CAP 1 PROMOVAREA MARCILOR-necesitate contemporana [305604]

CAP 1 [anonimizat]

1.1 Scurt istoric

Inca din cele mai vechi timpuri (evul mediu), in Grecia si Roma Antica s-[anonimizat] a le indentifica.

[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] a oferi protectie legală cumpărătorului.

[anonimizat] a crescut, [anonimizat]. Numele îi arăta consumatorului cine era producătorul si împiedica substituirea produsului cu unul mai ieftin. [anonimizat] 1935, a unui mărci de scotch numit Old Smuggler (Bătrânul contrabandist), scopul fiind acela de a [anonimizat].

In Evul mediu s-au conturat doua categorii de marci:

marca corporativă;

marcă individuală.

Marca corporativă (colectivă) [anonimizat] (corporatia).

[anonimizat].

[anonimizat], cat si cea colectiva atestau respectarea prevederilor privind modul de fabricare a [anonimizat].

„[anonimizat], pentru statuetele negustorilor din Monza din 1331, [anonimizat] 1236, [anonimizat] 1303”.

Tot in evul mediu isi fac aparitia marcile comerciantilor si a distribuitorilor de produse si datorita acestora apar legi pentru protectia marcilor.

Desi rolul marcilor a [anonimizat], abia in secolul XX a inceput sa i se acorde o insemnatate deosebita in relatia cu concurentii.

[anonimizat], un rol foarte important l-a [anonimizat] a ajutat la identificarea si dezvoltarea principiilor de diferentiere a marcilor. A [anonimizat], [anonimizat].

Literatura de specialitate delimitează trei perioade în evolutia utilizării mărcilor:

· Prima perioadă este a [anonimizat] a propriilor nume si produselor lor (exemplu: Ford).

· A doua perioadă este cea a mărcilor care evidentiaza si descriu produsul (exemplu: Coca-Cola – băutură utilizând esentă din frunzele arborelui de coca si boabe de cola).

· A treia perioadă este cea a mărcilor simbolice care asigură concordanta între asteptările clientului privind un produs sau serviciu si marca utilizată ([anonimizat] „pluteste” al firmei Procter&Gamble)

Astazi, sunt utilizate cu success marci din cele trei perioade.

Adoptarea unei marci a devenit extrem de importanta in zilele noastre intrucat nu prea mai exista vreun produs fara o marca pe el. De la cele mai mici obiecte existente pe piata (ex;suruburi,piulite) care poarta marca distribuitorului s-a ajuns la fructe si legume care au marca pe ele (un exemplu ar fi bananele ONE).

1.2 Marca in economia contemporana

In epoca contemporana, marca este reprezentata ca fiind un element de publicitate, care ofera consumatorului posibilitatea de a diferentia produsele unui producator, furnizor, comerciant de concurentii acestuia care au produse similare. Exista multe marci pe piata din zilele noastre care sunt foarte cunoscute si care au fost lansate cu mai bine de un secol in urma.

Un exemplu ar fi marca Coca-Cola care a aparut pe piata Statelor Unite in anul 1886 si care a devenit in prezent cea mai consumata bautura din lume. Un alt exemplu ar fi compania Zildjian, care este cea mai veche marca inregistrata, folosita pana in ziua de azi in Statele Unite ale Americii. Aceasta firma se ocupa cu producerea de instrumente de percutie.

In Romania, prima marca brevetata a aparut, potrivit Oficiului de Stat pentru Investitii si Marci, pe 13 februarie 1913, desi din 1879 exista o lege pentru protectia marcilor. Medicamentul Nevrosal a fost inregistrat atunci de catre farmacistul N. Pantazi, deoarece acesta isi dorea ca produsul sau sa se diferentieze de alte produse similare existente pe piata. Tot in acelasi an a aparut si apa minerala Busteni.

În literatura de specialitate distingem diverse definitii date mărcii.

Philip Kotler defineste marca astfel: „Marca este un nume, un termen, un semn, un simbol, desen sau o combinatie a acestora, care este utilizată pentru a identifica bunurile sau serviciile unui ofertant

sau ale unui grup de ofertanti si pentru a le diferentia de cele ale concurentilor”.

Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice, publicată în Monitorul Oficial nr. 161/23 aprilie 1998 mentionează: „Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică, servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinând altor persoane. Pot constitui mărci, semen distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si, în special, forma produsului si a ambalajului său, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne”.

După AMA (American Markenting Association): „Marca/Brandul este un nume, un termen, un design, un simbol, sau altceva care poate identifica un vânzător de bunuri si servicii de ceilalŃi

vânzători. Termenul legal pentru marcă este marca înregistrată(trademark). O marcă poate identifica un obiect, o familie de obiecte sau toate obiectele acelui vânzător. Dacă este folosită de firmă în general, termenul preferat este marcă înregistrată”.

La nivel global se estimează că mărcile însumează aproximativ o treime din valoarea totală a comertului mondial, dar acest lucru este valabil numai dacă se ia în considerare perspectiva comercială.

De aici rezulta ca marcile sunt pentru companie bunul cel mai de pret si cel mai important activ, iar in spatele unei marci/companii puternice si recunoscute se afla consumatorii fideli ai acestora.

In ziua de azi, o marca cunoscuta este egal cu servicii de calitate si cat mai complete, imbunatatirea continua a utilitatii si calitatii produselor, publicitate si promovare intensive si profesioniste si investitii in cercetare dezvoltare.

Succesul marcilor se datoreaza faptului ca oamenii le-au dorit si au fost multumiti de produsele sau serviciile comercializate. Dotoria marcilor este sa-si pastreze renumele si totodata sa nu dea consumatorilor motive de ,,plangere”.

Daca secolul al XIX-lea este cel in care accentul era pus pe producerea de bunuri, secolul XX este reprezentativ strategiilor de marketing legate de producerea de bunuri, iar secolul XXI este cel al crearorilor de marci.

După spusele lui Olins, „brandurile (mărcile) nu se referă doar la corporatii, la produsele si serviciile acestora. În era globalizării, brandarea unei natiuni nu mai este o problemă ce tine de mândria natională, ci mai degrabă un instrument vital pentru supravietuirea economică”.

Marcile au devenit in ziua de azi fundamentale pentru promovarea unui tari, ca destinatie turistica sau ca un mediu propice de afaceri pentru investitorii straini.

Specialistul in domeniul marketingului de tara,Simon Anholt, a declarat: „Atunci când vorbim de dezvoltare economică, toată lumea vorbeste despre transporturi, tehnologii, administratie publică etc. Nimeni nu vorbeste despre marketing, ceea ce e bizar. Marketingul este unul din motivele pentru care tările dezvoltate sunt bogate”.

1.3 Promovarea marcii in epoca conteporana

Mărcile furnizează o imagine, ne dau garanții asupra calității oferind în același timp soluții totale. Promovarea mărcii trece dincolo de elementele specifice ale produsului (atributele sau beneficiile utilitare pe care le furnizează) și ia în considerare produsul ca întreg.

Promovarea mărcii este un mic element din peisajul mai vast al administrării unei identități și imagini. Deși promovarea mărcii a devenit parte integrantă a planificării de marketing, acesteia îi lipsește puterea de a-i împinge pe consumatori într-o lume caracterizată de comunicații din ce în ce mai sofisticate. Mijloacele și tehnicile de comunicare s-au diversificat și sunt mult mai numeroase: multimedia, internet, realitatea virtuală. Toate acestea asigură posibilități nelimitate de creștere a bazei de clienți, cărora organizațiile trebuie să le ofere combinații satisfăcătoare de cuvinte, fotografii, imagini și sunet.

Clienții trăiesc astăzi într-o lume comunicațională, având la dispoziție nenumărate mijloace de comunicare, instrumente multimedia interactive și echipate cu senzori, iar atributele și beneficiile produselor, numele mărcilor și asocierea mărcilor nu mai sunt suficiente pentru a reține atenția și pentru a¬-i atrage. Pe termen lung câștigă doar firmele care au posibilitatea de a asigura clienților o experiență senzorială de neuitat pe care aceștia să fie capabili să o coreleze cu poziționarea companiei, a produsului sau a serviciului oferit. Astfel, luând în considerare cele spuse mai sus, faza promovării mărcii este înlocuită cu promovarea experiențelor senzoriale, prin estetica în marketing.

Promovarea marcii este esentiala deoarece, doar in acest mod iti poti face cunoscut produsul pe piata nationala sau internationala. Cea mai utilizata metoda de promovare a unei marci este prin publicitate.

Publicitatea este cel mai creative instrument de comunicare a marketingului si este utilizata de catre toate companiile. Aceste companii, nu trebuie sa se limiteze doar la oferirea unor produse sau servicii de calitate, ci sa-i informeze pe consumatori cu privire la avantajele acestora.

Principalele tehnici de promovare a marcii, specifice publicitatii sunt:

Reclamele-radio, in presa, TV

Brosurile si cataloagele de prezentare

Promovarea la locul vanzarii

Flyere distribuite turistilor, cumparatorilor

Panouri stradale si afise

Site-uri pe Internet

Participare la targuri, expozitii, festivaluri

Plasarea de produse in filme si seriale televizate

Campanii de sampling

Reclamele-radio, in presa, TV

Reclamele radio care fac referire la caracterul marcii au un impact foarte puternic asupra consumatorilor potentiali. In aceste reclame se transmit informatii care se incadreaza de regula intr-un interval de timp relativ scurt,aproximativ 30 de secunde, mesajele sunt scurte si la obiect, pe fondul sonor este prezenta intotdeauna o melodie placuta si o voce de impact. Reclama la radio ar trebui sa fie memorabila, cat mai atragatoare si realizata perfect, astfel incat clientii potentiali sa retina cele mai importante detalii (elementele de identificare) si apoi sa vina in centrele unde se comercializeaza produsul si sa-l achizitioneze ulterior.

Promovarea cu ajutorul reclamelor TV a cunoscut o dezvoltarea uimitoare in Romania cat si in toata lumea deoarece este bine cunoscut faptul ca memoria vizuala este cea mai dezvoltata la om.

Reclamele TV se adreseaza unui public tinta bine definit, mesajele sunt mai bine realizate decat cele de la radio, se trasmite o cantitate mai mare de informatie, iar produsele sunt facute cat mai atractive cu ajutorul efectelor speciale. Reclama TV se termina cu o chemare la actiune adresata telespectatorilor, precizandu-le ceea ce ar trebui sa faca.

O alta modalitate de promovare a marcii este cea realizata cu ajutorul presei scrise. Reclama ar trebuii sa fie atractiva din punct de vedere vizual, sa aibe un punct de focalizare si sa-l incite pe cititor. O astfel de reclama este mai ieftina decat cea la TV, insa nu cu rezultate la fel de remarcabile.

Brosurile si cataloagele de prezentare

Atat brosurile, cat si cataloagele de prezentare contin informatii legate de caracteristicile produselor, calitatea acestora, despre activitatea companiei, parerile unor personalitati in domeniu sau ale unor persoane/celebritati care au achizitionat si consumat produsul.

Brosurile pot fi in format tiparit, video sau audio si reprezinta un instrument foarte important de promovare deoarece, reusesc relativ usor sa convinga potentialii clienti si pot avea acces rapid la un numar mare de consumatori.

Promovarea la locul vanzarii

Promovarea la locul vanzarii se poate realiza prin personalizarea rafturilor si prin punerea in valoare a produselor purtatoare de marca, ca mai apoi sa transforme motivatia de cumparare in achizitie efectiva. Aceasta promovare se realizeaza in interiorul magazinelor prin folosirea unor mijloace audio-vizuale.

Foi volante distribuite turistilor si cumparatorilor

Foile volante sunt oferite cumparatorilor, trecatorilor sau turistilor, iar in ele sunt scrise prezentari scurte si incitante despre o anumita caracteristica a produsului sau a serviciului de marca. Acestea trebuie sa trezeasca in primul rand curiozitatea celor care le citesc.

Panouri stradale si afise

Afisele sunt puse in locuri cu mare flux de trecatori, astfel acestia pot lua la cunostinta existenta unei marci sau a unui eveniment referitor la o marca (lansarea unui nou produs).

Panourile stradale sunt aplicate in zonele intens circulate, in special, in orasele mari, sunt realizate astfel incat, sa atraga atentia si privirile trecatorilor, permitandu-le acestora culegerea de informatii despre marca respectiva.

Site-uri pe Internet

Internet-ul este descris, ca fiind, mijlocul de comunicare cu cea mai rapida dezvoltare, avand capacitatea de a realiza contactul intre emitator si receptor la nivel mondial.

Aceasta madalitate este cea mai eficienta si recenta prin care o marca se poate promova.

In ziua de azi, aproximativ toate organizatiile au pagini pe internet, pe care oricine le poate accesa si afla informatii despre istoricul, preturile, produsele, promotiile firmei, datele fiind mereu actualizate.

Participare la targuri, expozitii, festivaluri

Târgurile și expozițiile reprezintă un adevărat vector de comunicare.

Atât în cadrul târgurilor cât și a expozițiilor domină funcția comercială dar în ultima vreme se acordă o tot mai mare importanță funcției de comunicare. Acestea oferă posibilitatea de a stabili un număr mare de contacte și de a vehicula o imagine pozitivă a organizației.

Plasarea de produse in filme si seriale televizate

Campanii de sampling

O modalitate abordată de marile organizatii, care au un buget promotional ridicat si rezultate spectaculoase privind calitatea produselor sau serviciilor promovate. Mostrele pot fi oferite fie în punctele de vânzare din marile magazine, fie specialistilor, cu ocazia unor public relations, fie prin intermediul unor publicatii (de obicei reviste) de specialitate sau având relatii cu domeniul mărcii promovate.

Capitolul 2 Prezentarea iei romanesti in context national si international

2.1 Scurt istoric

Nu se poate spune cu exactitate cand a aparut ia romaneasca insa, aceasta a fost purtata prima oara de populatia din cultura Cucuteni, care isi avea vatra pe teritoriul romanesc din ziua de azi si care era printre cele mai vechi civilizatii. Ia este definita de mestesugarii populari ca fiind o adunare de “insemne magice cusute cu grija, care aveau menirea de a proteja purtatorul de spiritele rele”. Croiala iei sugereaza forma unei cruci deoarece viata satenilor este puternic legata de credinta in Dumnezeu.

Crucea este brodată, cusută, țesută, pe multe obiecte de îmbrăcăminte ale țăranului român. Este veche de când lumea și o întâlnim peste tot: în părțile scandinave unde apare gamată (zvastica) și până în India, unde și azi e considerată simbolul religios al focului, puterea superioară, originea vieții. Întâlnim crucea pe țesăturile orientale, încadrată de un cerc, pe monumentele funerare etrusce. Crucea devine un instrument de tortură la egipteni, perși, cartaginezi. În Grecia și Roma e rezervat numai sclavilor și marilor criminali. Crucea, ca pedeapsă, a fost adoptată și de evrei, în timpul lui Irod. Crucificarea lui Iisus a sfințit acest simbol, identificându-se cu el. (sursă: prof. Magda Păun Ghinea- „Memoria mioritică a cusăturilor naționale”-).

In fiercare duminica, satenii se duceau la slujba imbracati cu totii in straie populare, femeilor nelipsindu-le ia cu care se mandreau de fiecare data datorita cusaturilor unice pe care le faceau pe ascuns astfel incat, povestea spusa cu acul de acestea pe ie sa nu fie copiata si de alte femei.

Termenul de ie provine din latinescul “tunicae lineae”, care inseamna tunica subtire purtata pe piele, termen folosit stric pentru camasa femeiasca. Alt termen, care este insa imprumutat de la celti este cuvantul “camisa” care este sinonim cu termenul camasa de la noi.

Ia reprezinta piesa de baza a costumului traditional romanesc feminin, fiind tesuta la inceput din in si canepa, iar mai tarziu din bumbac si matase. Camasa cu altita, asa cum mai este denumita ia, este impodobita cu broderii bogate in culori vii (figuri geometrice, fluturi, lalele, trandafiri, garofita, bujori, flori de mar) si cu margele si paiete care oglindesc conservarea mostenirii noastre, transmisa din generatie in generatie.

Broderiile nu sunt simple cusaturi, ele au anumite semnifatii, adica vorbesc despre viata si familiile femeilor care au cusut aceste camasi. Cele mai cunoscute si des intalnite motive sunt: motivul solar, care simbolizeaza caldura data de soare care este generatoare de viata si belsug, motivul rotii care face referire la roata vietii. Un alt motiv important este cel vegetal si floral. In satele cu intinderi mari de podgorii, satenii care aveau ca obiect principal de activitate comercializarea strugurilor si a vinului aveau cusute pe ii frunze de vita-de-vie si ciorchini.

Bluzele tradiționale românești culese din regiunile muntoase au adesea brodate elemente naturale specifice acestei zone, cum ar fi conurile și acele de brad, în timp ce pe iile purtate în zone de câmpie observăm elemente de tip agrar, legate de recoltă (spicul de grâu, porumbul).

Fiecare linie cusuta pe ie are la randul sau o anumita semnificatie:

linia dreaptă verticală = viața

linia dreaptă orizontală = moartea

linia dublă dreaptă = eternitatea

linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea

linia ușor ondulată = apa, purificarea

spirala = timpul, eternitatea

dubla spirală = legatura dintre viață și moarte

copacul sau ramurile = trăinicie, înțelepciune, renaștere

Culorile utilizate la brodarea iei atestau statutul femeii in lumea satului.

Femeile tinere purtau ii brodate in nuante vii, colorate, aprinse (galben, rosu, auriu) pentru a le evidential tineretea, frumusetea, puritatea si pentru a atrage petitorii. Femeile casatorite purtau culori neutre,temperate (maro,verde, negru,argintiu) deoarece acestea simbolizau statornicia si implinirea familiala, iar batranele purtau culori vii, doar cele care erau vaduve purtau culori neutre ca simbol a faptului ca si-au pierdut sotii in razboaie.

Ia românească este mai mult decât un obiect vestimentar. Ea reprezintă simbolul spiritului autohton, reprezintă istoria și povestea neamului românesc. Ia poartă în ea un mesaj strămoșesc, iar noi românii suntem datori să-l păstrăm și să-l descifrăm. Fiecare ie poartă cu ea propriul ei mesaj întipărit prin măiestria celei care a purtat acul cu ață. Femeia este cea care coase ia cu sufletul ei nemuritor ,cu multă măiestrie și pricepere. Fiecare împunsătură de ac trece prin zâmbetul, prin lacrima și dragostea ei.

2.2 Personalitati celebre care au promovat ia romaneasca

Ia romaneasca a fost purtata cu mandrie si promovata peste hotare de mari personalitati feminine. Aceste personalitati care au apreciat ia la adevarata sa valoare si care au innobilat-o sunt: Regina Elisabeta a Romaniei, Regina Maria a Romaniei, Principesa Ileana, Principesa Elena, Smaranda Braescu, Maria Tanase.

Regina Elisabeta a adoptat la Curtea Regala si a indemnat doamnele din inalta aristocratie sa poarte ia romaneasca, prima regina apreciind dintotdeauna potentialul mestesugarilor romani. Aceasta s-a indragostit si purtat adeseori ia si portul romanesc traditional, care era insa purtat pana atunci doar de tarani.

Regina Elisabeta

Regina Maria a iubit ia roamaneasca si a facut-o cunoscuta peste mari si tari.

Aceasta se îmbrăca în straie tradiționale, alături de membrii familiei regale sau de doamnele de la curte, admirând cu adevărat tradițiile românești și costumul popular.

Regina Maria

Principesa Ileana

Prima femeie parasutist a Romaniei a fost Smaranda Braescu. Ea a fost o iubitoare a portului traditional romanesc pe care l-a prezentat cu fala in tara si peste hotare, aceasta considerandu-l o vestimentatie ideala pentru gala.

Smaranda Braescu

Maria Tanase, o celebra interpreta a cantecului popular romanesc a iubit si indragit cu sfintenie traditiile si portul traditional romanesc. La fiecare concert, in tara si in strainatate, isi facea aparitia in costum popular, ia nelipsind din acest intreg ansamblu.

Nu doar persoanele de rang înalt și-au îndreptat atenția asupra acestei cămăși tradiționale. Mari artiști au pictat pe pânzele lor femei îmbrăcate în portul românesc, precum pictorii Henri Matisse (tabloul “La Blouse Roumaine”, realizat în anul 1940) sau Constantin Daniel Rosenthal (tabloul “România revoluționară”, realizat la Paris, în anul 1850 – modelul care i-a servit pictorului drept muză este Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti).

Pictorul francez, Henri Matisse, cu celebrul tablou intitulat “ La Blouse Roumaine” a jucat un rol important in prmovarea iei romanessti. In acest tablou este reprezentata o tanara femeie purtand o fusta albastra si superba noastra ie romaneasca.

Sursa de inspiratie pentru tabloul “La Blouse Roumaine” au fost cele 4 prietene romance a lui Matisse, si anume: Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Martha Bibescu și Martha Bibescu.

„Ia bucură! Așa cum e ea construită, armonia ei bucură”. Asta spunea și Matisse când a pictat La Blouse Roumaine și seria întreagă de tablouri cu ii, că i-a adus o stare de bucurie, de speranță, într-un moment tulbure a Europei. Problema majoră a noastră acuma este că neavând un centru de resurse. Piața este invadată, lumea este invadată de pseudo ii, de bluze cu flori și atunci riscăm cumva să pierdem ceea ce am construit până acum”, adaugă Andreea Diana Tănăsescu, fondatorul comunității „La Blouse Roumaine" .

Romania Revolutionara

Designeri celebrii au fost impresionati de frumusetea iei romanesti. Un exemplu, ar fi bine cunoscutul designer Yves Saint Laurent care a lansat colectia toamna-iarna din anul 1981, ce prezenta numeroase elemente din portul traditional romanesc. Tabloul lui Henri Matisse “La Blouse Roumaine” a fost cel care l-a inspirat pe designer, acesta dand colectiei numele tabloului.

Si alti designeri au reinterpretat costumul popular romanesc si i-au dedicate iei colectii intregi (colectia lui Jean-Paul Gaultier din anul 2006 , colectia lui Oscar de la Renta din 2008, colectia lui Philippe Guilet din 2011, colectia Carolinei Herrera din 2013, Kenzo, Agatha Ruiz de la Prada.

Vedetele celebre, de la Hollywood, fotomodelele, ca si numeroase cantarete adora ia. Acestea au fost vazute purtand-o cu orice ocazie.

Kate Moss, Gabrielle Anwar, Nicole Kidman, Selma Blair, Halle Berry, Raquel Welch, Emma Stone, Jennifer Garner, Anne Hathaway, Brigitte Bardot, Katie Holmes, Emma Watson, Halle Berry, Sharon Stone sau Adele se numara printre cele carora nu le lipsesc din garderoba ia.

Și vedetele din țara noastră au ales, în ultimii ani, să poarte acest element vestimentar. Andreea Marin, Andra, Ozana Barabancea, Loredana, Gina Pistol sau Ilinca Vandici sunt doar câteva dintre numele celor care au readus în atenție “bătrâna” ie.

2.3 Ziua Universala a Iei

Ziua iei este o zi foarte importanta si cu insemnatate pentru toti romanii de pretutindeni.

Aceasta zi speciala pentru romani este sarbatorita in fiecare an, pe data de 24 iunie, zi care celebreaza nasterea Sfantului Ioan Botezatorul si Sanzienele.

Comunitatea online “La Blouse Roumaine”, denumita astfel dupa celebrul tablou al pictorului francez Henri Matisse, este cea care a propus in data de 21 iunie 2013, ca ziua de 24 iunie sa fie celebrata “Ziua Universala a Iei”. Ea este sarbatorita in peste 100 de orase a lumii (Washington DC,Viena, Londra, Paris, Milano, Los Angeles, Toronto, New York), pe 6 continente.

Ziua iei la Casa Alba

Acum doi ani, mai exact intr-o frumoasa zi de duminica, 21 iunie 2015, multi romani si-au luat iile pe ei si s-au intalnit cu totii in parcul Lafayette, care este pozitionat in fata Casei Albe si au serbat ”Ziua Universala a Iei”. Acestia, mandrii de iile lor, s-au lasat fotografiati, avand pe fundal deja celebra Casa Alba.

Mai jos veti regasi imagini cu ia din diferite regiuni ale Romaniei.

Ie din zona Maramuresului-Lupu si Cornelia Rednic

Ie din zona Munteniei-Irina Loghin

Ie din zona Dobrogei-Floarea Tanasescu,Aida Ursu, Aneta Stan

Ie din zona Olteniei-Maria Dragomiroiu

Ie din zona Banatului-Nicoleta Voica

Ie din zona Moldovei-Sofia Vicoveanca

Ie din zona Ardealului-Veta Biris

Dupa cum puteti observa in imaginile de mai sus, interpretele de muzica populara poarta ia si costumul traditional romanesc oriunde se duc, au cantari (nunti, botezuri, zile onomastice), concerte etc. Aceste interprete apreciaza ia si portul traditional purtandu-l cu orice ocazie si avand colectii intregi de ii si costume populare la ele acasa, din toate regiunile tarii.

In ziua de azi, ia se mai poarta doar de oamenii de la sate, de Pasti si de Craciun, la diferite evenimente sociale si cultural si bineinteles, de Ziua iei.

Festivaluri 2017

Festivalul iei de la Nicossia

Acesta a avut loc pe 28 mai, cand s-a sarbatorit Ziua Romanilor de Pretutindeni. Festivalul a fost la cea de-a treia sa edititie in capitala Ciprului si s-a putut realiza cu ajutorul Aliantei Romanilor din Cipru si Ambasadei Romane de la Nicossia.

Sala in care a avut loc evenimentul, Casteliotissa, a fost infrumusetata cu costume traditionale romanesti, ii brodate manual si lucrari ale unor elevi ai Scolii Romanesti de la Nicosia si Pafos.

Pe scena a urcat “omul orchestra”, Stefan Popescu, care a cantat la numeroasele sale instrumente muzicale si nu in ultimul rand, au fost servite bunatati traditionale romanesti.

Festivalul iei din Seattle

Si acest festival se afla tot la cea de-a treia editie.

Va avea loc pe data de 18 iunie, in Bellevue la Vasa Park, iar lumea se va putea delecta cu muzica traditionala romaneasca si bunatati pur romanesti.

Festivalul iei si Targul Mesterilor Populari (2-4 iunie, Husi)

Festivalul iei dedicat copiilor si iubitorilor de traditie (8-11 iunie, Bucuresti)

Festivalul iei de la Verona (19 iunie, Verona)

Festivalul iei de la Chisinau pentru diplomati si demnitari (10 august, localul “La Curtea Mosului”, Chisinau)

Lista de ateliere care confectioneaza ii:

Visul Verde

Acul si Ata

Bromania

Iiana

Sofa Recon

Ia Romaneasca

Demetria

Trefle

Cris Constant

La Romani

Costume populare Bedeciu

Chic Roumaine

Mandra chic

Capitolul 3 Evaluarea capitalului de imagine a iei romanesti

3.1 Argumente pentru promovarea iei romanesti

3.1.1 Puncte forte

Ia romaneasca este un templu pe care il purtam si care ne tine radacinile bine infipte in acest pamant stramosesc. Acest simbol al culturii nationale ar trebui legiferat si promovat in toata lumea, astfel incat, mai apoi sa devina un produs local scump care va tine in viata satele noastre romanesti. Recunoastere iei, de catre statul roman, ca marca de tara v-a putea asigura securitatea acesteia pe plan juridic, astfel incat, sa nu mai fie copiata de alte firme si designer straini, astfel scazandu-i valoare.

Ia este strans legata de traditiile acestei tari si reprezinta totodata mostenirea culturala a poporului roman. Tinerele primeau mostenire de la mame, bunici, arta mestesugului popular si o serie de rugaciuni, care erau spuse obligatoriu inainte de a incepe toarcerea lanii, tesutul si brodatul.

Factorii care definesc ia românească si o fac deosebita sunt :

– originalitatea

– autenticitatea;

– valoarea acesteia care dureaza de mii de ani;

– finețea, armonia, eleganta broderiei si a paletei de culori

Originalitatea reprezinta un factor important, care face din ia romaneasca o piesa remarcabila. Ia este apreciata ca fiind unul dintre cele mai pretioase obiecte din cultura traditional romaneasca si mondiala. Reputatia internationala a iei se datoreaza frumusetii si simplitatii acesteia, si nu in ultimul rand publicitatii facute de catre Regina Maria.

Un alt factor care defineste ia si o valorifica este autenticitatea acesteia. Autenticitatea este redata prin prezenta unor simboluri sacre, acestea nefiind simple decoratiuni, ci insemne sacre care apara purtatorul impotriva raului. Vechimea acestor simboluri dateaza inca din antichitate, aproximativ cu 12.650 de ani in urma. Cel mai vechi simbol care a fost gasit era scrijelit pe un os. Cativa ani mai tarziu, acelasi simbol a fost gasit pe un vas al populatiei din cultura cucuteni. Alte cateva mii de ani mai tarziu, tot acelasi simbol a fost gasit pe o oala din cultura Garla Mare si dupa alti 3.000 de ani pe un stergar din zona Bihorului, pe un tipar de gaci moldovenesc si pe o frumoasa tesatura din zona Argesului. Dupa cum puteti observa, acest simbol a rezistat peste mii si mii de ani in toate zonele tarii noastre.

Unicitatea iei romanesti i-a fascinat dintotdeauna pe straini. Un designer belgian de interior, Martine Claessens, care s-a stabilit in tara noastra, a evidentiat faptul ca „motivele cusute pe iile românești aveau menirea de a indica poziția unei persoane în comunitate, vârsta, ocupația, statutul marital, social și material. Diversitatea acestor modele îi conferea purtătorului libertatea de a îmbrăca, după caz, haina la ocaziile speciale, la sărbători, la nunți, la slujbele religioase. Se spune că anumite articole de îmbrăcăminte aveau misiunea de a proteja și de a aduce bunăstare și fertilitate, în special tinerilor căsătoriți”.

Ia reprezinta evolutia istorica si culturala a tarii noastre, pe baza ei stabilindu-se aria de raspandire, cat si originalitatea sa in comparative cu portul popoarelor invecinate, ilustrand procesul de geneza al unui popor. Aceasta s-a deosebit de celelalte popoare prin tehnicile de realizare si motivele locale ( motivul rotii, motivul solar, motivul floral, motivul vegetal s.a).

De-a lungul timpului, industrializarea tarii a influentat evolutia iei, tesaturile care erau lucrate pana atunci, manual, au fost inlocuite cu materiale industriale. Noile obiecte vestimentare erau purtate in activitatea zilnica si in zilele de sarbatoare.

Mai tarziu a inceput sa se renunte la purtarea costumului traditional romanesc datorita taranimii proaspat imbogatite si s-a trecut la “costumul orasenesc”.

3.1.2 Oportunitati de promovare

Ia poate fi promovata atat pe plan national, cat si pe plan international. Ea si-a creat o imagine favorabil si pe piata internationala, mai multe vedete celebre, de peste hotare purtad-o cu diferite ocazii. Nu putem uita insa de celebrul tablou a lui Matisse care reprezinta pentru ie un prim pas in promovarea ei.

Oportunitatile de promovare a iei pe plan national si international sunt numeroase. Targurile, expozitiile, festivalurile, Ziua Nationala a Romaniei si Ziua Universala a Iei sunt oportunitati importante prin care ia poate fi promovata. Participarea tuturor romanilor la aceste evenimente i-ar apropia pe acestia mai mult de valorile si traditiile tarii, astfel incat acestia sa nu-si uite radacinile. Fiecare ie are cusuta pe ea o poveste, povestea bunicilor nostrii si strabunilor nostrii. Consider ca fiecare roman ar trebui sa aibe in garderoba propie o ie autentiva si costumul traditional romanesc.

In ziua de azi, tot mai multi tineri au inceput sa readuca la viata arta confectionarii iei si totodata si-au realizat pagini online ale atelierele pe care le detin. Pe aceste pagini, tinerii isi promoveaza iile cusute uneori chiar de ei insisi. Exista si persoane care isi promoveaza iile pe plan international, insa sunt destul de putine. Statul ar trebui sa ajute pe acesti mestesugari sis a nu lase aceasta arta sa se piarda.

Oportunitatile de promovare a iei pe plan international sunt si ele numeroase. Firmele ar trebui sa participe la diferite targuri, expozitii, prezentari de moda sis a isi creeze pagine de facebook sau online unde strainii sa vizualizeze iile, sa afle informatii despre acestea, despre pretul lor, despre transport etc.

O alta oportunitate de promovare o reprezinta oferirea unor bloggeri/fashionisti, din mai multe tari, o ie cadou pe care acestia sa o promoveze ulterior abonatilor sai, iar in articol pot prezenta site-ul de unde au primit ia. Bloggeri au inceput sa aibe o influenta asupra oamenilor din ce in ce mai mare, in ziua de azi, persoanele tin cont de parerile acestora si de produsele pe care acestia le recomanda . Un fashionist celebru si care are o multime de abonati ii poate oferi firmei numerosi potentiali clienti. Fashionistii se numara si ei prin cei care dau tonul in moda, asadar oamenii vor fi indreptatiti sa-i asculte si ulterior sa achizitioneze obiectul vestimentar laudat de acesta.

In tara noastra exista numerosi designeri care au talent si care au in colectiile lor numeroase ii, iar prin participarea acestora la prezentarile de moda in diferite tari ale lumii pot face cunoscuta ia si atrage atentia unor personalitati celebre.

3.2 Studiu de caz privind perceptia romanilor despre ia romaneasca

Scopul acestui chestionar constă ȋn analiza

Chestionarul a fost aplicat pentru locuitorii din judetul Galați, 100 de persoane de sex feminin au completat chestionarul, iar din răspunsurile date de acestea am observant că majoritatea detin in garderoba proprie macar o ie.

Аnаlizа si intеrprеtаrеа rеzultаtеlor

Grаfic nr. 1

La aceasta prima intrebare, majoritatea respondentilor au raspuns in proportie de 86%, ca au acasa in garderoba proprie macar o ie. Restul de 14% au raspuns ca nu detin pana in momentul de fata o ie, iar in graficul de mai jos vom afla principalul motiv.

Grаfic nr. 2

Dupa cum bine puteti observa, motivul principal este acela ca pana acum acestea nu au avut ocazia sa-si achizitioneze o ie. Un alt motiv este ca, nu au gasit o ie pe placul lor, iar in proportie de 21%, nu si-au achizitionat o ie deoarece, pretul acesteia este destul de ridicat.

Se stie ca o ie autentica romaneasca costa mult si nu oricine isi poate permite sa si-o cumpere.

Grаfic nr. 3

Din graficul de mai sus se observa, ca in proportie de 42% respondentii sunt de accord ca ia romaneasca nu trebuie sa lipseasca din garderoba unei romance, iar in proportie de 34% dintre cei chestionati sunt de ,,Acord total”. De aici, rezulta faptul ca romancele apreciaza adevarata valoare a iei si o considera o piesa nelipsita din garderoba lor.

Grаfic nr. 4

Majoritatea persoanelor chestionate au raspuns in proportie de 62%, ca isi doresc sa-si achizitioneze o ie in urmatorul an. Nu putem uita faptul ca femeile si shoppingul au o stransa legatura, femeia iubind cumparaturile si niciodata aceasta nu spune nu achizitionarii unui nou obiect vestimentar. Intr-un procentaj mai mic, de 29%, au afirmat ca nu sunt hotarate si ca nu stiu daca o sa-si achizitioneze sau nu o ie.

Grаfic nr. 5

Surpriza sau nu, majoritatea respondentilor au afirmat intru-un procentaj , destul de mare, de 76% ca detin in garderoba proprie o pseudo ie, iar 15% din persoanele chestionate au afirmat ca detin o ie autentica si o pseudo ie. Doar 9% din femei au spus ca in dressingul lor au doar ii autentice romanesti.

Grаfic nr. 6

33% dintre femei au afirmat ca au in garderoba proprie o singura ie, intr-un procentaj destul de apropiat, mai exact de 32% au raspuns ca detin doua ii. Se pare ca exista si femei pentru care nu se multumesc cu doar doua ii, asa ca nu este de mirare faptul ca 22 de romance au 3 ii in garderoba, iar alte 10 ramance au afirmat ca detin chiar 4 ii.

Grаfic nr. 7

Ceea ce rezulta din acest grafic este faptul ca intr-un procentaj de 46%, mai exact 46 de romance galatene isi achizitioneaza singure ia pe care si-o doresc, tinand cont de gusturile si preferintele lor. Dintre toate persoanele chestionate, 16 reprezentante ale sexului frumos au afirmat ca si-au cumparat ia de la un atelier mestesugaresc, probabil din vacantele petrecute de acestea in satele si orasele cu bogate traditii in arta mestesugului. 12 dintre romancele noastre se pare ca au primit ia mostenire, ceea ce inseamna ca in familia lor, ia reprezinta o piesa valoroasa si de pret care atesta mostenirea noastra nationala. Cumparaturile online au prezentat o evolutie fabuloasa in ultima perioada si un numar de 11 femei si-au achizitionat ia de pe site-urile si atelierele online. Dupa cum puteti observa restul de 15 galatence au primit ia in dar de la rude si prieteni.

Grаfic nr. 8

La intrebarea enuntata mai sus, femeile au afirmat intr-un procentaj destul de mare, de 35%, ca poarta ia “ocazional”, cu prilejul participarii la diferite evenimente. Ia este de o simplitate si frumusete aparte de aceea romancele o poarta ori de cate ori au ocazia. Un numar de 29 persoane au raspuns la aceasta intrebare ca frecventa purtarii iei este lunara, iar 22 au raspuns ca poarta ia de doua ori pe an. De aici putem trage concluzia ca ia este obiectul vestimentar care nu a ramas uitat pe umerasul din garderoba personala deoarece, aceasta este purtata macar o data pe an. Doar 6 femei au raspuns ca ia este obiectul vestimentar pe care il poarta in fiecare saptamana. Mai jos veti vedea unde poarta romancele noastre, ia, in viata de zi cu zi.

Grаfic nr. 9

Romancele poarta ia la diferse evenimente, de la cele mai simple pana la cele mai fastuoase, dupa cum puteti observa si in graficul de mai sus. Intr-un procentaj de 36% femeile au afirmat ca poarta ia la evenimente sociale (zile onomastice, nunti, botezuri), ia fiind combinata cu alt obiect vestimentar. 28 de romance obisnuiesc sa imbrace traditionala ie la evenimente culturale (targuri, festivaluri) imbracate in traditionala ie, mai ales la evenimentele dedicate iei romanesti, unde aceasta nu lipseste din vestimentatia femeilor. Intr-un proncent de 13% femeile au raspuns ca obisnuiesc sa poarte ia in vacante, in bagajul avestora ia fiind “prezenta la datorie”, 18% din respondenti considera ca plimbarile in oras reprezinta ocazia perfecta de a purta ia romaneasca.

Grаfic nr. 10

Se pare ca romancele iubesc traditia si portul romanesc, deci nu este de mirare ca intr-un procent de 79% acestea au afirmat ca ia pentru dansele reprezinta “un simbol al culturii nationale”.

Ia este o piesa vestimentara pe care romancele o prefer nu numai pentru valoarea sa culturala, ci si pentru frumusetea acesteia si faptul ca poate fi combinata cu orice alt obiect vestimentar.

Grаfic nr. 11

Ia romaneasca poate fi combinata cu orice alt obiect vestimentar, de la fuste scurte pana la pantaloni lungi eleganti si blugi. Se pare ca femeila adora combinatia intre fusta si ie intr-un procent e 34% si intre blugi si ie intr-un procent de 32%. Intr-un numar de 6, respondentii au raspuns ca poarta ia in combinatie cu portul national, aceste femei facand parte dintr-un ansamblu popular din zona Galatiului.

Grаfic nr. 12

Se pare ca femeile chestionate nu sunt dispuse sa acorde o suma prea mare de bani pentru achizitionarea unei ii. Insa o ie autentica romaneasca nu este deloc ieftina deoarece, munca din spatele acesteia este destul de migaloasa, iar confectionarea acesteia poate dura si 1-2 luni. Majoritatea sunt dispuse sa aloce o suma de bani, sub 150 de lei pentru achizitionarea unei ii.

Grаfic nr. 13

La aceasta intrebarea majoritatea romancelor, intr-un procent de 57% au raspuns ca pretul minim pe care l-ar da pentru achizitionarea unei ii este cuprins intre 50 si 100 de lei. Alti 29 de respondent au afirmat ca pretul sub care nu ar achizitiona o ie din cauza calitatii indoielnice este cuprins intre 100-150 de lei.

Grаfic nr. 14

Matasea este, se pare, materalul preferat al doamnelor si domnisoarelor, 46 dintre femei considerand matasea ca material ideal pentru confectionarea unei ii. Un numar de 23 de femei au afirmat ca nimic nu se compara cu bumbacul, iar 14 femei ca inul este materialul preferat si tot 14 au avut aceiasi parere, insa despre voal

Grаfic nr. 15

Rosul este culoarea care predomina in raspunsurile date de femei. Este bine cunoscut faptul ca rosul atrage atentia barbatilor si a celor din jur, femeia adorand sa fie mereu in centrul atentie, asa ca nu este de mirare ca acestea au raspuns intr-un proncentaj de 41% ca ia ar trebui sa aiba aceasta culoare. 14 dintre respondent a afirmat ca isi doresc in garderoba proprie o ie de culoare galbena, deoarece galbenul este o culoare calda care reprezinta razele soarelui ce strabat cerul azuriu.

Grаfic nr. 16

38% isi doresc ca ia sa aiba o broderie multicolora, din stiudiul realizat am constatat ca persoanele care isi doresc o astfel de broderie au o varsta cuprinsa intre 18-25 de ani. Intr-un procent de 32% respondentii au afirmat ca isi doresc o ie cu broderia in doua culori, iar 30% doresc o broderie cu o singura culoare, femeile mature isi doresc astfel de broderii deoarece, acestea considera ca ceea ce e simplu e si de bun gust.

Grаfic nr. 17

Surprinzator sau nu, 38 de persoane au raspuns ca, campanile promotionale au o influenta mare in decizia de achizitionare a iei si tot 38 de persoane au raspuns ca le este indiferent daca ia se afla la promotie sau nu. Acestea daca isi doresc o ie si-o vor achizitiona, netinand de existenta campaniilor promotionale existente.

Grаfic nr. 18

Persoanele care sunt de accord ca ia romaneasca este intens promovata pe piata interntionala sunt intr-un numar de 46, iar cele care considera ca ia nu prea este promovata sunt intr-un procentaj de 40%. Respondentii sunt de parere ca ia ar trebui sa fie inregistrata ca marca de tara astfel incat aceasta sa nu mai fie imitate de catre alte firme straine. Cu atat de multe imitatii si broderii “furate” aceasta si-ar putea pierde din valoare, insa ea trebuie promovata intens, astfel incat, sa readuca la viata satele romanesti si mestesugarii populari.

Grаfic nr. 19

Majoriatatea persoanelor care au completat acest chestionar provin din mediul urban, intr-un numar de 67 de persoane, iar 33 de persoane provin din mediul rural.

Grаfic nr. 20

Marea majoritatea a persoanelor care au raspuns la intrebarile din acest chestionar au o varsta cuprinsa intre 18-25 de ani (51%). Dintre persoanele chestionate 21 au varsta cuprinsa intre 26 si 35 de ani, 10 intre 36si 45 de ani, 11 intre 45-55 ani, 3 persoane peste 55 de ani si 4 persoane sub 18 ani.

Grаfic nr. 21

Veniturile persoanelor chestionate sunt intr-un procent de 24% cuprinse intre 1101-1500, mai exact venitul mediu pe economie, 21% au salariul cuprins intre 801-1100 lei, sunt studentii care lucreaza part-time si pensionarii.

Grаfic nr. 22

Se observa ca majoritatea femeilor care au raspuns la acest chestionar sunt necasatorite, in proportie de 73%, iar restul de 27% dintre femei sunt casatorite. Femei divortate si vaduve se pare ca nu au participat la acest chestionar.

Grаfic nr. 23

Intr-o proportie de 44%, dupa cum bine puteti observa, majoritatea persoanelor chestionate sunt eleve si student, iar 28% dintre persoane sunt muncitori calificati. La acest chestionar au participat si 19 muncitori necalificati, 5 manageri si 4 pensionari.

Capitolul 4 Tehnici de promovare a iei romanesti pe piata internationala

Obiectivul principal al activitatii de promovare, pe plan intern si international, este aceea de a trezi interesul si dorinta de cumparare a consumatorului. Promovarea iei pe piata internationala nu este o sarcina deloc usoara deoarece, exista numeroase diferente intre tara noastra si alte tari. Diferentele pot fi de natura culturala, traditiile si limbile sunt si ele diferite, iar unele tari au anumite restrictii in ceea ce priveste procesul de comunicare.

Principalele elemente prin care ia romaneasca poate fi promovata sunt:

Reclama

Targurile de turism

Expozitiile internationale

Publicitatea

Ziua Romaniei la ambasadele acesteia din strainatate

Internetul

Filmul

Atelierele si firmele vor cauta intotdeauna sa obtina maximul de eficienta, cu ajutorul activitatilor sale promotionale.

Reclama

Reclama este un mesaj platit si care este transmis prin mass-media. Ea este cea mai utilizata metoda prin care firmele se pot face cunoscute. Pentru o intensa promovare a iei pe plan international este nevoie Din promovarea iei pe plan international nu poate lipsi reclama. Prin aceasta si trasmiterea ei in mass media numerosi clienti pot afla detalii despre ie si de unde o pot achizitiona. In crearea reclamei, pentru ia romaneasca, trebuie sa se tina cont, in primul rand, de diferentele sensibile care exista intre culturile pietelor internationale.

Crearea reclamei internationale este influentata de existenta unor bariere culturale, in care un mesaj poate fi interpretat gresit de oamenii din alte tari. O alta bariera care poate aparea in mesajul transmit in reclama poate fi limba diferita. Un exemplu in care traducatorii nu au analizat semnificația reală a copiei traduse a mesajului publicitar, este cel al firmei Ford care a realizat un camion pentru tarile subdezvoltate, avand un pret mai redus si pe care l-a denumit “Fiera”, netinand seama ca acelasi termen in limba spaniola inseamna “femeie batrana urata”.

Chiar și aceeasi limba poate diferi una de alta avand dialecte diferite. Limba engleza din SUA difera de ca din Anglia, limba romana vorbita in Romania este diferita de cea vorbita in Republica Moldova.

Reclama de promovare a iei ar trebui saa fie complexa si bine realizata incat mesajul publicitar sa fie bine inteles de toti potentialii consumatori din toata lumea.

Targurile de turism

O tehnica excelenta de promovare a iei pe piata internationala o reprezinta participarea acesteia la diferite targuri de turism.

Targurile de turism sunt evenimente culturale si reprezinta locul unde cererea si oferta se intalnesc. Sunt cele mai practice si modern cai de a aduce in acelasi loc, atat vanzatorii, cat si cumparatorii. Targurile au o importanta deosebita pentru producatori deoarece, in acest mod pot examina reactia cumparatorilor si acceptabilitatea acestora fata de produs. De obicei, aceste targuri de turism sunt organizate in capitala tarilor care gazduiesc evenimentul. Romanii care participa la aceste targuri de turism pentru a-si promova produsele traditionale sau textile sunt imbracati intotdeauna in costume nationale, iile nelipsind din acest intreg asamblu. Participarea la targuri se infaptuieste prin inchirierea unui stand, iar marfurile sunt expuse si aranjate intr-un mod cat mai atractiv. Targurile internationale, prin expunerea produselor in standuri, prezinta un mare avantaj, cel al comunicarii directe, fata in fata, dintre vizitator si expunator. Vizitatorul poate sa testeze produsul, sa vada cum fuctioneaza si sa-l atinga. Aceste targuri ofera, in primul rand, firmelor posibilitatea de a se intalni cu potentialii clienti intr-un cadru mai putin formal.

Multumita publicitatii realizate in mass media targurilor, numeroase firme participa la aceste evenimente pentru a beneficia de reclama gratuita. Prin participarea la targurile de turism, firmele care isi doresc sa intre pe o anumita piata si sa stabileasca contacte cu partenerii straini, pot economisi destul de mult timp si efort in acelasi timp. Cu ocazia acestor targuri se pot organiza prezentari de moda. La aceste prezentari, atelierele, mestesugarii populari si designerii romani care confectioneaza ii le pot promova si face cunoscute strainilor, astfel incat acestia sa le cumpere.

Tara noastra are valori autentice pe care, noi romanii, le putem promova oriunde in lume, insa trebuie sa stim si cum. Ia, ca simbol autentic al culturii romanesti si ca o adevarata opera de arta, ar trebui sa fie intens promovata si facuta cunoscuta oriunde in lume, iar aceste targuri de turism reprezinta ocazia perfecta de promovare.

Calendarul targurilor internationale pentru 2017

Sursa: http://www.anat.ro/targuri-turism/

Expozițiile internaționale

De obicei, expozitiile internationale se organizeaza in tarile in care nu au loc targuri internationale. Aceste expozitii sunt asemanatoare cu targurile internationale insa, sunt mai costisitoare daca sunt organizate de o singura firma. Expozitiile internationale au un anumit avantaj, acela ca ele acopera pietele nedisponibile si ii dau firmei ocazia de a expune. Deci si atelierele care confectioaneaza ii ar trebui sa participe la aceste expozitii deoarece reprezinta un pas important pentru acestia, un prim drum spre cunoasterea iei de catre potentialii consumatori, de oriunde in lume si stabilirea unor contracte cu potentiali parteneri, colaboratori.

Publicitatea internationala

Publicitatea este un mijloc promotional global care este foarte important pentru confectionerii de ii, fiindca expansiunea internationala fata de cea de tara este mai mult dependent de informatie.

Prin publicitate se creaza iei romanesti, la nivel mondial o imagine mai consistenta, iar costul publicitatii este mai mic decat cel al reclamei.

Chiar si publicitatea negativa joaca un rol important in promovarea unui produs, deoarece aceasta mentine organizatia in central atentiei. Publicitatea poate fi utilizata in scopul firmei prin organizarea unor comunicate de presa periodice in care atelierele si firmele care comercializeaza ia ofera informatii importante despre aceasta.

Ziua Romaniei la ambasadele acesteia din strainatate

Ia noastra romaneasca, ar trebui, fara doar si poate, promovata cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei la toate ambasadele acesteia din strainatate.

Cu ocazia sarbatoririi Zilei Nationale, reprezentantii Institutului Cultural Roman din strainatate in colabrare cu Ambasadele Romaniei din tarile de resedinta, organizeaza o serie de manifestari culturale ample. In acest mod, si oamenii din aceste tari de resedinta pot afla si vedea ia romaneasca si sa o achizitioneze ulterior. Pe 1 decembrie, numerosi romani sarbatoresc aceasta zi importanta pentru poporul roman participand imbracati in traditionala ie la evenimentele organizate de ambasade si ICR. La aceste evenimente participa si mestesugarii populari care au prezentate la standuri diferite modele de ii, din toate regiunile Romaniei. La aceasta zi, se organizeaza concerte la care interpretii nostrii de muzica populara sunt imbracati in straie traditionale autentice romanesti, ia nelipsind.

Internet-ul

Internetul este mijlocul cel mai eficient de promovarea iei romanesti pe piata internationala. Disponibilitatea acestuia este foarte importanta in marketingul international deoarece, are o raza de extindere foarte mare, iar timpul pentru accesarea informatiilor este scurt. Atelierele de creatie isi pot realiza pagini de Internet, unde se vor regasi informatii legate despre ie,despre pretul acesteia, despre produsele comercializate si date despre producator. Paginile ar trebui sa fie traduse in mai multe limbi, astfel avand acces o multitudine de oameni, din toate colturile lumii.

Moneda ar trebui sa fie usor de convertit, pentru tarile membre ale Uniunii Europene, moneda de schimb ar trebui sa fie euro, iar pentru tarile din America moneda utilizata ar trebui sa fie dolarul american. Cu ajutorul Internetului, si firmele mici pot obtine importante avantaje la exportulu iei romanesti. Prin utilizarea Internetului, atelierele pot comunica personal cu consumatorul.

. In promovare iei cei care o comercializeaza trebuie să furnizeze valoare, așa cum este ea percepută de consumator.

Filmul

Promovarea iei se poate realiza si cu ajutorul unui film in care sa se vorbeasca despre aceasta si valoarea sa culturala. Astfel, a fost creat filmul “Romania mea” cu scopul principal de a promova portul traditional si ia romaneasca. Aceasta productie a fost lansata in mediul online, in 2014, cu ocazia sarbatoririi “Zilei universale a iei” pe 24 iunie. Filmul a fost realizat de Ovidiu Slătineanu, un moldovean din Piatra Neamț, care se ocupă de promovarea civilizației Cucuteni si în colaborare cu diferite grupuri patriotice din țară si asociații. Prin ecranizarea filmului pe pietele straine, oamenii pot afla informatii despre istoria, broderia si simbolistica iei romanesti si nu in ultimul rand despre valoarea sa nationala. Ia prin simplitatea si frumusetea ei v-a atrage intotdeauna publicul tinta.

Dezvoltarea unei activitati organizate de promovare a iei pe piata international

Datorita originalitatii si valorii acesteia care dureaza de mii de ani, ia noastra merita si trebuie sa fie promovata. Statul ar trebui sa-i recunoasca valoarea, sa o certifice si sa o numeasca marca de tara, astfel incat odata cu recunoastere acesteia in lume v-a fi si promovata tara noastra. Ia este o punte de legatura intre generatia tanara si generatia bunicilor nostrii, ea intoarce privirea tinerilor spre origini.

Activitatea de promovare a iei este importanta atat pentru dezvoltarea organizatiilor, atelierelor cat si pentru dezvoltarea Romaniei. Reusita campaniei de promovare depinde de politica de promovare adoptata de catre firme si ateliere, iar acestea trebuie sa-si propuna anumite obiective, pe care ulterior sa le atinga. Firmele trebuie sa se decida pe care firma vor sa intre si modul in care vor patrunde pe pietele internationale

Termenul de realizare: 1 an

Obiective:

– patrunderea firmelor si atelierelor romanesti pe piata internationala

– crearea unei imagini pozitive

– realizarea unui film informativ despre ie

– crearea unor Web-siteuri

– participarea la doua targuri/expozitii;

– material promotional personalizat.

Activitatea firmelor pe piata internationala

Ca strategie de intrare pe piata internationala, atelierele vor opta pentru varianta exportului direct deoarece, aceasta este considerata cea mai eficienta metoda. Firmele se vor ocupa singure de activitatile de export prin departamentul specializat pe export. Producatorul iei v-a livra marfa direct beneficiarilor externi infaptuind toate formalitatile legate de export.

Clienti

Principalii clienti ai acestor ateliere sunt femeile din toata lumea, ia fiind o piesa absolut uluitoare si care i se potriveste fiecarei femei.

Oferta comerciala pe care paginile online ale atelierelor le contin:

·        numele firmei/atelierului care emite oferta;

·        obiectul de activitate a firmei;

·        denumirea produselor;

·        avantaje prezentate de ii;

·        preturile;

·        termenul de livrare;

·        conditiile de plata;

·        referiri la certificatul de garantie;

·        conditii de livrare;

·        valabilitatea ofertei.

.