțelor respectiv a
observațiilor (amendamentelor) formulate de comisiile parlamen tare de specialitate, continuând cu
discutarea lui de către parlamentari.
Pentru a se pune în aplicare, această lege se cere a fi promulgată (ratificată) și de către șeful
statului, care ar putea cere rediscutarea sa în Parlament, atunci când constată even tuale preved eri
inacceptabile. În mod firesc, această fază se încheie prin publicarea Legii bugetului de stat pe anul
respectiv, în condițiile prevăzute prin actele normative privitoare la această procedură.
1.2.3. Execuția bugetului constă în realizarea prevederilor Legii bugetului, atât la
venituri, cât și la cheltuieli. Prevederile la venituri sunt considerate niveluri minime obligatorii, iar
cele de la cheltuieli reprezintă niveluri maxime ce nu se pot depăși. Față de acest principiu, este de
observat că ultimele decenii marchează o tendință de rectificare a prevederilor inițiale din Legea
bugetului, concretizate în modificări aduse cifrelor aprobate anterior, la venituri și/sau la cheltuieli,
pentru a le pune în acord mai deplin cu situația reală.
Noțiunea de credite bugetare ce se regăsește cu caracter de specificitate în execuția
cheltuielilor publice poate fi definită prin raportarea la bugete de pe poziția consumatorilor de
fonduri din acestea, având calitatea de ordonatori de credite bugetare. De pe poziția de consumatori
de fonduri (ordonatori de credite), creditele bugetare sunt drepturi bănești cuvenite din bugete pentru
acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetele lor de venituri și cheltuieli.
Activitatea de încasare a veniturilor și de efec tuare a plății cheltuielilor aprobate prin
buget este organizată în cadrul compartimentului financiar -contabil, și se încheie la data de 31
decembrie a fiecărui an6 .Un loc important în organizarea execuției bugetelor îl are repartizarea pe
trimestre a v eniturilor și a cheltuielilor publice stabilite prin legile bugetare anuale. Veniturile și
cheltuielile aprobate prin7 bugetele instituțiilor publice se repartizează pe trimestre, în funcție de

6 Gh.Scorțescu,Fl.Scorțescu,D.Mardiros -Administrație și contabilitate publică,Ed.Junimea,Iași,2004,pg.23
7 Conform Legii nr 500/2002 privind finanțele publice

9 termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în c are este necesară efectuarea cheltuielilor.
În cazul cheltuielilor cu învățământul preuniversitar de stat, în primul și ultimul trimestru
cheltuielile sunt mai mari datorită sezonului rece, iar pe perioada verii ele sunt mult reduse datorită
vacanței în ca re se află atât elevii cât și cadrele didactice. Execuția bugetului, la partea de cheltuieli,
în limita sumelor aprobate ce se pun la dispoziția beneficiarilor de alocații (credite) bugetare,
presupune, la rândul său, o procedură specifică, cu operațiuni c orespunzătoare următoarelor etape
distinctive (în cadrul procesului de execuție a unei cheltuieli), și anume: angajarea; lichidarea;
ordonanțarea; plata.
Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în
componența ordona torilor de credite și se efectuează pe baza propunerilor compartimentelor de
specialitate ale instituțiilor publice. Ei pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor
persoane împuternicite în acest scop. Actele de delegare a atribuțiilor de semnează persoanele din
cadrul instituțiilor publice împuternicite să semneze pentru și în numele ordonatorilor de credite. În
aceste acte se specifică limitele și condițiile delegării, respectiv atribuțiile persoanelor delegate să
semneze documentele de a ngajare, lichidare și ordonanțare a cheltuielilor, precum și subdiviziunile
clasificației bugetului aprobat pentru care au fost împuternicite să efectueze aceste operațiuni.
Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul (contract,
comandă, decizie, lege etc.) în baza căruia o entitate publică asumă obligația de a plăti o sumă de
bani către o altă persoană juridică sau fizică, în condițiile prevăzute de lege. Ea poate avea loc ca
rezultat al unei decizii proprii, luate în mod autonom și exprimată prin întocmirea unui act de voință
(contract) între instituția respectivă și beneficiarul sumei, în care se prevăd drepturi și obligații
reciproce. De asemenea, ea poate decurge din norme sau acte legale, emise de organe administrației
de stat și executate de instituțiile publice implicate în realizarea acțiunilor la care se referă normele
sau actele respective.
Ca etapă ce o parcurge o cheltuială publică, angajarea cheltuielilor „este deci consecința
deciziei luate în mod deliberat de un org an al administrației de stat”8. În această etapă procedurală,
actele normative în vigoare prevăd că ordonatorii de credite au obligația de a angaja și de a utiliza
credite bugetare numai în limita prevederilor și potrivit destinațiilor aprobate pentru chel tuieli strict
legate de activitatea instituțiilor publice. Angajarea este etapa cea mai importantă în efectuarea unei
cheltuieli, de care depinde încadrarea acesteia în limitele creditelor bugetare aprobate.

8 I.Văcărel(coordonator) -Finanțe publice,Ed.Didactică și Pedagogică,București,2000,pg.371

10 Înainte de a angaja și de a utiliza creditele bu getare, ordonatorii de credite trebuie să se
asigure că orice măsură luată pentru producerea unei cheltuieli respectă principiile unei bune
gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei și eficienței
cheltuielilor. În acest scop, utilizarea creditelor bugetare trebuie să fie precedată de o evaluare care
să asigure faptul că rezultatele obținute sunt corespunzătoare resurselor utilizate.
Potrivit dispozițiilor legale, angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectueaz ă numai
cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu. La instituțiile publice la care operațiunile
sunt supuse controlului financiar preventiv delegat, aceste faze ale execuției bugetare a cheltuielilor
se efectuează și cu viza prealabilă a co ntrolorului delegat.
Angajarea cheltuielilor se face în tot cursul exercițiului bugetar, astfel încât să existe
certitudinea că bunurile și serviciile care fac obiectului angajamentelor vor fi livrate, respectiv
prestate, și se vor plăti în acel exercițiu bugetar. Ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuieli într –
o perioadă în care se știe că bunul, lucrarea sau serviciul nu vor putea fi executate, recepționate și
plătite până la data de 31 decembrie a exercițiului bugetar curent, respectiv ultima zi de plată
prevăzută în programul calendaristic pentru derularea principalelor operațiuni de încheiere a
exercițiului bugetar, cu excepția acțiunilor multianuale.
Dacă se constată că o cheltuială este reală, certă și exigibilă, înseamnă că aceasta este
lichidă. Lichidarea cheltuielii publice este o fază în procesul execuției bugetare în care se verifică
existența angajamentelor, se determină sau se controlează realitatea sumei datorate, se examinează
condițiile de exigibilitate ale angajamentului legal pe baza documentelor justificative care să ateste
operațiunile respective. Verificarea existenței obligației de plată se realizează la nivelul fiecărui
compartiment funcțional prin controlul documentelor justificative din care să rezulte pretenția
furnizorului, creditorului, precum și realitatea „serviciului efectuat”. Salariile și indemnizațiile vor
fi lichidate în baza statelor de plată colective, întocmite de compartimentul de specialitate, cu
excepția cazurilor în care este necesară lichidarea individuală.
Docu mentele care atestă bunurile livrate, lucrările executate și serviciile prestate este
factura fiscală sau alte formulare ori documente cu regim special, aprobate potrivit legii.
Determinarea sau verificarea existenței sumei datorate furnizorului sau credi torului se efectuează
de către persoana împuternicită de ordonatorul de credite, pe baza datelor înscrise în factură și a
documentelor întocmite de comisisa de recepție constituită potrivit legii (proces -verbal de recepție
în cazul mijloacelor fixe, notă d e recepție și constatare de diferențe în situația bunurilor materiale,

11 altele decât mijloacele fixe). Actele care atestă bunurile livrate, lucrările executate și serviciile
prestate sau din care reies obligații de plată certe se vizează pentru „bun de plat ă” de ordonatorul de
credite sau de persoana delegată cu aceste atribuții, prin care se confirmă că: bunurile furnizate au
fost recepționate, cu specificarea datei și a locului primirii; lucrările au fost executate și serviciile
prestate; bunurile furniza te au fost înregistrate în gestiune și în contabilitate, cu specificarea
gestiunii și a notei contabile de înregistrare. Prin acordarea semnăturii și a mențiunii „bun de plată”
pe factură, se atestă că serviciul a fost efectuat în mod corespunzător de cătr e furnizor și că toate
pozițiile din factură au fost verificate.
Condițiile de exigibilitate a obligației se verifică pe baza datelor cuprinse în
angajamentele legale, care trebuie să cuprindă și date cu privire la termenele de plată a acesteia.
Persoana î mputernicită din fiecare compartiment funcțional să efectueze lichidarea cheltuielilor
verifică personal documentele justificative și confirmă pe propria răspundere că această verificare
a fost realizată, prin aplicarea ștampilei și a semnăturii. Documente le care atestă parcurgerea fazei
de lichidare a cheltuielilor se înaintează la compartimentul financiar -contabil și stau la baza
înregistrării în contabilitatea patrimonială a instituției publice a serviciului efectuat de terții creditori
și a obligației d e plată față de aceștia.
Ordonanțarea cheltuielii publice bugetare se concretizează prin emiterea unei dispoziții,
de către instituția publică, pentru efectuarea plății sumei datorate, echivalând cu a se da un ordin de
plată în favoarea persoanei fizice sa u juridice îndreptățite să o încaseze.
Plata propriu -zisă este operațiunea care finalizează o cheltuială publică bugetară și
presupune transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de o entitate publică către persoana căreia
i se cuvine. Ea se poate efect ua, fie prin virament în contul beneficiarului, deschis la o bancă, fie în
numerar, prin casieria instituției publice respective, cu excepția plăților în valută care se efectuează
prin bănci comerciale sau a altor plăți prevăzute de lege să se facă prin ac este entități.
Prin conținutul lor, primele trei tipuri de operațiuni privitoare la execuția cheltuielilor
bugetare (angajarea, lichidarea, ordonanțarea) sunt de competența ordonatorilor de credite bugetare,
reprezentați prin conducătorii entităților publi ce sau împuterniciții acestora. Spre deosebire, plata
propriu -zisă poate fi efectuată numai de către gestionarii de bani publici, care îndeplinesc funcții de
casieri sau contabili plătitori, asigurându -se o delimitare a competențelor, necesară pentru
preve nirea unor operațiuni incorecte, frauduloase.

12 Derularea fluxurilor bugetare de încasări (venituri) și plăți (cheltuieli) într -un cadru
organizatoric adecvat și efectuarea operațiunilor respective, fie prin viramente între conturi deschise
la instituții fin anciar bancare, fie în numerar, constituie o componentă a activității bugetare denumită
generic, execuția de casă a bugetului .
Organizarea judicioasă a execuției de casă trebuie să asigure, pe lângă efectuarea
operațiunilor, cunoașterea permanentă a evoluț iei încasărilor și plăților bugetare, respectiv a măsurii
în care se realizează sincronizarea acestora; să permită gestiunea soldului operațiunilor de casă,
inclusiv analiza comparativă față de prevederi, în scopul stabilirii abaterilor și cauzelor lor, re spectiv
luării unor decizii vizând îmbunătățirea acesteia.
Opțiunile asupra organizării execuției de casă a bugetului diferă în timp și spațiu, dar
teoria și practica bugetară au conturat două sisteme reprezentative, și anume: prin intermediul
sistemului bancar; prin sistemul de trezorerie .
Execuția de casă prin intermediul sistemului bancar presupune deschiderea de conturi
la bănci pentru instituțiile publice implicate în realizarea operațiunilor bugetare, urmând ca
încasările și plățile să se efectueze în numele statului de către unitățile bancare. Folosirea sistemului
bancar are un avantaj important oferit prin logistica asigurată de rețeaua largă a instituțiilor bancare,
care facilitează efectuarea multitudinii de operațiuni privitoare la execuția de casă a bugetului.
Execuția de casă prin sistemul de trezorerie se bazează pe crearea de către stat a unei
instituții financiare proprii, specializată în efectuarea operațiunilor corespunzătoare, numită
"trezorerie publică". Această instituție este structu rată asemănător băncilor, având o unitate centrală
(trezoreria centrală), subordonată Ministerului Finanțelor și unități teritoriale (trezorerii teritoriale),
amplasate în funcție de structură administrativ -teritorială a țării. Organizarea internă a activi tății
unei trezorerii teritoriale corespunde desfășurării principalelor tipuri de lucrări: de casierie (încasări
și plăți), de control, de evidență a veniturilor (încasate) și a cheltuielilor (efectuate), de furnizare a
informațiilor necesare elaborării r apoartelor periodice și conturilor privind execuția bugetară.
1.2.4. Încheierea bugetară presupune lucrări caracteristice închiderii exercițiului
bugetar, urmărind să stabilească rezultatul activității de execuție bugetară, respectiv cheltuielile
efectuate, veniturile încasate și soldul înregistrat la finele fiecărui an bugetar. În acest scop , se
întocmește "contul de execuție bugetară", care trebuie să reflecte, într -o formă sintetică, totalitatea
veniturilor și a cheltuielilor bugetare realizate și rezultatul execuției.

13 În încheierea bugetului trebuie să țină seamă de sistemul de gestiune, î nchiderea
exercițiului făcându -se obligatoriu la expirarea fiecărui an bugetar, contul de execuție bugetară va
reflecta toate operațiunile realizate, însă, numai pe parcursul anului (bugetar) expirat. Eventualele
operațiuni de încasări sau plăți rămase ne efectuate dintr -un an anterior (expirat), se vor reflecta în
contul de execuție al anului bugetar următor. În același timp, creditele bugetare neutilizate pana la
închiderea anului se anulează de drept.
Încheierea exercitiului bugetar reprezintă un ansamblu de măsuri, operațiuni, proceduri
și atitudini care, potrivit legislației finanțelor publice, au menirea să contureze cu exactitate nivelul
realizării indicatorilor de venituri și cheltuieli la toti participanții la relațiile bugetare.
Finalitatea execuției bugetare se regăsește în documente care consemnează realizarea
indicatorilor de venituri și cheltuieli prin dările de seamă contabile bugetare, cu accent pe execuția
bugetelor de venituri și cheltuieli, precum și a conturilor de execuție bugetară .
Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, fapt care conduce la
anumite reguli în ce privește problematica gestiunii fiscal -bugetare. Astfel, orice venit neîncasat și
orice cheltuiala angajată, lichidată și ordonanțată, în cadrul prevederilor bugetare, dar neplătită se
trec în contul bugetului pe anul următor .
Ministerul Finanțelor Publice stabilește prin norme ori instrucțiuni, pentru cei implicați
în relațiile bugetare, o serie de măsuri în legatură cu închiderea execuției buge tare și anume:
• realizarea veniturilor pe total, în structură și pe titulari concomitent cu orientarea controlului
fiscal în acest sens;
• utilizarea cu maximă eficiență și în regim sever de economii a fondurilor bugetare;
• efectuarea operațiunilor de tehnică bugetară privind încheierea exercițiului bugetar etc.
În luna decembrie se au în vedere acțiuni mai precise în legatură cu încheierea
exercițiului bugetar, în sensul intensificării încasării și efectuării cheltuielilor. Dintre cele mai
importante remarcăm:
• intensificarea imobilizărilor de credite bugetare deschise și repartizate, respectiv a
disponibilităților în conturi și retragerea lor în vederea redistribuirii pentru
acoperirea unor eventuale suplimentări solicitate de unele activități sau acțiuni;
• întreprinderea demersurilor necesare pentru încasarea debitelor;
• transmiterea în timp util a instrucțiunilor metodologice și formularelor pentru
realizarea lucrărilor de încheiere a exercițiului bugetar;

14 • pregătirea operațiunilor de inventariere la toate niv elurile.
Încheierea propriu -zisă a exercițiului bugetar presupune și acțiuni concrete de genul:
• retragerea mijloacelor bănești neutilizate și anularea creditelor bugetare deschise și repartizate
• prelungirea termenelor de decontare a unor lucrări de investi ții
• întocmirea dării de seamă asupra execuției financiare etc.
Conturile anuale de execuție ale bugetelor ordonatorilor de credite bugetare au în
structura lor urmatoarele:
• la venituri:
o prevederi bugetare inițiale
o proceduri bugetare definitive
o încasări r ealizate
• la cheltuieli:
o credite bugetare initiale
o credite bugetare definitive
o plăți efectuate
Ordonatorii de credite bugetare, în baza instrucțiunilor Ministerului Finanțelor Publice,
pentru încheierea exercițiului financiar anual, au în vedere deschiderea, repartizarea și anularea
creditelor bugetare, reconstituirea plăților de casă cu disponibilitățile rămase în conturile institutiei
publice, precum și plata drepturilor de personal aferente anului încheiat. În aceeași ordine de idei
se ocupă cu decontarea avansurilor acordate în cursul anului încheiat, lichidarea și decontarea
sumelor primite pentru executarea operațiunilor de mandate, raportarea în anul urmator a soldurilor
unor conturi, precum și încheierea acestora, prezentarea la unitățile trezoreriei a bilanțurilor
contabile pentru viză și certificarea plăților de casă, precum și a disponibilităților din conturi.
Conturile anuale de execuție sunt supuse controlului Curții de Conturi potrivit legii.
Încheierea exercițiului bugetar nu afectea ză drepturilor furnizorilor care au livrat
diverse bunuri ori au executat lucrări pentru instituțiile publice. Aceste drepturi se sting prin
expirarea termenului legal de prescripție.

15

1.3. Fundamentarea veniturilor în învățământ
Fondurile alocate învăță mântului se repartizează inspectoratelor școlare care distribuie
fondurile primite fiecărei unități de învățământ din teritoriu prin ordonatorii terțiari de credite
subordonați.
Finanțarea de la bugetul de stat se face în limitele a cel puțin 4% din produ sul intern
brut, repartizându -se distinct pe tipuri, niveluri și forme de învățământ. De aici provin veniturile
unităților de învățământ sub formă de credite bugetare care se alocă în funcție de nivelul
cheltuielilor prevazute în bugetul de venituri și che ltuieli propriu. Aceste venituri sunt destinate
acoperirii cheltuielilor cu perfecționarea personalului didactic, pentru acoperirea cheltuielilor de
personal legate de desfășurarea examenului de capacitate, bacalaureat precum și bursele elevilor
străini (m oldoveni).
Sistemul de finanțare a învățământului asigură descentralizarea gestionării fondurilor
și permite implicarea comunităților locale în alocarea de resurse financiare suplimentare pentru
învățământ.
Finanțarea de la bugetul local – Primaria, prin serviciul buget -finanțe din cadrul
Direcției economice, alocă sume din bugetul local potrivit cu prevederile din bugetul de venituri și
cheltuieli propriu în ceea ce privește cheltuielile materiale și de servicii, toate cheltuielile de
personal, transferur i (bursele elevilor romani ) și cheltuielile de capital.
În legatură cu veniturile provenind din finanțarea de la bugetul local trebuie spus că
pentru cheltuielile materiale și de servicii precum și pentru cheltuielile de capital, sumele respective
provin din veniturile proprii ale bugetului local, iar pentru cheltuielile de personal și cele
reprezentând bursele elevilor români, sumele respective provin din sumele defalcate din taxa pe
valoarea adăugată ce se fac venit la bugetul local.
Ministerele de resor t, autoritățile publice, precum și agenții economici interesați
contribuie cu fonduri proprii, pe baza de contract, la întreținerea, dezvoltarea și modernizarea bazei
materiale și de practică din unitățile de învățământ profesional, liceal și postliceal de profil.
Veniturile proprii ale unităților de învățământ preuniversitar reprezintă veniturile
realizate de către unitatea de învățământ dintr -o activitate desfășurată pe lângă activitatea de bază.
Acestea pot proveni din activitatea de producție (ateliere -școală, ferme agricole etc.), prestări de

16 servicii, taxe de la persoane fizice și juridice, venituri din închirieri de spații, donații, sponsorizări,
activități cultural -educative, ale internatelor și cantinelor pentru preșcolari și elevi.
Instituțiile de învățământ preuniversitar de stat sunt autorizate9 să stabilească nivelul
taxelor pentru desfășurarea examenului de admitere sau a altor examene, din care se acoperă
cheltuielile aferente activităților respective.
Pentru stabilirea taxelor fiecare instit uție de învățământ preuniversitar de stat își
estimează cheltuielile ocazionate de organizarea și desfășurarea examenelor și, în funcție de
numărul de elevi participanți, stabilește și taxa pentru un elev. Sumele încasate pentru eliberarea
certificatelor s au a diplomelor de absolvire, după caz, reprezintă o altă sursă proprie de venit, al
cărei nivel se stabilește și se comunică de inspectoratele școlare județene. Estimările bugetare se
calculează și se fundamentează în funcție de elementele respective, ast fel: numărul certificatelor
sau al diplomelor de absolvire, ce urmează să fie eliberate, înmulțit cu suma pe un certificat sau o
diplomă.
1.4. Fundamentări privind cheltuielile în învățământ
În fundamentarea cheltuielilor de cuprins în buget se face pornind de la baza
normativă care reprezintă suport legal ce stă la baza fundamentarii cheltuielilor (nici o cheltuială
nu poate fi inscrisă în bugetul de venituri și cheltuieli daca nu este reglementată printr -un act
normativ), de la execuția preliminară pentru anul la bază care constă în execuția certă pentru o
anumită perioadă de timp și execuția probabilă la sfarșitul anului, corectată cu anumite influențe și
deasemenea de la baremurile de cheltuieli care reprezintă norme legale prin intermediul cărora
pentru anumite categorii de cheltuieli sunt stabilite nivele maxime ce nu pot fi depașite (în cazul
premiilor, burselor, indemnizațiilor).
1.4.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal
Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale per sonalului angajat
și obligațiile aferente față de bugetul statului, bugetul asigurării sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale, precum și drepturile de delegare și detașare.
În cadrul Titlului I al clasificației bugetare a cheltuielilor, intitulat “C heltuieli de
personal”, fundamentarea cheltuielilor se face pe articole și aliniate de cheltuieli .
Fundamentarea necesarului de fonduri pentru cheltuielile cu salariile (articolul 10) se
realizează de fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică , pornind de la numărul de elevi

9 Potrivit H.G nr. 538/7 iunie 2001 pentru aprobarea Normelo r Metodologice pentru finanțarea învățământului
preuniversitar

17 din fiecare an de învățământ și de la normativele legale în vigoare privind constituirea formațiilor
de studiu, planurile de învățământ, normarea personalului didactic de administrație și salarizarea
acestuia. Indicatorul f izic specific, numărul de posturi, se determină ținând cont de criteriile
normale privitoare la normarea personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic. Pentru
personalul didactic postul se determină prin raportarea numărului total de ore dintr -o săptamână la
numărul de ore pe catedră dintr -o saptamână.
Pentru un profesor norma didactică de predare este de 18 ore pe saptamână, însă
directorul și directorul adjunct beneficiază de normă redusă. Prin urmare norma de predare a
directorului se stabileșt e la 6-8 ore pentru unitățile de învățământ care funcționează cu până la 12
clase de elevi și la 4-6 ore la unitățile de învățământ care funcționează cu peste 24 clase de elevi.
La personalul didactic auxiliar normarea are loc astfel:
-un post de bibliote car pentru fiecare bibliotecă cu peste 10.000 volume înregistrate și cel
puțin 900 de elevi și cadre didactice cu fișa de cititor.
-un post de laborant pentru fiecare instituție de învățământ dacă există laborator utilizat
numai pentru lucrări practice ș i un al doilea post care se acorda de Inspectoratul Scolar Judetean
pentru asigurarea lucrărilor de laborator.
Pentru personalul nedidactic normarea are loc prin :
-un post de administrator;
-un post de contabil sef pentru fiecare centru de execuție buget ară sau ordonator de credite;
-un post de secretar sef pentru fiecare instituție de învățământ cu peste 21 de clase;
-un post de contabil, secretar, funcționar pentru fiecare 650 de elevi.
În vederea salarizării personalului didactic, odată stabilit număr ul de posturi se au în vedere
funcția și norma didactică îndeplinită, nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcției didactice,
gradul didactic, titlul stiințific, vechimea recunoscută în învățământ, calitatea activității instructiv –
educative, locul și condițiile specifice în care se desfașoară activitatea.
Pe baza tuturor indicatorilor de mai sus, conducerea unității (serviciul secretariat în
colaborare cu directorul) întocmesc statul de funcții cu încadrarea personalului pentru fiecare parte
și îl sup une spre aprobare Inspectoratului Școlar Județean. Statul de funcții este documentul ce stă
la baza fundamentarii cheltuielilor cu salariile.
În aliniatul 10.01 „ salariile de bază ” sunt cuprinse salariul de încadrare (cel real) și anumite
sporuri și indem nizații care sunt incluse în salariul de bază.

18 Salariul de încadrare se stabilește în mod diferit pentru diferitele categorii de personal:
didactic, didactic auxiliar și nedidactic. Pentru personalul didactic și didactic auxiliar, salariul de
încadrare se stabilește pe baza urmatoarelor elemente:
o valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 -valoare de referință sectorială;
o coeficienții de multiplicare.
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 se stabilește anual prin hotarare a
Guvernului dupa aprobarea legii bugetului de stat pentru cheltuielile cu salariile, în vederea
realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite. Această valoare suferă modificări
succesive ca urmare a indexărilor salariale acordate personalului din învățământ .
Coeficienții de multiplicare/ierarhizare se stabilesc în funcție de gradul didactic sau
gradul profesional pentru personalul didactic auxiliar, nivelul studiilor, vechimea în muncă (doar
pentru personalul didactic) și funcția deținută (profesor, educator );
Pentru personalul didactic coeficienții de multiplicare se prezintă sub forma unui tabel
in care sunt specificate elementele prezentate.
Pentru personalul didactic auxiliar coeficienții de ierarhizare10 se prezintă sub forma
unor limite minime și maxime. Coeficientul de ierarhizare pentru fiecare angajat se determină pe
baza unei evaluari a performanțelor profesionale la începutul fiecarui an, în funcție de rezultatele
anului precedent. Pentru calificati vul ”excelent” se acordă coeficientul de ierarhizare maxim.
Salariul de încadrare a unui angajat (personal didactic sau didactic auxiliar) se
fundamentează după formula:
Si= Vrs x Ci , unde : Si=salariul de incadra re;
Vrs=valoarea de referință sectorială;
Ci=coeficientul de ierarhizare specific pentru
funcția, gradul,vechimea deținută;
Pentru personalul nedidactic sunt prevăzute limite minime și maxime ale salariului de
încadrare11 în funcție de gradul profesional și studiile efect uate. Încadrarea între salariul minim și
maxim se efectuează în urma evaluării performanței fiecarui angajat din sectorul administrativ,
evaluare12 care are loc la începutul fiecarui an, testându -se performanțele anului anterior. Evaluarea

10 prevazuti la anexa O.G nr.8 /2000 pentru modificarea și completarea Legii nr 128/1997 privind statutul
personalului didactic
11 conform Legii nr 154/1998 privind sistemul de stabilire a sal ariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor
pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică
12 procedura prevazută în H.G nr 749/1998 privind stabilirea normelor de evaluare a performanțelor profesionale
individuale și de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de bază între limite

19 se efectuează pe baza unei fișe de evaluare a performanțelor individuale ale fiecarui angajat.
Criteriile avute în vedere sunt:
-gradul de îndeplinire a standarelor de performanță – 50%;
-asumarea responsabilității – 25%;
-adecvarea la complexitatea muncii – 15%;
-inițiati ve și creativitate – 10%.
Fiecare criteriu are atribuită o anumită pondere, în funcție de gradul de importanță pe care
îl are, astfel încat suma ponderilor să fie 100%. Evaluarea se face prin atribuirea de note de la 1 la
5 fiecarui criteriu, de către ang ajat (autoevaluare), conducătorul compartimentului (persoana
ierarhic superioară), persoana desemnată de director cu gestiunea resurselor umane și conducatorul
unității.
Pentru fiecare criteriu se stabilește un punctaj reprezentând evaluarea finala a
criteriului, ca medie aritmetica a punctajului oferit de fiecare dintre evaluatori pentru criteriul
respective. Punctajul final se stabilește prin pondere, astfel:
Pt=∑pc x Pi, unde :
Pt = punctajul total;
Pc = ponderea crite riului;
Pi = punctajul criteriului.
Prin compararea punctajului obținut de fiecare angajat cu punctajul minim și maxim al
postului se determină încadrarea salariului între limitele prevăzute de lege.
Salariul de încadrare realizat se determină pentru fiecare angajat, pe baza salariului de
încadrare și ținând cont de numărul de ore prevăzute a fi lucrate în cadrul normei didactice (nu ca
ore ce urmeaza a fi platite cu ora), sau ținând cont de faptul ca unii angajați din personalul
admi nistrativ au doar jumatate de normă. Acest salariu, de cele mai multe ori, coincide cu cel de
încadrare.
Pentru personalul didactic, norma didactică avută în vedere este de 18 ore pe
săptămână ca norma generală pentru profesorii din învățământul preuniver sitar; 16 ore pe
săptămână pentru personalul didactic de predare și instruire practică, cu o vechime în învățământ
de peste 25 de ani și cu gradul didactic I; 10 ore pe săptămână pentru directorul adjunct și 6 ore pe
săptămână pentru director.
Activitatea de diriginție, inclusă în planul de învățământ nu se cuprinde în norma didactica
de predare. Dacă diriginții depășesc norma didactică sunt plătiți cu ora, iar daca ei prestează un
numar mai mic de ore, salariul de încadrare real se diminuează corespunzăto r.

20 În salariul de bază se mai includ și o serie de sporuri și indemnizații cum sunt:
Sporul de suprasolicitare neuropsihica(stres) este specific activității de învățământ și de el
beneficiază personalul didactic și didactic auxiliar. Sporul este de 3% pe ntru fiecare tranșă de
vechime în învățământ și se calculează la salariul de bază.(vezi tabelul nr.1)
Tabel nr.1 Ponderea vechimii la salariul de bază

Personalul didactic și didactic auxiliar cu o vechime neîntreruptă în învățământ de peste
10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază (salariul de încadrare
realizat).
Gradația de merit este acordată prin concurs și de ea poate beneficia personalul
didactic de predare, didactic auxiliar și cel de conducere din unitățile de învățământ, cu performanțe
deosebi te în inovarea didactică, în pregatirea elevilor la concursurile școlare, precum și cu o
vechime de peste 3 ani în învățământ. Aceasta se acorda pentru 10% din posturile didactice
existente la nivelul inspectoratului școlar și reprezintă 20% din salariul d e bază al funcției sau
postului persoanei în cauză. Gradația de merit se include în salariul de bază. Procedura de atribuire
prin concurs cuprinde mai multe faze .În primul rând candidatul întocmește și depune la conducerea
unității de învățământ raportul de autoevaluare a activității desfașurate. Consiliul profesoral al
unității, pe baza dezbaterilor acestui raport, formulează o apreciere asupra candidatului, iar
directorul unității școlare transmite inspectoratului școlar raportul de evaluare, aprecierea Vechime(perioada în ani) ponderea (%)calculată la Sb
0-2 3
2-6 6
6-10 9
10-14 12
14-18 15
18-22 18
22-25 21
25-30 24
30-35 27
35-45 30
Peste 40 33

21 consiliului profesoral, precum și propria apreciere. În urma consultării consiliului consultativ de
specialitate, inspectoratul de specialitate întocmește un raport motivant.
Consiliul de administrație al inspectoratului școlar alcătuiește lista candidatilor admiși
pe care o înaintează Ministerului Educației și Cercetării pentru emiterea ordinului ministrului.
Personalul didactic de predare care îndeplinește funcția de diriginte și învățătorii
primesc o indemnizație de 10% din salariul de bază, cu titlul de spor de dirigenție . Aceste
indemnizații se includ în salariul de bază.
Personalul didactic din învățământul preuniversitar care are titlul știintific de doctor
este remunerat cu un spor de doctorat de 15% în plus la salariul de bază.
De „indem nizație de conducere ”(aliniat 10.03) beneficiază atât personalul didactic cu
funcții de conducere, de îndrumare și control, cât și personalul auxiliar și nedidactic de conducere
(secretarul sef și contabilul șef).
Persoanele salarizate beneficiază de un „ spor de vechime în muncă ” (aliniat10.04) de
până la 25% calculat la salariul de bază (cuprinzând salariul de încadrare și toate celelalte elemente
ce se adaugă acestuia pentru a se obține salariul de bază), corespunzator timpului efectiv lucrat în
program normal.
Tabel nr.2 Tranșele de vechime pentru personalul didactic și didactic auxiliar
Vechimea exprimată în ani Ponderea %
3-5 5
5-10 10
10-15 15
15-20 20
Peste 20 25

În cadrul aliniatului 10.05 „ spor pentru condiții de muncă ” se poate plăti pentru
personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) un spor de până la 25%
pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplică la salariul de bază. Sporul de noapte se
calculează doar pentru orele de noapte ef ectiv lucrate(între 22 -06).
La aliniatul 10.06 „ plăți pentru ore suplimentare ” sunt înregistrate orele prestate peste
durata normală a timpului de lucru de către personalul încadrat în funcții de execuție. Acestea se
compensează cu timp liber corespunzăto r, însă dacă această compensare nu se poate realiza, orele

22 suplimentare se vor plati cu un spor din salariul de bază de 50% pentru primele două ore de depașire
a duratei normale a zilei de lucru și cu 100% din salariul pentru urmatoarele ore.
Munca peste d urata normală a timpului de lucru poate fi prestată și sporurile prevăzute
pot fi platite numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de conducatorul instituției,
fără a depăși 120 ore/an sau 360 ore/an cu aprobarea organului ierarhic superior și a conducatorului
instituției.
„Fondul de pensii ” (aliniatul 10.07) cuprinde premiile și drepturile bănești prevăzute
de lege și de contractul colectiv de muncă aferent personalului didactic.
Aliniatul 10.08 „ alte drepturi salariale acordate ” cuprinde prima de instalare care se
acordă personalului didactic de predare, o singura dată la angajarea în învățământ prin concurs, în
primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se stabilește conform legii și poate
ajunge până la un salariu lunar.
Personalul didactic și didactic auxiliar poate fi plătit și cu ora, în condițiile legii, pentru
depășirea normei didactice de predare de 18 ore sau 16 ore săptămânal pentru profesori și 6 ore
săptămânal pentru director. Sumele aferente plății cu ora se calculează la salariul de încadrare, la
care se adaugă sporul de stabilitate și sporul neuropsihic, proporțional cu numărul de ore plătite
cu ora lucrată.
Determinarea necesarului de fonduri pentru plata salariilor pentru anul de plan se face
analitic , pornind de la salariul aferent unei persoane, salariul de bază plus toate celelalte sporuri și
drepturi bănești. Aceasta face ca fundamentarea cheltuielilor cu salariile să fie exactă, sumele
incluse în buget, în cazul unei fundamentări judicioase, fiind cele care se apropie cel mai mult de
cerințele reale.
Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoana “X”, asa cum apar ele în statul de funcții
se determină astfel:
Ch cu sal= SB+SM+GM+IC+SV+SCM+POS+AS, unde:
SB=salariul de baza;
SM=salariul de merit;
GM=gradație de merit;
IC= indemnizație de conducere;
SV=spor de vechime;
SCM=spor condiții de muncă;
POS=plata orelor suplimentare;
AS=alte sporuri;

23 Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determină fondul brut de salarii
după formula:
FSBl=∑Ch. sal pt o pers”X” unde,
FSBl=fond de salarii brut lunar
În determinarea cheltuielilor cu salarii pentru anul bugetar urmator, metodologia de
fundamentare fixează ca punct de plecare fondul de salarii, calculat potrivit elementelor de mai
sus, va labil la data de 1 ianuarie a anului în care se face calculul, așa cum apare el în statul de
funcții.
Cuantumul valoric al fondului de salarii servește ca baza de fundamentare a necesarului
de fond de salarii pentru anul următor înmulțit cu 12 luni.
Neces arul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determină după formula:
FBS= fond de salarii lunar(potrivit statului de functii) x 12luni
Suma astfel obținută se poate înmulți cu un coeficient de prognozare, daca se anticipeaz ă o creștere
a salariilor (de exemplu de 10%).
Determinarea fondului de salarii se face adunând sumele individuale obținute pentru
fiecare salariat.
„Cheltuielile cu contribuțiile pentru asigurarile sociale de stat” 13 (alineatul 11) ale
unității școlare s e determină în funcție de:
o fondul brut de salarii al unitatii, în care se cuprind toate sumele acordate salariatilor cu titlu
de salarii de baza brute corespunzatoare timpului efectiv lucrat în program normal și
suplimentar;
o sporurile, indemnizațiile și s umele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau
sume fixe;
o sumele plătite pentru timpul nelucrat (concediu de odihnă, sarbători);
o sumele acordate cu ocazia ieșirii la pensie;
o premiile anuale și cele din cursul anului;
o prime acordate cu ocazia sarbătorilor naționale sau religioase.
o cota de contribuție la asigurarile sociale de stat a unității .
Datele folosite pentru calculul contribuției la asigurarile sociale de stat a unității sunt
luate din Centralizatorul statului de funcții.

13 Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale

24 Unitat ea mai constitue, de asemenea și un fond de risc în cotă de 1,2%. Acest fond se
calculează la fel ca la contribuția unității la asigurarile sociale de stat.
Fr=FBS x 1,2%;
„Contribuția unității la constituirea fondului de șomaj ” reprezentată prin articolul 12
se determină în funcție de fondul brut de salarii al unității 14 și de cota de contribuție la fondul de
șomaj al unității.
Formula de determinare a contribuției unității la fondul de șomaj este urmatoarea:
Cfs= FBS x 2%, un de:
Cfs=contribuția la fondul de șomaj a unității;
FBS=fond brut de salarii al unității;
„Cheltuielile pentru deplasări, detașări, transferuri ” înscrise în articolul 13 sunt
generate de deplasarea personalului unității școlare în alte localități în vederea îndeplinirii unor
sarcini de serviciu (participarea la conferințe, simpozioane etc.). În aceste condiții se acoperă
cheltuielile reprezentând diurna, în condițiile legale stabilite; decontarea transportului între
localități; decontarea cazarii, precum și decontarea altor cheltuieli aferente pentru îndeplinirea
misiunii de serviciu.
În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază,
ținandu -se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele inflației de
perspectivele unor majorări de prețuri și tarife. Astfel, fundamentarea cheltuielilor cu deplasările,
detașările și transferările se face plecând de la valoarea acestor cheltuieli la 1 ianuarie a anului de
bază înmultită cu 12 luni și cu un procent de prognozare ce ține seama de elementele precizate mai
sus ,dar și de eventualele creșteri de prețuri și de tarife (scumpirea combustibililor, majorări de
taxe, creșterea tarifelor la transporturile de călătorii).
Formula de determinare este următoarea:
Cd = Np x Nz x Ctrp xD xCc unde ,
Cd = cheltuielile aferente drepturilor de delegare, detașare și transfer în interesul serviciului;
Np = numărul de persoane care se deplasează;
Nz = numărul de zile de deplasare;
Ctrp= costul transportului, de persoană;
D = diurna pe persoană;
Cc = costurile cazării pentru o persoană.

14 potrivit H.G nr. 174/20 feb2002 pentru aplicarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr 76/2002 p rivind
sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă;

25 La dimensionarea cheltuielilor ce se propun pentru plata drepturilor de deplasare,
detașare și transfer în interesul serviciului se va urmări limitarea propunerilor în funcție de
necesitatea și oportunitatea acestora.
Articolul 14 „ Contribuția unității la constituirea fondului de asigurări sociale de
sănătate ” se determină în funcție de15 fondul brut de salarii al unității și de cota de contribuție la
asigurarile sociale de sanatate a unității.
Fundamentarea cheltuielilor de personal, are la bază date de fundamentare a numărului de
personal și a fondului de salarii de bază lunar, precum și fundamentarea numărului de salariați și
a fondului de salarii pentru personalul salariat care desfășoară a ctivități pe bază de proiecte,
programe sau obiective.

15 conform prevederilor din Legea 145/1997 legea asigurărilor sociale de sănătate și Ordinul C.N.A.S nr. 74/2000
pentru aprobarea normelor privind modul de încasare a contribu țiilor la asigurările sociale de sănătate, modificat prin
ordinul C.N.A.S nr 322/2001

26
Fig. nr.1 FLUX INFORMATIONAL PRIVIND FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR
DE PERSONAL LA UN INSPECTORAT ȘCOLAR DIN JUDEȚUL IAȘI

Inspectoratul Școlar Județean
Inspector Serviciul Contabilitate
Inspectori personal
Inspector General
Contabil șef
Director contabil șef
Secretariat
Secretar – șef
Dosar de evidență a
personalului – acte
necesare pentru elaborarea
statutului de funcții
Stat de funcții
Acte normative privind
fundamentarea cheltuielilor
cu personalul Contabilitate

Contabil – șef Indici de
prognozare
Nfs = FBS+CAS+Fr+CASS+CFS
Proiect buget

27 1.4.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale și serviciilor
Fundamentarea cheltuielilor materiale se face pe baza calculelor proprii și a actelor
normative specifice fiecărui domeniu de activitate.
Unitățile de învățământ preuniversitar de stat calculează și propun necesarul de fonduri
pornind de la caracteristicile specifice ale bazei materiale pe care o dețin, de la numărul de elevi
școlarizați și de la consumurile specifice de energie, căldură, materiale de curățenie etc.
În cadrul Titlului II al clasificației bugetare a cheltuielilor, intitulat” Cheltuieli materiale și
servicii”, fundamentarea cheltuielilor se face pe articole și aliniate de cheltuieli(vezi anexa nr.2).
Aliniatul 23.01 ” medicamente ” din cadrul articolului 23” cheltuieli cu medi camente și
materiale sanitare ” cuprinde fondurile necesare pentru achiziționarea medicamentelor care asigură
buna funcționare a cabinetului medical al școlii.
Nivelul acestor cheltuieli se determină în funcție de valoarea din anul de bază, corectată cu
anumite influențe, în special cu indicele de inflație.
În cadru articolului 24 „ cheltuieli pentru întreținere și gospodărire ” se includ fondurile
necesare pentru buna desfașurare a activității școlii, reprezentând cheltuieli pentru încălzit, iluminat
și forță motrică; apă, canal și salubritate; poștă, telefon, telex, radio, televizor, telefax; furnituri de
birou; materiale pentru curățenie și alte materiale și prestari de servicii necesare școlii.
Dacă instituția are centrală proprie funcționând pe bază de gaz metan, fundamentarea
„cheltuielilor cu încălzirea”(aliniatul 24.01) se va face pe baza urmatorilor indicatori: numărul mc
gaz consumați în anul de bază și respectiv tariful/ m.c de gaz.
Formula de fundamentare:
Ch=Nr mc gaz x tarif/mc unde;
Ch=cheltuieli cu întreținerea
La baza fundamentării stau contractele cu furnizorii și execuția bugetara a anului precedent,
de unde se ia numărul de metri cubi de gaz consumați în anul precedent înmulțit cu tariful unui
metru cub de gaz, luând în consider are majorarile de prețuri și indicele inflației.
În categoria „ cheltuielilor cu iluminatul și forța motrică ”(aliniatul 24.02) se includ costul
curentului electric pentru iluminat, pentru forța motrică, cât și costul becurilor electrice, al tuburilor
fluorescente și al starterelor.
Cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat și forță motrică se
fundamentează în funcție de urmatorii indicatori: număr ore iluminat și funcționare aparatură;
număr corpuri iluminat, aparatură; consum de ener gie electrică; tariful pentru un Kw.

28 Formula de fundamentare
Cif =nr.ore x nr.corpuri x consum energie el/corp x tarif(Kw) unde,
Cif=cheltuieli cu iluminatul și forță motrică
La baza fundamentării cheltuielilor cu energia stau contractele cu furnizorii precum și
execuția bugetară pentru anul expirat (facturile de la furnizori) de unde se preia numărul de Kw
consumați.
Cheltuielile cu becurile electrice și tuburile fluorescente se fundamentează după următorii
indicatori : număr de săli iluminate cu becur i; număr de becuri pe o sală; o medie a becurilor
schimbate într -un an și prețul unui bec.
Formula de fundamentare
Cbt =nr mediu dispozitive /an x preț unitar unde,
Cbt=cheltuieli cu becuri electice si tuburi fluorescente
Cheltuielile incluse în aliniatu l 24.03 „ apă, canal, salubritate ” se detaliază pe apa potabilă,
apă caldă, gunoi, apă canal. Unitatea de măsură pentru acestea este mc/an , diferențierea făcându –
se în funcție de costul diferit al acestora.
În fundamentarea cheltuielilor incluse la acest a liniat se are în vedere urmatorii indicatori:
consum de apă caldă mc/an; consum apă potabilă mc/an; gunoi mc/an; tariful pentru un mc de apă
caldă și un mc de apă rece și tariful pentru serviciile de salubritate și canalizare. De asemenea în
fundamentare se ține cont de contractul încheiat cu furnizorii acestor utilități și servicii și de
execuția bugetară a anului precedent de unde se iau numărul de mc consumați care se înmulțesc cu
tariful în vigoare, eventual corectat cu un indice de inflație.
Formula d e determinare
Cacs = consum apa(mc) x tarif pe mc + tarif canalizare(anual) + tarif
serviciu de salubritate(anual) unde,
Cacs=cheltuieli cu apa, canal, salubritate
În categoria cheltuielilor de la aliniatul 24.04 „ poștă, telefon, telex, radio, televizor, telefax ”
se include plata serviciilor de poștă, plata abonamentelor la telefon, radio, televizor, dar și plata
convorbirilor internaționale.
Fundamentarea acestor cheltuieli se determină folosind o serie de indicatori ca: cheltuie lile
medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat; numărul de posturi telefonice; tariful pentru
abonamentul serviciilor telefonice; numărul de televizoare, aparate radio; tariful pentru
abonamentul radio și tv; cheltuieli cu corespondența poștală internă și externă.

29 Formula de determinare
Cptr=abonament x nr. luni + nr. minute x tarif unde,
Cptr=cheltuieli cu poșta,telefon,radio
În fundamentare se utilizează informații privind execuția bugetară pe anul expirat
referitoare la cheltuielile medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate radio,
timbre etc.
La aliniatul 24.06 „ materiale curățenie ” sunt prezentate cheltuielile pentru materiale
comune de curățenie specifice întreținerii ușilor, ferestrelor, mobilierului, grupurilor s anitare,
pardoselii etc; materiale pentru spălătorul lenjeriei; materiale pentru dezinsecție, deratizare folosite
de unitate pentru menținerea curățeniei; materiale igienico -sanitare pentru personal.
Indicatori de fundamentare se referă la numărul de săli de clasă, suprafața de curățenie a
școlii, cantinei, căminului, tipul de materiale de curățenie necesare (mături, clor, detergent, săpun,
etc), cantitatea necesara din fiecare material de curățenie necesar (kg,buc,l), cât și prețul unitar
pentru fiecare m aterial de curațenie.
Formula de determinare
Cm=cantitate materiale x preț unitar unde,
Cm=cheltuieli materiale curațenie
În cadrul aliniatului 24.07 „ Alte materiale și prestări servicii ” sunt incluse cheltuieli de
transport privind materialele, alimen tele, combustibilul, medicamente, obiectele de inventar;
materiale și plata lucrărilor pentru întreținerea și amenajarea spațiilor verzi ale unității; plata
diferitelor prestări de servicii efectuate de terți ca: imprimerie, legătorie, baza contractată; costul
serviciilor de deratizare, deparazitare și dezinsecție efectuate de unități specializate; plata
cheltuielilor de întreținere efectuate prin unități specializate, dar și materialele pentru prevenirea
incendiilor.
Baza de determinare a acestor cheltui eli o reprezintă contractele cu furnizorii pentru
prestarea serviciilor de întreținere, precum și execuția pentru anul precedent.
La articolul 25 „ cheltuieli materiale și prestări servicii cu caracter funcțional ” se
încadrează cheltuielile cu procurarea materialelor și efectuarea prestațiilor de servicii, precum și
alte cheltuieli cu caracter funcțional specifice fiecărui domeniu de activitate, care asigură
desfașurarea în bune condiții a activității de bază a unității.
Indicatorii financiari utilizați î n dimensionarea cheltuielilor cu materiale și servicii sunt:
tipul de materiale folosite; cantitatea și pretul unitar pentru fiecare tip de material.

30 Articolul 26 „ cheltuieli cu obiectele de inventar și echipament ” cuprinde trei aliniate:
-alin. 01 – lenjerie si accesorii pat;
-alin. 02 – echipament;
-alin. 03 –alte obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata -aici se includ alte plăți facute
pentru procurarea de obiecte de inventar cu caracter funcțional sau de uz administrativ –
gospodăresc, în limita valorică stabilită de lege sau cu o durata de serviciu de până la un an,
indiferent de valoare cum ar fi de exemplu : mobilierul școlar.
„Cheltuielile cu reparațiile curente ”(articolul 27) cuprind costul materialelor procurate
pentru lucrări de întreținere și reparații curente executate în regie proprie la clădiri, instalații,
mobilier școlar,cât și costul lucrărilor de reparații curente executate în antrepriză(la terți).
Reparațiile curente se execută periodic, sau după necesitate, în scopul crearii posibilității de
exploatare a fondului fix supus reparației. Valoarea lucrărilor de reparații curente ce se aplică într –
un an se va încadra de regulă în 5% din valoarea de înlocuire a fondului fix.
În categoria „ cheltuielilor cu reparații capital e” (articolul 28) se regăsesc reparațiile
capitale la clădiri și construcții, utilaje, executate în antrepriză, inclusiv costul devizelor și
proiectelor tehnice și costul materialelor și prestarilor de servicii, în cazul lucrărilor de reparații
capitale ex ecutate.
În cadrul reparațiilor capitale se efectuează înlocuirea totală sau parțială a unor elemente
sau părți componente uzate fizic, în scopul aducerii cât mai aproape de starea inițială. Valoarea
lucrărilor de reparații capitale nu poate depași 60% di n valoarea de înlocuire a fondului fix.
Atât cheltuielile cu reparațiile curente cât și cele cu reparațiile capitale se includ în bugetul
de venituri și cheltuieli pe baza devizelor estimative de reparații întocmite de serviciile de
specialitate sau de exe cutantul lucrării.
La baza articolului 29 „ cheltuieli cu cărți și publicații ” se regăsesc plățile și cheltuielile
făcute în scopul procurării de cărți pentru biblioteca instituției de învățământ, costul colecțiilor
constituite anual din abonamentele la p ublicații, periodice din țară sau străinatate, costul
abonamentelor la Monitorul Oficial și nu în ultimul rând costul dischetelor, casetelor, filmelor
imprimate definitiv și arhivate la bibliotecă, în inventar.
Fundamentarea acestor categorii de cheltuieli se face în raport cu indicatorii specifici
fiecărei acțiuni. De asemenea, se utilizează pe scară largă analiza cheltuielilor efectuate într -o
perioadă anterioară comparabilă pentru a determina necesarul de finanțat sub influența mutațiilor
ce survin în pe rspective unei perioade următoare.

31
Fig.nr. 2 FLUX INFORMAȚIONAL PRIVIND FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR
MATERIALE ȘI DE SERVICIU

Evidența tehnico –
operativă, statistică și
contabilă Contracte furnizori Administrator
Bibliotecar
Șefi catedră
CONTABILITATE
Indicile de creștere a
prețurilor Proiect buget

32
1.5. Nota de fundamentare privind aprobarea bu getului de veni turi si cheltuieli pe anul 20 18,
la Școala Gimnazială Grozești

Proiectul de buget pentru anul 2018 a fost realizat având în vedere organ izarea și
funcționarea unității de învățământ conform preve derilor legale în vigoare.
1. Proiectul de buget a fost realizat având în vedere prevederile referitoare la învățământul
preuniversitar de stat cuprinse în Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a
persona lului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și în Legea
nr. 63/2011 privind încadr area și salarizarea în an ul 2013 a personalului didactic și
didactic auxiliar din învățământ, precum ob ligațiile generale și specifice rezultate din alte acte
normative. S-a urmărit de asemenea respectarea prevederilor din contractul colectiv de muncă
unic, aplicabil.
2. Finanțarea de bază este propusă pe baza costului standard per elev (art. 104, alin. (3)
din Legea nr. 1/2011), utilizând o formulă de finanțare (art. 104, alin. (4) din Legea nr. 1/2011)
– din următoarele considerente de bază:
a. nu su nt stabilite la nivel național toate elementele necesare, așa cum sunt acestea
prevăzute în art. 104, alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 1/2011;
b. standardele de cost pe elev pentru cheltuieli de personal stabilite în conformitate
cu HG nr. 72/2013, s-au dovedit a fi insuficiente pentru asigurarea che ltuielilor de
personal în anul 2017 .
3. În cond ițiile menționate anterior, finanțarea de bază este funda mentată pe statul de
funcții/personal pentru anul școlar 2017/2018 (luându -se drept referință luna octombrie 2017,
la care se adau gă si posturile vacante);
4. Proiectul de buget urmărește asigurarea la nivel minim, din bugetul local, venituri proprii
a resurselor necesare pentru realizarea Planului managerial 2017/2018.
Consiliul de Administrație, directorul unității de învățământ și Consiliul Profesoral sunt abilitați
prin legislația în vigoare să stabilească și să urmărească realizarea unor obiective considerate
necesare pentru dezvoltarea unității de învățământ, pentru asigurarea și creșterea calității
educației oferite – conform atribuțiilor generale prevăzute în art. 96 alin. (7), art. 97 alin. (2)
și art. 98 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, respectiv a prevederilor specifice din actele normative
subsecvente Legii nr. 1/2011.
Având în vedere acestea, au fost luate în considerare pentru realizarea proiectului de buget pentru

33 2017:
5. În contextul punctului 3 de mai sus, trebuie precizat faptul că realizarea activităților și
atingerea obiectivelor stabilite prin documentele manageriale menționate influențează atât
finanțarea de bază, cât și finanțarea complementară. Având în vedere situația actuală, se propune
ca o parte din fondurile necesare pentru realizarea ob iectivelor de dezvoltare propuse să fie
asigurate din bugetul local.
6. Lista cu indicatorii specifici care au stat la baza fundamentării proiectului de buget pe anul
2018 și nota de fundamentare:

TOTAL Preșcolar Primar Gimnazial
Grozești Cârceni Grozești Cârceni Grozești Cârceni
Număr norme cad re
didactice : 18,9 posturi 2 2 3 3 8,9 –
Număr norme
personal auxiliar : 0,75 posturi – – – – 0,75 –
Număr norme
personal nedidactic : 2,25 posturi – – – 0,75 1,5 –

Total Preșcolar Primar Gimnazial
Grozești Cârceni Grozești Cârceni Grozești Cârceni
Număr elevi total: 266 40 40 39 55 92 0
Număr elevi total cu CES: 0 0 0 0 0 0 0
Număr clase- laboratoare: 14-2 2 – 0 2 – 0 2 – 0 4 – 0 4 – 2 0 – 0
Supr afața de curățenie :
Număr clădiri : 4 1 1 0 1 1 0
Număr elevi bursieri : 0 0 0 0 0 0 0
Cuantum bursă/ lună : 0 0 0 0 0 0 0

34 Totodată la calculul fondului de salarii s-au avut în vedere:
▪ statul de funcții/ personal aprobat de ISJ Mehedinți ;
▪ Legea 1/2011 și Legea 63/2011;
▪ H.G.1274/2011-privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de
stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe
elev/preșco lar;
▪ O.U.G 54/ 2015; O.U.G. 57/2016:
▪ Concordanta cheltuielilor cu veniturile
▪ Baza legala ce permite angajarea legala si bugetara
▪ Evoluția preturilor
▪ Consumul mediu de utilități din anul precedent
La stabilirea cheltuielile de personal s-au avut în vedere:
▪ Numărul de posturi aprobat-statul de funcții/ personal.
▪ Fondul aferent salariilor de baza, indemnizațiilor si sporurilor
▪ Stabilirea contribuțiilor asupra salariilor
▪ Creșterile salariale.
La cheltuielile materiale si cu serviciile s-au avut în vedere:
▪ nivelul ch eltuielilor din anul preced ent si indicele de evoluție a preturilor.

35
*Notă:
Finanțarea de baza a unei unități școlare rezulta prin multiplicarea costului standard per elev/preșcolar cu coeficienți specifici unității
școlare si cu numărul de elevi.
Finanțarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de învățământ
preuniversitar de stat. Finanțarea complementara se asigura din bugetele locale ale unităților administrativ -teritoriale de care aparțin
unitățile de în vățământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată.

Nr. DENUMIRI INDICATOR TITLUL
ARTICOL
ALINEAT TOTAL
ANUAL TRIMESTRU ESTIMĂRI
I II III IV 2019 2020 2021

I
TITLUL I CHE LTUIELI DE PERS ONAL 10 918.000 232.700 281.100 273.600 130.600 1.140.000 1.166.000 1.207.000
Cheltuieli salariale in bani 10.01 742.600 182.000 218.500 213.500 128.600 – – –
Salarii de bază 10.01.01 647.100 157.500 183.000 178.000 128.600 – – –
Indemnizație de conducere 10.01.03 – – – – – – – –
Spor de vechime 10.01.04 – – – – – – – –
Sporuri pentru condițiile de muncă 10.01.05 – – – – – – – –
Alte sporuri 10.01.06 32.900 9.900 11.500 11.500 0 – – –
Ore suplimentare 10.01.07 – – – – – – – –
Fond de premii 10.01.08 – – – – – – – –
Prima de vacanta 10.01.09 – – – – – – – –
Fond pentru posturi ocupate prin cumul 10.01.10 5.200 1.200 2.000 2.000 0 – – –
Fond aferent plătii cu ora 10.01.11 57.400 13.400 22.000 22.000 0 – – –
Indemnizații plătite unor persoane din afara
unității 10.01.12 – – – – – – – –
Indemnizații de delegare -diurna 10.01.13 – – – – – – – –
Alocații pentru transportul la si de la locul de
munca 10.01.15 – – – – – – –
Alte drepturi sa lariale in bani 10.01.30 – – – – – – – –
Cheltuieli salariale in natura 10.02 – – – – – – – –
Tichete de masa 10.02.01 – – – – – – – –
Uniforme si echipament obligatoriu 10.02.03 – – – – – – – –
Alte drepturi salariale in natura 10.02.30 – – – – – – – –
Contribuții angajator 10.03 175.400 50.700 62.600 60.100 2.000 – – –
Contribuții de asigurări sociale de stat 10.03.01 98.100 29.100 34.500 34.500 0 – – –
Contribuții de asigurări de șomaj
10.03.02 3.600 1.000 1.300 1.300 0 – – –
Contribuții de asigurări sociale de sănătate 10.03.03 33.100 9.700 11.700 11.700 0 – – –

36 Contribuții de asigurări pentru accidente de
munca si boli profesionale 10.03.04 1.600 400 600 600 0 – – –
Contribuții pentru concedii si indemnizații 10.03.06 39.000 10.500 14.500 12.000 2.000 – – –
TITLUL II BUNUR I SI SERV ICII 20 102.000 39.000 42.750 17.500 2.750 90.000 93.000 95.000
Bunuri si servicii 20.01 101.400 38.400 42.750 17.500 2.750 – – –
Furnituri de birou 20.01.01 4.000 1.000 1.000 1.000 1.000 – – –
Materiale pent ru curățenie 20.01.02 1.500 500 250 250 500 – – –
Încălzit, Iluminat si forță motrica 20.01.03 25.000 9.000 10.000 5.000 1.000 – – –
Apa, canal si salubritate 20.01.04 – – – – – – – –
Transport 20.01.07 14.400 6.900 7.500 0 0 – – –
Posta, telecomunicații, radio, tv, internet 20.01.08 3500 1.000 1.000 1.000 500 – – –
Materiale si prestări de servicii cu caracter
funcțional 20.01.09 – – – – – – – –
Alte bunuri si servicii pentru întreținere si
funcționare 20.01.30 53.000 20.000 23.000 10.000 0 – – –
Reparații curente 20.02 – – – – – – – –
Medicamente si materiale sanitare 20.04 – – – – – – – –
Medicamente 20.04.01 – – – – – – – –
Materiale sanitare 20.04.02 – – – – – – – –
Bunuri de natura obiectelor de inventar 20.05 – – – – – – – –
Uniforme si echipament 20.05.01 – – – – – – – –
Alte obiecte de inventar 20.05.30 – – – – – – – –
Deplasări, detașări, transferări 20.06 600 600 0 0 0 – – –
Deplasări interne, detașări, transferări 20.06.01 600 600 0 0 0 – – –
Deplasări în străinătate 20.06.02 – – – – – – – –
Cărți, publicații si m ateriale d ocumentare 20.11 – – – – – – – –
Consultanta si expertiza 20.12 – – – – – – – –
Pregătire profesionala 20.13 – – – – – – – –
Protecția muncii 20.14 – – – – – – – –
Cheltuieli judiciare 20.25 – – – – – – – –
Alte cheltuieli 20.30 – – – – – – – –
Protocol si reprezentare 20.30.02 – – – – – – – –
Fondul conducătorului instituției publice 20.30.07 – – – – – – – –
Alte cheltuieli cu bunuri si servicii 20.30.30 – – – – – – – –

37 TITLUL IX ASISTENȚĂ SOCIALĂ 57 – – – – – – – –
Ajutoare sociale 57.02 – – – – – – – –
Ajutoare sociale in numerar 57.02.01 – – – – – – – –
Ajutoare sociale in natura 57.02.02 – – – – – – – –
TITLUL X ALTE CHELTUIELI 59 – – – – – – – –
Burse 59.01 – – – – – – – –
CHELTUIELI DE CAPITAL (70=71+72) 70 – – – – – – – –
TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE 71 – – – – – – – –
Active fixe (inclusiv reparații capitale) 71.01 – – – – – – – –
Construcții 71.01.01 – – – – – – – –
Mașini, echipamente și mijloace de transport 71.01.02 – – – – – – – –
Mobilier, aparatura birotica si alte active
corporale 71.01.03 – – – – – – – –
Alte active fixe 71.01.30 – – – – – – – –

38
1.6. Execuția bugetară, pentru anul 2017, la Școala Gimnazială Grozești -Mehedinți

39

40

Cap II Elaborarea și aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli la
organizațiile non -guvernamentale din domeniul serviciilor educaționale

2.1. Organizarea și funcționarea Asociației Pradigme Educaționale
Asociația Paradigme Educaționale este o organizație non -profit înființată la data de
12.12.2012, cu scopul promovării/dezvoltării valorilor civice, ale democrației și statului de drept,
în domeniile: educație i, formării profesionale și cercetării științifice; formării continue și
dezvoltării resurselor umane; tehnologiei informației și comunicației; tineretului și sportului;
patrimoniului cultural, religios și istoric; familiei, sănătății și protecției social e; turismului,
dezvoltării regionale și protecției mediului.
Aceasta desfășoară, în principal, activități educaționale și culturale și este compusa din:
a) Membri fondatori – persoane fizice care au decis înființarea asociației PARADIGME
EDUCAȚIONALE, persoane ce beneficiază de anumite drepturi, conform prezentului
statut si legislatiei in vigoare ;
b) Membri asociativi (cu drept de vot) – persoane fizice care au aderat la asociație după
obținerea personalității juridice a acesteia și care fie au atras sponsori zări/fonduri de
minium 10 % din salariul minim brut/an, fie au plătit contribuția anuală, stabilită de
organele de conducere ale asociației;
c) Membri simpatizanți (fără drept de vot) – persoane fizice care au aderat la asociație după
obținerea personalității juridice a acesteia, însă nu se încadrează în prevederile financiare
ale punctului b;
d) Membri de onoare (cu drept de vot consultativ, daca s unt numai membrii de onoare) –
persoane fizice sau juridice, care prin activitatea lor s -au făcut remarcate în domeniile de
interes ale asociației;
e) Colaboratori voluntari (fără drept de vot – daca nu sunt si membrii ai asociatiei) – persoane
fizice ce desf ășoară activități pe baza unui contract de voluntariat;

41 f) Personal angajat, potrivit Legislației muncii și prevederilor prezentului statut.

Ea este structurată astfel:
Organele de conducere formate din :
• Consiliul Suprem – constituit din membri/președinte/pr eședinți regionali fondatori;
• Adunarea Generala – denumita și Senatul General – constituit din totalitatea membrilor
activi, cu drept de vot (plătitori de cotizații sau care au contribuit la dezvoltarea si sutinerea
asociatiei);
Organele executive formate din:
• Consiliul Director denumit Consiliul Guvernator;
• Guvernatori/Manageri/ etc., conducători ai organismelor, departamentelor etc. asociației
Organul de control al Asociatiei PARADIGME EDUCAȚIONALE este cenzorul
Asociației sau comisia de cenzori care poate fi denumit inspectorat.
Organul de reprezentare a Asociației PARADIGME EDUCAȚIONALE este
Președintele fondator sau, în lipsa acestuia, președintele, vicepreședintele sau persoana desemnată
de senatul general. La nivel reg ional asociația mai poate fi reprezentată de către președintele
regional fondator. Președinții regionali fondatori pot avea conturi bancare proprii, ștampile proprii,
patrimoniu propriu și pot lua hotărâri la nivel regional în vederea dezvoltării asociație i. Ei se vor
constitui ca sucursale ale asociației și vor respecta prevederil e statutului .
Asociația Paradigme Educaționale este organizată pe baza regiunilor istorice,
conduse/coordonate sau monitorizate de un președinte regional, ce va fi ajutat de cătr e 2-5
vicepreședinți județeni (în funcție de județele alocate fiecărei regiuni). Regiunile vor funcționa ca
sucursale ale asociației. Modalitatea alegerii presedintilor regionali si judeteni este descrisă pe larg
in cadrul ROF și a documentelor relevante a sociației si cu respectarea prezentului statut si a
legislatiei romanesti.
Atribuțiile cenzorului sau a comisiei de cenzori sunt:
a) verifica executia bugetului de venituri si cheltuieli, realizeaza bilantul contabil, aproba
proiectul bugetului de venituri si cheltuieli.
b) intocmeste rapoarte financiar -contabile si le prezinta adunarii generale;
c) poate participa la toate sedintele consiliului director, fara a avea insa drept de vot;
d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.

42 2.2. Aspecte generale privind veniturile si cheltuielile asociației
Asociații le datoreaza impozit pe profit numai pentru partea din profitul impozabil ce
corespunde veniturilor, altele decat cele scutite.
Activitatea economica, veniturile si cheltuielile aferente activitatilor derulate in scopul
obtinerii de profit se evidentiaza distinct, conform reglementarilor contabile: Planul de conturi
pentru persoanele juridice fara scop lucrativ si Normele metodologice de utilizare a acestuia,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1829/2003.
Veniturile reprezinta sumele sau valorile incasate sau de incasat aferente activitatilor
fara scop patrimonial, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii, si activitatilor economice.
Ele s e compun din:
o avantaje pe care organizatia a consimtit sa le primeasca potrivit statutului si reglementarilor
legale;
o livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii;
o venituri extraordinare, dupa caz;
o venituri din productia stocata;
o venituri din productia imobilizata;
o venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor;
o venituri din cedarea activelor.
Veniturile din activitatile fara scop patrimonial cuprind:
– venituri din cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si
simpatizantilor;
– venituri din taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
– venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
– venituri din dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor
rezultate din activitatile fara scop patrimonial;
– venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
– resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale si subventii pentru
venituri;
– venituri din actiuni ocazionale, utilizate in scop social sau profesional, potrivit
statutului de organizare si functionare;
– venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea persoanelor
juridice fara scop patrimonial, altele decat cele care sunt sau au fost folosite in
activitatea economica;

43 – alte venituri din activitatile fara scop patrimonial, care cuprind:
– venituri din cote -parti primite potrivit statutului;
– ajutoare si imprumuturi nerambursabile din tara si din strainatate si subventii pentru
venituri;
– venituri din despagubiri de asigurare – pagube si din subventii pentru evenimente
extraordinare si altele similare;
– venituri din diferente de curs valutar rezultate din activitatile fara scop patrimonial;
– venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de
exploatare ;
– venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare;
– venituri obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la
competitii si demonstratii sportive;
– veniturile obtinute din reclama si publicitate, potrivit legislatiei in vigo are;
– alte venituri din activitatile fara scop patrimonial.

Exemple de contabilizare a veniturilor din activitati fara scop patrimonial:
Inregistrarea cotizatiilor si taxelor de inscriere
5311/5121 = 7311
„Casa in lei”/„Conturi la banci in lei” „Venituri din cotizatiile si taxele de inscriere ale
membrilor”
Inregistrarea cotizatiilor si taxelor de inscriere
5311/5121/3XX = 7312
„Casa in lei”/„Conturi la banci in lei” „Veni turi din contributiile banesti sau in natura
ale membrilor si simpatizantilor”
Inregistrarea donatiilor primite
-donatii in bani
5311/5121 = 7331
„Casa in lei”/„Conturi la banci in lei” „Venituri din donati i”
-donatii sub forma imobilizarilor
21X.01 = 133
„Imobilizari corporale ” „Donatii pentru investitii”
681 =281

44 „Cheltuieli de exploatare „Amortizari privind imobilizarile corporale” privind
amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere ”
133 = 7311
„Donatii pentru investitii ” „Venituri din donatii”
Inregistrarea dobanzii si dividendelor aferente activitatii fara scop patrimonial
461/5121 = 734
„Debitori diversi / Conturi la banci” „Donatii din dobanzi si dividende otinute din
plasarea disponibilitatilor rezultate din activitati fara scop patrimonial”
Inregistrarea diferente lor de curs valutar rezultate din activitatea fara scop patrimonial
4XX/5124 = 7394
„Conturi de terti / Conturi la banciin valuta” „Venituri din diferente de curs
valutar rezultate din activitati fara scop patrimonial”
Inregistrarea veniturilor din cote parti
461 = 739 1
„Debitori diversi ” „Venituri din cote parti primite potrvit statutului”
Inregistrarea veniturilor din reclama si publicitate
461/5121 = 7398
„Debitori diversi / Conturi la banci” „Venituri obtinute din reclama si publicitate,
potrivit legislatiei in vigoare ”
Inregistrarea veniturilor incasate in avans
461/5121 = 472
„Debitori diversi / Conturi la banci” „Venituri inregistrate in avans”
472 = 7XX
„Venituri inregistrate in avans” „Conturi de venituri ”
Inregistrarea reluarii pe venituri a ajustarilor din depreciere constituie anterior
29X,39X,49X,59X = 7813/7814

45 Cheltuielile activitatii fara scop patrimonial reprezinta sumele sau valorile platite sau
de platit aferente activitatilor fara scop patrimonial, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii,
si activitatilor economice pentru:
o consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza unitatea;
o cheltuieli cu personalul;
o cheltuieli extraordinare, dupa caz;
o cheltuielile cu amortizarea si provizioanele;
o cheltuielile cu valoarea activelor cedate, distruse sau disparute.Pentru activitatea economica
se folosesc aceleasi gr upe de cheltuieli ca si pentru societati.
Organizarea contabilitatii de gestiune este obligatorie atunci cand se desfasoara si
activitati economice. In acest mod se colecteaza si se repartizeaza cheltuielile pe destinatii,
respectiv pe activitati, sectii, faze de fabricatie etc., se calculeaza costul de productie al produselor,
serviciilor, precum si al productiei si serviciilor in curs de execuție.
Repartizarea cheltuielilor comune se face prin contul 489 – Decontari intre activitatea
fara scop lucrativ s i activitatile economice. Pentru determinarea profitului impozabil se au in vedere
urmatoarele:
a) stabilirea veniturilor neimpozabile;
b) determinarea veniturilor neimpozabile din activitati economice;
c) calculul echivalentului in lei a 15.000 euro prin utilizare a cursului mediu de schimb valutar
EUR/ROL comunicat de Banca Na]ionala a Romaniei pentru anul fiscal respectiv;
d) calculul valorii procentului de 10% din veniturile neimpozabile;
e) calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile.
Pentru d eterminarea bazei impozabile trebuie sa se stabileasca care sunt cheltuielile
efectuate in scopul realizarii veniturilor impozabile. In cazul in care este imposibila tinerea
contabilitatii de gestiune, este necesara utilizarea unor chei corespunzatoare de repartizare a
cheltuielilor comune. Precizarile privind organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune au
fost aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1826 din 22.12.2003, Monitorul Oficial
al Romaniei nr. 23 din 12.01.2004.

46 2.3. Model de documente financiare folosite in cadrul Asociației Paradigme Educaționale

2.3.1. Model plan financiar anual

VENITURI Trimestru 1 Trimestru 2 Trimestru 3 Trimestru 4 TOTAL 2017
Sponsorizări 0
Finanțări nerambursabile 0
Cotizații membri 0
Donații 0
2% 0
taxe proiecte 0
Alte venituri 1 0
Alte venituri 2 0
Alte venituri 3 0
TOTAL VENITURI 0

CHELTUIELI
A. Investiții în membri
organizației 0
Conferința 1 0
Conferința 2 0
Conferința 3 0
B. Investiții în
infrastructură 0 0 0 0 0
Nume Obiect 1 0
Nume Obiect 2 0
Nume Obiect 3 0
C. Alte investiții 0 0 0 0 0
D. Cheltuieli
administrative 0 0 0 0 0
Chiria 0
apa/curent/întreținere 0
Telefon Sediu 0
Internet 0
Cheltuieli cu produse de
birou 0
Print/xerox 0
Materiale de promovare
DR 0
cheltuieli de protocol 0
Cheltuieli pe trasport 0
cheltuili juridice 0
Comisioane bancare 0
Alte cheltuieli
administrative
0

47 E. Cheltuieli de atragere
sponsorizări 0 0 0 0 0
Protocol 0
Transport 0
Masă 0
Chirie/cazare 0
Materiale de promovare
DR 0
Printuri/xerox 0
Altele 0
F. Cheltuieli pe
proiecte/evenimente
Protocol 0
Transport 0
Mancare 0
Inchirieri 0
Materiale de promovare 0
Altele 0
TOTAL CHELTUIELI

48 2.3.2. Model buget proiect sau eveniment

CHELTUIELI
Logistică Previzionat Realizat
Sala evenimentului 100,00 lei 200,00 lei
Mese și scaune – lei – lei
Sistem audio – lei 50,00 lei
Laptop – lei – lei
Videoproiector – lei – lei
Imprimantă – lei – lei
Alte Echipemente – lei – lei
TOTAL 100,00 lei 250,00 lei

Decorațiuni Previzionat Realizat
Flori 30,00 lei 35,00 lei
Lumânări 10,00 lei 5,00 lei
Corpuri de iluminat – lei – lei
Baloane 30,00 lei 25,00 lei
Accesorii din hârtie – lei – lei
TOTAL 70,00 lei 65,00 lei

Birotică Previzionat Realizat
hartie A4 50,00 lei 75,00 lei
markere 10,00 lei – lei
tus – lei – lei
flipcharts 20,00 lei 10,00 lei
capse – lei – lei
scotch – lei – lei
pixuri – lei – lei
altele – lei – lei
TOTAL 80,00 lei 85,00 lei

Comunicare Previzionat Realizat
office phone – lei – lei
mobile phone – lei – lei
phone cards – lei – lei
fax – lei – lei
post – lei – lei
other – lei – lei
TOTAL – lei – lei

Materiale promotionale + printuri Previzionat Realizat
fluturasi 100,00 lei 50,00 lei
afise 500,00 lei 100,00 lei
Autocolante – lei – lei
trifoldere – lei – lei
mape de prezentare 500,00 lei 350,00 lei

49 copii xerox – lei – lei
printuri – lei – lei
badge -uri – lei – lei
product sheet -uri – lei – lei
diplome 100,00 lei 50,00 lei
altele – lei
TOTAL 1.200,00 lei 550,00 lei

Transport Previzionat Realizat
taxi – lei – lei
bus – lei – lei
tren – lei – lei
benzina 500,00 lei 300,00 lei
metrou
TOTAL 500,00 lei 300,00 lei

Protocol Previzionat Realizat
covrigeti+salatini 50,00 lei 50,00 lei
apa 30,00 lei 35,00 lei
suc 25,00 lei 20,00 lei
farfurii unica folosinta 10,00 lei 10,00 lei
pahare unica folosinta 10,00 lei 10,00 lei
cafea 25,00 lei 20,00 lei
ceai 10,00 lei 5,00 lei
altele – lei – lei
TOTAL 160,00 lei 150,00 lei

Acomodare Previzionat Realizat
Mâncare – Felul 1 100,00 lei 90,00 lei
Mâncare – Felul 2 100,00 lei 110,00 lei
Mâncare – Felul 3 100,00 lei 90,00 lei
Băuturi 100,00 lei 110,00 lei
TOTAL 400,00 lei 400,00 lei

Spectacol Previzionat Realizat
Artiști/Interpreți/Executanți – lei – lei
Speakeri – lei – lei
Alte persoane 50,00 lei 50,00 lei
TOTAL 50,00 lei 50,00 lei

Premii Previzionat Realizat
Diplome 100,00 lei 100,00 lei
Panglici – lei – lei
Trofee – lei – lei
Cadouri – lei – lei
Altele – lei – lei
TOTAL 100,00 lei 100,00 lei

50 TOTAL CHELTUIELI 2.660,00 lei 1.950,00 lei
Privire de ansamblu Previzionat Realizat
Logistică 100,00 lei 250,00 lei
Decorețiuni 70,00 lei 65,00 lei
Birotică 80,00 lei 85,00 lei
Comunicare – lei – lei
Materiale promoționale + printuri 1.200,00 lei 550,00 lei
Transport 500,00 lei 300,00 lei
Protocol 160,00 lei 150,00 lei
Acomodare 400,00 lei 400,00 lei
Spectacol 50,00 lei 50,00 lei
Premii 100,00 lei 100,00 lei

51

– lei 200,00 lei 400,00 lei 600,00 lei 800,00 lei 1.000,00 lei 1.200,00 leiComparatia cheltuielilor previzionate și realizate
Previzionat
Realizat

52
VENITURI
Taxa de participare
Previzionat (nr persoane) Realizat Tip bilet Valoare bilet Total Previzionat Total Realizat
25 25 Copil 5,00 lei 125,00 lei 125,00 lei
Adult – lei – lei
Student – lei – lei
Alt tip – lei – lei
TOTAL 125,00 lei 125,00 lei

Publicitate pe timpul programului
Previzionat (nr bucati) Realizat Mod publicitate Suma per bucata Total Previzionat Total Realizat
2 2 Afise 10,00 lei 20,00 lei 20,00 lei
Flyere – lei – lei
Reclame – lei – lei
Prezentari – lei – lei
Roll-up-uri – lei – lei
Altele – lei – lei
TOTAL 20,00 lei 20,00 lei

Vânzarea de produse
Previzionat (nr bucăți) Realizat Nume Produs Suma per bucata Total Previzionat Total Realizat
10 35 Produs 1 20,00 lei 200,00 lei 700,00 lei
Produs 2 – lei – lei
Produs 3 – lei – lei
Produs 4 – lei – lei
Altele – lei – lei
TOTAL 200,00 lei 700,00 lei

Venituri din expoziție
Previzionat (nr bucăți) Realizat Denumire Suma per bucata Total Previzionat Total Realizat
Nr standuri – lei – lei
Nr scaune – lei – lei
Nr birouri – lei – lei
Nr mese – lei – lei

53 Altele – lei – lei
TOTAL – lei – lei

Sponsorizări Companii

Previzionat (nr companii) Realizat Suma Total Previzionat Total Realizat
1 4 500,00 lei 500,00 lei 2.000,00 lei
– lei – lei
– lei – lei
TOTAL 500,00 lei 2.000,00 lei

Finanțări nerambursabile
Suma totală
previzionată Sumă totală
realizată
Nume finanțare 1.000,00 lei 1.500,00 lei
TOTAL 1.000,00 lei 1.500,00 lei

Alte venituri
Previzionat (nr bucati) Realizat Suma Total Previzionat Total Realizat
120,00 lei – lei – lei
– lei – lei
TOTAL – lei – lei

TOTAL VENITURI 1.845,00 lei 4.345,00 lei
Previzionat Realizat
Taxa de participare 125,00 lei 125,00 lei
Publicitate pe timpul programului 20,00 lei 20,00 lei
Vânzarea de produse 200,00 lei 700,00 lei
Venituri din expoziție – lei – lei
Sponsorizări Companii 500,00 lei 2.000,00 lei
Finanțări nerambursabile 1.000,00 lei 1.500,00 lei
Alte venituri – lei – lei

54

55

56 2.3.3. BILANT UL ASOCIAȚI EI PARADIGME EDUCAȚIONALE – 2017

BILANT PRESCURTAT
la data de 31.12.2017
Denumirea indicatorului Nr
rd. Sol
d
la: 01.01.2017 31.12.2017
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct.201+203+205+207+208+233+234 -280-
290-293*) 01
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (ct.211+212+213+214+231+232 -281-291-
293*) 02
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct.261+263+265+267* – 296* ) 03
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 01 + 02 + 03) 04
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct.301+302+303+/ -308+331+332+341+345+346+/ –
348+351+354+356
+357+358+361+/ -368+371+/ -378+381+/ -388-391-392-393-394-395-396-
397-398 +4091 -4428)
05
II.CREANȚE (ct.267* –
296*+4092+411+413+418+425+4282+431**+437**+4382+441**
+4424+4428**+444**+445+446**+447**+4482+451**+453**+4582+461
+473** -491
-495-496+5187)
06
III. INVESTIȚII FINANCIARE PE TERMEN SCURT (ct.501+505+506+508+5113
+5114 -591-595-596-598)
07
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5112+512+531+532+541+542+550) 08
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05 + 06 + 07 + 08) 09
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ DE
PÂNĂ LA UN AN (ct.161+162+166+167+168 –
169+269+401+403+404+405+408+419+421+422+423
+424+426+427+4281+431***+437***+4381+441***+4423+4428***+444
***+446***+
447***+4481+451***+453*** +4581+462+473***+509+5186+519)

11
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII CURENTE NETE (rd. 09 + 10 – 11 –
18) 12
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 04 + 12 – 17) 13
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR -O PERIOADA MAI
MARE DE UN AN (ct.161+162+166+167+168 –
169+269+401+403+404+405+408+419+421+422+423
+424+426+427+4281+431***+437***+4381+441***+4423+4428***+444
***+446***+
447***+4481+451***+453*** +4581+462+473***+509+5186+519)

14
H. PROVIZIOANE (ct. 151) 15
I. VENITURI IN AVANS (rd. 17 + 18), din care : 16
Subvenții pentru investiții (ct. 131+132+133+134+138) 17
Venituri înregistrate în avans (ct. 472) 18
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. CAPITAL (ct. 101) 19 0 0

57 II. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 20
III. REZERVE (ct.106) 21
IV. REZULTATUL REPORTAT REPREZENTAND
EXCEDENTUL/ PROFITUL SAU SOLD C (ct.
117)
22
DEFICITUL/ PIERDEREA REPORTAT(Ă) SOLD D
(ct. 117) 23
V. EXCEDENTUL/ PROFITUL SAU SOLD C (ct.
121) 24
DEFICITUL/ PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR SOLD D (ct.
121) 25
Repartizarea excedentului/ profitului (ct. 129) (rd.27+28) 26
Repartizarea excedentului privind activitatile fara scop patrimonial
(ct. 1291.01) 27
Repartizarea profitului privind activitatile economice (ct. 1292) 28
CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 19+20+21+22 -23+24 -25-26) 29 0 0
Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (C.A.R.) (ct. 113) 30
Fondul pentru ajutor în caz de deces al membrilor Caselor de Ajutor
Reciproc (C.A.R.) (ct. 114)
31
Fondul de rulment al membrilor asociatiilor de proprietari (ct. 115) 32
Alte fonduri privind activitatiile fara scop patrimonial (ct.116) 33
CAPITALURI – TOTAL (rd. 29+30+31+32+33) (04+09+10 -11-14-15-16) 34 0 0
Patrimoniul privat (ct.107) 1) 35
Suma de control F10 : 0 / 0

*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
**) Solduri debitoare ale conturilor respective.
***) Solduri creditoare ale conturilor respective.
1) Se va completa de către persoanele juridice fără scop patrimonial cărora le sunt incidente prevederile Ordinului
ministrului finanțelor publice și al ministrului delegat pentru buget nr. 668/2014 pentru aprobarea Precizărilor privind
întocmirea și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor imobile proprietate privată a statului și a drepturilor reale
supuse inventarierii, cu modificările și completările ulterioare.

ADMINISTRATOR, INTOCMIT,

58

CONTUL PRESCURTAT AL REZULTATULUI
EXERCIȚIULUI
la data de
31.12.2017

Denumirea indicatorilor Nr
rd
. Prevederi
anuale Exercițiul financiar
31.12.2016 31.12.2017
A B 1 2 3
I. Venituri din activitățile fără scop patrimonial 01
II. Cheltuieli privind activitățile fără scop patrimonial 02
III. Rezultatul activităților fără scop patrimonial
Excedent (rd. 01 – 02) 03 0 0 0
Deficit (rd. 02 – 01) 04 0 0 0
IV. Venituri din activitățile cu destinație specială 05
V. Cheltuieli privind activitățile cu destinație specială 06
VI. Rezultatul activităților cu destinație specială
Excedent (rd. 05 – 06) 07 0 0 0
Deficit (rd. 06 – 05) 08 0 0 0
VII. Venituri din activitățile economice *) 09
VIII. Cheltuieli privind activitățile economice *) 10
IX. Rezultatul activităților economice
Profit (rd. 09 – 10) *) 11 0 0 0
Pierdere (rd. 10 – 09) *) 12 0 0 0
X. Venituri totale (rd. 01+ 05 + 09) 13 0 0 0
XI. Cheltuieli totale (rd. 02+ 06+10) 14 0 0 0
XII. Rezultatul net al exercițiului
Excedent / Profit (rd. 13 – 14) 15 0 0 0
Deficit /Pierdere (rd. 14 – 13) 16 0 0 0
Suma de control F20 : 0 / 0

*) Rândurile 09, 10, 11 și 12 sunt prevăzute numai pentru organizațiile sindicale și patronale.

ADMINISTRATOR, INTOCMIT,

59
REPARTIZAREA REZULTATULUI EXERCITIULUI
FINANCIAR

la data de 31.12.2017

Denumirea indicatorilor
Nr.
rd.
Exercițiul financiar

activitati fara
scop
patrimonial activitati cu
destinatie
speciala
activitati
economice
A B 1 2 3
Excedent/ Profit net de repartizat (rd.02 la 04) 01 0 X 0
– rezerva legala 02 X
– acoperirea deficitului/ pierderii contabil(e) 03 X
– alte repartizari prevazute de lege 04 X
Excedent/ Profit nerepartizat 05
TOTAL DE CONTROL (rd.01+05) 06 0 0

Suma de control F21: 0 / 0

ADMINISTRATOR, INTOCMIT,

60
SITUATIA ACTIVELOR IMOBILIZATE PENTRU ACTIVITATILE
FARA SCOP PATRIMONIAL

Elemente de active Nr.
rd. VALOARE BRUTA
Sold la
01 ianuarie

Cresteri Reduceri
Sold la
31 decembrie
(col.5=1+2 -3) Total Din care:
dezmembrari
si casari
A B 1 2 3 4 5
ACTIVE IMOBILIZATE –
TOTAL (rd. 02+07+16)
01
I. IMOBILIZARI
NECORPORALE – TOTAL (rd.
03+04+05+06)
02
X
Cheltuieli de constituire si
cheltuieli de dezvoltare
03
X
Concesiuni, brevete,
licente, marci comerciale si
alte drepturi si valori
similare
04
X
Alte imobilizari
necorporale 05 X
Imobilizari necorporale in
curs 06 X
II. IMOBILIZARI CORPORALE
– TOTAL (rd. 08 la 15)
07
Terenuri si amenajari de
terenuri 08
Constructii 09
Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii
de lucru)
10
Aparate si instalatii de
masurare, control si reglare
11
Mijloace de transport 12
Animale si plantatii 13
Mobilier, aparatura
birotica, echipamente de
protectie si alte active
corporale

14
Imobilizari corporale in
curs 15
III. IMOBILIZARI
FINANCIARE 16 X

61
Elemente de active
Nr
rd
. DEPRECIERI (amortizare si ajustari)

Sold la
01 ianuarie Deprecierea
inregistrata in
cursul exercitiului
Reduceri sau reluari Sold la
31 decembrie
(col.9=6+7 -8)
A B 6 7 8 9
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL
(rd. 02+07+16)
01
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
– TOTAL (rd. 03+04+05+06)
02
Cheltuieli de constituire si
cheltuieli de dezvoltare
03
Concesiuni, brevete, licente,
marci comerciale si alte
drepturi si valori similare
04
Alte imobilizari necorporale 05
Imobilizari necorporale in
curs 06
II. IMOBILIZARI CORPORALE –
TOTAL (rd. 08 la 15)
07
Terenuri si amenajari de
terenuri 08
Constructii 09
Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de
lucru)
10
Aparate si instalatii de
masurare, control si reglare
11
Mijloace de transport 12
Animale si plantatii 13
Mobilier, aparatura birotica,
echipamente de protectie si
alte active corporale
14
Imobilizari corporale in curs 15
III. IMOBILIZARI
FINANCIARE 16
Suma de control F25: 0 / 0

ADMINISTRATOR, INTOCMIT,

62
SITUATIA ACTIVELOR IMOBILIZATE PENTRU ACTIVITATILE
ECONOMICE

Elemente de active Nr.
rd. VALOARE BRUTA
Sold la
01 ianuarie

Cresteri Reduceri
Sold la
31 decembrie
(col.5=1+2 -3) Total Din care:
dezmembrari
si casari
A B 1 2 3 4 5
ACTIVE IMOBILIZATE –
TOTAL (rd. 02+07+16)
01
I. IMOBILIZARI
NECORPORALE – TOTAL (rd.
03+04+05+06)
02
X
Cheltuieli de constituire si
cheltuieli de dezvoltare
03
X
Concesiuni, brevete,
licente, marci comerciale si
alte drepturi si valori
similare
04
X
Alte imobilizari
necorporale 05 X
Imobilizari necorporale in
curs 06 X
II. IMOBILIZARI CORPORALE
– TOTAL (rd. 08 la 15)
07
Terenuri si amenajari de
terenuri 08
Constructii 09
Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii
de lucru)
10
Aparate si instalatii de
masurare, control si reglare
11
Mijloace de transport 12
Animale si plantatii 13
Mobilier, aparatura
birotica, echipamente de
protectie si alte active
corporale

14
Imobilizari corporale in
curs 15
III. IMOBILIZARI
FINANCIARE 16 X

63
Elemente de active
Nr
rd
. DEPRECIERI (amortizare si ajustari)

Sold la
01 ianuarie Deprecierea
inregistrata in
cursul exercitiului
Reduceri sau reluari Sold la
31 decembrie
(col.9=6+7 -8)
A B 6 7 8 9
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL
(rd. 02+07+16)
01
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
– TOTAL (rd. 03+04+05+06)
02
Cheltuieli de constituire si
cheltuieli de dezvoltare
03
Concesiuni, brevete, licente,
marci comerciale si alte
drepturi si valori similare
04
Alte imobilizari necorporale 05
Imobilizari necorporale in
curs 06
II. IMOBILIZARI CORPORALE –
TOTAL (rd. 08 la 15)
07
Terenuri si amenajari de
terenuri 08
Constructii 09
Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de
lucru)
10
Aparate si instalatii de
masurare, control si reglare
11
Mijloace de transport 12
Animale si plantatii 13
Mobilier, aparatura birotica,
echipamente de protectie si
alte active corporale
14
Imobilizari corporale in curs 15
III. IMOBILIZARI
FINANCIARE 16

Suma de control F25: 0 / 0

ADMINISTRATOR, INTOCMIT,

64

Precizări ANAF, privind bilanțul
I. Cadrul legal:
1. Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) și art. 28 alin. (6) din Legea contabilității nr. 82/1991,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanele juridice fără scop patrimonial au
obligația să întocmească situații financiare anuale, potrivit reglementărilor contabile aplicabile*,
situații financiare care se compun din bil anț și contul rezultatului exercițiului.
2. Potrivit prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, pentru organizațiile patronale și sindicale, precum și
pentru alte catego rii de organizații fără scop patrimonial, care nu desfășoară activități economice,
Ministerul Finanțelor Publice aprobă un sistem simplificat de raportare financiară.
3. Potrivit prevederilor pct. 3 alin. (1) din Anexa nr. 1 la OMEF nr. 1969/2007 privind aprobarea
Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cu modificările și
completările ulterioare, persoanele juridice fără scop patrimonial întocmesc situații financiare
anuale care cuprind:
– bilanț,
– contul rezultatului e xercițiului.
4. Potrivit prevederilor pct. 3 alin. (2) din Anexa nr. 1 la OMEF nr. 1969/2007 privind aprobarea
Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cu modificările și
completările ulterioare, organizațiile patrona le și sindicale, precum și alte organizații fără scop
patrimonial, care nu desfășoară activități economice, întocmesc situații financiare anuale
simplificate care cuprind:
– bilanț prescurtat,
– contul prescurtat al rezultatului exercițiului.
5. Potrivit pre vederilor art. 1 alin. (3) din OMEF nr. 1969/2007 privind aprobarea Reglementărilor
contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cu modificările și completările
ulterioare, pentru activitățile economice desfășurate, potrivit legii, de către persoanele juridice
fără scop patrimonial, aceste reglementări se completează, după caz, cu Reglementările
contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare.
6. Potrivit prevederilor art. 12 din OMFP nr. 470/ 2018 privind principalele aspecte legate de
întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale
operator ilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, precum și pentru

65 modificarea și completarea unor reglementări contabile, persoanele juridice fără scop patrimonial
întocmesc situații financiare anuale la
31 decembrie având în vedere, pe lângă reglementările aplicabile acestora, și prevederile generale
cuprinse la pct. I.1.3. din Anexa nr. 1, precum și prevederile cuprinse în Anexa nr. 5 la ordin.
II. Prevederi generale legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare an uale de către
persoanele juridice fără scop patrimonial
1. Situațiile financiare anuale cuprind:
– bilanț (cod F10/1),
– contul rezultatului exercițiului (cod F20/1).
Acestea vor fi însoțite de formularele prevăzute la pct. 3.
2. Organizațiile patronale și sindicale, precum și alte categorii de organizații fără scop
patrimonial, care nu desfășoară activități economice, cu excepția persoanelor juridice fără scop
patrimonial de utilitate publică, întocmesc situații financiare anuale simplifica te care cuprind:
– bilanț prescurtat (cod F10),
– contul prescurtat al rezultatului exercițiului (cod F20).
Acestea vor fi însoțite de formularele prevăzute la pct. 3.
3. Situațiile financiare încheiate de persoanele juridice fără scop patrimonial la 31.12.201 7 vor fi
însoțite de următoarele formulare:
– Repartizarea rezultatului exercițiului financiar (cod F21),
– Situația activelor imobilizate pentru activitățile fără scop patrimonial (cod F25),
– Situația activelor imobilizate pentru activitățile economice (cod F2 6).
4. Situațiile financiare încheiate de persoanele juridice fără scop patrimonial la 31.12.2017 se
semnează de persoanele abilitate potrivit legii, precum și de către administratorul sau persoana
care are obligația gestionării entității.
5. Situațiile financiare încheiate de persoanele juridice fără scop patrimonial la 31.12. 2017 vor fi
însoțite de raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz,
precum și de procesul –verbal al adunării generale privind a probarea situațiilor financiare anuale,
semnate, conform legii.
6. Situațiile financiare încheiate de persoanele juridice fără scop patrimonial la 31.12.2017 vor fi
însoțite de o declarație scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru
întocmirea situațiilor financiare anuale în conformitate cu Reglementările contabile pentru
persoanele juridice fără scop patrimonial.

66 7. Formatul electronic al situațiilor financiare încheiate de persoanele juridice fără scop patrimonial
la 31.1 2.2017 se obține prin folosirea programului de asistență elaborat de Ministerul Finanțelor
Publice, cu ajutorul căruia se generează un fișier de tip PDF având atașat un fișier xml și un fișier
cu extensia zip. Fișierul cu extensia zip va conține raportul a dministratorilor, raportul de audit sau
raportul comisiei de cenzori, după caz, procesul –verbal al adunării generale privind aprobarea
situațiilor financiare anuale, precum și declarația prevăzută la pct. 6, scanate alb – negru, lizibil,
și cu o rezolu ție care să permită încadrarea în limita a 9,5 MB a fișierului PDF la care este atașat
fișierul zip. Fișierul zip atașat situațiilor financiare anuale nu va conține parolă.
8. Programul de asistență este pus la dispoziția persoanelor juridice fără sco p patrimonial în mod
gratuit de către unitățile teritoriale ale
Ministerului Finanțelor Publice sau poate fi descărcat de pe serverul de web al Ministerului
Finanțelor Publice, de la adresa www.mfinante.ro.
9. Persoanele juridice fără scop patrimonial vor depune situațiile financiare încheiate la 31.12.2017,
însoțite de înscrisurile prevăzute la pct. 3, 5 și 6, la registratura unităților teritoriale ale
Ministerului Finanțelor Publice sau la oficiile poștale, prin scrisori cu valoare declarată, sau numai
în formă electronică, pe portalul www.e -guvernare.ro, având atașată o semnătură electronică
extinsă.
10. Persoanele juridice fără scop patrimonial care depun situațiile financiare la registratura
unităților teritoriale ale Ministerului Fin anțelor Publice sau la oficiile poștale, prin scrisori cu
valoare declarată, le vor depune pe suport magnetic, împreună cu situațiile financiare listate cu
ajutorul programului de asistență elaborat de Ministerul Finanțelor Publice, însoțite de înscrisu rile
prevăzute la pct. 3, 5 și 6, semnate, potrivit legii.
11. Erorile constatate după depunerea situațiilor financiare se corectează la data constatării lor,
potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
12. Termenul pentru depunerea situațiilor financiare la unitățile teritoriale ale Ministerului
Finanțelor Publice, este de 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar.
13. Potrivit prevederilor art. 3 din OMEF nr. 1969/2007 privind aprobarea Reglementărilor
contabile pentru persoanele ju ridice fără scop patrimonial, cu modificările și completările
ulterioare, situațiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial de utilitate
publică, potrivit legii, sunt supuse auditului financiar, care se efectuează de către auditori
financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, în condițiile legii, cu respectarea reglementărilor
contabile aplicabile persoanelor juridice fără scop patrimonial.

67 14. Persoanele juridice fără scop patrimonial vor completa codul privi nd activitatea desfășurată,
potrivit Clasificării activităților din economia națională – CAEN.
15. Persoanele juridice fără scop patrimonial care nu au desfășurat activitate de la constituire până
la sfârșitul exercițiului financiar de raportare nu întocmesc situații financiare anuale, respectiv
situații financiare anuale simplificate, urmând să depună în acest sens o declarație la unitățile
teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului
financi ar.
16. Formatul electronic al declarației prevăzute la pct. 15 se obține prin folosirea programului
de asistență elaborat de Ministerul
Finanțelor Publice.
17. Declarația prevăzută la pct. 15 se depune la registratura unităților teritoriale ale Ministerului
Finanțelor Publice sau la oficiile poștale, prin scrisori cu valoare declarată, sau numai în formă
electronică, pe portalul www.e -guvernare.ro, având atașată o semnătură electronică extinsă.
18. Nedepunerea situațiilor financiare la 31 decembrie sau a declarațiilor, după caz, se
sancționează conform prevederilor art. 42 din
Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
19. Persoanele juridice fără scop patrimonial care conduc contabilita tea în partidă simplă potrivit
prevederilor Anexei nr. 2 la OMEF nr.
1969/2007 privind aprobarea Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop
patrimonial, cu modificările și completările ulterioare, nu întocmesc situații financia re anuale.
–––––
* Începând cu data de 01.01.2018 intră în vigoare Reglementările contabile pentru persoanele
juridice fără scop patrimonial, aprobate prin OMFP nr 3.103/ 24.11.2017 (publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 984/ 12.12.2017). La data menționată se abrogă OMEF nr.
1969/2007 privind aprobarea Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop
patrimonial, cu modificările și completările ulterioare.

68 BIBLIOGRAFIE

• Bordeianu,Mihai, Învățământul Românesc În Date ,Ed.Junimea,Iași,1971
• Legea 221/2008 Pentru Aprobarea Oug. Nr 15/2008 Privind Cresterile Salariale Ce Se Vor
Acorda În Anul 2008 Și Anul 2009 Personalului Didactic Din Învățământ
• Legea Nr.500/ 2002 Privind Finanțele Publice
• Oug. 45/2003 Privind Fin anțele Locale
• Ștefura, Gabriel – „Proces bugetar public”, Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași,
2007
• https://laurentiumihai.ro
• https://www.fiscalitatea.ro
• http://edu.ro
• http://www.mfinante.ro
• https://www.anaf.ro
• Legea contabilitatii nr. 82/1991 cu modificarile si completarile ulterioare
• http://contabilul.manager.ro
• http://www.conta.ro
• Ordonanta nr. 26 din 30/01/2000 cu privire la asociatii si fundatii;
• Ordinul nr. 1.829 din 22/12/2003 pentru aprobarea Reglementarilor contabile pentru
persoanele juridice fara scop patrimonial – cu aplicabilitate pana la data de 31/12/2007;
• Codul fiscal din 22/12/2003 cu modificarile si completarile ulterioare;
• Legea nr. 246 din 18/07/2005 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la
asociatii si fundatii;
• Ordinul nr. 1.969 din 9 noiembrie 2007 privind aprobarea Reglementarilor contabile pentru
persoanele juridice fara scop patrimonial – cu aplicabilitate de la 01/01/2008;
• Legea 1/2011 Legea Învățământului, cu modificările ulterioare