Cap 2 Si 3 Terminat [631773]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: CONTABILITATE ȘI
INFORMATIC Ă DE GESTIUNE
FORMA DE ÎNV ĂȚĂ MÂNT: IF

DECIZII FINANCIARE PE
BAZA BILAN ȚULUI CONTABIL

COORDONATOR ȘTIIN ȚIFIC
LECT. UNIV. DR. LAUREN ȚIU DROJ

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

CUPRINS

INTRODUCERE

CAP II. NO ȚIUNI CONCEPTUALE ALE BILAN ȚULUI CONTABIL

II.1. Defini ția și rolul bilan țului contabil
Conform dic ționarului contabilbilan țul este „un document contabil obligatoriu în care s e
înregistreaz ă toate elementele patrimoniale de activ și de pasiv, grupate în func ție de natura lor
economic ă.” 1
Ca efect al dublei reprezent ări a patrimoniului, între aceste elemente patrimoni ale de
activ și de pasiv se reg ăse ște o egalitate bilan țier ă.Astfel orice mijloc economic din activ are o
surs ă de provenien ță în pasiv și invers, și anume, orice surs ă din pasiv este generatoare unui
mijloc economic din activ. 2
Din punct de vedere juridic, cunoa ștem faptul c ă bilan țul sintetizeaz ă starea patrimonial ă.
Aceast ă stare patrimonial ăcuprinde totalitatea drepturilor și angajamentelor patrimoniale ale
întreprinderii. La rândul lor aceste drepturi patri moniale sunt formate din drepturi de proprietate,
cum ar fi bunurile materiale (terenuri, cl ădiri, stocuri) și bunurile nemateriale (brevete, licen țe,
mărci de fabric ă) și drepturile de crean ță , adic ă drepturi asupra ter ților (clien ți, debitori
diver și).Pe de alt ă parte cunoa ștem c ă starea patrimonial ă este dat ă și de angajamentele
patrimoniale care pot fi angajamente fa ță de proprietari (capitaluri proprii) și angajamente fa ță de
ter ți precum furmizorii și creditorii diver și (datorii). 3
În viziunea economic ă activul bilan țului este privit ca un ansamblu de întrebuin ță ri, pe
când pasivul bilan țului este privit ca un ansamblu de resurse care vor finan ța aceste întrebuin ță ri.
Ansamblul de întrebuin ță ri este format din toate bunurile utilizate de c ătre companii în scopuri
economice, bunuri ce devin mijloace imobilizate și mijloace circulante. Resursele se împart la
rândul lor în func ție de finan țarea utiliz ărilor, acestea devenind surse stabile atunci când
finan țeaz ă mijloacele imobilizate și surse ale activit ății curente atunci când finan țeaz ă mijloacele
circulante.Printre sursele stabile se reg ăsesc capitalul social, profitul și împrumuturile pe termen

1http://www.conta.ro/dictionar_cauta.php
2Carmen Scor țe, Diana Balaciu, M ărioara Belene și, coord. Victoria Bogdan, Bazele contabilit ății: repere teoretice și
abord ări practice, Editura Universit ății din Oradea, Oradea, 2013, pag. 114
3Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 33-34

lung, iar printre sursele activit ății curente se reg ăsesc creditele pe termen scurt și obliga țiile fa ță
de ter ți.
În viziunea financiar ă con ținutul bilan țului este orientat spre cunoa șterea firmei și m ăsura
în care aceasta este apt ă s ă-și achite datoriile fa ță de ter ți. Aici, activul este v ăzut sub aspectul
capacit ății de lichiditate, adic ă totalitatea mijloacelor folosite cu scopul achit ării datoriilor la
scaden ță , iar pasivul este v ăzut prin intermediul termenelor la care datoriile t rebuie achitate,
adic ă atunci când acestea se transform ă exigibile la plat ă.4

Prezentarea biln țului Elementele patrimoniului
– contabil ă ACTIV PASIV
– juridic ă Drepturi:
– de proprietate
– de crean ță Angajamente fa ță de:
– proprietari (capitaluri
proprii)
– ter ți (datorii)
– economic ă Utilizarea fondurilor încredin țate
întreprinderii
NEVOI Sursele fondurilor încredin țate
întreprinderii
RESURSE
– financiar ă Mijloace economice ordonate în
func ție de lichiditate Datorii ordonate în func ție de
exigibilitatea acestora

Figura nr. 2.1. Dubla reprezentare a patrimoniului
(Surs ă: Conf. univ. dr. Georgeta Vintil ă, GESTIUNEA FINANCIAR Ă A ÎNTREPRINDERII,
Edi ția a II-a, Editura Didactic ă și Pedagogoc ă, 1999, pag. 35)

II.2. Reflectarea situa ției patrimoniale a întreprinderii în cadrul bilan țului

4 Carmen Scor țe, Diana Balaciu, M ărioara Belene și, coord. Victoria Bogdan, Bazele contabilit ății: repere teoretice și
abord ări practice, Editura Universit ății din Oradea, Oradea, 2013, pag. 108-109.

II.2.1. Analiza structurii activului
Resursele controlate de unitatea economic ă, ca un rezultat al unor evenimente trecute
precum: ob ținerea de active prin achizi ție sau prin produc ție sau active primite prin dona ție și de
la care se a șteapt ă avantaje economice viitoare sunt definite sub no țiunea de active. Aceste
resurse se prezint ă sub forma unor elemente ce particip ă în mod energic în def ășurarea activit ății.
Modul de valorificare și gradul de lichiditate al activelor reprezint ă dou ă criterii
importante în func ție de care activele pot fi recunoscute și înregistrate în contabilitatea unei
societ ăți. Având în vedere aceste criterii, putem remarca e xisten ța a dou ă mari structuri de activ,
și anume activele imobilizate și activele circulante. 5
Activele imobilizate sunt formate din bunuri și valori de investi ții care au anumite
caracteristici precum: durata de utilizare mai mare de un an, particip ă la mai multe circuite
economice, nu sunt destinate comercializ ării. Generatoare de beneficii, aceste active imobil izate
trebuie evaluate la costul lor de achizi ție sau la costul lor de produc ție.
Activele imobilizate se împart în urm ătoarele categorii:

imobiliz ări necorporale, alc ătuite din: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare,
concesiuni, brevete, licen țe, m ărci comerciale, fond comercial, programe informatic e;

imobiliz ări corporale, alc ătuite din: terenuri, construc ții, echipament tehnologic, instala ții
tehnice, mijloace de transport, animale, planta ții;

imobiliz ări financiare, unde intr ă: ac țiunile de ținute la entit ățile afiliate,interesele de
participare, titlurile puse în echivalen ță , alte titluri imobilizate, crean țe imobilizate. 6
Cea de-a doua structur ă de activ o reprezint ă bunurile ce particip ă la procesul de
produc ție cu valoarea lor total ă. Sunt bunuri care se consum ă și care dau o valoare de utilitate
noului produs și care poart ă denumirea deactive circulante.Ele sunt bunuri ce a u o perioad ă de

5 Carmen Scor țe, Diana Balaciu, M ărioara Belene și, coord. Victoria Bogdan, Bazele contabilit ății: repere teoretice și
abord ări practice, Editura Universit ății din Oradea, Oradea, 2013, pag. 48-49;
6Carmen Scor țe, Diana Balaciu, M ărioara Belene și, coord. Victoria Bogdan, Bazele contabilit ății: repere teoretice și
abord ări practice, Editura Universit ății din Oradea, Oradea, 2013, pag. 49-55.

rota ție mai mic ă de un an.La rândul lor, aceste active circulante s e împart în urm ătoarele
categorii:

stocuri și produc ție în curs de execu ție, formate din: materii prime, materiale
consumabile, materiale de natura obiectelor de inve ntar, produse în curs de execu ție,
semifabricate, produse finite, m ărfuri, ambalaje, animale și p ăsări;

crean țe și valori în curs de decontare, formate din: crean țe comerciale, crean țe privind
capitalul subscris și nev ărsat și alte;

investi ții financiare pe termen scurt, din care fac parte: ac țiunile de ținute la entit ățile
afiliate, obliga țiuni emise și r ăscump ărate, alte investi ții pe termen scurt;

disponibilit ăți b ăne ști, alc ătuite din: disponibil în conturi la b ănci, numerar în casierie,
valori de încasat, acreditive, avansuri de trezorer ie și alte valori.7

II.2.2. Analiza structurii surselor de finan țare
„Pasivul reprezint ă sursa de finan țare a bunurilor economice, arat ă modul de apropiere și
de st ăpânire a activelor patrimoniale”8, și anume datoriile fa ță de ac ționari și datoriile fa ță de ter ți
externi.
Elementele de pasiv sunt împ ărțite în func ție de natura, provenien ța și exigibilitatea lor
în: datorii, provizioane pentru riscuri și cheltuieli, capital și rezerve.

a. Datoriile
Definim o datorie ca fiind „o obliga ție actual ă a întreprinderii ce decurge din evenimente
trecute și prin decontarea c ăreia se a șteapt ă s ă rezulte o ie șire de resurse care încorporeaz ă
beneficii economice.” 9

7 Carmen Scor țe, Diana Balaciu, M ărioara Belene și, coord. Victoria Bogdan, Bazele contabilit ății: repere teoretice și
abord ări practice, Editura Universit ății din Oradea, Oradea, 2013, pag. 55-61.
8Carmen Scor țe, Diana Balaciu, M ărioara Belene și, coord. Victoria Bogdan, Bazele contabilit ății: repere teoretice și
abord ări practice, Editura Universit ății din Oradea, Oradea, 2013,pag. 61
9Carmen Scor țe, Diana Balaciu, M ărioara Belene și, coord. Victoria Bogdan, Bazele contabilit ății: repere teoretice și
abord ări practice, Editura Universit ății din Oradea, Oradea, 2013, pag 62

Conform scaden ței stabilite, exist ă dou ă tipuri de datorii: curente și necurente. Datoriile
curente, numite și datorii pe termen scurt sunt obliga ții ce trebuie pl ătite într-un an de zile. Din
categoria datoriilor curente fac parte: datoriile c omerciale, datoriile fiscale, datoriile salariale,
datoriile sociale, datoriile fa ță de ac ționari sau asocia ți, creditele bancare pe termen scurt,
dobânzile aferente creditelor bancare pe termen scu rt și creditorii diver și. Datoriile necurente
sunt obliga țiile ce se pl ătesc într-o perioad ă mai mare de un an și mai sunt numite și datorii pe
termen lung. În cadrul datoriilor necurente sau fin anciare sunt incluse: împrumuturile din
emisiunea de obliga țiuni, creditele bancare pe termen mediu și lung, datoriile legate de
participa ții și datoriile privind concesiunile.

b. Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli
Profesorul Niculae Feleag ă define ște provizionul ca fiind „o datorie, o obliga ție a c ărei
mărime și a c ărei scaden ță sunt nesigure.” 10
Doamna profesor Mariana Farca ș afirm ă c ă „provizioanele, se constituie, de regul ă, la
încheierea exerci țiului financiar pentru acele elemente de patrimoniu a c ăror realizare sau plat ă
este incert ă, ori pentru cheltuieli care devin exigibile în per ioadele urm ătoare”, cum sunt:
 Litigiile, amenzile, penalit ățile, desp ăgubirile, daunele și alte datorii incerte;
 Cheltuieli legate de activitatea de service în peri oada de garan ție și alte cheltuieli privind
garan ția acordat ă clien ților;
 Ac țiuni de restructrare;
 Pensii și obliga ții similare;
 Impozite;
 Alte provizioane. 11

10 Liliana Feleag ă, Niculae Feleag ă, Contabilitate financiar ă. O abordare european ă și interna țional ă, Edi ția a 2-a rev,
Editura Economic ă, Bucure ști, 2007, pag. 228
11 Farca ș Mariana, Contabilitate financiar ă, Edi ția a 2-a rev. și ad ăug., Editura Universit ății din Oradea, 2011, pag.
95

Conform Standardelor interna ționale de raportare financiar ă, un provizion trebuie
recunoscut în cazul în care „o entitate are o oblig a ție actual ă generat ă de un eveniment trecut,
atunci când este probabil c ă vor fi necesare ie șiri de resurse pentru stingerea obliga ției și atunci
când poate fi realizat ă o estimare fiabil ă a valorii obliga ției.”12

c. Capitalul și rezervele
Capitalul propriu „se concretizeaz ă în interesul rezidual alac ționarilor în activele unei
întreprinderi dup ă deducerea tuturor datoriilor sale.” Totodat ă, capitalurile proprii reprezint ă
„finan țarea proprie a bunurilor economice aflate în circui tul economic al unit ăților
patrimoniale.” 13
Structura capitalului propriu este format ă din:
• capital social, format din capital subscris și nev ărsat, capital subscris și v ărsat;
• prime de capital, alc ătuite din prime de emisiune, prime de fuziune, prim e de aport, prime
de conversie a obliga țiunilor în ac țiuni;
• rezerve de capital, formate din rezerve legale, rez erve statutare;
• rezerve din reevaluare;
• rezultatul exerci țiului, care poate fi profit sau pierdere;
• rezultatul reportat, ce poate fi profit nerepartiza t sau pierdere neacoperit ă.

II.2.3.Analiza corela ției dintre FR, NFR și TN

Profesorul Mihai Toma afirm ă în cartea sa „Finan țe și gestiune financiar ă de
întreprindere” c ă „unul din obiectivele fundamentale ale analizei fi nanciare îl constituie

12 Funda ția Comitetului pentru Standardele Interna ționale de Contabilitate, Standardele interna ționale de raportare
financiar ă: IFRS: norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009, Ed i ția a 4-a, Editura,CECCAR, Bucure ști, 2009, pag
1956.
13 Carmen Scor țe, Diana Balaciu, M ărioara Belene și, coord. Victoria Bogdan, Bazele contabilit ății: repere teoretice
și abord ări practice, Editura Universit ății din Oradea, Oradea, 2013, pag. 65

dezvoltarea și folosirea unui ansamblu de instrumente, practici și norme, în scopul de a
caracteriza o gestiune financiar ă s ănătoas ă și echilibrat ă.”14
Echilibrul financiar se define ște ca fiind „acea stare c ăreia îi este caracteristic ă corelarea
stocurilor de mijloace cu cele de resurse și/sau a fluxurilor b ăne ști de intrare cu cele de ie șire,
atât în timp, cît și din punct de vedere al dimensiunii acestora.”15
Indicatorii principali utiliza ți în analiza echilibrului financiar sunt: fondul de rulment,
necesarul de fond de rulment și trezoreria net ă.

A. Fondul de rulment
Fondul de rulment, conform profesorului Gheorghe B ăile șteanu, este „un indicator
utilizat mult în analiza financiar ă, indicator ce serve ște la m ăsurarea condi țiilor echilibrului
financiar care rezult ă din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt și
exigibilitatea pasivelor pe termen scurt.” 16
Cunoa ștem faptul c ă exist ă mai multe forme de fond de rulment, precum: fond d e rulment
brut, fond de rulment net, fond de rulment propriu și fond de rulment str ăin. 17 În aceast ă lucrare
voi prezenta o form ă cu o importan ță mai mare și anume fondul de rulment net.
Fondul de rulment net,numit și fond de rulment permanent, reprezint ă „partea din
capitalul permanent care poate fi utilizat ă pentru finan țarea activelor circulante.”18
Atunci când capitalurile permanente sunt mai mari decât activele imobilizate nete rezult ă
un fond de rulment pozitiv, mai mare decât zero. În aceast ă situa ție putem vorbi despre realizarea
unui echilibru financiar pe termen lung.

14 Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finan țe și gestiune financiar ă de întreprindere, Edi ția a II-a, Editura Economic ă,
Bucure ști, 2003, pag. 385
15 http://econ.unitbv.ro/ed/pag-rom/idd/download/curs_ finante_IDD.pdf , pag, 14 consultat la data de 16.05.2017
16 Gheorghe B ăile șteanu, Diagnostic, risc și eficien ță în afaceri, Editura Mirton, Timi șoara, 1997, pag. 178
17 Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finan țe și gestiune financiar ă de întreprindere, Edi ția a II-a, Editura Economic ă,
Bucure ști, 2003, pag. 390
18 Gheorghe B ăile șteanu, Diagnostic, risc și eficien ță în afaceri, Editura Mirton, Timi șoara, 1997, pag. 179

În cazul în care fondul de rulment este negativ, rezult ă un dezechilibru financiar. Aceast ă
situa ție este declan șat ă de lichidit ățile poten țiale care nu acoper ă exigibilit ățile poten țiale,
existând astfel un pericol în activitatea desfa șurat ă de entitate. 19
Mai exist ă un caz, în care fondul de rulment este egal cu zer o. În aceast ă situa ție este
asigurat ă capacitatea de plat ă pe termen scurt dar echilibrul financiar este frag il. Acest echilibru
poate fi afectat de orice schimbare a lichidit ății activelor sau a exigibilit ății pasivelor. 20

B. Necesarul de fond de rulment
Nevoia de fond de rulment reprezint ă diferen ța dintre nevoile temporare și sursele
temporare. 21 Din categoria nevoilor temporare fac parte stocuri le, crean țele, investi țiile pe termen
scurt și cheltuielile în avans; iar din categoria surselor temporare fac parte datoriile pe termen
scurt și veniturile în avans.
În situa ția în care se constat ă c ă nevoia de fond de rulment este pozitiv ă, aceasta
semnific ă c ă exist ă un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare. Astfelaceast ă
situa ție reprezint ă un dezechilibru financiar pe termen scurt.
Pe de alt ă parte, nevoia de fond de rulment negativ ă reprezint ă un echilibru financiar pe
termen scurt, existând un surplus de surse temporar e, adic ă acestea sunt mai mari decât nevoile
temporare. Se manifest ă o astfel de situa ție în urma acceler ării rota ției activelor circulante și a
încas ărilor neîntârziate. 22

C. Trezoreria net ă
Conform profesorului Gheorghe B ăile șteanu trezoreria net ă „reflect ă imaginea
disponibililit ăților b ăne ști ap ărute din evolu ția curent ă a încas ărilor și a pl ăților.” Aceasta este

19 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 39-40
20 Gheorghe B ăile șteanu, Diagnostic, risc și eficien ță în afaceri, Editura Mirton, Timi șoara, 1997, pag. 180
21 Gheorghe B ăile șteanu, Diagnostic, risc și eficien ță în afaceri, Editura Mirton, Timi șoara, 1997, pag. 181
22 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 43-44

determinat ă de rezultatul ob ținut în urma diferen ței dintre fondul de rulment și nevoia de fond de
rulment. 23
În urma unei desf ășur ări eficiente a activi ății entit ății va rezulta o trezorerie net ă pozitiv ă
ceea ce duce la un echilibru financiar. Aceast ă situa ție este dat ă de fondul de rulment care este
mai mare decât nevoia de fond de rulment. În acest caz entitatea dispune de un surplus monetar
existent la sfâr șitul exerci țiului financiar. Totodat ă exist ă o posibilitate de finan țare a investi țiilor
cu disponibilit ățile b ăne ști existente în conturile bancare și în cas ă.
În cazul în care fondul de rulment este mai mic de cât nevoia de fond de rulment atunci
trezoreria net ă este negativ ă și se prezint ă un dezechilibru financiar. Altfel spus exist ă un deficit
monetar la sfâr șitul exerci țiului financiar. Aceast ă situa ție nu trebuie sa fie interpretat ă ca o
situa ție de faliment, chiar dac ă acest lucru arat ă o dependen ță financiar ă.24
Principalul obiectiv al opera țiunii trezoreriei, conform celor spuse de profesoru l
Gheorghe B ăile șteanu, este „asigurarea unui sold zero al acesteia, sold care nu antreneaz ă
nicicosturi de finan țare și nicide oportunitate.”25
Un indicator important desprins din evolu ția trezoreriei nete este cash-flow-ul. Acesta
reprezint ă o cre ștere a trezoreriei nete, rezultat ă din diferen ța dintre trezoreria net ă de la sfâr șitul
exerci țiului cu cea de la începutul exerci țiului (CF=TN 1-TN 0). Când acesta este pozitiv rezult ă o
cre ștere a puterii de finan țare a investi țiilor și o majorare a valorii posesiunii. 26

II.2.4.Analiza lichidit ății și solvabilit ății
Pentru efectuarea analizei lichidit ății și solvabilit ății este necesar calculul unor rate
financiare ce arat ă îndemânarea unei societ ăți de a-și achita obliga țiile financiare pe termen scurt.
Aceste rate fac compara ții între datoriile pe termen scurt și activele curente. 27

23 Gheorghe B ăile șteanu, Diagnostic, risc și eficien ță în afaceri, Editura Mirton, Timi șoara, 1997, pag. 182
24 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 44
25 Gheorghe B ăile șteanu, Diagnostic, risc și eficien ță în afaceri, Editura Mirton, Timi șoara, 1997, pag. 183
26 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 45
27 Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiz ă economico-financiar ă, Edi ția a II-a, Editura
Economic ă, Bucure ști, 2005, pag. 370

A. Lichiditatea
Autorii c ărții „Analiz ă economico-financiar ă” prezint ă lichiditatea sub dou ă forme, cea
de lichiditate extern ă și cea de lichiditate intern ă. Ei definesc lichiditatea extern ă ca fiind
„abilitatea unui activ de a fi transformat în bani rapid”, iar lichiditatea intern ă este definit ă ca
fiind „abilitatea unei întreprinderi de a- și onora la scaden ță obliga țiile de plat ă”. 28
Rata lichidit ății îns ă reprezint ă posibilitatea societ ății de a face fa ță angajamentelor luate
cu o scaden ță pe termen scurt. Aceste rate seîmpart în trei cate gorii:

rata lichidit ății generale sau curente;

rata lichidit ății rapide sau reduse;

rata lichidit ății imediate sau la vedere.29
Rata lichidit ății generale compar ă totalitatea activelor curente cu datoriile curente și se
calculeaz ă ca raport între activelecirculante și datoriile pe termen scurt. Este recomandat ca
aceast ă rat ă s ă se situeze între 1,5 și 2, nivel care reprezint ă o siguran ță pentru societate. În cazul
în care nivelul acestei rate este sub 1, aceasta re prezint ă o alert ă pentru societate și faptul c ă ea
nu dispune de trezorerie necesar ă pentru a achita datoriile pe termen scurt din acti vele circulante
pe care le de ține. 30
Rata lichidit ății reduse este exprimat ă a șa cum o prezint ă profesorul Gheorghe
Băile șteanu ca fiind „raportul între activele curente foa rte lichide medii și pasivele curente
exigibile medii”. Activele curente foarte lichide m edii sunt crean țele și disponibilit ățile b ăne ști,
iar pasivele exigibile medii sunt datoriile pe term en scurt. Este recomandat ă o valoare a acestei
rate situat ă între 0,8 și 1. O valoare sub 0,5 a acestei rate prezint ă o dificultate în cazul pl ăților
scadente. 31

28 Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiz ă economico-financiar ă, Edi ția a II-a, Editura
Economic ă, Bucure ști, 2005, pag. 369-370
29 Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finan țe și gestiune financiar ă de întreprindere, Edi ția a II-a, Editura Economic ă,
Bucure ști, 2003, pag. 391
30 Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiz ă economico-financiar ă, Edi ția a II-a, Editura
Economic ă, Bucure ști, 2005, pag. 370
31 Gheorghe B ăile șteanu, Diagnostic, risc și eficien ță în afaceri, Editura Mirton, Timi șoara, 1997, pag. 184

Rata lichidit ății imediate calculat ă ca raport între disponibilit ățile b ăne ști și datoriile pe
termn scurt arat ă posibilitatea societ ății de a pl ătii datoriile din banii pe care îi de ține în cas ă și în
conturile de la banc ă. Exist ă un nivel minim de 0,3 recomandat pentru aceast ă rat ă.32
Atunci când vrem s ă evalu ăm lichiditatea societ ății trebuie s ă ținem seama de mai multe
lucruri, cum ar fi, dup ă cele prezentate de Gheorghe B ăile șteanu: „gradul de vandabilitate al
stocurilor, crean țele nerecuperabile, rela ția dintre viteza e rota ție a creditului client și furnizor,
tendin ța lichidit ății în ultimii 4 ani”.33

B. Solvabilitatea
Conform Dic ționarului contabil solvabilitatea reprezint ă „situa ția în care se afl ă un
debitor care nu poate onora pl ățile datorate creditorilor la un moment dat”. 34
Rata solvabilit ăți generale reprezint ă gradul în care o societate poate face fa ță datoriilor și
se calculeaz ă ca raport între activul total și datoriile totale. Speciali știi recomand ă ca aceast ă rat ă
să fie minim 1,4. Faptul c ă aceast ă rat ă este mai mic ă decît 1 arat ă c ă societatea este
falimentar ă.35 Pe de alt ă parte, în situa ția în care acest indice este mai mare decât 3 exist ă un risc
foarte mic ca datoriile s ă nu fie pl ătite din activele de ținute de societate. 36

CAPITOLUL III. PRINCIPALELE DECIZII FINANCIARE

Cunoa ștem faptul c ă activitatea unei firme este desf ășurat ă înr-un mediu amplu, de aceea
deciziile financiare ale firmei sunt confruntate în tr-o mare gam ă de situa ții, ceea ce implic ă o
diversitate de decizii financiare grupate dup ă mai multe criterii. În func ție de natura activit ăților

32 Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiz ă economico-financiar ă, Edi ția a II-a, Editura
Economic ă, Bucure ști, 2005, pag. 371
33 Gheorghe B ăile șteanu, Diagnostic, risc și eficien ță în afaceri, Editura Mirton, Timi șoara, 1997, pag. 185
34 http://www.conta.ro/dictionar_cauta.php , consultat la data de 14.06.2017
35 Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiz ă economico-financiar ă, Edi ția a II-a, Editura
Economic ă, Bucure ști, 2005, pag. 372
36 Gheorghe B ăile șteanu, Diagnostic, risc și eficien ță în afaceri, Editura Mirton, Timi șoara, 1997, pag. 187

care genereaz ă fluxuri financiare, deciziile financiare pot fi de cizii de investi ții, decizii de
finan țare și decizii de repartizare a profitului.
Deciziile de investi ții sunt decizii cu influen ță direct ă asupra structurii activelor
întreprinderii, asupra gradului lor de lichiditate. Totodat ă acestea presupune alegerea între
investi ții interne sau investi ții externe.
Deciziile de finan țare sun decizii care determin ă structura pasivului și exercit ă modific ări
în gradul de exigibilitate al pasivelor și în costul capitalului, presupunând alegerea între sursele
proprii sau cele împrumutate.
Deciziile de repartizare a profitului sunt decizii care influen țeaz ă modalit ățile de
repartizare a dividendelor, exercitând implica ții directe asupra investi țiilor și autofinan ță rii
întreprinderii, astfel existând op țiunea între distribuire sau reinvestire. 37

III.1. Decizia de investire

Decizia de investire este una dintre cele mai impo rtante decizii luate la nivelul
managementului firmei.
Potrivit dic ționarului explicativ „investi ția presupune alocarea de resurse în scopul
ob ținerii în viitor a unor venituri sau a altor efecte utile. Investi ția poate fi concretizat ă în
achizi ționarea bunurilor de capital în vederea producerii de bunuri și servicii pentru consum
viitor sau în cump ărarea de titluri de valoare în scopul exclusiv de p rofit.”38 Astfel trebuie s ă
cunoa ștem faptul c ă în urma oric ărei investi ții f ăcute trebuie s ă se deruleze o activitate rentabil ă.
În procesul decizional exist ă 4 indicatori principali de apreciere a eficien ței investi țiilor,
și anume: termenul mediu de recuperare, valoarea act ual ă net ă, indicele de profitabilitate și rata
intern ă de rentabilitate. 39

37 http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/ 39.pdf , consultat la data de 22.02.2017
38 https://dexonline.ro/definitie/investi%C8%9Bie , consultat la data de 17.02.2017
39 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pg. 357-359

1. Georgeta Vintil ă define ște termenul mediu de recuperare ca fiind„intervalul de timp
necesar pentru recuperarea capitalului investit pri n intr ările nete de trezorerie medii anuale
actualizate.”40
Termenul mediu de recuperare reprezint ă o metod ă simpl ă de luare a deciziei de
investi ție care evalueaz ă riscurile. Prin aceasta metod ă se urm ăre ște ca termenul de recuperare s ă
fie mai mic decât durata de via ță a investi ției, astfel va fi mai mic și riscul și va fi asigurat ă
solvabilitatea proiectului de investi ții.
2. Valoarea actual ă net ă sau fluxul net de trezorerie actualizat reprezint ă surplusul de
capital rezultat la încheierea duratei de viat ă a investi ției și se determin ă ca diferen ță între
fluxurile de trezorerie viitoare și actualizate și rata dobânzii de pia ță , respectiv valoarea lor
actual ă, pe de o parte și capitalul pe de alt ă parte. Cu cât veniturile actualizate vor fi mai ma ri
decât capitalurile investite, cu atât va fi mai efi cient proiectul de investi ții.
3. Indicele de profitabilitate exprim ă rentabilitatea relativ ă a investi ției pe întreaga durat ă
de via ță a acesteia, respectiv „valoarea actualizat ă net ă scontat ă pentru o cheltuial ă ini țial ă de
investi ție egal ă cu unu” conform defini ției date de Georgeta Vintil ă.41
4. Rata intern ă de rentabilitate este definit ă de autoarea c ărții „Gestiunea financiar ă a
întreprinderii” ca fiind„rata de actualizare a flux urilor viitoare de trezorerie pentru care valoarea
actual ă net ă este egal ă cu zero” sau altfel spus, „este acea rat ă de actualizare pentru care valoarea
actualizat ă a costurilor este egal ă cu valoarea actualizat ă a veniturilor, iar profiturile viitoare
actualizate sunt zero.”42

III.2. Decizia de finan țare

40 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pg. 357
41 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 359
42 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 359

În cazul deciziei de finan țare, întreprinderea poate alege între sursele propr ii de capital și
cele împrumutate. Când întreprinderea este pus ă în fa ța alegerii unei surse de finan țare, ea face
aceasta dup ă un criteriu de selec ție. Acest criteriu este costul procur ării capitalurilor în care se
urm ăre ște reducerea costului mediu ponderat al acestuia. 43
Exist ă trei mari categorii de surse de finan țare, și anume: surse proprii, surse împrumutate
și costul capitalurilor.

III.2.1. Sursele proprii
Sursele proprii de finan țare se împart în dou ă mari categorii: surse proprii interne și surse
proprii externe. Din categoria surselor proprii int erne de finan țare fac parte autofinan țarea și
vânzarea de active fizice și financiare, iar din categoria surselor proprii ex terne de finan țare fac
parte aporturile noi de capital și subven țiile de la bugetul statului.
Autofinan țarea este considerat ă în literatura de specialitate cea mai eficient ăsolu ție de
finan țare a nevoilor permanente. Aceasta reprezint ă acumularea de capital, acumulare produs ă în
cursul exerci țiului contabil încheiat, având la baz ă capacitatea de autofinan țare disponibil ă dup ă
achitarea dividendelor. Astfel autofinan țarea reprezint ă diferen ța dintre capacitatea de
autofinan țare și dividendele pl ătite. Autofinan țarea este o metod ă de baz ă în constituirea
fondurilor, dar în condi țiile unei dezvolt ări de dimensiuni mai mari a întreprinderii, ea devi ne
insuficient ă. În acest caz se apeleaz ă la surse externe de capital precum: surse proprii, surse
împrumutate și surse închiriate.44
Majorarea capitalului social prin aporturile noi de capital în numerar reprezint ă o ac țiune
de finan țare direct ă fiindc ă aduce lichidit ăți suplimentareîntreprinderii. Aceste major ări sunt
efectuate prin majorarea valorii nominale a ac țiunilor vechi sau prin emisiunea de noi ac țiuni la o
valoare majorat ă conform valorii bursiere a vechilor ac țiuni. Prin majorarea valorii nominale a

43 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 379
44 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 379

vechilor ac țiuni rezult ă o valoare nominal ă nou ă, stabilit ă ca sum ă dintre valoarea nominal ă
veche și aportul suplimentar de la vechii ac ționari.45

III.2.2. Sursele împrumutate
Împrumuturile obligatare reprezint ă o form ă a creditului pe termen lung, constând în
emisiunea și vânzarea în public a obliga țiunilor, având un pre ț de cump ărare mai mic decât
subscrierile la capitalul social. În acest caz obli ga țiunile nu ofer ă de țin ătorului nicio putere de
decizie în companie, de aceea nici nu poate benefic ia de cre șterea companiei, precum în cazul
ac țiunilor. 46
Exist ă patru mari caracteristici principale ale împrumutu lui obligatar.Conform autoarei
Georgeta Vintil ă, acestea sunt prezentate în cartea sa ca fiind urm ătoarele:
• mărimea împrumutului obligatar (m ărime stabilit ă de c ătre întreprindere în func ție de
necesit ățile de finan țare ale investi țiilor);
• valoarea de emisiune (valoare pl ătit ă de c ătre persoanele care subscriu la obliga țiuni în
momentul emiterii lor);
• mărimea dobânzii (m ărime legat ă de rata dobânzii și pl ătibil ă în fiecare an la o dat ă
stabilit ă);
• durata de via ță a împrumutului (timpul cuprins între data emiterii și data ramburs ării) și
modalitatea de rambursare. 47

III.2.3. Costul capitalurilor
Georgeta Vintil ă prezint ă costul finan ță rii ca fiind„unul dintre criteriile de evaluare a r atei
de actualizare necesar ă selec ției investi țiilor. În cazul în care costul resurselor ce sunt u tilizate
pentru finan țare sunt mai mari decât rentabilitatea, atunci nu e ste recomandat ă investirea într-un

45 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag.380
46 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 389
47 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 390

proiect. Acest cost, numit costul capitalului, repr ezint ă costul mediu ponderat al diferitelor surse
de finan țare aflate la dispozi ția întreprinderii.”48

III.3. Decizia de repartizare a profitului

Politica de dividend este determinat ă de deciziile privind repartizarea profitului net a l
societ ății. Deciziile de distribuire a profitului vizeaz ă op țiunile întreprinderii între reinvestirea
par țial ă sau integral ă a profitului net și distribuirea profitului net sub form ă de dividende c ătre
ac ționari. Astfel, reinvestirea profitului reprezint ă o surs ă semnificativ ă de autofinan țare a
investi țiilor, iar distribuirea dividendelor constituie rem unerarea ac ționarilor pentru capitalurile
lor proprii. 49
Gabriela Anghelache și Georgeta Vintil ă, autoare al articolului „Politica de dividend”
ap ărut în revista Finan țe, Credit, Contabilitate, definesc politica de divi dend ca fiind „ansamblul
deciziilor și tehnicilor folosite pentru determinarea nivelului dividendelor ce pot fi distribuite
ac ționarilor.”50
Conform Dic ționarului Explicativ Școlar „dividendul este o parte din profitul unei
societ ăți pe ac țiuni care revine fiec ărui ac ționar la sfâr șitul fiec ărui exerci țiu financiar, în raport
cu ac țiunile pe care le posed ă.”51
Conform Dic ționarului Contabil „dividendul este un înscris, un titlu de valoare, care
reprezint ă o cot ă fix ă, stabilit ă dinainte, din capitalul unei societ ăți pe ac țiuni și care da
posesorului ei dreptul de a participa cu vot delibe rativ la adun ările generale ale ac ționarilor
societ ății, de a participa la administrarea și controlul societ ății și de aparticipa la împ ărțirea
rezultatelor financiare ale societ ății propor țional cu valoarea ac țiunilor ce le posed ă.”52

48 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 406
49 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 427
50 Anghelache G., Vintil ă G., Politica de dividend, Revista Finan țe, Credit, Contabilitate, Nr. 1-2/1996, Bucure ști
51 https://dexonline.ro/definitie/dividend , consultat la data de 23.04.2017
52 http://www.conta.ro/dictionar_cauta.php , consultat la data de 23.04.2017

În situa ția în care o societate distribuie dividende ac ționarilor ordinari, acestea pot fi
distribuite sub forma dividendului în numerar sau s ub forma dividendului în ac țiuni. Dividendele
în ac țiuni sunt distribuite ca procent la num ărul ac țiunilor de ținute de un ac ționar și sunt pl ătite
atunci când o societate înregistreaz ă profit dar dore ște s ă-și conserve lichidit ățile. Aceste
dividende în ac țiuni prezint ă avantaje atât pentru investitori (nu sunt supuse i mediat impozit ării,
cre ște num ărul de ac țiuni de ținute de respectivii investitori), cât și pentru societate (cost extrem
de redus, cre ște capitalul social, f ără niciun cost suplimentar). 53
Rata de distribuire și rata de cre ștere a dividendului sunt doi parametri urm ări ți și
necesari în efectuarea analizei unei politici de di vidend. Rata de distribuire este determinat ă ca
fiind raportul dintre dividende și profitul net, iar rata de cre ștere a dividendului este determinat ă
ca fiind raportul dintre dividende și num ărul de ac țiuni.
O politic ă de distribuire este considerat ă sc ăzut ă atunci când rata de distribuire nu
dep ășește 20% și este considerat ă puternic ă atunci când rata de distribuire este peste 60%. As tfel
rata de distribuire se situeaz ă între 35% și 45%, iar în func ție de aceast ă rat ă conduc ătorii
întreprinderii î și fixeaz ă un anumit obiectiv în vederea distribuirii unui an umit procent din
profitul întreprinderii. 54
Exist ă dou ă modalit ăți de distribuire a dividendelor. Una din modalit ăți o reprezint ă
vărs ămintele asupra dividendelor, ce constau în v ărsarea în prealabil a unei p ărți din dividendele
ce urmeaz ă a fi încasate. Aceste v ărs ăminte reprezint ă între jum ătate și un sfert din dividendul
anual, fiind pl ătit la finele anului sau în prima lun ă a anului urm ător. Cea de-a doua modalitate o
constituie plata dividendelor în ac țiuni, ceea ce înseamn ă c ă societ ățile pe ac țiuni pot oferi
ac ționarilor s ăi ac țiuni noi în contul dividendelor care li se cuvin. A ceast ă posibilitate nu
reprezint ă un avantaj specific ac ționarilor, doar în cazul în care ei pot reinvesti d ividendele lor
fără alte cheltuieli suplimentare. Totodat ă ac ționarii care accept ă s ă fie remunera ți trebuie s ă
pl ăteasc ă un impozit chiar dac ă nu dispun de niciun fel de lichidit ăți. Pe de alt ă parte, pentru

53 Prof.univ.dr.Diana Sab ău-Popa, Suport de curs – Pie țe de capital
54 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 426

societate, plata dividendelor în ac țiuni va conduce la o distribuire a dividendelor pri n p ăstrarea
fondurilor corespunz ătoare. 55

„”
„”
„”

BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache G., Vintil ă G., Politica de dividend, Revista Finan țe, Credit, Contabilitate, Nr.
1-2/1996, Bucure ști
2. Carmen Scor țe, Diana Balaciu, M ărioara Belene și, coord. Victoria Bogdan, Bazele
contabilit ății: repere teoretice și abord ări practice, Editura Universit ății din Oradea, Oradea,
2013
3. Farca ș Mariana, Contabilitate financiar ă, Edi ția a 2-a rev. și ad ăug., Editura Universit ății
din Oradea, 2011
4. Funda ția Comitetului pentru Standardele Interna ționale de Contabilitate, Standardele
interna ționale de raportare financiar ă: IFRS: norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009, Ed i ția
a 4-a, Editura,CECCAR, Bucure ști, 2009

55 Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A. 2010,
pag. 428-429.

5. Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a II-a, Editura Didactic ă și
Pedagogoc ă, 1999
6. Georgeta Vintil ă, Gestiunea financiar ă a întreprinderii, Edi ția a-V-a, Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, R.A. 2010
7. Gheorghe B ăile șteanu, Diagnostic, risc și eficien ță în afaceri, Editura Mirton, Timi șoara,
1997
8. Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiz ă economico-financiar ă,
Edi ția a II-a, Editura Economic ă, Bucure ști, 2005
9. Liliana Feleag ă, Niculae Feleag ă, Contabilitate financiar ă. O abordare european ă și
interna țional ă, Edi ția a 2-a rev, Editura Economic ă, Bucure ști, 2007
10. Mihai Toma, Felicia Alexandru, Finan țe și gestiune financiar ă de întreprindere, Edi ția a II-
a, Editura Economic ă, Bucure ști, 2003
11. Diana Sab ău-Popa, Suport de curs – Pie țe de capital

12. http://www.conta.ro/dictionar_cauta.php
13. https://dexonline.ro/definitie/investi%C8%9Bie
14. http://econ.unitbv.ro/ed/pag-rom/idd/download/curs_ finante_IDD.pdf
15. http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/ 39.pdf
16. http://econ.unitbv.ro/ed/pag-rom/idd/download/curs_ finante_IDD.pdf