Cap. 3 Parametrii fizici pentru taurinele specifice producției de carne … … 12 [626235]

7
Cuprins
Cap. 1 Justificarea temei alese ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 9
Cap. 2 Generalit ăți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
Cap. 3 Parametrii fizici pentru taurinele specifice producției de carne ………………………….. …………… 12
3.1 Rase de taurine ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 12
3.1.1 Aberdeen Angus ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
3.1.2 Montbeliard ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 13
3.1.3 Limousine ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 14
3.1.4 Charolaise ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 15
3.2 Aprecierea calității bovinelor ………………………….. ………………………….. …………………………. 16
Cap. 4 Tehnologia prelucrării animalelor în abator ………………………….. ………………………….. …………… 19
4.1 Pregătirea bovinelor pentru tăiere ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
4.1.1 Repausul și furajarea de dinaintea tăierii ………………………….. ………………………….. …. 19
4.1.2 Spălarea animalelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 20
4.1.3 Suprimarea vieții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 21
4.1.4 Sângerarea animalelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 21
4.1.5 Jupuirea animalelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 21
Cap. 5 Stadiul actual privind echipamentele similare cu insta lația de jupuit ………………………….. ……. 27
5.1 Analiza comparativă din punct de vedere constructiv și funcțional al maș inilor similare … 27
5.1.1 Mașină de jupuit cu funcționare continuă ………………………….. ………………………….. … 27
5.1.2 Instalație portabilă pentru ridicare și jupuire multiplă ………………………….. ……………. 28
5.1.3 Mașină de jupuit bovine cu funcționare discontinuă și capacitate de lucru redu să … 29
5.1.4 Instalație de jupuit cu tobă rotativă / tobă culisantă ………………………….. ………………. 30
5.1.5 Instalație de jupuit cu tobă schimbătoare ………………………….. ………………………….. … 31
5.1.6 Instalație de jupuit bovine ,,Moscova 4” ………………………….. ………………………….. ….. 31
5.1.7 Instalație cu cablu pentru jupuirea bovinelor ………………………….. ………………………… 32
5.1.8 Mașină verticală de jupui t bovine ………………………….. ………………………….. ……………. 32
5.1.9 Mașină de jupuit ,, One -Stop Engineering FBX -90” ………………………….. ………………… 33
5.1.10 Mașină de jupuit ,, One-Stop Engineering CP-1” ………………………….. …………………… 34
5.1.11 Mașină de jupuit ,,Hatziaokimidis MEX01” ………………………….. ………………………….. 36
5.1.12 Mașină de jupuit porcine ,, Hatziaokimidis MEX 01” ………………………….. ……………… 37
5.1.13 Mașin ă de jupuit ovine ,,Hatziaokimidis MEA 01” ………………………….. ……………….. 37
5.1.14 Instalație de jupuit cu rolă ,,BANSS BE6/BE7” ………………………….. ……………………… 38
5.1.15 Jupuitor electric de bovine ,,U -596-0„ ………………………….. ………………………….. ……. 39
5.1.16 Jupuitor hidraulic pentru bovine ,,U -787-0” ………………………….. ………………………… 40
5.1.17 Instalație de jupuit ,,Inwestpol” ………………………….. ………………………….. …………….. 41

8
5.1.18 Instalație de jupuire verticală ,,Mancini” ………………………….. ………………………….. .. 42
5.2 Adoptarea soluției constructive ………………………….. ………………………….. ……………………… 44
5.2.1 Schema funcțională ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 44
5.2.2 Schema cinematică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 45
5.2.3 Schema hidraulică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 47
Cap. 6 Memoriu de calcul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 50
Cap. 7 Norme specifice de reglare, exploatare și întreținere a instalației ………………………….. ………… 64
Cap. 8 Norme specifice de tehnica securității muncii și protecția mediului ………………………….. …….. 66
Cap. 9 Fișă tehnologică pentru fabricarea tamburului de jupuire ………………………….. …………………… 69
Cap. 10 Calcul economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 70
Cap. 11 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 73

9
1. JUSTIFICAREA TEMEI ALESE
Proiectul de față face referire la instalațiile de jupuire existente în orice abator, operația de
jupuire fiind una dintre cele mai importante din întreg fluxul tehnologic de prelucrare al carcaselor
de carne. Avantajele economice, tehnice și igienice ale jupuirii mecanice sunt indiscutabile. Cu
toate acestea, chiar și atunci când se recurge la jupuirea mec anică, aceasta trebuie sa fie precedată
de jupuirea manuală a unor zone de pe corpul animalelor unde pielea are o aderență mare( cap,
membre, abdomen în lungul liniei albe).
Având în vedere faptul că la nivelul României consumul de carne dar și necesitatea altor
țări ce importă de la noi este în continuă creștere, anticipez necesitatea dezvoltării unor noi
tehnologii de o capacitate mai mare; astfel, acest proiect constă în proiectarea unei instalații de
jupuit bovine, cu o capacitate țintă de 100 capete/or ă și cu o putere micșorată a motorului la 1 KW.
Proiectarea mașinilor și utilajelor din industria alimentară, are un rol esențial în ridicarea
nivelului tehnic al producției, cercetarea de noi produse, reproiectarea produselor în vederea
reducerii cheltuie lilor și consumurilor de materii prime, ridicarea parametrilor funcționali pentru
utilajele și instalațiile executate. Acest lucru mi -am propus să realizez prin lucrarea de față, să fac
o cercetare amănunțită asupra instalațiilor ce există la momentul actu al pe piață, similare cu
instalația de jupuit bovine, și să ridic nivelul tehnic al producției, să reduc consumul energetic,
urmând ca la final această lucrare să reprezinte o lucrare de referință pentru studenții din
învățământul tehnic superior, în speci al pentru cei de la programul de studii ,,Echipamente pentru
procese industriale în industria alimentară”.

10
2. GENERALITĂȚI
Sacrificarea animalelor reprezintă una dintre operațiile principale ale industriei
preluc rătoare de carne, având ca și scop final, obținerea directă a cărnii pentru consum, sau
prelucrarea materiilor prime pentru fabricarea produselor intermediare, destinate consumului
alimentar.
Abatorul reprezintă ansamblul format din teren, clădire, instalații, muncitori, care are ca și
obiectiv prelucrarea fabricatelor și semifabricatelor din carne, destinate întregii populații, produse
care trebuie să fie sigure, să corespundă normelor calității și siguranței sănătății consumatorului.
Bovinele (Bovinae) reprezintă o subfamilie biologică de mamifere bovide paricopitate. Cea
mai mare bovină existentă este gaurul. În majoritatea țări lor, carnea de bovine este folosită în
alimentație , excepție fiind India și Nepal, unde ele sunt considerate animale sacre de către hinduși.
Proporția medie a c omponentel or cărnii de bovine este de 58% țesut muscular, 18% oase,
12 % grăsime și 12% țesut conjunctiv cu vase și nervi. Se constată, deci, că partea principală a
cărnii este reprezentată de țesutul muscular, care intră, de altfel, în cea mai mare proporție în corpul
animalului.
Proces de
prelucrare
Prelucrare
primară
Produse
alimentare
Produse
nealimentare
Prelucrare
comercială
Produse crude
Prelucrare
intermediară
Semipreparate
Prelucrare
finală
Preparate
pentru consum
imediat

Fig.2 .1 Schema generală a procesului de prelucrare a produselor din carne [12]
În industria prelucrătoare de carne se întâlnesc adesea următoarele tipuri de mașini [12]:
– dispozitive și echipam ente pentru asomarea animalelor;

Țîntaru Loredana -Roxana Cap.2 Gener alități
11

– mașini și instalații pentru smulgerea părului;
– mașini pentru jupuire;
– mașini pentru tranșarea carcaselor;
– mașini pentru mărunțire grosieră;
– mașini pentru separarea oaselor;
– mașini pentru mărunțirea fină
– mașini pentru malaxarea compozițiilor;
– mașini pentru masat, injectat saramură;
– mașini pentru umplerea membranelor.
În orice situație, jupuirea mecanică trebuie asistată și completată de către unu sau doi
operatori care, cu un cuțit, ajută la desprinderea pielii în zone de mare aderență, în așa fel încât
suprafața carcasei sa rămână cât se poate de netedă, fără smulgeri de țesut muscular care să
rămână aderent la piele.
Instalațiile de jupuire existente la momentul actual, au ajutat la ridicarea sectorului de
industrializare a cărnii pe trepte superioare, ceea ce face ca eforturile muncii oamenilor din
acest sector să se canalizez e în direcția valorificării superioare a materiilor prime, a
subproduselor, cât și pentru diversificarea de noi concepte românești, îmbunătățirea
tehnologiilor, crearea de noi tehnologii și economisirea energiei.

12
3. PARAMETRII FIZICI PENTRU TAURINELE SPEC IFICE
PRODUCȚIEI DE CARNE
3.1 RASE DE TAURINE
3.1.1. Aberdeen Angus
Originară din Scoția, această rasă a devenit în ultimii ani una dintre cele mai apreciate
rase de carne și de lapte, atât la nivelul României cât și în străinătate, fermierii fiind încântați
de investițiile relativ reduse necesare creșterii acestei rase, comparativ cu beneficiile și profitul
obținut.
Dintre numeroasele argumente care justifică fap tul că rasa Angus este o rasă benefică
din toate pun ctele de vedere, se pot enumera[2]:
• rezistența ridicată în condiții de pășunat mai puțin favorabile;
• longevitatea rasei, vaci le putând fi utilizate pentru fă tare o peri oadă mai îndelungată de
timp;
• ușurința fătărilor, care duce la eliminarea unor costuri suplimentare în vederea unui
veterinar specialist, veterinar care la anumite rase este absolut necesară;
• mortalitatea la fătare: este de asemenea un alt factor extrem de important, vițeii la fătare
având între 30 -35 de kilograme, sunt relativ mici și ajută la scăderea riscului decesului,
atât al mamei cât și a vițelului;
• rezistența la boli și la mediu: în comparație cu alte rase, aceasta se dovedește a fi una
extrem de rentabilă, dovedindu -se faptul c ă tratamentele și cheltuielile efectuate în
vederea creșterii și întreținerii vacilor sunt scăzute ;
• abatorizarea, raportul carne -oase și calitatea cărnii: atunci când vine vorba de alegerea
unei cărni de calitate superioară, restaurantele nu ezită să solic ite această rasă, carnea
fiind inconfundabilă, mar morată și fragedă, având osătura fină; vacile între 14 -16 luni
ajung să cântărească aproximativ 550 -800 kg, iar în cazul taurilor chiar și 800 -1000 kg;
• este acherată ( absența coarnelor ) iar caracteristici le corporale aproape că ating
perfecțiunea: rasă de talie mică, trunchi larg, membre scurte, prezentând musculatura
dezvoltată, astfel că procentul oaselor în carcasă nu este mai mare de 15 -16%.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap.3 Parametrii fizici pentru taurinele specifice
producției de carne
13

Fig. 3 .1 Aberdeen – Angus[3]
3.1.2. Montbeliard
Montbeliard, este o rasă de vaci din Franța și face parte din categoria raselor mixte de
tip lapte – carne. Laptele său este extrem de apreciat de populație deoarece este bogat în kaseină
de tip B, care duce la creșterea randamentului de obținere a brânzeturilor, fiind în topul
produselor cu origine protejată[5].
Este o rasă eficientă și ușor de crescut, având pielea roșie -albă, cu botul luminos,
prezintă coarne mici, picioare dure și uger puternic.
Caracteristici speci fice rasei:
• longevitate;
• fertilitate, o bună rată de succes în ceea ce privește însemnarea artificială;
• rezistență și adaptabilitate foarte bună la condiții climatice dure;
• rata de creștere este rapidă,
• carcasele de carne sunt de bună calitate, fără exces de grăsime;
• vacile cântăresc în jur de 700 kg iar taurii aproximativ 1200 kg;

Fig.3.2 Montbeliard[4]

Țîntaru Loredana -Roxana Cap.3 Parametrii fizici pentru taurinele specifice
producției de carne
14
3.1.3. Limousine
Această rasă este una care se crește în deosebi pentru carne având conformația specifică .
Este prezentă în peste 80 de țări, de pe cinci continente, fiind foarte mult folosită la încrucișări,
în special cu rasele crescute pentru lapte sau cu rasele locale, deoarece este o rasă pentru care
fătările sunt ușoare și care este fertilă.
În ultimul ti mp creșterea rasei Limousine, în România a devenit din ce in ce mai
intensificată, ajungând la un preț rezonabil, care are ca efect promovarea acestei rase și creșterea
investiției acesteia.
Greutatea unei femele adulte, adult însemnând 4 -5 ani, se situea ză între 650 – 750 kg, în
funcție de modul cum este hrănită, iar un taur adult ajunge la 1000 -1300 kg, la fel d 4 -5 ani, dar
ceea ce este mai important decât greutatea rasei, es te ca un crescător care urmărește să se nască
un mic taur și să î l hrănească , pentru a -l valorifica la măcelărie de exemplu, are 18 luni la
dispoziție pentru un mascul de 600 kg, până la 650 kg în viu, deci în jur de 370 -400 kg de
carcasă.
În regiunea franceză unde se cresc în mod natural aceste vaci, există diferențe mari de
tempe ratură, între mai puțin de 5 grade Celsius iarna și peste 30 de grade vara; există atât văi
mici, cât și munți cu altit udini medii, ceea ce face ca una din valorile acestei rase, să fie
capacitatea de adaptare foarte bună la zonele montane mai reci, dar și la climatul mult mai cald,
climatul tropical și ecuatorial. La sacrificare procentul de carne in carcasă este mult mai mare
față de alte rase, carnea fiind una slabă din punct de vedere al grăsimii, ceea ce o face foarte
căutată de consumatorii români și nu numai.
Rasa provine din departamentul cu același nume din zona centrală a Franței , din vechile
populații blonde locale, care din anul 1850 au fost supuse unei selecții severe. Aspectul
exterior general este specific tipului morfologic de carne, armonios, cu însușiri pentru producția
de carne impresionante: constituție fină-robustă, trunchi musculos, cu forme rotunjite, lung,
larg și adânc, extremitățile reduse cu osătură fină, cu membre scurte, solide, capul este mic,
expresiv, lipsit de coarne, iar gâtul este scurt și adânc, linia superioară a trunchiului este dreaptă
și orizontală, pieptul larg și proeminent, toracele adânc, crupa largă și lungă, fesa convexă, mult
coborâtă, cu loarea robei este blond roșcată cu diferite nuanțe , iar mucoasele depigmentate.
Rasa este precoce, vârsta primei fătări fiind de 2,5 ani. Totodată, este una din rasele
longevive. În condiții normale de îngrășare realizează spor mediu zilnic de 1300 grame .

Țîntaru Loredana -Roxana Cap.3 Parametrii fizici pentru taurinele specifice
producției de carne
15
Randamentul de tăiere este la tineretul foarte bine îngrășat între 64 – 65%, cu peste 80%
carne în carcasă. Se utilizează în hibridizări ca linie paternă, pentru obținerea de produși cu
calități asemănătoare liniei paterne.

Fig. 3 .3 Limousine [6]
3.1.4 Charolaise
Charolais este cea mai cunoscută rasă de carne de vită în Franța și în întreaga lume.
Originară din Saône et Loire, unde a fost crescută în secolul al XVIII -lea. Charolais a cucerit
70 de țări de pe cinci continente, unde a fost folosită pentru a îmbunătăți calitatea raselor de
carne exploatate inițial de către acestea.
Caracteristicile substanțiale ale rasei Charolaise sunt:
• piele albă, fără pete, uneori chiar un mucus alb -roz;
• un cap relativ mic, scurt, frunte largă, profilul mai mult s au mai puțin plat, coarne
rotunde, de culoare albă, alungite, urechi subțiri, ochi mari și proeminenți, bot larg;
• un gât scurt, ușor asemănător cu gușă;
• spate foarte musculos, lat și gros, șolduri proeminente, prezentând o coadă mică;
• o piele groasă dar și flexibilă;
• un pote nțial unic de producere a cărnii;
• un potențial de creștere incomparabil;
• media de spor zilnic de îngrășare este de 1678 g/zi;
Rasa C harolaise are urmă toarele greutăți: vacile adulte de la 700 până la 1100 kg; taurii
adulți de la 1000 p ână la 1650 kg; vițeii la 7 luni: 275 -320 kg femele și 310 -360 kg masculii.
Principalul atu al rasei este variabilitatea genetică foarte mare care prezintă numeroase
calități. Ea permite fiecărui crescător de animale să aleagă tipul de animal pe care îl dorește

Țîntaru Loredana -Roxana Cap.3 Parametrii fizici pentru taurinele specifice
producției de carne
16
pentru al adapta tipului de producție căutat. Rasa Charolaise are o capacitate de ingerare
superioară altor rase și realizează o creștere zilnică superioară celorlalte rase.
Rasa Charolaise prezintă un metabolism performant, care permite digestia c elor mai
grosiere furaje, ceea ce face ca întreți nerea acestei rase să fie una economică. Este num ărul unu
în Franța și în Europa, cu peste 1.840.000 de vaci de rasă pură în Franța, reprezentând ½ din
numărul de vaci de carne din Franța și ¼ din Europa. Di ntre vacile mame încrucișate, 40 % au
tatăl Charolais.

Fig. 3 .4 Charolaise [8]

3.2 APRECIEREA CALITĂȚII BOVINELOR
Aprecierea calității bovinelor se face vizual, prin identificarea zonelor care conțin
grăsime, și ordinea de apariție a acestor zone. Maniamentele reprezintă o adunare de grăsime
în țesutul conjunctiv subcutanat, care se realizează într -o anumită ordine. De obicei, la bovine
grăsimea se depune în mușchi, pe organele interne și sub piele.
Tabelul 3.1
Ordinea de apariție a maniamentelor la bovine [după Sârbulescu V.]
Denumirea maniamentului Regiunea anatomică Modul de depunere a
grăsimii
Ceafă Regiunea cefei Grăsime internă
Baza cozii Baza cozii Grăsime externă
Spată Articulația scapulohumerală Grăsime externă

Țîntaru Loredana -Roxana Cap.3 Parametrii fizici pentru taurinele specifice
producției de carne
17
Pliul iei Pliul grasetului Grăsime internă și
musculatură
Șale Maniamente semi timpurii; Ultimele
vertebre dorsale și cele lombare Grăsime internă și
intermusculară
Ultima coastă și flancul Mijlocul ultimei coaste și flancului Grăsimea internă și
externă
Capul pieptului Extremitatea anterioară a sternului Grăsimea internă și
externă
Șold Unghiul extern al iliumului Grăsimea internă și
externă
Baza coarnelor și urechilor Maniamente târzii; Baza conchiei
auriculare Grăsime internă
Sub maxilar -gușă Unghiul inferior al maxilarului Grăsime internă
Venă jugulară Jgheabul jugular Grăsime internă
Fesă Fața posterioară a pulpei Grăsime externă
Scrotal Regiunea testiculară Grăsime internă și
musculatură
Pre mamar( femele) Regiunea pre mamară Grăsime internă și
musculatură
Perineal Regiunea perineală Grăsime internă și
intra-musculatură

Țîntaru Loredana -Roxana Cap.3 Parametrii fizici pentru taurinele specifice
producției de carne
18

Fig. 3 .5 Topografia maniamentelor la bovine
[Sârbulescu V.1977]
1 – ceafa; 2 – baza sau pliul cozii; 3 – umărul; 4 – pliul iei; 5 -șalele ; 6 – ultima coastă și flancul; 7 –
capul pieptului; 8 -șoldul ; 9 – baza coarnelor și baza urechilor; 10 – gușă; 11 – salba sau vena
jugulară; 12 – fesa, perineal și cordonul; 13 – pre mamar .

19
4.TEHNOLOGIA PRELUCRĂRII ANIMALELOR ÎN ABATOR
4.1. PREGĂTIREA BOVINELOR PENTRU TĂIERE
4.1.1. Repausul și furajarea de dinaintea tăierii
Înaintea suprimării bovinelor, animalele trebuie supuse unor tratamente speciale care să
ridice calitatea cărnii și a subproduselor; dintre aceste tratamente cele mai importante sunt
repausul și suprimarea furajării.
Repausul animalelor constă în menținerea lor într -o stare care să evite eforturile
musculare. Scopul relaxării animalelor, prin intermediul perioadei de repaus este acela de a
reduce acumulările de acid lactic din țesuturile musculare, acid care ar cauza s chimbarea
calităților carcaselor de carne. Organismul animal trebuie să acopere necesarul de energie
realizat de țesuturile musculare, în primul rând prin descompunerea hidraților de carbon, după
următoarele reacții chimice, după cum urmează:
2n(𝐶6 𝐻10𝑂5) + n 𝐻2O = n 𝐶12 𝐻22𝑂11 (4.1)
Glicogen + apă = maltoză
𝐶12 𝐻22𝑂11 + 𝐻2O = 𝐶6 𝐻12𝑂6 (4.2)
Malt oză + apă = glucoză
𝐶6 𝐻12𝑂6= 2 𝐶3 𝐻6𝑂3+Kcal (4.3)
Glucoză acid lactic
Glucoză
Glicogen
Glucoza
Acid
lactic
FICAT MUȘCHI
Glucoză
Glicogen
Glucoză
Acid
lacticSânge
Stare de odihnă
Stare de efort fizic
CO2+H2O
Energie

Fig. 4 .1 Ciclul hidraților de carbon în corpul animalelor [12]

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 4 Tehnologia prelucrării animalelor în
abator
20
Descompunerea hidraților de carbon și recompunerea lor la nivelul ficatului și al
țesuturilor musculare formează ciclul hidraților de carbon din corpul animalelo r reprezentat
grafic în figura 4 .1. Perioadele de repaus, s upun la relaxare țesuturile care acumulează o mai
mare cantitate de hidrați ai carbonului, cu efecte pozitive asupra calității cărnii obținute.
În cazul bovinelor, care sunt supuse la eforturi fizice precum transportul care uneori este
sau nu este conform, deplasările lungi, etc., schimburile de substanțe sunt intense , vasele
capilare se dilată, și au un conținut ridicat în sânge; din acest motiv, sângele se va scurge greu
iar calitatea jugulării va di diminuată. Așadar, repausul va oferi animalelor starea de confort
ceea ce va duce la o mai bună circulație a sângelui, forța de pompare a inimii va fi mai mare,
ceea ce duce sper final la un debit sanguin crescut.
Acești parametrii influențează în mod direct calitatea cărnii, pornind de la culoarea
acesteia ș i până la durata de păstrare a acesteia. De asemenea un alt avantaj al repausului îl
constituie scăderea temperaturii cărnii o carne mai caldă se alterează mai repede, necesită o
răcire mai îndelungată, ceea ce duce la un consum energetic mai ridicat.
Suprimarea furajării: scopul principial acestei etape este de a goli stomacul cât și
intestinele animalului ce urmează a fi sacrificat. Suprimarea furajării are un rol foarte important,
în primul rând din punct de vedere igienic, cât și din punct de vedere economic. O hrănire
suplimentară înaint e de sacrificare, reprezintă costuri suplimentare cu o operație inutilă; așadar
costurile aferente nutrețurilor vor fi reduse cu un procent semnificativ. Pe parcursul acestei
etape trebuie menținută igiena adăposturilor, cu schimbarea după necesități a aș ternuturilor.
Cu aproximativ patru -șase ore înainte de sacrificare, animalele trebuie adăpate, ceea ce produce
hidratarea țesuturilor, cu efecte pozitive asupra calității cărnii.

4.1.2. Spălarea bovinelor
Spălarea se face cu apa călduța la 20 0C vara ș i 25 0C iarna. In afară de scopu l igienic,
spălarea contribuie ș i la activarea circulației sângelui, ceea ce influenț ează pozitiv sângerarea.
Această operație este de preferat a fi efectuată, atât în gospodăriile mici cât și în abatoarele
moderne. În cazul bovinelor, spălarea este recomandată doar dacă există posibilitatea uscări
după asomare, altfel, în caz contrar, impuritățile dizolvate în apă, se pot scurge la jupui re, pe
suprafața cărnii, astfel infestând -o. o astfel de spălare poate produce daune majore asupra
calității cărni rezultate.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 4 Tehnologia prelucrării animalelor în
abator
21
4.1.3. Suprimarea vieții
Asomarea, este procesul tehnologic prin care, se scoate din funcțiune sistemul nervos
central, care dirijează instinctul de autoapărare și viața d e relație, păstrând intact un anumit
interval de timp, sistemul nervos vegetativ, care dirijează activitatea mușchiului cardiac.
Efectorii sistemului nervos al vieții vegetative, sunt glandele, mușchii din pereții vaselor și
mușchii viscerelor. Scopul asom ării este insensibilizarea animalului, pentru ca acesta să fie mai
ușor de abordat în scopul suprimării vieții.

4.1.4. Sângerarea animalelor
Cantitatea de sânge care se găsește în corpul animalelor variază în funcție de masă,
specie, sex, vârstă. Raporta t la bovine, cantitatea de sânge în ceea ce privește animalul viu este
de 7,7 %. Din cantitatea totală de sânge din masa vie a animalului, la sângerare nu este eliminată
întreaga cantitate. De obicei, este eliminat cam 4,5% la bovine, iar restul până la 7, 7% este
regăsit în masa de carne sub formă de cheaguri de sânge, cât și în organele interne( inimă, ficat,
splină).
Pentru ca sângerarea să se realizeze în condiții optime, este necesar să se respecte
următoarele:
• Să se secționeze corect vasele sanguine;
• Placa de sângerare să fie larg deschisă;
• Să se respecte dieta de dinainte de sacrificare, deoarece masa gastrointestinală apasă pe
diafragmă, micșorând spațiul cavității toracice, consecința fiind comprimarea inimii
care este jenată în activitatea sa, iar ascensiunea sângelui din vena cavă nu se face cum
ar trebui.
Sângerarea la taurine se face prin secționarea arterei carotide și a venelor jugulare la
punctul în care acestea ies din cavitatea toracică, având grijă să nu se afecteze esofagul și
traheea. Op erația de sângerare durează între 6 -7 minute iar lungimea bazinului de sângerare
trebuie să fie calculată în funcție de productivitatea boxei de asomare și de durata sângerării.

4.1.5. Jupuirea
Jupuirea reprezintă procesul tehnologic de separare a pielii prin ruperea legăturilor
elastice dintre dermă și carcasă, țesuturile subcutanate rămânând atașate carcasei. Forțele
necesare jupuirii sunt considerabile, depinzând de specie, vârstă, sex, unghiul de tragere. În

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 4 Tehnologia prelucrării animalelor în
abator
22
urma procesului de jupuire, este foarte imp ortant ca stratul subcutanat sa rămână atașat de
carcasa de carne, de aceea această operație necesită atenție și precizie.
Factorii care pot influența procesul de jupuire pot fi biologici precum: gradul de
aderență, grosimea, calitatea pielii, dar și mecan ici precum unghiul de trag ere, forța ș i viteza de
jupuire.
Din punct de vedere cantitativ, pielea poate fi jupuită pe întreaga suprafață a corpului
sau în unele situații, cum ar fi la porcine doar pe anumite regiuni anatomice.
Ansamblul operațiilor de jupuire este prezentat în figura imediat următoare, și se
compune din:
• Rigidizarea corpului animalului cu secționarea pielii după direcțiile de jupuire;
• Jupuirea manuală a zonei abdominale și a picioarelor;
• Jupuirea mecanică.
Pentru realizarea unui model m atematic al procesului de jupuire se impune drept ipoteză
simplificatoare lipsa elasticității pielii.

Fig. 4.2 Schema de lucru a modelului matematic [12]

Pentru determinarea forței F de jupuire consumate, se va pleca de la expresia lucrului
mecanic:
W=F* S * cosα/2 (4.4)
S= 2*a*cosα/2 (4.5)
W= F*2*a* 𝑐𝑜𝑠2α/2 (4.6)

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 4 Tehnologia prelucrării animalelor în
abator
23
Se poate observa din figura de mai sus, că valoarea efortului de jupuire depinde în
primul rând de valoarea unghiului α, sub care se execută tragerea pielii.
Se vor regăsi următoarele două cazuri:
• Cazul în care α= 0°, de unde va rezulta că lucrul mecanic consumat după direcția
tangențială va fi:
W=2*a* 𝐹𝑡; (4.7)
• Cazul în care α= 90°, de unde va rezulta că lucrul mecanic consumat după direcția
normalei va fi:
W= a* 𝐹𝑛; (4.8)
Deoarece pentru aceeași suprafață de piele jupuită, pentru același animal și din aceeași
zonă anatomică, lucrul mecanic rămâne nemodifi cat, din egalarea relațiilor (3.7) și (3.8), va
rezulta că :
𝐹𝑛= 2* 𝐹𝑡; (4.9)
Astfel, se poate trage concluzia că atunci când jupuirea se face la 90°, efortul maxim
este de două ori mai mare decât în cazul în care se face la 0°. De acest aspect, v a trebui să se
țină seama atunci când se are în vedere proiectarea unor dispozitive și echipamente noi de
jupuit. Organele de fixare ale pielii cât și organul de tracțiune, vor trebui împreună să asigure
un unghi cât mai mic. Prin luarea acestor măsuri se va preveni eventualele accidente legate de
posibilitatea ruperii pielii, și în același timp se va micșora și puterea consumată.
Tabelul 4.1
Eforturile de jupuire pentru diferite specii de animale [12]
Specii de animale Efortul maxim de jupuire[N] Efortul mediu de jupuire[N]
Vite mari 10000 6100
Viței 1000 700
Porcine 5000 3000
Ovine 800 500

Din tabelul de mai sus, eforturile maxime de jupuire se vor lua în considerare la
determinarea puterii motorului electric al mașinilor de jupuit cu funcționare continuă, iar cele
medii, pentru mașini cu funcționare continuă.
Viteza de jupuire se va adopta în funcție de aderența pielii la țesuturile subcutanate.
Pentru a se evita producerea unor ruperi nedorite, se recomandă ca viteza de jupuire să fie între
4…12 m/s.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 4 Tehnologia prelucrării animalelor în
abator
24
Lucrul mecanic consumat la jupuire se va determina în funcție de suprafața totală jupuit ă
pe cale mecanică și de efortul specific necesar anihilării rezistențelor de legătură dintre piele și
carcasă. Valorile uzuale sunt:
• 25480 J pentru taurii masculi;
• 14700 J pentru taurine femele;
• 5830 J pentru mânzați.
Fluxul tehnologic de abatorizare, di feră de la o specie la alta, însă în ceea ce privește
bovinele fluxul conține următoarele operații principale:
• asomarea care poate fi electrică sau mecanică;
• ridicarea bovinelor pe linia de suspendare;
• înjunghiere;
• sângerare;
• jupuire;
• deschiderea cavității abdominale;
• eviscerarea;
• despicarea longitudinală după linia mediană a coloanei vertebrale;
• spălarea;
• transport și recepție.

Fig. 4 .3 Linie tehnologică de abatorizare

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 4 Tehnologia prelucrării animalelor în
abator
25

Fig. 4 .4 Linie de sacrificare animale
Scopul principal al jupuirii îl reprezintă obținerea de piele în stare naturală cât mai
perfectă, fără rupturi, de bună calitate, care să constituie o materie pri mă de baza în industria
pielăriei; de aceea este foarte important ca suprafețele jupuite să fie bine alese, astfel încât să
se evite even imente neplăcute. În figura 3.4 sunt prezentate suprafețele jupuite la bovine.

Fig. 4 .5 Suprafețele jupuite la bovine

Cruponul (a) corespunde spatelui animalului; are gro simea aproape uniformă pe toată
suprafața , structura densă și rezistentă; e ste partea cea mai valoroasa a pielii;
Pielea de pe gat (b) este mai afânată mai rară, mai slabă ;
Poalele (d), pielea de pe cap (c), pielea de pe picioare (g), coada (f), iile (e) , sunt regiuni
topografice de calitate inferioară.
Așa cum este precizat mai sus, jupuirea poate fi atât manuală cât și mecanică. În cazul
celei mecanice, se vor utiliza dispozitive mecanice special destinate acestei operații,
dispozitive acționate de unul sau mai multe motoare electrice.
Este foarte important ca înainte de operația pr opriu zisă de jupuire să se efectueze o
rigidizare a corpului animalului, fie ea verticală prin utilizarea conveierului de transport, sau
orizontală prin suspendare de membrele posterioare. Se va face o operație preliminară, și
anume operația de jupuire ma nuală, care vine în sprijinul operației de jupuire mecanică. Zonele

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 4 Tehnologia prelucrării animalelor în
abator
26
pe care se va efectua jupuire manuală sunt: membrele, partea inferioară și cea laterală a
abdomenului. Se utilizează pentru jupuirea manuală cuțitele manuale cu tăiș neted, cât și
cuțitele cu acționare pneumatică.

Fig. 4 .6 Cuțite profilate pentru jupuirea manuală

Jupuirea mecanică este operația cu care se finalizează întreg procesul de jupuire, și
aceasta de face prin dezvoltarea unei forțe de tracțiune după o direcție înclinată, având drept
punct de aplicație zona cervicală, în cazul în care se aplică jupuirea ver ticală. În cazul unei
jupuirii orizontale, forța de jupuire se va aplica după o direcție orizontală, aplicându -se în zona
abdominală.

Fig. 4 .7 Pregătirea pielii pentru jupuirea mecanică [12]

Există o serie de factori care influențează procesul de jupuire, după cum urmează:
➢ Factori biologici
• Gradul de aderență: care variază în funcție de suprafață;
• Grosimea și calitatea pielii: diferă de la o specie la alta, de vârstă, sex, starea
fiziologică a animalului.
➢ Factori mecanici
• Mărimea efortului de jupui re: depinde de gradul de rezistență al pielii și de
regiunea care urmează a fi jupuită;
• Viteza de jupuire: variaz ă în funcție de aderența pielii.

27

5. STUDIUL ACTUAL PRIVIND ECHIPAMENTELE SIMILARE CU
INSTALAȚIA DE JUPUIT
5.1 ANALIZA COMPARATIVĂ DIN PUNCT DE VEDERE CONSTRUCTIV ȘI
FUNCȚIONAL AL MAȘINILOR ȘI INSTALAȚIILOR SIMILARE
În construcția și funcționarea mașinilor și instalațiilor de jupuit animale , este foarte
important să se ț ină cont de următoarele cerințe [12]:
• să nu permită contactul dintre piele și stratul subcutanat rămas după jupuire;
• să nu expună carnea la infectarea cu alte impurități
• nici o componenta a echipamentului de jupuire s a nu ia contact cu carnea, sau în caz
contrar, fiecare jupuire va trebui urmată de dezinfecția mașinii.

5.1.1 Mașină de jupuit cu funcționare continuă [13]
În această schemă este prezentată o mașină de jupuit porcine cât și bovine, fiind o mașină
cu funcționare continuă; principiul de funcționare este simplu: animalul supus jupuirii este
rigidizat în poziție verticală, cu partea toracică orientată în jos; pie lea este prinsă cu un
dispozitiv tip cârlig, care este conectat la un conveier transportor; acest conveier se mișcă
sincron cu deplasarea carcaselor, și astfel are loc jupuirea ascendentă în flux continuu.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
28

Fig. 5 .1 Instalație de jupuit în flux continuu ascendent [13]

Se poate observa că partea toracică a carcasei de carne este fixată cu un dispozitiv care
are rolul de a întinde carcasa și a forma o tensiune suficient de mare pentru producerea efortului
necesar de jupuire, dar în același timp este proiectat astfel încât distanța dintre pielea jupuită și
carcasa de carne să fie suficient de mare pentru evitarea contaminării cărnii cu eventuale fecale,
păr, impurități, ce se pot regăsi pe suprafața pielii. După finalizarea jupuirii, pielea prinsă în
cârlig va fi evacuată a utomat, în momentul în care cârligul împreună cu carcasa de carne vor
parcurge întreg traseul și vor ajunge la capătul conveierului. Astfel, prin intermediul acestui
dispozitiv se elimină forța de munca manuală, este mult mai eficient, prezintă un risc sc ăzut de
contaminare a cărnii, dar în același timp minimizează daunele cuțit – piele , astfel producându –
se o piele de o calitate superioară.

5.1.2 Instalație portabilă pentru ridicare ș i jupuire multiplă [14]

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
29

Fig. 5 .2 Instalație portabilă pentru ridicare și jupuire multiplă [14]
Acest timp de instalație este de tip portabil și este cel mai adesea utilizat în cazul
animalelor vânate, deoarece fiind portabil are avantajul folosirii acestuia imediat la locul
vânatului. Principiul de f uncționare este relativ simplu: componenta de bază a acestuia o
reprezintă un scripete cu dublu rol:
• un rol de ridicare și blocare într -o anumită poziție: se recomandă ca înălțimea la care se
va ridica vânatul, să aibă o valoare care să permită persoanei care va efectua operația de
jupuire manuală, o manipulare comodă și benefică;
• un rol de jupuire, care reprezintă a doua poziție.
De asemenea mai cuprinde un element foarte important are este troliul, format ori dintr –
o curea de cauciuc sau dintr -un cablu; aceste elemente se vor alege în funcție de animalul jupuit,
și în funcție de rezistența pe care o impune pielea acestuia.
5.1.3 Mașină de jupuit bovine cu funcționare discontinuă și capacitate de lucru
redusă [12]
În figura de mai jos este reprezentată schema unei instalații de jupuit bovine cu
funcționare discontinuă, în care carcasa 1 este suspendată de căruciorul 2 care se deplasează pe
linia suspendată 3 și apoi este adusă în dreptul mașinii de jupuit. După fixa rea membrelor
anterioare la dispozitivul de rigidizare 4, pielea se fixează cu ajutorul lanțului 5 care este
prevăzut cu niște cleme de prindere, la cârligele 6 ale căruciorului 7. Acesta se deplasează pe
calea de rulare 8, fiind acționat de troliul 9 prin cablul 10. Un detaliu foarte important îl
reprezintă înălțimea mașinii care trebuie să fie de două ori cât lungimea pieii jupuite, astfel încât
să se poată realiza jupuirea de jos în sus.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
30

Fig. 5 .3 Schema unei mașini de jupuit bovine cu funcționare dis continuă și capacitate de lucru
redusă [12]
5.1.4 Instalație de jupuit cu tobă rotativă și tobă culisantă [12]
Orice instalație de jupuit, indiferent de tipul acesteia, trebuie să fie fabricată astfel încât
să evite eventualele infestări ale carcasei de carne, prin contactul cu pielea jupuită. De aceea
procesul de jupuire indicat este cel descendent. Instalație cu tobă rotativă (fig. 4.4) prezintă
acest avantaj, fiind dotată cu o tobă rotativă 6, care este antrenată de motorul electric 7, cu
ajutorul redu ctorului 8. Carcasa de carne este adusă pe linia 1 cu ajutorul căruciorului 2, se
începe o jupuire manuală parțială, care să favorizeze jupuirea mecanică ulterioară.
În ceea ce privește instalația cu tobă orizontală culisantă (fig. 4.5), lagărele tobei 1su nt
ghidate pe cadrul vertical profilat 2, menținându -se astfel un unghi minim de jupuire, ceea ce
duce la respectarea condițiilor igienico – sanitare.

Fig. 5 .1.4 Ma șina de jupuit cu tobă rotativă[12] Fig. 5 .1.5 Mașina de jupuit cu
tobă orizontală culisantă [12]

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
31
5.1.5 Instalație de jupuit cu tobă schimbătoare[15]
1- suport, 2 – armătură 3 – hidrocilindru, 4 – cărucior, 5 – tobă, 6 – rolă, 7 – platformă, 8 –
hidrocilindru telescopic, 9 – motor electric, 10 – panou de comandă și control, 11 – lanț pentru
fixarea pielii.

Fig. 5.6 Instalație de jupuit cu tobă schimbătoare [15]

5.1.6 Instalație de jupuit bovine ,,Moscova 4” [15]

Fig. 5 .7 Schema instalației de jupuit bovine ,,Moscova 4” [15]

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
32
1- dispozitiv pentru fixarea membrelor anterioare; 2 – cadru; 3 – cale suspendată; 4 – cârlig; 5 –
dispozitive de ghidare fixate; 6 – conveier pentru jupuirea pielii; 7 – cale de acces; 8 – dispozitiv
pentru îndepărtarea pielii; 9 – roată de întoarcere; 10 – roată de întoarcere; 11 – roată de
întindere; 12 – roată de întindere; 13 – calea de intrare; 14 – roată conducătoare; 15 – tijă
metalică; 16 – reductor; 17 – transmisie cu curele; 18 – motor electric; 19 – cameră de turații

5.1.7 Instalație cu cablu pentru jupuirea bovinelor[15]

a b
Fig. 5 .8 Instalație cu cablu pentru jupuirea bovinelor : a- fără dispozitiv de ghidare rigidă; b – cu
ghidare rigidă [15]

1a- scripete;1b – cale directoare; 2a – scripete suspendat; 2b – cărucior; 3a – troliu; 3b – cablu; 4a –
cablu; 4b – troliu; 5 – bară de fixare a membrelor anterioare; 6 – lanț de fixare a pielii; 7 – cadru
de susținere.

5.1.8 Mașină verticală de jupuit bovine[11]
Principiul de funcționare al mașinii este unul simplu, fiind formată dintr -un sistem de
fixare al carcasei și dintr -un conveier special dedicat smulgerii pielii. Sistemul de fixare este
format dintr -un ax 17, ce se poate roti prin intermediul unui angrenaj 15, care este acționat de
un motor electric 13. Pe acest ax sunt montate opt scoabe așezate la diferite înălțimi. Scoabele
servesc la prinderea în cârlige a membrelor anterioare ale carcasei. Cu ajutorul unui sistem de
comandă, axul fixatorului se poate roti pentru aducerea carcasei în poziția cea mai bună de
jupuit.
Conveierul este montat pe o schelă metalică de profil special și constă dintr -un lanț cu
eclise 9, pe care sunt montate cârligele de care se prinde lanțul de smulgere al pielii. Aceste

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
33
cârlige sun t montate la o distanță de 300 mm unul față de celălalt. Lanțul conveierului este
acționat prin intermediul unor roți dințate 1, de un motor electric cu o putere de 4,5 KW, prin
intermediul unui reductor cu variator de turație care poate regla viteza de tr ansport de la 3 la 12
m/min. Pe ramura de întoarcere, instalația este prevăzută cu un burlan 5 prin care, după jupuire,
pielea cade, datorită greutății proprii, pe o masă 3.

Fig. 5 .9 Instalație de jupuit bovine verticală [11]

5.1.9 Mașină de jupuit One -Stop Engineering FBX-90

Fig. 5 .10 Mașina de jupuit One Stop Engineering FBX-90[16]
Tab. 5.1
Caracteristici One Stop Engineering FBX -90
Stare Voltaj Capacitate Acționare Frecvența
Nou 380 V 60 cap/h Automată 50-60 Hz

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
34

Dimensiuni Greutate Sarcină Putere
1684*1562*4290 300 kg 1000 kg 1,5 KW

Această instalație de jupuit este fabricată în Shandong, China, de către compania One –
Stop Engineering, o companie profesionistă care a construit abatoare în peste 20 de țări cum ar
fi Rusia, Japonia, SUA, Etiopia etc. Prezentul echipament este certificat de către ISO9001:2008
și este confecționat din oțel inoxidabil sau galvanizat la cald. Este ideal pentru jupuirea
bovinelor dar poate fi folosit cu încredere și pentru jupuirea o vinelor sau porcinelor. Oferă
posibilitatea reglării vitezei de jupuire și conferă prin aceasta o jupuire uniformă, reducând
pierderile de carne de pe carcasă.

5.1.10 Mașină de jupuit One -Stop Engineering CP -1

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
35

Fig. 5 . 11 Mașină de jupuit One -Stop Engineering CP -1[16]
Tab. 5.2
Caracteristici One Stop Engineering CP-1
Stare Voltaj Putere Frecvență Capacitate
Nou 380 V 1,5 KW 50-60 Hz 60 cap/h

Dimensiuni Greutate Sarcină Acționare
1754*1542*4350 352 kg 500-800 kg Automată

Această instalație este fabricate de către aceeași firmă din în Shandong, China, fiind
o versiune mai nouă și mai av ansată, are o garanție de un an de zile, este certificată de ISO,
și de asemenea este confecționată din oțel inoxidabil. Este o mașină verticală cu flux
ascendent, instalație care cuprinde sistemul format din rolele de tragere, rolele de transport
și sistemul hidraulic. Mașina este proiectată și fabricată în conformitate cu standardele și
cerințele producției de carne. Este ideală pent ru bovine, cabaline, măgari etc.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
36
5.1.11 Mașină de jupuit Hatziaokimidis MEB01

Fig. 5 .12 Hatziaokimidis MEB01 [17]

Tabelul 5.3
Caracteristici Hatziaokimidis MEB01
Stare Capacitate Consum
aer Viteza de
ridicare Putere
Nou 20 cap/h 145 l 7m/ min 0,8
KW

Greutate mașină Dimensiuni Voltaj Sarcină
250 kg 1000*1875*4805 380 V 500 kg

Această instalație are aplicație în special
pentru bovine, este fabricată de către firma
Hatziaokimidis din Nea Pella, aproape de
Yannitsa, din Grecia, fondatorul ei fiind Grigoris
Hatzioakeimidis, de unde și numele mașinii.
Aceasta este proiectată la un nivel înalt,
astfel încât să asigure jupuirea completă a pielii
fără a lăsa reziduri. Jupuirea începe de la
picioarele din spate spre cap, astfel că este o
jupuire as cendentă. Piele este rulată în jurul
tamburului. În cazul în care jupuirea devine
dificilă, aparatul este dotat cu un sistem de oprire
automată pentru a se evita avarierea mașini și
deteriorarea pielii.
Este fabricată în totalitate din oțel
inoxidabil, co nținând un motor electric, un
cilindru pneumatic și un tablou electric de joasă
tensiune.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
37
5.1.12 Mașină de jupuit porci Hatziaokimidis MEX01

Fig. 5 .13 Hatziaokimidis ME X01[18 ]
Tabelul 5.4
Caracteristici mașina de jupuit Hatziaokimidis MEX01
Putere Voltaj Consum aer Capacitate Greutate Dimensiuni
2,8 KW 380V 38,16 l 80 cap/h 182 kg 1600*820*3820

5.1.13 Mașină de jupuit ovine Hatziaokimidis MEA01

Fig. 5 .14 Hatziaokimidis MEA01 [19]

Acest tip de instalație este destinat jupuirii de
porcine și a fost proiectat astfel încât să se asigure o
calitate superioară a pielii jupuite. Carcasa este suspendată
de membrele posterioare iar capul va fi fixat pe sistemul
,,restricție verticală ”. Un punct al pielii este fixat pe lanțul
aparatului. La pornirea motorului, tamburul se rotește,
lanțul se strânge iar pielea este îndepărtată. Sistemul este
compus din două părți: o parte de stabilizare a carcasei și
o parte pentru jupuire.
Jupuirea la acest tip de mașină este verticală.
Carcasa este suspendată de membrele posterioare iar
capul este fixat pe direcție verticală.
Nu necesită costuri de întreținere, funcționarea
mașinii este silențioasă iar pielea obținută în urma
jupuirii este de înaltă calitate. Este ușor de utilizat și
de întreținut.
Tabelul 5.5
Caracteristici Hatziaokimidis MEA01
Putere Voltaj Capacitate
2,8 KW 380 V 120 cap/h
Greutate Dimensiuni Stare
140 kg 1600*820*3830
mm Nouă

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
38

5.1.14 Instalație de jupuit cu rolă , BANSS BE6/BE7

Fig. 5 .15 Banss BE6/BE7 [20]

Această instalație este fabricată de către firma Banss, o companie germană fiind unul
dintre liderii mondiali în furnizarea de sisteme d e tăiere și procesare de carne, satisfăcând cele
mai înalte cerințe fiind certificată de către ISO 9001:2008.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
39
Prezentul model BE6 este de tip hidraulic, fiind un dispozitiv cu o capacitate de maxim
60 cap/h, iar modelul BE7 o capaci tate de 75 ca p/ h.
5.1.15 Jupuitor electric bovine U -596-0

Fig. 5 .16 U -596-0[21]
Acest model este fabricat de către firma Roșu din Sibiu, fiind o firmă cu o experiență de
peste 12 ani in domeniu. Calitatea serviciilor sale se reflectă în produsele distribuite si serviciile
oferite de tr ansport, instalare și garanție.
Tabelul 5.6
Caracteristici U -596-0
Capacitate Diametru tambur Turație tambur Putere
20 cap/h 600 mm 6 rot/min 2,2 KW

Stare Masa Dimensiuni
Nou 598 kg 2000*1200*2300 mm

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
40
5.1.16 Jupuitor hidraulic pentru bovine U -787-0

Fig. 5 .17 U -787-0[21]
Tabelul 5.7
Caracteristici U -787-0
Capacitate Cursa pe verticală
tambur Turație
tambur Viteza de deplasare
pe verticală Sarcină
40 cap/h 1700 mm 12 rot/min 10 m/min 1000 kg

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
41

Putere motor Presiunea de lucru Capacitate rezervor
ulei Dimensiuni
7,5 KW 100 bar 40 l0 1412*900*4000 mm

5.1.17 Instalație de jupuire Inwestpol

Fig. 5 .18 Jupuitor Inwestpol [Abatorul Asab, Suceava]

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
42
Această instalație este fabricată de către o firmă numită ,,Inwestpol ” din Polonia, fiind
un mare distribuitor de utilaje și instalații din industria cărnii. Cea mai mare parte din utilajele
produse de către ei se îndreaptă către export, marca fiind regăsita in mai mult de 20 de state,
unde vând produsele prin inte rmediul partenerilor si a distribuitorilor.
Această companie are numeroși clienți fideli din: Rusia, Ucraina, Kazahstan, Republ ica
Dominicana, Japonia, China și ță ri membre ale U.E.
Tabelul 5.8
Caracteristici jupuitor Inwestpol
Greutate Dimensiuni Putere Capacitate
850 kg 1200*800*3200 3,2 KW 60 cap/h

5.1.18 Instalație de jupuire verticala Mancini
Fondată în anul 1985, compania Mancini din Italia, este unul dintre cei mai mari
producători și distribuitori de mașini și utilaje pentru sacrificarea vitelor. Aceasta funcționează
după o serie de reguli de sănătate bine definite pentru a asigura o carne de calitate superioară
pentru consumul uman. Dispune de o serie elaborată de utilaje, plecând de la cele mai mici
echipamente și ajungând până la linii de sângerare, mașini de jupuire, platforme de lucru și
transportoare mecanizate .

Fig. 5 .19 Instalație de jupuit [Abatorul Maria Trading, Călărași]
La nivel național, abatoarele în marea lor majoritate au o capacitate de maxim 60 de
capete/oră în ceea ce privește procesul de jupuire, și necesită îmbunătățiri în acest sens. Spre
exemplu abatorul ,,Maria Trading”, din Drăgălina, județul Călărași are o c apacitate de 45 de

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
43
capete/oră; abatorul ,,Asab” din Horodnicul de Jos, județul Suceava, are o capacitate de 60 de
capete/ora; aceste abatoare sunt cele mai mari la nivel de țară și se poate observa că capacitatea
maximă utilizată în țară a instalațiilor an alizate este de maxim 60 de capete/oră . În același timp
instalațiile pe care le folosesc pentru operația de jupuire, sunt dotate cu un motor electric având
puterea minimă de 1,5 KW. Având în vedere faptul că la nivelul României consumul de carne
dar și nec esitatea altor țări ce importă de la noi este în continuă creștere, anticipez necesitatea
dezvoltării unor noi tehnologii de o capacitate mai mare.

Fig.5 .20 Evoluția consumului mondial de carne[OECD -FAO Organisation for Economic Co –
operation and Development and the Food and Agriculture Organization of the United Nations ]

În urma realizării studiului comparativ , am observat o necesitate pentru o capacitate mai
mare de produ cție, respectiv de 100 de capete/oră și în același timp datorită costurilor și a grijii
față de mediu, este necesară reducerea consumului energetic. Astfel, acest proiect se va referi
la proiectarea unei instalații de jupuit bovine, cu o capacitate țintă d e 100 capete/oră și cu o
putere micșorată a motorului la 1 KW .

Fig. 5 .21 Stadiul actual/ viitor

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
44
5.2 ADOPTAREA SOLUȚIEI CONSTRUCTIVE A INSTALAȚIEI DE JUPUIT
BOVINE
5.2.1 Schema funcțională

Fig.5 .22 Schema funcțională a instalației de jupui bovine

În figura de mai sus este prezentată schema funcțională a instalației de jupuit bovine.
Această schemă a fost realizată în programul ,,Autocad 2017”. Elementele componente ale
instalației sunt de asemenea prezentate în schema.
Principiul de acționare al in stalației este relativ simplu. După jupuirea manuală,
operatorul aduce carcasa de carne în dreptul instalației de jupuit, o fixează pe calea de rulare,
astfel încât să poată efectua operația de jupuire mecanică în condiții optime. După amplasarea
corespunz ătoare a carcasei, operatorul se poziționează în spațiul special destinat acestuia (9),
acționează butonul de comandă (4) iar lif tul începe să se deplaseze prin intermediul cilindrilor
pneumatici (11) pe verticală (în sus), astfel încât operatorul să ajung ă la înălțimea bovinei.
Ajuns aici, acesta prinde pielea bovinei cu lanțurile aflate pe arborele de jupuire (7), după care
are loc procesul de jupuire mecanică; în continuare liftul se va deplasa în jos, concomitent cu
cilindrii pneumaticii (11) , iar arbor ele se va roti astfel încât pielea jupuită să se înfășoare în
jurul acestuia. Operatorul va interveni în procesul de jupuire mecanică pentru a se asigura că
odată cu pielea jupuită nu se desprind și alte bucăți de carne din carcasă, intervenție ce va avea
loc cu ajutorul unor cuțite speciale foarte bine ascuțite.
Conectat la instalație există o rețea de apă (2), care are rolul de alimenta cu apa
conductele care fac legătura cu chiuvetele (1) amplasate în spațiul destinat operatorului (9).

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
45
Aceste chiuvete s unt destinate curățării în prealabil a carcasei de carne în caz de impurități
majore, a ustensilelor utilizate de c ătre operatori, cât și a zonei în care este amplasată instalația.
După finalizarea jupuirii mecanice, carcasa suspendată pe troliul mobil, v a trece mai
departe la următoarea operație din fl uxul tehnologic de abatorizare.
5.2.2 Schema cinematică

Fig. 5 .23 Schema cinematică a instalației de jupuit bovine
Transmisiile cu roți dințate reprezintă și astăzi cea mai folosită categorie de transmisii
mecanice. Eforturile inginerilor în acest domeniu s -au concretizat în realizarea unor transmisii
mecanice, cu angr enaje, având capacitate portantă ridicată , respectiv a unor noi ti puri de
reductoare, variatoare și cutii de viteze. Se știe din teoria mecanismelor că o transmisie
mecanică este un sistem de cor puri (elemente), care transmit și eventual transformă, mișcarea
unor elemente conducă toare, elementelor conduse.
Plecând de la ideea de a avea un randament cât mai ridicat al întregii instalații, și făcând
o cercetare amănunțită în ceea ce privește angrenajele, am ajuns la concluzia ca cel mai potrivit
mecanism aferent instalației curente este reductorul planetar într -o singură treaptă.
Printre numeroasele avantaje ale utiliză rii unui reductor de acest tip, se enumeră:
• Au un singur grad de mobilitate;
• Sunt mai compacte decât cele obișnuite;

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
46
• Reducerea dimensiunilor și a greutății se datorează repartizării sarcinii pe mai mulți
sateliți;
• Pentru transmiterea unei aceleași puteri, cu același raport de transmitere, reductoarele
planetare au o greutate de 2 – 6 ori mai mică decât reductoarele obișnuite;
• Necesită o prelucrare și un montaj mai precis decât cele obișnuite;
• Rapoarte de reducere mari;
• Moment transmisibil mare;
• Sarcini radia le mari la axul de ieșire;
• Randamentul mecanic este îmbunătățit, ceea ce duce la diminuarea și îmbunătățirea
puterii termice a reductorului;

Fig.5.24 Mecanism planetar simplu
Un mecanism planetar simplu are în componență 3 roți dințate: solara, sateliții și
coroana. Prin blocarea unui element și utilizarea celorlalte două ca intrare și ieșire se pot obține
mai multe trepte de viteză.
Schema cinematică a fost realizată în progr amul ,,Autocad 2017’’ și s -a ținut cont la
realizarea acesteia, de randam entul total al instalației pe ca re dorim să îl obținem.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
47
5.2.3 Schema hidraulică

Fig. 5 .25 Schema hidraulică a instalației de jupui bovine
Elementele componente prezentate în schema hidraulică sunt următoarele:
1- Rezervor( tanc) de ulei;
2- Senzor de nivel;
3- Filtru;
4- Supapă de sens;
5- Pompă;
6- Motor electric asincron (trifazat);
7- Supapă de siguranță;

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
48
8- Filtru;
9- Supapă de contr apresiune;
10- Distribuitor;
11- Zăvor; 11A – supapă; 11B – supapă; 11s – sertar;
12A- conductă; 12B – conductă;
13 – cilindru hidraulic;
14 – coloane de susținere;
15 – platformă
16 – cărucior destinat poziționării operatorului.
Făcând studiul comparativ, am ales sa realizez instalația de jupuire cu un singur cilindru
hidraulic deoarece prezintă următoarele avantaje:
• utilizarea unui singur cilindru care să ridice sarcina echivalentă pentru doi cilindrii este
o soluție mai ieftină;
• doi cilindrii hidraulici care funcționează în paralel și dispuși la o dist anță relativ mare,
sunt foarte greu de sincronizat; întotdeauna unul va avea tendința să meargă mai repede
decât celălalt, datorită abaterilor dimensionale ce generează rezistențe hidraulice
diferite; o deplasare pe distanțe diferite ar putea determina blo carea mecanismului.
• în plus, acționare hidraulică a doi cilindrii hidraulici dispuși în paralel, ar necesita
elemente componente suplimentare (regulatoare de debit) ceea ce ar duce la creșterea
costurilor instalației;
Funcționare:
Uleiul este absorbit de pompa 5, din rezervorul 1, prin filtrul 3 (sorb) și supapa de sens 4.
Sorbul reține eventualele impurități ( are și o pastilă magnetică), iar supapa de sens nu permite
dezamorsarea circuitului. Pompa este antenată de motorul electric (asincron trifazat) 6 printr -un
cuplaj. Presiunea din circuitul hidraulic este limitată de supapa de siguranță 7 (reglabilă).
Distribuitorul 10 este de tipul 4/3 ( patru căi și trei poziții), cu comandă electromagnetică și
revenire cu arc. Dacă distribuitorul 10 comută spre dre apta, atunci pompa va trimite ulei sub
presiune spre conducta A.
În zăvorul hidraulic 11, sertarul 11s se va deplasa spre dreapta si va deschide supapa 11B
pentru a permite uleiului din conducta 12B să se întoarcă prin distribuitorul 10, filtrul 8 și supap a
de contrapresiune 9, în rezervorul 1.
Uleiul sub presiune din conducta A, va deschide supapa 11A și prin conducta 12A va ajunge
în cilindrul hidraulic 13, deplasând pistolul în sus împreună cu tija cilindrului și platforma 15.
Platforma 15 glisează pe c oloanele 14.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 5 Studiu actual privind echipamentele
similare cu instalația de jupuit
49
Pentru ca mecanismul să nu aibă tendința de înțepenire (blocare), ghidajele de pe platforma
15 sunt suficient de lungi, iar poziția (paralelismul) coloanelor poate fi ajustată.
În caz de avarii, zăvorul 11 nu permite coborârea accidentală a pl atformei 15, el fiind montat
pe corpul cilindrului hidraulic.
Pentru coborârea platformei 15, distribuitorul 10 comută sp re stânga. Senzorul de nivel 2,
permite verificarea uleiului hidraulic din rezervorul 1, iar supapa de contrapresiune 9 menține în
permanență în instalație o presiune minimă mai mare decât presiunea atmosferică, împiedicând
dezamorsarea circuitului hidraul ic sau formarea unor bule de gaz în circuit. Comanda
distribuitorului 10 se face prin circuite electrice de la platformele 16.

50

6. MEMORIU DE CALCUL
➢ Calcule cinematice
Plecând de la faptul că se dorește creșterea capacității la 100 de capete/oră și ținând cont
de faptul că instalația va funcționa în flux continuu vor rezulta următoarele:
Q= 100 [capete /oră] (6.1)
Formula de calul a capacității de lucru a mașinilor de jupuit bovine cu funcționare
continuă are următoarea formulă:
Q=60∗𝜑∗𝑣
𝑙 ( 6.2)
unde intervin următoarele mărimi:
• φ = este coeficientul de utilizare al instalației;
• l= distanța dintre carcase;
• 𝑣= viteza de mișcare a carcasei prin instalație [m/min];
Viteza ω, depinde de viteza de jupuire și de distanța dintre carcase. Pentru instalația de
jupuit bovine de tip tambur rotativ, viteza de transport a carcasei pe conveierul de transport este
dată de următoarea formulă:
𝑣=𝑙∗v𝑗
2∗𝐿 ( 6.3)
unde:
• l= distanța dintre carcase pe linie [m];
• L= lungimea părții de piele jupuită în instalație [m];
• v𝑗= viteza maximă de desprindere a pielii [m/min];
Ținând cont de cele de mai sus, relația finală de calcul a capacității instalației de jupuit
bovine, va fi următoarea:
Q=60∗φ∗ω
𝑙 = 60∗φ∗𝑙∗v𝑗
2∗𝐿
𝑙 = 30∗φ∗v𝑗
𝐿 (6.4)
Viteza de jupuire se va adopta în funcție de aderența pielii la țesuturile subcutanate.
Pentru a se evita producerea unor ruperi nedorite, se recomandă ca viteza de jupuire să fie între
4…12 m/s.
Plecând de la formula:
Se poate sc oate viteza de jupuire ca :
𝑣𝐽= (Q*L)/(30* 𝜑)=(100*2,5)/(30*0 ,95)= 8,77 [m/min] (6.5) Q=(30∗𝜑∗𝑣𝐽)/L

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
51
unde: L= lungimea maximă a pielii jupuite și se adoptă ca fiind L=2,5 [m], iar 𝜑= coeficient de
utilizare al instalației 𝜑= 0,95.
Având valoarea vitezei de jupuire, se poate calcula puterea motorului cu următoarea
formulă:
𝑃=𝐹𝑗∗𝑣𝑗∗𝛼
60∗103∗𝜂𝑡∗𝜂𝑗 (6.6)
În formula intervin următorii termeni :
• 𝐹𝑗= forța medie de jupuire care se adoptă ca fiind 𝐹𝑗=5595 [N];
• 𝑣𝑗= viteza de jupuire calculată anterior 𝑣𝑗=8,77[m/min] ;
• 𝛼= coeficient de suprasarcina al elec tromotorului la punerea in funcț iune a instalației ,
se adoptă 𝛼= 1,02;
• 𝜂𝑡= randamentul t ransmisiei de la motorul electric la arborele roții de lanț ;
• 𝜂𝑗= randamentul mecanic al sistemului de smulgere al pielii, se adoptă din literatura de
specialitate 𝜂𝑗=0,9;
Ținând cont de schema cinematică realizată în fig. 5 .23, se vor realiza câteva calcule
cinematice plecând de la următoarele date cunoscute:
În calcul unui mecanism planetar se va ține seama doar de numărul de dinți al roții
solare(centrală) și numărul de dinți al roții inel( care în cazul de față este fixă). Astfel se vor
adopta:
𝑧𝑠𝑜𝑙𝑎𝑟 ă= 62 [dinți]
𝑧𝑟𝑖𝑛𝑔 =120 [𝑑𝑖𝑛ț𝑖]
Raportul de transmitere :
𝑖𝑠𝑟=−𝑧𝑟
𝑧𝑠=−120
62=−1,93 (6.7)
Randamentul 𝜂0, se adoptă din literatura de specialitate ca fiind egal cu 0,98;
cunoscându -se acesta se poate calcula randamentul total de transmitere cu următoarea formulă:
𝜂=𝑖∗𝜂0−1
𝑖−1 (6.8)
𝜂=−1,93∗0,98−1
−1,93−1=0,98
Având valoarea randamentului și înlocuind în formula (8 .6), se va obține:
P=(5595*8,77*1,02)/(60* 103*0,90*0,9 8)= 0,9445 KW.
Având puterea nominală a motorului se va al ege dintr -un catalog de motoare de uz
general, performante, un motor electric ASU 80b -2, având caracteristicile preciz ate în figura de
mai jos.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
52
Se adoptă din STAS puterea motorului ca fiind P= 1,1 [KW].

Fig. 6 .1 Caracteristici motoare asincrone de uz general
Cunoscându -se puterea și tipul motorului ales se vor adopta dimensiunile acestuia din
catalog, după cum urmează:

Fig. 6 .2 Reprezentarea caracteristicilor dimensionale ale motorului ales

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
53
Fig. 6 .3 Dimensiunile motorului ales
Cunoscându -se puterea motorului și turațiile acestuia, se pot calcula momentele la
elementele centrale( 𝑀𝑎, 𝑀𝑏, 𝑀ℎ).
𝑀𝑠 =993 ∗𝑃𝑠
𝑛𝑠 [m*daN] (6.9)
𝑀𝑠 =993 ∗1,1
925= 1.18[m*daN]
𝑀𝑟=−𝑖0*η*𝑀𝑠 [m*daN] (6.10)
𝑀𝑠= −(−1,9)∗0.98∗1.1808 =2,19 [m*daN]
𝑀ℎ=(𝑖0∗𝜂−1)∗𝑀𝑠 [m*daN] (6.11)
𝑀ℎ=[(−1,9)∗0.98−1]∗1.1808 =−3,37 [m*daN]
Adoptând din STAS (fig. 8.1), turația la intrare ca fiind 𝑛𝑖 = 925 [rot/min], se va calcula
puterea la ieșire, respectiv turația la ieșire:
Puterea la ieșirea din transmisie:
𝑃𝐸=𝑃ℎ= 𝑀ℎ∗𝑛ℎ
993 (6.12)
𝑛ℎ=𝑛𝑠
𝑖 (6.13)
𝑛ℎ=925
1,9=486 ,84 [rot/min] (turația la ieșire)
𝑃ℎ= 3,37∗486 ,84
993=1,65 [KW] (puterea la ieșire)

Având turația la ieșire a arborelui care execută mișcarea de rotație pentru efectuarea
operației de jupuire, se poate determina din formula de calcul a vitezei unghiulare care este:
w= 𝜋 ∗𝑛
30 [rad/s] (6.14)
unde:
n – turația motorului la ieșire [rot/min]
Înlocuind în relația (6.10) se va ob ține:
w= 𝜋∗ 486 ,84
30 = 50,98 [rad/s]

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
54
Cunoscându -se valoarea vitezei de jupuire, și plecând de la relația de calcul a acesteia,
se poate calcula raza arborelui principal, după cum urmează:
𝑣𝑗= 𝑤∗𝑅 [m/min ] (6.15)
R= 𝑣𝑗
𝑤= 8,77
50,98= 0,17[m]
Având în vedere faptu l că raza arborelui este de 0,17 m, lungimea acestuia se va adopta
ținându -se cont de lățimea pielii jupuite, și anume se va adopta ca fiind L= 1,3[m].
Cunoscând numărul de dinți al roților ce angrenează , cât și raportul de transmitere, se
pot calcula elementele geometrice ale roților cilindrice cu dinți înclinați(înclinarea lor este la
15).
❖ Calcul dimensionare roata mare( condusă ) z=120 dinți

Astfel diametrul de divizare al roți i (ring)este egal cu:
𝐷𝑑𝑟=𝑚𝑓∗𝑧 (6.16)
Unde:
• 𝑚𝑓- modulul frontal și este 𝑚𝑓=𝑚𝑛/𝑐𝑜𝑠𝛽0 ;
• 𝑚𝑛-modulul normal care se adoptă di n STAS 822 -62 ca fiind egal cu 3 ,5;
• 𝛽0- unghiul de înclinare de referință care se adoptă ca fiind 15 °;
De aici rezultă că:
𝑚𝑓=3,5*cos15°=3,38
𝐷𝑑𝑟=3,38∗120 =405 ,68[mm] (diametrul de divizare al roții ring)
𝐷𝑒=𝐷𝑑+2∗𝑚𝑛∗𝑓0𝑛,(diametrul de vârf) unde: (6.17)
• 𝑓0𝑛- coeficient normal al profilului de referință, care se adoptă ca fiind egal cu 1;
𝐷𝑒=405 ,68+2∗3,5∗1=412 ,68[𝑚𝑚 ]
𝐷𝑖=𝐷𝑑−2∗𝑚𝑛(𝑓0𝑛+𝑤0𝑛) (diametru l de fund), iar: (6.18)
• 𝑤0𝑛- coeficientul normal al jocului de referință la fund și se adoptă 0,25;
𝐷𝑖=405,68 – 2*3,5(1+0,25) = 3 96,93[mm]
𝑎𝑑=0.5(𝐷𝑒−𝐷𝑑)( înălțimea capului de diviz are) (6.19)
𝑎𝑑=0.5(412.68 – 405.68)= 3.5[mm]
𝑏𝑑=0.5(𝐷𝑑−𝐷𝑖)( înălțimea piciorului de divizare) (6.20)
𝑏𝑑=0.5(405 .68−396 .93)=4.375[mm]
ℎ=𝑎𝑑+𝑏𝑑 (înălți mea dintelui) (6.21)

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
55
ℎ=4.375 +3.5=7.875 (𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡 ă 8)[mm]

❖ Calcul dimensionare roata solară (conducătoare) z=62 dinți
Pentru efectuarea acestui calcul se vor folosi aceleași formule ca și la calculul roții
conduse.
Astfel diametrul de divizare al roții (ring)este egal cu: 𝐷𝑑𝑟=𝑚𝑓∗𝑧
Unde:
• 𝑚𝑓- modulul frontal și este 𝑚𝑓=𝑚𝑛/𝑐𝑜𝑠𝛽0 ;
• 𝑚𝑛-modulul normal care se adoptă din STAS 822 -62 ca fiind egal cu 3,5;
• 𝛽0- unghiul de înclinare de referință care se adoptă ca fiind 15 °;
De aici rezultă că:
𝑚𝑓=3,5*cos15 °=3,38
𝐷𝑑𝑟=3,38∗62=209 ,56[mm] (diametrul de divizare al roții ring)
𝐷𝑒=𝐷𝑑+2∗𝑚𝑛∗𝑓0𝑛, (diametrul de vârf ) unde:
• 𝑓0𝑛- coeficient normal al profilului de referință, care se adoptă ca fii nd egal cu 1;
𝐷𝑒=209 .56+2∗3,5∗1=216 .56[𝑚𝑚 ]
𝐷𝑖=𝐷𝑑−2∗𝑚𝑛(𝑓0𝑛+𝑤0𝑛) (diametrul de fund), iar:
• 𝑤0𝑛- coeficientul normal al jocului de referință la fund și se adoptă 0,25;
𝐷𝑖=209.56 – 2*3,5(1+0,25) = 200.81[mm]
𝑎𝑑=0.5(𝐷𝑒−𝐷𝑑)( înălțimea capului de divizare)
𝑎𝑑=0.5(216.56 – 209.56)= 3.5[mm]
𝑏𝑑=0.5(𝐷𝑑−𝐷𝑖)( înălțimea piciorului de divizare)
𝑏𝑑=0.5(209 .56−200 .81)=4.375[mm]
ℎ=𝑎𝑑+𝑏𝑑 (înălțimea dintelui)
ℎ=4.375 +3.5=7.875 (𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑜𝑝𝑡 ă 8)[mm ]

❖ Calcul capacitate volumetrică și gravimetrică
Plecând de la valoarea capacității de lucru a mașinii, se poate calcula capacitatea
volumetrică a mașinii cu următoarea formulă:
𝑄𝑣=𝑄∗𝑣𝑚𝑗 (6.22)

Unde intervin următoarele mărimi:
• 𝑄𝑣= capacitatea volumetrică, [𝑚3/ℎ];

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
56
• Q= capacitatea mașinii [capete/oră];
• 𝑣𝑚𝑗= volumul mediu al pielii jupuite [ 𝑚3/𝑏𝑢𝑐];
Însă:
vmj= Sp∗hp (6.23)

• Sp= suprafața medie a pielii [ m2], se adoptă Sp=3,75 [m2];
• hp= grosimea pielii jupuite [m] , se adoptă hp=0,0032 [m];
Înlocuind în relație rezultă:
vmj=3,75∗0,0032 =0,012 [m3/buc]
Qv=100 ∗0.012 =1.2 [m3/h]

Se poate calcula și capacitatea gravimetrică:
Qg=Qv∗γ [daN/h] (6.24)

• Qg= capacitatea gravimetrică;
• Qv= capacitatea volumetrică;
• γ= greutatea specifică a pielii, care se adoptă ca fiind γ= 2453 [daN /m3]
Qg= 1.2∗2453 =2943 .6 [daN/h]
➢ Alegerea și verificarea montajelor cu rulmenți
Pentru montarea tamburului de jupuire se vor folosi rulmenți radial -axiali cu role conice.

Fig. 6.4 Rulment radial axial cu role conice
Rulmentul ales este de tipul TS și are următoarele caracteristici alese din catalog:

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
57

Fig. 6.5 Caracteristicile principale ale rulmenților
Se vor alege caracteristicile aferente rândului marcat din figura de mai sus.
➢ Cilindru l hidraulic
Dimensiunile cilindrului se stabilesc din considerente constructive, în funcție de tipul
mașinii, soluția adoptată, material. Cilindrul este supus la forțele de presiune ale fluidului de
lucru, la forțele normale N. La cilindrii mari, cum este în cazul de față, cilindrii verticali, se vor
lua în considerare și forțele corespunzătoare greutății ansamblului piston.
Se adoptă în funcție de soluția constructivă următoarele dimensiuni:
𝐿𝑐𝑖𝑙𝑖𝑛𝑑𝑟𝑢 =1500 𝑚𝑚= 1,5 m;
𝐶𝑝𝑖𝑠𝑡𝑜𝑛 =1500 𝑚𝑚= 1.5 m;
𝐷𝑐𝑖𝑙𝑖𝑛𝑑𝑟𝑢 =200 𝑚𝑚= 0.2 m;
𝑑𝑡𝑖𝑗ă=140 𝑚𝑚= 0.14 m.
Parametrii principali ai cilindrilor sunt presiunea nominală și alezajul nominal.
Presiunea nominală 𝑃𝑛 este presiunea maximă la care cilindrul de lucru poate funcționa
în bune condiții, în regim de durată, cu respectarea tuturor parametrilor tehnici în limitele
prescrise. La seria grea s -a adoptat presiunea de lucru 𝑃𝑛=250 𝑑𝑎𝑁 /𝑐𝑚2.
Alezajul nominal este diametrul interior D al cilindrului, pe care alunecă pistonul în
funcționare. Se adoptă din tabelul următor:
Tabelul 6.4
Valori cilindru hidraulic [27]

Diametrul D piston [mm] Cu piston
Diametrul tijei d la presiunea nominală
𝑃𝑛=250 𝑑𝑎𝑁 /𝑐𝑚2., respectiv d/ 𝑑1
200 140/82
𝜑 2

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
58

Diametrul tijei d determină valoarea coeficientului 𝜑 , definit prin raportul ariilor
suprafețelor active ale pistonului:
𝜑=𝑆
𝑆−𝑠= 𝐷2
𝐷2−𝑑2 (6.25)
• S- secțiunea pistonului
• s-secțiunea tijei pistonului
• 𝑑1- diametrul interior al țevii
Valorile maxime ale cursei c admisibile sunt stabilite pe baza calcului la flambaj, în
ipoteza barelor articulate a ambelor capete și adoptând un coeficient de siguranță 𝑐𝑠=4.
Cursa efectivă c, poate avea orice valoare sub limita cursei maxime admisibile, și ea
trebuie să fie precizată la darea comenzii pentru cilindru. Ea intră în expresiile diferitelor lungimi
totale ce includ țeava cilindrului sau tija, sub forma:
l=𝑙0+𝑐, unde 𝑙0, reprezintă așa -numitele lungimi moarte, adică lungimi inițiale,
corespunzătoare cursei c=0.
În cazul de față valoarea cursei c, efective de lucru a pistonului este de 1500 [mm].,
valoare adoptată din STAS.
Forța de împingere F este o mărime derivată, rezultând din presiune și suprafața active.
Forța utilă se poate lua informative egală cu:
𝐹𝑒𝑓=0,9∗𝐹𝑡, (6.26)
unde 𝐹𝑡 reprezintă forțele teoretice.
Tabelul 6.5
Dimensiuni cilindru[27]
Diametrul mm Cursa max
admisă[mm] Cursa
efectivă[mm] Forța teoretică în tijă
[daN]
Piston D Tijă d La intrare La ieșire
200 140 3000 1500 40000 78500

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
59
Mediul lichid folosit la acționarea acestor cilindrii este uleiul mineral cu vâscozitate
convențională cuprinsă între 2…30 °E, în domeniul de temperaturi de lucru ale uleiului din
instalație t= -20…+70 °C. Finețea de filtrare poate fin între 40…60 𝜇m.
Legarea cilindrului la instalație se realizează cu ajutorul unor racorduri filetate, ale căror
nipluri se înșurubează cu un capăt în capetele cilindrului și se etanșează cu garnituri de cupru,
iar la celălalt capăt se prinde conducta de legătură corespunzătoare a circuitului.
Cilindrii sunt fabricați din oțel sau din fontă. Fața interioară a cilindrului( oglinda) este
supusă unui puternic proces de uzură corozivă, abrazivă și adezivă. Factorii care determină uzura
cilindrului sunt: regimul de fu ncționare al motorului, vâscozitatea și stabilitatea uleiului, natura
materialului cilindrului, rugozitatea, tratamentele termice, etc.
Pentru verificarea cilindrului se consideră că tensiunile se repartizează în mod uniform
pe pereții cilindrului și se calculează după cum urmează:
𝜎𝑡=𝑝𝑚𝑎𝑥 ∗𝐷
𝐷1−𝐷, (6.27)
unde:
𝐷1- diametrul exterior al cilindrului;
D- diametrul tijei pistonului;
𝜎𝑡=250 ∗140
200 −140=583 .33[𝑁/𝑚𝑚2]
Pistonul se execută din aliaje de aluminiu sau magneziu, fontă și mai rar din oțel. Pentru
realizarea ungerii, pistonul trebuie să permită aderarea uleiului pe suprafața lui. Această
condiție este satisfăcută numai de fontă. Capul pistonului se verifică la solicitarea provocată de
presiune, considerându -se o placă încastrată pe contur, de grosime 𝛿, de diametru egal cu
diametrul interior al capului 𝐷𝑝1, și încărcat cu o sarcină uniform distribuită, corespunzătoare
presiunii maxime a fluidului 𝑝𝑚𝑎𝑥.
𝜎𝑚=0,75(𝑝𝑚𝑎𝑥 −1)∗(𝐷𝑝1
2∗𝛿)2 (6.28)
Pentru pistoanele din aluminiu 𝜎𝑚= 200…300 daN/ 𝑐𝑚2 iar dacă sunt nervurate,
𝜎𝑚=250…600 daN/ 𝑐𝑚2, iar pentru pistoanele din fontă sunt 𝜎𝑚=400…450 daN/ 𝑐𝑚2 și
900…2000 d aN/ 𝑐𝑚2. Regiunea port -segmenți se verifică la compresiune, în secțiunea
segmentului de ungere prevăzut cu canale de scurgere pentru ulei:
σ𝑐=𝑝𝑚𝑎𝑥 ∗𝜋∗𝐷2
4∗𝐴 (6.29)

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
60
Unde A este suprafața secțiunii considerate, iar σ𝑐 este 200 -400 daN/ 𝑐𝑚2 pentru
aluminiu și 600 -800 daN/ 𝑐𝑚2 pentru fontă.
Mantaua se verifică la presiunea maximă admisibilă:
𝑝𝑚=𝑁𝑚𝑎𝑥
𝐷∗𝐿𝑚−𝐴𝑒𝑣 (6.30)
Unde: 𝐿𝑚 este lungimea mantalei, 𝐴𝑒𝑣este aria suprafeței proiectat e a porțiunii evazate,
𝑁𝑚𝑎𝑥 se poate aproxima cu relația:
𝑁𝑚𝑎𝑥=(0,08…0,12)* 𝑝𝑚𝑎𝑥*𝜋∗𝐷2
4 (6.31)
Se admite 𝑝𝑚=1,5…6 daN/ 𝑐𝑚2, în funcție de destinația mașinii.

➢ Pompa cu roți dințate
Pompa cu roți dințate care stă la baza acționării hidraulice, are rolul de a avansa lichidul
în mod continuu, sunt ușor de întreținut, sunt ieftine, dar cu presiuni de lucru și randamente
volumice mai scăzute.
Construcția unei pompe cu roți dințate este p rezentată în figura de mai jos și se compune
din roata antrenată 2 și cea de antrenare 1, asamblate pe arborele 3 și pe axul 4. Batul pompei
constă din corpul 5 și capacele laterale 6 și 7 asamblate cu șuruburi. Jocul axial dintre rotori și
pereții lateral i influențează randamentul volumic al pompei. În cazul unui joc prea mic apare o
uzură rapidă a suprafețelor frontale asociate și tendințe de gripare. Da că jocul este prea mare au
loc pierderi volumice mari în interiorul pompei.

Fig. 6.6 Pompă cu roți di nțate

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
61
Elemente componente:
1-roată dințată de antrenare; 2 – roată dințată antrenată; 3 – arbore; 4 – ax; 5 – corp; 6,7 –
capace; 8 – cuplaj; 9 – arbore antrenare; 10 – arc; 11 -garnitură etanșare.

Considerând secțiunea S a tuturor golurilor unei roți dințate egală cu jumătate din
suprafața coroanei dinților, vom avea:
S=1
2∗𝜋(𝐷𝑒−𝐷𝑖)
4=𝜋∗𝐷𝑝∗𝑚= 𝜋∗𝑚2∗𝑧 (6.32)
Dacă se consideră gradul de acoperire ε=1 și 𝐷𝑒=𝐷𝑝+2𝑎, 𝐷𝑖=𝐷𝑝−2𝑏, unde:
𝐷𝑝- este diametrul primitiv al roții din țate; a – înălțimea vârfului dintelui; b – înălțimea
piciorului dintelui, atunci suprafața unui gol a fi:
S=𝜋
8(𝐷𝑒2-𝐷𝑖2) iar 𝐷𝑒2-𝐷𝑖2=4*𝐷𝑝(𝑎+𝑏)+4(𝑎2−𝑏2)
b=a+ c, c reprezintă jocul la vârful dinților, care este foarte mic și poate fi considerat
egal cu 0, de unde rezultă că b=a=m.
Astfel se va obține:
S=𝜋∗𝑚2∗𝑧= π*30*15= 1413.71 [𝑚𝑚2]
Volumul de lichid debitat la o rot ație de o roată dințată a pomepei este egal cu volumul
golurilo dintre dinți:
V=S*b=π*b* 𝑚2∗𝑧= π*λ∗𝑚3∗𝑧 (6.33)
Unde: λ=1-coeficient de rezistență; m=a=b – lățimea roții dințate, z – numărul de dinți ai
roții.
V=π*1* 1003∗15=15*106[[𝑚𝑚3]
Debitul de lichid realizat la o roată este:
q= π* λ∗𝑚3∗𝑧*n (6.34)
Dar cum o pompă are minim două roți dințate debitul va fi:
Q= 𝑞1+𝑞2=π* λ∗𝑚3(𝑧1∗𝑛1+𝑧2∗𝑛2) (6.35)
Pentru o pereche de roți dințate ce angrenează se poate scrie:
𝑧1
𝑧2=𝑛2
𝑛1 de unde rezultă că: 𝑧1∗𝑛1=𝑧2∗𝑛2
Înlocuind în relația de calcul a debitului se va obține:
Q= 2*π* λ∗𝑚3∗𝑧∗𝑛; unde: n= 1500 [rot/min ]-turația roților dințate;
Q=2*π*1* 1003∗15∗1500 =3,92[𝑐𝑚3/𝑟𝑜𝑡].
Se adopt ă din tabelul de mai jos debitul de aproximativ Q= 4 [𝑐𝑚3/𝑟𝑜𝑡], corespunzător
anului 1970.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
62
Tabelul 6.6
Parametrii de bază pompei cu roți dințate [28]
Tipul de
pompă Presiunea maximă
daN/ 𝑐𝑚2 Debit maxim 𝑐𝑚3/𝑟𝑜𝑡 Turația maximă rot/min

Pompă cu
roți dințate Anul Anul Anul
1970 1975 1980 1970 1975 1980 1970 1975 1980
63-
160 160-
200 200-
250 2,5-
160 1,25-
200 1-320 500-
3000 400-
4000 300-
5000

Roțile dințate se execute în general din oțel carbon, oțel aliat sau oțel de construcție, mai
rar bronz sau material ceramice. La fabricarea arborilor se folosesc oțeluri aliate( 20Ni. Cr15,
13Cr Ni30) cementate și călite la suprafață. Corpul pompei se fabric din fontă cenușie, aliaje de
aluminiu sau oțel turnat.

➢ Distribuitor ul cu sertar
Distribuitoarele hidraulice cu sertar denumite și distribuitoare individuale sunt elemente
hidraulice care au rolul funcțional de a stabili la o comandă exterioară lor o anumită distribuție
a lichidului de lucru pe circuitele deservite de ele.
Aceste distribuitoare au o întrebuințare generală în instalațiile de acționări hidrostatice
întâlnite în cela mai variate domenii industriale.
Parametrii principali ai distribuitoarelor sunt presiunea de lucru nominală și diametrul
nominal.
Presiunea 𝑃𝑛, este presiunea maximă la care aceste distribuitoare pot funcționa în bune
condiții, în regim de durată, cu respectarea tuturor parametrilor tehnici în limitele prescrise
STAS. 7224 -76. Se recomandă ca presiunea si debitul mediului lichid prin distribuitoarele c u
sertar să fie conform tabelului de mai jos:
Tabelul 6. 6
Dimensiuni distribuitor hidraulic
Dimensiunea nominală Presiunea[daN/ 𝑐𝑚2] Q[l/min] v[m/s]
𝐷𝑛[𝑚𝑚 ] S[𝑐𝑚2]
32 8.04 250 275 5.5
Diametrul nominal 𝐷𝑛, definește mărimea unui distribuitor și este aproximativ egal cu
diametrul deschiderii sau secțiunii de trecere a lichidului de lucru prin distribuitor. El se

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 6 Memoriu de calcul
63
măsoară obișnuit la orificiile de intrare și ieșire. Valorile adoptate sunt 6, 8, 10, 13, 16, 2 0, 25
și 32 mm. În cazul de față se adoptă conform tabelului de mai sus 32 mm.
Mediul lichid folosit la acționarea acestor cilindrii este uleiul mineral cu vâscozitate
convențională cuprinsă între 2…10 °E, în domeniul de temperaturi de lucru ale uleiului din
instalație t= -10…+70 °C. Finețea de filtrare poate fin între 40…60 𝜇m.
La nevoie se poate mări debitul, însă acesta atrage după sine creșterea vitezei lichidului
de lucru și deci pierderi de pre siune. Pentru reducerea acestora trebuie mărit diametrul
conductelor de intrare și ieșire în raport corespunzător, folosind reducții la îmbinarea lor cu
distribuitorul.

➢ Filtrul de ulei
Filtrele de ulei sunt elemente hidraulice care au rolul funcțional de a filtra uleiul din
instalațiile de acționare hidrostatică.
Parametrii principali ai filtrelor de ulei sunt presiunea nominală, diametrul nominal și
finețea nominală de filtrare(conform 7780 -67).
Presiunea nominală 𝑝𝑛, a filtrului este presiunea maximă la care filtrul își păstrează
condițiile nominale de funcționare. S -au adoptat următoarele valori: 1, 10 și 200 daN/ 𝑐𝑚2. În
cazul instalației de față se ca adopta 𝑝𝑛= și 200 daN/ 𝑐𝑚2.
Diametrul nominal 𝐷𝑛, defineș te mărimea unui filtru de ulei și este un număr
convențional care reprezintă diametrul unui cerc de suprafață egală cu suprafața secțiunii
minime de curgere prin filtru. El se măsoară în mod obișnuit la orificiile de intrare și de ieșire.
Valorile adoptate sunt 6, 10, 13, 16, 25, 32, 40 și 50 mm. Se va adopta pentru cazul de față
valoarea 25.
Finețea nominală de filtrare reprezintă dimensiunea minimă a particulelor reținute de
filtru în proporție de minim 90% din cele conținute în lichidul nefiltrat. S -au adoptat pentru
finețea de filtrare valorile următoare: 6, 25, 40, 160 𝜇m. În cazul de față se va adopta valoarea
40 𝜇m.

64

7. NORME SPECIFICE DE REGLARE, EXPLOATARE ȘI
ÎNTREȚINERE A INSTALAȚIEI
Este obligatoriu:
• să se verifice starea lanțului înainte de punerea în funcțiune a acestuia;
• verificarea arborelui principal ;
• verificarea conexiuni la curent electric ;
• verificarea cablului de susținere a contragreutăților;
• verific area strângerii șuruburilor cărucioarelor;
• verificarea alungirii și a integrității lanțului;
• verificarea cuplajelor de siguranță;
• verificarea periodică a stării instalației ;
• verificarea fixării în postament a stâlpilor de susținere;
• înlocuirea imediată a o ricărui su bansamblu defect de îndată ce s – a constatat defecțiunea
acestuia;
• exploatarea instalației se va face numai de personal calificat în acest scop;
• asigurarea unui spațiu de manevră a persoanelor în jurul transportorului de minim 0,9 m;
• ungerea reduc torului de cel puțin două ori pe an sau de câte ori este nevoie, cu vaselină
grafitată;
• schimbarea uleiului moto reductorului sau completarea nivelului acestuia cu același tip
de ulei specificat de proiectant;
• ungerea reductorului respectiv schimbarea ulei ului din moto reductor se vor face numai
când transportorul este scos din funcțiune;
• curățarea instalației de lucru înaintea unei perioade mai lungi de staționare;
• scoaterea imediată din funcțiune a instalației în cazul în care s – a constatat blocarea
acestuia sau o defecțiune;
• piesele in mișcare și eventualele apărători din tablă se vor vopsi cu culoarea galbenă;
întinderea lanțului se va face numai când transportorul este oprit;
• să se verifice rezervorul de ulei și umplerea acestuia până la ¾ din totalul rezervorului,
iar apoi se va pune în funcțiune instalația și se va testa;
• se va regla viteza de jupuire;

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 7 Norme specifice de reglare, exploatare și
întreținere a instalației
65

• sângele, grăsimea, părul și alte impurități trebuie să fie îndepărtate după fiecare utilizare
a instalației în scopu l prelungirii duratei de viață a mașinii;
• supapa de presiune a aerului se va verifica la fiecare schimb, iar în caz de deteriorare va
trebui schimbată imediat de către operator;
• se va verifica conexiunea la rețeaua de apă;

Se interzice:
• este interzis oper atorilor de la agregatele de comprimare si recipientele tampon sa
părăsească locul de munca in timpul funcționarii acestora sau sa desfășoare alte
activități in afara sarcinii de munca.
• înlocuirea oricărui subansamblu în timpul funcționării;
• aplicarea unor sarcini mai mari decât ce le pentru care a fost proiectat ;
• staționarea persoanelor sub spațiul destinat operatorului în timpul funcționarii
instalației ;
• înlocuirea motorului electric sau a altor componente cu elemente necorespunzătoare;
• lăsarea instalației nesupravegheat e în timpul funcționării;

66
8. NORME SPECIFICE DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII ȘI
PROTECȚIA MEDIULUI
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate națională
care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfășurarea principalelor activități din
economia națională, condiții de securitate a muncii.
Respectarea conținutului acesto r prevederi nu absolvă agenții economici de răspunderea
pentru prevederea si asigurarea oricăror altor masuri de securitate a muncii, adecvate condițiilor
concrete de desfășurare a activității respective prin instrucțiuni proprii.
Pentru prevenirea accid entelor și posibilităților de îmbolnăvire a muncitorilor s –
au elaborat o serie de măsuri tehnico – organizatorice care au drept scop asigurarea
securității celor ce muncesc în industria cărnii.
Pentru crearea unor condiții no rmale de muncă în secțiile de fabricație, toate
întreprinderile de produse și preparate din carne trebuie să respecte regulile de protecție a
muncii și tehnica securității.
Aceste măsurii privesc condițiile sanitare cu referire la încăperi le de producție, la
aparatele și instalații, precum și protejarea muncitorilor prin reguli de igienă personală,
amenajări ale locului de muncă și dotarea lui cu materialele necesare protejării.
De aplicarea acestor norme sunt răspunzători, în primul rând, directorul întreprinderii,
inginerul șef, precum și toți șefii de secție, ateliere, maiștri, șefii de echipe, pentru sectorul lor
de activitate.
Nerespectarea măsurilor prescrise se sancționează potrivit regulamentului de ordine
interioară, iar pentru cazu rile grave, potrivit prevederilor Codului penal și a celorlalte dispoziții
legale în vigoare.
Șefii de secție sunt obligați ca la primirea unui muncitor nou în secție să -i facă întregul
instructaj necesar respectării normelor de protecție a muncii, după ca re se întocmește o fișe
individuală, în care sunt consemnate toate instrucțiunile date. Muncitorul și maistrul sunt
obligați să semneze în fișă de luare la cunoștință. Acest instructaj se repetă apoi periodic (lunar).
La stabilirea amplasării clădirilor tr ebuie ținut seama de caracteristicile solului : să nu
fie infectat cu substanțe provenind de la gunoaie depozitate în apropriere, să nu fie ușor
inundabil etc.
Terenul trebuie să fie drept, neted și să aibă o suprafață suficient de mare pentru a
permi te circulația vehiculelor, fiind cât mai apropiat de o șosea principală.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 8 Norme specifice de tehnica securității
muncii și protecția mediului
67
Așezarea va fi situată în apropierea unei ape curgătoare, care să asigure scurgerea apelor
de spălare. Încăperile trebuie să aibă lumină suficientă lăsând să pătrundă razele solare, care au
și acțiune dezinfectantă. Pentru aceasta, ferestrele se așeză cât mai sus, la 1…1,2 m deasupra
pardoselii, fiind prevăzute cu ochiuri de aerisire, care să permită o circulație intensă a aerului.
Vara, unele geamuri se î nlocuiesc cu site metalice, cea ce permite o bună aerisire,
împiedicând tot odată pătrunderea muștelor.
Deschiderea geamurilor in apropierea rampei nu este indicată întrucât permite
pătrunderea în sala a gazelor de la vehiculele de transport.
Aerul trebuie să fie proaspăt, curat, lipsit de mirosuri neplăcute, care se pot transmite
produselor.
Secțiile în care se produce multă căldură, umezeală sau gaze se amplasează la etajul
superior al clădirii, favorizându -se astfel ușoara îndepărtarea gazelor.
Pereții î ntreprinderii se construiesc din materiale izolante contra zgomotului, rezistente
la umezeală, rău conducătoare de căldură, împiedicându -se astfel formarea abundentă a apei de
condensare.
Pardoseala încăperilor nu trebuie să permită infiltrarea apei, să fi e înclinată (minimum
1…2%), pentru ușoara scurgere a apelor de spălare, și să fie rezistentă la acizi.
Fluxul tehnologic va fi astfel proiectat, întrucât produsele finite să nu se încrucișeze cu
materia primă sau cu subprodusele și nici ambalajelor curate cu cele murdare.
Pentru a se asigura manipularea igienică a cărnii și a derivatelor sale, este necesar în
primul rând o perfectă igienă corporală a personalului.
Legile sanitare prevăd ca personalul care lucrează în producție să fie obligat să se supună
unui examen medical la angajare și apoi periodic, în cursul activității.
Prin caracteristicile și compoziția lor, produsele și preparatele din carne sunt un mediu
prielnic pentru înmulțirea microorganismelor provocatoare de boli infecțioase.
Controlul sănăt ății muncitorilor se face în scopul descoperirii celor bolnavi, a
purtătorilor de agenți patogeni și luării intim a măsurilor pentru prevenirea răspândirii bolilor.
Pentru igiena corporală, întreprinderile sunt dotate cu spălătoare comune echipate cu
toate cele necesare. Înainte de începerea lucrului, muncitorul se spală pe mâini și îmbracă
hainele de protecție. Acestea au drept scop de a proteja produsele alimentare împotriva
infectărilor cu microbi provenind de pe hainele muncitorului.
Muncitorii sunt obl igați a purta bonete albe (basmale pentru femei), halat, șorț de pânză
și cizme de cauciuc. Echipamentul de protecție al bărbaților constă din bluză și pantaloni, în
locul halatului.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap. 8 Norme specifice de tehnica securității
muncii și protecția mediului
68
În laboratoarele unde se lucrează cu substanțe corozive, muncitorii poartă șorțuri de
piele, mânuși de cauciuc și ochelari de protecție.
Îmbrăcămintea de protecție nu se poartă în afara orelor de lucru.
Mâinile trebuie ținute într -o stare deosebită de curățenie. Unghiile trebuie tăiate scurt,
iar după fiecare repaus, mâin ile trebuie bine spălate cu apă și săpun și apoi clătite cu apă
clorurată 0,1%.
În fiecare secție se va găsi un dulap sanitar care va cuprinde strictul necesar pentru
primul ajutor : alcool, tinctură de iod, soluție de acid boric 1%, pansamente sterile, va tă, feșe,
vaselină boricată, alifie contra arsurilor, soluție saturată de bicarbonat de sodiu.
Ca măsuri generale, pentru toate secțiile, trebuie interzis ca în timpul funcționării
instalațiilor să se execute operații, ca :
• așezarea și scoaterea curelelor de transmisie ;
• scoaterea grilajelor de protecție ;
• controlul, repararea sau ungerea mecanismelor.
Instalația electrică va fi protejată împotriva acțiunii apei. Toate aparatele manevrate
electric vor fi prevăzute cu automate de protecție și vor fi izolat e prin legare la pământ, pentru
a nu crea electrocutarea muncitorilor.
În toate locurile periculoase se prevăd tăblițe indicatoare care să indice pericolul și
măsurile de prevedere care trebuie luate.
Măsurile tehnico – organizatorice sunt mult mai numeroa se decât cele indicate mai
înainte, ele referindu -și la fiecare utilaj în parte.
Nerespectarea măsurilor de tehnica securi tății și protecția muncii pot produce accidente
grave, responsabilitatea lor revenind atât celor care nu au respectat instrucțiunile de protecția
muncii, cât și conduc ătorilor din sectorul respectiv.

69

9. FIȘA TEHN OLOGICĂ PENTRU FABRICAREA TAMBURULUI DE
JUPUIRE
Arbori i netezi s e execută de obicei din semifabricat laminat, calibrat la rece, caz în care
nu mai este necesară operație de strunjire. Succesiunea operațiilor în cazul arborilor netezi din
oțel de îmbunătățire este:
Tabelul 9.1
Operați ile de prelucrare ale arborelui
Nr. crt. Denumirea operației
1 Centrare semifabricat pe bacurile strungului de prelucrat
2 Strunjire frontală
3 Centruire
4 Se întoarce piesa
5 Strunjire frontală
6 Centruire
7 Strunjire de degroșare(o jumătate de piesă)
8 Se întoarce piesa
9 Strunjire de degroșare( pe cealaltă jumătate)
10 Strunjire de finisare( jumătate de piesă)
11 Se întoarce piesa
12 Strunjire de finisare(pe cealaltă jumătate)
13 Piesa merge la o mașină de frezat
14 Se prelucrează canalul de pană
15 Merge către mașină de rectificat circulară
16 Se efectuează operația de rectificare

În cazul arborilor netezi de dimensiuni mai mari realizați din semifabricate forjate, se
va ava în vedere și operația de control final.

70
10. CALCUL ECONOMIC
A. Costul de producție al utilajului
• Costul materiilor prime, materialelor și a subansamblurilor :
𝐶𝑚=4000 𝑙𝑒𝑖.
• Costul energiei electrice consumate la fabricarea utilajului :
𝐶𝑒=1700 𝑙𝑒𝑖.
• Salariile operatorilor la fabricarea produsului :
𝐶𝑠=5000 𝑙𝑒𝑖.
• CAS pe salariile directe, CAS (22,5% din 𝑪𝒔):
CAS= 0,225* 𝐶𝑠lei = 0,225* 5000= 1125 lei .
• Contribuții la fondul de șomaj, 𝐶ș (5% din 𝐶𝑠):
𝐶ș=0,05* 𝐶𝑠= 0,05* 5000= 250 lei .
• Contribuții la fondul de sănătate, 𝐶𝐶𝐴𝑆𝑆𝑆 (7% din 𝐶𝑠):
𝐶𝐶𝐴𝑆𝑆𝑆 = 0,07* 𝐶𝑠= 0,07*5000= 350 lei .
• Cheltuieli de regie, 𝐶𝑅 (20…50% din 𝐶𝑠+𝐶𝐴𝑆 +𝐶ș+𝐶𝐶𝐴𝑆𝑆):
𝐶𝑅= 0,3 * (5000+1125+250+350)= 0,3*6725=2017,5 lei .
• Costul de producție al uti lajului (CP) :
CP= 𝐶𝑚+𝐶𝑒+𝐶𝑠+𝐶𝐴𝑆 +𝐶ș+𝐶𝐶𝐴𝑆𝑆𝑆 +𝐶𝑅=
4000+1700+5000+1125+250+350+217,5= 12642,5 lei .
B. PREȚUL DE PRODUCȚIE AL UTILAJULUI:
• Beneficiul întreprinderii care fabrică utilajul (10…30% din CP):
B = 0,10 · CP lei ;
B = 0,10 · 12642.5 lei ;
B = 1264.25 lei ;
• Prețul de producție al utilajului (CP + B):
PP = CP + B
PP = 12642.5+1264.25 ;
PP = 13906.75 lei ;

C. PREȚUL DE VÂNZARE AL UTILAJULUI:
• TVA pentru utilaj (24% din PP)

Țîntaru Loredana -Roxana Cap.10 Calcul economic
71
TVA = 0,24 · 13906.75 ;
TVA = 3337.62 lei ;
• Prețul de vânzare al utilajului (PP + TVA):
PV = PP + TVA ;
PV = 13906.75+3337.62;
PV = 17244.37 lei;

D. PREȚUL DE VÂNZARE CU AMĂNUNTUL AL UTILAJ ULUI:
• Adaosul comercial al comerciantului (10…30% din PV):
AC = 0,10 *17244.37;
AC = 1724.437 lei.
• Prețul de vânza re cu amănuntul (PVA):
PVA = PV + AC
PVA = 17244.37+1724.437;
PVA = 18968.807 lei.

E. CHELTUIELI CU EXPLOA TAREA ANUALĂ A UTILA JULUI:
• Salariile muncitorilor care deservesc utilajul (pe an):
S = 14400 RON;
• Cheltuieli anuale cu întreținerea utilajului ( CÎ):
CÎ = 15…25% din PVA lei ;
CÎ = 0, 15 ·18968.807 ;
CÎ = 2845.32 lei.

• Cheltuieli anuale cu repararea utilajului (CR):
CR = 15…25% din PVA lei ;
CR = 0,15 *18968.807 ;
CR = 2845.32 lei.
• Cheltuieli cu exploatarea utilajului (CE):
CE = S + CÎ + CR lei;
CE =14400+ 2845.32 + 2845.32;
CE = 20090.64 lei.

Țîntaru Loredana -Roxana Cap.10 Calcul economic
72
F. CHELTUIELI TOTALE AN UALE CU UTILAJUL:
• Cheltuielile totale anuale (CTA):
CTA = CA + CE lei;
CTA = 1264.587+ 20090.64;
CTA = 21355.227 lei .

G. CHELTUIELI DE AMORTIZARE
PVA = 18968.807 lei.
Consultantul estimează o durată de viață a instalației de 20 de ani, iar compania dorește
să vândă această instalație după primii 10 ani. Valoarea instalației peste 10 ani va fi de 12000,
iar rata anuală de creștere a prețurilor este de 1 %.
Cost achiziție= 18968.807 lei;
Valoarea reziduală= valoarea de piață actualizată în funcție de indicele de inflație=
12000 lei/(1+1%)^10= 10863.443 lei;
Valoarea amortizabilă= cost -valoarea reziduală=18968.807 -10863.443= 8105.364 lei;
Amortizare anuală = 8105.364/ 10 ani= 810.5364 lei
Durata de viață utilă= 10 ani.

73
11. CONCLUZII
• Mașina proiectată prezintă un avantaj substanțial față de variantele cu flux vertic al
ascendent deoarece nu există pericolul infec tării s tratului subcutanat de că tre suprafața
exterioară a pielii î n momentul desprinderii finale;
• Mașina proiectată are un gabarit mai mic decât cele cu flux vertical ascendent ;
• Unghiul de jupuire asigurat de că tre mașina proiectată este suficient de mic pentru a nu
provoca ruperea piel ii în curs de jupuire(10 -15 °);
• Se asigură un consum energetic mult mai scăzut datorită implementării moto –
reductorului de tip mecanism planetar;
• Capacitatea de lucru a instalației a crescut, putând fi folosită cu ușurință în abatoarele
din întreaga țară șu nu numai;
Această lucrare a avut menirea de a arată ș i demonstra unele tendințe si lini i generale
privind tematica dată . Un lucru este cert, în urma citirii acestei lucrări , putem afirma cu
certitudine ca industria alimentar ă are nevoie de o automatizare completă a întregului proces
tehnologic de prelucrare a cărnii și nu numai.
Astfel , sper că prin această lucrare am reușit să demonstrez pe cât este de importantă
problema dată , ce impact are ea asupra societății actuale , iar cel mai important lucru, cum poate
o societate prelucrătoare din industria alimentară, utiliza toate ace stea în interesele proprii, în
mod speci al în dezvoltarea sa.

74
BIBLIOGRAFIE
[1] http://bovinedecarne.ucoz.net/index/limousine/0 -32
[2] [3] http://www.krankykids.com/cows/mydailycow_2009/2009_october/20091014.html
[4] http://www.krankykids.com/cows/mydailycow_2010/2010_september/20100906.html
[5] https://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/12126 -montbeliard -o-rasa-de-vaci-
cu-mare -viitor -in-romania.html
[6] https://www.google.ro/search?tbm=isch&q=limousine++vache+&imgrc=XHHGFGN –
ElDqSM%3A&ei=m -JkWIzqHYyba7zXt7AO&emsg=NCSR&noj= 1
[7] http://bovinedecarne.ucoz.net/index/limousine/0 -32
[8]https://www.google.ro/search?q=charolaise+cow+wallpaper&espv=2&biw=1242&bih=58
0&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjgxYOvnZnRAhUGtBoKHaQ2C9IQ_AU
IBigB#q=vache+charolaise&tbm=isch&tbs=rimg:CRr95GDqZf8 –
IjhGh4qgcz2 BAV9bnZieIHCSuq6 –
DIr31oPhs2e827DYrI_1s1U2C1agDsUza2aj4YZ_1r6oz7OCwlIioSCUaHiqBzPYEBEW5z6
mTVpEkhKhIJX1udmJ4gcJIRy8BT7nY26TgqEgm6rr4MivfWgxE3DV17YlmIQioSCeGzZ7
zbsNisESiFWblqHIzxKhIJj –
zVTYLVqAMR3LKgvYOKJdkqEgmxTNrZqPhhnxFynaraIUoWNSoSCevqjPs4LCUiEeF1 –
M0ROEJK& imgrc=QS9ozL8pnrgJcM%3A
[9] https://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/868 -rasa-de-vaci-charolaise.html
[10] http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/macelarie/PRELUCRAREA –
CARCASELOR31.php
[11] Tehnologia cărnii și a subproduselor , Constantin Banu, Editura Dida ctică și Pedagogică,
București
[12] Mașini și instalații pentru prelucrarea produselor de origine animală , Vol. II, Carol
Csatlos, Editura Universității Transilvania Brașov
[13] https://www.google.co m/patents/US5632671
[14] https://www.google.com/patents/US6994618
[15] Instalații tehnologice în industria cărnii , V.I. Ivașov, Editura Moscova ,,Kolos” 2001
[16] http://qdonestop.en.made -in-china.com/product -list-1.html
[17] http://www.hatziioakimidis.gr/default.a sp?pid=2&la=2&ct=5&itm=202
[18] http://www.hatziioakimidis.gr/default.asp?pid=2&la=2&ct=11&itm=203
[19] http://www.hatziioakimidis.gr/default.asp?pid=2&la=2&ct=15&itm=201
[20] http://www.banss.de/en/#slaughtering -technology -cattle -dehiding/

75
[21] http://rosu.ro/stiri/wp -content/uploads/utilaje_abatorizare.pdf
[22] Proiectarea transmisiilor mecanice , Ioan Dan Filipoiu, Andrei Tudor, Editura Bren, 2006
[23] Bazele proiectării mașinilor , Radu Florea, Viorel Florea, Daniel Manolea, Editura
Universității ,,Lucian Blaga “ din Sibiu, 1999
[24] http://www.samcom.ro/principalele -cerinte -specifice -abatoar elor-din-romania/
[25] Reductoare cu roți dințate , I. Ștefănescu, I Crudu, D. Panțuru, L. Palaghian, Editura
didactică și pedagogică București, 1981
[26] Hidraulica mașinilor unelte , Aurel Oprean, Editura Didactică și Pedagogică București,
1968
[27] Catalog de elemente hidraulice tipizate , ing. Românca Izidor, Ministerul Industriei
construcțiilor de mașini grele
[28] Manualul inginerului mecanic , Vol III, Coordonatori. Prof. dr. doc. Șt. GH. Buzdugan,
ING. A. Andrian, Ing. V. Costinescu.

76
ANEXE
DESENUL DE ANSAMBLU ÎN TREI VEDERI

77

DESENELE SUBANSAMBLURILOR PRINCIPALE

78

DESENE DE EXECUȚIE

79