Cap. 2. Fundamentarea teoretică ș i documentarea bibliografică pentru tema propusă … … 2 [615957]

1
Cuprins

Cap. 1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2
Cap. 2. Fundamentarea teoretică ș i documentarea bibliografică pentru tema propusă ………………………….. ………… 2
2.1. Concept aplicație web ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …2
2.2. Limbaje utilizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 3
2.2.1. PHP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
2.2.2. SQL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
2.2.3. HTML ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
2.2.4. CSS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
2.3. Programe utilizate pentru implementarea proiectului ………………………….. ………………………….. …………….. 7
2.3.1. Notepad++ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
2.3.2. UwAmp ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 7
Cap. 3. Descrierea aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..8
Cap. 4. Proiectarea aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 12
4.1. Fișierele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
4.2. Baza de date ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 13
Cap. 5. Implementarea aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
5.1. Informații și acces ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 14
5.2. Aplicarea testului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 15
5.3. Administrarea testului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 17
Cap. 6. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 20
6.1. An aliza SWOT a aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 20
6.2. În loc de încheiere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 21
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
Tabela de figuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 22
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 23

2
Cap. 1. Introducere

Prezenta lucrare descrie implementarea unei aplicații web de creare și administrare a unui test
cu 4 răspunsuri posibile, dintre care unul singur este corect, care returnează la final scorul obținut
(numărul de răspunsuri corecte).
Deși ar putea avea aplicabilitate în mai multe domenii, acest proiect se adresează mai ales
mediului școlar, punând la dispoziția profesorilor un instrument de lucru ușor de utilizat chiar și pentru
cei care au cunoștințe minimale de utilizare a calculatorul ui. Deasemenea timpul acordat evaluării
scade foarte mult față de testarea clasică, iar subiectivitatea notării este eliminată.
Am ales domeniul aplicațiilor web deoarece este cel mai la îndemâna utilizatorilor și oferă o
largă accesibilitate fără a depind e de configurația sistemelor pe care rulează. O aplicație web este un
program software care rulează pe un server web. Spre deosebire de aplicațiile desktop tradiționale, care
sunt lansate de sistemul de operare, aplicațiile web sunt accesate prin intermedi ul unui web browser. Pe
lângă avantajele enumerate mai sus, acest tip de aplicații nu necesită variante diferite pentru fiecare
platformă, iar în cazul modificărilor sau îmbunătățirilor ulterioare, dezvoltatorul le va executa direct pe
server , nefiind nece sară nicio intervenție din partea utilizatorului. Ca și dezavantaje ar fi de precizat
faptul că aplicațiile web au acces limitat la resursele sistemului, cum ar fi procesorul sau memoria și
depind în totalitate de browser: o eroare a acestuia poate duce la pierderea datelor nesalvate și anumite
update -uri ar putea cauza incompatibilități cu aplicația.

Cap. 2. Fundamentarea teoretică și documentarea bibliografică pentru tema propusă
2.1. Concept aplicație web

O aplicație Web este în general găzduită de un server (un alt calculator decât cel folosit de
utilizator) și este o aplicație accesibilă dintr -un program de navigare („Browser Web”), ambele
conectate în rețeaua Internet. Comunicația dintre aplicația din server si programele de navigare
(Internet Explo rer, Opera, Chrome, Mozilla FireFox, etc.) se realizează cu ajutorul protocolului HTTP
și limbajului HTML.

(1)Figura 1 – Conceptul Client -Server

3
Serverul web este un program care are responsabilitat ea de a accepta și interpreta o cerere de
tip HTTP ( HyperText Transfer Protocol) , de la un client și de a oferi un răspuns sub formă de pagini
web care conțin documente HTML. Conținutul unui răspuns era la început static (adică stocat în fișiere
de pe cal culatorul -server) , iar mai apoi dinamic (date adăugate de server și rezultate din prelucrări
și/sau din baze de date folosite de server).

(1)Figura 2 – Arhitectura unei aplicații web
În figura anteri oară este reprezentată arhitectura web, unde în mod obișnuit această arhitectură
separă o aplicație în 3 nivele de bază. Primul nivel se referă la partea de prezentare constituită dintr -o
interfața grafică ce asigură interacțiunea dintre utilizator și apli cație, cel de -al doilea nivel reprezintă
instrumentul de generare al codului (algoritmi), iar ultimul nivel numit și nivelul datelor conține baza
de date .
Principiul fundamental al spațiului World Wide Web îl reprezintă principiul comunicării, pe
care dea ltfel se bazează orice rețea de calculatoare.
2.2. Limbaje utilizate
2.2.1 . PHP

PHP (acronim recursiv pentru PHP: Hypertext Preprocessor ) este un limbaj de scripting ce
permite modificarea paginilor web înainte ca acestea să fie transmise de server cătr e browserele
utilizatorilor. PHP poate insera text într -un fișier HTML deja definit, poate defini un fișier HTML de la
zero, poate să afișeze o imagine sau să redirecționeze utilizatorul către altă pagină. Atunci când
realizează acest proces PHP poate cons ulta baze de date, fișiere externe sau orice altă resursă, poate
trimite email -uri sau executa comenzi ale sistemului de operare.
Datorită faptului că PHP se concentrează în special pe partea de scriptare a serverului, poate
realiza același lucru ca și un program CGI. CGI poate trimite/ primi cookies, colectează date, generează
conținut în mod dinamic, PHP realizează toate aceste lucruri plus multe altele.

4
Modul în care PHP modifica/definește o pagina ce va fi afișată de browser este prin
instrucțiunile sc rise de programator și delimitate de php „<?php” și „?>” . Astfel, orice se află intre
aceste etichete va fi executat de interpretorul PHP și înlocuit cu rezultatul execuției. Ce este în afara lor
rămâne neschimbat și este transmis către browser.
Scripturi le PHP pot fi încorporate și în fișiere cu cod HTML, ca în următorul exemplu (dar
salvate cu extensia ".php"):

(2) Figur a 3 – Exemplu de script PHP încorporat în cod HTML

Preluarea datelor trimise c ătre server se face prin intermediul metodei POST, și anume cu
ajutorul vectorului predefinit $_POST[’nume_câmp_din_formular’]. Analog, dacă datele ar fi trimise
către serv er prin intermediul metodei GET , preluarea lor se face prin in termediul vectorului predefinit
$_GET[’nume_câmp_formular]. Interpretorul PHP acționează ca o componentă adițională, care este
„apelat ă”ori de câte ori o pagină PHP este accesată, procesând codul sursa din pagin ă, după care
transmite rezultatul înapoi la web -server, ajungând î n final în browserele utilizatorilor.

(3)Figur a 4 – Schema de funcționare a unui server web

5
2.2.2 . SQL

(4)SQL (de la numele englez Structured Query Language – limbaj de interogare structurat – care
se pronunță [es kiu el]) este un limbaj de programare specific pentru manipularea datelor în sistemele
de manipulare a bazelor de date relaționale (RDBMS), iar la origine este un limbaj bazat pe algebra
relațională.
(5)Caracteristicile limbajului SQL:
 Crearea bazelor de date și a structurilor pentru relații;
 Efectuarea de operații elementare de gestiune a datelor, precum și inserarea, modificarea
și ștergerea acestora din cadrul relațiilor;
 Efectua rea interogărilor în scopul transformării datelor brute în informații;
 Structura comenzilor și sintaxa acestora este relativ simplă și ușor de învățat;
 Limbajul este portabil, – respectă un standard recunoscut astfel încât să se poată utiliza
aceeași struc tură și sintaxă a comenzii la trecerea de la un SGBD (sistem de gestionare a
bazelor de date) la altul.
SQL prezintă două componente principale:
– un limbaj de definire a datelor utilizat pentru definirea structurii bazei de date și
– un limbaj de manipu lare a datelor pentru regăsirea și reactualizarea datelor.
Standardul SQL nu conține comenzi de control și poate fi utilizat fie interactiv, prin
introducerea instrucțiunilor de la un terminal, fie prin intgrarea instrucțiunilor într -un limbaj
procedural.

2.2.3 . HTML

(6)HTML (HyperText Markup Language ) este o formă de marcare orientată către prezentarea
documentelor text pe o singura pagină, utilizând un software de redare specializat, numit agent
utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizează
mijloacele prin care conținutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate și indicații
de redare. Indicațiile de redare pot varia de la decorațiuni minore ale textului, c um ar fi specificarea
faptului că un anumit cuvânt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie introdusă, până la scripturi
sofisticate, hărți de imagini și formulare. Metadatele pot include informații despre titlul și autorul
documentului, informații struc turale despre cum este împărțit documentul în diferite segmente,
paragrafe, liste, titluri etc. și informații cruciale care permit ca documentul să poată fi legat de alte
documente pentru a forma astfel hiperlink -uri (sau web-ul).
Definitorii pentru limbajul HTML sunt etichetele (tag -uri), cu ajutorul carora sunt definite atât
zonele (head, body) cât și elementele (form, input, t extarea, select) dintr -o pagină. Aceste etichete sunt
pereche, una de deschidere („<tag>”) și alta de închidere („</tag>”), iar navigatorul web (browserul)
interpretează aceste etichete afișând rezultatul pe ecran.

6

Figura 5 – Exemplu de cod HTML
2.2.4 . CSS

(7)Limbajul HTML este orientat în special spre definirea conținutului unui document online, și
mai puțin spre formatarea acestuia. Există unele modalități de stilizare a conținutului unui fișier HT ML
(utilizarea paragrafelor, utilizarea atributelor fonturilor, a backgroundurilor, etc.) dar acestea
îngreunează manipularea fișierelor HTML deoarece comasează datele cu elementele stilistice (lucru
vizibil mai ales pentru proiecte mari). Propunerea W3C e ste de a separa partea de design de cea de
date. Astfel, elementele ce definesc formatarea paginii (aspect, așezare în pagină) sunt stocate într -un
fișier CSS separat, ușor de accesat dacă este nevoie (cu extensia .css).
CSS este un limbaj (style language ) care defineș te formatul ("layout -ul") pentru documentele
HTML. CSS acoperă culori, font -uri, margini (borders), linii, in ălțime, l ățime, imagini de fundal,
poziții avansate si multe alte op țiuni. (7)Un fișier va conține un se t de instrucțiuni CSS. Fiecare
instrucțiune este alcătuită dintr -un selector și un bloc de declarații. Selectorul indică (selectează) ce
element se dorește a fi formatat, proprietățile indică care sunt caracteristicile ce vor fi modificate (în ce
valoare). Toate ele mentele HTML de acel ti p vor fi afectate de respectiva instrucțiune CSS.
Dacă se dorește introducerea unor explicații/comentarii, acest lucru se poate face cu ajutorul
tagurilor /* … */. Comentariile sunt multilinie.

7

Figura 6 – Exemplu de cod CSS

2.3. Programe utilizate pentru implementarea proiectului

2.3.1 . Notepad++

Notepad ++ este o aplicație open source pentru Windows asemănătoare notepadului , dar cu
sintaxe de editare și evidențiere în diverse tipuri de limba je de programare ca C, C++, Java, HTML,
PHP, ASP, VB, VBS, SQL și altele.
(8)Caracteristici:
 Evidențiere sintaxă;
 Evidențiere sintaxă definită de utilizator;
 Căutare și înlocuire cuvinte sau expresii în toate documentele deschi se;
 Interfață grafică configurabilă;
 Autocompletare: cuvinte, funcții, sugestii parametri funcții;
 Suportă deschiderea mai multor documente în tab -uri diferite;
 WYSIWYG – tipărire color a documentelor;
 Mărire/micșorare;
 Suport limbaje multiple;
 Înregistrar e/redare macrocomenzi.

2.3.2 . UwAmp

Este o platformă (stivă) WAMP (Windows, Apache, MySQL, PHP) care conține:

8
 Un server web – Apache;
 Un sistem de gestiune a bazelor de date –
MySQL;
 Un interpretor PHP;
 Un instrument de management al bazelor
de date – phpMyAdmin.
Programul este gratuit și nu necesită instalare.
Poate fi utilizat pentru crearea și gestionarea unei baze de
date și pentru rularea unei aplicații web pe un server local
sau pe internet. Este foarte util pentru testarea aplicațiilor
web înaint e de a fi publicate , dar și pentru rularea acestora
într-o rețea locală.
Din interfață, utilizatorul are acces la serverele
Apache și MySQL, la aplicațiile salvate în directorul
„www” (deschise în navigator – „Browser www” sau la
fișierele aplicațiilor – „Folder www”), precum și la
aplicația PHPMyAdmin pentru a administra bazele de
date.

Cap. 3 . Descrierea aplicației

Aplicația web de testare a cunoștințelor poate fi utilizată pentru a crea un test cu întrebări cu
patru variante de răspuns (un singur răsp uns este corect) și rularea acestui test cu afișarea la final a
scorului obținut (fiecare raspuns corect valorează un punct).
Pagina de întâmpinare conține 2 cadre – meniul și descrierea:

Figura 8 – Pagina de întâmpinare
Figura 7 – Interfața UwAmp

9
Accesând butonul „Elev” sau link -ul din descriere, utilizatorul are acces la pagina de start a
testului:

Figura 9 – Pagina de start
Această pagină conține informații despre tipul de test, numărul de întrebări și timpul alocat
(orientati v – 30 de secunde pentru fiecare intrebare, dar nemonitorizat). Accesarea butonului „Start
test” determină afișarea primei întrebări și a celor patru răspunsuri marcate prin butoane radio. După
selectarea unui răspuns (nu este obligatorie) se trece la urmă toarea întrebare cu ajutorul butonului
corespunzător:

Figura 10 – Desfășurarea testului
Când se ajunge la ultima întrebare, butonul „Întrebarea următoare” va încărca o pagină care
afișează rezultatul obținut și oferă psibilitatea de a reface testul sau de a reveni la pagina de
întâmpinare :

Figura 11 – Afișarea scorului

10
Pentru administrare se accesează butonul „Profesor”, care are drept rezultat afișarea în cadrul al
doilea a formula rului de logare. Se introduc numele de utilizator („profesor”) și parola („admin”) și se
obține accesul la meniul de administrare, așa cum se poate vedea în imaginile următoare:

Figur a 12 Pagina de logare

Figura 13 – Meniul contului Profesor
Așa cum se observă în figura 13, partea de administrare permite adăugarea de întrebări (cu
răspunsurile aferente), modificarea acestora, ștergerea unei întrebări sau a întregului test și afișarea
rărpunsurilor corec te.

Figura 14 – Adăugare întrebare

11

Figura 15 – Modificare întrebare

Figura 16 – Ștergere întrebare/test

Figura 17 – Afișare răspunsuri corecte

12
Cap. 4 . Proiectarea aplicației

4.1. Fișierele

Aplicația cuprinde 1 0 fișiere cu extensia .php, 4 fișier e .html și 1 fișier .css ale căror funcții le
vom detalia în cele ce urmează.
1. index.html definește cadrele;
2. welcome. html afișează pagina de întâmpinare ;
3. meniu. html afișează meniul general în cadrul 1;
4. elev.php afișează în cadrul 2 pagina de întâmpinare pentru utilizatorul „Elev”;
5. process.php inițiază sesiunea de lucru, face trecerea la următoarea întrebare și
calculează scorul;
6. question.php afișează într ebările și variantele de răspuns;
7. final.php afișează rezultatul (scorul) obținut în urma testării;
8. login.php permite (sau nu) accesul la partea de administrare a testului din contul
„Profesor”;
9. profesor. html afișează meniul de administrare;
10. add.php este pa gina de adăugare de întrebări în baza de date;
11. update.php afișează formularul pentru modificarea întrebărilor;
12. delete.php oferă posibilitatea de a șterge întrebări sau de a șterge testul integral din
baza de date;
13. afisare.php afășează întrebările și răs punsul corect;
14. database.php stabilește conexiunea cu baza de date;
15. style.css setează modul în care sunt afișate diferite elemente în pagină.

Figura 18 – Schema relațională a fișierelor

13
4.2. Baza de date

Baza de date numită „ test” este formată din 2 tabele, „questions” și „choices”, cu următoarea
structură:
1. Tabela „questions” conține câmpurile:
a. question_number , de tip int(11), cheie primară;
b. text, de tip text.
2. Tabela „choices” , cu câmpurile:
a. id, de tip int(11), cheie primară c u autoincrementare;
b. question_number , de tip int(11);
c. is_correct , de tip tinyint (1), valoare iniț ială 0;
d. text, de tip text

Figura 19 – Structura bazei de date

Figura 20 – Structura tabelei „questions ”

Figura 21 – Structura tabelei „choices”

14

Figura 22 – Relațiile dintre tabele

Cap. 5 . Implementarea aplicației

Am creat această aplicație utilizând limbajele de programare PHP și SQL și limbajele de
editare, respectiv de descriere, HTML și CSS. Ca editor de cod am folosit Notepad++, iar pentru
crearea și administrarea bazei de date PHPMyAdmin din stiva UwAmp. În cele ce urmează vom detalia
codul pentru fiecare fișier, precum și relațiile dintre acestea .

5.1. Informații și acces

1. index.html setează cele două cadre, primul cu legătură către meniu.html , iar cel de -al
doilea către welcome.html . Pentru stilurile de afișare am definit trimiterea la fișierul
style.css .

Figura 23 – Codul pentru cadre

15
2. meniu.html definește elementele input de tip buton (Elev, Profesor , Acasa ) care sunt
afișate în cadrul 1 și care rămân pe ecran pe toată durată rulării aplicației pentru a putea
fi ușor accesate de către utilizator. Cele 3 butoane fac legătura cu elev.php , login.php ,
și respectiv welcome.html , pe care le afișează în cadrul 2.

Figura 24 – Meniul principal

3. Welcome.html afișează mesajul de întâmpinare și informațiile despre test.

5.2. Aplicare a testului

1. elev.php afișea ză pagina de întâmpinare pentru utilizatorul cu același nume . Codul PHP
este utilizat pentru legătura cu baza de date din care preia numărul total de întrebari în
variabila $total pe care o afișează dinamic cu ajutorul unei instrucțiuni inline. Această
variabilă este utilizată și pentru definirea timpului de lucru, alocând 0,5 minute pentru
fiecare întrebare.

Figura 25 – Exemplu de afișare dinamică

2. process.php inițiază sesiunea de lucru , adaugă 1 punct la scor dacă răspunsul est e corect
și face trecerea la întrebarea următoare sau la fișierul final.php când s-a ajuns la ultima
întrebare. Pentru a realiza acest lucru am folosit legătura la baza de date și interogări
SQL.

16

Figura 26 – Setare scor și trece re la următoarea întrebare

3. question.php afișează dinamic întrebările și variantele de răspuns cu ajutorul unor
variabile și a interogărilor SQL. Variabila $question stocheaz ă numărul și textul
întrebării obținute în urma interogării bazei de date, iar var iantele de răspuns sunt afișate
cu ajutorul unei bucle while și avariabilei $row , care rând cu rând câmpurile care
îndeplinesc condiția dată.

Figura 27 – Exemplu de interogări SQL

Figura 28 – Exemplu de cod pentru afișare dinamică

17
4. final.php afișează scorul final, calculat ca număr de răspunsuri corecte, așa cum am
arătat mai sus în descrierea fișierului process.php. deasemenea sunt șterse variabilele
sesiunii de lucru și se închide sesiunea.

Figura 29 – Închiderea sesiunii de lucru

5.3. Administrare a testului

1. login.php este singurul fișier care conține un script java pentru autentificare ca
administrator. Am recurs la această soluție pentru că era cea mai simplă și nu pune la fel
de multe probleme ca utilizarea limbajului PHP.
2. add.php are ca funcție principală preluarea datelor de la tastatură și inserarea acestora în
baza de date. Acest lucru se realizează cu ajutorul unor variabile, în cazul întrebărilor și
a unui vector, în cazu l variantelor de răspuns. Utilizatorul introduce datele într -un
formular și acestea sunt preluate prin intermediul metodei $_POST și inserate în baza de
date prin interogări SQL. Pentru a evita apariția erorilor, elementul input destinat
numărului întrebăr ii (cheie primară) este completat dinamic și are atributul readonly .
Din aceleași motive, elementelor destinate introducerii textelor întrebării și variantelor
de răspuns li s -a asociat atributul required .
3. update.php . Acest fișier a ridicat cele mai multe probleme deoarece trebuie să execute
4 operațiuni distincte: extragerea informațiilor din baza de date, afișarea lor în formular
în funcție de opțiunea utilizatorului, preluarea datelor din formular și modificarea lor în
baza de date. Din aceste motive est e cel mai complex și a fost cel mai dificil de realizat.
Pentru partea de afișare am adăugat în pagină, înaintea formularului descris la punctul
anterior, un element select care afișează textul întrebărilor. Utilizatorul selectează
întrebarea dorită, iar a cționarea butonului Afiseaza raspunsuri determină popularea
formularului cu variantele de răspuns asociate întrebării selectate. După efectuarea
modificărilor, acestea sunt înregistrate în baza de date ca urmare a accesării butonului
Salveaza .

18

Figura 30 – Exemplu de cod pentru inserare

4. delete.php conține codul necesar operațiunii de ștergere din baza de date a unei întrebări
cu variantele de răspuns aferente, sau a tuturor intrărilor din bază. Pagina conține același
element select din pagina de modificare unde este afșat textul întrebărilor existente .
Pentru ștergerea întregului test am asociat evenimentului onclick funcția return
confirm .O problemă întâmpinată a fost aceea că după mai multe teste ale aplicației am
observat că, deși aveam doar câteva intrări în baza de date, acestea aveau indecși de

19
ordinul zecilor. În urma documentării, am rezolvat situația prin înlocuirea comenzii
DELETE cu TRUNCATE, care resetează și indecșii, nu doar șterge intrările.

Figura 31 – Ștergere din baza de date

5. afișare.php permite afișarea întrebărilor și a răspunsurilor corecte direct în pagină
utilizând o interogare SQL și o buclă while .

Figura 32 – Afișare răspunsuri corecte

20
Cap. 6 . Con cluzii

6.1. Analiza SWOT a aplicației

1. Puncte tari :
a. Accesibilitate . Faptul că poate fi accesată pe Internet sau dintr -o rețea locală,
aplicația oferă posibilitatea unui număr foarte mare de utilizatori de a o utiliza
concomitent. Adresa web este : https://gabrielmiron -35.000webhostapp.com/ .
b. Ușurință în administrare . Modificările ulterioare pot fi făcute direct pe server,
fără a fi necesară vreo intervenție din partea utilizatorilor.
c. Utilizare fac ilă. Aplicația are o interfață simplă și intuitivă, accesibilă și pentru
utilizatorul cu competențe digitale minimale.
d. Cerințe de sistem foarte mici . Deoarece rulează de pe un server web, clientul nu
are nevoie decât de un browser, indiferent de platforma pe care lucrează.
e. Funcționalitate . Aplicația își găsește utilitate în diverse domenii de activitate,
deși a fost creată în special pentru sistemul educațional. O voi folosi, cu
siguranță, pentru a -mi facilita și diversifica modalitățile de evaluare.
2. Puncte slabe :
a. Deoarece doar afișează și nu înregistrează rezultatele, este nevoie de prezența
fizică a celui care aplică testul printre cei evaluați.
b. Crează doar un singur test și de aceea poate avea un singur administrator.
c. Pentru rulare la nivel local trebuie ținut cont de faptul că nu toate sistemele
acceptă stiva UwAmp pe care aplicația este instalată; spre exemplu, pe platforma
Windows 10 de pe calculatorul personal, serverul Apache nu pornește.
d. Oferă o singură variantă de răspuns corect pentru fiecare între bare.
3. Oportunități :
a. Aplicația poate constitui baza realizării unui sistem de evaluare mai complex ,
care să ofere posibilitatea realizării mai multor teste, pe domenii diferite și a
înregistrării rezultatelor pentru fiecare utilizator. Astfel s -ar elimina necesitatea
prezenței fizice a evaluatorului.
4. Amenințări :
a. Există deja suficiente platforme care oferă posibilitatea creării unor asemenea
teste, cum ar Moodle, GoogleForms, ș.a.
b. Unele update -uri create de dezvoltatori pentru browsere ar putea face ca aplic ația
să devină nefuncțională.
c. Browserele de pe sistemele mai vechi ar putea afișa conținutul în mod defectuos
(diverse simboluri în locul diacriticelor).

21

6.2. În loc de încheiere

Cu toate că a necesitat mult timp pentru documentare și implementare, dezvo ltarea acestei
aplicații mi-a oferit și satisfacții. Am realizat că cei 2 ani de studiu m -au învățat în primul rând cum să
învăț și ce informații îmi sunt necesare pentru a rezolva o problemă. Domeniul programării este ceva cu
totul nou pentru mine și nu a re legătură cu ocupația mea actuală, aceea de profesor de limba franceză,
dar am constatat că acest curs mi -a pus bazele unei dezvoltări personale viitoare în această direcție.
Acum știu ce să vreau, știu ce pot și, nu în ultimul rând, știu cum pot aborda diverse situații din zona
IT.
De aceea țin să le mulțumesc profesorilor mei pentru răbdarea de care au dat dovadă (nu -i ușor
„Să înveți un câine bătrân trucuri noi”) și pentru înțelegere.

22

Bibliogra fie

1. Buraga, Sabi n. Dezvoltarea aplicațiilor Web. slideshare.net. [Interactiv] [Citat: 27 06 2017.]
https://www.slideshare.net/busaco/web01 -concepte.
2. Scriere scripturi PHP elementare – Tutoriale PHP. marplo.net. [Online] [Cited: 06 27, 2017.]
http://www.marplo.net/php -mysql/scriere_scripturi.html.
3. PHP. Modul 1. Timsoft.ro. [Online] Timsoft. [Cited: 06 27, 2017.]
http://www.timsoft.ro/space4/_materiale/modulphp1.html.
4. SQL – Wikipedia. Wikipedia. [Online] [Cited: 06 28, 2017.] https://ro.wikipedia.org/wiki/SQL.
5. Danubianu, Mirela. Microsoft PowerPoint – curs3.ppt – curs4.pdf. www.eed.usv.ro. [Online] [Cited: 06 28,
2017.] http://www.eed.usv.ro/~mdanub/postuniv/tic/curs4.pdf.
6. HyperText Markup Language. Wikipedia. [Online] [Cited: 06 28, 2017.]
https://ro.wikipedia .org/wiki/HyperText_Markup_Language#Introducere.
7. Gherman, Ovidiu. Elemente web – ESC_curs_ElementeWeb_v03.pdf. eed.usv.ro/~ovidiug. [Online] [Cited: 06
29, 2017.] http://eed.usv.ro/~ovidiug/content[protected]/ESC/Curs/ESC_curs_ElementeWeb_v03.pdf.
8. Ho, Don. Notepad++ Features. notepad -plus-plus.org. [Online] [Cited: 06 30, 2017.] https://notepad -plus-
plus.org/features/.

Tabela de figuri

Figura 1 – Conceptul Client -Server ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 2
Figura 2 – Arhitectura unei aplicații web ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
Figur a 3 – Exemplu de script PHP încorporat în cod HTML ………………………….. ………………………….. …………………. 4
Figura 4 – Schema de funcționare a unui server web ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
Figura 5 – Exemplu de cod HTML ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 6
Figura 6 – Exemplu de cod CSS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..7
Figura 7 – Interfața UwAmp ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……8
Figura 8 – Pagina de întâmpinare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 8
Figura 9 – Pagina de start ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 9
Figura 10 – Desfășurarea te stului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
Figura 11 – Afișarea scorului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..9

23
Figura 12 Pagina de logare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 10
Figura 13 – Meniul contului Profesor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 10
Figura 14 – Adăug are întrebare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 10
Figura 15 – Modificare întrebare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 11
Figura 16 – Ștergere întrebare/test ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
Figura 17 – Afișare răspunsuri corecte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 11
Figura 18 – Schema relațională a fișierelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 12
Figura 19 – Structura bazei de date ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
Figura 20 – Structura tabelei „questions ” ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 13
Figura 21 – Structura tabelei „choices” ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 13
Figura 22 – Relațiile dintre tabele ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 14
Figura 23 – Codul pentru cadre ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 14
Figura 24 – Meniul prin cipal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
Figura 25 – Exemplu de afișare dinamică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 15
Figura 26 – Setare scor și trecere la următoarea întrebare ………………………….. ………………………….. ………………. 16
Figura 27 – Exemplu de interogări SQL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 16
Figura 28 – Exemplu de cod pentru afișare dinamică ………………………….. ………………………….. ………………………. 16
Figura 29 – Închiderea sesiunii de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 17
Figura 30 – Exemplu de cod pentru inserare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 18
Figura 31 – Ștergere din baza de date ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 19
Figura 32 – Afișare răspunsuri corecte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 19

Anexe