Cap. I Descrierea generală a unități de producție [614588]
Cap. I Descrierea generală a unități de producție
1.1 Localizarea generală și situația administrativă
Unitatea de bază II Dorniș oara, care face obiectul acestui studiu, provine din vechiul Ocol
silvic Dorna -Candrenilor, din cadrul Direcției silvice Suceava a Regiei Naționale a
Pădurilor -Romsilva din care 2750,2 ha la amenajarea precedentă și 1277,5,0 la amenajarea
actuală astfel c ă la actuala amenajare suprafața unității de bază în studiu este de 4027,7 ha.
Din punct de vedere administrativ Unitatea de bază II Dornișoara este situată la limita
sud-vestică a județului Suceava, pe teritoriul comunei Poiana Stampei. Aceste păduri sun t situate
în bazinul superior al pârâului Dorna și ai afluenților săi principali din această zonă: Negrișoara și
Dornișoara. Bazinul Dornei este închis în partea sud -vestică de masivele muntoase Călimani și
Bârgău, până la trecătoarea Tihuța.
Puncte
card inal
e Vecinătăți Limite
Hotare Felul Denumirea
N O.S. Dorna Candrenilor naturală culme, pârâu Culmea Dornișoara,
Pârâul Muncel
E O.S. Dorna Candrenilor naturală pârâu Pârâul Dornișoara
S O.S. Dorna
Candrenilor,
Primăria Mărișelu naturală pârâu Pârâul Cicero,
Pârâul Mărișelu,
Pârâul Calu
V O.S. Dorna Candrenilor artificiala limita
rezervație Parcul N ațional
Călimani
Geografic, pădurile sunt situate în grupa Carpaților Orientali, Munții Călimani și
Munții Bârgăului(Culoarul Bârgău –Dorna -Moldova), în bazinul râului Dorna.
Administrarea acestor păduri este asigurată de către Ocolul silvic comunal Josenii
Bârgăului. Fondul forestier în studiu este proprietate publică a unităților administrativ teritoriale,
respectiv al comunei Josenii Bârgăului, și este administrat de Ocolul Silvic Comunal Josenii
Bârgăului, sub îndrumarea I.T.R.S.V. teritorial.
1.2 Studiul condițiilor staționale
1.2.1 Condiții geologice si geomorfologice
În raza teritorială a U.P. II Dornișoara î n ceea ce privește stratele geologice, se
evidențiază zona flișului – Culoarul Bârgău -Dorna -Moldova respectiv -Munții Bârgăului și în
zona vulcanică -Munții Căliman.
a) Zona flișului:
Munții Bârgăului : sunt alcătuiți din fliș cutat în oligocenul superior –
miocen inferior, străpuns și acoperit parțial cu roci vulcanice. Prin eroziunea selectivă, în rocile
mai moi ale flișului ce apar la suprafață acolo unde lipsesc învelișurile și intruziunile vulcanice,
s-a format un relief sedimentaro -vulcanic de tip Bârgău. Rocile sunt gresii compacte cu ciment
calcaros în alternanță cu marne. În masa flișului apar numeroase intruziuni vulcanice de andezite
cu amfiboli și tufuri vulcanice.
b) Zona vul canică
Munții Căliman : s-au format începând cu tortonianul inferior când, activitatea vulcanică
ajunge la paroxism și ține cu intermitență până la sfârșitul pliocenului. În această perioadă s -a
format un imens material efuziv, constând din lave andezi tice, riolitice, bazaltice, dar și tufuri și
aglomerate. Z ona este bogată în ape mineralizate, care s -au format după stingerea activității
vulcanice propriu -zise : mofete, adică emanații de CO 2 liber sau dizolvat în apele care circulă
prin fisurile rocilor , dând apoi izvoare la suprafață, care se încarcă cu bicarbonați de sodiu,
potasiu, calciu, fier, din rocile prin care trec. Ele sunt denumite borcuturi și apar la zi nu numai în
zona ocupată de eruptiv, ci și în zonele învecinate.
În general substraturile litologice care se întilnesc în teritoriul analizat sunt constituite din
roci dure care se dezagregă cu greutate, întârziind procesul de solificare.
În raza unității de bază se exploatează piatră de carieră (andezite) în cariera de la
Dornișoara.
Geomorf ologie
Zona muntoasă a U.B. II Dornișoara aparține Carpaților Orientali și anume, așa cum s -a
mai arătat, este situat în zona munților
înalți -Căliman și mijlocii -Munții Bârgăului.
Munții Călimani prezintă cele mai
mari înălțimi ale masivelor vulcanice din
România culminând în Pitrosul Călimanilor,
2100m. În general, în relieful Munților
Căliman, se pun în evidență două mari
trepte de relief : conurile vulcanice și
platourile de la poalele acestora. Ag enții
externi au modificat relieful inițial, apărând
văi de diferite tipuri, dezvoltându -se un
relief vulcanic complex și variat. Formele
de relief cele mai frecvent întâlnite în această zonă sunt versanții puternic înclinați și abrupți.
Culmile sunt ascuț ite și stâncoase cu numeroase ridicători conice, denumite de localnici ascuțite,
pietre.
Pe culmile Călimanilor apar, din loc în loc, stânci cu forme bizare, cu aspect neuniform,
rezultate în urma dezagregării aglomeratelor vulcanice, sub influenț a climei aspre, specifică
înălțimilor. Versanții vârfurilor principale sunt acoperiți de o cuvertură groasă de grohotișuri
formată prin dezagregări intense. Datorită altitudinii mari și a climei aspre vegetația forestieră
îmbracă numai parțial formele de r elief fiind înlocuită treptat cu pășunea alpină (goluri de
munte).
Munții Bârgăului aparțin marii unități gromorfologice a culoarului
Bârgău -Dorna -Moldova care reprezintă o mare zonă de discontinuitate geografică. Acești munți
formează o arie de tranziție coborâtă între munții Rodnei și Călimani. Relieful are un caracter
larg vălurit, cu forme structurale monoclinale și martori vulcanici.
Munții Bârgăului au caracter de munți cu înălțimi mijlocii și mici, particularitate
determinată de prezența structurii cutate a flișului paleogen, străpuns și acoperit de roci
vulcanice.
Prin eroziune și denudație relieful primar a fost supus unei puternice transformări,
prezentându -se, în raza ocolului, ca un platou, între Dorna și Teșna, constituit din trepte ce
coboar ă către depresiunea Dornelor. Formele de relief cele mai frecvent întâlnite sunt versanții
ușor ondulați de cu înclinări de 15 -20g. Culmile sunt domoale pe alocuri, cu ridicături rotunjite
denumite măguri.
Pădurile îmbracă numai în parte versanții, plato urile și locurile așezate fiind defrișate
pentru a se obține locuri de pășune.
Fiind munți joși, situați între două masive muntoase de mare înălțime (Călimani și Rodna)
munții Bârgăului au permis trecerea cu ușurință din bazinul Bistriței în bazinul Someșu lui prin
pasul (trecătoarea) Tihuța (1170,6 m). Această trecere este utilizată de multă vreme, iar în anul
1783 statul austriac a început construcția șoselei Câmpulung -Vatra Dornei -Bistrița.
Cele mai reprezentative înălțimi sunt: vf. Buba (1663 m) și vf. C ornului (1450 m).
Privit în ansamblu, relieful U.B. în studiu, este predominant muntos.
Forma geomorfologică predominantă este versantul ondulat, cu înclinări repezi, panta
medie fiind de 25 grade. Media altitudinală este de 1300 m, maxima fiind de 1560 m (u.a. 80A și
96D), iar minima de 993 m ( u.a.77A).
1.2.2 Condiții climatice
În mod evident, pe fondul zonalității climatice, relieful imprimă o gradare altitudinală în
variația elementelor climatice. Având în vedere amplitudinea altitudinală în care se desfășoară
U.P. în studiu – de la 1000m la 1600m – întâlnim climatul specific munților mijlocii.
– clima munților mijlocii (împăduriți) (IV C) – se caracterizează printr -un regim moderat
al oscilațiilor temperaturii aerului, temperature medie anuală se me nține pozitivă, iarna gradienții
termici verticali au valori medii reduse (0,3 – 0,4 0/100m), deseori producându -se inversiuni de
temperatură și izotermii. În aceste situații deseori, deasupra stratului inferior de aer rece și umed
predomină timpul senin, cu soare și temperature relative mai ridicate (în ianuarie, la înăltimi
cuprinse între 1400 – 1600 m, temperature medie se menține între -5 și -60). Primăvara, din cauza
consumului mare de căldură necesar pentru topirea zăpezilor și a răcirii adiabatice, aerul este mai
rece decât toamna cu 2…40. Vara, din cauza dezvoltării curenților ascendenți și a răcirii
adiabatice corespunzătoare a aerului, gradienții termici verticali au valori mai mari decât în
celelalte anotimpuri (0,6 – 0,7 0/100m), umezeala relati vă se mentine mare, iar precipitațiile
cresc, repartizându -se cu precădere pe pantele opuse ale munților. Versanții expuși frontogenezei
și advecțieimaselor umede din vest, deci versanții orientați spre NV, V și SV sunt frecvent
acoperiți de nori, din care cad ploi intermitente de lungă durată. Pe pantele adăpostite, orientate
spre E, chiar în faza advecției aerului umed, oceanic, predomină timpul senin. Astfel de climat
este specific celei mai mari părți a teritoriului studiat. În cele ce urmează se face o prezentare mai
detaliată a elementelor climatice cu date de la stația meteorologică Vatra Dornei și din Atlasul
Climatologic.
1.2.3 Condiții edafice
Evidența tipurilor de sol este prezentată în tabelul 4.3.1.1 :
Evidența tipurilor de sol
Nr.
crt. Clasa de
soluri Tipul de
sol Subtipul
de sol Codul Succesiunea
orizonturilor Suprafața
ha %
1 CAMBISOLURI districambosol tipic 3201 Ao-Bv-C(R) 2254,70 56,2
umbric 3202 Au-Bv-C(R) 661,60 16,5
litic 3206 Ao-Bv-R 2,30 0,1
gleic 3210 Ao-BvGo -CGr 586,80 14,6
Total districambosol – – 3505,4 87,4
TOTAL CAMBISOLURI – – 3505,4 87,4
2 SPODISOLURI prepodzol tipic 4101 Aou-Bs-C(R) 463,10 11,5
Total prepodzol – – 463,10 11,5
TOTAL SPODISOLURI – – 463,10 11,5
3 HIDRISOLURI Gleisol distric 7201 Ao-A/Go -Gr 37,20 0,9
histic 7211 T-A-Gr 6,50 0,2
Total Gleic – – 43,70 1,1
TOTAL HIDROMORFE – – 43,70 1,1
TOTAL GENERAL U.B. II Dornișoara 4012,20 100
Se observă faptul că solurile din cuprinsul U.P. sunt în majoritate cambisoluri
(districambosol), soluri care, alături de condițiile climatice favorabile, oferă condiții bune pentru
dezvoltarea vegetației forestiere.
Spre limita superioară a pădurilor apar și spodisolurile sp ecifice climatului mai aspru, iar
în zonele mai joase, cu exces de apă, apar solurile hidromorfe.
Descrierea principalelor tipuri și subtipuri de sol
Condițiile climatice, geologice, geomorfologice și de vegetaț ie existente au dus la
formarea unei game relativ restrânse de soluri, reprezentate la nivelul U.P. II Dornișoara, doar
prin districambosoluri (clasa cambisoluri) – a se vedea tabelul 4.3.1.1. Dintre districambosoluri,
se întâlnesc subtipurile tipic și gle ic, a căror descriere este prezentată în continuare.
Districambosolul tipic (56.2% din suprafața UB II Dornișoara), cod 3201, cu profil
Ao-Bv-R(C), este format pe roci acide, bogate în minerale feromagneziene, andezite, șisturi
cristaline, micașisturi, po rfirite, gresii, marne, calcare feromagneziene și altele, pe versanți cu
expoziții și pante diverse, este un sol puternic acid (3,5 -5,8), moderat la foarte humifer, cu un
conținut de humus (moder) de 9,8 – 14,3 % pe grosimea de 10 -17 cm, oligomezobazic cu un grad de
saturație în baze V= 30 – 54 % , mijlociu la foarte bine aprovizionat în azot total (0,50 – 0,73 g%),
luto-nisipos la lutos, de bonitate superioară și mijlocie pentru molid, brad și fag. Bonitatea
mijlocie este determinată de volumul edafic mijlo ciu ca urmare a prezenței scheletului pe profil
în proporție de 25 – 50 %. În aceste condiții se recomandă compoziții țel diferențiate pe etaje de
vegetație, dar condiționate și de volumul edafic al solului.
Prepodzolul tipic (463,10 ha din suprafața U.B. I) cod 4101 cu profil Aou -Bs-R, apare pe
versanți cu expoziții și pante variabile. Substratul litologic este format din gresii silicioase,
cuarțoase și feruginoase.
Datorită climatului umed, răcoros și cu precipitații abundente, alterarea mineralelor
primare este intensă, ajungând până la distrucția silicaților primari și migrarea oxizilor de fier și
de aluminiu, sub acțiunea acizilor fulvici ușor solubili în sol. Oxizii liberi se acumulează în
orizontul B unde datorită reacției acide are loc și o alt erare intensă a silicaților primari, astfel
încât orizontul B este un orizont humico -alumino -feriiluvial cât și un orizont de alterare pe loc a
mineralelor primare.
Orizontul Aou are grosimi de 10 – 15 cm și este de culoare cenușiu – negricioasă,
prezentâ nd grăunți de cuarț lipsiți de pelicule de humus. Orizontul Bs are grosimi de 55 – 80 cm,
culoare brun – ruginie spre partea superioară și ruginiu – gălbuie spre partea inferioară. Textura
este mijlocie către grosieră, slab diferențiată pe profil. Structur a este slabă, sunt permeabile și
bine aerisite, sunt biologic mai active decât podzolurile.
Humusul este de tip brut, conținutul de humus în orizontul Aou este ridicat. Gradul de
saturație în baze este la nivel oligo -oligomezobazic, mai ridicat în orizont urile inferioare.
Aciditatea este foarte puternică în orizontul Ao și puternică în partea de jos a orizontului Bs. Sunt
soluri mijlociu profunde și profunde, slab scheletice sau semischeletice. Aprovizionarea cu azot
total este foarte bună. Fertilitatea lo r este cel mult mijlocie. Bonitatea este mijlocie spre
superioară pentru molid și brad și inferioară pentru fag. Factorii limitativi sunt aciditatea ridicată
și troficitatea submijlocie.
1.2.4 Conditiile stationale
Tipurile de stațiune identificate în cuprinsul U.B. II Dornișoara sunt evidențiate în tabelul
4.4.3. („Lista u.a. pe tipuri de stațiuni și sol“), precum și în tabelul 4.4.1.1. („Evidența și
răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune“), prezentate mai jos.
Teritoriul U.B. este situat în două etaje de vegetație și anume :
– montan de molidișuri(F M3) –––––––––– 3018,70 ha – 75% ;
– montan de amestecuri de molid, brad și fag(F M2) ––993,50 ha – 25% ;
Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de staț iune
Tabelul 4.4.1.1.
Nr.
crt. T i p u l d e s t a ț i u n e Tipul
de sol Bonitatea [ha] Total
Cod D i a g n o z ă Inf.
[ha] Mijl.
[ha] Sup.
[ha] [ha] %
2 2311 Montan de molidișuri Bi, podzolic
cu humus brut edafic submijlociu și
mic cu Vaccinium 4101 450,90 – – 450,90 11
3 2332 Montan de molidișuri Bm, brun acid
edafic submijlociu cu
Oxalis -Dentaria ± acidofile 3201
3202 – 1011,30 – 1011,30 25
4 2333 Montan de molidișuri Bs, brun acid
și andosol edafic mare și mijlociu cu
Oxalis -Dentaria ± acidofile 3201 – – 1470,80 1470,80 37
5 2530 Montan de molidișuri Bm, brun
podzolic – criptopodzolic, excesiv
umezit freatic, cu Politrichum
dominant 4101
7201
7211 – 55,90 – 55,90 1
6 2540 Montan de molidișuri Bs, brun acid
edafic mare, cu drenaj imperfect 3210 – – 29,80 29,80 1
Total FM3 ha 450,90 1067,20 1500,60 3018,70 75
% 15 35 50 100
7 3332 Montan de amestec Bm, brun edafic
mijlociu, cu Asperula – Dentaria 3201 – 19,40 – 19,40 1
8 3333 Montan de amestecuri Bs, brun
edafic mare, cu Asperula – Dentaria 3201
3206
3210 – – 420,30 420,30 10
9 3640 Montan de amestecuri Bs(m), brun
divers, cu drenaj imperfect, edafic
mijlociu și foarte mare 3210 – – 553,80 553,80 14
Total FM2 ha – 19,40 974,10 993,50 25
% – 2 98 100
T O T A L U. B. ha 450,90 1086,60 2474,70 4012,20 100
% 11 27 62 100
Toate tipurile de stațiuni din cuprinsul U.B. se regăsesc în sistematica actuală.
Se observă ponderea mare a stațiunilor de productivitate superioară și mijlocie, care
reprezintă 89% din totalul stațiunilor, ceea ce reflectă condiț iile bune pentru dezvoltarea
vegetației forestiere existente în cuprinsul U.P. II. Descrierea tipurilor de stațiune este prezentată
continuare.
1.3 Studiul vegetației forestiere
1.3.1.Formați forestiere si tipuri naturale fundamentale de pădure
Tipurile de pădure identificate în cuprinsul U.B. sunt consemnate în „Evidența tipurilor de
pădure” (tabelul 4.5.1.1.), și în „Lista u.a. pe tipuri de stațiuni și păduri” (tabelul 4.5.2). Sunt
prezentate și evidența formațiilor forestiere (tabelul 4.5.4.), pr ecum și „Lista unităților
amenajistice în raport cu caracterul actual al tipului de pădure” (tabelul 4.5.3.).
4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure
Tabelul 4.5.1.1.
Nr.
crt. Tip de
stațiune
(cod) T i p u l d e p ă d u r e Productivitate naturală Total
Cod D e n u m i r e Inf.
[ha] Mijl.
[ha] Sup.
[ha] [ha] [%]
1. 2333 111.1 Molidiș normal cuOxalis
acetosella (s) – – 1470,80 1470,80 37
2. 2540 111.2 Molidiș cu Oxalis acetosella
pesoluri cu gleizare
pronunțată (s) – – 29,80 29,80 1
3.
2332 111.3 Molidiș de altitudine mare cu
Oxalis acetosella (m) – 838,10 – 838,10 21
4. 111.4 Molidiș cu Oxalis acetosella
pe soluri schelete (m) – 173,20 – 173,20 4
5. 2530 113.1 Molidiș cu Polytrichum(m) – 55,90 – 55,90 1
6.
2311 115.2 Molidiș de limită cu Oxalis și
Vaccinium (i) 366,00 – – 366,00 9
7. 115.3 Molidiș cu Vaccinium
myrtillus(i) 84,90 – – 84,90 2
8.
3333 121.1 Molideto -brădet normalcu
floră de mull (s) – – 3,20 3,20 –
9. 121.3 Molideto -brădet cu Oxalis
acetosella (s) – – 317,80 317,80 8
10. 3640 122.1 Molideto -brădet cu mușchi și
Vaccinium myrtillus (s) – – 23,20 23,20 1
11. 3333 131.1 Amestec normal de rășinoase
șifag, cu floră de mull (s) – – 99,30 99,30 2
12. 3640 131.3 Amestec de rășinoase și fag
pe soluri gleizate (s) – – 530,60 530,60 13
13. 3332 134.1 Amestec de rășinoase și fag,
pe soluri schelete (m) – 19,40 – 19,40 1
T O T A L U. B. [ha] 450,90 1086,60 2474,70 4012,2 100
[%] 11 27 62 100
Toate tipurile de pădure se regăsesc în sistematica actuală.
Cel mai răspândit tip de pădure molidișul normal cu Oxalis acetosella 37 % din suprafața
U.B., care este sub raportul productivității și de productivitate superioară. Acest tip și molidișul
de altitudine mare cu Oxalis acetosella ocupă peste 58% din suprafața U.B. fapt ce face ca
această unitate de bază să cuprindă un fond valoros atât ca productivitate cât și ca varietate de
sortimente de lemn având în vedere și amestecurile montane de rășinoas e și fag.
Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure
Tabelul 4.5.4.1.
Formatia
forestiera C A R A C T E R U L A C T U A L A L T I P U L U I D E P A D U R E
Terenuri
goale T O T A L Natural fundamental de prod. Partial
derivat Total
derivat de
prod. Artificial de prod. Tanar
nedefinit Total
padure
Sup. Mij. Inf. Subprod Sup Mij Inf. Sup.+Mij Inf.
Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha %
00 15,5 15,5
100
11MOLIDISURI
PURE 886,4 834,6 447,9 49,5 695,7 18,1 60,3 2992,5 26,2 3018,7 75
29 28 15 2 23 1 2 99 1 75
12MOLIDETO –
BRADETE 110,8 22,1 210,7 343,6 0,6 344,2 9
32 6 62 100 9
13AMESTECURI
MOLID -BRAD -FAG 291 1,3 26,6 326,2 645,1 4,2 649,3 16
45 4 51 99 1 16
TOTAL UP 1288,2 835,9 447,9 98,2 1232,6 18,1 60,3 3981,2 46,5 4027,7 100
% 33 21 11 2 31 2 99 1 100
ha 2572 98,2 1250,7 60,3 3981,2 46,5 4027,7 100
% 65 2 31 2 99 1 100
Se observă că molidișurile pure precum și amestecurile de rășinoase și rășinoase cu fag
sunt formațiile forestiere caracteristice pentru U.P. II Dornișoara, ceea ce arată potențialul mare
al staț iunilor din cadrul U.P., favorabile creșterii și dezvoltării unor specii cu caractere economice
și ecologice valoroase. De asemenea, acest potențial este bine valorificat de gospodărirea silvică,
după cum indică lipsa arboretelor derivate și suprafața redu să a arboretelor subproductive.
Caracterul actual al tipului de pădure identificat s -a stabilit în funcție de modul de
regenerare și productivitatea elementului majoritar din structura fiecărui arboret în parte și ținând
cont și de compoziția arboretelor. Se remarcă preponderența natural fundamentale, dar și
ponderea mare a arboretelor artificiale în raport cu condițiile naturale existente. Această situație
este rodul gospodăririlor anterioare, care au promovat tăierile rase și regenerarea arboretelor pe
cale artificială, dar și a doborâturilor frecvente și însemnate ca suprafață, care au fost urmate de
împăduriri.
1.3.2.Analiza structurii actuale a fondului forestier
Suprafața total ặ a fondului forestier este de 7964.5,1 ha.
Din punct de vedere administrativ, p ặdurile aparțin Ocolului Silvic comunal Josenii
Bargaului,ocol cu structură privată,apartinand de Directia Silvica Bistrita -Nasaud.
Suprafața unit ặții de producție se afl ặ în raza comunei Tihuta si face pa rte
din zona muntoasă a Carpaților Orientali și anume, așa cum s -a mai arătat, este situat în zona
munților înalți -Căliman și mijlocii -Munții Bârgăului.
Administrativ U.P. este arondat pe 4 cantoane aparțin ậnd districtului III Colbu, astfel avem
cantonul Tinov cu o suprafata de 718 ha ,cantonul Muncel cu o suprafata de 995.1 ha, cantonul Arsita cu
1489.9 ha și cantonul Poiana Negri cu o suprafata de 824.4 ha.
Tipurile de p ặdure înt ậlnite sunt molidișurile pure,molideto -bradete si amestecurile
între r ặsinoase și foioase cum fagul,paltinul de munte,ulmul de munte,cu bradul si molidul.
Cap. 2. Proiectarea activități de exploatare a parchetului 1231 Locurele
2.1.Caracterizarea condițiilor de lucru din parchet
2.1.1. Amplasarea parchetului și situația teritorial administrativă
Obiectul prezentului proiect îl constituie parchetul 1231 Locurele, cu o suprafață
De 11.10 ha. delimitat în cuprinsul unității amenajistice : 45B,din cadrul U.P. II Dornisoara
, Ocolul Silvic comunal Josenii Bargaului..
Ocolul Silvic comunal Josenii Bargaului este situat în Carpații Orientali.
Este constituit din 4 districte separate între ele în spațiu. U.P. II Dornisoara cuprinde arboretele
din bazinul pârâului cu acelaș i nume. Administrativ este arondat districtului I Joseni aparținând
O.S. comunal Josenii Bargaului..
Din punct de vedere administrativ, Ocolul Silvic este subordonat Directiei Silvice Bistrita.
Ocolul se află în întregime pe raza județului Bistrita.
Limit ele și hotarele unității de producție sunt bine conturate și clare .
2.1.2. Caracteristici fizico – geografice ale condițiilor de lucru
Stabilirea tehnologiei de exploatare adecvată cerințelor de gospodărire ale pă durii de pe
cuprinsul unui parchet trebuie să se bazeze, în primul rând, pe cunoașterea condițiilor generale de
lucru, respectiv caracteristici ale factorilor fizico -geografici, ale silvotehnicii aplicate, precum și
ale factorilor tehnico -economici
Pentru unitatea amenajistică 45B în care se găsește situat parchetul , tipul de stațiune caracteristic
este 3332 “ Montan de amestec Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula – Dentaria”, iar tipul de
pădure 1321 „Amestec de rășinoase și fag, pe soluri schelete (m)” .
Arboretul ce se dezvoltă la nivelul acestor unități amenajistice este natural fundamental de
productivitate mijlocie, relativ -plurien, a căror compoziție actuală este: 9MO 1FA și se are în
vedere următoarea compoziție țel: 9MO 1FA
În ceea ce pri vește vârsta, proveniența, caracteristicile dendrometrice, precum și cele structurale
acestea au fost preluate din Amenajamentul U.P. II Dornisoara respectiv din descrierea parcelară
a u.a. 45B și sunt prezentate în tabelul ce urmează.
Sub aspect fizi co-geografic în caracterizarea condițiilor de lucru dintr -un parchet trebuie să
fie luați în considerare factorii geomorfologici, climatici și edafici.
DESCRIEREA STAȚIUNII ȘI ARBORETULUI
45B 11.10 HA GF.1 -1C SUP:A TS:3332
TP:1321
SOL :3201 Versant ondulat, EXPOZIȚIE SE
ÎNC. 20 G ALTITUDINE: 1060 -1230 M.
LITIERA: intrerupta -subtire TIP FLORĂ: Rubus hirtus
Natural fundamental prod. Mij. relative -echien
COMP.ACTUALĂ : 3MO5FA2BR
COMP.TEL : 7MO2FA1BR
SORT: MO Gros cherestea VÎRSTA EXPL.
120 ani
MO Gros cherestea
SEM. UTIL: 7MO2FA1BR
SUBARBORET:
POL:
ERZ :
LUCRĂRI EXEC. 2007 -T.progresive(punere lumina)
2007 -T.produse accidentale
LUCRĂRI PROP. T. Progresive(racordare)IMPAD
Ingrijirea semintisului
ELM
ARB
P
R
P
M
RE
GE
VÎR
STA
ANI
D
CM
H
M C
L
P AM
ES
TE EL
AG
AJ PRO
VE
NIEN
TA VI
TA
LI DENS VOLUM CRES
CONS MC/
HA MC/
UA
MC/
HA
MO
FA
BR
3
5
2 IN
IN
IN
120
130
120 34
36
30 30
26
30
3
3
3
M
M
.6
.5
.5 RN
RN
RN
N
N
N
0.09
0.15
0.06 15
30
12 167
333
133
0,4
0,6
0,4
TOTAL 123 2 0.3 57 633 1,4
2.1.3. Caracteristicile silvotehnicii aplicate
Pentru caracterizarea generală a condițiilor de lucru din parchetul 1231 Locurele
trebuie să avem în vedere și stabilirea factorilor de influență de natură silvotehnică.
Ținând cont de natura produsului și anume produse principale codru rezultate din
scopul principal al acestei interve nții este exploatarea masei lemnoase și regenerarea
padurii.
Tăierile de produse principale se fac cu scopul de a extrage din pădure arbori
ajunsi la exploatabilitate ,dar si arbori uscați sau atacați de diverși dăunători xilofagi.
Din punct de vedere al exploatării , tratamentul tăierilor de produse principale se
caracterizează prin:
-volum de exploatat la hectar mare ;
-condiți de lucru relativ periculoase;
-masa lemnoasă de toate calitatiile;
-necesitatea intervenției și extragerii rapide a masei lemnoas e în cadrul acestei
tăieri ,datorita termenelor de exploatare.
Scopurile principale ale acestor intervenții fiind în fond regenerarea padurii și
valorificarea masei lemnoase rezultate pentru exploatare.
Aspectul cel mai important ce trebuie avut în vedere î n aplicarea tăierilor de produse
principale este cel referitor la asigurarea condițiilor impuse de protecția muncitorilor
datorită pericolelor la care aceștia sunt expuși, ăn mod deosebit în astfel de cazuri. De
aceea înainte de începerea exploatării, î n proiectarea și organizarea lucrărilor, trebuie
făcută o analiză amănunțită a situaților periculoase existente în teren și stabilirea
procedeelor, tehnicilor de lucru, a măsurilor generale ce se impun pentru fiecare caz în
parte
2.1.5. Documentatia APV
2.1.5.1 Actul de punere in valoare
Actul de punere în valoare este un document de calcul estimativ ce redă volumul
de masă lemnoasă ce rezultă în urma puneri în valoare pe clase de diametre, clase de
calitate, înălțimi și pe specii.
Actul de punere în valoare mai face referire la suprafața parchetului, felul
tratamentului ce se aplică, natura produsului, tehnologia de exploatare, mai face referire
la data de inventariere, anul în care are loc exploatarea, procedeul de inventariere. În
actul de punere î n valoare mai apar date ca: nr. de fire puse în valoare, nr. de iiscari,
nr. de arbori putregăioși, volumul arborelui mediu, procentul de elagaj și prețurile
conform Hotărârii nr. 438/24. 09. 2007.
Actul de punere în valoare face o sortare estimativă pe sortimente: lemn de
lucru(gros, mijlociu, subțire), lemn de foc, coajă și crăci
Cu alte cuvinte A.P.V. -ul este actul cel mai important, de la cre pornesc toate
celelalte acte de calcul privind procesul de exploatare și este redactat de Oc olul Silvic pe
suprafața căruia se află parchetul.
Referitor la parchetul 1231 Locurele , suprafața parchetului este de 11.10 Ha.,
trratamentul taierilor progresive -definitive , natura produsului principale codru ,
tehnologia de exploatare este trunchiuri și catarge.
Parchetul a fost inventariat în data de 22. 03. 2016 și se preconizează, ca
exploatarea să se execute până la sfârșitul anului 20 17. Procedeul de inventariere est: fir
cu fir și sau inventariat 1196 de fire din care 11 de fire sunt arbori putrega iosi. Volumul
total al parchetului este de 1101 mc din care 563 mc lemn de lucru, 50 mc coaja lemnului
de lucru și 488 mc lemn de foc. Volumul arborelui mediu este de 0, 92 mc, iar elagajul
este realizat pe 60% din arbore. Valoarea totală a parchetului este de 54255.22 lei.
În actul de punere în valoare este menționată tehnologia de de exploatare
,,trunchiuri și catarge ”. Tehnologia de exploatare se poate defini ca forma sub care se
deplasează masa lemnoasă la colectare.
La alegerea variantei tehnologice de exploatare cel mai important este volumul
arborelui mediu care este de 0, 92 mc dar și volumul la hectar care este de 99.18 mc/Ha,
acestea au un rol decisiv în alegerea variantei tehnologice de exploatare, influențate
direct de panta terenului care este d e 20 G și distanța de colectare.
Parchetul este constituit din rășinoase 42.77 % și din foioase 57.23 %, volumul de
material lemnos estimat la hectar este de 99.18 mc.
Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA R.A.
Ocolul Silvic Comunal J osenii Bargaului
Direcția Silvică Bistrita Nasaud
ACT DE PUNERE ÎN VALOARE NR959795 BN
Suprafața: 11,10 ha Informații privind Specia Nr. de arbori Volumul arborelui
mediu Elagaj
Tratament/Felul tăierii: progresiva definitiva NTSM (mc/fir)
Natura produselor: principale codru Stâncării pe ha Rășinoase 550 0,71 0,3
Metoda de exploatare: trunchiuri ș i catarge Nr. Arbori putreg.11 buc. Fag 636 1,55 0,4
Data inventarierii: 24 septembrie 2016 Volum mc 9,7 DT 10
Anul exploatării: 2018
Procedeul de inventariere: fir cu fir
Ciocan de marcat rotund: P.P -BN-08-01 Total 1196 0,72 0,35
Semințiș neutilizabil pe ha. Vol crăci rășin. 25,0 mc
Prețuri conform hotărârii nr. 438/24/09/2007
Specia Sortimente dimensionale (mc) Lemn Coajă lemn Lemn de foc Volum brut Valoarea
G1 G2 G3 M1 M2 M3 S lucru lucru Total Crăci (mc) (lei)
BR 13 75 39 37 8 3 175 19 31 14 225
MO 49 64 27 29 9 3 181 19 46 10 246
FA 36 108 27 21 10 2 204 12 401 41 617
PAM 2 1 3 8 11
ULM M. 2 2
Total 100 248 66 93 38 10 8 563 50 488 65 1101
u.a. Suprafața Vârsta Panta Volum brut (mc) Semințiș utilizabil
(ha) (ani) (grade) Mo Fa Total % S.top Comp. H Ras
75,68 8,40 7mo2fa1br 2
45B 11,10 125 20 626 17 643 75,68 8,40
u.a. Specii Diametre Înălțimi Vârsta V. Arb Nr.
de Creșt G1 G2 G3 M1 M2 M3 Ls Coaja Lm foc Volum Preț
Dt Dcg Ht Hc (ani) mediu arbori Total Crăci brut
(mc) lei
45B BR 29,50 29,60 29,20 29,20 125 0,81 277 13 75 39 37 8 3 19 31 14 225 13686.98
45B MO 34,60 34,70 29,80 29,80 125 0,90 273 49 64 27 29 9 3 19 46 10 246 16359.70
FA 36,30 36,50 25,60 25,60 125 0,97 636 1,00 36 108 27 21 10 2 12 401 41 617 23985.26
PAM 50,00 50,30 26,50 26,60 125 1,37 8 2 1 8 11 765.25
UL.M 31,00 31,10 21,3 21,30 125 1,00 2 2 2 32.68
TOTAL 1196 1.00 100 248 66 93 38 10 8 50 488 65 1101 54829.87
2.2. Întocmirea schiței parchetului
Datele referitoare la caracteristicile condiț iilor de lucru, necesare pentru proiectarea lucrărilor de exploatare
a masei lemnoase din parchetul Locurele sunt redate sistematic în schița parchetului,
întocmită la scara 1:2000.
Adăugarea detaliilor s -a făcut în urma efectuării unor măsurători și obser vații pe teren constând în:
– poziționarea pe schiță a unor detalii de relief caracteristice, ce nu apar pe harta amenajistică;
– înscrierea pe schiță a pantelor și distanțelor caracteristice pentru talveguri;
– delimitarea versanților și a culmilor;
– delimitarea pe versanți a suprafețelor omogene și înscrierea pe schiță a direcțiilor liniilor de cea
mai mare pantă și a înclinării terenului;
– stabilirea unor soluții obligatorii de colectare;
– stabilirea locului de amplasare a platformei primare.
Toate aceste elemente preluate de pe teren constituie o resursă importantă de date pentru
întocmirea documentației necesare privind exploatarea lemnului din parchet.
—— – limită de parchet
—→ – adunat cu atelaje
− − − − – culme
——— – DAF Locurele
——— – DAF Izvorul Lung
2.3. Stabilirea metodei de exploatare
Lucrările din șantierele de exploatare se desfășoară etapizat, necesitând o abordare separată
pentru fiecare loc de desfășurare (parchet, trasee și căi de colectare, platform a primară), respectiv pentru
fiecare proces specific (recoltare, colectare, fasonare primară).
Dintre acestea procesul de colectare ridică problemele cele mai dificile atât sub aspect ecologic,
cât și economic, înregistrându -se prejudiciile și cheltuielile cele mai mari care sunt legate direct de forma
sub care se deplasează masa lemnoasă. Din acest punct de vedere putem deosebi situații în care masa
lemnoasă poate fi colectată sub formă de: sortimente definitive, trunchiuri și catarge, arbori și părți de
arbori, tocătură.
În acest sens poate fi definită metoda de exploatare ca un concept general de organizare a lucrărilor
de exploatare exprimat prin forma sub care se deplasează masa lemnoasă la colectare.
Condițiile de lucru impun ca î n parchetul de exploatare a lemnului Locurele să fie aplicată metoda
de exploatare în trunchiuri și catarge, considerată optimă deoarece:
-mutarea unor operații de transformare din parchet în platforma primară, deci pe suprafețe
amenajate;
-creșterea gradu lui de mecanizare al lucrărilor;
– reducerea numărului de muncitori;
– creșterea productivității muncii;
– reducerea cheltuielilor de exploatare;
– indice de valorificare a masei lemnoase mai mare;
– calitatea sporită a lucrărilor din șantierul de exploata re;
– pierderi și consumuri mai mici de masă lemnoasă;
– prejudicii mai mici ca frecvență, înregistrate în special la colectare,dar de intensitate mai mare.
2.4. Stabilirea documentatiei tehnico -economice pentru exploatarea msei lemnoase
din parchet
2.4.1. Verificare A. P.V.
Estimarea cantitativă și calitativă a masei lemnoase destinate exploatării se efectuează de către
Ocolul Silvic comunal Josenii Bargaului , fiind consemnată în A.P.V.
Agentul economic care face exploatarea masei lemnoase va proced a la verificarea datelor înscrise
în acest document. Se vor verifica astfel măsurătorile privind înălțimea medie, diametrele de bază și
clasa de calitate la un anumit număr de arbori stabiliți prin sondaj funcție de numărul total de arbori
inventariați. Al egea trebuie făcută în așa fel încât arborii asupra cărora se face reevaluarea să fie răspândiți uniform
pe toată suprafața parchetului, să includă arbori de toate categoriile de diametre, clase de calitate
și specii corespunzătoare structurii masei lemnoa se marcate
Ținând cont că diferențele între valorile înregistrate în actul de punere în valoare și valorile
rezultate prin verificare s -au încadrat în limite tolerabile acest act a fost acceptat de către agentul economic urmând
ca în continuare el să își d esfășoare activitatea.
În concluzie putem spune că actul de punere în valoare predat și acceptat constituie documentul
primar, care stă la baza contractării masei lemnoase și decontării între Ocolul Silvic și agentul economic de
exploatare.
Practic verific area constă în măsurarea diametrelor arborilor incluși în lotul de sondaj, stabilirea pentru aceștia a
clasei de calitate și măsurarea înălțimilor pentru 10 – 15 exemplare cu diametre apropiate de
diametrul central stabilit la inventariere.
La mă surarea diametrelor, trebuie să se urmărească:
-încadrarea arborilor în categori de diametre identice cu cele folosite la inventariere
-verificarea periodică a clupelor, respectiv a paralelismului brațelor;
-măsurarea diametrului în partea din amonte a arb orelui și la
înălțimea de 1,30m;
-citirea mărimi diametrului se va face cu clupa pe arbore;
-în momentul citirii clupa trebuie să fie orizontală și tangentă în trei puncte cu arborele;
-dacă secțiunea trunchiului nu este circulară se vor face două măsurăto ri perpendiculare și se va
face media acestora;
-la arbori înfurciți, dacă îfurcirea este la o înălțime mai mică de 2m, fiecare parte a arborelui se
va măsura separat;
-se vor evita erorile sistematice de încadrare a valorilor măsurate în categori de diame tre.
La stabilirea clasei de calitate :
-încadrarea corectă a arborilor în clase de calitate, prin apreciere vizuală, conform precizărilor din
tabele;
-se vor lua în considerare nunai defectele(curbură, bifurcare, putregai, gelivuri, noduri) care
limitează încadrarea sortimentelor în categoria lemn de lucru;
-se va acorda o atenție deosebită analizei calități lemnului din prima jumătate a trunchiului, care
reprezintă, în general, peste 75 % din volumul total al arborelui;
-dacă în porțiunea de la bază arbo rele nu prezintă defecte( 50% din înălțime la foioase și 60 % din
înălțime la rășinoase) atunci se va încadra în clasa I de calitate;
-calitatea lemnului din treimea superioară a arborelui nu se ia în considerare la stabilirea clasei de
calitate.
La măsur area înălțimilor :
-pentru măsurare se vor alege arbori drepți, verticali a căror mugure terminal poate fi văzut de pe sol;
-distanța de măsurare să fie cuprinsă între înălțimea arborelui și cel mult o dată și jumătate această
înălțime;
-operatorul să se amplaseze pentru măsurare pe aceiași curbă de nivel cu arborele sau în
amonte față de acesta;
-folosirea unor aparate în bună stare de funcționare, cre vor fi verificate periodic;
-distanța de la operator la arbore se va alege astfel încât să corespund ă uneia din scările prevăzute
de aparat;
-pe terenuri cu panta mai mare de 3o se vor aplica corecți de pantă.
Pentru parchetul 1231 Locurele se va alege un eșantion de 8 % din totalul de 1196 de arbori,
adică 96 arbori, pentru verificarea diametrelor și a calității arborilor.
a)Verificarea pe diametru:
Categoria
de diametre
din teren Nr de arbori
din carenetul de
inventariere Suprafata de
baza din teren
(Gt) Categoria de
diametre la
verificare Nr de arbori
inventariati pe
teren la
verificare Suprafata de
baza la
verificare
(Gv)
10 3 0,01 10 3 0,01
12 5 0,01 12 3 0,01
14 5 0,02 14 5 0,02
16 5 0,02 16 3 0,02
18 3 0,03 20 3 0,03
20 5 0,03 20 4 0,03
22 4 0,04 20 4 0,03
24 6 0,05 24 5 0,05
26 5 0,05 24 5 0,05
28 5 0,06 26 3 0,05
30 3 0,07 28 3 0,06
32 2 0,08 32 2 0,08
34 3 0,09 34 3 0,09
36 4 0,10 36 4 0,10
38 3 0,11 38 3 0,11
40 5 0,13 40 5 0,13
42 4 0,14 42 4 0,14
44 4 0,15 44 4 0,15
46 5 0,17 46 5 0,17
48 3 0,18 46 3 0,17
50 4 0,20 50 3 0,20
52 3 0,21 52 3 0,21
54 5 0,23 54 4 0,23
56 3 0,25 56 3 0,25
58 2 0,26 58 1 0,26
60 1 0,28 60 1 0,28
66 1 0,34 66 1 0,34
68 1 0,36 68 1 0,36
72 1 0,41 72 1 0,41
Total 96 4,07
96 4,03
Calculul abaterii referitoare la măsurarea diametrelor se efectuează folosind relația:
ed% =( 1 – Gd1/Gd2 ) x 100 ,unde:
– Gd1 – este suprafața de bază totală a arborilor verificați, calculată pe baza datelor de la verificare;
– Gd2 – este suprafața de bază totală a arborilor verificați, calculată pe baza datelor preluate din carnetul de
inven tariere.
ed%=(1 -4,07/4,03)x100==(1 -1,0099)x100= -0,99%
Din rezultatul obținut la verificarea măsurări diametrelor rezultă că actul se încadrează în toleranțe(±3%),
deci actul se acceptă ca fiind valabil și corect.
b)Verificarea clasei de calitate a arborilor
Categoria
de
diametre
din terenNr de arbori din
carenetul de
inventariereClasa de
calitate din
terenSuprafata de
baza din teren
(Gt)Suprafata de
baza din teren
corectata (Gvt)Categoria de
diametre la
verificareNr de arbori
inventariati pe
teren la
verificareClasa de calitate
la verificareSuprafata de
baza la
verificare
(Gv)Suprafata de
baza la
verificare
corectata (Gvc)
10 4 III 0,01 0,00 8 4 III 0,01 0,01
12 5 II 0,01 0,00 12 2 III 0,01 0,01
14 5 III 0,02 0,01 14 5 III 0,02 0,01
16 5 IV 0,02 0,00 16 3 IV 0,02 0,00
18 4 III 0,03 0,02 20 4 II 0,03 0,02
20 5 III 0,03 0,02 20 3 II 0,03 0,02
22 5 IV 0,04 0,00 20 5 II 0,03 0,02
24 6 II 0,05 0,04 24 4 II 0,05 0,04
26 6 II 0,05 0,04 24 6 II 0,05 0,04
28 5 III 0,06 0,04 26 2 II 0,05 0,04
30 6 II 0,07 0,06 28 5 II 0,06 0,05
32 5 II 0,08 0,07 32 5 II 0,08 0,07
34 6 IV 0,09 0,01 34 4 IV 0,09 0,01
36 2 II 0,10 0,90 36 4 II 0,10 0,09
38 3 I 0,11 0,11 38 3 I 0,11 0,11
40 5 I 0,13 0,13 40 3 I 0,13 0,13
42 5 I 0,14 0,14 44 5 I 0,14 0,14
44 4 II 0,15 0,14 44 4 II 0,15 0,14
46 6 III 0,17 0,13 46 5 IV 0,17 0,03
48 3 I 0,18 0,18 46 3 I 0,17 0,17
50 4 II 0,20 0,18 50 2 III 0,20 0,16
52 3 I 0,21 0,21 52 3 I 0,21 0,21
54 4 II 0,23 0,21 54 4 II 0,23 0,21
56 3 II 0,25 0,23 56 3 II 0,25 0,23
58 2 I 0,26 0,26 58 1 II 0,26 0,24
60 1 I 0,28 0,28 60 1 I 0,28 0,28
66 1 I 0,34 0,34 66 1 I 0,34 0,34
68 1 I 0,36 0,36 68 1 I 0,36 0,34
72 1 I 0,41 0,41 72 1 I 0,41 0,41
Total 115 4,08 4,52 96 4,04 4,39
Precizia de determinare a clasei de calitate se face după transformarea numă rului total de
arbori din cele patru clase de calitate în arbori de lucru cu ajutorul coeficienților de echivalență.
Coeficienții de echivalență:
Grupa de specii Clasa de calitate Coeficienți de echivalență
rășinoase I 1,00
II 0,94
III 0,81
IV 0,15
Calculul abaterii referitoare la determinarea clasei de calitate se efectuează folosind relația:
ec% = (1 – Gc1/Gc2) x 100 =>
ec%= (1 -4,52/4,39) x 100 = -2 %
Abaterea constatată fiind mai mică de ± 5% lucrarea se acceptă
În conclu zie punerea în valoare este corect, actul se aprobă , urmând să înceapă procesul de
exploatare.
c) Verificarea înălțimii medii
Datele din carnetul de inventariere Datele culese la verificare
Nr. arb. Diam. H. Nr. arb. Diam. H.
69 33 24,5 2 36 24,0
70 39 24,0 16 30 22,5
64 25 21,5 18 34 23,0
38 34 23,0 24 32 22,0
223 37 24,0 42 30 23,0
405 33 23,0 52 34 23,5
433 32 22,5 66 32 22,5
510 33 22,5 76 34 23,0
539 35 22,5 90 36 23,5
544 34 23,0 96 30 22,5
D. med. 33,5 D. med. 32,8
H. med. 23,05 H. med. 22,95
Deoarece diferența dintre înălțimea medie a arborilor folosită la întocmirea A.P.V. și ce -a
măsurată la verificarea acestuia nu depășește 1,5 m se consideră că înălțimea este corectă , deci
actul se acceptă.
2.4.2. Stabilirea structurii masei lemnoase de exploatat
Tehnologia de exploatare aplicată într -un parchet depinde într -o mare măsură de structura
dimensională a masei lemnoase marcate. Această structură se referă la volumele de lemn gros, lemn
subțire și lemn mărunt precum și la consumurile tehnologice.
Pentru parchetul 1231 Locurele structura masei lemnoase de exploatat este redată în tabelul
următor:
Nr. Specificatii UM Total
crt. Brad Molid Fag Paltin de munte Ulm de munte
1 Vol. Brut cu coaja m.c. 1101 225 246 617 11 2
2 Coaja lemnului de lucru m.c. 50 19 19 12 0 0
3 Vol. brut fara coaja m.c. 563 175 181 204 3 0
a) lemn lucru gros m.c. 545 172 178 192 3 0
b) lemn lucru subtire m.c. 8 3 3 2 0 0
c) lemn de foc d>5cm m.c. 488 31 46 401 8 2
d) craci d <5cm m.c. 65 14 10 41 0 0
4 Vol. Brut la ha m.c. 99,18 20,27 22,16 55,58 0,99 0,18
5 Nr. de arbori :-total buc. 1196 277 273 636 8 2
-la ha buc. 108 20 22 56 1 0
6 Vol. Arborelui mediu m.c. 0,92 0,92 4,03 1,73 137,63 550,50
7 Taxa forestiera:-totala lei 123749,9 30014,6 35317,4 56869,0 1448,5 100,4
-la m.c. lei 551,0 133,4 143,6 92,2 131,7 50,2
8 Consumuri tehnologice si pierderi % 3 3 2 2 2
m.c. 6,8 7,4 12,3 0,2 0,0
Supralungimi (1%) m.c. 11,0 2,3 2,5 6,2 0,1 0,0
Total pierderi tehnologice m.c. 11,0 9,0 9,8 18,5 0,3 0,1
9 Vol. Brut cu coaja pentru productie m.c. 1063 216 236 598 11 2
10 Vol. Lemnului marunt % 15,8 16,4 12,1 17,3 4,0 4,0
m.c. 174,0 37,0 29,8 106,7 0,4 0,1
11 Vol. brut cu coaja gros si subtire m.c. 889,2 179,0 206,3 491,8 10,2 1,9
a) lemn gros m.c. 897,22 182 209,32 493,81 10,23 0
b) lemn subtire m.c. 21,1 6,1 6,5 7,1 0,0 0,0
12 Vol net gros si subtire comerciabil m.c. 552,0 166,0 171,2 185,5 2,7 -0,1
a) lemn gros comerciabil m.c. 846,8 162,7 190,0 481,8 10,2 0,0
b) lemn subtire comerciabil m.c. 19,1 5,4 5,8 6,7 0,0 0,0
c) lemn steri m.c. 109,0 23,0 19,8 65,7 0,4 0,1
d) craci m.c. 65 14 10 41 0 0Specia sau grupa de specii
Valorile înscrise în acest tabel s-au obținut astfel:
Volumele V1(volum brut cu coajă), V2(coaja), V4(volum brut la ha), V5(numărul de arbori) și
V6(volumul arborelui mediu) au fost preluate din A.P.V.
Volumul V3 s -a stabillit diferențiat:
– V3a = suma volumelor de lemn gros (G 1 + G2 + G3) și de lemn mijlociu (M1 + M2) din A.P.V.;
– V3b = suma volumelor de lemn mijlociu (M3), subțire (S) din A.P.V.;
– V3c și V3d = s -au preluat din A.P.V.;
Taxa forestieră (7) a fost calculata dupa preturile de referinta ale RNP 2018.
Valorile V8…V12 s -au calculat astfel:
– consumurile tehnologice (V8) s -au stabilit în funcție de condițiile concrete de lucru, folosindu -se
valori medii de 3% din volumul brut pentru rășinoase și 2% pentru foioase;
– volumul V9 (volum brut cu coajă pent ru producție) s -a calculat cu relația:
V9 = V1 – V8
– volumul V10 (volumul lemnului mărunt) s -a apreciat folosindu -se pentru aceasta următoarea
modalitate de calcul:
V10 = 3 · V3d → pentru produse accidentale;
– volumul V11 (volum brut cu coajă gros și subțire) s -a calculat cu relația: V11 =
V9 – V10
– volumele V11a (lemn gros) și V11b (lemn subțire) s -au calculat cu relația:
V11a =
bV VVV
aa
333
11 ;
V11b =
b ab
V VVV
3 33
11 ;
– volumul V12 (volumul comerciabil) se calculează cu relațiile:
V12a =
2
11 1111
11 VV VVV
b aa
a ; → pentru lemn gros;
V12b =
2
11 1111
11 VV VVV
b ab
b ; → pentru lemn subțire;
V12c = V10 – V3d → pentru lemn de steri;
V12d = V3d → pentru lemn din crăci.
Taxa forestiera
Taxa forestiera s -a calculat pe specii,grade de accesibilitate si sortimente dimensionale pentru masa lemnoasa pe pi cior cu ajutorul
pretu rilor de referinta din anul 2019 date de RNP.
pr.apv preț unit val.tot pr.apv preț unitar val.total pr.apv preț unitar val.total pr.apv preț unitar val.total Pr. Apv preț unitar val.total
G1 13 273,44 3554,72 49 273,44 13398,56 36 208,15 7493,4 2 347,32 694,64 0 201,79 0
G2,3 114 178,22 20317,08 91 178,22 16218,02 108 176,52 19064,16 1 319,98 319,98 0 183,05 0
M1,2,3 45 115,03 5176,35 38 115,03 4371,14 58 91,22 5290,76 0 164,14 0 0 106,1 0
L.Subtire 3 59,2 177,6 3 59,2 177,6 2 65,33 130,66 0 58,98 0 0 55,62 0
L.foc 31 24,22 750,82 46 24,22 1114,12 401 62,01 24866,01 8 54,23 433,84 2 50,2 100,4
Coaja 19 2 38 19 2 38 12 2 24 0 2 0 0 2 0
30014,57 35317,44 56868,99 1448,46 100,4Brad Molid Fag Paltin de munte Ulm de munteSortiment
2.4.3 Alegerea variantei tehnologice optime de exploatare
Etapa cea mai important ă a activității de proiectare a lucrărilor de exploatare este alegerea
variantei optime de colectare. Pentru aceasta, în funcție de condițiile concrete de lucru, se stabilește
metoda de exploatare și în cadrul acesteia se alege tehnologia de exploatare, te hnologie care, în esență,
constă din alegerea variantei corespunzatoare de colectare. Stabilirea tehnologiei optime de lucru necesită
informații suplimentare celor înscrise în schița parchetului, informații care privesc elementele ce
caracterizează condiți ile de lucru sub aspect silvotehnic (tratament, felul tăierii, natura produselor,
volumul marcat la hectar, volumul arborelui mediu etc.) cât si tehnico -economic (volumul total de extras,
mărimea suprafeței parchetului, amplasarea si poziția parchetului et c.).
Referitor la parchetul 1231 Locurele , suprafața parchetului este de 11.10 Ha., trratamentul tăierilor
progresive -definitive , natura produsului principale codru , tehnologia de exploatare este trunchiuri și
catarge.
Parchetul a fost inventariat în data de 23. 03. 2017 și se preconizează, ca exploatarea să se execute
până la sfârșitul anului 20 18. Procedeul de inventariere est: fir cu fir și sau inventariat 1196 de fire din care
11 de fire arbori putregaiosi . Volumul total al parchetului este de 1101 mc d in care 563 mc lemn de lucru,
50 mc coaja lemnului de lucru și 488 mc lemn de foc. Volumul arborelui mediu este de 0, 92 mc, iar
elagajul este realizat pe 60% din arbore. Valoarea totală a parchetului este de 54255.22 lei.
La alegerea variantei tehnologice de exploatare cel mai important este volumul arborelui mediu
care este de 0, 92 mc dar și volumul la hectar care este de 99.18 mc/Ha, acestea au un rol decisiv în
alegerea variantei tehnologice de exploatare, influențate direct de panta terenului care est e de 20 G. și
distanșa de colectare aproximativ 500-550 metrii.
Parchetul este constituit din rășinoase 42.77 % și din foioase 57.23 %, volumul de material lemnos
estimat la hectar este de 99.18 mc.
Alegerea mijloacelor de colectare si a traseelor de depl asare a mesei lemnoase se va face, la
început, pe baza informațiilor culese din teren si transpuse pe schița parchetului, precum si a informațiilor
preluate din actul de punere în valoare si din harta amenajistică. Într -o primă etapă alegerea se va face
luându -se in considerare caracteristicile tehnice ale mijloacelor de colectare și, in mod deosebit , efectele
ecologice ale folosirii acestor mijloace urmând ca după stabilirea unor soluții acceptabile din acest punct
de vedere să se facă o analiză economică a variantelor propuse care să conducă în final, la varianta
optimă.
În stabilirea tehnologiei optime de exploatare a masei lemnoase dintr -un parchet probleme
deosebite apar la alegerea corespunzătoare a mijloacelor de colectare. Pentru adoptarea soluțiil or de
lucru, în cadrul acestui proces, trebuie să se aibă în vedere, în mod deosebit, aspecte privind:
caracteristicile tehnice ale mijloacelor de colectare, condițiile de lucru din șantierul de exploatare și
efectele ecologice ale folosirii unor mijloace de colectare.
În analiza economică a variantelor propuse se vor aplica metode expeditive de calcul care au
menirea de a scoate în evidență diferențe valorice mari ale costurilor de colectare. Nu se justifică
efortul de a face o analiză econ omică foarte riguroasă în această etapă, pentru că diferențele mari ale
prețurilor se sesizează prin metodele expeditive, iar la diferențe mici alegerea soluției de colectare se
va face luându -se în considerare contextul general al condițiilor de desfășura re a lucrărilor de
exploatare.
Alegerea variantelor optime de colectare – pentru situațiile în care pot fi folosite mai multe
mijloace de deplasare a lemnului – trebuie făcută, în această etapă pe baza unei analize economice.
Stabilirea cheltuielilor de c olectare aferente mijloacelor folosite în parchetul 1231 Locurele ,
mijloacele alese în concordanță cu condițiile impuse, se analizează prin compararea costurilor totale de
colectare corespunzătoare fiecărei variante propuse.
Vom analiza fiecare variantă d e colectare propusă, urmând a alege acea variantă care
corespunde din punct de vedere economic, adică care reclamă cele mai mici costuri.
I. Costul tehnologic pentru apropiat cu atelaje :
Mijloc Operatii Specia Volummc Dist.m N.T F.T Salar orar Valori, lei
partiale Totale
R 471 550 0.26 122,46 10,345 1266,849
F 630 550 0,32 201,6 10,345 2085,552
R 471 550 0,26 122,46 10,345 1266,849
F 630 550 0,32 201,6 10,345 2085,552ScosPregătit și dat după
caiCai6704,801
La costurile cu manopera estimate mai sus trebuie să se adauge cheltuielile pentru
amenajarea căilor de colectare precum și costul furajelor pentru cai.
Costul estimat pentru amenajarea drumului de vite (cai), în lei :
Cc = 0,14 ∙ L ∙ SMG (salar tarifar orar categorii munci grele pentru lucrari de terasament in lei/ora)
Cc = 0,14∙550∙9,135= 703,395 lei
Costul furajelor
La o productivitate de 11,76 mc în 8 ore pe atelaj, la un volum de 1101 mc rezultă 138 zile.
Furaje concentrate 3,5 Kg/zi/cal = 482 kg x 1,5 lei/kg = 722,53 lei
Fân 12kg/zi = 1656 kg x 0,5lei/kg = 828 lei
În total = 1550,53 lei
Costul total pentru apropiat cu atelaje:
Specificații Valori totale
Lei
Costuri tehnologice 6704.80
Amenajarea c ăii 703.39
Costuri furaje 1550.53
Total 8958.72
II.Costul tehnologic la apropiat cu TAF -650
Mijloc Operații Specia Volum Distanța N.T. F.T. Salarorar
mc m.
Parțiale Totale
R 471 >50 0,46 216,66 11,135 2412,5091
F 630 >50 0,32 201,6 11,135 2244,816
R 471 – 0,05 23,55 11,135 262,22925
F 630 – 0,06 37,8 11,135 420,903
R 471 550 0,43 202,53 11,135 2255,1716
F 630 550 0,32 201,6 11,135 2244,816
R 471 – 0,017 8,007 11,135 89,157945
F 630 – 0,024 15,12 11,135 168,3612Valoari – lei
Formarea si
legarea sarcini10097,96TAF-650
dezlegare
sarcinăadunat cu cablu
apropiat
Consumul de carburanți
p = (Vi · q i)dm;
pr=(471 · 0,75) ·0.55 =194.28
pf=(630·1.15) ·0.55=398.47
Norma
consumCantitatea
UM Totală l/mc 1 unitară totală
Tras cu
cablumc 1101 0,973 1071,27 4,75 5088,55
Apropiat tkm 592,75 0,992 588,008 4,75 2793,04
79,65 17 1353,97Valoare leiTotal
A – IMotorină
9235,56TAF –
650
Ulei
TAF – 650 0,048Traseu Felul comb, tip utilajPrestația efectuată
Costul pentru execuția manuală a drumului de tra ctor
Cm = 6,775 ( s(coeficient stanca) · STO 4(salar tarifar orar categ.4 pt lucrari terasamente in lei/ora) + p (procent
pamant) · SMG)i t · L
Cm = 6,775 ·( (0.6 ·7.9) + 0.26 · 7.23)) ·0.2· 703,395 = 6.775·11.35·0.2· 703,395
=10.827.02 lei
Costul total cu tractorul TAF -650
Specificatii Lei
Costuri tehnologice 17999.35
Amenajarea căii de tractor TAF -650 10827.02
Carburanti 9235.56
Total 27234.91
Costul tehnologic pentru apropiat cu funicularul FPU -500
Mijloc Opera ții Specia Volum
mc Distan ța
m N.T. F.T. Salar
orar Valori, lei
Parțiale Totale
FP – 2 Scos Foioase 630 550 0,92 579,6 10,345 5995,96 10478,66 Scos Rasinoase 471 550 0,92 433,32 10,345 4482,7
Pe lângă aceste valori este necesar stabilirea costurilor pentru amenajarea căii și costurile pentru
carburant.
Costuri pentru amenajarea căii de funicular
CF = 2,625L(drumului) SOF 5 (salar tarifar orar categ 5)
CF = 2,625 550 8 = 11550 lei
Costul carburanților
p = (Vi · q i)dm, unde:
p = reprezintă prestanța efectuată în [tkm];
Vi = volumul, m3;
qi = masa specifică a lemnului verde;
dm = distanța medie, km
pf=(630 · 1.15) · 0,55=398.47 lei
pr=(471·0.75) ·0.55=194.28 le
Evaluarea costului de carburant
Cantitatea
UM Totală 1 Unitară Totală
4,75 1669,63
Ulei
FP – 2 0.0592 10,75 18 193,5Totall/mc
A – BMotorină
1863,13FP – 2 tkm 592,75 0,593 351,50Traseu Tip utilajPrestația efectuată Norma consum Valoare lei
Costul total pe cu funicularul FP -2
Specificatii Lei
Costuri tehnologice 10478.7
Amenajarea caii de funicular 11550
Carburanti 1863.13
Total 23891.8
Din calcule se constată că varianta cea mai economică este cu atelajele ( caii), deoarece
implică cele mai mici costuri, în plus și volumul arborelui mediu de 0,92 mc/fir, este un volum
ideal pentru atelaje. Mai putem preciza că este varianta cea mai ecologică.
Ținând cont de durata de timp pentru care a f ost autorizată partida desi exploatarea in
acest caz se poate realiza din 15.IX -30.IV,avand nevoie de doar 136 de zile de exploatare pentru
recoltarea integrala a volumului de masa lemnoasa exploatarea se va executa in perioada
15.IX -21.III. Dupa centraliz area datelor se constata ca cea mai eficienta metoda pentru partida
1231 din Locurele , in vederea exploatarii masei lemnoase este cea cu atelaje și funiculare
forestiere(FP -2).
Cap 3. Organizarea activităț ii de exploatare a parchetului
3.1. Autorizarea exploatării și predarea parchetului
Exploatarea masei lemnoase dintr -un parchet se poate face numai în baza unei autorizații de
exploatare emisă cu 15 . . . 45 zile înainte de data prevăzută pentru începerea activității. Perioada de 15 .
. . 45 zile se acordă pentru pregătirea condiiților necesare începerii activității de exploatare, respectiv:
Pregătirea parchetului conform cerințelor NTS și PSI(doborârea iescarilor, dezaninarea arborilor
aninați marcaț i, amenajarea potecilor pentru deplasarea muncitorilor la și din parchet precum și a
locurilor de masă, montarea plăcuțelor avertizoare, amenajarea unor locuri pentru păstrarea
carburanților și lubrifianților).
Pregătirea tehnologică a parchetului ( amena jarea căilor de colectare și a platformei primare,
delimitarea, dacă este cazul, a suprafețelor omogene, protejarea arborilor situați de -a lungul căilor de
colectare, care sunt expuși rănirii, montarea unor mărginare pentru protejarea ochiurilor de seminți ș).
Asigurarea condiților de cazare pentru muncitori.
Amenajarea adăpostului pentru animale.
În continuare este prezentată autorizația de exploatare a parchetului 1231 Locurele.
AUTORIZAȚIE DE EXPLOATARE
Nr. 191 din 2 8. 11. 2007
1.Subsemnatul Vlad Danila , șeful Ocolului Silvic comunal Josenii Bargaului autorizez agentul
economic S.C. VIOTRIFAN S.R.L. reprezentat prin Trifan Viorel Daniel
administratorul/împuternicitul, în baza împuternicirii nr. 10346 din 26. 11. 20 017 emisă de D.S. Bistrita
Nasaud , în conformitate cu Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002, să explateze masa
lemnoasă din partida 45B , U.P. I Colibita ,
Ua 45B, având un volum brut de 1101 mc pe o suprafață de 11.10 ha și un număr de 1196 arbori marcați
cu ciocanul rotund nr. PP BN . 0801 , pentru efectuarea unor taieri de produse principale. .
Parchetul este delimitat prin: semne amenajistice,limite naturale , iar arborii de limită sunt
însemnați cu inel de var sau vopsea a lbă la înălțimea pieptuilui și marcați pe pe cioplaj la 1,3 m de la sol și
pe rădăcină proeminentă cu ciocanul pătrat nr. 0305 -7872 cu ocazia lucrărilor de evaluare a masei
lemnoase, conform schiței de pe verso a.p.v.
2.În intervalul 15.VIII -15 IX .2017 , unitatea de exploatare poate să execute lucrări de pregătire a
parchetului cu respectarea prevederilror art. 7 pct 1, 2 din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P.
nr.635/2002 și care constau din :
-asigurarea condițiilor pentru respectarea normelor de tehni ca securității muncii – doborârea
iescarilor în număr de 11 având un volum de 9 mc, cuprinși în actul de punere în valoare ;
-instalarea de funiculare conform schiței de pe verso apv cu respectarea prevederilor art. 18, pct. 1/
a,b,c din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 precizând nr, și lungimea traseelor,
Cu ocazia predării parchetului se vor materializa căile de scos apropiat și a platformei primare. Se vor
respecta OM 635/2002, Normele de N.T.S. și P.S.I. precum și tehnologia de exploat are TRUNCHIURI ȘI
CATARGE ;
-amenajarea căilor de acces pentru tractoare conform schiței de pe verso apv cu respectarea
prevederilor art. 18, pct. 2 din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 precizând nr, și
lungimea traseelor materializarea lor realizându -se cu vopsea albă ;
-construcții de cabane pentru muncitori, adăposturi pentru animale, depozite de carburanți etc. cu
respectarea amplasamentului din schița de pe dosul apv și a prevederilor din art. 8 din Normele aprobate
cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 (enumerare, suprafa ța etc.) se va cere avizul ocolului ;
-realizarea mijloacelor pentru protejare a regenerării prin
Respectarea OM 635/2002, a drumurilor de scos apropiat și a teh. de exploatare ;
-realizarea mijloacelor de protejare a arborilor dea lungul traseelor de scos -apropiat prin
manșoane, lungoane etc. ;
-materializarea pe teren a platformei primare cu respectarea prevederilor din art. 8 din Normele
aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 în suprafața de 500 mp. în u.a. 80, 84 conform schiței de pe
verso a.p.v.
-alte lucrări și anume ___________________ ;
3.Activitatea de exploatare a parchetului se va organiza și desfășura cu respectarea strictă a
prevederilor din Normele aprobate cu Or d. M.A.A.P. nr. 635/2002.
4.Tehnologia de exploatare admisă este Trunchiuri și catarge ;
5.Parchetul se va exploata în termenele de recoltare și colectare de la 15.09.2017
până la 21.03.2018.
6.Reprimirea parchetului se va face la data de 25.03.2018 .
7.Nerespectarea regurilor de exploatare și a termenelor acordate prin prezenta autorizația va
atrage, după caz, răspunderea persoanei juridice sau fizice vinovate, conform reglementărilor legale în
vigoare.
8. Autorizat pentru prest ări servicii.
Șeful ocolului,
____________________
Ridicat autorizația azi :10.08.2017
___________________
Administratorul/ împuternicitul
________________________
Referitor la normele ce trbuiesc respectate la autorizarea, predarea și exploatarea parchetelor
legislația în vigoare ( O.M. 635 / 2002) prevede următoarele:
ART. 6
(1) Masa lemnoasă destinată anual agenților econmici se volorifică acestora potrivit legii, pe bază
de licitații și /sau de negocieri organizate și desfășurate conform regulamentului aprobat prin
hotprâre a guvernului.
(2) În eventualitatea apariției pe parcursul anului de producție a unor produse accidentale, pentru
efectuarea precomptări de masă lemno asă se constituie la nivelul fiecărui ocol silvic o rezervă
de 20% din volumul produselor principale prevăzute la tăiere în anul respectiv, din partizi
prevăzute în lista de partizi și care sunt accesibile și în perioada de iarnă.
(3) După efectuarea preco mptărilor partizile care au constituit rezerve și nu au făcut obiectul
precomptărilor se valorifică în conformitate cu prevederile legale și se autorizează la
exploatare în trimestrul al IV -lea al anului de producție respectiv.
(4) Aprobarea precomptărilor se face în conformitate cu competențele prevăzute în regulamentul
de organizare și funcționare al unității de administrație silvică.
(5) Exploatarea partizilor adjudecate de agenții economici poate începe numai după contractarea
și eșalonarea la tăiere a masei lemnoase, pe bază de autorizație de exploatare. Autorizația se
emite în două exemplare de către ocoalele silvice, în cazul pădurilor și vegetației forestiere
din afara fondului forestier, care nu sunt administrate de ocoale silvice, autorizația de
exploatare se emite în regim de prestație de către ocolul silvic care a efectuat punerea în
valoare, la cererea scrisă a proprietarului/deținătorului legal al pădurii respective. Agenții
economici ridică autorizația cu cel puți 10 zile înaintze de termenul p revăzut în eșalonare.
Neridicarea autorizației în cel mult 15 zile după primul termen prevăzut în eșalonare duce la
rezilierea contractului și reținerea garanției pentru parida respectivă.
(6) Eliberarea de autorizații de exploatare pentru noi parchete pe ntru același agent economic este
permisă numai dacă au fost exploatate, reprimite și achitate toate parchetele scadente
autorizate anterior agentului economic respectiv, indiferent de natura produsului.
ATR. 7
(1) Premergător începerii exploatării mesei l emnoase se poate autoriza pregătirea parchetului cu
15 – 30 zile înainte de primul termen din eșalonare numai pentru:
– asigurarea condițiilor pentru respecterea normelor de tehnică a securității muncii;
– amenajarea drumurilor de tractor
– instalarea de funiculare
– construcții de cabane pentru muncitori, adăposturi pentru animale, depozite de carburanți.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile agenților economici care nu au restanțe în exploatarea
mesei lemnoase în anul de producție cure nt.
ART. 8
Folosirea sau ocuparea temporară a terenurilor forestiere din afara perimetrului parchetelor și a
platformelor primare aferente acestora de căter agenții economici cu care s -au încheiat contractele pentru
exploatarea mesei lemnoase, cu condiți i sau diverse amenajări ce servesc la activitatea de xeploatare a
mesi lemnoase se face în confornitate cu prevederile legale referitoare la folosirea / ocuparea temporară a
unor terenuri din fondul forestier național.
ART.9
Autorizațiile de exploatare s e eliberează și pentru partizile exploatate în regie proprie a unităților
silvice, inclusiv pentru cele destinate aprovizionării populației. Aceste autorizații se vor elibera pe
numelșe gestionarului cu respectarea duratelor, precum și a termenelor de expl oatare a mesei lemnoase,
prevăzute în anexele nr. 2 și 3.
ART. 10
Este interzisă exploatarea mesei lemnoase în afara termenelor prevăzute în autorizația de
exploatare.
ART. 11
(1) Titularii autorizațiilor de exploatare pot solicita prelungirea termenelo r de expolatare a
parchetelor, în cazuri de calamități naturale (inundații, avalanșe, alunecări de teren, poduri de
gheață pe căile de acces, precipitații abundente ), dar fără a depăși data de 31 decembrie a
anului de producție. Prelungirea autorizației s e face cu o perioadă egală cu cea necesară
pentru înlăturarea efectelor negative produse de aceste fenomene, cu încadrarea în perioadele
și termenele de exploatare prevăzute în anexele nr. 2 și 3.
(2) Aprobarea prelungirii autorizației se face în aceleași condiții prevăzute la articolul 6 alin. (4) .
(3) Pentru obținerea prelungirii ruratei de exploatare a parchetelor afectate de calamități naturale,
solicitantul va prezenta actele doveditoare întocmite de reprezentanții acestuia, verificate și
însușite de emitentul autorizației, în cel mult 10 zile de la apariția cazului de forță majoră. La
încetarea forței majore se va încheia un proces – verbal constatator.
ART. 12
(1) Tehnologia de exploatare a masei lemniase din parchete și amplasarea că ilor de scos – apropiat
și a instalațiilor aferente se aprobă de emitentul autorizației de exploatare și se înscriu în
autorizația de exploatare pentru fiecare parchet
(2) Tehnologia de exploatare a mesei lemnoase din parchete și amplasarea căilor de scos -apropiat
și a instalațiilor aferente vor fi diferențiate în funcție de tratamentul aplicat și de felul tăierii,
astfel încât să nu se producă prezudicierea regenerărilor pentru limitele admise de
reglementările specifice, a arborilor nemarcați, degradarea s olului și a malurilor apelor.
(3) Corhănitul se admite numai în situații cu totul speciale luându -se toate măsurile necesare
pentru evitarea degradării solului, regenerărilor și arborilor care răm’n pe picior.
(4) Se interzice aplicarea tehnologiei de expl oatare aarborilor cu coroană -varianta arbori întregi.
(5) Coroanele arborilor vor fi fasonate separat la locul de doborâre, masa lemnoasă rezultată
pachetizându -se în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât, prin scoaterea acestora, să se
evite degradar ea solului, a arborilor și semințișului.
ART. 13
(1) La autorizarea pentru exploatarea parchetelor de produse au prioritate.
(2) Tăierile în parchetele cu restricții în anii de fructificație, se execută în primul sezon de repaus
vegetativ care urmează fru ctificației.
(3) Tăierile în parchetele fără restricții se eșalonează în tot cursul anului, cu excepția celor din
zonele de agrement, care se exploatează numai în perioada 1 noiembrie -31 martie
ART. 14
(1) Exploatarea mesei lemnoase conform termenelor p revăzute în autorizații poate începe numai
după predarea parchetelor.
(2) Predarea parchetelor se face efectiv, pe teren, în baza autorizației de exploatare, cu
complectarea procesului -verbal de predare -primire, și se execută de ș eful de ocol silvic sau de
persoanele împuternicite de acesta în prezența pădurarului titular al cantonului silvic. Agentul
economic este reprezentat de împuternicitul său, care deține împuternicire scrisă.Predarea
parchetului se face cu maximum 10 zile în ainte de termenul de începere a exploatării,prevăzut
în autorizația de exploatare.
(3) În cazul parchetelor constituite în păduri sau în vegetația forestieră din afara fondului forestier,
care nu sunt administrate de ocoale silvice, predarea spre exploatar e/ exploatarea se face, după
caz de către proprietarul/ deținătorul legal al pădurii respective.
ART. 15
În teren se realizează acțiunea de predare -primire a parchetelor, care cuprinde:
-limitele perimetrului parchetului, care delimitează suprafața de e xlpoatat conform normelor
tehnice pentru evaluarea mesei lemnoase;
– arborii inventariați conform inventarului în baza căruia a fost elaborat actul de punere în valoare;
– căile de scos -apropiat lemnul existente conform prevederilor actului de punere în valoare și cele
nou-aprobate, materializate în teren;
– suprafețele regenerate, conform rezultatelor controlului anual al regenerărilor;
– amplasamentul și dimensiunile platformelor primare;
– (eventuale) postațe delimitate, cu mențiunile ce se impun pr ivitor la succesiunea proceselor
tehnologice pentru fiecare dintre acestea;
– modalitățile de protejare a arborilor limitrofi căilor de acces și drumurilor de scos -apropiat.
ART.16
Titularii autorizațiilor de exploatare sunt obligați să organizeze exp loatarea masei lemnoase în
cadrul termenelor prevăzute în autorizațiile de exploatare,cu respectarea strictă a regurilor silvice
de exploatare prevăzute de prezentele norme.
ART.17
În procesul de exploatare a masei lemnoase trebuie respectate obligatori u reglementările
privitoare la regimul silvic, precum și următoarele reguli specifice.
a)în arboretele de amestec de rășinoase cu foiase se doboară întai arborii de rășinoae și apoi
cei de foioase;
b)la tăierilr rase(crang ,codru și substituiri -refaceri)recoltarea arborilor se face la rand,
inclusive vegetația forestieră de mici dimensiuni al cărei volum a fost estimat prin suprafețe de
probă;
c)la tăierile în crang se recoltează și subarboretul indifferent de dimensiunile acestuia. Tăierea
arbor ilor se realizează cu toporul sau ferăstrăurul mechanic, de la suprafața solului, pieziș și
neted;
d)cioatele se cojesc în întregime la molid și pin,iar la celelalte specii de rășinoase,prin
curelare;
e)este interzisă menținerea lemnului de rășinoase necojit sau netratat chimic în pădure în
perioada 1 aprilie -1 octombrie. Se exceptează de la această regulă lemnul de rășinoase antrenat în
procesul tehnologic de exploatare, cu respectarea condiției ca această masă lemnoasă să nu
depășească o peroadă de maximum 30 de zile în procesul tehnologic;
f)exploatarea parchetului începe cu doborarea arborilor aninați, uscați și a iescarilor;
g)exploatarea masei lemnoase se face astfel încat să se evite degradarea solului;
h)executarea tă ierii arborilor se face cat mai jos, astfel încat înălțimea cioatei măsurate în
partea din amonte să nu depășească 1/3 din diamentrul secțiunii acesteia, iar la arborii cu
diametrul cioatei mai mare de 30 cm, să nu depășească 10cm;
i)la tăierile în căză nire și în scaun, agenții economici voe executa următoarele lucrări:
-tăierea arborilor prin căzănire se face la adancimea de 20 -25 cm sun nivelul solului, cu
acoperirea gropilor create;
-tăierile la crăngurile în scaun se execută la nivelul maxim al cotei apelor de inundații, dar
cu înălțime a scaunilui care să nu fie mai mare de 2,2 cm;
j)doborarea arborilor se execută:
-în afara suprafețelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea ori
vătămarea puiețilo r;
-pe direcții care să nu producă vătămări sau rupture de arbori nemarcați;
k)colectarea materialului lemons se va face numai pe traseele aprobate și materealizate în teren;
l)vor fi protejați obligatoriu împotriva vătămărilor arborii nemarcați de pe limita căilor de
scos-apropiat prin aplicarea de lungoane, țăruși, manșoane, cauciucuri uzate,etc.
m)se interzice tararea sau semitararea lemnului rorund pe drumuri forestiere;
n)se interzice tăierea arborilor nemarcați;
o)dacă prin dobararea aeb orilor au fost vătămați, rupți sau dezrădăcinați alții arbori nemarcați,
gestionarul de parchet este obligate să sesizeze imediat administratorul fondului forestier. În
maximum 5 zile de la sesizare reprezentantul ocolului silvic împuternicit de șeful de o col,
analizează dacă prejudiciu se încadrează în categoria prejudiciilor evitabile sau în categoria
prejudiciilor inevitabile și va lua următoarele măsuri, după caz:
-dacă prejudiciu este inevitabil, reprezentantul ocolului silvic stabilește pe bază d e
proces -verbal valorificarea arborilor vătămați, rupți sau dezrădăcinați nemarcați. Valorificarea
acestora se face prin marcarea și exploatarea lor, cu lăsarea în imediata apropiere de arborii
sănătoși din aceeași specie, echivalenți ca volum, aleși din r ândul arborilor marcați;
-dacă prejidiciul este inevitabil și nu sunt posibilități de înlocuire a arborilor prejudiciați, se
realizează marcarea și exploatarea acestora, cu întocmirea actului de punere în valoare.
Recuperarea valorii volumului arboril or se face la prețul de adjudecare pentru partida respectivă;
-pentru prejudicial evitabil se calculează despăgubirile și se aplică sancțiunile legale;
p)în perioadele cu prejudicii abundente, în care solul are un conținut ridicat de apă, colectare a
materialului lemons cu tractoare este interzisă, pentru a se preveni degradarea traseelor;
r)la tăierile cu resticții colectarea lemnului se face în afara porțiunilor cu semințiș scosul
lemnului se face prin târârea, când solul este acoperit cu zăpadă , și prin semitârâre sau
suspendare, în lipsa stratului sa zăpadă;
s)este interzisă depozitarea de materiale lemnoase în albiile pârailor și văilor sau în locuri
expuse viiturilor;
t)lemnul subțire se exploatează concomitant cu cel gros;
u)în caz ul exploatării pe postațe,exploatarea masei lemnoase din postața următoare se face
numai după curățarea postaței în lucru.
ART.18
(1) Pentru instalarea de funiculare, în vederea defrișării căii de acces, se obține avizul
emitentului autorizației, agentul e conomic fiind obligate să respecte următoarele condiții:
a) lățimea culuarului, la nivelul sarcinii, poate fi de maximum 4 m la furniculare cu două
cărucioare(sarcina paralelă cu cablu) și 6 m la cele cu un singur cărucior;
b) punctele de încărcare și de d escărcare a sarcinii se amplasează de regulă în afara
suprafețelor cu semințiș;
c) arborii folosiți pentru ancorare nu se elaghează și se protejează prin manșoane, iar arboorii
support se în valoare o dată cu marcarea traseului de funicular.
(2)Drumurile de tractor folosite la scos -apropiat lemn în zonele de deal și de munte urmăresc de
regulă văile evitându -se afectarea zonelor cu semințiș viabil. Lățimea platformei se realizeaza
de maximum 4 m, luându -se măsuri de consolidare și de stabiliza re a taluzurilor. Construirea de
drumuri pe versanți se aprobă numai în situații deosebite, fără a se afecta stabilitatea versanților
și evitându -se scoaterea din suprafața destinată producției de masă lemnoasă de suprafețe mari.
(3)Aprobarea realizării de drumuri de versant se face în condițiile prevăzute la art.6 alin.(4).
ART.19
(1) În pădurile cu regenerare naturală constituie prejudiciu inevitabil distrugerea sau
vătămarea semințișului, ca urmare a desfășurării normale a procesului de exploatare, în
limita maximă de 8 % din suprafața cu semințiș prevăzută în procesul -verbal de predare a
parchetului,în cazul tăierilor de dezvoltare sau de lăegire a ochiurilor, și de cel mult 12 %,
în cazul tăierilor definite sau de racordare. De asemenea, constituie pr ejudiciu inevitabil
dacă pe o suprafață de 1 mp rămân nevătămați cel puțin 4 puieți viabili din specia
principală.
(2) Suprafața cu semițiș prejudiciat cu ocazia construirii drumurilor de tractor sau cea de pe
culuarul furnicularelor se include în proce ntul maxim admis în funcție de natura tăierii.
(3) Pe suprafețele cu semințiș prejudiciat peste limitele precizate la alin.(1) și pe taluzurile
drumurilor executate se efecuează, dupa caz, lucrări de împăduriri, retezarea puieților
prejidiciați, consolidă ri, nivelări cu fonduri constituite din garanția depusă de titularul
autorizației de exploatare.
ART.20
(1)În parchetele în curs de exploatare așezarea grămezilor de crăci și a resturilor de
exploatare se face de regulă,pe cioate sau în locuri fără seminț iș.
(2)Dacă nu există posibilitatea evitării suprafețelor cu semințiș,semințișul acoperit cu resturi
de exploatare și crăci se include în procentul maxim admis conform prevederilor art. 19.
ART.21
Se interzice lăsarea în parchete, la expirarea termenulu i de exploatare prevăzut în autorizație,
de arbori marcați și netăiați, de masă lemnoasă doborâtă sau fasonată, de grămezi de crăci,
precum și de masă lemnoasă răspândită de -a lungul drumurilor și văilor pe care s -a transportat
lemnul din parchetul respect ive.
ART.22
La terminarea procesului de exploatare a masei lemnoase titularul autorizației de exploatare
este obligate să execute nivelelarea căilor(traseelor) u tilizate la colectarea lemnului.
Predarea parchetului
După emiterea autorizației de expl oatare urmează predarea parchetului pe teren unde agentului
economic i se predă la fața locului nr. de fire marcate înscrise în APV, limitele parchetului și a postațelor,
dacă acetea există și sunt marcate, locul de amplasare a platformei primare, i se atr age atenția asupra
locurilor periculoase din parchet, se stabilesc și se marchează drumurile de scos apropiat și i se predă
porțiunea de drum forestier aferentă parchetului și platformei primare.
Pracesul verbal de predare a parchetului trebuie să aibă anexată schița parchetului, tot în procesul
verbal de predare a parchetului se menționează termenul de exploatare a parchetului care este din 28. 11.
2007 până în 31. 12. 2007. Se mai face referire la respectarea normelor de exploatare, la respectarea
tehnologiei de exploatare, la respectarea normemelor de prevenire și stingere a incendiilor (amenajarea
locurilor pentru fumat și a locurilor pentru depozitarea carburanților), se mai face referire la respectarea
normelor de tehnica securități muncii.
Se va face referire la amplasarea suprafețelor cu regenerări naturale s -au artificiale, modul de
răspândire, vârsta lor, compoziția, îmălțimea și suprafața pe care acestea o ocupă din suprafața
parchetului, precizânduse exact procentul maxim al pierderilor admi se în urma procesului de exploatare.
Se mai precizează dacă căile de scos apropiat au fost materializate și marcate pe teren,
de-asemenea marcarea platformei primare, precum și precizarea executării unor construcții (baracă
muncitori, depozit carburanți ș i grajd pentru animale) .
PROCES VERBAL
de predare a parchetului Locurele , partida nr. 1231
Subsemnații ing Ciotmonda Tinu șef district și Pasca Stefan pădurar titular canton
din partea ocolului silvic și Trifan Viorel Daniel din partea cumpărătorului, titularul împuternicirii nr.
_10346, emisă de reprezentantul legal al D.S. Bistrita , am procedat la predarea -primirea partizii nr. 1231 ,
conform autorizației de exploatare nr. 58/ din U.P.I Colibita , u.a. 45B, delimitată prin limite parcelare și
limite naturale.
Limitele parchetului, marcate conform autorizației de exploatare, au fost parcurse și identificate în
teren de către împuternicitul cumpărătorului desemnat să răspundă de respectarea regulilor silvice de
exploatare. Pe supra fața parchetului se află un număr de 1196 arbori identificați conform inventarului în
baza căruia s -a constituit această partidă.
Împuternicitul cumpărătorului a luat cunoștință de dispunerea suprafețelor cu semințiș utilizabil în
cuprinsul parchetului, situația acestora prezentându -se după cum urmează:
u.a. Felul regenerării
(naturală,artificială,
mixtă) Compoziția
semințișului utilizabil Suprafața ocupată Mod de
răspândire Vârsta
(ani) Înăl-țimea
(m) ha %
45B Naturala 7MO2FA1BR 8.4 76 uniforma 20 2.5
Prin lucrările de doborâre, fasonare și scoatere a materialului lemnos din parchet, pierderile
admisibile în semințiș nu vor depăși 20%, respectiv 2.2 ha. Pentru reducerea la minimum a acestor
pierderi, s -au stabilit următoarele măsuri de protejare a semințișului utilizabil:
Nu este cazul.
Instalațiile pasagere de scos -apropiat sunt/nu sunt avizate, sunt/nu sunt executate.
Căile de scos -apropiat mater ial lemnos din parchet s -au materializat pe teren prin ___arbori
însemnați cu vopsea albă________________, conform schiței anexate, pe traseele stabilite de specialiștii
ocolului silvic împreună cu cei ai agentului economic care face exploatarea.
În veder ea evitării prejudicierii arborilor din vecinătatea căilor de acces, se vor lua măsuri de
protejare a acestora prin manșoane, tarusi, lungoane etc.
Platforma primară, în suprafață de 500 m.p. nu este materializată pe teren .
Alte precizări:
Să se respecte OM 635/2002 normele N.T.S.și P.S.I. precum și tehnologia de exploatare Trunchiuri și
catarge
Schița parchetului:
—— – limită de parchet
—→ – adunat cu atelaje
− − − − – culme
——— – DAF Locurele
——— – DAF Izvorul Lung
3.2. Pregătirea parchetului pentru începerea exploatării
În vederea începerii exploatării mesei lemnoase, la data prevăzută în autorizație, parchetul trebuie
să fie pregătit astfel încât să fie î ndeplinite toate cerințele impuse de desfășurarea procesului tehnologic
conform normelor impuse de legislația în vigoare.
Pregătirea parchetelor constă din amenajări prin care se asigură cerințele impuse pentru
desfășurarea în condiții optime a lucrărilo r de exploatare din punct de vedere tehnologic, al protecției
muncii și al paz ei și siguranț ei contra incendiilor.
Sub aspect tehnologic trebuie să se amenajeze căile de colectare prevăzute în documentația
tehnico -economică de exploatare. Aceste căi se vo r amenaja, pe baza aprobării date de ocolul silvic,
numai pe traseele prevăzute în documentație și cu respectarea prescripțiilor tehnice referitoare la
deschiderea culorelor, executarea lucrărilor de terasamente și derocări, asigurarea condițiilor de scurg ere a
apelor depe platforma drumurilor de tractor și de vite, protejarea arborilor ce mărginesc căile de colectare,
amplasarea mărginarelor.
Din punctul de vedere al protecției muncii în parchet trebuie să se amenajeze poteci pentru
deplasarea muncitorilo r la și de la locul de muncă, să se semnalizeze, cu plăcuțe avertizoare, existența
parchetului și aria de folosire a unor mijloace de colectare periculoase (funiculare, instalații de alunecare,
crhănire), precum și locurile periculoase de pe cuprinsul parc hetului, (stâncării, grohotișuri, terenuri
instabile).
Pentru paza și siguranța contra incendiilor trebuie să se amenajeze locuri de masă pentru
muncitori, locuri de fumat (mai ales pentru perioadele secetoase), locuri pentru păstrarea carburanților și
lubrifianților și de asemenea, să se stabilească semnale sonore pentru atenșionarea muncitorilor asupra
apariției unor eventuale incendii.
3.3. Pregătirea platformei primare
Amenajarea platformei primare trebuie făcută corespunză tor prevederilor din
documentația tehnico -economică de exploatare a parchetului.
Dacă condițiile de teren permit amplasarea platformei primare pe un teren plat, cu
dimensiuni corespunzătoare celor rezultate din calculele făcute la proiectarea acesteia, at unci
amenajarea constă în îndepărtarea obstacolelor și nivelarea terenului, realizarea unor șanțuri
pentru scurgerea apelor din precipitații sau topirea zăpezilor, semnalizarea traseelor pentru
deplasarea mijloacelor de colectare și a mijloacelor de transp ort, pregătirea rampelor de stocare a
lemnului, respective semnalizarea poziției acestora și amplasarea traverselor pe care se va stivui
materialul lemons.
La aceast parchet avem de a face cu o situație specială deoare ce platforma primară
trebuie amenaja tă lângă drumul forestier care trece alături. Deoarece nu există spațiu suficient
platforma primară va fi amplasată pe lungime, de -a lungul drumului forestier,prin amplasarea de
lungoane pe care se vor aranja sortimentele de lemn.
Amenajarea platformei pri mare trebuie făcută în așa fel încât să asigure condiții de stocare
a masei lemnoase exploatate într -o anumită perioadă de timp.
Pentru cazul analizat, s -a luat în considerare dimensionarea platformei primare pentru
stocarea masei lemnoase exploatate, a că rei structură este dată în tabelul următor. Pe baza acestei
structuri s -a dimensionat fiecare rampă de stocare necesară pentru lemnul rotund pe categorii, cu
relația:
fchVS
,
unde:
S = suprafața de stivuire necesară pentru lemnul rotund, în m3;
V = volumul de lemn, ce se stochează într -o stivă, în m3;
h = înălțimea de stivuire, în m;
c = factorul de cubaj pentru lemn rotund (0,6 -0,8);
f = coeficient de umplere a stivei (0,6 -0,8);
În cazul lemnului rotund, pentru stivuire, s -au adoptat valorile: h = 1,5; c = 0,7; f = 0,8.
Pentru lemnul de steri suprafața de stivuire (S) este aproximati v egală cu volumul ce
trebuie să fie stocat (V), exprimat în metri steri.
Această relație este valabilă, pentru situația în care:
înălțimea de stivuire H =1.5m, factorul de cubaj c = 0.66;
coeficientul de umplere a stivei f = 1.0;
3.4. Punerea în valoare a lemnului de mici dimensiuni
Lemnul de mici dimensiuni include lemnul subșire și resturile de exploatare.
Lemnul subțire rezultă prin punerea în valoare a msei lemnoase în cadrul opera țiunilor culturale și din
crăcile arborilor marcați în vederea aplicării tratamentelor, iar resturile de exploatare se constituie din
crăci cu diametrul la capătul gros mai mic de 5 cm, rupture, capete, vârvuri etc.
Resturile de exploatare, în general , n u sunt valorificate și rămân în parchete. Posibilitățile de
valorificare a lemnului de mici dimensiuni sunt limitate din cauza cheltuielilor mari de punere în valoare,
cheltuieli care nu sunt acoperite de valorificarea sortimentelor rezultate.Valoarea mare a cheltuielilor de
exploatare este legată de faptul că la colectarea acestei categorii de material lemons, în schema clasică de
organizare a proceselor tehnologice, o mare parte aoperațiilor se execută manual, cu productivități mici.
Cantitățile de lenm subțire și crăci rezultă din actele de punere în valoare.
Soluțiile de valorificare a lemnului de mici dimensiuni au în vedere crearea condițiilor de sporire a
gradului de mecanizare a colectării acestei categorii de material lemons. Efectiv soluțile cuno scute până în
present, se pot grupa în două categorii:
Tocarea lemnului de mici dimensiuni, în parchet, cu agregatele de tocare. Această soluție poate fi
aplicată acolo unde condițiile de teren și tratamentele aplicate permit deplasarea în parchet a agreg atelor
de tocare.
Pachetizarea lemnului de mici dimensiuni în parchet și deplasarea acestuia, în continuare, în
această formă, până în platforma primară, in C.S.P.L. sau beneficiari.
3.5. Restricții și condiții privind desfășurarea activității de explo atare a pădurilor
După cerarea condițiilor organizatorice necesare se poate începe, la data prevăzută în autorizație,
exploatarea cu respectarea cerințelor tehnologice cunoscute și în conformitate cu prevederile proiectului
tehnico -economic.
Pe lângă aceste prevederi se mai amintesc următoarele:
– se vor exploata, în totalitate, numai arborii marcați;
– în pădurile gospodărite în regimul codrului, înălțimea cioatelor, măsurată în partea dinspre amonte, va fi
de până la o treime din diametru de bază al arborelui doborât, dar nu mai mult de 10 cm ;
– cioatele de rășinoase se cojesc, complet la molid și pin și prin curelare în celelalte cazuri;
– la curățirea de crăci înălțimea ciotului rămas să nu depășească 1cm;
– secționarea lemnului rotund să se facă printr -o tăietură perpendiculară pe axa longitudinală a piesei în
punctul de secționare . Abaterea maximă admisă, măsurată pe generatoare, este de 10% din diametrul
piesei la locul de secționare;
– lemnul rotund se va secționa la lungimi corespunzătoare un ui sortiment sau în așa fel încât să includă
mai multe lunimi de sortimente (multipli de sortimente);
– pentru sortimentele de lemn rotund la secționare se lasă o supralungime de 1 cm/m, dar nu mai mult de 4
cm, iar pentru multipli de sortimente 1 cm/m;
– lemnul de steri va avea lungimea de 1 ± 0,05 m. În această categorie poate fi inclus lemnul cu diametrul
mai mare de 5 cm. Piesele cu diametrul mai mare de 15 cm se despică, iar lobdele rezultate trebuie să aibă
lățimea fețelor de 5…30 cm;
– crăcile cu dia metrele de 2 -5 cm pot fi fasonate în snopi cu lungimea de 1 ± 0,05 m și diametrul de 30
cm;
– exploatarea masei lemnoase , mai exact recoltarea și colectarea, trebuie să fie astfel organizată și
coordonată încât să se asigure finalizarea lucrărilor la term enele prevăzute în autorizația de exploatare;
– perioada de la doborârea unui arbore până la deplasarea acestuia în platforma primară nu trebuie să fie
mai mare de 20 zile în sezonul de vegetație și de 30 de zile în sezonul de repaus vegetativ;
– în păduri le de amestec se doboară mai întâi rășinoasele și apoi foioasele;
– la tăirile rase în codru, crâng și la tăierile de substituire sau refacere, doborârea arborilor se face la rând,
inclusiv nuielișul;
– la tăierile definitive se exploatează și semințișul n eutilizabil prevăzut în A.P.V.;
– drumurile de tractor se vor amenaja astfel încât la cursa în gol rampa să nu depășească 25% pentru
tractoarele universale și 40% pentru tractoarele forestiere, iar la cursa în plin rampa să nu depășească 7%;
– traseele să fie alese în zone cu terenuri stabile, să fie cât mai scurte și să necesite volum cât mai mic de
săpătură;
– în perioade cu precipitații abundente, pe soluri mlăștinoase sau cu umiditate ridicată se interzice
colectarea cu tractoare;
– platformele primare se vor amplasa lângă căile permanente de transport, în locuri uscate, ferite de viituri,
fără a afecta suprafețele productive din fondul forestier;
– la terminarea exploatării toate căile de colectare, ce nu vor fi utilizate în anii următori, trebuie să f ie
nivelate;
– se vor lua măsuri de protejare împotriva eroziunii pe suprafețele pe care a fost afectată stabilitatea
terenului ( căi de colectare, suprafețe de stocare, trasee de corhănire );
– toți arborii marcați și masa lemnoasă fasonată trebuie să fie exploatată.
3.6. Măsuri pentru reducerea prejudicilor
Desfășurarea necorespunzătoare a activității de exploatare a pădurilor poate constitui, pe lângă
mulți alți factori, o sursă de prejudiciere ecosistemelor forestiere.
În prezent se consideră prejudiciu acea modificare a stării naturale a solului, semințișului și
arborilor produsă prin activitatea de exploatare care afectează în sens negativ dezvoltarea ulterioară a
ecosistemelor forestiere.
Pornind de la această definiție prejudicile luate î n considerare se pot clasifica astfel: pentru sol (
tasarea, grăparea, frământarea, rănirea șănțuirea, șiroirea și denudarea); pentru semințiș și arbori
(zdrelirea, cojirea, așchierea, ruperea, smulgerea și dezrădăcinarea).
Prejudiciile sunt generate fie de căderea arborilor în timpul procesului tehnologic de recoltare,
fie de deplasarea mijloacelor de colectare cu sau fără sarcini și de mișcarea cablurilor.
În general prejudiciile arborilor în picioare au loc în zonele de contact ale arborelui cu sarcina,
mijlocul de colectare sau cablu producându -se zdrelirea superficială sau profundă la nivelul de contact:
rădăcină sau tulpină, la diferite înălțimi dar de regulă la bază.
Prejudicierea semințișului poate fi produsă fie în urma doborârii arborilor fie în u rma
procesului de colectare a materialului lemnos.
Prejudiciile sunt mult influențate de tratament, ele fiind mai mari și mai greu de preîntâmpinat
cu cât tăierea este mai selectivă și de mijlocul de colectare, fiind mai mari în cazul utilizării
tractoarel or.
Necesitatea tot mai stringentă de protecție a ecosistemelor forestiere impune pentru activitățile
din domeniul forestier, în general, și pentru exploatarea pădurilor, în special, luarea unor măsuri prin
care nivelul prejudiciilor să se situeze, întotde auna, sub pragul de suportabilitate al ecosistemului,
astfel încât să fie îndeplinite în totalitate obiectivele ecologice ale activității de gospodărire a pădurilor.
Pentru ca efectele activității de exploatare să fie cât mai favorabile, și sub acest aspec t, se
recomandă o serie de măsuri suplimentare al cărpr unic scop este reducerea prejudiciilor în activitatea
de exploatare.
În vederea reducerii prejudiciilor de exploatare sa vor lua următoarele măsuri:
doborârea arborilor se va face în afara ochiuril or cu semințiș evitându -se deprecierea și vătămarea
puieților și a arborilor nemarcați care rămân în picioare;
dacă prin doborârea arborilor s -au vătămat, rupt sau dezrădăcinat exemplare nemarcate, persoana
responsabilă cu exploatarea sau șeful de distr ict, în raza căruia se află parchetul, fără ca acești arbori să
se doboare;
în pădurile de amestec se doboară întâi arbori de rășinoase și apoi cei de foioase;
cioatele de molid se cojesc în întregime iar cele de brad prin curelare;
coroana arbori lor va fi fasonată la locul de doborâre, pachetizată în legături cu dimensiuni reduse,
astfel încât prin scoaterea acestora să se evite degradarea solului, a arborilor și semințișului;
corhănirea nu se va face pe pante și distanțe mari, pe teren îngheța t sau acoperit cu gheață, în arborete
cu desime mare pentru buștenii de dimensiuni mari;
colectare materialului lemnos se face numai pe traseele aprobate, materializate pe teren la primirea
parchetului cu respectarea elementelor de gabarit ale drumurilo r de tractor, culoarelor de funicular și
platformei primare;
la instalarea funicularului în parchet se respectă următoarele condiții: lățimea culoarului la nivelul
sarcinii poate fi de maximum 4 metri la funicularele cu 2 cărucioare și 6 metri pentru ce le cu un
cărucior și punctele de încărcare și descărcare ale funicularului se amplasează de regulă în porțiuni fără
semințiș iar arborii suport și de ancorare nu se elaghează și se protejează prin manșoane;
în parchetele cu restricții în cadrul perioade i permise pentru recoltarea și colectarea materialului
lemnos, scosul se face prin târâre când solul este acoperit cu zăpadă și prin semitârâre sau suspendat în
lipsa stratului de zăpadă;
în zonele de deal și munte drumurile de tractor folosite la scos – apropiatul lemnului vor urmării văile.
În perioadele cu precipitații abundente colectarea masei lemnoase cu tractoare este interzisă pentru a
preveni degradarea traseelor;
protejarea arborilor nemarcați, limitrofi căilor de acces aprobate, împotriva v ătămărilor, se realizează
cu lungoane, țăruși, manșoane, etc.
traseul drumului de tractor urmărește porțiunile fără semințiș, lățimea platformei primare se realizează
de maxim 4 metri, iar la construirea lor se vor lua măsuri de consolidare și stabiliza re a taluzurilor;
așezarea grămezilor de crăci și a resturilor de exploatare se face de regulă pe cioate și în locuri fără
semințiș;
nu se admite continuarea tăierilor arborilor din parchet dacă nu se asigură scosul materialelor
lemnoase în depozitel e primare în maxim 30 zile în sezonul de repaus vegetativ sau curățirea
concomitentă a postațelor eliberate de materialele lemnoase comerciale;
în cazul unor soluri afânate, slab coezive, umede sau mlăștinoase este interzisă deplasarea unor
cantități ma ri de material lemnos prin târâre și semitârâre pe același traseu;
unitatea de exploatare este obligată ca la terminarea lucrărilor să execute nivelarea căilor (traseelor)
folosite la exploatarea lemnului.
3.7. Controlul activități de exploatare
Pe parcursul desfășurării activității de exploatare organelle silvice fac controale urmărind modul
de desfășurare a lucrărilor și gestionarea materialului lemons, respectarea prevederilor proiectului
tehnico -economic aprobat, a regulilor generale de desfă șurare a lucrărilor, aplicând, pentru abaterile
constatate, sancțiunile prevăzute de lege.
La controlul activității de exploatare se vor urmări, în mod deosebit următoarele aspecte:
– respectarea tipului, locului de amplasare, lungimii și condițiilor de execuție a căilor de colectare;
– respectarea locului de amplasare a platformei primare și a mărimii acesteia;
– dacă s -au doborât numai arborii marcați;
– dacă s -au doborât toți arborii marcați;
– dacă sunt cojite cioatele de rășinoase;
– dacă s -a prejudiciat semințișul;
– dacă s -au respectat prevederile legale privind înălțimea cioatelor;
– dacă s -au luat măsuri de evitare și diminuare a prejudiciilor;
– dacă se respectă tehnologia de exploatare;
– dacă s -a făcut curăț irea de resturi de exploatare a porțiunilor din parchet pe care lucrările de colectare
sunt terminate;
– dacă sunt prejudice nejustificate sau care depășesc prevederile legale;
– dacă s -a colectat tot materialul lemons fasonat;
– dacă sunt utilizate co rrect căile de colectare;
– dacă circulația materialului lemons este evidențiată correct în documentele oficiale, obligatorii;
– dacă lucrările de exploatare se încadrează în termenele prevăzute în autorizație.
1.Controlul activității de exploatare are drept scop garantarea atingerii obiectivelor culturale urmărite prin
aplicarea tăierilor planificate în tr-un arboret la un moment dat.
2.Curățarea parchetului:
Parchetul se curăță concomitent cu exploatarea .
3.Date despre regenerare:
-protejarea semințiș ului
Nu este cazul
-semințiș existent
u.a.45B artificia l/natural compoziția 7Mo2Fa1Br răspândire suprafață 8.0ha.
4. Prejudicii (prezentare și calculul valoric):
-arbori tăiați nemarcați
Nu sau găsit tăiați arbori nemarcați
-arbori vătămați
Nu sau găsit arbori vătămați
-semințiș prejudiciat
Nu este cazul
-alte prejudicii
Nu sau constatat alte prejudicii
5.Penalități :
Nu propunem penalități
6.Sancțiuni aplicate :
Nu sau aplicat sancțiuni
Pentru abaterile de care se fac vinovați ________ ____________________________________
______________ Nu s-au constatat abateri _______________________________________
s-au încheiat acte de contravenție cu amenzi în valoare de _________ nu____________ lei,
urmând ca unitatea de exploatare să achite suma de _ ________ 0____________lei, reprezentând
valoarea pagubelor.
6.Alte constatări, alte precizări, concluzii :
Să se respecte OM 635/2002 normele N.T.S.și P.S.I. precum și tehnologia de exploatare
Trunchiuri și catarge. Să se urmărească încadrarea în termenel e de exploatare. Să se mențină
permanent curățate șanțurile aferente parchetului dar mai ales a platformei primare. Să se
urmărească mai atent sortarea lemnului pe categori de calitate.
Semnături:
Organ de control, Asistenți,din partea S.C.________
Referitor la reprimirea parchetelor O.M. 635 /2002 prevede următoarele:
ART.32
(1) În cazul pădurilor administrate de structuri de administraț ie de specialitate, reprimirea
parchetelor se realizează de către emitentul autorizației de exploatare, prevăzut în autirizație.
(2) În cazul pădurilor care nu sunt administrate de structuri de administrație de specialitate,
reprimirea parchetelor se reali zează de personalul de specialitate din cadrul inspectoratelor
teriroriale de regim silvic și cenegetic.
(3) Reprimirea parchetelor exploatate de agenți economici se face de către șeful ocolului
silvic sau de împuternicitul acestuia, în prezența pădurarulu i titular de canton în a cărui rază
teritorială este amplasat parchetul și a reprezentantului agentului economic.
(4) Reprimirea parchetelor ce au pe suprafața lor regenerarea naturală, a căror exploatare
este executată de ocolul sivic, se face de către șe ful de ocol sau de împuternicitul acestuia, în
prezența șefului de district(brigadierului) și a pădurarului titular de canton.
(5) Parchetele în care s -a promovat regenerarea naturală și cele în care s -au executat rărituri
se reprimesc numai de către șeful ocolului silvic sau de un alt inginer silvic din ocol, împuternicit
de acesta.
(6) În cazul neprezentării reprezentantului agentului economic pentru reprimirea
parchetului, se încheie în lipsa acestuia procesul -verbal în care se consemnează, dacă este ca zul și
valoarea pagubelor constatate, precum și penalitățile aplicate. Procesul -verbal de reprimire se
trimite în termen de 5 zile agentului economic. Pentru încasarea eventualelor prejudicii constatate
se folosește suma depusă drept cauțiune.
ART.33
(1) În cazul în care la verificarea pe teren sa constată că reprimirea parchetului nu se poate
realiza întrucât nu sunt întrunite toate condițiile cerute de prezentele norme, se încheie un act de
constatare în care se consemnează: volumul lemnului neexploatat, volumul lucrărilor necesare de
realizat pentru îndeplinirea condițiilor de reprimire a parchetului.
(2) În documentul prevăzut la alin.(1) se precizează că exploatarea poate continua cu plata
penalităților stipulate în contract, cu respectarea perioadelor de restricție, stabilindu -se data la
care poate fi reluată activitatea, dată care se înscrie în autorizația existentă de către emitentul
ecesteia .
(3) Reprimirea parchetelor de exploatare cu încălcarea prevederilor prezentelor norme este
interzisă și se s ancționează conform legii.
ART.34
(1) Masa lemnoasă neexploatată,rămasă pe picior sau doborâtă și nescoasă din parchet, se
iventariază până la data de 31 decembrie a anului de producție.
(2) Pentru masa lemnoasă neexploatată la 31 decembrie, rămasă pe picior sau doborâtă și
nescoasă din parchete din motive neîntemeiate se aplică măsurile legale contructuale, după care
se încheie un act adițional la contract, prevăzându -se un nou termen de exploatare, cu respectarea
prevederilor prezentelor norme.
(3) Pentru masa lemnoasă provenită din calamități naturale(doborâturi și rupture massive,
alunecări de terenuri, etc.),care se încadrează în prevederile alin.(1), nu se datorează penalități,
dacă acestea se exploatează până la data de 31 mai a anului următo r.
Se poate acorda oprelungire a duratei pentru curățirea parchetelor în cazul în care termenul de
exploatare expiră la 31 decembrie dacă a existat un strat de zăpadă persistentă cu grosimi mai
mari de 50 cm. Termenul se prelungește cu o durată echivalen tă perioadei de timp cu condiții
nefavorabile executării acestor lucrări, dar nu mai târziu de data prevăzută pentru începerea
lucrărilor de împădurire pe suprafața respectivă.
Dacă lucrările de exploatare nu s -au finalizat la termenul prevăzut în autori zație
activitatea se poate prelungi, până la sfrșitul anului calendaristic, cu plata unor penalizări. Masa
lemnoasă rămasă în parchet la sfrșitul anului calendaristic se reinventariază și va constitui
obiectul unui nou contract.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cap. I Descrierea generală a unități de producție [614588] (ID: 614588)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.