CAP. I CONCEPTE GENERALE PRIVIND TVA-UL
TVA
CUPRINS
INTRODUCERE
CAP. I CONCEPTE GENERALE PRIVIND TVA-UL
1.1. Concepte generale, caracteristici și tipuri de TVA
1.2. Baza de impozitare
1.3. Evoluția cotelor TVA în România și în Statele Membre ale Uniunii Europene
1.4. Normele Uniunii Europene privind TVA
1.4.1. TVA – intracomunitar
1.4.2. TVA – extracomunitar
CAP. II CONTABILITATEA TVA
2.1. Drepturile și obligațiile privind TVA
2.2. Sistemul conturilor privind TVA
2.3. Înregistrarea și regularizarea TVA
2.4. Calculul și contabilitatea pro-ratei privind TVA
CAP. III ANALIZA ȘI RAPORTAREA TVA
3.1. Faptul generator și exigibilitatea TVA
3.2. Perioada fiscală a taxei pe valoarea adăugată
3.3. Evidența și raportarea TVA
CAP. IV STUDIU DE CAZ
4.1. Prezentarea SC FLORIANA PRATCOM S.R.L.
4.2. Obiectul de activitate și serviciile oferite de SC FLORIANA PRATCOM S.R.L.
4.3. Contabilizarea, analiza și raportarea TVA la societatea comercială FLORIANA PRATCOM S.R.L.
4.4. Concluzii și propuneri / recomandări
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
ANEXE
INTRODUCERE
Fiecare a auzit măcar o dată de termenul de TVA (Taxa pe Valoarea Adăugată). Indiferent că ești cumpărător sau întreprinzător, având propria afacere, această taxă te vizează în ambele cazuri. Ea apare scrisă pe aproape toate documentele legate de vânzări și cumpărări, de la bonul de casă și până la facturile fiscale. Această taxă este una cu caracter general, care se aplică pentru bunuri și servicii; mai exact, pentru producția și distribuția de bunuri și furnizarea de servicii. Este un impozit indirect, care se datorează statului, fiind perceput prin cote de impozitare. Numărul cotelor de impozitare diferă de la o țară la alta, putând fi: cotă normală, cotă majorată, cotă redusă.
La baza apariției taxei pe valoarea adăugată stă impozitul pe circulația mărfurilor. Trecerea la taxa pe valoarea adăugată a facut posibilă evitarea impozitării în cascadă a circulației mărfurilor. Prin impozitarea în cascadă, caracteristica impozitului pe circulația mărfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile care conținea impozitul pe circulatia mărfurilor datorat anterior, ajungându-se astfel să se calculeze impozitul aferent unui venit impozabil în cadrul căruia era cuprins impozitul datorat anterior.
Prezenta lucrare are ca temă studiul privind contabilitatea, analiza si raportarea taxei pe valoarea adăugată.
Capitolul 1. Concepte generale privind TVA cuprinde o prezentare sintetică a ceea ce înseamna taxa pe valoarea adăugată, caracteristicile și tipurile acesteia. Acest capitol mai este completat și de evoluția cotelor TVA în România, baza de impozitare, precum și normele U.E. aplicabile în prezent, la nivel European acestea fiind: Directiva a 6-a republicată: Directiva 112/2006 publicată în Jurnalul Oficial al CE nr. 347/11.12.2006; la nivelul statelor membre: Legislațiile statelor membre care preiau directivele. România: Legea 571/2003, Titlul VI TVA; în caz de conflicte Curtea de Justiție a Comunităților Europene.
În capitolul 2. Contabilitatea TVA am tratat drepturile și obligațiile pe care le au plătitorii taxei pe valoarea adăugată. Pe parcursul acestui capitol am prezentat conturile utilizate pentru a ține evidența taxei pe valoare adăugată, precum și modalitățile de înregistrare și regularizare a acesteia. În încheierea acestui capitol am prezentat și modalitatea de calcul și contabilizare a pro-ratei privind TVA.
În ceea ce privește Analiza și raportarea TVA dezbătute în cadrul capitolul 3 al prezentei lucrări, se gasesc informații cu referire la faptul generator și exigibilitatea TVA; perioada fiscală a taxei pe valoarea adăugată și nu în ultimul rând modalitatea de evidențiere și raportare a taxei pe valoarea adăugată. În ceea ce priveste raportarea taxei pe valoarea adăugată sunt descrise declarațiile care trebuie depuse și documentele utilizate pentru evidențierea acestui impozit indirect.
CAP. I CONCEPTE GENERALE PRIVIND TVA-UL
Concepte generale, caracteristici și tipuri de TVA
Aspecte generale
Taxa pe valoarea adăugată se aplică în România începând cu data de 1 iulie 1993, fiind reglementată prin O.G.nr.3/1992. Din punct de vedere fiscal, trebuie avute în vedere prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, precum și normele de aplicare ale acestuia. Taxa pe valoarea adăugată a înlocuit vechiul impozit pe circulația mărfurilor cu un impozit ce se aplică asupra tranzacțiilor fiecărui stadiu al circuitului economic.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, apărut relativ de curând în peisajul sistemelor fiscale din diferite state. Aceasta a apărut pentru prima dată în Franța în anul 1954, în sfera de acțiune a acesteia fiind incluse serviciile și comerțul cu ridicata. Ulterior, sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată a fost extinsă și asupra altor activități, în special asupra comerțului cu amănuntul.
Concomitent cu Franța și alte state ale lumii au introdus taxa pe valoare adăugată, iar în Uniunea Europeană organele de decizie au declarat acest impozit ca impozit general pentru state, mergând ulterior pe linia armonizării legislației țărilor comunitare. O cotă prelevată din taxa pe valoare adăugată colectată de statele Uniunii Europene constituie un venit al bugetului Uniunii.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect deoarece se aplică pe fiecare stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adăugate realizate de producători, inclusiv asupra distribuției către consumatorul final. Taxa pe valoare adăugată reprezintă o taxă de consumație cu caracter general sub forma unui impozit indirect, care se aplică o singură dată produselor, indiferent dacă sunt bunuri de consum sau mijloace de producție, precum și serviciilor urmând natura acestora.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit neutru pentru că afectează prețul final al unui bun sau al unui serviciu în momentul în care acesta ajunge la consumatorul final, indiferent de numărul operațiunilor care preced livrarea sau prestarea la consumatorul final, dar cu plata fracționată. Neutralitatea impozitului este asigurată de aplicarea acestuia asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic al unui bun sau serviciu, care este echivalentă cu diferența dintre vânzările și cumpărările în cadrul aceluiași stadiu al circuitului economic.
Din punct de vedere tehnic, TVA este un impozit multilateral colectat asupra vânzărilor în faza de producție sau distribuție, precum și asupra importului. Această taxă se aplică numai asupra valorii adăugate de către fiecare participant în procesul de producție și distribuție și respectiv asupra difernțelor dintre prețul de vânzare și de achiziție, ceea ce reprezintă valoarea proprie prelucrării.
Taxa pe valoare adăugată se aplică asupra tranzacțiilor fiecărui stadiu al circuitului economic și reprezintă un venit al bugetului de stat, determinată ca diferență între taxa aferentă bunurilor și servicilor achiziționate pentru a le utiliza în activitatea economică (input tax) și taxa aferentă vânzărilor de bunuri și servicii ale subiecților impunerii (output tax).
Astfel plătitorul legal de TVA este vânzătorul, el adaugă TVA la prețul bunurilor vândute, dar suportă cota parte ce revine cumpărătorului final potrivit mecanismului general al impozitului indirect. În pricipiu consumatorul final este cel care suportă plata impozitului.
Pe parcursul întregului proces de producție și distribuție, fiecare agent economic încasează TVA de la cumpărător, din care deduce suma reprezentând TVA aferentă materiilor prime și materialelor aprovizionate și servicii consumate, diferența dintre ele se varsă la buget. Legea nr.345/01.06.2002 precizează că, TVA se aplică asupra operațiunilor privind livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în România, transferul proprietății bunurilor imobile și importul de bunuri și servicii. Sunt subiecți ai impunerii agenții economici care efectuează operații supuse TVA și importuri de bunuri și servicii.
Agenții economici, care realizează operațiuni impozabile, au conform art. 24, al.1 din Lege, obligația asigurării condițiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul, activități hoteliere, prestări de servicii către populație și alte activități de asemenea natură, au și obligația instalării aparatelor de marcat care să corespundă cerințelor pentru aplicarea taxei pe valoarea adăugată.
Caracteristicile și tipurile de TVA
Printre caracteristicile cele mai importante ale acestui impozit, care-i recomandă aplicarea în condițiile unei economii de piață libere, se pot enumera:
Universalitatea (sfera de aplicare) impozitului
Teritorialitatea impozitului
Deductibilitatea impozitului
Transparența impozitului
Unicitatea impozitului
Fracționalitatea plății impozitului.
Exigibilitatea TVA
Universalitatea (sfera de aplicare) impozitului – Taxa pe valoare adăugată respectă principiul universalității impunerii deoarece, cu excepțiile prevăzute de lege, se aplică asupra tuturor operațiunilor cu plată și asimilate acestora, efectuate, în mod independent, de către persoanele fizice și juridice.
Teritorialitatea impozitului – Teritorialitatea impozitului se referă la locul unde are loc impunerea circulației bunurilor și serviciilor. La stabilirea teritorialității taxei pe valoarea adaugată stau la bază principiile originii și destinației. În cazul aplicării principiului originii se ține cont de valoarea adăugată tuturor bunurilor indigene.
Transparența impozitului – Transparența impozitului intervine datorită faptului ca TVA datorată statului de către un agent economic este aferentă valorii adăugate de el la bunul respectiv. Taxa pe valoarea adăugată nu respectă principiul egalității impunerii, deoarece nu ține cont de veniturile sau averea contribuabilului. Aceasta este egală pentru toți contribuabilii în ceea ce privește cota de impunere. De asemenea, aplicarea taxei pe valoarea adăugată de către state, nu trebuie să deducă la apariția de fenomene inflaționiste.
Fracționalitatea plății impozitului – Datorită fractionalității plății taxei pe valoarea adăugată, statul poate să procure resursele necesare desfășurării activității sale treptat, pe măsura realizării bunului, nefiind nevoie să aștepte până la vânzarea finală. În țara noastră, în condițiile trecerii la economia de piață și ca urmare a urmăririi alinierii fiscalității la practica țărilor dezvoltate, impozitul pe circulația mărfurilor, care funcționa ca un impozit indirect, a fost înlocuit cu taxa pe valoarea adăugată.
Unicitatea impozitului – Se observă că și la noi în țară se respectă principiul unicității impozitului. Ca urmare a acestui fapt, taxa percepută în final fiind egală cu cea rezultată prin aplicarea cotei de impozitare asupra întregii valori finale pe care o capată produsul în faza transmiterii sale în proprietatea consumatorului final. De asemenea se respectă și fracționalitatea plății impozitului, taxa pe valoarea adaugată fiind percepută fracționat la trecerea de la un stadiu la altul, în funcție de valoarea adăugată la fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs. Cuantumul taxei pe valoare adăugată se stabilește în ultima fază prin care produsul circulă de la apariția sa până în momentul trecerii la consumatorul final.
Exigibilitatea TVA – Ca regulă generală exigibilitatea ia naștere la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. Exigibilitatea este un element deosebit de important al taxei pe valoare adăugată, în funcție de care se determină momentul în care ia naștere, pe de-o parte obligația agentului economic de a plăti taxa, iar pe de alta parte, dreptul organelor fiscale de a pretinde, la o anumită dată, plata taxei datorată bugetului de stat. Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atunci când autoritatea fistare asupra întregii valori finale pe care o capată produsul în faza transmiterii sale în proprietatea consumatorului final. De asemenea se respectă și fracționalitatea plății impozitului, taxa pe valoarea adaugată fiind percepută fracționat la trecerea de la un stadiu la altul, în funcție de valoarea adăugată la fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs. Cuantumul taxei pe valoare adăugată se stabilește în ultima fază prin care produsul circulă de la apariția sa până în momentul trecerii la consumatorul final.
Exigibilitatea TVA – Ca regulă generală exigibilitatea ia naștere la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. Exigibilitatea este un element deosebit de important al taxei pe valoare adăugată, în funcție de care se determină momentul în care ia naștere, pe de-o parte obligația agentului economic de a plăti taxa, iar pe de alta parte, dreptul organelor fiscale de a pretinde, la o anumită dată, plata taxei datorată bugetului de stat. Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atunci când autoritatea fiscală devine îndreptățită, în baza legii, la un moment dat, să solicite taxa pe valoarea adăugată de la plătitorii taxei, chiar dacă plata acesteia este stabilită prin lege la o altă dată.
În vederea determinării TVA ca obligație de plată față de bugetul de stat distingem mai multe etape, corespunzator cărora mai multe tipuri de taxă pe valoare adaugată, și anume:
1.Taxa colectată – care reprezintă taxa aferentă livrărilor de bunuri și/sau prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoana impozabilă, precum și taxa aferentă operațiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei conform legii pentru operațiuni taxabile.
2.Taxa deductibilă – reprezintă suma totală a taxei datorate sau achitate de către o persoană impozabilă pentru achizițiile efectuate.
3.Taxa de dedus – reprezintă taxa aferentă achizițiilor care poate fi dedusă conform regimului deducerilor stabilit prin lege.
4.Taxa dedusă – reprezintă taxa deductibilă care a fost efectiv dedusă.
Baza de impozitare
Baza de impozitare este constituită din contravaloarea în lei a bunurilor livrate și serviciilor prestate asupra căreia aplicându-se cota de 24% se obține suma reprezentând taxa pe valoare adăugată.
Baza de impozitare este un element important pentru calculul taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată facturată de furnizor este egală cu baza de impozitare înmulțită cu cota de TVA.
TVA facturată = Baza de impozitare * cota de TVA
Baza de impozitare este determinată de:
prețurile negociate între vânzător și cumpărător, precum și de cheltuielile datorate de cumpărător pentru livrările de bunuri și care au fost cuprinse în preț; aceste prețuri cuprind și accizele stabilite potrivit normelor legale;
tarifele negociate pentru prestările de servicii;
suma rezultată din aplicarea cotei de comision sau convenită între parteneri pentru operațiuni de intermediere.
Codul fiscal precizează distinct baza de impozitare pentru operațiuni realizate în interiorul țării și respectiv pentru import.
Determinarea bazei de impozitare se efectueaza după reguli distinct stabilite pentru livrări de bunuri și servicii efectuate în țară, pentru achiziții intracomunitare și importuri.
Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată. Ca regulă generală, baza de impozitare este constituită pentru livrările de bunuri și prestările de servicii, din toate sumele, valorile sau serviciile primite sau care urmează a fi primite de furnizor sau de prestator în contrapartidă pentru livrările sau prestările efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată. Baza de impozitare, se determină integral la livrarea de bunuri și prestări servicii cu ocazia întocmirii facturilor sau altor documente prevăzute de lege, diferențiat după natura operațiilor, astfel:
pentru livrări de bunuri:
Baza impozabilă = Preț net + accize + alte cheltuieli.
pentru prestări de servicii:
Baza impozabilă = Tariful negociat.
pentru operații de intermediere în turism:
Baza impozabilă = Valoarea comisionului obținut.
pentru bunuri executate de agenți economici în folosință proprie:
Baza impozabilă = Costul de producție sau prețul de cost.
pentru bunuri și servicii din import:
Baza impozabilă = Valoarea în vamă + taxe + accize + alte taxe a bunurilor importate vamale transformate în lei
pentru echipament de lucru importat suportat parțial de salariați:
Baza impozabilă = Valoarea echipamentului suportată de salariați.
pentru vânzarea de bunuri în regim de consignație primite de la agenți economici:
Baza impozabilă = Valoarea mărfii din factura + Comisionul practicat de agentului economic(deponentul) consignație
pentru prestări de servicii în turism în care agenții economici folosesc mijloace de transport proprii sau închiriate:
Baza impozabilă = tarifele negociate pentru prestări de servicii
În primul caz baza de impozitare o reprezintă tot ceea ce constituie contrapartida obținută din partea cumpărătorului, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni, prețurile de achiziție sau în lipsa acestora, prețul de cost, determinat la momentul livrării, suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii.
Baza de impozitare cuprinde inclusiv impozitele și taxele datorate (exclusiv TVA), precum și cheltuielile accesorii cum sunt:
comisioanele;
cheltuieli de ambalare, transport și asigurare decontate cumpărătorului;
impozitele și alte taxe dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepția taxei pe valoarea adăugată.
Nu se include în baza de impozitare:
rabaturile, remizele, sconturile și alte reduceri de preț acordate clientilor,
dobânzile percepute pentru plați de întarziere,
valoarea ambalajelor nefecturate care circulă la schimb,
sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâri judecătorești, sumele decontate de furnizor în contul clientului.
Ambalajele care circulă prin facturare se supun taxei pe valoarea adăugată la livrare, urmând ca la restituire să se efectueze regularizarea. Ambalajele de circulație la schimb între furnizorii de marfă și clienți nu se facturează și nu se supun taxei pe valoarea adăugată. Cantitățile de ambalaje date în garanție și scoase din vânzare la clienți ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurile, se vor factura și se supun taxei pe valoarea adăugată.
Evoluția cotelor TVA în România și în Statele Membre ale Uniunii Europene
Actele normative și o serie de Ordonanțe, Hotărâri de Guvern, ordine sau norme metodologice ale Ministerului Finanțelor conțin precizări cu privire la definiția și sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, reguli de impozitare, operațiuni impozabile, baza de impozitare, cotele de impozitare, etc.
Instituirea TVA ca impozit indirect la 1 iulie 1993, în locul impozitului pe circulația mărfurilor a reprezentat un pas în direcția adoptării legislației fiscale din România la cea practicată în țările membre ale UE.
Cotele de TVA în România au evoluat astfel:
1 iulie 1993 – 31 decembrie 1994 – 18% și cota 0
1 ianuarie 1995 – 31 ianuarie 1998 – 18%, 9% și cota 0
1 februarie 1998 – 31 decembrie 1999 – 22%, 11% și cota 0
1 ianuarie 2000 – 31 mai 2002 – 19% și cota 0
1 iunie 2002 – 31 decembrie – 2003 – 19%
1 ianuarie 2004 – 1 iulie 2010 – 19%, 9% si 0%
1 iulie 2010 – prezent – 24% si 9% si 5%.
În Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993 se stipula că armonizarea legislației fiscale românești cu cea comunitară constituie una dintre condițiile fundamentale pentru integrarea României în structurile europene, iar adaptarea sistemului fiscal la cerințele mecanismului pieței unice reprezintă unul din obiectivele strategiei naționale de pregătire a aderării.
În România, TVA s-a introdus în 1993, iar în 1999 ea reprezenta peste 32% din volumul total al veniturilor bugetare, față de numai 22,5% cât dețineau împreună impozitele asupra salariilor și asupra profitului și 4,1% cât reprezentau veniturile din capital. S-a stins, la un moment dat în urma majorării cotelor, aberanta performanță ca noua cotă de 22% asupra bunurilor de consum curent să se apropie de nivelul suprataxei pe care consumatorii comunitari, cu venituri incomparabil mai mari, o datorau pentru consumul lor de lux.
În perioada 2004 – 2006 legislația privind taxa pe valoarea adăugată a fost supusă în continuare unor modificări în vederea armonizării cu prevederile Directivei a VI-a a Consiliului Comunității Economice Europene conform calendarului anexat la Documentul de poziție al României privind Capitolul 10 Impozitarea.
Inițial s-a aplicat cota unică de 18% pentru operațiunile impozabile obligatorii și o cotă de 0 pentru operațiunile de export de bunuri și servicii efectuate de agenții economici.
La 1 februarie 1998 cota standard a fost majorată de la 18% la 22%, iar cea redusă de la 9% la 11%. Aceste cote s-au aplicat la 1 ianuarie 2000, când cota standard a fost stabilită la 19%, iar cea redusă a fost eliminată. Renunțarea la cota redusă a determinat scumpirea considerabilă a prețurilor bunurilor de consum de primă necesitate, fiind afectate, în special, persoanele cu venituri mici, care alocă cea mai mare parte a veniturilor lor pentru procurarea de produse alimentare.
Începând cu data de 1 iulie 2010 cota standard de TVA este de 24% și se aplică tuturor livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii, inclusiv importurilor, pentru care nu se aplică scutiri (cu sau fără drept de deducere) sau una din cotele reduse de TVA. În același timp, cotele reduse de TVA (5% și 9%) rămân neschimbate și se aplică pentru aceleași livrări de bunuri/prestări de servicii ca și până în prezent.
Cota redusă a TVA de 9% se percepe pentru medicamentele de uz uman și veterinar, cărți, ziare și periodice, cazarea la hoteluri sau în locații cu rol similar, bilete de cinema, taxele de intrare la muzee, monumente istorice, grădini zoologice și grădini botanice, târguri și expoziții, furnizarea de manuale școlare, de proteze și produse ortopedice.
Cota redusă de 5% se aplică pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv: cămine de bătrâni și pensionari, case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap, inclusiv clădiri și părți ale acestora livrate ca locuințe, în anumite condiții. Astfel, cota redusă de 5% se aplică și în cazul livrării de locuințe ce au o suprafață utilă de maximum 120 mp și o valoare ce nu depășește suma de 380.000 RON.
La 1 ianuarie 2007 au intrat în vigoare reglementările cu privire la includerea în legislația națională a regimului tranzitoriu în TVA, care se aplicau numai în relație cu statele membre ale ale UE.
Estimate în construcția inițială a bugetului la un nivel de 46,2 miliarde lei, veniturile din TVA s-au situat la finele anului 2011 la un nivel de 47,9 mld lei, diferența fiind explicată în totalitate de impactul schemelor de compensare ”în lanț” aprobate cu prilejul rectificărilor bugetare din august și noiembrie 2011 (1,71 mld. lei). Comparativ cu 2010, încasările din TVA au crescut cu 6,9 miliarde RON (17,75%), având în vedere impactul propagat al majorării cotei standard de TVA de la jumătatea anului 2010, a revenirii treptate a consumului gospodăriilor populației și a creșterii prețurilor.
Evaluând eficiența colectării impozitelor prin intermediul raportului dintre rata implicită de impozitare (definită ca raport între veniturile efectiv colectate pentru un anumit tip de impozit și baza macroeconomică de impozitare corespunzătoare) și rata legală de impozitare, gradul de eficiență al taxării pentru TVA a scăzut substanțial în România comparativ cu perioada anterioară crizei economice, fenomen însă comun la nivelul grupului noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est (NMS 10).
Execuția bugetară la finele lui 2011 sugerează o ușoară pierdere de eficiență comparativ cu anul anterior (grad de eficiență de 54% comparativ cu 56%, calculat net de impactul schemelor de compensare), acest lucru putând însă fi explicabil prin structura creșterii bazei macreconomice considerate (consumul final al gospodăriilor populației și al IFSLSG). La nivelul acesteia, o contribuție importantă revine, în contextul șocului favorabil de ofertă din agricultură, componentei ”autoconsum și piață țărănească”, care nu este susceptibilă a genera venituri din impozitare. Izolând impactul acestei componente, eficiența colectării ar fi rămas la nivelul din anul anterior. Un coeficient de eficiență a colectării nemodificat indică practic faptul că veniturile au variat în linie cu baza macroeconomică relevantă, ajustată pentru impactul majorării cotei standard de TVA din 2010, și sugerează lipsa unui surplus extraordinar de venituri din reducerea evaziunii fiscale, de exemplu(vezi Figura nr. 1).
Gradul de eficiență al taxării în cazul TVA, de 54%, este semnificativ inferior celui înregistrat în Estonia (82%), Slovenia (72%) și Bulgaria (71%) la nivelul anului 2011. România a colectat în 2011 8,1% din PIB din venituri din TVA (execuție ESA95, exclusiv impactul schemei de compensare a arieratelor), față de 8,2% din PIB în Slovenia, 8,4% în Estonia și 8,6% în Bulgaria, în condițiile în care cota standard de TVA în aceste țări era de 20% (comparativ cu un nivel de 24% în România). La nivelul anului 2011, o eficiență mai redusă a taxării conform definiției de mai sus era observabilă doar în Letonia. Trebuie însă precizat că diferențele la nivelul indicelui de eficiență a taxării reflectă și diferențele structurale dintre economii, având în vedere că procentul mai ridicat al populației din mediul rural din România se reflectă într-o pondere mai ridicată a componentei autoconsum (netaxabilă).
Comisia Europeană prin Directoratul General de Impozitare și Uniune Vamală a publicat un material sinteză privind Cotele de TVA aplicabile în Statele Membre ale Uniunii Europene, valabile la data de 01 ianuarie 2012. [VAT Rates Applied in the Member States of the European Union]. Cea mai mare cotă standard TVA (27%) este în Ungaria, iar cea mai mică (15%) este în Luxemburg și Cipru.
Cote standard TVA aplicabile în statele membre ale U.E.:
Belgium BE – 21%; Bulgaria BG -20%;
Czech Republic CZ – 20%; Denmark DK – 25%;
Germany DE – 19%; Estonia EE – 20%;
Greece EL – 23%; Spain ES -18%;
France FR – 19,6%; Ireland IE – 23% (a fost 21%);
Italy IT – 20%; Cyprus CY – 15%;
Latvia LV – 22%; Lithuania LT – 21%;
Luxembourg LU – 15%; Hungary HU – 27% (a fost 25%);
Malta MT – 18%; Netherlands NL – 19%;
Austria AT – 20%; Poland PL – 23%;
Portugal PT – 23%; Romania RO – 24%;
Slovenia SI – 20%; Slovakia SK – 20%;
Finland FI – 23%; Sweden SE – 25%;
United Kingdom UK – 20%.
Normele Uniunii Europene privind TVA
Ca urmare a înlăturării restricțiilor privind libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și a capitalului și a integrării economiilor naționale, statele membre ale UE trebuie să se asigure că propriile sisteme de TVA nu fac discriminări în ceea ce privește originea bunurilor și serviciilor.
În concepția UE obiectivul sistemului fiscal este colectarea impozitelor și taxelor. Prin urmare, misiunea administrării TVA este concentrată pe colectarea acestei taxe. Procedurile formale transparente sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a sistemului TVA. Totodată, ele sunt imperios necesare pentru o administrare echitabilă, asigurând o cale de restricționare a corupției. Clarificarea și simplificarea procedurilor referitoare la costurile supunerii la impozitare a contribuabililor și la costurile de administrare sunt caracteristicile evoluțiilor recente în administrarea TVA.
Este binecunoscut faptul că procedurile de impunere pot stimula aranjamente informale, care se stabilesc, fără o baza legală, între contribuabili și inspectorii fiscali. Pentru evitarea unor asemenea practici țările UE au dezvoltat sisteme de audit intern puternice. Multe țări au adoptat un Cod de Conduită pentru a stabili comportamentele și standardele cerute angajaților. Pe lângă definirea procedurilor de administrare a TVA, țările UE acordă o atenție specială doleanțelor contribuabililor și procedurilor de contestare, care clarifică drepturile contribuabililor în procesele legate de TVA. Sistemul informațional este considerat un element important în administrarea sistemului TVA.
În prezent, există diferențe între țările din UE în ceea ce privește ratele aplicate. În ciuda acestei diversificări, există un numitor comun pentru toate sistemele de TVA din țările UE. Acest numitor comun este Directiva a VI-a a Comisiei Europene, care stabilește cadrul de armonizare a legislațiilor sistemelor TVA pentru statele membre.
Conform Directivei a VI-a, baza de impozitare trebuie să fie aceeași în toate statele membre ale UE, astfel încât aplicarea ratei Comunității pentru plătitorii de TVA ar trebui să conducă la rezultate comparabile în toate statele membre în UE. Statele membre în UE au o listă comună de scutiri de la plata TVA, astfel încât resursele proprii ale Comunității ar trebui să fie colectate în aceeași manieră în toate țările.
În anumite limite si în anumite conditii, țările membre adopta și pastrează măsuri speciale derogatorii de la Directiva a VI-a a Consiliului, în scopul simplificarii modului de impunere a taxei sau pentru evitarea fraudelor și a altor forme de sustragere de la impozitare.
Sistemul informatic VIES (VAT Information Exchange System) asigură schimbul de informații cu statele membre ale Uniunii Europene privind taxa pe valoarea adăugată. Prin VIES se creează baza de date pentru determinarea contribuției statelor membre la bugetul comunitar. Practic, prin intermediul mijloacelor electronice, între autoritățile fiscale din statele membre au loc schimburi de informații reciproce cu privire la TVA aplicată în cadrul tranzactiilor intracomunitare. Normele și procedurile de cooperare administrativă între statele membre sunt reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 1925/2004 al Comisiei din 29 octombrie 2004 pentru punerea în aplicare a Regulamentului CE nr. 1798/2003 al Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul TVA.
TVA – intracomunitar
Societățile românești care desfășoară tranzacții cu bunuri cu alte societăți din UE efectuează livrări intracomunitare (LIC) și respectiv achiziții intracomunitare (AIC).
Livrările intracomunitare de bunuri din România sunt scutite de TVA cu drept de deducere, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, în timp ce achizițiile intracomunitare realizate în România sunt supuse TVA prin mecanismul taxării inverse.
Tranzacțiile cu mijloace de transport noi, produse accizabile și vânzările la distanță sunt supuse unor regimuri speciale.
Vânzările la distanță presupun transportul bunurilor de către sau în numele furnizorului către beneficiari neînregistrați în scopuri de TVA. Acestea vor fi supuse TVA în statul membru de destinație dacă valoarea totală a vânzărilor la distanță efectuate de către furnizor depășește un plafon fixat de către statul membru de destinație (în cazul României plafonul este de 35.000 Euro) în anul în care are loc o anumită vânzare la distanță, inclusiv valoarea respectivei vânzări sau în anul calendaristic precedent.
TVA aferentă bunurilor importate se achită în continuare în vamă până la data de 31 decembrie 2012, cu excepția persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care obțin un certificat de amânare de la plata TVA pentru importuri, eliberat de autoritățile vamale. Plafonul privind valoarea minimă a importurilor pentru obținerea certificatului de amânare de la plata TVA este de 100 milioane lei în ultimele 12 luni consecutive sau în anul calendaristic precedent. În acest caz, TVA nu se plătește în vamă, ci se înregistrează în decontul de TVA, atât ca taxă deductibilă cât și ca taxă colectată.
In conformitate cu art. 125(2) din Codul fiscal, teritoriul Comunității este alcătuit din următoarele State Membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Filanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Republica Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii.
Totuși, anumite teritorii din anumite State Membre sunt excluse din teritoriul comunității in sensul aplicării TVA, conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 1
În conformitate cu cele menționate mai sus, bunurile provenite din teritoriile excluse sunt considerate importuri din punctul de vedere al TVA, chiar dacă unele din aceste teritorii (Insulele Canare, Teritoriile Străine Franceze și Muntele Athos) fac parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene.
Potrivit prevederilor Titlului VI din Codul fiscal, în marea majoritate a cazurilor, TVA se datorează în România numai dacă următoarele condiții sunt îndeplinite simultan:
trebuie să existe o persoană impozabilă care să desfășoare o activitate economică, cu excepția importurilor sau anumite achiziții intracomunitare;
persoana impozabilă care acționează ca atare trebuie să efectueze o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii sau o achiziție intracomunitară de bunuri cu plată;
locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, al importului sau al achiziției intracomunitare de bunuri este considerat a fi în România;
livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achiziția intracomunitară sau importul de bunuri sunt scutite de TVA;
livrarea de bunuri sau prestarea de servicii nu trebuie să fie efectuată de către o întreprindere mică.
Operațiunea nu este impozabilă în România, cu excepția importului de bunuri, în cazul în care una din condițiile menționate mai sus nu este îndeplinită.
Pentru a stabili dacă se datorează TVA în România pentru o anumită operațiune (livrări de bunuri, prestări de servicii și anumite achiziții intracomunitare), trebuie să se răspundă la următoarele cinci intrebări de bază:
Operațiunea este efectuată de către o persoană impozabilă ce acționează ca atare?
Operațiunea este cuprinsă în sfera de aplicare a TVA?
Unde are loc operațiunea?
Este scutită operațiunea, cu sau fără drept de deducere?
Cine este persoana obligată la plata TVA?
Această metodologie poate fi utilizată și în cazul importurilor și anumitor achiziții achiziții intracomunitare. In acest caz, prima intrebare se va înlocui cu „Operațiunea este efectuată de o persoană eligibilă?”. Mai jos este prezentată o diagramă a întrebărilor și deciziilor ce trebuie luate în funcție de fiecare răspuns găsit (vezi Figura nr.2).
Sursa: Ghid de TVA – Ministerul Finanțelor Publice, pag. 16
Contribuabililor persoane impozabile și persoane juridice neimpozabile, care desfașoară operațiuni intracomunitare le revine obligația înscrierii acestora în Registrul Operatorilor Intracomunitari (ROI), înainte de efectuarea respectivelor operațiuni.
În vederea înscrierii în ROI, contribuabilii trebuie să completeze și să depună, la organul fiscal competent, formularul 095 „Cerere de înregistrare în/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari" și certificatele de cazier judiciar eliberate de autoritatea competentă din România ale tuturor asociaților, cu excepția societăților pe acțiuni, și ale administratorilor.
Desigur, această obligație este în baza art. 1582 din Codul fiscal, înainte de efectuarea operațiunilor intracomunitare. Procedura de înregistrare în Registrul Operatorilor Intracomunitari este prevazută în OANAF 2101/2010. Înregistrarea în Registrul Operatorilor Intracomunitari se face în baza formularului denumit ”Cerere de înregistrare în/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari”, cod 095 însotită de cazierul judiciar al administratorului societății.
Totodată, îi revine obligația, înregistrării speciale în scopuri de TVA, conform art. 153(1) din Codul fiscal, îniante de efectuarea livrarilor intracomunitare. Pentru înregistrarea în scopuri de TVA conform art 153(1) societatea trebuie să depună la organul fiscal Declarația 091 “Declarație de înregistrare în scopuri de TVA/Declarație de mențiuni pentru alte persoane care efectuează achiziții intracomunitare sau pentru servicii”, cod MFP 14.13.01.10.11/a reglementat prin OMFP 7/2010 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare de înregistrare în scopuri de TVA.
Societatea va avea obligația depunerii Declarației 390, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare pentru luna anterioară. Totodată, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri, în situația în care se depașește plafonul de 10.000 euro la cursul de la 01.01.2007, va trebui depus Decontul special de TVA și plătit efectiv TVA-ul la bugetul de stat. Desigur, există și posibilitatea ca societatea să se declare plătitoare de TVA pentru întreaga activitate (inclusiv pe teritoriul României), chiar dacă cifra de afaceri este sub 35.000 euro, conform art 153 din Codul fiscal. În această situație va trebui să se depună decont de TVA lunar sau trimestrial, în funcție de opțiunea exercitată.
O nouă modificare a Codului Fiscal spune că persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA care în cursul anului precedent nu depașește plafonul de scutire (35.000 euro) sau cel determinat proporțional cu perioada rămasă până la finele anului pentru cea înființată în cursul anului, poate solicita scoaterea din evidența plătitorilor de TVA cu condiția ca la data solicitării să nu fi depașit plafonul de scutire pentru anul în curs, calculat proporțional cu perioada scursă de la începutul anului, fracțiunea de lună considerându-se o lună calendaristică întreagă.
TVA – extracomunitar
Operațiunea de cumpărare de bunuri ai caror furnizori sunt situați în state terțe, altele decât statele membre UE, este denumită import sau achiziție extracomunitară.
Sunt considerate operațiuni de export, livrările de bunuri mobile corporale și prestări de servicii, precum și operațiuni asimilate acestora, care sunt legate direct de țări dinafara spațiului comunitar. Potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, sunt scutite de taxă pe valoarea adăugată livrările de bunuri expediate în afara Comunității de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său.
Condiția: scutirea se aplică numai în situația în care potrivit prevederilor contractuale dintre furnizor și cumpărător, transportul bunurilor în afara Comunității este în sarcina cumpărătorului, care poate face transportul cu mijloace proprii sau poate apela la un transportator sau la o casă de expediție.
Dacă cele mai multe dezbateri par să atinga achizițiile intracomunitare, ca urmare a numărului mare de schimburi comerciale din zona statelor membre ale Uniunii Europene, există, în mod firesc, și nenumărate situații în care trebuie să se ia în calcul plata TVA-ului pentru achizițiile extracomunitare. În ceea ce privește valoarea în vamă, aceasta se declară de către importator care este obligat să depună la biroul vamal o declarație pentru valoarea în vamă, însoțită de facturi sau de alte documente de plată a mărfii și a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.
De reținut că, în general, baza de impozitare pentru importul de bunuri este formată din valoarea în vamă a bunurilor la care se adaugă taxele, impozitele, comisioanele și alte taxe datorate atât în afara cât și în interiorul României, cu excepția TVA. În același timp, valoarea în vamă cuprinde atât valoarea în vamă a bunurilor livrate, cât și cheltuielile de transport și de asigurare a bunurilor pe parcurs extern care intervin până la primul loc de destinație a bunurilor în România în situația în care acestea nu au fost cuprinse în prețul de livrare al furnizorului.
Operațiunea de import trebuie evidențiată în jurnalul pentru cumpărări prin înscrierea declarației vamale de import din care se preia baza de impozitare TVA și suma TVA datorată. Jurnalul pentru cumpărări stă la baza completării decontului de TVA cod 300 în care suma TVA achitată în vamă pentru care s-a exercitat dreptul de deducere TVA se raportează la randul 21 denumit “Achiziții de bunuri și servicii taxabile cu cota de 24%”.
De la data de 01.07.2009, pentru efectuarea tuturor operațiunilor vamale de import – export, tranzit sau depozitare dintre țările Uniunii Europene și alte state, este necesară obținerea numărului EORI, număr unic de înregistrare și identificare a operatorilor economici din țările membre. Acest număr trebuie obținut de la Direcțiile Regionale Vamale în a căror rază de competență teritorială se găsește sediul societății și va putea fi utilizat în toate relațiile operatorilor economici cu oricare dintre autoritățile vamale ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Prin OANAF 1554/2009 ANAF stabilește procedura de înregistrare în România, la autoritatea vamala, a operatorilor economici și a altor persoane și de atribuire a numărului EORI.
În absența acestui număr de înregistrare, Autoritățile Vamale vor reține transporturile extracomunitare, până la obținerea lui.
CAP. II CONTABILITATEA TVA
Drepturile și obligațiile privind TVA
Societățile comerciale care se înfiinteaza în baza Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, care sunt supuse înmatriculării la Registrul Comerțului și care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal trebuie să depună Cererea de înregistrare în scopuri de TVA (098). Aceasta se depune la organul fiscal în a cărei rază teritorială se află sediul social declarat în cererea de înmatriculare în Registrul Comerțului. Formularul se completează în două exemplare.
O persoană fizică autorizată poate deveni plătitoare de TVA prin opțiune sau este obligată să se înregistreze dacă atinge plafonul în valoare de 35.000 euro. Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată (TVA) persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Naționala a României la data aderării în Uniunea Europeana (UE) și se rotunjește la următoarea mie, poate aplica scutirea de taxă, numită în continuare regim special de scutire, pentru operațiunile prevăzute la art. 126 alin. (1), cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite.
Conform prevederilor Codului Fiscal, este persoană impozabilă din punct de vedere al TVA, persoana care desfașoară de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice (respectiv activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole etc.). Contribuabilii care realizează venituri din activități economice până la plafonul de 35.000 euro la cursul de la data aderării la Uniunea Europeana (1 euro = 3,3817 lei) aplică regimul special de scutire prevazut la art. 152 din Codul Fiscal. Depășirea acestui plafon presupune obligația înregistrarii acestora ca plătitori de TVA la organul fiscal pe teritoriul căruia sunt înregistrați ca plătitori de impozite și taxe.
Pentru a urmări realizarea plafonului, contribuabilii trebuie să țina evidența bunurilor și serviciilor care ar fi taxabile, achiziționate și a celor livrate prin întocmirea Jurnalului pentru cumpărări și a Jurnalului pentru vânzări, obligație prevazută la pct. 62, alin. 1 din Hotararea Guvernului României nr. 44/2003, normă dată în aplicarea art. 152 din Codul Fiscal. În termen de 10 zile din luna următoare celei în care s-a depășit plafonul, contribuabilul are obligația de a solicita înregistrarea în scopuri de TVA, prin depunerea formularului 070 "Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere".
De asemenea, când intenționează să efectueze o achiziție intracomunitară de bunuri înainte de a se fi înregistrat ca plătitor de TVA conform art. 153 din Codul Fiscal, iar valoarea achiziției depășește 10.000 euro, contribuabilul trebuie să solicite înregistrarea ca plătitor de TVA pentru achiziții intracomunitare conform art. 153 indice 1 din Codul Fiscal, să platească TVA și să depună formularul 301 "Decontul special de TVA".
Contribuabilii sunt obligați să se înregistreze ca plătitori de TVA, conform art. 153 indice 1 din Codul Fiscal și în cazul în care prestează sau achiziționează servicii intracomunitare conform art. 133 alin. 2 din Codul Fiscal.
Consiliul Uniunii Europene a aprobat, la solicitarea României, creșterea de la 35.000 euro la 50.000 euro a pragului cifrei de afaceri sau al veniturilor peste care firmele locale sunt obligate să platească TVA. Decizia a fost adoptată la 26 martie 2012 și publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Hotararea Consiliului vizează un plafon de 65.000 de euro la cursul de schimb valutar de la data aderării României la UE (aproximativ 3,3 lei pentru un euro), astfel că valoarea practică a plafonului la rata actuală de schimb (4,37 lei/euro) este de circa 50.000 de euro. Masura intra în vigoare la data publicării in Jurnalul Oficial și este valabilă până la finele anului 2014 sau până la implementarea unei noi directive europene privind plafoanele de cifra de afaceri sub care firmele pot fi exceptate de la plata TVA, se spune în document. Solicitarea României a fost avizată în ianuarie de Comisia Europeană și înaintată ulterior Consiliului. Intenția Guvernului de a solicita UE creșterea acestui plafon a fost inclusă încă de la sfârșitul anului 2010 în scrisoarea de intenție convenită cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană. În document era menționat că, odată cu această modificare, Ministerul Finanțelor va introduce și un sistem simplificat de taxare pentru firmele cu afaceri sub plafonul de 50.000 de euro. Creșterea plafonului de TVA a fost preluată ulterior și în alte scrisori de intenție.
Creșterea de la 35.000 de euro la 50.000 de euro a plafonului privind cifra de afaceri de la care firmele sunt obligate să platească TVA a fost amânată pentru sfarșitul anului. Deși era programată pentru începutul anului, aceasta a fost amânată în discuțiile cu Fondul Monetar Internațional pentru 31 decembrie 2011, informeaza Mediafax, citând scrisoarea de intenție convenită cu FMI
Înregistrarea în scopuri de TVA produce efecte diferențiate ca dată, în funcție de modul în care este facută declarația, se arată într-un Ordin al ANAF publicat în Monitorul Oficial (nr.271/18.04.2011). Astfel, pentru contribuabilii care au depășit plafonul de 35.000 euro (sau au optat de la început pentru plata TVA) înregistrarea în scopuri de TVA produce efecte de la data comunicării deciziei de înregistrare în vreme ce pentru cei care nu au depășit plafonul cifrei de scutire în anul precedent, dar optează pentru înregistrare în scopuri de TVA, efectele se produc din data de întâi a lunii următoare comunicării deciziei de înregistrare.
Ordinul nr. 1967/18.04.2011 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată nu introduce o nouă procedură pentru înregistrararea în scopuri de TVA a persoanelor ce au obligația înregistrării sau optează voluntar pentru înregistrarea în scopuri de TVA. Potrivit documentului, procedura se aplică urmatoarelor două categorii de persoane:
Operatorilor economici ce depășesc într-un an calendaristic plafonul de scutire al cifrei de afaceri de 35.000 euro (la curs BNR de la data aderării suma de 119.000 lei) sau cei care încă de la înființare estimează depașirea plafonului și se înregistrează în scopuri de TVA;
Operatorilor economici ce nu depășesc plafonul de scutire al cifrei de afaceri în anul precedent, însă optează pentru înregistrarea în scopuri de TVA.
Pentru categoria ce depășeste plafonul de scutire în timpul anului calendaristic, aceștia au obligația solicitării înregistrarii în scopuri de TVA, înregistrare care se face prin depunerea formularului de mențiuni 010, cu bifarea înregistrării în scopuri de TVA.
Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA care în cursul anului precedent nu a depășit plafonul de scutire (35.000 euro la cursul de schimb valutar de la data aderării la Uniunea Europeană, respectiv 3,3817 lei) sau cel determinat proporțional cu data ramasă până la finele anului pentru cea înființată în cursul anului, poate solicita scoaterea din evidența plătitorilor de TVA cu condiția ca la data solicitării să nu fi depășit plafonul de scutire și pentru anul în curs, calculat proporțional cu perioada scursă de la începutul anului, fracțiunea de lună considerându-se o lună calendaristică întreagă.
Până la comunicarea deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, persoanei impozabile îi revin toate drepturile și obligațiile persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul Fiscal.
Scoaterea din evidență se face prin depunerea formularului 096 "Declarație de mențiuni privind anularea înregistrării în scopuri de TVA, în condițiile art. 152 alin. (7) din Codul Fiscal, în cazul persoanelor impozabile, înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153, cod 14.13.01.10.12, însoțit de balanța de verificare întocmită pentru luna anterioară solicitării de scoatere din evidență sau jurnalul de vânzări respectiv balanța de verificare sau jurnalul de vânzări întocmite la 31 decembrie al anului precedent precum și certificatul de înregistrare în scopuri de TVA în original, în vederea anulării.
ANAF a publicat pe site-ul propriu Ordinul ANAF nr.700/2012 pentru aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum și a modelului și conținutului altor formulare, fiind publicat în Monitorul Oficial în data de 25 mai 2012 și intra astfel în vigoare în 28 mai 2012. Noile dispoziții se aplică astfel deoarece Fiscul a anulat din oficiu înregistrarea în scopuri de TVA a contribuabililor.
Odată cu noul ordin, înregistrarea din oficiu în scopuri de TVA a unei persoane impozabile se consideră valabilă începand cu:
a) data reactivării contribuabilului prin decizie a organului fiscal competent;
b) data înregistrării în Registrul Comerțului a mențiunii privind reluarea activității;
c) data comunicării deciziei privind înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA, pentru alte situații decât cele prevazute la lit. a) si b).
Anularea din oficiu a înregistrarii în scopuri de TVA a contribuabililor se efectuează:
a) de la data declarării ca inactivi, în condițiile legii;
b) de la data înscrierii mențiunii privind inactivitatea temporară în Registrul Comerțului;
c) de la data comunicării deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA de către organul fiscal, în situația în care asociații/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăși au înscrise în cazierul fiscal infracțiuni și/sau faptele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
d) de la data de 1 august sau 1 februarie, după caz, pentru persoanele impozabile care utilizează luna sau trimestrul ca perioadă fiscală pentru TVA și care, în semestrul calendaristic anterior, nu au depus niciun decont de TVA. Ordinul poate fi consultat în întregime in Monitorul Oficial, gratuit în termen de 10 zile de la publicare.
Sistemul conturilor privind TVA
Baza de calcul a TVA o constituie contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, fiind determinată de următoarele elemente: prețurile negociate între vânzători și cumpărători; tarifele negociate pentru serviciile prestate; suma rezultată prin aplicarea cotei de comision, în cazul operațiilor de intermediere; prețurile de piață sau costurile bunurilor executate de agenții economici pentru ei înșiși; valoarea în vamă, determinată potrivit legii, la care se adaugă taxa vamală și alte taxe și accize datorate pentru bunurile importate.
Termenul de plată este de până la data de 25 a lunii următoare pentru luna în curs, iar pentru bunurile importate momentul plății coincide cu momentul vămuirii bunurilor și plății taxelor vamale.
TVA calculată la facturile de vânzare către clienți se adaugă la valoarea bunurilor, lucrărilor, serviciilor facturate și se încasează de la aceștia o dată cu contravaloarea facturii, fapt pentru care se numește TVA colectată (TVAc).
Taxa pe valoarea adăugată calculată la facturile de cumpărare primite de la furnizori se adaugă la valoarea facturii și se plătește o dată cu contravaloarea facturii, urmând a fi recuperată de întreprinderea plătitoare, deci trebuie scăzută din TVA colectată, fapt pentru care se numește TVA deductibilă (TVAd).
Diferența dintre TVA colectată (cuvenită statului) și TVA deductibilă (recuperată de întreprindere) se cuvine statului, fapt pentru care se numește TVA de plată. Diferența dintre TVA deductibilă (mai mare) și TVA colectată (mai mică) trebuie recuperată de la stat, fapt pentru care se numește TVA de recuperat.
Pentru înregistrarea în contabilitate a operațiilor privind TVA, se utilizează contul sintetic 442 Taxa pe valoarea adăugată, divizat în următoarele subconturi:
• 4423 TVA de plată
• 4424 TVA de recuperat
• 4426 TVA deductibilă
• 4427 TVA colectată
• 4428 TVA neexigibilă
Contul 4423 TVA de plată se utilizează pentru evidențierea obligațiilor de plată față de stat privind taxa pe valoarea adăugată. După conținutul economic, este un cont de datorii față de stat, iar după funcția contabilă, este un cont de pasiv.
Se creditează cu diferențele rezultate la sfârșitul lunii dintre TVA colectată (mai mare) și TVA deductibilă (mai mică).
Se debitează cu plățile efectuate către bugetul de stat privind taxa pe valoarea adăugată.
Prezintă sold creditor, care reflectă TVA exigibilă la plată.
Contul 4424 TVA de recuperat reflectă creanțele față de stat privind taxa pe valoarea adăugată. După conținutul economic, este un cont de creanțe față de stat, iar după funcția contabilă, este un cont de activ.
Se debitează cu diferențele rezultate la sfârșitul lunii între TVA colectată (mai mică) și TVA deductibilă (mai mare).
Se creditează cu valoarea încasărilor de taxă pe valoarea adăugată de la bugetul statului, pe baza cererii de rambursare, și cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată în perioadele următoare cu TVA de plată.
Prezintă sold debitor, care reflectă TVA de recuperat de la bugetul statului.
Contul 4426 TVA deductibilă se utilizează pentru evidențierea taxei pe valoarea adăugată, înscrisă în facturile primite de la furnizori pentru bunurile, lucrările, serviciile achiziționate de la aceștia, plătită acestora și deductibilă din punct de vedere fiscal. După conținutul economic, este un cont de creanțe, iar după funcția contabilă, este un cont de activ.
Se debitează cu sumele reprezentând TVA deductibilă.
Se creditează cu sumele deduse din TVA colectată și sumele reprezentând TVA deductibilă ce depășește TVA colectată, ce urmează a se recupera de la bugetul statului.
Contul nu prezintă sold la sfârșitul lunii.
Contul 4427 TVA colectată este utilizat pentru evidențierea sumelor datorate de întreprindere bugetului de stat, reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri, lucrări, servicii. După conținutul economic, este un cont de datorii, iar după funcția contabilă, este un cont de pasiv.
Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise către clienți și cu taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, devenită exigibilă în timpul lunii.
Se debitează cu sumele reprezentând TVA deductibilă și TVA de plată.
Contul nu prezintă sold la sfârșitul lunii.
Contul 4428 TVA neexigibilă este utilizat pentru evidențierea taxei pe valoarea adăugată neexigibilă, rezultată din vânzările și cumpărările de bunuri, lucrări și servicii executate cu plata în rate, precum și a celei aferente facturilor nesosite sau pentru livrările pentru care nu s-au întocmit facturi. După funcția contabilă, este un cont bifuncțional.
Se creditează cu TVA aferentă livrărilor de bunuri, lucrări, servicii cu plata în rate; cu TVA aferentă facturilor de întocmit; cu TVA aferentă cumpărărilor cu plata în rate, devenită deductibilă, și TVA deductibilă aferentă facturilor sosite de la furnizori, evidențiate anterior ca facturi nesosite.
Se debitează cu TVA aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate; cu TVA deductibilă aferentă facturilor nesosite de la furnizori; cu TVA colectată aferentă facturilor întocmite evidențiate anterior ca facturi de întocmit; cu TVA aferentă livrărilor de bunuri cu plata în rate, ce urmează a se evidenția ca TVA colectată.
Soldul contului reflectă TVA neexigibilă la plată.
Decontul pentru TVA reprezinta documentul care trebuie depus lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare. În decontul TVA este evidențiată suma impozabilă și taxa exigibilă.
Agenții economici plătitori de TVA sunt obligați să depună deconturi în fiecare lună, indiferent daca au realizat sau nu operațiuni, ori dacă suma de plată sau de rambursat este zero.
Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrisă în documentul pentru cumpărări se determină în funcție de data facturării, a chitanței fiscale sau a altui document legal înlocuitor, dacă acestea s-au primit până la data întocmirii decontului de TVA. Documentele primite după data întocmirii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepționate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.
Înregistrarea și regularizarea TVA
Mecanismul de înregistrare în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată este simplu și presupune, reflectarea în cursul lunii a taxei deductibile și a celei colectate din documentele justificative în jurnalul de cumpărări și în jurnalul de vânzări și, de aici în conturile 4426 și 4427. La sfârșitul lunii se întocmește declarația privind obligațiile de plată și dacă taxa colectată este mai mare decât taxa deductibilă atunci se va consemna taxă de plată în creditul contului 4423 “TVA de platã". În situația opusă, diferența dintre taxa deductibilă și taxa colectată reprezintă o creanță față de bugetul statului și se va înregistra în debitul lui 4424 "TVA de recuperat". Suma de recuperat va compensa taxa de plată din lunile următoare sau va fi încasată de la bugetul statului ori, dacă organul fiscal consideră că rambursarea nu se justifică, parțial sau total, partea nerecuperabilă se trece pe cheltuieli. În acest fel, putem spune că regularizarea la sfârșitul lunii a taxei pe valoarea adăugată înseamnă închiderea conturilor 4426 “TVA deductibilã" și 4427 “TVA colectatã", astfel încât în balanță pot apare cu sold 4423 "TVA de plată" sau 4424 “TVA de recuperat".
Regularizarea TVA este operațiunea care se realizează la sfârșitul fiecărei luni și constă în închiderea conturilor 4426 și 4427 pentru a stabili suma de recuperat/plătită către stat.
Regularizarea TVA se face astfel :
TVA ded < TVA col :
4427 “TVA colectată” = %
4426 “TVA deductibilă”
4423 “TVA de plată”
Și se achită cu ordin de plată la buget astfel:
4423 “TVA de plată” = 5121 “Conturi la bănci în lei”
TVA ded > TVA col :
4427 “TVA colectată” = 4426 “TVA deductibilă”
4424 “TVA de recuperat” = 4426 “TVA deductibilă”
pe baza unei cereri de rambursare, depusă de întreprindere la organul fiscal, se efectuează controlul și se hotărăște încasarea TVA.
Decontarea TVA se face lunar. Sumele se preiau din cele doua jurnale, și anume:
TVA deductibilă din jurnalul pentru cumpărări (totalul jurnalului trebuie să corespundă cu Rulajul Debitor al contului 4426)
TVA colectată se preia din jurnalul pentru vânzări (totalul jurnalului trebuie să corespundă cu Rulajul Creditor al contului 4427).
Deoarece din punct de vedere fiscal, TVA reprezintă un impozit pe consum suportat de consumatorul final, ea are anumite regului și mondalități de calcul specifice din punct de vede contabil.
Aceasta presupune înregistrarea TVA aplicată asupra operațiunilor realizate de întreprindere cu clienții săi și admiterea din punct de vedere fiscal a deducerii taxei ocazionate de tranzacțiile din amonte cu furnizorii săi. Prin diferență se obține TVA datorată sau de plată de către întreprindere către bugetul statului.
În România TVA se determină lunar prin diferența între TVA colectat asupra vânzărilor și TVA deductibilă înregistrată pe facturile furnizorilor de bunuri și servicii, inclusiv asupra intrărilor de imobilizări. Acest procedeu de calcul permite prezentarea într-o formă globală a stingerii obligațiilor de plată a TVA datorată în cursul unei luni, având în vedere, pe de-o parte ansamblul vâzărilor înregistrate în jurnalul de vânzări și ansamblul cumpărărilor pornind de la jurnalul de cumpărări. Aceasta simplifică considerabil modul de calcul și evidența obligațiunilor fiscale față de bugetul de stat.
Evidența taxei pe valoarea adăugată colectată se ține cu ajutorul Jurnalului pentru vânzări. În acest jurnal se înregistrează pe baza de documente (facturi fiscale, bonuri de comandă-chitanță etc.) valoarea bunurilor livrate și/sau a serviciilor prestate și taxa pe valoarea adăugată aferentă.
Evidența taxei pe valoarea adăugată deductibilă se ține cu ajutorul Jurnalului pentru cumpărări. în acest jurnal se înregistreaza pe bază de documente (facturi fiscale, bonuri de comandă-chitanță, monetare etc.) valoarea cumpărărilor de bunuri și/sau a serviciilor prestate de terți și taxa pe valoarea adăugată aferentă.
Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată vor întocmi factura în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
În Registrul-jurnal de încasări și plăți se înregistrează nu numai operațiunile în numerar, ci și cele efectuate prin contul curent de la bancă. Contribuabilii plătitori de taxă pe valoarea adăugată vor înregistra sumele încasate sau plătite, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.
PFA înregistrata în scop de TVA va ține o evidență distinctă pentru operațiunile efectuate, în scop de TVA, pe baza jurnalelor de cumpărări și vânzări, indiferent de data încasarii sau a plății. Va avea toate obligațiile generate de statutul de plătitor de TVA ca orice firmă înregistrată în acest sens.
PFA neînregistrată în scop de TVA va înregistra sumele brute în Registrul de Încasări și Plăți, fără o evidență distinctă pentru TVA.
Calculul și contabilitatea pro-ratei privind TVA
Entitățile care sunt înregistrate ca plătitoare de T.V.A. și care realizează atât operațiuni care dau drept de deducere a T.V.A.-ului, cât și operațiuni care nu dau drept de deducere a T.V.A.-ului sunt considerate plătitoare de T.V.A. cu regim mixt.
Achizițiile pentru care nu se cunoaște destinația, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere sau pentru operațiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporția în care sunt sau vor fi utilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere și operațiuni care nu dau drept de deducere, se evidențiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziții se deduce pe baza de pro-rată.
În cazul în care entitatea realizează și operațiuni mixte, documentele utilizate (jurnalele pentru T.V.A.) vor fi următoarele:
un jurnal pentru vânzări;
un jurnal pentru cumpărări destinat operațiunilor taxabile sau scutite cu drept de deducere;
un jurnal de cumpărări destinat operațiunilor scutite fără drept de deducere;
un jurnal pentru cumpărări destinat operațiunilor mixte, scutite atât cu, cât și fără drept de deducere, sau pentru cazul în care nu se cunoaste destinația bunurilor.
De reținut este faptul că pro-rata pentru T.V.A. se calculează numai în cazul în care o societate înregistrează operațiuni mixte.
Pro-rata se determină ca raport între numărător și numitor, astfel:
la numărător, veniturile obținute din operațiuni, care dau drept de deducere, inclusiv subvențiile legate direct de prețul acestora;
la numitor, veniturile de la numărător, plus veniturile obținute din operațiuni, care nu dau drept de deducere. În calculul pro-ratei, la numitor se adaugă alocațiile, subvențiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, în scopul finanțării de activități fără drept de deducere sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.
Din calculul pro-ratei se exclud:
veniturile financiare, dacă acestea sunt accesorii activității principale;
veniturile aferente serviciilor efectuate de prestatorii stabiliți în străinătate, așa cum sunt definiți la art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, pentru care beneficiarii au obligația plății taxei pe valoarea adăugată.
Pro-rata se înmulțește cu rulajul debitor al contului 4426 și se determină TVA de dedus. Diferența între TVA deductibilă și TVA de dedus reprezintă TVA nedeductibilă fiscal și se suportă pe cheltuieli fiscale. Pro-rata se rotunjește la următoarea unitate în favoarea persoanei impozabile (de exemplu de la 4,1 % la 5%).
Pro-rata definitivă se determină anual, conform art. 147 alin. (8) din Codul fiscal, situație în care elementele prevăzute la numitor și la numărător sunt cumulate pentru întreg anul fiscal. Taxa pe valoarea adăugată de dedus se determină prin aplicarea pro-ratei provizorii asupra taxei pe valoarea adăugată deductibile, aferente achizițiilor destinate atât realizărilor din operațiuni care dau drept de deducere, cât și celor care nu dau drept de deducere, determinate potrivit prevederilor art. 147 alin. (5) din Codul fiscal.
Persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la începutul anului, deoarece nu realizau și nici nu prevedeau realizarea de operațiuni fără drept de deducere în cursul anului și care ulterior realizează astfel de operațiuni, nu au obligația să calculeze și să utilizeze pro-rata provizorie. În cursul anului este permisă deducerea integrală a taxei pe valoarea adăugată.
Pentru aceia care au mers cu deducere integrală tot anul și au efectuat și operațiuni fără drept de deducere în timpul anului, la finele anului vor aplica următoarele reguli, pentru fiecare situație în parte:
Dacă se poate efectua separarea achizițiilor de bunuri/servicii pe destinațiile prevăzute la alin. (3) la alin. (5) ale art. 147, vor regulariza astfel:
Din taxa dedusă în cursul anului se scade:
taxa de dedus, rezultată prin aplicarea pro-ratei definitive pentru achizițiile destinate atât realizării de operațiuni cu drept de deducere, cât și pentru operațiuni fără drept de deducere, determinate conform alin. (5), și/sau
taxa aferentă bunurilor/serviciilor destinate exclusiv operațiunilor cu drept de deducere, determinate conform alin. (3), iar diferența rezultată se înscrie pe un rând distinct în decontul din ultima perioadă fiscală a anului, ca taxă de plată la bugetul de stat.
Dacă nu se poate efectua separarea pe destinații potrivit situației de mai sus, se aplică pro-rata definitivă asupra tuturor achizițiilor de bunuri și servicii efectuate în cursul anului, iar diferența rezultată se înscrie pe un rând distinct în decontul din ultima perioadă fiscală a anului.
Regularizarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă determinată pe bază de pro-rată se realizează la finele anului și se înscrie în decontul de TVA întocmit pentru luna decembrie. La cererea justificată a agenților economici, pro-rata se poate determina lunar. În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode pentru determinarea pro-ratei. Dacă agentul economic a primit aprobarea în cursul anului de trecerea de la calculul pro-ratei anuale la cea lunară, îi revine obligația recalculării TVA deductibilă înscrisă în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobării, în funcție de pro-rata lunară efectiv realizată.
Dacă pro-rata nu asigură determinarea corectă a TVA aferentă bunurilor și serviciilor destinate realizării operațiilor impozabile scutite de TVA pentru care se prevede expres dreptul de deducere, organele fiscale pot aproba criterii specifice pentru exercitarea dreptului de deducere. Potrivit art. 147 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cel mai târziu până la 25 ianuarie 2012 inclusiv, contribuabilii trebuie să comunice organului fiscal competent pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul curent la determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibile, precum și modul de determinare a acesteia.
Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, determinată pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operațiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operațiunilor cu drept de deducere în totalul operațiunilor se modifică în anul curent față de anul precedent.
Important! În cazul unei persoane impozabile nou-înregistrate, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-rata estimată pe baza operațiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie sa depuna primul său decont de taxa pe valoarea adăugată.
CAP. III ANALIZA ȘI RAPORTAREA TVA
Faptul generator și exigibilitatea TVA
Legislatia taxei pe valoarea adăugată stabilește în mod concret care este faptul generator al TVA, ce determină nașterea obligației de plată a impozitului, deci a raportului juridic final cu toate elementele sale. Faptul generator ia naștere, de regulă, în momentul efectuării livrării de bunuri mobile, al transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sau prestărilor de servicii.
Faptul generator presupune realizarea condițiilor legale pentru exigibilitatea TVA și ia naștere o data cu livrarea bunurilor sau prestărilor de servicii. Atât faptul generator cât si exigibilitatea TVA, reprezintă două elemente importante ale TVA, în funcție de care se determină momentul în care ia naștere, pe de o parte obligația agentului economic de a plăti taxa, iar pe de altă parte dreptul organului fiscal de a pretinde la o anumită dată, plata taxei datorată bugetului de stat.
Faptul generator ia naștere odată cu livrarea de bunuri sau a prestațiilor de servicii. Concret acesta este stabilit:
– la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau la data prevăzută pentru plata ratelor pentru livrare de bunuri cu plata în rate;
– data de înregistrare a declarației vamale pentru importurile de bunuri;
– data emiterii documentelor pentru preluarea unor bunuri achiziționate sau fabricate de un agent economic pentru utilizarea sub orice formă.
Atât faptul generator, cât și exigibilitatea TVA, reprezintă două elemente importante ale TVA, în funcție de care se determină momentul în care ia naștere, pe de o parte obligația agentului economic de a plăti taxa, iar pe de altă parte dreptul organului fiscal de a pretinde la o anumită dată, plata taxei datorată bugetului de stat.
Exigibilitatea TVA este evenimentul care permite organului fiscal dreptul de a pretinde plătitorului plata taxei pe valoarea adăugată, datorată bugetului de stat la o anumită dată. TVA este exigibilă pentru livrările de bunuri mobile, pentru transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile, pentru prestările de servicii precum și pentru toate operațiunile menționate la faptul generator. Pentru întreprinderile furnizoare, exigibilitatea fixează perioada cu titlu obligatoriu de plată a taxei pe valoarea adăugată, prin decontul de TVA. Pentru client acest eveniment dă motive la dreptul de deducere a TVA deductibilă.
În principiu TVA devine exigibilă concomitent cu faptul generator pentru livrările de bunuri sau cumpărări de bunuri si se situează în momentul trecerii bunurilor respective în posesia cumpărătorului indiferent sub ce formă juridică.
Din punct de vedere fiscal, potrivit Normelor de aplicare a TVA, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care se efectuează continuu și pentru cele la care se încasează, de regulă, avansuri, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe bază de factură sau alt document legal, pe bază de cerere aprobată de organele fiscale la care agenții economici sunt înregistrați ca plătitori de TVA.
Exigibilitatea plății taxei reprezintă data la care o persoană are obligația de a plăti taxa la bugetul statului. Această dată determină și momentul de la care se datorează majorări de întârziere pentru neplata taxei.
Exigibilitatea poate fi anterioara faptului generator în cazul în care factura este emisă înaintea livrării bunurilor sau prestării serviciilor.
Exigibilitatea pentru livrări de bunuri și prestări de servicii
Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. Prin derogare de la acest principiu, exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Fac excepție de la aceste prevederi avansurile încasate pentru plata importurilor și a taxei pe valoarea adăugată aferente importului, precum și orice avansuri încasate pentru operațiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezintă plata parțială sau integrală a contravalorii bunurilor și serviciilor, efectuată înainte de data livrării sau prestării acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similare.
Exigibilitatea pentru livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă
Prin excepție de la prevederile aferente pct.1, în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă conform art. 143 alin. (2) Codul Fiscal, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.
Prin excepție de la prevederea anterioara, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii prevăzute la art. 155 alin. (1), dacă factura este emisă înainte de a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.
Exigibilitatea pentru achiziții intracomunitare de bunuri
În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziția.
În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.
Prin excepție de la prevederile anterioare, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislația altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (1), dacă aceasta este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.
Perioada fiscală a taxei pe valoarea adăugată
Perioada fiscală a TVA este reglementată de art. 156 indice 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și pct. 80 din Normele de aplicare ale acestuia aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr. 44/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Perioada fiscală este luna calendaristică. Prin excepție de la această prevedere, perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care, în cursul anului calendaristic precedent, a realizat o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere și/sau neimpozabile în România care nu a depășit plafonul de 100.000 euro, al cărui echivalent în lei se calculează pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil pentru data de 31 decembrie a anului precedent, cu excepția situației în care persoana impozabilă a efectuat în cursul acestuia, una sau mai multe achiziții intracomunitare de bunuri.
Persoana impozabilă care se înregistrează în cursul anului trebuie să declare, cu ocazia înregistrării conform art. 153 din Codul Fiscal, cifra de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioada rămasă până la sfârșitul anului calendaristic. Dacă cifra de afaceri estimată nu depășește plafonul de 100.000 euro, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârșitul anului calendaristic, persoana impozabilă va depune deconturi trimestriale în anul înregistrării.
Întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA, conform art. 153 din Codul Fiscal în cursul anului, trebuie să declare cu ocazia înregistrării cifra de afaceri obținută, recalculată în baza activității corespunzătoare unui an calendaristic întreg. Dacă această cifră de afaceri recalculată depășește plafonul de 100.000 euro, în anul respectiv, perioada fiscală va fi luna calendaristică.
În cazul în care această cifră de afaceri recalculată nu depășește plafonul, persoana impozabilă va utiliza trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală, cu excepția situației în care a efectuat în cursul anului calendaristic respectiv una sau mai multe achiziții intracomunitare de bunuri înainte de înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul Fiscal.
Atenție! În cazul în care cifra de afaceri efectiv obținută în anul înregistrării, recalculată în baza activității corespunzătoare unui an calendaristic întreg, depășește plafonul de 100.000 euro, în anul următor perioada fiscală va fi luna calendaristică. În situația în care cifra de afaceri efectivă nu depășește plafonul, persoana impozabilă va utiliza trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală cu excepția situației în care persoana impozabilă a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziții intracomunitare de bunuri.
Calitatea de plătitor de TVA intervine începând cu prima zi a lunii următoare celei în care persoana impozabilă solicită înregistrarea în scopuri de TVA în urma depășirii plafonului de scutire.
Persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de taxă în cazul depașirii plafonului de scutire în termenul menționat mai sus, au dreptul la ajustarea taxei deductibile aferente:
– bunurilor aflate în stoc și serviciilor neutilizate, în momentul trecerii la regimul normal de taxare;
– activelor corporale fixe, inclusiv celor aflate în curs de execuție, aflate în proprietatea lor în momentul trecerii la regimul normal de taxă, cu condiția, în cazul bunurilor de capital, ca perioada de ajustare a deducerii, prevazută la art. 149 alin. (2) din Codul Fiscal, să nu fi expirat (5 ani pentru bunurile de capital achiziționate sau fabricate, altele decât imobile, 20 de ani pentru construcția sau achiziția unui bun imobil, precum și pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecarei transformări sau modernizări este de cel putin 20% din valoarea totală a bunului imobil astfel transformat sau modernizat).
Ajustările efectuate se înscriu în primul decont de taxă depus dupa înregistrarea în scopuri de taxă a persoanei impozabile sau, dupa caz, într-un decont ulterior.
Excepții privind perioada fiscală
În situația în care o persoană impozabilă care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în România, perioada fiscală devine luna calendaristică începând cu:
– prima lună a unui trimestru calendaristic, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare de bunuri intervine în această primă lună a respectivului trimestru;
– a treia lună a trimestrului calendaristic, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare de bunuri intervine în a doua lună a respectivului trimestru;
– prima lună a trimestrului calendaristic următor, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziției intracomunitare de bunuri intervine în a treia lună a unui trimestru calendaristic.
Persoana impozabilă care potrivit celor menționate mai sus este obligată să își schimbe perioada fiscală trebuie să depună „Declarația de mențiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară taxabilă în România”, cod 092, la organul fiscal competent, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care intervine exigibilitatea achiziției intracomunitare care generează această obligație, și va utiliza ca perioadă fiscală luna calendaristică pentru anul curent și pentru anul următor.
Dacă persoana impozabilă nu solicită sau solicită înregistrarea cu întârziere, organele fiscale competente au dreptul să stabilească obligații privind taxa de plată și accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit sa fie înregistrat în scopuri de taxă.
Atenție! Dacă în cursul anului următor nu efectuează nicio achiziție intracomunitară de bunuri, persoana respectivă va reveni la trimestrul calendaristic drept perioadă fiscală. În acest sens, va trebui să depună declarația de mențiuni prevăzută mai sus.
Organele fiscale competente pot aproba, la solicitarea justificată a persoanei impozabile, o altă perioadă fiscală, respectiv semestrul calendaristic, dacă persoana impozabilă efectuează operațiuni impozabile numai pe maximum 3 luni calendaristice dintr-un semestru sau anul calendaristic, dacă persoana impozabilă efectuează operațiuni impozabile numai pe maximum 6 luni calendaristice dintr-o perioadă de un an calendaristic.
Important! Solicitarea prevăzută mai sus se transmite autorităților fiscale competente până la data de 25 februarie a anului în care se exercită opțiunea, prin depunerea formularului 306 „Cerere privind utilizarea ca perioadă fiscală pentru TVA a semestrului sau anului calendaristic”, cod MFP 14.13.03.02/p, și va fi valabilă pe durata păstrării condițiilor care au determinat aprobarea perioadei fiscale respective.
Evaziunea fiscală referitoare la TVA este de 100 mld. de euro anual în UE
Uniunea Europeana a lansat spre dezbatere publică un document consultativ referitor la modificările legislației privind Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Printre prevederile supuse discuției se numără:
– unificarea legislatiei TVA în toate țările Uniunii Europene;
– o definiție mai largă a persoanei impozabile (incluzând instituțiile guvernamentale);
– creșterea plafonului de înregistrare ca plătitor de TVA;
– utilizarea unei cote unice de TVA în locul unor cote multiple;
– reducerea numărului de excepții de la plata taxei indirecte;
– eliminarea limitărilor pentru dreptul de deducere a TVA;
– extinderea bazei impozabile.
Economiștii UE încearca, astfel, să diminueze efectele evaziunii fiscale la nivelul blocului comunitar. Potrivit datelor Comisiei Europene (CE), evaziunea fiscală referitoare la TVA se ridică la 100 de miliarde de euro anual, la nivel comunitar.
Perioada de consultări referitoare la viitoarea legislație în domeniul TVA se va finaliza la sfarșitul lunii mai a acestui an (2012) , iar prevederile vor fi incluse într-un document final care va fi aplicat în toate statele membre.
Evidența și raportarea TVA
Contribuabilii înregistrati în scopuri de taxă pe valoare adăugată sunt obligați să țina evidența pentru orice operațiune reglementată de prevederile legale referitoare la TVA.
Aplicarea prevederilor Codului Fiscal necesită întocmirea urmatoarelor documente obligatorii pentru plătitorii de taxă pe valoarea adăugată:
a) Dispoziția de livrare servește ca:
– document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau altor valori materiale destinate vânzării;
– document justificativ de scădere din gestiunea magaziei care face predarea;
– document de baza pentru întocmirea avizului de însoțire a mărfii sau facturii.
b) Avizul de însoțire a mărfii este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscală teritorială și servește ca:
– document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau altor valori destinate vânzării, trimise pentru prelucrare la terți, în custodie sau spre păstrare;
– document de însotire pe timpul transportului;
– document justificativ de scădere din gestiunea furnizorului,
– document pentru întocmirea facturii;
– document de primire în gestiunea cumpărătorului.
Avizul de însoțire a mărfii se întocmește de către unitățile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării mărfurilor produselor sau a altor valori materiale, datorită unor condiții obiective. Se emite de către compartimentul desfacere, care semnează de întocmire. Pe avizul de însotire emis pentru valori materiale trimise la terți pentru prelucrare se face mențiunea pentru prelucrare la terți .
Avizul de însoțire a mărfii nu reprezintă un document legal pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată la cumpărători. Aceștia au obligația să solicite furnizorilor emiterea facturilor în termen de trei zile.
c) Chitanța fiscală este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscală teritorială care servește ca:
– document justificativ privind cumpărarea unor produse sau prestarea unor servicii în situația în care nu se întocmește factura;
– document justificativ de înregistrare în contabilitate;
– document de însotire a marfii pe timpul transportului.
d) Factura este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscală teritorială și servește ca:
– document pe baza căruia se întocmeste instrumentul de decontare a mărfurilor și produselor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate;
– document de încarcare în gestiunea primitorului;
– document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumpărătorului.
Factura se întocmeste de către compartimentul Desfacere sau alt compartiment, la livrarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor, pe baza dispozițiilor de livrare, a avizului de însoțire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea lucrărilor și prestarea serviciilor. Dacă factura nu se poate întocmi în momentul livrării mărfurilor și produselor, acestea sunt însotite pe timpul transportului de avizul de însoțire a mărfii.
În cursul unei luni sunt prevăzute și documente pentru centralizarea operațiilor efectuate de agenții economici plătitori de TVA și anume:
e) Jurnalul pentru vânzări care servește ca:
– registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii;
– document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată;
– document de control al unor operații înregistrate în contabilitate.
Jurnalul pentru vânzări se întocmește într-un singur exemplar în care se înregistrează zilnic elementele necesare determinării corecte a taxei pe valoarea adăugată colectată datorată. Se completează pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente doveditoare) privind vânzările de valori materiale și prestările de servicii.
Unitățile scutite de obligația emiterii unei facturi trebuie să utilizeze documentul Borderoul de vânzări/încasare. El servește ca document de centralizare zilnică a vânzărilor/încasărilor realizate de unitate, precum și la înregistrarea acestora în jurnalul pentru vânzări și stabilirea taxei pe valoarea adăugată colectată. Se întocmește de compartimentul financiar contabil pe baza: monetarelor sau borderourilor de vânzare, notelor de plată, borderourilor de decontare a prestațiilor, centralizatorul vânzărilor cu plata în rate, întocmite de fiecare unitate.
f) Jurnalul pentru cumpărări servește ca:
– registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii;
– document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată;
– document de control al unor operații înregistrate în contabilitate.
Baza de înregistrare o reprezintă documentele tipizate privind cumpărările de valori materiale sau prestări servicii. Jurnalul pentru cumpărări se întocmeste într-un singur exemplar, în care se înregistreaza zilnic elementele necesare stabilirii corecte a taxei pe valoarea adăugată deductibilă.
g) Decontul pentru TVA reprezintă documentul care trebuie depus lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare. În decontul TVA este evidențiată suma impozabilă și taxa exigibilă. Agenții economici plătitori de TVA sunt obligați să depună deconturi în fiecare lună, indiferent dacă au realizat sau nu operațiuni, ori dacă suma de plată sau de rambursat este zero. Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrisă în documentul pentru cumpărări se determină în funcție de data facturării, a chitanței fiscale sau a altui document legal înlocuitor, dacă acestea s-au primit pâna la data întocmirii decontului TVA. Documentele primite după data întocmirii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepționate se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.
Necuprinderea sumelor în baza de impozitare la furnizorii sau prestatorii de servicii atrage pierderea dreptului de deducere la beneficiar. În acest caz, beneficiarilor le revin urmatoarele obligații:
să înregistreze în Jurnalul pentru cumpărări valoarea facturilor și TVA, corelate cu reducerile acordate de furnizor și respectiv cu influențele rezultate din refuzurile făcute;
să solicite și să urmărească primirea de la furnizor a facturilor corectate.
În cazul refuzurilor făcute furnizorului, valorile înscrise în Jurnalul pentru cumpărări vor fi corectate la nivelul valorilor acceptate înscrise în documente de compartimentul care avizează plata. Corectarea taxei, facturate în mod eronat de către un agent economic, se va efectua prin emiterea unei noi facturi, în roșu, pentru sumele care urmează a fi scăzute, și în negru, pentru sumele de adăugat. Noile facturi se înregistrează în jurnale și se reflectă în deconturile întocmite de furnizor și beneficiar pentru luna în care a avut loc corectarea.
În cazul în care facturile, evidențele contabile sau datele necesare pentru calcularea bazei de impozitare lipsesc, sau sunt incomplete în ceea ce privește cantitățile, prețurile și tarifele practicate pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii, ori taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, se va proceda la reimpozitare prin estimarea de către organele fiscale.
Potrivit unei informări a Direcției Generale a Finanțelor Publice Vâlcea, plătitorii de TVA trebuie să țina evidențe contabile ale activitătii lor economice, dar și evidența facturilor și documentelor pe care le emit în legatură cu activitatea lor economică.
Contribuabilul înregistrat în scopuri de TVA trebuie să țină evidența facturilor și oricăror altor documente pe care le primește în legatură cu activitatea sa economică, precum și evidența documentelor vamale sau cele privind accizele legate de importul, exportul, livrarea intracomunitară și achiziția intracomunitară de bunuri pe care le realizează.
De asemenea, persoana impozabilă trebuie să țină evidența facturilor și a altor documente pe care le emite sau pe care le primește pentru majorarea sau reducerea contravalorii livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii, achizițiilor intracomunitare sau importurilor.
Nu în ultimul rând, dacă este cazul, plătitorii de TVA trebuie să întocmească un registru al nontransferurilor de bunuri transportate în afara României, dar în interiorul Comunității, pentru operațiunile prevăzute la art. 128 alin. (12) lit. f) – h) din Codul fiscal.
Registrul nontransferurilor va cuprinde:
denumirea și adresa primitorului;
un număr de ordine;
data transportului bunurilor;
descrierea bunurilor transportate;
cantitatea bunurilor transportate;
valoarea bunurilor transportate;
data transportului bunurilor care se întorc după prelucrare sau expertiză;
descrierea și cantitatea bunurilor returnate;
descrierea și cantitatea bunurilor care nu sunt returnate, precum o mențiune referitoare la documentele emise în legatură cu operațiunile prezentate;
data emiterii acestor documente.
În ceea ce privește documentele care trebuie întocmite obligatoriu de un plătitor de TVA, nu poate lipsi dintre acestea, dacă este cazul, nici registrul pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Comunității în România sau care au fost importate în România ori achiziționate din România de o persoană impozabilă nestabilită în România și care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul expertizării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România. De la această obligație fac excepție doar situațiile scutite, prin ordin al Ministrului Finanțelor Publice.
Potrivit sursei citate, acest registru va cuprinde:
denumirea și adresa expeditorului;
un număr de ordine;
data primirii bunurilor;
descrierea bunurilor primite;
cantitatea bunurilor primite;
data transportului bunurilor transmise clientului după expertizare sau prelucrare;
cantitatea și descrierea bunurilor care sunt returnate clientului după expertizare sau prelucrare; cantitatea și descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;
mențiune referitoare la documentele emise în legatură cu serviciile prestate;
data emiterii acestor documente.
Direcția Generală a Finanțelor Publice Vâlcea precizează că jurnalele pentru vânzări și pentru cumpărări, registrele, evidențele și alte documente similare ale activității economice a fiecarei persoane impozabile se vor întocmi astfel încât să permită stabilirea urmatoarelor elemente:
a) valoarea totală, fără taxă, a tuturor livrărilor de bunuri și/sau prestărilor de servicii efectuate în fiecare perioadă fiscală, evidențiată distinct pentru:
livrările intracomunitare de bunuri scutite;
livrări/prestări scutite de taxă sau pentru care locul livrării/prestării este în afara României;
livrările de bunuri și/sau prestările de servicii taxabile și cărora li se aplică cote diferite de taxă;
prestările de servicii efectuate conform art. 133 alin. (2) din Codul Fiscal către beneficiari persoane impozabile stabilite în Comunitate, denumite prestări de servicii intracomunitare, pentru care locul este în afara României.
b) valoarea totală, fără taxă, a tuturor achizițiilor pentru fiecare perioadă fiscală, evidențiată distinct pentru:
achiziții intracomunitare de bunuri;
achiziții de bunuri/servicii pentru care persoana impozabila este obligată la plata taxei în condițiile art. 150 alin. (3) – (6) din Codul Fiscal;
achiziții de bunuri, inclusiv provenite din import, și de servicii, taxabile, cărora li se aplică cote diferite de taxă;
achiziții de servicii pentru care persoana impozabilă este obligată la plata taxei în condițiile art. 150 alin. (2) din Codul Fiscal, care sunt prestate de către persoane impozabile stabilite în Comunitate, denumite achiziții intracomunitare de servicii.
c) taxa colectată pentru fiecare perioadă fiscală;
d) taxa totală deductibilă și taxa dedusă pentru fiecare perioadă fiscală;
e) calculul taxei deduse provizoriu pentru fiecare perioadă fiscală, al taxei deduse efectiv pentru fiecare an calendaristic și al ajustărilor efectuate, atunci când dreptul de deducere se exercită pe bază de pro-rată, evidențiind distinct:
taxa dedusă;
taxa nededusă;
taxa dedusă pe baza de pro-rată.
Trebuie menționat faptul că documentele prevăzute anterior nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Finanțelor Publice. Fiecare persoană impozabilă poate să își stabilească modelul documentelor pe baza cărora determină taxa colectată și taxa deductibilă conform specificului propriu de activitate, dar acestea trebuie să conțină informațiile minimale prezentate și să asigure întocmirea decontului de TVA.
Corectarea erorilor din deconturile de TVA
Nu numai erorile materiale din documentele de plată pot fi corectate. Pot fi corectate, în egală masură și erorile din deconturile de TVA depuse la organul fiscal de administrare a impozitelor, taxelor și contribuțiilor.
Corectarea erorilor din deconturile de TVA se realizeaza potrivit prevederilor art. 1562 alin. 3 din Codul fiscal și instrucțiunilor de completare a decontului de TVA, prin înscrierea la rândurile de regularizări în decontul unei perioade fiscale ulterioare. Erorile materiale din decontul de TVA se corectează potrivit procedurii aprobate prin OMEF nr. 179/ 2007 pentru aprobarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată.
Erorile materiale din deconturile de TVA pot fi corectate atât din inițiativa organului fiscal de administrare a impozitelor și taxelor la care este înregistrata firma care a depus un decont sau mai multe deconturi eronate cât și din inițiativa plătitorului de TVA care a constatat eroarea ulterior depunerii decontului la organul fiscal de administrare.
Clasificarea erorilor materiale din deconturile de TVA
Erorile materiale care pot fi corectate sunt strict delimitate prin procedura aprobată în baza O.M.E.F. nr. 179/2007, fără a exista posibilitatea extinderii acestora prin analogie cu alte tipuri de erori. Aceste erori se pot clasifica în:
– erori de transcriere în decont, rezultate din:
preluarea eronată a sumelor din jurnalul de vânzări și jurnalul de cumpărări;
inversarea unor cifre în decontul depus inițial;
– preluarea eronată a soldului de plată sau a sumei de rambursat din decontul perioadei fiscale anterioare:
înregistrarea în decont a diferențelor suplimentare de plată a TVA, constatate de organele de inspecție fiscală și preluate în decizia de impunere ca titlu de creanță;
înscrierea în decontul de TVA a sumelor solicitate la rambursare în perioada anterioară;
omisiuni de bifare a casetei pentru solicitarea TVA de rambursat din perioada fiscală de raportare.
Organul fiscal corectează erorile materiale din inițiativa sa numai atunci când poate identifica tipul erorii: preluarea eronată a sumelor din decontul perioadei precedente sau din evidențele de TVA .
Dacă se constată erori materiale care nu pot fi soluționate, organul fiscal teritorial notifică acest fapt firmei deponente și solicită prezența acesteia la sediul său cu toate documentele justificative de corectare a erorilor.
Nu poate fi corectată orice fel de eroare dintr-un decont de taxă pe valoarea adăugată. Se pot corecta doar erorile materiale.
Poate fi considerată eroare materială și situația în care contribuabilul, deși putea să solicite rambursarea soldului negativ al TVA, la întocmirea decontului a omis să bifeze caseta corespunzatoare.
În acest caz, persoana impozabilă poate solicita corectarea erorii materiale prin depunerea unei declarații pe propria raspundere, din care să rezulte constatarea situației, precum și exprimarea intenției de a îndrepta eroarea materială.
Firma care are obligația depunerii decontului de TVA inițiază procedura de corectare în situația în care constată o eroare materială ulterior depunerii decontului.
Corectarea se face numai pe bază de cerere de corectare adresată organului fiscal teriorial, cererea fiind depusă fie la registratura organului fiscal competent, fie la poștă, prin scrisoare recomandată.
În baza cererii depuse de plătitorul de TVA , organul fiscal solicită în scris prezentarea la sediul său, a acestuia cu scopul prezentării tuturor documentelor justificative care impun corectarea erorilor constatate.
Corectarea se face doar pe bază de decizie emisă de conducătorul organului fiscal și întocmită în două exemplare, din care unul intra în posesia plătitorului de TVA.
Nu se admite rectificarea decontului inițial cod 300 sau cod 301 pentru perioadele fiscale care au fost deja verificate sau pentru perioada care se afla în curs de verificare.
Indiferent de faptul că este vorba despre decontul normal de TVA cod 300 sau despre decontul special cod 301, corectarea erorilor materiale din decontul de TVA, se poate face în cadrul termenului de prescripție de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui în care a fost depus decontul supus corectării.
Depunerea solicitării de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată după expirarea termenului de prescripție de 5 ani se consideră o recunoastere voluntară a taxei pe valoarea adăugată de plată și a diferențelor de taxă pe valoarea adăugată de plată astfel stabilite. O astfel de recunoaștere înseamna că sumele respective sunt legal datorate, motiv pentru care organul fiscal mai calculează și accesoriile aferente diferențelor suplimentare de plată.
CAP. IV STUDIU DE CAZ
Prezentarea SC FLORIANA PRATCOM S.R.L.
Societatea comercială FLORIANA PRATCOM S.R.L. a fost înființată în 26 martie 1996, fiind înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul J20/360/1996 și având codul unic de identificare RO 8614855.
Societatea are sediul în Deva, strada Livezilor, numărul 14, județul Hunedoara, cod poștal 330154, telefon 0254216929 și are ca domeniu de activitate – lucrări de instalații electrice conform codului CAEN 4321. Contul bancar al societății este deschis la banca OTP BANK ROMANIA S.A. fiind următorul RO68OTPV340000077215RO01.
Societatea are capitalul social subscris și vărsat 200 lei aparținând integral asociatului unic Moruțan Grigore Daniel și este înregistrată în scopuri de TVA. Conform vectorului fiscal este plătitoare de impozit pe profit și TVA cu scadență trimestrială. Evidența contabilă a societății este ținută de contabila Gherman Felicia.
Societatea FLORIANA PRATCOM S.R.L. efectuează: servicii în domeniul construcțiilor (instalații electrice). Prin serviciile pe care le oferă aceasta dorește să întâmpine nevoile clienților săi din România astfel încât să devină un partener de încredere în colaborările viitoare. Toate produsele și serviciile companiei sunt controlate și evaluate după un plan stabilit anterior. Angajații societății au urmat cursuri specializate în domeniul de activitate al firmei. Deși este o firmă tanară, în scurt timp a reușit să se impuna pe piață datorită profesionalismului cu care tratează clienții.
Dintre furnizorii societății FLORIANA PRATCOM S.R.L. ii putem enumera pe cei mai importanți, acestia fiind: SC Electroconat S.R.L.; Electrocentrale Deva S.A.; SC Vidi Prod Serv S.R.L.; OMW; Orange; Motoractive IFN S.A.; Enel Energie S.A.; SC Gomar Electric S.R.L.; Salubritate S.A.
Printre clienții socieățtii se numară: Enel Distribuție Banat S.A.; ITM; SC Alpha Eurogroup S.R.L.; SC Vizitatorii Prod S.R.L.
Informațiile generale actualizate în februarie 2012 privind socitatea comercială FLORIANA PRATCOM S.R.L. sunt următoarele:
Ultima înregistrare la ANAF: 24 Ianuarie 2011;
Prelucrarea ultimelor informații depuse la ANAF: 24 Februarie 2011;
Agent comercial înregistrat ca plătitor de impozit pe profit înregistrat la data de 01-01-2005;
Firmă platitoare de TVA începand cu data de 21-11-2003;
Data luării în evidență pentru contribuția asigurărilor sociale: 1 ianuarie 2008;
Data luării în evidență pentru contribuția de concedii: 1 ianuarie 2008;
Data luării în evidență pentru contribuția de asigurare pentru accidente de muncă: 1 ianuarie 2008;
Data luării în evidență pentru contribuția de asigurări pentru șomaj: 1 ianuarie 2008;
Data luării în evidență pentru contribuția fondului de garantare: 1 ianuarie 2008;
Data luării în evidență pentru contribuția asigurărilor de sănătate: 1 ianuarie 2008;
Data luării în evidența a impozitului pe veniturile salariale 1 ianuarie 2008;
Număr de salariați pentru anul 2012: 7 angajați;
Cifra de faceri: 323.141 lei
Obiectul de activitate și serviciile oferite de SC FLORIANA PRATCOM S.R.L.
Principalul obiect de activitate al societății comerciale FLORIANA PRATCOM S.R.L. este realizarea lucrărilor de întreținere și reparații pentru instalațiile de distribuție și transport (110 kV) a energiei electrice, alte activități de prestări servicii, precum și executarea de lucrări de investiții în sectorul energetic aceasta oferind o gamă largă de servicii. Întreprinderea are la dispoziție o echipă de ingineri, maiștri și electricieni autorizați ANRE, de înaltă calificare, pregatiți și pentru alpinism utilitar fiind specializați în serviciile din domeniul electric.
Serviciile oferite de societate sunt următoarele:
Proiectare instalații electrice diverse;
Execuție instalații electrice de utilizare de joasă tensiune, civile si industrial;
Extinderi de rețele electrice de medie și joasă tensiune;
Instalații de împământare și paratrăsnet;
Degivrarea rampelor de acces, jgheaburilor și burlanelor, țevilor exterioare etc care se realizează prin folosirea unui sistem inovativ de încălzire electrică prin utilizarea cablurilor electrice încălzitoare;
Montare afișoare cu LED-uri, firme și casete luminoase;
Montare sisteme de încalzire electrică în pardoseală;
Instalații de contorizare energie activă și reactivă;
Verificări, măsurări electrice și emitere buletine PRAM pentru prize de pământ;
Branșamente aeriene sau subterane monofazice sau trifazice;
Instalații de curenți slabi;
Intervenții de urgență pentru deranjamente în înstalația electrică;
Asigurare intervenții și mentenanță la instalația electrică, prin contract de service;
Instalații de alimentare de rezervă;
Montare surse de energii regenerabile, eoliene, solare, fotovoltaice, pompe de căldură;
Montare și întreținere corpuri de iluminat, normale sau cu LED-uri, interioare sau stradale, normale sau de siguranță;
Electricieni Alpiniști Utilitari;
Studii pentru alimentare cu energie electrică, precum și montarea rețelelor de fibră optică și ATV pe stâlpii de distribuție a energiei electrice;
Mentenanță preventivă și corectivă pentru linii aeriene (LEA) și subterane (LES) în gama de tensiune 0,4-110 kv, pentru stații de transformare 110 kv/MT și pentru posturi de transformare MT/JT și puncte de alimentare;
Revizii, reparații transformatoare de putere 110 kv/MT cu puteri de 6,3-40 MVA;
Revizii, reparații transformatoare de putere MT/JT cu puteri de 16-4 000 KVA;
Reparații și verificări traductoare;
Testări și analize tehnice, etc.
Contabilizarea, analiza și raportarea TVA la societatea comercială FLORIANA PRATCOM S.R.L.
La înființarea societății unicul asociat Moruțan Grigore Daniel a adus aportul său la capitalul societății în numerar în valoare de 200 lei. Înregistrările contabile aferente acestei operațiuni sunt:
– subscrierea capitalului:
456 “Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul” = 1011 “Capital subscris nevărsat” 200,00 lei
– depunerea aportului în numerar la bancă:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 456 “Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul” 200,00 lei
– transfomarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat:
1011 “Capital subscris nevărsat” = 1012 “Capital subscris vărsat” 200,00 lei
Având în vedere faptul că obiectul de activitate al societății asupra căreia am realizat studiul de caz este prestarea de servicii privind lucrările de reparații și întreținerea lucrărilor din sectorul energetic trebuie menționat că principalele operațiuni înregistrate în contabilitatea firmei se referă la achiziția de materiale necesare prestării de servicii și prestarea serviciilor aferente domeniului său de activitate. Entitatea colectază taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor prestate de către aceasta și își deduce TVA prin achizițiile pe care le face.
Fiind înregistrată în scopuri de TVA societatea comercială FLORIANA PRATCOM S.R.L. trebuie să completeze și să depună formularele declarațiilor D 300 (Decont de taxă pe valoarea adăugată) și D 394 (Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național) la organele fiscale competente.
Declarația 394 “Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național” (anexa 3) trebuie completată numai de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul Fiscal, care au realizat, pe teritoriul României în perioada de raportare, livrări de bunuri, prestări de servicii și achiziții de bunuri și servicii către/de la alte persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România. Persoanele impozabile care nu au realizat astfel de operațiuni în perioada de raportare, nu depun declarația pe 0 (zero).
În această declarație trebuie declarate toate operațiunile impozabile realizate pe teritoriul național, cu alte persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare:
– orice operațiune taxabilă pentru care este emisă o factură, inclusiv pentru avansuri, și cele care au înscrisă mențiunea “taxare inversă“;
– orice achiziție de bunuri sau servicii taxabile cu cota prevazută de lege, pentru care s-a primit o factură în perioada de raportare, inclusiv cele care au înscrisă mențiunea “taxare inversă”.
Nu trebuie declarate în acest formular următoarele operațiuni:
livrările/achizițiile pentru care s-a emis bon fiscal, dar nu s-a emis factura;
operațiunile cu persoane neînregistrate ca plătitoare de TVA în România;
facturile emise prin autofacturare.
Consultând Ordinul ANAF nr. 3596/2011observăm că prin acesta se stabilește o nouă perioadă de raportare pentru formularul 394. Mai exact, actul normativ prevede că perioada de raportare pentru această declarație este perioada fiscală declarată pentru depunerea decontului de taxă pe valoarea adăugată (formularul 300) până în data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii perioadei de raportare.
Societatea comercială FLORIANA PRATCOM S.R.L. înregistrată ca plătitor de taxă pe valoare adăugată realizează în cursul lunii februarie 2012 următoarele operațiuni în lei:
a) Prestări de servicii, ale căror valori se preiau din jurnalele pentru vânzări (anexa 1), iar valoarea totală aferentă lunii februarie este 29.198,28 lei, cota impozabilă de 24%;
b) Achiziții de bunuri și servicii, ale căror valori se preiau din jurnalele pentru cumpărări (anexa 2), iar valoarea totală aferentă acestora pentru luna februarie este 8.429,24 lei, cota impozabilă 24%.
Jurnalul de vânzări servește ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii fiind un document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată și document de control al unor operații înregistrate în contabilitate. Se întocmește într-un singur exemplar, având paginile numerotate, în care se înregistrează zilnic sau lunar, după caz, fără ștersături și spații libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a T.V.A. colectată datorată. Acest jurnal se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate comune și specifice (facturi sau documente înlocuitoare) privind vânzările de valori materiale sau prestări de servicii, precum și pe baza borderoului de vânzare (încasare) din ziua respectivă.
Jurnalul de cumpărări servește ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii fiind un document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată deductibilă și document de control al unor operații înregistrate în contabilitate. Se întocmește într-un singur exemplar, având paginile numerotate, în care se înregistrează zilnic, fără ștersături și spații libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a taxei pe valoarea adăugată deductibilă. Se întocmește un jurnal separat pentru cumpărări de bunuri și servicii pentru nevoile firmei și, separat, pentru cumpărări de bunuri (mărfuri) care se vând ca atare. Acest jurnal se completează la compartimentul financiar-contabil, contabila firmei SC FLORIANA PRATCOM S.R.L. fiind Gherman Felicia, pe baza documentelor tipizate privind cumpărările de valori materiale sau de prestări de servicii.
Analizând registrul jurnal putem observa că în cursul lunii februarie SC FLORIANA PRATCOM S.R.L. efectuează următoarele operațiuni:
01.02.2012 s-au efectuat:
Achiziție materiale auxiliare (țeavă ZN 1/2) conform facturii nr. 603156 de la furnizorul Vidi Prod Serv S.R.L.:
% = 401 “Furnizori” 207,00 lei
3021 “Materiale auxiliare” 166,94 lei
4426 “TVA deductibilă” 40,06 lei
Concomitent are loc și plata acestor materiale utilizând contul casa:
401 “Furnizor” = 5311 “Casa” 207,00 lei
Achiziție materiale auxiliare (cablu tyir, cablu ccbyy, doză ramificație, bmp monofazic, tub flexibil pvc rezistent uv) conform facturii nr. 102728 de la furnizorul Electroconat S.R.L.:
% = 401 “Furnizori” 2.399,82 lei
3021 “Materiale auxiliare” 1.935,34 lei
4426 “TVA deductibilă” 464,48 lei
Înregistrare energie termică conform facturii nr. 20911, furnizor fiind Electrocentrale Deva S.A.:
% = 401 “Furnizori” 68,40 lei
605 “Cheltuieli privind energia și apa” 55,16 lei
4426 “TVA deductibilă” 13,24 lei
Înregistrarea dobânzilor aferente conturilor societății conform extrasului de cont:
5121 “Conturi la bănci în lei” = 766 “Venituri din dobânzi” 1,17 lei
Depunere aport personal de către asociat în casierie conform notei contabile D1:
5311 “Casa in lei” = 455 “Sume datorate acționarilor/asociaților” 1.000,00 lei
02.02.2012 s-au efectuat:
Înregistrare combustibil de la OMV pentru automobilul societății cu nr. de înmatriculare HD 07 XWM, conform bunului fiscal nr. 198 :
% = 401 “Furnizori” 162,00 lei
6022 “Cheltuieli privind combustibilii” 130,65 lei
4426 “TVA deductibilă” 31,35 lei
Plata combustibilului utilizând bonul fiscal nr. 198:
401 “Furnizor” = 5311 “Casa” 162,00 lei
Înregistarea abonamentului Orange pentru telefoanele mobile utilizate de angajați în interesul societății, conform facturii nr. 3127824 :
% = 401 “Furnizori” 63,04 lei
626 “Cheltuieli poștale și taxe de
telecomunicații ” 50,84 lei
4426 “TVA deductibilă” 12,20 lei
06.02.2012 s-au efectuat:
Plata facturii cu nr. 3002256 de la furnizorului Gomar Electric S.R.L. conform extrasului de cont:
401 “Furnizori” = 51215 “Conturi la bănci în lei” 3.391,59 lei
Înregistrare comision bancar conform extrasului bancar:
627 “Cheltuieli cu serviciile = 51215 “Conturi la 5,00 lei
bancare și asimilate” bănci în lei”
07.02.2012 s-au efectuat:
Achiziție materiale auxiliare (lampă exterior cu grilă, electrozi, becuri economice) conform facturii nr. 103000 de la furnizorul Electroconat S.R.L.:
% = 401 “Furnizori” 227,53 lei
3021 “Materiale auxiliare” 183,49 lei
4426 “TVA deductibilă” 44,04 lei
08.02.2012 este ziua de plată a ratei de leasing efectuându-se următoarele înregistrări contabile:
Înregistrarea ratei de leasing – Capital (83,45 euro * 4,3926 ron/euro) conform facturii nr. 1453024 datorată societății comerciale Motoractive IFN S.A. <<diferența de curs valutar între cursul istoric/reev și curs facturare fiind: 83,45 * (4,3926 – 4,3433)=4,11 ron >> :
% = 401 “Furnizori” 454,53 lei
167 “Alte împrumuturi și
datorii asimilate” 366,56 lei
4426 “TVA deductibilă” 87,97 lei
Înregistararea valorii reziduale inclusă în rată (21,14 euro * 4,3926 ron/euro) conform facturii nr. 1453024 << diferența de curs valutar între cursul istoric/reev și curs facturare fiind: 21,14 * (4,3926 – 4,3433)=1,04 ron >> :
% = 401 “Furnizori” 115,15 lei
167 “Alte împrumuturi și
datorii asimilate” 92,86 lei
4426 “TVA deductibilă” 22,29 lei
Înregistrarea dobânzii aferente ratei de leasing (21,95 euro * 4,3926 ron/euro) conform facturii nr. 1453024 << diferența de curs valutar între cursul istoric/reev și curs facturare fiind: 21,14 * (4,3926 – 4,3433)=1,08 ron >> :
% = 401 “Furnizori” 119,56 lei
666 “Cheltuieli privind dobânzile” 96,42 lei
4426 “TVA deductibilă” 23,14 lei
Ajustarea ratei de leasing (dobânda) aferentă facturii nr. 1453024 care are următoarea formulă de calcul:
[Capital de rambursat eur *(euroibor 01.02.2012 – euroibor 04.05.2007)/12] * Curs ron/euro [3.098, 82 euro * (0,7130% – 3,8630%)/12] * 4,3926 ron/euro
% = 401 “Furnizori” -44,28 lei
666 “Cheltuieli privind dobânzile” -35,71 lei
4426 “TVA deductibilă” -8,57 lei
Înregistrare comison de asigurare leasing (36,22 euro * 4,3926 ron/euro) conform facturii nr. 1453024 :
% = 401 “Furnizori” 197,28 lei
628 “Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți” 159,10 lei
4426 “TVA deductibilă” 38,18 lei
Înregistrare diferențe de curs valutar pentru rata de leasing cu TVA aferente facturii nr. 1453024 :
% = 401 “Furnizori” -2,86 lei
665 “Cheltuieli din diferențe
de curs valutar” -2,31 lei
4426 “TVA deductibilă” -0,55 lei
09.02.2012 s-au efectuat:
Achiziție rovinieta de la OMV conform bonului fiscal nr. 19 pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare B 63 KVI :
% = 401 “Furnizori” 121,35 lei
635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe
și vărsăminte asimilate ” 97,86 lei
4426 “TVA deductibilă” 23,49 lei
Plata rovinietei achiziționate conform bonului fiscal nr. 19:
401 “Furnizor” = 5311 “Casa” 121,35 lei
Înregistrarea combustibilului de la OMV pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare B 63 KVI, conform bonului fiscal nr. 95:
% = 401 “Furnizori” 124,94 lei
6022 “Cheltuieli privind combustibilii” 100,76 lei
4426 “TVA deductibilă” 24,18 lei
Plata combustibilului utilizând bonul fiscal cu nr. 95 :
401 “Furnizor” = 5311 “Casa” 124,94 lei
10.02.2012 s-au efectuat:
Efectuare servicii de reparații electrice (branșament electric trifazic Danici) clientului Enel Distribuție Banat S.A., conform facturii nr. 465 :
411 “Clienți” = % 1.556,20 lei
704 “Venituri din servicii prestate” 1.255,00 lei
4427 “TVA colectată” 301,20 lei
Efectuare servicii de reparații electrice (branșament electric monofazic Cornel) clientului Enel Distribuție Banat S.A., conform facturii nr. 466 :
411 “Clienți” = % 1.118,48 lei
704 “Venituri din servicii prestate” 902,00 lei
4427 “TVA colectată” 216,48 lei
Ridicare numerar din casierie și depunere la bancă conform extrasului de cont:
5311 “Casa” = 581 “Viramente interne” 3.500,00 lei
581 “Viramente interne” = 51215 “Conturi la 3.500,00 lei
bănci în lei”
Înregistrare comision bancar conform extrasului bancar:
627 “Cheltuieli cu serviciile = 51215 “Conturi la bănci 17,50 lei
bancare și asimilate” în lei”
14.02.2012 s-au efectuat:
Plata abonamentului Orange conform facturii nr. 3127824:
401 “Furnizori” = 5311 “Casa” 63,04 lei
Înregistarea taxei radio și TV având la bază factura nr. 1333224 primită de la furnizorul Enel Energie S.A.:
628 “Alte cheltuieli cu serviciile = 401 “Furnizori” 25,00 lei
executate de terți”
Plata furnizorului Electroconat S.R.L. conform facturii nr. 103000 din data de 07.02.2012 :
401 “Furnizori” = 5311 “Casa” 227,53 lei
Plata salariilor datorate conform statului de plată:
421 “Personal salarii datorate” = 5311 “Casa” 1.915,00 lei
Plata din salariu unui angajat a pensiei alimentare datorate de acesta:
427 “Rețineri din salarii = 5311 “Casa” 75,00 lei
datorate terților”
21.02.2012 s-au efectuat:
Cheltuieli pentru transportul molozului utilizat de societate, aceasta apelând la societatea Salubritate S.A., conform facturii nr. 260466 :
% = 401 “Furnizori” 72,35 lei
628 “Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți” 58,35 lei
4426 “TVA deductibilă” 14,00 lei
Plata facturii celor de la Salubritate S.A. având la bază factura nr. 260466 :
401 “Furnizori” = 5311 “Casa” 72,35 lei
Executarea unei lucrări de reparații la o centrală electrică, executată clientului ITM, conform facturii nr. 469 :
411 “Clienți” = % 2.322,52 lei
704 “Venituri din servicii prestate” 1.873,00 lei
4427 “TVA colectată” 449,52 lei
28.02.2012 s-au efectuat:
Înregistrare achiziție combustibil de la OMV pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare B63 KVI, conform bonului fiscal nr. 18:
% = 401 “Furnizori” 173,05 lei
6022 “Cheltuieli privind combustibilii” 139,56 lei
4426 “TVA deductibilă” 33,49 lei
Plata combustibilului utilizand bonul fiscal cu nr. 18 :
401 “Furnizor” = 5311 “Casa” 173,05 lei
Înregistrare achiziție combustibil de la OMV pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare HD 07 XWM, conform bonului fiscal nr. 203:
% = 401 “Furnizori” 129,99 lei
6022 “Cheltuieli privind combustibilii” 104,83 lei
4426 “TVA deductibilă” 25,16 lei
Plata combustibilului utilizând bonul fiscal cu nr. 203:
401 “Furnizor” = 5311 “Casa” 129,99 lei
Achiziție materiale auxiliare (țeavă ZN 1/2, cablu subțire 0.5-20 metri, șină plastic 3 metri, guler etanșare) conform facturii nr. 603244 de la furnizorul Vidi Prod Serv S.R.L.:
% = 401 “Furnizori” 33,50 lei
3021 “Materiale auxiliare” 27,02 lei
4426 “TVA deductibilă” 6,48 lei
Concomitent are loc și plata acestor materiale utilizând contul casa:
401 “Furnizor” = 5311 “Casa” 33,50 lei
Achiziție materiale auxiliare (papuc curpru, bandă izolatoare 20 m, cleme de plastic, fișă tata pe cablu din cauciuc, tub flexibil polietilină TFE13) conform facturii nr. 3002733 de la furnizorul Gomar Electric S.R.L.:
% = 401 “Furnizori” 935,79 lei
3021 “Materiale auxiliare” 754,67 lei
4426 “TVA deductibilă” 181,12 lei
Plata materialelor achiziționate de la furnizorul Gomar Electric S.R.L. având la baza factura primită cu nr. 3002733
401 “Furnizor” = 5311 “Casa” 935,79 lei
Încasare factură ITM cu nr. 469 din data de 21.02.2012:
51213 “Conturi la = 411 “Clienți” 2.322,52 lei
bănci în lei”
29.02.2012 s-au efectuat:
Plată factură din data de 14.05.2012 cu nr. 1333224 primită de la furnizorul Enel Energie S.A.:
“Furnizor” = 5311 “Casa” 25,00 lei
Executare lucrări de reabilitare și branșament electric monofazic clientului Enel Distribuție Banat S.A. conform facturii nr. 470 :
411 “Clienți” = % 1.122,20 lei
704 “Venituri din servicii prestate” 905,00 lei
4427 “TVA colectată” 217,20 lei
Executare lucrare de reparație – instalație de internet conform facturii nr. 472, lucrarea efectuându-se clientului Alpha Eurogroup S.R.L. :
411 “Clienți” = % 19.854,88 lei
704 “Venituri din servicii prestate” 16.012,00 lei
4427 “TVA colectată” 3.842,88 lei
Întocmirea statului de plată aferent lunii anterioare:
641 “Cheltuieli cu salariile = 421 “Personal salarii datorate” 2.475,00 lei
personalului”
Înregistrarea contribuțiilor personalului datorate către stat conform statului de plată:
421 “Personal salarii datorate” = % 560,00 lei
4312 “Contribuția personalului
la asigurările sociale” 259,00 lei
4372 “Contribuția personalului
la fondul de șomaj” 12,00 lei
4314 “Contribuția angajaților pentru
asigurările sociale de sănătate” 137,00 lei
444 “Impozitul pe venituri de
natura salariilor” 77,00 lei
427 “Rețineri din salarii
datorate terților” 75,00 lei
Înregistrarea contribuțiilor firmei datorate la buget, conform statului de plată:
6451 “Contribuția unității la = 4311 “Contribuția unității la
asigurările sociale” asigurările sociale” 515,00 lei
6452 “Contribuția unității pentru = 4371“Contribuția unității la
ajutorul de șomaj” fondul de șomaj” 11,00 lei
6453 “Contribuția angajatorului pentru = 4313 “Contribuția angajatorului la pentru asigurările sociale de sănătate” asigurările sociale de sănătate”
129,00 lei
635.1 “Cheltuieli privind asigurările = 447.1 “Fonduri speciale – taxe
și protecția socială” și vărsăminte asimilate” 6,00 lei
6453.2 “Contribuția angajatorului = 4313.2 “Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” asigurările sociale de sănătate”
21,00 lei
635.2 “Cheltuieli privind asigurările = 447.2 “Fonduri speciale – taxe
și protecția socială” și vărsăminte asimilate” 6,00 lei
Înregistrarea amortizării construcțiilor și mijloacelor de transport deținute de către entitate, conform notelor contabile:
6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2812 “Amortizarea construcțiilor”
amortizarea imobilizăriilor” 15,89 lei
6811 “Cheltuieli de exploatare privind = 2813 “Amortizarea mijloacelor
amortizarea imobilizariilor” de transport” 339,38 lei
La sfârșitul fiecărei perioade de raportare (lună, trimestru, semestru sau an) conturile de înregistrare a taxei pe valoarea adăugată colectată și deductibilă (contul 4427 “Taxa pe valoarea adăgată colectată” și 4426 “Taxa pe valoarea adăugată deductibilă”) se soldează și se obțin soldurile conturilor de plată sau de recuperare a TVA (4423 “Taxa pe valoarea adăugată de plată” sau 4424 “Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”).
În urma operațiunilor contabile înregistrate de societatea comercială FLORIANA PRATCOM S.R.L. în decursul lunii februarie, s-a efectuat regularizarea taxei pe valoarea adăugată, din care a rezultat că firma are TVA de plată în valoare de 3.951,53 lei:
4427 “TVA colectată” = % 5.027,28 lei
4426 “TVA deductibilă” 1.075,75 lei
4423 “TVA de plată” 3.951,53 lei
Societatea comercială FLORIANA PRATCOM S.R.L. este înregistrată ca fiind plătitoare de TVA și astfel trebuie să depună Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" trimestrial. Acesta se completează de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Formularul (300) "Decont de taxă pe valoarea adăugată" (anexa 4) se depune la organul fiscal competent, trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 1561 din Codul fiscal.
Decontul de taxă pe valoarea adăugată se depune în format electronic, astfel:
– la registratura organului fiscal competent;
– la poștă, prin scrisoare recomandată;
– prin completare pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice de către contribuabilii eligibili, conform reglementărilor de utilizare a serviciului;
– prin Sistemul electronic național (SEN), de către marii contribuabili.
Formatul depus pe suport electronic va fi însoțit de formularul editat de persoana impozabilă cu ajutorul programului de asistență, semnat și ștampilat conform legii. Acesta se editează în două exemplare:
– un exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic;
– un exemplar se păstrează de către persoana impozabilă.
Concluzii și propuneri / recomandări
Taxa pe valoarea adăugată este un important instrument de politică fiscală. Impactul acesteia asupra bugetului de stat se referă, în principal, la asigurarea veniturilor bugetare, care să permită finanțarea cheltuielilor bugetare angajate de guvern. De asemenea la nivelul economiei de piață se observă impactul T.V.A. și asupra prețului, a cererii și a ofertei.
Principalul avantaj al taxei pe valoarea adăugată pentru economiile de tranziție este acela că noua structură a impunerii pe vânzări ajută la sfărâmarea cercului vicios al mecanismului de formare a prețului și al intervențiilor de corectare a dezechilibrului microeconomic.Taxa pe valoarea adăugată ajută economia să se îndrepte spre un sistem fiscal mai sigur pentru agenții economici, caracterizat de transparență pentru autorități.
Pe lângă impactul asupra bugetului de stat și asupra economiei, taxa pe valoarea adăugată influențează și activitatea societăților comericale. Fiecare impozit pe care firma este obligată să-l plătească pentru profiturile/veniturile obținute sau pentru activitățile desfășurate are o scadență de plată expres specificată în legislația fiscală aferentă.
În ceea ce priveste TVA, chiar dacă este un impozit indirect acesta poate avea un impact destul de mare asupra întreprinderii. Totul depinde de gradul de deductibilitate al acestuia și de domeniul de activitate al firmei.
Taxa pe valoarea adăugată, prin mecanismul său de funcționare, exercită un impact asupra bilanțului firmei, dar și un impact fiscal, implicat de diferitele operațiuni efectuate de agentul economic.
Impactul asupra bilanțului rezultă din compararea conturilor în care se înregistrează taxa pe valoarea adăugată: T.V.A. deductibilă și, respectiv T.V.A. de recuperat în activul bilanțului, postul „Alte creanțe”, și T.V.A. colectată, respectiv T.V.A. de plată, în pasivul bilanțului, postul „Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an”. În funcție de raportul existent între T.V.A. deductibilă și T.V.A. colectată, firma va fi sau nu va fi într-o poziție favorabilă din punct de vedere financiar. Astfel, dacă T.V.A. colectată > T.V.A. deductibilă, firma are un disponibil de resurse atrase, cu impact favorabil asupra trezoreriei întreprinderii, majorându-se postul de disponibilități sau diminuându-se postul de datorii, în acest fel acopernidu-se necesarul de fond de rulment.
Datorită serviciilor prestate de către societatea comercială FLORIANA PRATCOM SRL s-a observat pe parcursul studiului de caz faptul că taxa pe valoarea adăugată colectată este mult mai mare decât taxa pe valoarea adăugată dedusă deoarece costul serviciilor și lucrarilor executate de aceasta este unul ridicat. Analizând acest lucru putem spune că societatea se va confrunta mereu cu o taxă pe valoarea adăugată de plătit mai degrabă decât cu o taxă pe valoarea adăugată de recuperat.
Într-o economie normală, când relațiile dintre agenții economici decurg în conformitate cu legile economiei de piață, iar plățile decurg cu maxim de operativitate, taxa pe valoarea adăugată poate acționa ca o pârghie de stimulare a accelerării vitezei de rotație a mărfurilor și capitalurilor, dar în condițiile blocajului financiar din România, taxa nu a avut efectele scontate.
Principala cauză care determină aplicarea eronată a reglementărilor privind taxa pe valoarea adăugată o constituie, după părerea mea desele modificări aduse acestora și lipsa unor prevederi tranzitorii precise sau întârzierea în elaborarea precizărilor absolut necesare.
Apare astfel necesară evitarea, pe o perioadă cât mai îndelungată, a modificărilor de orice fel ale legislației privind taxa pe valoarea adăugată și în special cele care se fac prin acte normative , altele decât cele de bază.
Atât în practica țării noastre, cât și a altor țări, în special a celor aflate în perioada de trecere spre economia de piață a rezultat că, ori de câte ori are loc o modificare a reglementărilor fiscale, inclusiv în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, agenții economici profită de situație și majorează prețurile mult peste creșterea reală generată de modificările respective.
Surprinzător prețurile cresc chiar și când modificările în cauză ar trebui urmate de reducerea acestora, de exemplu, când are loc o reducere a cotelor de impozit. Precizez faptul că ar trebui, de asemenea, luarea de măsuri de către organele competente pentru limitarea fenomenelor de evaziune și fraudă fiscală, atât de frecvente și de păgubitoare în ultimii ani.
Eu consider că este foarte importantă atenția care i se acordă taxei pe valoarea adăugată, fiind necesara atât depunerea la timp a declarațiilor aferente acesteia cât și plata ei, deoarece neplata taxei pe valoarea adăugată (când este cazul), la momentul oportun atrage dupa sine alte penalități care duc la diminuarea disponibilităților entității.
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Atanasiu, P.( 2000), Contabilitate financiară, Editura Intelcredo, Deva
Caciuc, L. & Megan, O. (2009), Bazele contabilității, Editura Mirton, Timișoara
Ec. Dr. Vilaia, D. (2002), Taxa pe valoarea adăugată în România și în țările comunității Europene, Editura Economică, București
Ineovan, F., Dumitrescu, D., Caciuc, L. (2011), Contabilitate aprofundată, Editura Mirton, Timișoara
Ionașcu, M. (2007), Raportarea financiară conform normelor contabile internaținale (IAS/IFRS), Editura Tribuna Economică
Manolescu, M. și colaboratori (2000), Standarde Internaționale de Contabilitate, Editura Economică, București
Mateș, D., Costea, C., Măriuț, L., David, D., Dumitrescu, A., Ștef, M., Păiușan, L. (2004), Contabilitatea întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara
Morariu, A., Radu, G., Păunescu, M. (2005), Contabilitate și fiscalitate în dezvoltarea firmei, Editura ExPonto, Constanța
Moșteanu, T. (2000), Introducerea și generalizarea taxei pe valoare adăugată în Franța, Editura Tribuna Economică
Stoian, A. (2003), Contabilitate și gestiune fiscală, Editura ASE, București
Șerbănescu, C., Ștefan, D., Vasilescu, D., Nica, A. (1995), Finanțe- Contabilitate, Editura Economică, București
Codul Fiscal al României
***Legea nr. 82/91 – Legea contabilității actualizată (2011)
***Revista: Impozite și taxe vol. 1-2 și 9 (lunile martie și septembrie 2011) , Editura Tribuna Economică
***MFP – Reglementări contabile pentru agenții economici (2002), Editura Economică, București
***Monitorul Oficial: http://www.monitoruloficial.ro/
***Ordinul nr. 3055/2009 (din 29.10.2009) pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene
***OUG nr. 24/2012 – modificare Cod fiscal 2012
***www.anaf.ro
***www.mfinante.ro
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Atanasiu, P.( 2000), Contabilitate financiară, Editura Intelcredo, Deva
Caciuc, L. & Megan, O. (2009), Bazele contabilității, Editura Mirton, Timișoara
Ec. Dr. Vilaia, D. (2002), Taxa pe valoarea adăugată în România și în țările comunității Europene, Editura Economică, București
Ineovan, F., Dumitrescu, D., Caciuc, L. (2011), Contabilitate aprofundată, Editura Mirton, Timișoara
Ionașcu, M. (2007), Raportarea financiară conform normelor contabile internaținale (IAS/IFRS), Editura Tribuna Economică
Manolescu, M. și colaboratori (2000), Standarde Internaționale de Contabilitate, Editura Economică, București
Mateș, D., Costea, C., Măriuț, L., David, D., Dumitrescu, A., Ștef, M., Păiușan, L. (2004), Contabilitatea întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara
Morariu, A., Radu, G., Păunescu, M. (2005), Contabilitate și fiscalitate în dezvoltarea firmei, Editura ExPonto, Constanța
Moșteanu, T. (2000), Introducerea și generalizarea taxei pe valoare adăugată în Franța, Editura Tribuna Economică
Stoian, A. (2003), Contabilitate și gestiune fiscală, Editura ASE, București
Șerbănescu, C., Ștefan, D., Vasilescu, D., Nica, A. (1995), Finanțe- Contabilitate, Editura Economică, București
Codul Fiscal al României
***Legea nr. 82/91 – Legea contabilității actualizată (2011)
***Revista: Impozite și taxe vol. 1-2 și 9 (lunile martie și septembrie 2011) , Editura Tribuna Economică
***MFP – Reglementări contabile pentru agenții economici (2002), Editura Economică, București
***Monitorul Oficial: http://www.monitoruloficial.ro/
***Ordinul nr. 3055/2009 (din 29.10.2009) pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene
***OUG nr. 24/2012 – modificare Cod fiscal 2012
***www.anaf.ro
***www.mfinante.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CAP. I CONCEPTE GENERALE PRIVIND TVA-UL (ID: 147937)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.