Cap 1. PREZENTARE GENERALĂ: [306322]

LICENTA

OBIECTIVE

Cap 1. PREZENTARE GENERALĂ:

Date de identificare a firmei

1.2 Scurt istoric

1.3 Misiunea firmei

1.4 Prezentrea produselor firmei

1.5 Clienții firmei

1.6 Furnizorii firmei

Cap. 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT

5.1. Noțiuni generale

5.2. Organigrama intreprinderii

5.3. Managementul calității

5.4. Analiza SWOT

Cap. 3. SISTEMUL DE MARKETING

4.1. Notiuni generale de marketing

4.2. Mixul de marketing

4.3. Strategii de marketing

4.4. Mediul concurential al firmei

Cap. 4. PROCESUL DE IMBUNĂTĂȚIRE A PRODUSULUI ALES

Cap 5. SISTEMUL DE PRODUCȚIE

2.1 Noțiuni generale despre produsul ales

2.1.1 Materia primă

2.1.2 Schema tehnologică a produsului

2.2 Ulijae si mașinării de producție

2.2.1. Descriere utilaje

2.2.2. Descrierea utilajului de fabricare a produsului ales

2.3 Operatii. Calcule tehnologice

2.3.1. Operatii tehnologice

2.3.1. Operatii tehnologice

2.4. Controlul de calitate

2.5. Norme de protectia muncii si igiena

2.6. Transporturi in interiorul si exteriorul firmei

Cap. 6. [anonimizat]

3.1. Notiuni generale

Analiza sistemului financiar

Analiza principalilor indicatori

Analiza diagnosticului de calitate

Diagnosticul managementului general

Diagnoza resurselor umane

Cap. 7. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

OBIECTIVE

Cap1. PREZENTARE GENEREALA:

Date de identificare:

•Denumirea companiei: S.C Azur S.A

•Sediul local: str. Constructorilor 1-3, Timișoara, Romania, 300571

• Codul unic de înregistrare: 1807689

• Numarul de înmatriculare J35/9/1991

• Data înfințării: 1991

• Telefon/ Fax: 0040256222139/0040256222179

• Forma juridică: Societate pe acțiuni

• Obiect de activitate: [anonimizat], cernelii tipografice și masticurilor

• Cod CAEN: 2030

Scurt istoric:

[anonimizat] a reușit să se dezvolte și să țină pasul cu cerințele pieții și cu necesitățiile din societatea româneasca. Prima denumire a firmei a fost „[anonimizat], care a preluat compania din anul 1923, cu o producție de vopsele ce s-a dezvoltat până in anul 1948, cand statul a preluat compania. Deoarece Jhon Ferber a [anonimizat] 1952 acesta a reușit sa creeze un nou departament cu produse chimice care a ajutat la dezvoltarea companiei și de-a lungul timpului aceasta a [anonimizat] 3 continente, sub denumirea de „ ICC Industries”. [anonimizat] s-a impartit in doua ramuri: cea de „Vopsele si Rasini” si cea de „Compozite”.

În anul 2000, familia Ferber răscumpără de la stat fabrica sub denumirea de S.C. AZUR S.A. [anonimizat] a reușit să își căștige dreptul de a deține majoritatea acțiunilor și a [anonimizat]-un moment complicat pentru firma.

În următorii 15 ani, firma a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], iar succesul devenea inevitabil și incontestabil.

Azur este o firmă cu o istorie veche și o [anonimizat] 200 de ani a creat un brand în ceea ce înseamnă vopsele, lacuri, tencuieli și alte produse decorative sau pentru onstrucții interioare și exterioare. A devenit astfel una dintre cele mai vechi și importante firme din Timișoara, care încearcă în permanență să răspundă cererii clienților, bazîndu-se pe respect, devotament si performanță.

Defapt, istoria acestei firme a început încă din anul 1844, cînd a luat naștere fabrica de lumânări și săpunuri, continuând de atunci să se se dezvolte și să cunoască succese după succese. Când s-a înfințat Favrica Unită de Lacuri și Vopsele, în cadrul căreia se continua să se fabrice lumânări și săpun, ajungând cea mai veche și fiind singura din această piață în România. În 1980, a avut loc inaugurarea noii platforme de producție din Calea Buziașului din lipsa capacității de adaptare la cerințele pieții din acel moment. Pentru o perioadă scurtă de timp, fabrica a suferit o decădere din cauza crizei industriale, nemaiavând piață de desfacere și astfel a dat faliment. Însă în 1999 Jhon Farber a reintrat în posesia companiei Azur. Acesta a revăzut în Azur, o nouă oportunitate de a reporni producția și a începe din nou saă obțină profit, încercănd în timp să redevină o companie de succes.

Proprietarul firmei Azur, a investit în echipamente noi și a retehnologizat producția, reușind să retingă cotele succesului de odinioară. Astăzi, firma Azur este una din puținele firme cu vechime din țară, recunoscută la nivel internațional , care se menține printre cele mai bune firme de profil din lume și de asemenea, este o firmă de top din din România din domeniul respectiv de activitate și toate acestea au fost posibile datorită spiritului inovativ a lui Farber și încrederii sale în capacitatea acestei comapnii, investind toate resursele pe care le avea la dispoziție, în loc să vândă sau să demoleze construcția fabricii, așa cum s-a întâmplat cu multe fabrici naționalizate care au reajuns în proprietatea foștilor deținători.

Echipa care lucrează în prezent la firma Azur, a reușit să mențină o foarte bună dezvoltare a companiei, iar din punct de vedere economic, cifra de afaceri, s-a dublat la fiecare cinci ani. Vînzările au crescut tot mai mult, iar frma s-a extins ca potențial. După învestiții de milioane de dolari și o strategie de afaceri pe termen lung, compania Azur este astăzi pe locul 4 în Romînia la producția de vopsele. Aici se fabrică insăși rășina, care este materia primă principală în producția de vopsele și mase plastice pentru cutiii electrice. Astfel Azur a devenit și un foarte bun furnizor, care exportă materie primă in Europa, firmelor ce produc cutii și doze de aluminiu și ambalaje de bauturi.

Misiunea firmei

Misiunea firmei Azur este aceea de a crește și a extinde în mod permanent afacerea, menținîndu-și valorile dobîndite de-a lungul timpului. Prin respectul față de angajați, încrederea reciprocă pe care o oferă clienților și furnizorilor, respectând mediul înconjurător, legislația și standardele impuse, Azur iși propune devină unul dintre cei mai buni furnizori și producători de pe piață, respectînd cerințele clienților și conducînd afacerea într-un mod etic și fără compromisuri.

Printre obiectivele principale ale companiei AZUR se numără:

Obținerea și creșterea profitului prin vânzări profitabile

Creșterea vânzărilor

Acapararea noilor afaceri in comapnie

Dezvoltarea competențelor profesionale ale personalului

Asigurarea sănătății și securității la locul de muncă

Respectarea normelor și prevederilor legale

Încadrarea ân normele autorizației de mediu

Prezentarea produselor firmei:

Azur s-a axat pe fabricarea diverselor produse decorative in domeniul vopselurilor, tencuielolor, amorse si lacuri. Produsele firmei sunt împarțite în 5 categorii: Produse decorative, Produse pentru industrie, QTEK Professional, Sistem nuanțare QTEK Professional si Divizia Compozite.

Produsele din gama de produse decorative sunt concepute pentru a fi utile suprafețelor metalice sau din lemn și pentru pereți. Printre acestea se numără: Vopsele pentru pereți și tavane, Emailuri pentru lemn, metal și beton, Lacuri pentru lemn și piatra, Baițuri pentru lemn, Grunduri și Diluanți.

Pentru piața industrială, Azur a creat în timp, produse bazate pe soluții de protecție sau pentru decorarea diverselor suprafețe. Printre aceste produse industriale se regassc Rășini, Acoperiri structuri metalice și Produse pentru mobilă.

În anul 2006 Azur a creat gama de produse QTEK, produse sub formă de tencuieli decorative, termosistem, vopsele și grunduri profesionale, vopsele de țiglă sau emailuri pentru pardosele, dar și vopsea pentru marcaje rutiere.

Sistemul de nuanțare QTEK Professionalcuprinde două tipuri de vopsea lavabila QTEK, pentru exterior și pentru interior. Qtek Vopsea Lavabila pentru Exterior este specifică pentru decorațiuni exterioare și se fabrică în trei moduri: bază albă, bază medie si bază transparentă. Qtek Vopsea Lavabila pentru Interior este creata pentru decorațiuni interioare și se fabrică în aceleași trei moduri ca si cea pentru decorațiuni exterioare.

Divizia Compozite a fost concepută în anul 1988, atunci când s-a fabrocat secția de fabricare a SMC și secția de presare. SMC este un material de presare la cald, fabricat din rășină poliesterică nesaturată, armat cu fibră de sticlă. În acesta divizie se fabrică carcase din poliester armat cu fibră de sticlă , care se folosesc pentru protecția aparatajului electric.

Produsele din categoria de Vopsele pentru pereți si tavane, sunt numeroase și utile pentru diverse întrebuințări. Printre aceste produse se numără:

• Qtek, ultralavabilă cu silicon pentru interior-exterior:

• Evrika, vopsea lavabilă de exterior cu silicon:

• Edil, vopsea lavabila pentru interior cu putere mare de acoperire:

Din categoria Emailuri pentru lemn, metal și beton, se regăsesc produse precum:

• TOPAZ ONE coat, email creat pentru interiorul și exteriorul contrucțiilor

• EVRIKA, email pe bază de apă:

• UZUAL Email:

Din categoria de Lacuri și Baițuri pentru lemn si piatră, există următoarele produse:

• LAZUR Lac pentru cabană, pentru protecția lemnului interior sau exterior, în special pentru cabane:

• EcoPalux Lac pentru parchet pe bază de apă, pentru finisare transparentă a pardoselilor din parchet:

• BAIȚ concentrat pe bază de apă, pentru colorarea suprafețelor din lemn masiv sau furniruit:

Din categoria GRUNDURI, există produse precum:

• Amorsă EVRIKA • Grund EVRIKA

• Grund UZUAL • LAZUR Grund 3 în 1

Din categoria de DILUANȚI, se găsesc produse precum:

• DILUANT S509 (D005-1) • DILUANT D506

Principalii clienți și competitori de pe piață

Deoarece Azur este un furnizor destul de important pe piata lacurilor si a vopselelor din România, dar si din străinătate, aceasta a reușit să-și creeze un paletă de clienți destul de larga, mai ales pe lanțurile de magazine de specialitate și de supermarketuri cu profil de construcții. Principalii clienți ai firmei sunt:

♦ Dedeman

♦ Leroy Merlin

♦ Praktiker

♦ Brick, și alte magazine mai mici, de specialitate.

De asemenea, pe piața de lacuri și vopsele sunt multe firme concurente firmei Azur. Principalii competitori ai companiei Azur sunt Fabryo, Köber, Deutek, Policolor, dar și compania Daw Bența România.

Fuy

Cap. 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT

2.1. Noțiuni generale

„Managementul este știința și arta de a folosi mijloacele materiale și de a îndruma oameni cu funcții și specializări diferite (dar care coopereaza inauntrul intreprinderii) pentru a atinge un obiectiv comun.” De altfel, managementul este o acțiune prin care se iau anumite decizii, care se comunică unei echipe, pentru îndeplinirea unor obiective. Deși managementul este consiferat o știință nouă, acesta își are defapt originile din antichitate, de când omul a început sa se organizeze singur, sau impreună cu alți oameni, pentru a îndeplini anumite nevoi fundamentale. În zilele noasre, managementul este înțeles ca un proces ce acumuleaza anumite funcții, astfel încât obiectivele să fie îndeplinite în cel mai optim mod posibil. Originile cuvântului „management” provin din latinescul „manus” care înseamnă mână. De aici se poate înțelege faptul ca managementul este defapt o „manevrare”. Această manevrare este transpusă însă intr-un proces de oranizare a tuturor resurselor, calităților, și ideilor, astfel încât sa se realizeze scopul țintuit de la început. Unul din cele mai uzuale înțelesuri ale managementului, este defapt transpunerea s-a în cuvîntul românesc „conducere”. Defapt managerul unui proiect, este conducătorul acestuia, coordonatorul care trebuie să își asume eficiența mai mare sau mai mică a decizilor luate.

Conceptul de management a apărut în sfera economică în anii 1950, atunci când în lucrarea s-a „The Managerial Revolution”, James Burnham a specificat că societatea are nevoie de manageri buni și iscusiți, fără de care economia nu ar putea prospera și că defapt managementul nu ar fii o știință în sine, ci o practică, care trebuie să fie cât mai performantă. Acesta a subliniat în lucrarea sa că managementul cuprinde el însuși științe precum economia, psihologia, matematica, istoria etc. Omenii de specialitate susțin însă că managementul nu este doar o știință, sau doar o practică, ci este și o știință și o practică și chiar mai mult, este un factor de decizie. Defapt, întregul proces de management se bazează pe factorul decizional. Decizile sunt luate de persoane numite manageri, care conduc defapt acest proces. Ei sunt cei care au autoritatea de a lua decizii, de a folosi resursele disponibile sau de a găsi resurse noi și de a comunica echipei pe care o conduce ideile pentru atingerea scopurilor propuse.

Buna desfășurare a activității unei intreprinderi este responsabilitatea exclusiva a managerului, care poate fi de altfel, propriul patron, sau un angajat. Acesta trebuie să se asigure că decizile care le ia, influențează evoluția firmei în bine și implacațiile acestei evoluții sunt realizate la costuri minime. În activitatea de management este cuprinsă și o parte din sfera artei. Desigur că un manager, oricât de multe cunoștiințe ar avea despre acest domeniu și oricât ar munci în acest sens, nu va reuși să creeze din munca sa o rețetă de succes pe termen lung pentru firma pe care o manageriază, atât timp cât îi lipsește flerul. Este nevoie de imaginație, spirit inovativ și mai ales o intuiție foarte bună, pentru a-și da seama de ce are nevoie firma ca să devină din ce in ce mai bună..

Managementul are ca principale funcții, următoarele:

Planificarea, prin care se stabilesc obiectivele și etapele de realizare a acestora

Decizia, prin care se aleg variantele cele mai optime

Organizarea, care structurează organizația, ca aceasta să-și atingă obiectivele

Coordonarea, prin care se încearcă motivarea personalului, atribuirea de activități specifice fiecărui angajat, metodele de lucru și tot ce converge spre realizarea eficace a strategiilor aplicate.

Controlul, prin care se impun anumite standarde, comparative cu realizările și prin care se pot lua măsuri de corectare dacă este cazul.

Sistemul de management al firmei reprezintă un ansamblu de principii sociale, umane, economice sau tehnice, prin care se exercită procesul de management, pentru rezultate cât mai eficiente în indeplinirea obiectivelor firmei. Acesta este alcatuit din următoarele subsisteme:

Subsistemul organizatoric, care asigură organizarea și funcționarea proceselor de muncă în vederea realizării obiectivelor propuse. Organizarea poate fii formală, legată de mediul firmeiși informală legată de resursele umane, comunicare etc.

Subsistemul informațional, care asigură fluxul de informații și cunoștințe necesare pentru buna desfășurare a activității manageiale.

Subsistemul decizional, se referă la ansamblul deciziilor adoptate și aplicate în întreprindere.

Există anumite elemente ale activității de management, cum sunt:

Țelul, care se fixează de la începutul procesului, pentru a știi ce e de făcut pe viitor pentru indeplinirea sa.

Timpul care este o cantitae limitată și irecuperabilă

Know-how-ul , adică a ști cum se face, managerul trebuind să aibe cunoștințe diverse precum cele juridice, economice, tehnice, culturale, pentru a putea întelege cum să dezvolte firma în cele mai bune, eficente si legale condiții

Capitalul, fără de care nu se poate începe nicio activitate. Acesta poate proveni din surse proprii sau poate fi imprumutat și poate crește.

5.2. Stuctura organizatorică a firmei

Organizarea este acel proces prin care se crează structura unui sistem, care va funcționa pe baza unor programe adecvate obiectivelor sistemului respectiv. Organizarea structurală se realizează prin gruparea funcțiilor, activitățiilor și sarcinilor care sunt în raport cu anumite criterii. Structura organizatorică este creată de ansamblul de factori umani si de subsistemele organizatorice, care au capacitatea de a duce la îndeplinire obiecivele firmei. Aceasta este caracterizată de două tipuri de structuri: structura de conducere (funțională), structura de producție (operațională).

Stuctura de conducere, este rezultatul reunirii ansambului de persoane si relații organizaționale, care să asigure condițiile economice, tehnice și de personal necesare pentru desfășurarea procesului de conducere și de execuție. Structura de producție este ansamblul rrelațiilor organizaționale care realizează activitaea de producție sau de prestare de servicii. Principalele componente ale structurii organizatorice sunt urmatoarele:

– Postul, este elementul primar al structurii organizatorice și poate fi definit prin ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competențelor și responsabilităților ce revin unui salariat in mod organizat si permanent la un anumit loc de muncă.

– Funcția, reprezintă totalitatea posturilor care au caracteristici asemănătoare din punctul de vedere al responsabilitățiilor repartizate și a activității desfășurate.

– Sfera de autoritate, reprezintă totalitatea numărului de subordonați care pot fii coordonați de un superior.

– Compartimentul, este un ansamblu de posturi și funcții format din persoane care exercită activități sub o conducere unică.

– Nivelul ierarhic, care reprezintă totalitatea departamentelor din sistemul organizatoric, care se afla la un anumit nivel față de consiliul de administrație al firmei.

– Relatiile organizatorice, care reprezintă legătura dintre toate departamentele structurii firmei. Acestea pot fi: – relații de autoritate;

– relații de cooperare;

– relații de control;

– relații de reprezentare.

2.3. Managementul calitatii

2.3.1 Definirea conceptului de calitate

Calitatea este totalitatea însușirilor unui obiect, care îl deosebesc de alte obiecte prin caracteristicile sale pozitive. Acest concept se uilizează în toate domenile din viață, mai ales în cele sociale și economice. Prezintă un caracter subiectiv pentru fiecare domeniu la care face referință. Uzual, putem numi calitatea, ca fiind standardul sau nivelul unui bun, prin comparație cu altul din aceeași gamă. Calitatea poate fi gândită și ca o însumare a nevoilor, dorințelor și cererii cliențiilor. Fără calitate, un produs nu poate avea succes pe piață. Calitatea este un termen atât de folosit și în viața de zi cu zi. Considerat un termen relativ nou, ideea de „mai bun” a existat din totdeauna în societate, mai ales de când a început să se dezvolte mediul concurențial. Competitivitatea a adus după sine si calitatea, deoarece atunci când iți dorești să progresezi, te gândești la diferite strategii de evolua. Astfel calitatea este legată de procesul de dezvoltare a oamenilor, a societății și bineînteles a intreprinderilor. Din punct de vedere managerial, calitatea reprezintă nivelul de satisfacție a clientului, fiind totodată abilitatea unui bun sau serviciu de a asigura satisfacerea cerinșelor utilizatorilor.

Atunci când produsele sau servicile unei firme sunt de calitate, clienții devin mulțumiți și astfel are loc fidelizarea, un proces foarte important pentru orice dezvoltator. Încrederea câștigată prin dovedirea calității pe termen mediu și lung, este punctul cel mai forte al producătorului. Această încredere este greu de ândepărtat, iar în timp fiecare parte are de gîștigat. Pe de o parte clientul care este mulțumit de ceea ce i s-a oferit, acoperindu-și astfel o nevoie sau o dorință proprie, iar pe de altă parte, furnizorul de produse sau servicii, care nu numai că își poate asigura gama s-a de clienți, dar poate chiar să crească prețurile, bazându-se pe o calitate superioară, prin care nu își va pierde clienții. S-a demonstrat că pentru o firmă, calitatea produselor este unul dintre cei mai importanti factori care contribuie la îndeplinirea cu succes a obiectivelor sale.

În general, calitatea producției este asigurată de verificări și controale permanente din interiorul și exteriorul fabricii. Însă controlul simplu nu este de ajuns pentru ca factorul de calitate să fie pe deplin asigurat. În procesul de asigurare a calității produselor, trebuie să depisteze de la început defectele care pot genera probleme la fabricație și trebuie verificată activitatea de aprovizionare, de transport, de proiectare, astfel încât, șansele ca produsul final să aibe defecte, să fie cât mai redus, chiar inexistent. Astfel, apare controlul calității produselor, care însumează toate activitățiile de control și verificare în vederea asigurării calității produsului final. Controlul calității poate fi desfășurat prin următoarele etape:

– inspecția calitățiiș

– controlul calității prin metode statistice;

– sistemul de asigurare a calității;

– sistemul de management al calității;

– managementul calității totale (TQM).

Sistemul de management al calității (SMC), este anasamblul tuturor proceselor manageriale care stau la baza funcționării și dezvoltării firmei. Între acestea există corelații în ceea ce privește documentația, structura organizatorică, care au ca scop controlul calității organizației.

În secolul XIX, managemetul calității era înțeles sub forma în care activitățiile specifice erau cele de verificare direct de către consumatori, recunoașterea meiestriei meșteșugarilor și încercarea de a oferi ceea ce are clientul nevoie. În timp, meșteșugarii au depășit granițele țprii, căutând noi materii prime, materiale calitative și idei de modernizare. Astfel comerțul s-a extins și s-a dezvoltat, apărând pe piață produse noi, cu specificații referitoare la modelul produsului și la funcțiile sale, dar au apărut și servicii post cumpărare, cum sunt garanțiile, care vizează exact calitatea produsului. Strategiile de calitate s-au dezvoltat odată cu revoluția industrială, în urma căreia au apărut noi concepte și abordări. Specificațiile erau mult mai bine organizate și ofereu informații despre materia primă, ingrediente, procese de fabricare. Au început să se facă controale mai amănunțite, nu doar produselor finite, ci și materialelor care urmau să intre în procesul de fabricare. S-au dezvoltat ateliere de testare, în care se verifica funcționalitatea produselor, iar mai apoi au aparut un set de norme, standarde și măsuri, de care era obligatoriu să se țină cont în procesul de producție.

Începând cu secolul XX, a avut loc un „boom” de noi bunuri și servicii apărute pe piață. Acestea erau din ce în ce mai cmplexe și variate, încercând să acopere o varietate cât mai mare de nevoi și dorințe. Astfel au apărut automobilele, aparate de uz casnic, sau servicii precum cele de telefonie, curent, căldură, internet etc. Datorită complexitpății acestor noi produse, calitatea devenise un factor obligatoriu și foarte important.

Astfel a apărut nevoia înființării unui nou departament în divizile de producție și anume Departamentul De Calitate. Acesta funcționa pe principiul în care fiecare departament trimitea rezultatele obținute în urma activității lor, departamentului de calitate, care verifica defectele și separa produsele bune de cele considereate rebuturi. Existau însă și produse care aveau mici defecte și ajungeau la consumatori, asigurând totuși caliatea prin garanție, în cazul în care produsul nu funcționează așa cum își dorește clientul, la normele și stndardele create, la capacitățiile cu care venea la pachet informațiile despre acesta.

În timupul celui de-al doilea război mondial, apărut conceptul de „ controlul statistic al caliții” (CSC), care se baza pe principiul verificării și reglementării utilajelor și instrumentelor de fabricare și nu doar pe verificarea produselor finale. Astfel s-a ajus la cocluzia că este mai ușor și mai avantajos să începi un proces de fabricare de calitate, decât să repari la final defectele produse. Este un fel de prevenire în locul tratării. Marii producători au înțeles că pentru un produs de calitate este nevoie de un proces de calitate, care nu poate veni decât la pachet cu calitatea activității fiecărui departament al firmei.

Așa s-a ajuns la concluzia că „cine nu investește în CALITATE, nu rămâne pe PIAȚĂ!” Firmele de producție, trebuie să aibe un marketing oarte bun la punct, pentru a putea mai apoi să exploateze produsele finale. Aceste produse, trebuie sa corescpundă cererii venite din partea clienților. Pe de altă parte, apare și presiunea concurenței, deoarece clienții actuali pot oricând deveni clienții competiției, dacă primesc un marketing și o calitate mai bună. Astfel, firma trebuie în permanentă să asigure controlul concepției produsului, controlul recepției de la furnizori controlul fabricației acestuia, controlul produsului și nu în ultimul rând, urmărirea exploatării.

Există factori care determină calitatea unui produs, printre care amintim: puritatea, precizia, calificarea personalului, amplasarea mașinăriilor și previziunea defectelor.

Puritate Precizie Calificare

Amplasare Previziunea defectelor

Evoluția calității produselor de la producător la client:

NQP

AQL

NQM

NQD

NMQ

5.3.2 Principile managementului calității:

Principiu pe care se bazează managementul calității este acela de dezvoltare și îmbunătățire continuă și pe termen lung al performanței firmei, prin orientare spre client și spre nevoile acestuia. Există defapt 8 principii ale managementului calității (ISP:9000-2001):

1.Orientarea către client

2.Conducerea

3.Implicarea personalului

4.Abordarea bazată pe proces

5.Abordarea managementului ca sistem

6.Îmbunătățirea continuă

7.Decizii bazate pe fapte

8.Relații bune cu furnizorii

5.3.2 Orientarea către client:

Este esențială, deoarece fiecare intreprindere de producție depinde de client. El este cel care cumpără produsele, deci datorită lui firma poate avea profit, se poate dezvolta, poate ajunge să iși îndeplinească obiectivele. Așadar, fiecare organizație trebuie în primul rând să identifice nevoile si cererile clienților, iar mai apoi să caute să le depășească cele mai înalte așteptări.

5.4. Analiza SWOT

Cap. 3. SISTEMUL DE MARKETING

3.1. Notiuni generale de marketing

Termenul de „marketing” provine din limba enegleză și este un termen de circulație internațională. Acesta a fost preluat și transpus în vocabularul limbii române făra a mai fii tradus , așa cum foarte multe țări din Europa, dar și din lume îl folosesc.

Desigur, cuvântul ”market”, de la care se trage termenul de „marketing”, are un corespondent în limba română, acesta însemnând „piață”, iar astfel, putem ințelege prin marketing, toți termenii ce țin de preocupăriile producătorului, pentru ca produsele sale să fie cele mai bune de pe piață.

Acest termen, de marketing, își găsește originile la începutul secolului XX, cu toate că există surse si unii specialiști chiar, care susțin că au remarcat că acest concept se întâlnea prin Anglia și Franța, încă din secolele XVII și XVIII. Chiar de la începuturile omenirii, exista o formă de marketing, pe care oamenii o făceau atunci când invățau să folosească resursele pe care le aveau la îndemână pentru a supraviețui și a acoperi anumite nevoi fundamentale. De aici, putem să ne dăm seama că marketingul, nu este până la urmă decât o formă de organizare, si de strategie, astfel încât să putem folosi reursele dispoibile cât mai eficient pentru a ne fi bine, pentru a ne atinge obiectivele si scopurile.

Într-un sens larg, marketingul poate fi definit ca o serie de activități care converg spre maximizarea profitului, atunci când vine vorba despre producție. Practic, marketingul iși face loc în activitatea de producție, de la inceput, atunci când se planifică proiectarea produsului, trecând prin toate activitățiile producției ( culegerea informațiilor pentru proiectare, procesul tehnologic propriu-zis de fabricare, analizarea pieței, analizele financiare, promovarea produsului etc), până în momentul în care produsul respectiv este în etapa maturității sale, iar apoi la declin.

Evaluarea și studierea pieței este o funcție foarte importantă a marketingului, de oarece, stă la baza proiectării unui produs care nu doar să se integreze pe piață, ci și „crească” și să aducă profit cât mai bun firmei. Pentru o intreprindere, este esențial să se cerceteze piața și mediul concurențial, pentru a putea supraviețui sau a se dezvolta. Se poate spune chiar că studiul și cercetarea pieței reprezintă o ramură a marketingului. Cu ajutorul acestei ramuri, se culeg informații despre produsele concurentițiașe, prețuri, strategii de marketing ale altor intreprinderi, tehnologii folosite pe piață etc. Aceste informații sunt analizate și centralizate, iar mai apoi, interpretate. Dacă piața pe care se dorește a se lansa o firmă cu un anumit produs, este o piață de larg consum, cercetarea se poate face prin sondaje de opinie a populației, anchete, interviuri, toate acestea având rezultate statistici procentuale. În ultimii ani, metodele de studiere a pieței s-au modernizat, apărând sondaje online, platforme cu diverse chiestionare, software-uri create special pentru dezvoltarea cercetării pieței, astfel încât procedurile să fie mai ușoare, mai rapide, rezultatele să se sotcheze mai bine, iar intrerpretările să se facă mai rapid.

O alta ramură a marketingului, foarte importantă, este stasifacerea nevoilor clienților. De altfel toate studiile de piață, converg intr-un fel sau altul, în descoperirea cererii și nevoilor potențialilor clienți, pentru ca mai apoi firma să se adapteze acestora prin produsele oferite. Cererea de pe piață este unul dintre cei mai importanți factori, atunci când vine vorba despre proiectarea unui prod, in vederea vânzării lui și a obținerii de profit de pe urma acestuia. Este esențial să se cunoască nevoile și dorințele cliențiilor, pentru a le putea satisface, acesta aproape unicul mod ca o firmă sa supraviețuiască și să se dezvolte pe piața din care face parte.

Nevoile consumatorilor, pot diferi și trebuie analizat daca nevoile descoperite sunt reale, sau secrete. Aceste nevoi se impart in mai mute tipuri fundamentale. Cel mai bine se recunosc aceste nevoi, din celebra Piramidă a lui Maslow, care exprimă intr-o ierarhie a importanței, nevoile, începând de la bază, până in vârf.

Piramida lui Maslow

Nevoie fiziologice, sunt nevoile fundamentale ale oamenilor, fara de care aceștia nu pot supraviețui. Importanța acestor nevoi, a făcut ca ele să stea la baza piramidei. Printre aceste nevoi, se regăsesc nevoia de hrană, nevoia de imbrăcăminte, nevoia de lumină și căldură, etc. Atunci când o firmă alege sa fabrice un produs care să satisfacă nevoile fiziologice ale clienților, acestea trebuie foarte bine structurate, deoarece omului îi stă în fire să aleagă cele mai bune produse pentru satisfacerea nevoilor fundamentale, care stau la baza viețuirii acestora.

Din totdeauna, omul a simțtit nevoia de siguranță și stabilitate, fapt pentru care nevoia de securitate ocupa locul imediat următor in treptele piramidei, ca importanță. Pentru că intr-un fel sau altul, oamenii au perceput nevoia de siguranță ca pe o umbrelă protectoare nevoilor fiziologice, altfel spus, pentru a putea supraviețui, nevoile fiziologice trebuie asigurate, firma trebuie sa pună mare preț pe securitatea clienților, indiferent de domeniul din care fac parte produsele sale. Daca firma decide să fabrice produse care să acopere nevoie de securitate a oamenilor, se pot axa pe polițe si asigurări medicale sau de orice alt tip, servicii de apărare, servicii de protecție etc.

Nevoile sociale sunt cele care oferă oameniilor un statul social dorit, o apartentență socială, integrare în familie, în colective, în cluburi, iar firma poate oferi servicii de integrare socială, pentru satisfacerea acestor nevoi.

Sunt anumite persoane care au nevoia de stimă. Își doresc în permanență să obțină respectul și aprecierea celor din jur, fără de care se simt marginalizate și nefolositoare.

Nevoia de autorealizare, este fixată in vârful piramidei, deoarece este considerată nevoia cea mai greu de indeplinit, pentru cei care își doresc în permanență să fie mai buni din punct de vedere profesional și caută mereu sa obțină diplome, certificări, să creasca in funcții. Astfel sunt insitutii care oferă posibilitatea obșinerii acestor titluri, cum sunt univerități, firme acreditate de cursuri etc.

Abraham Maslow a formulat în 1954, atunci când a construit aceasta „Piramidă”, următoarea teorie: „O persoană nu manifestă o preocupare evidentă pentru satisfacerea unei nevoi de pe un nivel oarecare al piramidei (cum ar fi cea de stimă) decât după ce au fost acoperite nevoile de pe nivelurile inferioare (cele fiziologice, de securitate și de apartenență).”

Astfel, putem spune despre marketing ca este o stiință care cercetează piața pentru o proiectare cât ami bună a produsului, dezvoltă strategii pentru promovarea produsului și menținerea acestuia la standarde înalte și oferă firmei informații din piață, utile pentru acoperirea și satisfacerea nevoilor consumatorilor.

Firma Azur, a intrat încă de la începuturi pe piața de lacuri și vopsele, intrând astfel în categoria celor care satisfac nevoile de securitate ale clienților.

3.2. Mixul de marketing

Mixul de marketing reprezinta un cumul de tactici pe care firma le mixeaza pentru a obține din piață reacțiile dorite. Mai exact, firma reunește strategii si idei, pentru ca produsul promovat, să fie mai ușor acceptat pe piață. Mixul de marketing poate genera oferta, poate influența posibilii clienți să fie atrași de produsul firmei și poate genera vânzări crescute, cu costuri minime din partea firmei. Defapt acesta combină caracteristicile esențiale al unui produs, cu cele ale prețului și ale promovării. Prin mixul de marketing, intreprinderea reușește să combine, o calitate bună a produsului, un design atrăgător, dimensiuni ergonomice, garanții ți servicii post-cumpărare, preț acceptabil, perioadă de plată, condiții de creditare bune, daca este cazul, transport calitativ, rapid, ieftin, sigur și alte caracteristici pentru ca produsul să fie agreat pe piață și ulterior să se dezvolte și să ajungă in top. Cu ajutorul unei bune promovări prin publicitate, reclame, acțiuni promoționale, relații publice etc, mixul de marketing, reușește să pună la un loc toate calitățiile produsul care se dorește a fi vândut, astfel încât eficența producerii sale sa fie maximă din punct de vedere financiar.

Atunci când se crează acest mix de marketing, trebuie ținut cont de anumiti factori care influențează vănzarea optimă a produsuli. Este necesar să existe o evidență clară a numărului de caracteristici folosite, precum și a condițiilor din mediul intern si extern al firmei. Se poate construi astfel o relație intreprindere-macromediu, pentru a crea o consolidare cu piața țintă și a atinge obiectivul de a crea clienților un motiv convingător pentru a cumpăra produsul de la firmă și nu de la alți concurenți. Astfel, se urmărește o combinare eficientă a celor „4P” (PRODUS, PREȚ, PLASAMENT și PROMOVARE) si a celor „4C” ( CUMPĂRĂTORUL și nevoile sale, COSTUL suportat de cumpărător, COMODITATEA cumărării și COMUNICAREA).

Conceperea strategiei de marketing mix, este una elaborioasă si complexă, ce se desfășoară in două etape:

Prima etapă constă in selectarea informațiilor culese in urma studiilor de piață și utilizarea lor în alegerea variabilelor necesare procesului. Dupa ce se aleg toate variabilele care pot influența obiectivul stabilit, se crează combinarea celor mai eficiente. Pentru elaborarea unui mix de marketing optim, este necesar un studiu economic inteligent, o logiă bună și modelare matematică.

Cea de-a doua etapa constă in implementarea propriu-zisă a combinării optime din acea perioadă, prin practici operaționale diverse. Trebuie ținut cont de anumiți factori atunci când se realizeazâ mixul de marketing, dacă se dorește o eficiență cât mai mare a acestuimproces. In primul rând este bine să se asigure o legătură bună intre acțiunile de marketing si mediul intreprinderii. De asemenea factorul uman este foarte important. Trecuie de la inceput verificat daca planurile de acșiune ale intreprinderii coincid cu puterea de muncă a resursei umane. Același lucru se întâmplă și cu situația financiară sau tehnică. Organizația trebuie să știe daca acțiunile pe care dorește să le desfășoare sunt în concordanță cu exhipamentele disponibile la momentul respectiv și daca bugetul permite ca acestea să fie implementate. Pentru toate acestea, trebuie sa se respecte anumite condiții din interiorul firmei și să se cunoască foarte bine mediul intreprinderii, potențialul său, un control foarte bun de gestiune a firmei și o organizre foarte bună.

3.3. Strategii de marketing

„STRATEGÍE = Parte componentă a artei militare, care se ocupă cu problemele pregătirii, planificării și ducerii războiului și operațiilor militare. 2. (În sintagma) Strategie economică = stabilirea obiectivelor și planificarea cursului acțiunilor de urmat atât la nivel microeconomic, cât și la nivel macroeconomic.” (Dictionarul explicativ al limbii române)

Din definiția strategiei, putem întelege că marketingul este defapt bazat pe strategii, pe modur de gandire și idei de a organiza și a planifica, astfel încât obiectivele firmei să fie indeplinite cu succes. Nici o firmă de producție nu poate rezista pe piață fără un marketing bine pus la punct. Strategia de marketing, este defapt un plan prin care firma incearcă sa atungă obiectivul propus, ân special de creștere a vânzărilor și detașarea față de competitorii pieței pe un termen cât mai lung. Prin strategia respectivă, se asigură respectarea și eficiența unui plan de marketing implementat de catre firmă. În funcție de produsul care se dorește a ieși pe piață, firma poate alege un anumit tip de strategie, care să se adapteze cerințelor impuse. Astfel exista strategii de poziție in piață, atunci când firma iși propune să ajungă lider de piață, sau sa urce in ierarir de la adept, la competitor, strategie de inovare, atunci cînd firma dorește să inoveze piața cu un nou produs ami bun față de cele eixistente deja, acest lucru fiind posibil doar cu echipamente performante, de ultimă generație și o superioritate din punct de vedere al negocierilor în afaceri. Mai există și strategii de creștere, atunci când firma iși dorește să crească, prin integrare pe orizontală și verticală, diversificare și intensificare. Pentru alegerea unei strategii de marketing corectă, trebuie parcurse mai multe etape, cum ar fi, etape de informare, evaluare si stabilire a obicetivului.

Atunci cînd se definește obictivul strategic, se concretizează si valoarea acestuia. În momentul în care obicetivul a fost definit, iar produsului i s-a atribuit caracteristicile necesare, relizând locul său pe piață, va trebui să se identifice avantajele si dezavantajele produsului față de concurență. În acest mod, strategia de marketing, va fi instrumentul care îi va arăta firmei calea pe care trebuie sa o urmeze în vederea atingerii obiectivului stabilit.

Strategia de marketing adoptată de o firmă, poate arăta poziția pe care o ocupa aceasta pe piață, definind scopurile și urmărindu-le, perioada aproximativă în care se prezice atingerea obiectivelor, astfel încât firma să ajungă să ocupe în piață, locul pe care și-l propune.

O strategie de marketing bună, marchează o perioadă în care firma a reușit să adune toate informațiile necesare, caracteristicile utile, calitățiile produsuli, pentru a converge spre atingerea obiectivelor. Este perioada în care firma a întregistrat cea mai bună poziție pe piață din istoria ei, și cel mai eficient sistem de comercializare și obținere de profit. Este perioada în care firma a reușit să răspundă unor întrebări fundamentale, necesare pentru atingerea scopurilor propuse. S-a indentificat cererea pieței, pentru a știi ce să se producă și cărui segment de piață să se adreseze, nivelul prețurilor de pe piață, pentru a crea o limită de preț a produselor fabricate, idei de promovare din partea concurențiilor, pentru a reuși sa creeze o mai bună promovare pentru produsele sale, calcule și analize economice si logistice, pentru o distribuiție optimă și satisfăcătoare, dar și pentru investiții cît mai calitative și în acelși timp, cu prețuri cât mai scăzute. Raspunsurile la toate aceste intrebări, crează cea mai bună strategie de marketing a firmei respective, ajutându-o să ducă la bun sfârșit toate obictivele..

Firma Azur, a adoptat și ea o strategie de marketing, care i-a permis să cunoască foarte bine piața de lacuri și vopsele, iar astfel a reușit sa devină unul din cei mai mari producători de acest gen din țară și nu numai.

3.4. Mediul concurențial al firmei

Concurența este unua dintre trăsăturile de bază ale economiei de piață și un factor de care trebuie ținut cont atunci când se analizează elementele de marketing, sau când se alege anumite strategii. Fără concurențăs-ar crea un monopol, însă, nu ar mai exista piață de desfacere, nu ar exista diversitate, și nu ar exista ierarhii de calitate, de prețuri, de standarde. Nu ar exista „cel mai bun”, iar asta ar fi imposibil în era în care trăim, într-un stat european, democratic, unde oamenii au dreptul la liberă alegere a produselor pe care doresc să le cumpere, iar industria reprezintă o competiție în fiecare zi.

În viață, la fel ca în sport și ca în industrie, apare nevoia de concurentă, de competiție. Oamenii, au tendința de a se compara aproape în permanență cu cei din jur , fixându-si țeluri și strategii pentru a le indeplinii, iar astfel a-și dovedi sieși ca sunt „mai buni”, sau „cei mai buni”. La fel se întâmplă și în viața industrială, condusă fiind tot de oameni, care au anumite obiective (în general, de a obține profit cât mai mare) și care iși propun ca firmele pe care le conduc să crească tot mai mult și să ajungă in vârful ierarhiei segmentului de piață pe care iși desfăsoară activitatea. Putem observa caci verbul „ a concura”, provine de la substantivul concurență, care dateză din timpuri vechi, observând astfel, ca încă de la inceputuri, oamenii concurat pentru același lucruri. În ziua de azi, concurența este mai aprigă decât oricând, mi-as permite sa spun, deoarece, populația este tot mai numeroasă, iar nevoile financiare și personale, ne imping să invățăm care ne sunt propriile calități și cum le putem îmbunătății, ca sa ne îndeplinim scopurile.

Pentru o intreprindere, concurența este vitală. Este unul dintre factorii cu care se luptă zi de zi, fără de care standardele nu ar pute crește. Deși în mod rațional, concurența este percepută ca un factor negativ pentru oricine, în mod aradoxal, acesta are și beneficii asupra firmei. Doar analizînd concurența și modul acesteia de acționare, firma poate înețelege ce are de făcut pentru a o întrece.

Mediul concurențial reprezintă totalitatea factorilor economici care alcătuiesc concurența unei piețe. O firmă este competitivă, atunci când concurează cu alte firme de pe aceeași piață de desfacere, prin bunuri, mărfuri, servicii de calitate, dorite de clienți. Mediul concurențial definește toți producătorii de pe piață, care furnizează aceleași tipuri de porduse sau servicii, la un nivel de concurență și competivitate.

Când o firmă se află în acest mediu, trebuie să ia în calcul mai multe etape, cum ar fi: ● analiza poziției concurențiale

● analiza structurii concurențiale

● analiza avantajului competitiv

● analiza contextului concurențial

● schimbarea strategiilor manageriale în mediul concurențial

● monitorizarea și evaluarea strategiilor

În prima etapă de analiză a poziției concurențiale, firma trebuie să analizeze toți factorii calitativi care ajută la realizarea cu succes a integrării acesteia pe un loc cât mai fruntaș în mediul concurențial. Cu ajutorul acestor factori, firma poate înțelege care este nivelul la care se află si poate găsi soluții pentru menținerea poziției sau pentru creșterea firmei. Pentru determinarea acestor factori este nevoie de de cunoaștere poziției de piață, cotei de piațp, poziția firmei față de costuri, imaginea firmei, factorul comercial, competențe tehnologice și forță financiară. Pentru determinarea poziției firmei, se acorda note sau scoruri factorilor de succes ai firmei, în funcție de importanța fiecărui factor din totalul de factori, iar mai apoi se compară notele cu cele ale celorlalte firme concurente.

În cea de-a doua etapă, se analizează structura concurenței, o analiză importantă pentru mediul comcurențial, care se poate determina prin indicele parțial de concentrare, care indică primele 4, 8 sau 12 firme de pe piață, indicele Herfindhal-Hirschman și indicele Hall-Tideman.

Prin analiza avantajului competitiv, firma reușește să găsească factori care să o diferențieze într-un mod pozitiv, de celelalte firme concurente. Pentru a ști ce implică situația în care firma are avantaj pe piață, trebuie analizat cu atenție toți factorii care duc la acest rezultat.

În momentul în care firma a reuțit să realizeze o analiză completă a poziției, a avantajului, a structuri, aceasta poate începe sa-si creeze o strategie competițională. Prin elaborarea strategiilor structurale în mediul competițional, firma poate pune în aplicare cele mai bune idei care conduc la îndeplinirea scopului de a crește in „topul firmelor din mediul concurențial”.

Pentru a înțelege dacă strategiile adoptate au avut succes, se realizează monitorizarea și evaluarea strategiilor, care perimt firmei să înțeleagă daca poate continua cu „planul” ales sau trebuie să facă modificări. Există diferite modele de evaluare care ajută la eficientizarea strategiilor pe termen mediu și lung.

În urma monitorizării, dacă reiasă că strategiile selectate de către firmă nu sunt eficiente, se va efectua schimbafea strategiilor manageriale, care va supune întreaga intreprindere la o adaptare de noi reguli, strategii, condiții, pentru o mai bună perormanță în mediul concurențial.

Frima Azur are ca și principali concurenți pe piața de lacuri și vopsele, firme precum:

~ Fabryo

~ Köber

~ Deutek

~ Policolor

~ Daw Bența România

Firma Azur, a implementat un program de strategii concurențiale, care i-a ajutat să se dezvolte pe această piață cu fiecare an și să ajungă unul dintre cei mai importanți jucători din industrie. Chiar dacă topurile sunt în continuare deținute de firme cu acționariat străin, Azur este printre puținele intreprinderi de pe piața locală, care a reușit să ajungă la un nivel competitțional internațional, menținându-se foarte bine pe poziții și încercând prin investițiile făcute și strategiile adoptate, să crească tot mai mult.

Cap.4. PROCESUL DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A PRODUSULUI ALES

Cap 5. GENERALITAȚI DESPRE SISTEMUL DE PRODUCȚIE

5.1. Noțiuni generale despre produsul ales

Pentru acest proiect am ales din gama de produse AZUR, să vorbesc despre produsul PALUX-Lac pentru Protecția și Finisarea Pardoselolor din Parchet.

Acest produs este creat special pentru pardoseli cu scopul de a lăcui suprafețele din parchet și pentru finisarea dușumelelor din diverse esente lemnoase. Se aplică 2-3 straturi cu pensula. Se prepară un amestec de 100 părți masă lac Palux și 10 părți masă Întăritor (Soluția II Palux). Amestecul se aplică nediluat. După ce se aplică pe pardoseală. Lacul oferă un luciu specific și formează o peliculă care va avea o duritate crescută, aderență mare, rezistență ridicată la abraziune și uzură, dar și la apă, iar uscarea este raăidă.

Are aspect lichid, vâscos, culoare salab gălbuie, iar pelicula formată are un aspect transparent, lucios, unifor, cu timp de uscare de aproximativ 24 ore. Puterea de acoperire a lacurui este de 10-12 mp/l amestec/strat. Produsul este ambalat in cutii metalice de 1L, 4L sau 20 kg si este depozitat in spații curate si aerisite.

5.1.1 Materia primă

Lacul pentru pardoseli din parchet, PALUX, este un lac alchidic in 2 componenți. Are ca materie primă rășină alchidică în Soluție II L006-25 PALUX, un amestec de acizi minerali și alcooli alifatici.

Așa cum este bine știut, răsina este o substanță naturală, vâscoasă, ce se găsește în natură și care este produsă de către conifere. Ea este lipicioasă și este un amestec de substanțe chimice volatile aromatice. Rășina alchidică, este defapt o rășină sintetică poliesteră, folosită pentru prepararea lacurilor sau vopselurilor.

fhdhd

5.1.2. Schema tehnologică a produsului

5.2. Utilaje si mașinării de produție

5.2.1. Descriere utilaje

Firma Azur a investit foarte mult in echipamentele profesionale pe care le-a achiziționat in ultimii ani, astfel încât activitatea de producție să fie cât mai eficientă. Linile de producție vechi au fost inlocuite cu aparaturi performante și moderne, automatizate sau semiautomatizate. În funcșie de produsele fabricate, exista diferite tipuri de utilaje, care ajută la procesul de producție.

Printre aceste utilaje se numără uzine de fabricare a vopselelor, formate din dozatoare, țevi, butelii de depozitare a lacurilor și vopselelor, utilaj automatizat de comandă, motoare, mașinărie de amestecare, benzi rulante, linii de depozitare etc.

O investiție foarte importantă nîn ceea ce privește linia de producție a fabricii, este o presă foarte mare, care funcționează pe baza unor pistoane, si care presează la cald. Această presă se folosește pentru crearea unor carcase protectoare poliesterice, produse care se regăsesc in gama de fabricate ale diviziei de Compozite, din cadrul fabricii.

Printre celelalte utilaje si instalații aflte in liniile de producție, firma a investit și în aparatură performantă pentru laboratoare, unde fiecare substanță este testată, pentru a respecta parametrii tehnici. Aparatura este nouă, formată din monitoare de comandă și de afișaj, epruvete speciale, cîntare si masuratori, care transmit digital rezultatele analizelor. Pentru ca fiecare produs să fie sigur pentru utilizatori, activitatea de laborator este extrem de importantă in Azur.

5.2.2. Descrierea utilajului de fabricare a produsului ales

Fabricarea produslui PALUX-Lac pentru Protecția și Finisarea Pardoselolor din Parchet, este pe atât de complexă, pe cât pare de simplă. Utilajul cu ajutorul căruia se fabrică lacul Palux, este o instalație completă și complexă, numită…

Aceasta este formată dintr-o instalație cu un volum mare, în care sunt introduse materiile prime, un sistem automatizat de preparare, in care „ ingredientele” sunt amestecate și procesate, un calculator care monitorizează cantitățiile de substanțe csre trebuie adăugate și parametrii care trebuie respecetați cu strictețe, țevi injectoare, prin care trece produsul final și care pulsează o cantitate egală și controlată automatizatn direct în cutiile etichetate ale produsului final.

Aceste cutii, care constituie defapt ambalajul produsului, sunt așezate de către operatori pe o bandă rulantă semcirculară, în care este injectat lacul, iar mai apoi li se atașează capace.

5.3. Operații și calcule tehnologice

5.3.1. Operatii tehnologice

– 2 pg

5.3.1. Calcule tehnologice

– 3 pg

5.4. Controlul calitatii

Controlul calității reprezintă o însumare a unor măsuri luate de anumite persoane calificate. Aceștia verifică daca firma funcționează în conformitate cu anumite norme și stadarde internaționale, emise de organizații competente și profesionale.

Controlul de calitate are ca obiectiv asigurarea unei percepții cât mai pozitive in ceea ce privește calitatea serviciilor, asigurarea aplicarii regulilor interne și externe și asigurarea respectarii cerințelor de fabricare a produselor firmei, astfel încât acestea să îndeplinească cele mai înalte standarde de calitate.

În ceea ce privește controlul calității în interiorul firmei Azur, acesta se efectuează de către oameni specializați, care verifică inițial materiile prime care intră in liniile de producție, măsoară in laborator date necesare pentru respectarea normelor și a standardelor, urmăresc ca linia de producție să funcționeze în parametrii normali, iar în final, se asigură că produsele finite sunt corespunzătoare fișei tehnice, nu au defecte și respecta normele impuse.

În Azur se respectă o serie de standarde internationale, din industria chimică, care asigură firmei o producție calitativă. Printre cele mai cunoscute standarde, pentru care și firma Azur are certificare, este standardul de calitate ISO 9001, a cărei deviză este: „ spune ce faci, fă ceea ce spui și dovedește că ce faci e bine!” Aceasta sintagma se trnspune in realitate prin consemnarea in Manualul Calitatii a pașilor care trebuie urmați in procesul de fabricare a produsului, punerea în aplicare a ideilor consemnate prin procese și procedee specifice și controlul respectarii faptelor consemnate, prin audituri interne si externe.

5.5. Norme de protectie a muncii si igenei

În orice intreprindere este necesar si chiar obligatoriu să se știe și să se respecte normele de igienă și securitate in muncă. Aceste norme sunt defapt o serie de norme legislative, regăsite in Lege și exprima toate situațiile pe care toti angajatii unei firme au obligația să le cunoască și să le respecte

„Art. 11. (1) Angajatorul are obligatia sa ia toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor.

(2) Angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca.

(3) In cadrul propriilor responsabilitati, Angajatorul va lua masurile necesare pentru protejarea securitatii si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacelor necesare acesteia, cu respectarea urmatoarelor principii generale de prevenire:

a) evitarea riscurilor;

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor la sursa;

d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca si alegerea echipamentelor si metodelor de munca si de productie, in vederea atenuarii, cu precadere, a muncii monotone si a muncii repetitive, precum si a reducerii efectelor acestora asupra sanatatii;

e) luarea in considerare a evolutiei tehnicii;

f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;

g) planificarea prevenirii;

h) adoptarea masurilor de protectie colectiva cu prioritate fata de masurile de protectie individuala;

i) aducerea la cunostinta salariatilor a instructiunilor corespunzatoare.”

Protecția muncii in industria chimica este foarte strictă și trebuie respectată cu mare atenție, deoarece, in aceast domeniu se utilizeaza substanțte chimice, d emulte ori toxice sau periculoase atât pentru organismul uman, cât și pentru mediul înconjurător. Substanțele care necesită o mare atenție atunci cînd se lucrează cu ele sunt: H2SO4 (Acid sulfuric), NH3(Amoniac), NOH (Soda caustica), Hg (Mercur), Zn (Zinc), Acetilena, Benzenul, Toluenul si Alcoolii.

5.6. Descrierea transportului din interiorul si exteriorul firmei

În interiorul firmei, transportul se efectueaza cu mașinării și utilaje specifice transportului materialelor sau a produselor care trebuiesc depozitate și ulterior, expediate cliențiilor. Astfel de utilaje sunt de obicei, comune firmelor de producție. Printre aceste utilaje de manipulare a mărfurilor se regăsesc șasiurile mobile, palețtii rulanțti, transpaletele, stivuitoarele, împărțite in motostivuitoare sau electrostivuitoare.

Șasiurile mobile sunt cutii care au atașate roți și un mâner, astfel încat, transportul produselor mici, care are, de obicei, loc intre departamentele firmei, sa se facă mai ușor și într-un mod mai rapid.

Palții rulanți, au de asemenea rolul de a plasa produsele până la locul depozitării, totodata putând fii transportate, făra nevoia de un utilaj de manipulare intermediar.

Transpaletele sunt de asemenea unele din cele mai cunoscute utilaje folosite de catre firmele de producție pentru manipularea marfurilor.

Transpaletele ajută la deplasarea plaețiilor nemobili, încărcați cu marfă. Aceștia sunt prevăzuți cu două roți în partea din față si patru roți în partea din spate, dar si cu un mâner lung. Forma specifică a transpalețiilor este concepută pentru a putea fixa cu ușurință pleții ce urmează a fii transportați. In interiorul firmei, sunt foarte des folosiți, transportând diverse materiale, cum ar fii cutii sau etichete, dar și diverse produse, cum sunt lacurile, vopsele mici, coloranti, sau alte materiale necesare producției. Transpaletele pot fi atât manuale, cât și electrice, în funcție de greutatea care este nevoită a fi transportată.

Stivuitoarele, sunt de asemenea foarte utilizate in firmele de producție, dar mai ales in depozite. Acestea sunt utilaje conduse de un operator, care funcționează pe bază de motor sau de curent electric și ajută atât la transportarea palețiilor sau a cutiilor, cît și la depozitarea acestora pe rafturi.

Motostivuitorul este un stivuitor ce funcționează cu ajutorul unui motor cu ardere internă. Acestea sunt utilaje robuste, cu o dimensiune mare, care uneori pot fi mai incomode pentru trasportul intern al produselor, dar care, în același timp, pot fi mai utile atunci când încărcătura volumică este mare si grea, iar distanța pana la destinație este lungă. Un motostivuitor, este format din motorul care îl acționează, care poate fii pe bază de benzină sau de motorină, șasiul, care de obicei este conceput din oțel, pentru a putea susține toate componentele motostivuitorului, mecanismul de deplasare, care este asemanator cu cel al autoturismelor, mecanismul ridicare, care este compus din două catarge, instalașie hidraulică și instalație electrică, contra greutate, pentru a asigura stabilitatea motostivuitorului și sistem de siguranță.

Electrostivuitoarele, sunt de asemenea utilaje de manipulare a mărfii, care funcționează cu acționare electrică. Acestea functioneaza pe baza de electricitate, furnizată de o sursă de energie, care constă intr-o baterie de acumulatoare. Din aceasta cauza, electrostivuitoarele se folosesc de obicei pentru manipularea mărfurilor pe distanțe scurte. Sunt cele mai folosite utilaje de depozitare in interiorul firmelor sau a depozitelor, datorita structurii lor ergonomice, caracteriticile tehnice favorabile si ușurința cu care pot fi manevrate. Electrostivuitoarele, sunt de obicei compuse din șasiu, pe care sunt amplasate mecanismele de ridicare si de deplasare, punctele de comandă și instalația electrică. Mecanismul de deplasare este prevazut cu roți cu pneuri, iar mecanismul de ridicacre poate fii simplex sau duplex. Instalatia electrica poate fii executată prin controale sau prin impulsuri. De obicei aceste utilaje sunt prevazute si cu un sistem de securitate și de siguranță. Acestea au un limitator de sarcină, un limitator de inclinare a catargelor mecanismului de ridicare, un dispozitiv de semnalizare acustică, far pentru illuminarea locului de muncă etc.

La fel ca în majoritatea firmelor, și în firma Azur, electrostivuitoarele sunt printre cele mai folosite masinării de manipulare a marfuriilor, atunci când cutiile de lacuri, galețiile de vopsele sau de tencuieli și celelalte produse fabricate, sunt împachetate in lăzi, paleti, si apoi transportate pe rafturile depozitelor, sau deplasate la rampele de incarcare-descarcare, pentru transportul către clienți.

În exteriorul firmei, se utilizeaza ca si utilaje de manipulare si transport, stivuitoarele purtate pe tractoare, care reușesc și să parcurgă o distanță puțin mai mare, pe un traseu, nu neaparat nivelat, dar reușesc și să transporte incărcături paletizate grele si mari, pana la locul in care se face incarcarea palețiilor pentru transportul spre clienți.

Containerele sunt, de asemenea utilaje de depozitare si transport a incărcăturii de mărfuri, care trebuiesc transportate către clienți. Acestea sunt utilizate mai ales pentru transportul de mare volum și greutate, dar și pentru distanțe mari. Este conceput pentru a putea fi manipulat cu ușurință, făcand mai facilă incărcarea și descărcarea, avănd o capacitate interioară minimă de 1m3. Unele dintre containere pot fi pliabile sau demontabile, făcând și mai ușoară manipularea si transportarea.

Transcontainerele, sunt de asemenea, mijloace de depozitare si transportare a containerelor, încărcate cu marfă. Acestea pot fi făcute table sudate între ele, sau din oțel, atunci cînd încărcătura este mai mare și distanța mai lungă. Acestea sunt prevazute cu podele din lemn, care ajuta la o mai buna amplasare a containerelor. Transcontainerele sunt atașate, de obicei, tirurilor, care le transportă și sunt foarte des utilizate de către firmele de producție, in transportul extern, deoarece, volumul acestora, proprietățiile fizice si de rezistență, permit susținerea unei încărcături de mare volum și greutate, pe distanște foarte mari.

O altă modalitate de transport extern, care a fost folosită și de firma Azur în trecut, este transportul feroviar, cu ajutorul vagoanelor de marfă. Acesta era foarte util in cazul transportului pe distanțe extrem de lungi, sau chiar pentru export, atunci cand incărcătura era de foarte mare volum. Firma Azur dispune in interiorul incintei de un sistem de cai ferate, care perimt aprovizionarea vagoanelor cu produsele firmei, direct de la sursă, fără a fi nevoie de utilaje intermediare mari si costisitoare. Aceste vagoane transportau lacuri si vopsele in țară sau in străinătate, insă in prezent acest tip de transport extern a fost sistat, datorită costurilor prea mari de care era nevoie pentru menținerea acestuia. Firma s-a axat explusiv pe transportul rutier, cu ajutorul tirurilor, camioanelor, autocamioanelor sau autotrenurilor de mare tonaj.

Cap. 6. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

6.1. Notiuni generale

Analiza financiară este o metodă de calculare și cunoaștere a factorilor economici a unei intreprinderi, care ajută la o mai bună structurare a resurselor, a capitalului investit și in general, la procesul decizional. Prin aceasta metoda, se identifica greșelile făcute de intreprindere in trecut și se iau anumite măsuri pentru viitor. Aceasta analiză, ajută defapt intreprinderea în indentificarea factoruui de eficiență in ceea ce privește modul in care au fost utilizate resursele financiare, umane și materiale. Obiectivele analizei financiare, sunt constituite tocmai din dorința de evaluare a eficenței decizilor economice, luate in trecut. Este foarte important pentro orice firmă, mai ales pentru una de statut internațional, sa iși cunoască greșelile și să reușească să iși optimizeze investițiile. Prin aceasta metodă de invetigație, se pot descoperii noi resurse interne, se poate regla activitatea intreprinderii, acolo unde este cazul, se pot folosi resursele mai eficient, inclusiv cele umane, astfel încât, acestea să dea randament maxim, se pot revizui anumite decizii, care in viitor vor face anumite diferențe pozitive, dar mai ales, va crește eficiența economica a intreprinderii, odata cu realizarea acestui studiu, la nivelul firmei. Astfel, se va cunoaște mlt mai bine valoarea intregii intreprinderi, iar rezultatele pot fi cele dorite.

Analiza financiară îndeplinește următoarele funcții: funcția de informare, funcția de evaluare a potențialului tehnico-economic, funcția de realizare a gestiunii eficiente a patrimoniului întreprinderii și funcția de realizare a relațiilor cu mediul extern. Aceasta analiză, are rolul ca în permanența să contribuie la dezvoltarea si bunastarea economică a firmei. Aceasta analiză își furnizeaza datele necesare efectuării ei, din surse interne sau externe, cum ar fi: bilanțul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul capitalului propriu, informații tehnologice, informații economico-financiare, informații juridice, sau informații fiscale.

În urma efectuării acestei analize economico-financiare, rezultatele pozitive se vor regăsi in indicatori ai firmei, precum: volumul vînzărilor, profitul brut, rezultatele din activitatea operațională, rezultatele din activitatea financiară, rezultatele din activitatea investițională, rezultatele din activitatea excepțională, profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare, profitul net și rentabilitatea economică.

Analiza sistemului financiar

6.2.1Analiza principalilor indicatori

1. Ponderea capitalului împrumutat:

-2013

= == 0,28

-2014

== 0,33

-2015

== = 0,33

Raportul masoara ponderea in cifra de afaceri a tuturor datoriilor intreprinderii.

Din graficul rezultat, se observa o scadere a ponderii capitalului imprumutat. Criteriul este considerat de importanta medie si ii se poate atribui k1=2 si N1=2

2. Evoluția fondului de rulment global

-2014

EFRNG= * 360= *360 =109,39 zile

FRNG=CPr-Fondul de participare al salariatilor la profit+Provizioane pentru riscuri si cheltuieli+Datorii assimilate-AI= 32623362-0+1384796+33542015-31468211=36081962

-2015

EFRNG= * 360 = = 70,66 zile

FRNG=CPr-Fondul de participare al salariatilor la profit+Provizioane pentru riscuri si cheltuieli+Datorii assimilate-AI= 13539197-0+1534863+ 42067819-31921422=25220457

-2016

EFRNG= * 360 = = 91,60 zile

FRNG=CPr-Fondul de participare al salariatilor la profit+Provizioane pentru riscuri si cheltuieli+Datorii assimilate-AI= 20830356-0+1793469+45380068-33234677=34769216

Raportul masoara cate zile din cifra de afaceri sunt acoperite din fondul de rulment net global.

Criteriul este considerat de maxima importanta si ii putem atribui k2=5 si N=4

3.Rentabilitatea activității

-2014

RA=== = 0.001

-2015

RA=== = 0.016

-2016

RA=== = 0.021

Raportul masoara capacitatea intreprinderii de a-si crea resurse proprii pentru finantarea din activitatea financiara si comerciala.

Criteriul este de importanta medie si ii putem atribuii coeficientul k3=2, N=4

4.Rentabilitatea financiară

-2014

Rf= = = 0.01

-2015

Rf= = = 0.15

-2016

Rf= = = 0.02

Raportul masoara excedentul (sau deficitul) de resurse financiare creat de functionarea intreprinderii, indiferent cine sunt beneficiarii lui.

Criteriul este de maxima importanta si ii putem atribui coeficientul k4=5 si N=4

5.Productivitatea capitalului investit

-2014

PCI= = = 3.77

-2015

PCI= = = 4.03

-2016

PCI= = = 4.11

Raportul masoara capacitatea imobilizarilor de a crea produse si servicii vandabile.

Criteriul este de importanta minima si ii acordam coeficientul k5=1 si N=3

6.Evoluția indatorării nete

-2014

N= = = 2,78

Total datorii TS= Total datorii+Amort si Proviz+Fond de part a sal la venit= 33542015+1623097+0=35165112

Total val. real TS = Active circulante-Stocuri prod fin=36046583-23410119=12636464

-2015

N= = = 2,02

Total datorii TS= Total datorii+Amort si Proviz+Fond de part a sal la venit=42067819+673999+0=42741818

Total val. real TS = Active circulante-Stocuri prod fin=46159289-24970342=21188947

-2016

N= = = 1.68

Total datorii TS= Total datorii+Amort si Proviz+Fond de part a sal la venit= 45380068+1793469+0=47173537

Total val. real TS = Active circulante-Stocuri prod fin=52197270-24065305=28131965

7.Renumerarea factorului uman

-2014

RFN= = = 0,08

-2015

RFN= = = 0,05

-2016

RFN= = = 0.07

Rata autonomiei financiare

-2014

RAF== =0,78

-2015

RAF== = 0,52

-2016

RAF== = 0.59

Lichiditatea patrimoniala

-2014

LP= = 0

-2015

LP= = 0

-2016

LP= = 0

Viteza de rotație a stocurilor și facturi încasate

-2014

VRSP= * 360 = * 360 = 0.20*360= 70.97zile

VRFN= * 360 = * 360 = 0.002*360= 6.73 zile

-2015

VRSP= * 360 = * 360 = 0.19 *360= 68.40 zile

VRFN= * 360 = * 360 = 0.18*360= 64.80 zile

-2016

VRSP= * 360 = * 360 = 0.18*360= 64.80 zile

VRFN= * 360 = * 360 = 0.084*360= 30.24 zile

Rata evidentiaza in cate zile poate fi recuperata contravaloarea produselor finite pentru reluarea ciclului de schimb. COeficientul de importanta este k10=1 si N=1

= =2,61

CONCLUZIE:

Din punct de vedere financiar, se observa ca firma se adapteza satisfacator conditiilor de mediu si influentelor acestuia, insa in conditiile si in conjunctura financiara, in care se afla firma, se recomanda adoptarea unei srategii financiare ofensive si nu in ultimul rand retragerea de pe sectoarele de piata care nu prevad o evolutie favorabila. In aceleasi limite se recomanda oprirea productiei pentru produsele care nu nu fac, ca activitatea sa fie profitabila.

6.2.2 Analiza diagnosticului de calitate

Sistemul de conducere și asigurare a calității în cadrul unei intreprinderi este extrem de important, fapt pentru care i se va atribui un coeficient k=5.

Echipa de conducere a firmei stabileste politicile si strategia companiei, asigurandu-se totodata ca sunt duse la indeplinire astfel incat sa fie duse la indeplinire toate obiectivele companiei. Intreprinderea a aplicat sistemul de conducere intr-o proportie destul de mare, iar asigurarea calitatii se face la cele mai inalte nivele. Acest criteriu este deosebit de important, acordandu-i-se calificativul N=5.

Verificarea calitatii fabricatiei va primi un coeficient k=2

Exista procedure complete pentru efectuarea controlului de fabricatie. Se asigura controalele finale, in care produsele defecte sau necorescpunzatoare standardelor de calitate, sunt eliminate sau reproiectate. Calitatea produselor este verificata in permanenta. De asemenea, acest criteriu este destul de important, astfel ca ii se va acorda calificativul N=4.

Calitatea proiectelor are coeficientul k=1

Se verifica constant calitatea proiectelor, printr-o serie de procedure speciale. Exista proceduri privind modificarea proiectelor si trasabilitatii produselor. Importanta acestui califivativ este N=4

Calitatea aprovizionarii-k=1

Firma asigura calitatea produselor fabricate, dar si a componentelor primite de la furnizori. Se diminueaza defectiunile de calitate determinate de furnizori, in cazul in care acestia furnizeaza materii prime cu anumte defecte, astfel incat, in zona de aprovizionare sa ajunga numai produse finale de calitate. Importanta acestui criteriu este N=4.

Costurile calitatii-k=1

Se fac anumite analize pe baza carora se stabilesc masuri care sa corecteze costurile de calitate, in cazul in cre apar anumite defecte. Acest criteriu este de importnta N=4.

N = = 4,5

6.2.3 Diagnosticul manageentului general

Strategia firmei este aceea de stabilire a obiectivelor si de atingere a acestora-k=5;N=3

-procesul managerial este la un nivel ridicat, insa se pot face imbunatatiri, ca acesta sa poata fi si mai performant-k=2;N=3

-echipa manageriala reuseste sa realizeze o activitate de nivel mediu al calitatii, prin care se asigura luarea celor mai bune decizii-k=2;N=3

-structura organizational a firmei este bine formata, astfel incat aceasta sa isi poagte duce la bun sfarsit indeplnirea tuturor obiectivelor urmarite-k=2;N=4

-sistemul managerial al managementului este corespunzator procesului de management utilizat, dar care nu poate asigura atingerea obiectivelor la un nivel superior-k=1;N=4

N = = 3,9

6.3 Diagnosticul resurselor umane

-conducerea intreprinderii este asigurata de un director general si un asistent al directorului general, dar si de cei 4 directori: director economic, director commercial PAINT, director Divizie Vopsele și Raăni, Director Divizie Compozite. Prezenta unui director de marketing ar putea duce la o organizare mai buna a firmei;-k=5; N=4

-managementul resurselor umane a firmei, asigura o preocupare constanta si echilibrata pentru angajati si pentru activitatea economica-k=5;N=5

-pentru ca productivitatea sa fie mare si profitul la fel, este nevoie de o strategie de motivare a personalului si de asemenea, de un nivel de salarizare crescut. Personalul intreprinderii este bine motivate prin recunoastere de merite, avansari in functie de rezultate, bonusuri si salarii la standardul nielului mediu national pe industrie-k=5;N=4

-analiza fluctuatiei personalului arata faptul ca exista o fluctuatie de personala medie spre minima, de la un an la altul, in functie de nevoile de disponibilizari, sau de adaptarea noilor angajati-k=5;N=3

-compania detine si anumte sisteme de angajare, promovare si testare. Angajatii sunt foarte bine testati inainte de a fi pusi pe anumite functii care ii reprezinta cel mai bine, asta dup ace posibilii angajati sunt supusi unor interviuri riguroase si selectati dupa anumite criterii-k=2;N=4

-exista si sindicate si responsabil care au grija sa rezolve conflictele de munca-k=2;N=3

N= = 7,83