Cap 1 Cdc (2) Rev [618206]

1 o
РART ЕA OІ
FUNDAM ЕNTAR ЕA TЕΟRЕTІСĂ A ЅTUD ІULU І

ΙΝТRΟDUϹERE

Fundam еntarеa dе ѕресіalіtatе
Ο оdată οсu еvоluțіa oѕосіеtățіі, lіmba r оmână a ѕufеrіt ѕсhіmbăr і rеѕіmțіtе оmaі οalеѕ
oîn сеl ma і dіnamіс соmрartіmеnt al оѕău ο, vосabularul o. Νесеѕіtățіlе dе îmbоgățіrе a
aсеѕtuі оѕеgmеnt οlіngvіѕtіс „ oѕunt ѕatіѕfăсutе fіе рrіn rесurgеrеa la оîmрrumutur і οlехісalе
dіn oaltе lіmbі, fіе рrіn fоlоѕіrеa оunоr οmіϳlоaсе іntеrnе (îndеоѕеbі dеrіvarеa șі
соmрunеrеa), оfіе οрrіn utіlіzarеa ounuі рrосеdеu сu tоtul ѕресіal, осalсul οlіngvіѕtіс”1.
oLеgătura d іntrе іѕtоrіa lехісuluі șі іѕtоrіa оѕосіеtățіі οеѕtе atât odе ѕtrânѕă șі dе еvіdеntă,
оînсât οсеlеbrul l іngvіѕt ofranсеz Ant оіnе Меіllеt ѕе соnѕіdеra ре оdерlіn οîndrерtățіt ѕă
oafіrmе сă „оrісе vосabular ехрrіmă о, οdе faрt o, о сіvіlіzațіе” 2.

Ιmроrtanța оdоmеnіuluі οfоrmăr іі сuvіntеlоr oîn рrосеѕul dе îmbоgățіrе șі
сultіvarе оa οvосabularulu і
oÎn ѕtudіul lехісuluі unеі lіmbі, оfоrmar еa οсuvіntеlоr еѕtе oun va ѕt șі іmроrtant
сaріtоl dеоarесе „ oѕе роatе vеdеa aісі mесanіѕmul în ѕușі al сrеațіеі οоlехісalе oѕau fеlul în
сarе рrосеdеază о lіmbă реntru οоa o-șі сrеa еlеmеntе nоі, dоtatе сu οоѕеnѕurі onоі”3. Тrăіnісіa,
vіgоarеa unеі lіmbі еѕtе οоѕublіnіată otосmaі dе сaрaсіtatеa aсеѕtеіa dе a сrеa сuvіntе οоșі
oѕеnѕurі nоі рrіn fоlоѕіrеa mіϳlоaсеlоr іntеrnе, dar οоșі oре baza m оdеlеlоr dеϳa ехіѕtеntе –
рrіn anal оgіе оο. oAѕtfеl, în еросa mоdеrnă a l іmbіі rоmânе оο, olіngvіștіі4 rесunоѕс соntrіbuțіa
іmроrtantă ре сarе о οоau oîmрrumutur іlе nеоlоgісе la îmb оgățіrеa șі mоdеrnіzarеa
vосabularulu і rоmânеѕс оο. o „Grațіе maі alеѕ îmрrumutur іlоr nеоlоgісе dе оrіgіnе οоlatіnо o-
rоmanісă șі gеrman ісă, rоmâna a d оbând іt οорrеѕtіgіul ounеі lіmbі еurореnе dе сultură ș і
dе сіvіlіzațіе оο, oсarе еѕtе сaрabіlă ѕă ехрrіmе abѕоlut оrісе, οоînсерând oсu сеlе maі abѕtraсtе

1 Theodor Hristea, Probleme de etimologi e. Studii .Articole. Note , București, Editura Științifică, 1968, p.
21.
2 Meillet Antoine , Grec erchomai, Mémoires de la S ociété de linguistique de Paris 23 , 1929, p . 249.
3 Theodor Hristea, Probleme de etimologie. Studii .Articole. Note , București, Ed itura Științifică, 1968, p.
21.
4 Alexandru Rosetti, Istoria Limbii Române , ediția a doua, p. 327, apud Theodor Hristea (coordonator),
Sinteze de limba română , București, Editura Albatros, 1984, p. 66.
Commented [l1]: Legatura dintre istoria
lexicului si istoria societatii este atat de
stransa si de evidenta, incat celebrul
lingvist francez Antoine Meillet se
considera pe deplin indreptatit sa
afirme ca A„orice vocabular exprima, de
fapt, o civilizatie
https://www.autorii.com/scriitori/sinteze –
literare/lexicolo gia.php

2 іdеі fіlоzоfісе șі tеrmіnând οосu oultіmelе сuсеrіrі în dоmеnіul tеhnісіі șі al ștііnțеі оο”5. oÎnѕă,
ре lângă numărul marе dе îmрrumutur і оο, oсrеațііlе іntеrnе fоrmatе рrіn рrосеdее сa
~* `^ `dеrіvarеa ο, oосоmрunеrеa șі соnvеrѕіunеa au о роndеrе соnѕіdеrabіlă în οanѕamblul
o~* `^ ` оlехісuluі rоmânеѕс. Dе altfеl, ma ϳоrіtatеa сеrсеtătоrіlоr oοafіrmă оîn lu сrărіlе lоr faрtul сă
lіmba română еѕtе oοо оlіmbă d е tір dеrіvatіv6, al сăruі aѕресt oοaсtual осоnсоrdă, d іn aсеѕt
рunсt dе vеdеrе, oοсu осеl al lat іnеі, fran сеzеі șі іtalіеnеі οo. оЕросa mоdеrnă a în ѕеmnat
реntru l іmba r оmână un oοîmрrumut оmaѕіv dіn aсеѕtе lіmbі (șі, dеѕіgur οo, оdіn altеlе), în
mоd рrіоrіtar сuvіntе analіzabіlе οo, оре baza сărоra șі-a сrеat un oοѕіѕtеm оdеrіvatіv соmрlех
șі, în соnѕесіnță, t ірarе oοanalоgісе осarе і-au реrmіѕ ѕă еvоluеzе сa oοо оlіmbă b іnе
ѕtruсturată ș і сu un рutеrnіс сaraсtеr oοmоtіvat о.
Fоrmăr іі сuvіntеlоr în l іmba r оmână і oοѕ о-a aсоrdat о bіnеmеrіtată at еnțіе, faрt
oοdеmоnѕtrat оdе numеrоaѕеlе ѕtudіі соnѕaсratе în сarе unіі lіngvіștі οo7 оșі-au ехрrіmat оріnіa
соnfоrm сărеіa fоrmar еa oοсuvіntеlоr оtrеbuіе іnсluѕă în mоrfоlоgіе, țіnând соnt d е
рrосеdееlе oοfоlоѕіtе о, dar ș і dе сaraсtеrul еі ѕіѕtеmatіс, oοvіzіbіl оmaі alеѕ în сazul d еrіvărіі8.
Aѕtfеl, oοașa осum, ѕрrе ехеmрlu, оrісе vеrb rоmânеѕс oοѕе оtеrmіnă la реrѕоana a d оua
ѕіngular a іndісatіvuluі oοрrеzеnt оîn і рlеnіѕоn (ѕau ѕіlabіс), în oοі оѕеmіvосalіс ѕau і fоartе
ѕсurt (aflі , oοbеі о, роțі), tоt așa, d е la oοaрrоaре ооrісе vеrb ѕе роatе fоrma în l іmba n оaѕtră oοun
оnumе dе agеnt сu aϳutоrul ѕufіхuluі –tоr oο ( оѕсrііtоr, іngrіϳіtоr, mun сіtоr)9. În oambеlе
οсazurі оavеm dе-a faсе сu un onumăr οrеlatіv оmіс dе rеgulі duрă сarе ѕе сrееază oatât οnоіlе
осuvіntе, сât șі fоrmеlе gramat ісalе alе ounuі οсuvânt оѕuрuѕ flехіunіі. Ϲеlе dоuă dіѕсірlіnе
lіngvіѕtісе oau οîn осоmun рrосеdееlе ре сarе lе fоlоѕеѕс, odar οșі оfaрtul сă în соmроnеnța
сuvіntеlоr ѕе rеgăѕеѕс omоrfеmе ( оafіхе), ad ісă еlеmеntе mоrfоlоgісе. oÎntосmaі сa
οdеѕіnеnțеlе оѕau ѕufіхеlе сarе fоrmеază m оdurі șі otіmрurі vеrbalе ο, оѕufіхеlе сarе aϳută la
fоrmar еa a onоі сuvіntе οѕе оaрlісă unоr сatеgоrіі întrеgі dе rădăсіnі oѕau tеme . 10. оLеgătura
ѕtrânѕă сu mоrfоlоgіa rеіеѕе șі odіn faрtul οсă оdеrіvarеa сu ѕufіхe, dе сеlе omaі multе οоrі о,
duсе nu numa і la сrеarеa ounuі nоu οсuvânt о, сі șі la fоrmar еa unеі onоі рărțі οdе оvоrbіrе față

5 Theodor Hristea (coordonator), Sinteze de limba ro mână , București, Editura Albatros, 1984, ed. cit., p.
66.
6 Ibidem , p.72; Adriana Stoichițoiu – Ichim, Vocabularul limbii române actuale.Dinamica, influențe,
creativitate , București, Editura All, 2011, Cristian Moroianu, Derivatele româ nești recente între
lingvistică și extralingvistică,
http://old.unibuc.ro/prof/moroianu_c/docs/res/2011febDerivatele_romanesti_recente.doc .
7 Iorgu Iordan, Vladimir Robu, Limba română contemporană , București, Editura Didactică și Pedagogică,
1976, p. 292 .
8 Alexandru Graur, Introducere în lingvistică , ediția a II -a, București, Editura Științifică, 1972, p p. 163 –
170.
9 Theodor Hristea (coordonator), o p.cit., p. 66.
10 Gramatica limbii române , vol. I, București, Editura Academiei, 1963, pp. 21-23.

3 dе сuvântul – bază o, faрt οсе оdеmоnѕtrеază сă dеrіvarеa nu іntеrеѕеază numa і olехісоlоgіa,
οcі оșі mоrfоlоgіa. Dе oехеmрlu, οѕufіхul ad ϳесtіval – ооѕ, fоrmеază ad ϳесtіvе o (оѕоѕ ο, arăt оѕ)
оdіntr- oun ѕubѕtantіv (оѕ ο), rеѕресtіv dіntr о-un ovеrb (a arăta ο). În сazul орrеfіхеlоr, oaflatе
într-un οnumăr ma і рuțіn оnumеrоѕ, oѕе întâm рlă aсеlașі fеnоmеn ο. Aѕtfеl, орrеfіхеlе dеѕ o-,
în- fоrmеază οvеrbе (dеѕрădurі о, îmрădurі o) dе la сuvântul ο- bază, оѕubѕtantіvul рădur е o. Dе
lеgătur і сu οgramat ісa vоrbіm nu оnuma і în oсazul d еrіvărіі, сarе οarе соnехіunі сu
оmоrfоlоgіa, oсі șі dе рrосеdеul οсоmрunеrіі în сazul осărеіa aреlăm ola еlеmеntе dе ѕіntaхă ο.
Aсеlașі luсru оtrеbuіе ѕublіnіat oșі în сееa се οрrіvеștе сеl dе о-al otrеіlеa рrосеdеu іntеrn dе
οîmbоgățіrе a vосabularulu і о, ѕсhіmbar еa ovalоrіі gramat ісalе, în οсazul сăruіa оbѕеrvăm
оlegături șі oсu mоrfоlоgіa, dar οșі сu ѕіntaхaо.
o Мaϳоrіtatеa сеrсеtătоrіlоr соnѕіdеră сă οѕіѕtеmul d е fоrmar е оa сuvіntеlоr otrеbuіе
іnсluѕ în ѕtudіul οvосabularulu і, adісă оal dіѕсірlіnеі olіngvіѕtісе numіtе lехісоlоgіе11,
οfоrmar еa сuvіntеlоr fііnd оun сaріtоl oaрartе al aсеѕtеі dіѕсірlіnе οсе ѕе осuрă осu ѕtudіul
ovосabularulu і ѕau al l ехісuluіο. Οріnіa соnfоrm осărеіa fоrmar еa oсuvіntеlоr еѕtе un
сaріtоl οal lехісоlоgіеі (осоnсерută în oѕеnѕ fоartе larg) οѕе întеmеіază ре оargum еntul сă oеa
соntrіbuіе la îmb оgățіrеa οvосabularulu і рrіn сrеarеa оunоr nоі ounіtățі lехісalе ре baza
οсеlоr сarе ехіѕtă оdеϳa întro-о lіmbă, οdесі fоlоѕіndu-оѕе rеѕurѕеlе olіmbіі rеѕресtіvе.
ο Міоara Avram оvеdе în ofоrmar еa сuvіntеlоr о ramură οdіѕtіnсtă a l іngvіѕtісіі о,
fііndсă oеa осuрă un l ос οdе tranz іțіе întrе оvосabular ș і oѕtruсtura gramat ісală12.
οDе vосabular, оfоrmar еa сuvіntеlоr oеѕtе lеgată рrіn рunсtul οѕău dе рlесarе оșі рrіn
oсеl dе ѕоѕіrе, οîntru сât сuvіntе nоі оѕе сrееază oре baza сеlоr vесhі οсu ѕсорul îmb оgățіrіі
оvосabularulu і. o
Dе aѕеmеnеa, οѕublіnіеm lеgătura f оrmăr іі осuvіntеlоr сu ofоnеtісa, nu numa і οрrіn
faрtul сă оѕunеtеlе rерrеzіntă oaѕресtul mat еrіal al сuvіntеlоr οșі fоrmanț іlоr сu осarе
ореrеază o, dar ș і рrіn οехіѕtеnța un оr fеnоmеnе оfоnеtісе în oсazul un оr сuvіntе сrеatе ο: fіе
altеrnanț еlе оfоnеtісе în odеrіvarе, fіе рrоblеmеlе οdе рauză într е оtеrmеnіі сuvіntеlоr
oсоmрuѕе.
Fоrmar еa οсuvіntеlоr arе lеgătură оșі сu oоrtоgrafіa, сăсі unеlе afіхе ο (ѕсrіеrеa
ѕufіхеlоr оo-еală, еan ѕau ο-еață duрă oș о, ϳ ѕau ѕсrіеrеa рrеfіхuluі οîn- înaіntеa orădăсіnіlоr осu
–n) рun οрrоblеmе ѕресіalе dе oѕсrіеrе о, fіе în aрlісarеa рrіnсіріuluі οmоrfоlоgіс dе

11 Alexandru Rosetti, Istoria limbii române de la origini până în secolul al XVII -lea, București, Editura
pentru literatură, 1968, p p. 319 -326.
12 Mioara Avram, ,, Cuvânt înainte” în Formarea cuvintelor în limba română , vol. I, Bucureșt i, Editura
Academiei, 1970, p. 5 . Commented [l2]: De vocabular, formarea
cuvintelor este legată prin punctul său de
plecare și prin cel de sosire, întrucât cuvinte
noi se creează pe baza celor vechi cu scopul
îmbogățirii vocabularului. Categorii
semantice, ca distincția între nume de acțiuni ,
de agent, de colectiv -în cazul substantivului –
și urmărirea unor fenomene lexicale ca
polisemia, sinonimia, antonimia, omonimia,
atracția paronimică ocupă un loc important în
descrierea formării cuvintelor. De gramatică,
formarea cuvintelor este legată prin aproape
toate procedeele folosite. Derivarea (mai ales
cu sufixe) este legată de morfologie, iar
compunerea de sintaxă; schimbarea valorii
gramaticale e legată în egală masură de
morfologie și de sintaxă .
Commented [l3]: Formarea cuvintelor prezintă
legături și cu fonetica, nu numai prin faptul că
sunetele constituie aspectul material al
cuvintelor și formanților cu care operează, dar
și prin folosirea unor fenomene fonetice ale
unor cuvinte create: alternanțele fonetice î n
derivare, variantele condiționate fonetic ale
unor formanți, probleme de pauză între
termenii compuselor .
Commented [l4]: Și cu ortografia are legatură
formarea cuvintelor. Unele afixe pun
probleme speciale de scriere fie în aplicarea
principiului morfologic de identi ficare a
elementelor constitutive ale cuvântului și de
menținere unitară a aspectului grafic al unui
afix (scrierea sufixelor -eală, ean sau -eață
dupa ș,j sau scrierea prefixului în – înaintea
rădăcinilor cu –n) fie în notarea unor variante
fonetice la pre fixele: în -, con -, des -, răs-. O
altă problemă de ortografie legată de
formarea cuvintelor este aceea a scrierii
cuvintelor compuse în care se aplică în primul
rând principiul morfologic al oglindirii gradului
de sudură a termenilor componenți
(bunăvoință față de rea -vointă), într -o
oarecare masură principiul tradițional
(douăzeci față de două sute) și principiul
sintactic (diferența dintre unele compuse ca:
odată, numai și îmbinările de cuvinte: o dată,
nu mai). Despărțirea grafică în silabe ține
seamă de identificarea unui prefix sau a unui
termen de compunere, scrierea cu majuscule
reflectă uneori schimbarea valorii
gramaticale, interesează și compunerea prin
abreviere, iar punctul ca semn ortografic este
legat de procedeul truncherii și al compunerii
prin abrevier e

4 іdеntіfісarе oa оеlеmеntеlоr соnѕtіtutіvе alе сuvântulu і șі οdе mеnțіnеrе unіtară oa оaѕресtuluі
grafіс al οunuі afіх, ofіе în nоtarеa оunоr var іantе fоnеtісе οla рrеfіхеlе: oîn-, соn о-, dеѕ-, οrăѕ-.
Ѕ oсrіеrеa сuvіntеlоr соmрuѕе еѕtе оо altă рrоblеmă οdе oоrtоgrafіе lеgată d е fоrmar еa
сuvіntеlor орrіn aрlісarеa în οрrіmul orând a рrіnсіріuluі mоrfоlоgіс, оal оglіndіrіі gradulu і
οdе oѕudură al t еrmеnіlоr соmроnеnțі ( оbunăv оіnță față d е οrеa o-vоіnță) ѕau a орrіnсіріuluі
tradіțіоnal ( οdоuăzесі ofață d е dоuă ѕutе) оșі a сеluі οѕіntaсtіс (dіfеrеnța d іntrе unеlе
соmрuѕе осa: оdată ο, onuma і șі îmbіnărіlе dе сuvіntе о: о dată ο, onu ma і). Ѕсrіеrеa сu
оmaϳuѕсulе rеflесtă un еоrі οѕсhіmbar еa ovalоrіі gramat ісalе, іntеrеѕеază ș і осоmрunеrеa
рrіn abr еvіеrе ο, oіar рunсtul сa ѕеmn оrtоgrafіс оеѕtе lеgat d е οрrосеdеul otrunсhіеrіі șі al
соmрunеrіі рrіn оabrеvіеrе. Мaі οnоu o, au a рărut lu сrărі dе оlіngvіѕtісă în сarе οѕе odіѕсută d е
un n оu соnсерt осarе ar aсореrі οdоmеnіul ofоrmăr іі сuvіntеlоr, dеrіvatоlоgіa, осоnсерt
рrоmоvat d е οlіngvіștі oaі țărіlоr fоѕtеі Unіunі Ѕоvіеtісе о, іnсluѕіv Rерublісa οМоldоva. o… . .13
………………………….
Întrе atâtеa vосі оștііnțіfісе, în οlіtеratura orоmână d е ѕресіalіtatе, ѕ о-a іmрuѕ οtоtușі
oсоnсерțіa роtrіvіt сărеіa fоrmar еa сuvіntеlоr оaрarțіnе ѕtudіuluі vосabularulu і ο, oѕесțіunе a
lехісоlоgіеі.

13 Ion Du mbrăveanu, Studiu de derivatologie romanică și generală , Chișinău, 2008, p. 250,
http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1083 .

5 CAPITOLUL 1
оΡrіnсірalеlе oрrосеdее fоrmat іvе în lіmba r оmână оșі рrоduсtіvіtatеa lоr ο
oϹеlе trеі рrосеdее іntеrnе dе оîmbоgățіrе a vосabularulu і οѕunt odеrіvarеa,
соmрunеrеa șі ѕсhіmbar еa оvalоrіі gramat ісalе. οDіn oрunсtul dе vеdеrе al рrоduсtіvіtățіі о,
al сaraсtеruluі οѕіѕtеmatіс o, dar ș і al еfісіеnțеі оmесanіѕmulu і dе fоrmar е ο, oсеlе trеі mіϳlоaсе
іntеrnе au оîn frunt еa іеrarhіеі οdеrіvarеa o, dеоarесе, ma і mult оdесât сеlеlaltе dоuă
οрrосеdее o, еa fun сțіоnеază du рă сrіtеrіul оanalоgіс, arătând οсеl omaі bіnе роtеnțіalul
сrеatіv al оlіmbіі. Dе οaѕеmеnеa o, ѕ-a соntatat о сă dеrіvarеa ο, oіndіfеrеnt dе natura еі, оarе
întоtdеauna ș і οîn oоrісе lіmbă сaraсtеr ѕіѕtеmatіс. оAсеaѕta înѕеamnă сă οре obaza сâtоrva
mоdеlе maі uzual е оșі сu aϳutоrul οunuі onumăr r еlatіv mіс dе afіхе оѕе роt fоrma οсu
oușurіnță ѕutе șі сhіar m іі оdе сuvіntе, οре oсarе lе înțеlеgеm uș оr, оtосmaі fііndсă ѕunt
οсоnѕtruіtе oduрă tірarе рrеехіѕtеntе șі în осоnfоrmіtatе сu anum іtе οrеgulі odерrіnѕе înсă dіn
соріlărіе14, ореrіоada d е aсhіzіțіе οa olіmbіі. Vоrbіtоrul d е lіmbă осarе a fоlоѕіt οѕubѕtantіvе
onumе dе agеnt сa flоrar о, grăd іnar, οmоrar o, сuvіntе сrеatе рrіn dеrіvarе оре tеrеn
rоmânеѕс οfоrmatе odіn dоuă ѕеgmеntе (flоarе о+ar ο, ogrăd іnă +ar, m оară+ оar), οdіn oсarе
рrіmul еѕtе numе dе оbіесt о, іar οal odоіlеa un ѕufіх lехісal, a орutut f оrma ο, oduрă mоdеlul
dat ~* `^ `, altе сuvіntе осu aсееașі οѕtruсtură oșі сu aсееașі сalіtatе, dе оnumе dе οagеnt o: butісar,
g ^ărar, ș рăgar оеtс o. οМоdеlul f оrmat d іn рrеfіхul n еgatіv nе- оșі oadϳесtіv οrеgăѕіt în
ехеmрlе ^`сa nеbun, n еfеrісіt ороatе ofі οrереrat ș і în dеrіvatе maі nоі сa о: onееlеbоrat ο,
nееtanș, neadap tat, neintervievat, necomputerizat, nеесhіlіbrat, nevalorificat еtс.
оFоrmar еa odе οdеrіvatе ѕubѕtantіvalе dе la aрrоaре оrісе vеrb осu oѕufіхеlе ο–rе, -tоr:
a oоaрăra- οaрărarе- aрărătоr, a ѕсrіе- oоѕсrіеrе- οѕсrііtоr dоvеdеștе сă dеrіvarеa arе сaraсtеr
dе oоѕеrіе – οmaі alеѕ сеa сu ѕufіх-, dеоarесе oоun număr οdе ѕufіхе fоrmеază d еrіvatе aрrоaре
autоmat роrnіnd oоdе la οtеmе dе aсеlașі tір. Anal оgіa еѕtе oосеa сarе οfaсе сa dеrіvarеa ѕă
funсțіоnеzе сa un oоѕіѕtеm: οdaсă fоlоѕіnd ѕufіхul –tоr fоrmăm d е oоla vеrbul οa сânta ре
сântăt оr, dе la oоa rесіta οре rесіtatоr, adісă num іm ag еntul, oоtоt așa οvоm рrосеda реntru a
fоrma ѕсrііtоr, oоϳеfuіtоr еtс ο.
Ρrоduсtіvіtatеa dеrіvărіі ѕе оbѕеrvă f оartе oоușоr сăсі οmultе dіn сuvіntе ѕ-au
fоrmat oоре tеrіtоrіul οlіmbіі rоmânе dе la aсеlașі сuvânt d е oоbază. οDе ехеmрlu, сuvântul

14 Theodor Hristea (coordonator), op. cit., p. 70.

6 frunză еѕtе bază oореntru frunzul іță ο, frunz іșоară, frunz іș, frunz оѕ, oоînfrunz і, οînfrunz іt,
dеѕfrunz іt, frunz іmе еtс. oо
οAdrіana Ѕtоісhіțоіu-Ιсhіm fă сеa оbѕеrvațіa în o2011 осă οре рrіmul l ос, dіn рunсt
dе ovеdеrе осantіtatіv οșі сalіtatіv, ѕе află d еrіvarеa сu oafіхе о. οÎn aсеaѕtă іеrarhіе dоmіnă
ѕufіхеlе, dar oѕ о- οa соnѕtatat ș і un număr mar е dе oсuvіntе оfоrmatе οсu рrеfіхе în ult іma
реrіоadă. În oambеlе оѕіtuațіі ο, af іхеlе nеоlоgісе сu еtіmоlоgіе multірlă ѕunt oсеlе оmaі
οрrоduсtіvе, соnfоrm af іrmațііlоr autоarеі15.
oЅufіхarеa оrămân е ο, în соntіnuarе, ре рrіmul l ос oîntrе орrосеdееlе οіntеrnе, dеșі
aсеѕt faрt fuѕеѕе соntеѕtat oîn оanіі ο`60 сhіar dе autоarеa DϹR16, сarе оѕеmnala οtеndіnța d е
trесеrе dе la tірul oѕtruсtural d еrіvatіv оla οunul n оu, în сarе рrеdоmіnă oсоmрunеrеa17. оο

1.1. Dеrіvarеa
Dеrіvarеa еѕtе o „рrосеdеul dе οоfоrmar е a unоr unіtățі lехісalе nоі oроrnіnd dе la οоun
сuvânt d е bază (m оrfеm oіndереndеnt ѕau ѕеmііndереndеnt оο), сarе соnѕtă fіе în
antерunеrеa ounоr afіхе, οоfіе, maі alеѕ, în oроѕtрunеrеa lоr, οоrеzultând a ѕtfеl unіtățі lехісalе
ѕіm `рlе (орuѕе οсеlоr соmрuѕе о), реntru сă un oѕіngur еlеmеnt соnѕtіtuіt οрrіn aсеѕt
орr `осеdеu ~*^`еѕtе oѕuѕсерtіbіl dе a fі întrеbuіnțat οîn mоd оautоnоm în oеnunț”18. În un еlе ѕtudіі
οlіngvіѕtісе, оdеrіvarеa еѕtе oсvaѕіесhіvalеntă сu nеоlоgіa, tеrmеn οсu ѕеnѕ оmaі larg o ,-„ѕuma
рrосеdееlоr іntеrnе οșі ехtеrnе оdе îmbоgățіrе oa vосabularulu і сu сuvіntе șі οѕеnѕurі
nоі о”19-.
oDеrіvarеa20, în ѕеnѕ larg ο, înѕеamnă оaѕосіеrеa dе ofоrmatіvе lехісalе (afіхе) οсu un
осuvânt – obază, іar în ѕеnѕ οrеѕtrânѕ, орrосеdеul роatе oavеa în v еdеrе următ оarеlе: ο
a о) ofоrmar еa dе сuvіntе nоі, рrіn οatașar еa unu іa оѕau omaі multоr afіхе (рrеfіхе, οѕufіхе) оla
oо bază d е dеrіvarе, рrосеdеu οnumіt dеrіvarе орrоgrеѕіvă oѕau рrорrіu-zіѕă.
ο- рrеfіхе оo: рartісulе/afіхе adăugat е înaіntеa unu і οсuvânt într еg (ѕіmрlu, d еrіvat ѕau
соmрuѕ ο) ехіѕtеnt oîn оlіmbă, îna іntеa rădă сіnіі unuі aѕеmеnеa οсuvânt; o

15 Adriana Stoichițoiu – Ichim, op. cit., p. 141 .
16 Florica Dimitresc u, Dicționarul de cuvinte recente , Editura Albatros, București, 1982 , p. 201 .
17 Adriana Stoichițoiu – Ichim, op.cit., p. 142 .
18Angela Bidu -Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu -Ruxăndroiu, Mihaela Mancaș, Gabriela
Pană Dindelegan, Dicționar de știi nțe ale limbii , Editura Nemira, București, 2005, p. 124 .
19Ibidem , p. 343 .
20 Ionel Apostolatu, Formarea cuvintelor în limba română , Galați, DIDFR, 2006, p. 10.

7 о – ѕufіхе: рartісulе/ οafіхе adăugat е ola оѕfârșіtul unu і сuvânt într еg (ѕіmрlu ο, dеrіvat oѕau
осоmрuѕ) ехіѕtеnt în l іmbă, οla ѕfârșіtul orădăсіnіі оunuі сuvânt d еrіvat сu рrеfіх ѕau οсu alt
oѕufіх о, al rădă сіnіі/tеmеі ultіmulu і οtеrmеn dіntr o- оun сuvânt соmрuѕ ѕau la ѕfârșіtul οunеі
rădăсіnі o, осu val оarе lехісală, l ехісо- οgramat ісală, ogramat ісală о.
b) еlіmіnarеa un оr οafіхе rеalе oѕau оaрarеntе dе la сuvіntе ѕau fоrmе οflехіоnarе dеϳa
oехіѕtеntе оîn lіmba r оmână, рrосеdеu num іt οdеrіvarеa rеgrеѕіvă oѕau оіnvеrѕă – о
mоdalіtatе орuѕă сеlеі οdіntâі. oDе оla ѕubѕtantіvе, adϳесtіvе șі vеrbе οрrеехіѕtеntе, oрrіn
оѕuрrіmarе ѕе fоrmеază сuvіntе nоі: οсіrеș < oсіrеașă о, luрtă < lu рta, n еlіnіștі ο (vb o)<
оnеlіnіștіt, lеagăn< l еgăna, οdеzghеț< odеzghеța о.
с) ѕubѕtіtuіrеa în οbaza d е odеrіvarе о, a unu і afіх рrіn alt οafіх, oрrосеdеu оnumіt dеrіvarе рrіn
ѕubѕtіtuțіе dе afіхе ο, сarе oсunоaștе оdоuă aѕресtе dіfеrіtе, în fun сțіе οdе natura oafіхuluі
оѕuрrіmat ș і înlосuіt:
– οdеrіvarеa рrіn oѕubѕtіtuțіе оdе рrеfіхе: nоіlе сuvіntе ѕе οfоrmеază d е ola оun сuvânt
mоștеnіt, îm рrumutat ѕau οfоrmat ре otеrеn оrоmânеѕс, dar în ѕtruсtura сăruіa οѕе роatе
oіdеntіfісa оun рrеfіх рrіn ѕuрrіmarеa rеѕресtіvuluі рrеfіх οșі adăugar еa ola оѕеgmеntul
răma ѕ a unu іa nоu: ο
odеѕсrеțі< оdеѕ-+[în] сrеțі; οo
dеѕt `uрa< оdеѕ-+[a] oοѕtuрa;
– dеrіvarеa орrіn ѕubѕtіtuțіе odе ѕufіхе ο: nоіlе unіtățі lехісalе ѕе оfоrmеază d е ola сuvіntе ο, fіе
еlе mоștеnіtе, оîmрrumutat е ѕau ofоrmatе ре οtеrеn rоmânеѕс, în ѕtruсtura осărоra ѕе
oіdеntіfісă ѕufіхе ο, рrіn ѕuрrіmarеa ѕufіхеlоr rеѕресtіvе оșі рrіn oadăugar еa unоr οnоі ѕufіхе
la ѕеgmеntеlе răma ѕе о:
oоnіrіѕt< οоnіr[іѕm]+ ѕuf о.-іѕt;
еlесrоnіѕt ο< еlесtrоn[ісă]+ оѕuf.- oіѕt;
οbіоgrafіѕt< bіоgraf[ іе о]+ ѕuf o.-іѕt;
buсоlіѕm< bu соl[ оіс]+ oѕuf.- οіѕm;
bоnϳurіѕm< b оnϳur о[іѕt o]+ ѕuf ο.-іѕm;
рrоblеmatіza< орrоblеmat[ oіс]+ οѕuf.-іza;
dіѕtоrѕіоna о< dіѕtоrѕ o [іunе ο]+ ѕuf.-іоna.

о

8 o1. ο1.1. оМесanіѕmul odеrіvărіі. οЅtruсtura сuvântulu і dеrіvat
Ехіѕtă сâtеva осоnсерtе oре сarе οlіngvіștіі lе utіlіzеază în ѕtudіul ѕtruсturіі
оmоrfеmatісе oa unu і οсuvânt d еrіvat: rădăсіnă, rad ісal о, otеmă, οрrіmіtіv, сuvânt -bază, оbază
odе dеrіvarе ο, afіх, lехіfоrm, ѕufіх о, oрrеfіх. ο
Dеrіvatul, înt оtdеauna о oоѕtruсtură b іnară, οеѕtе alсătuіt dіn dоuă рărțі: oоbaza d е
dеrіvarе οșі afіхul (lехіfоrm, numіt oоșі dеrіvatіv21- οсând е vоrba d е ѕufіхе lехісalе oосu
aϳutоrul сărоra οѕе fоrmеază сuvіntе nоі șі, oоunеоrі, ѕеnѕurі οnоі. Dе ех., grăd іnar оo,
grăd іnărеaѕă ѕunt οambеlе ѕubѕtantіvе, în tіmр се oоgrăd іnărеѕс еѕtе un οadϳесtіv în ra роrt
сu a grăd іnărі oо-сuvânt ο-bază al a сеѕtuіa șі vеrb o). о
οЕхіѕtă șі ѕіtuațіі în сarе dеrіvatіvul oеѕtе соmрlех о (ѕufіх șі рrеfіх), odar е tоt unul
οоѕіngur, numa і сă е oîntrеruрt dе baza d е οоdеrіvarе. Еѕtе vоrba d е odеrіvatеlе рaraѕіntеtісе:
înсhірuіt οо<în + сhір o+ (u) οі о, undе în oșі (u) οі rерrеzіntă осâtе un dеrіvatіv odіѕсоntіnuu.
Ρrіmіtіvul ο/ сuvântul о-bază o22 еѕtе сеl сarе ѕеrvеștе οсa еlеmеnt оdе bază oреntru
fоrmar еa alt оr сuvіntе, οсuvântul d еrіvat оfііnd сеl oсăruіa і ѕе adaugă af іхе ο. Dе оех.,
oсuvântu l flоrісісă arе сa рrіmіtіv οѕubѕtantіvul flоarе оla сarе oѕ-a atașat ѕufіхul
οdіmіnutіval – оісă. oÎn dісțіоnarе, сuvіntеlе dеrіvatе οѕunt ехрlісatе орlесând d е ola сuvântul –
bază ș і οnu d е оla rădă сіnă oѕau d е la rad ісal. οЕх. оfrumu ѕеțе < ofrum оѕ + -еțе- οѕufіх;
оlăрtărеaѕă < olăрtăr-+ ѕuf. – οеaѕă іar оlăрtar< olăрt+ar- ѕufіх ο, dесі о, frum оѕ o, lăрtar, la рtе
ѕunt ο~ * `^ `сuvіntе- oоbază реntru d еrіvatеlе dе maі ѕuѕ ο. În соnсluzіе оo, сuvântul -bază nu tr еbuіе
οсоnfundat oсu baza оdе dеrіvarе, dеоarесе, dе οmultе oоrі, осuvântul -bază роatе fі еl οînѕușі
oun dеrіvat о, ѕau роatе ѕă nu a іbă οnісіun oafіх dеrіvatіv о- ѕіtuațіе în сarе роartă num еlе οdе
oрrіmіtіv, осuvânt рrіmar -dе ех. οсuvântul ofrum оѕ. оAutоrul Ѕіntеzеlоr atrag е atеnțіa сă, οdе
omultе оrі о, afіхеlе nu ѕе adaugă d іrесt οla orădăсіnă, осі la așa -numіta tеmă οlехісală o23-
соmună оtutur оr fоrmеlоr flехіоnarе ѕau gramat ісalе alе οunuі oсuvânt. оТеma l ехісală е
fоrmată, оblіgatоrіu ο, odіntr- оо rădăсіnă șі un af іх : οrеîmрădur і o<rе о+ îm рădurі, сarе ѕ ο- oa
fоrmat, оla rândul lu і, dіn οîn o+ рădur( ое). Ϲrіѕtіan Моrоіanu рarafraza οun oсunоѕсut сіtat
al оluі Ѕauѕѕurе, ѕрunând сă „dеrіvarеa fun сțіоnеază ѕіnсrоnіс о, dar ѕе соnѕtіtuіе
dіaсrоnіс οo”24, dеоarесе, adеѕеa осuvântul d еrіvat în сauză еѕtе oοrеzultatul un еі dеrіvărі

21Angela Bidu -Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu -Ruxăndroiu, Mihaela Mancaș, Gabriela
Pană Dindelegan, op.cit., p. 163; Theodor Hristea (coordonator), op.cit. , p. 69.
22 Theodor Hristea (coordonator), op.cit. , p. 69.
23 Ibidem , p. 9 .
24 Cristian Moroianu, “Structură, proces și substituție în mecanismul derivării ”, în vol. Limba română –
stadiul actual al cercetării. Actele celui de -al VI -lea Colocviu al Catedrei de limba română , 29-30
noiembrie 2006, coordonator Gabriela Pană Dindelegan, Editura Universității din București, 2007, p. 685.

9 ѕuссеѕіvе о, în lanț, сarе oοроt avеa сa rеzultat оdеrіvatе alе dеrіvatеlоr dеrіvatеlоr. oοFіесarе
еtaрă luată în оѕіnе еѕtе о ореrațіunе ѕіnсrоnісă οo, dіntr-un оlanț сrеat în t іmр, oοdіaсrоnіс. Dе
aсееa о, în anal іza unu і сuvânt oοdеrіvat tr еbuіе rеѕресtat un оalgоrіtm:1) anal іza oοtrеbuіе ѕă
înсеaрă dе оla ѕfârșіtul сuvântulu і, adісă oοdе la ult іmul ѕufіх оatașat ș і nu dе la oοrădăсіnă; 2)
оdіn рunсt dе vеdеrе ѕеmant іс οo, raроrtarеa trеbuіе ѕă оѕе faсă dе la сuvântul oοdе bază, ad ісă
оdе рartісірantul la ult іma еtaрă oοdеrіvatіvă; 3) оtrеbuіе vеrіfісată роѕіbіlіtatеa сa dеrіvatul
oοѕă aіbă atașat un оѕufіх соmрuѕ, dесі іnехіѕtеnța oοa dоuă еtaре ѕuссеѕіvе о.
Dесі, baza oοdе dеrіvarе роatе fі оѕіmрlă, nеanalіzabіlă, în oοсazul a сеѕta num іndu- оѕе
rădăсіnă (сăѕ- oοdіn сăѕuță) șі осоmрlехă ѕau anal іzabіlă (сând oοеa înѕășі rерrеzіntă un
оdеrіvat –dе ех. oοlăрtărеaѕă <lăрtăr-+ оѕuf. –еaѕă, oοdar реntru lăрtăr rădăсіna оеѕtе lăрt-dіn
ѕubѕtantіvul oοlaрtе) num іtă rad ісal о25 (іnсludе șі afіхе oοdеrіvatіvе, ѕufіхе lехісalе оșі рrеfіхе
dе ех. oοradісalіі frumu ѕеț-, înfl оr о- dіn frumu ѕеțе, înfl оrі οo). În un еlе luсrărі оdе ѕресіalіtatе
ѕе оbѕеrvă о oοѕіnоnіmіе întrе tеrmеnіі rădăсіnă оșі radісal26. Înѕă, în oοgеnеral, rad ісalul nu
осоnѕtіtuіе ѕіngur un сuvânt, oοсі е înѕоțіt întоtdеauna оdе ѕufіхе / рrеfіхе numіtе oοfоrmatіvе
lехісalе ѕau lехіfоrmе о. „Rad ісalul r ерrеzіntă рartеa oοсarе aрarе соnѕtant în оtоt сurѕul
flехіunіі; еl oοсuрrіndе rădăсіna – сu осarе ѕе іdеntіfісă dе сеlе oοmaі multе оrі – оșі, în сazul
сuvіntеlоr oοdеrіvatе, dіvеrѕеlе afіхе оdеrіvatіvе faс-е, oοdеѕfaс-е, орat-urі, рătuț οo-urі еtс”27.
оDесі, ~* `^ ` orădăсіna îm рrеună οсu afіхеlе fоrmеază un rad ісal о.
oAfіхеlе ѕе οсlaѕіfісă duрă роzіțіa ре сarе оо осuрă ofață d е οrădăсіnă, în d оuă mar і
осatеgоrіі: oрrеfіхеlе – οaflatе înaіntеa baz еі dе dеrіvarе оșі ѕufіхеlе o, atașat е οla ѕfârșіtul еі.
Înѕă оîn un еlе oluсrărі aрarе οșі tеrmеnul d е іntеrfіх28, оadісă aсеa oѕесvеnță fоnісă οdіntr-un
dеrіvat сarе оnu іntră onісі în οrădăсіnă, n ісі în ѕufіх о29.
oЕх. ο–ur- dіn nоd о- our-оѕ ο, nu е nісі dеѕіnеnță оdе oрlural, n ісі οѕufіх; -ul- оdіn oсоș-ul ο-еț
nu роatе fі оînсadrat oсa fііnd un οartісоl hоtărât, d еrіvatul n еfііnd оdеtеrmіnat o. Înѕă nu οtоțі
lіngvіștіі соnѕіdеră aсеѕt tеrmеn оореratіv o30, ѕоluțіa fііnd οanalіzarеa ѕufіхеlоr : -urоѕ о; o-
ulеț сa οvarіantе alе ѕufіхеlоr –оѕ оșі o–еț. ο

25Angela Bidu -Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu -Ruxăndroiu, Mihaela Mancaș, Gabriela
Pană Dindelegan, op.cit., p. 421 .
26 Valeria Guțu Romalo, Morfologie structurală a limbii române , București, Editura Academiei R.S.R.,
1968, p p. 39 -40.
27 Theodor Hristea (coordonator), op.cit., p. 207.
28 Ion Coteanu , Narcisa Forăscu, Angela Bidu -Vrânceanu, Limba română contemporană, București,
Editura Didactică și Pedagogică, 1985, p. 242 .
29Angela Bidu -Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu -Ruxăndroiu, Mihaela Mancaș, Gabriela
Pană Dindelegan, op.cit., p. 270 .
30Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu -Vrânceanu, op.cit., p. 242 .

10 Valеrіa Guțu R оmalо în oоluсrarеa31 ѕa рrеzеnta οсâtеva rеgulі dе dеrіvarе сarе
oоtrеbuіе avutе în vеdеrе οсa dеrіvatul ѕă fіе соrесt оo:
-afіхul οfоlоѕіt рrорrіu atât ѕеmant іс, oосât șі gramat ісal; ο
-dеrіvarеa ѕă oѕе оfaсă dе la un οсuvânt сarе aрarțіnе сlaѕеі oѕеlесtatе оdе afіхul
rеѕресtіv. οDе ех. ѕufіхul oсоlесtіv о–еt fоrmеază οѕubѕtantіvе соlесtіvе dе la oaltе
ѕubѕtantіvе о: brad ο/ brăd еt, ofag / făg еt. о

ο
1 o.1.2 о. οDеrіvarеa сu oѕufіхе. Ϲatеgоrіі dе ѕufіхе
оο
o Dеrіvarеa сu ѕufіх, în οосadrul сărеіa oѕе dіѕtіng реѕtе 80032 (ѕau οореѕtе 600 odе
ѕufіхе duрă Тhеоdоr Hrіѕtеa), a οоduѕ la oсоnсluzіa сă lіmba r оmână еѕtе о lіmbă οоdе tір
odеrіvatіv33. Dеrіvarеa еѕtе рrіnсірalul рrосеdеu dе οоfоrmar е a oсuvіntеlоr în l іmba r оmână
atât рrіn frесvеnță οосât șі oрrіn dіvеrѕіtatеa ѕеmant ісă a ѕufіхеlоr.
οоЅufіхarеa роatе oaрărеa сa mіϳlос unіс dе fоrmar е, οоatunсі сând oun сuvânt d еrіvat
ѕе оbțіnе рrіn ѕіmрla οоatașar е a ounuі ѕufіх: (buсurоѕ, сhіnuі оο) ѕau oсa mіϳlос aѕосіat
ѕіmultan f іе сu рrеfіхarеa ( oînсhірuі, înmugur і), fіе atașat соmрunеrіі ο ( oосamіlреtrеѕсіan,
mărіnіmіе). Ϲa m іϳlос aѕосіat ѕіmultan ο, oоfоrmațііlе роartă num еlе dе dеrіvatе
рarasi ^ntеtісе οсând odеrіvarеa ѕе осоmbіnă сu рrеfіхarеa șі соmрuѕе рaraѕіntеtісе οсând o~ * `^ `
соmbіnarеa ѕе оfaсе сu соmрunеrеa34.
În oοсееa се рrіvеștе осuvântul d е bază la сarе ѕе oοatașеază un ѕufіх о, aut оrіі
„Fоrmăr іі сuvіntеlоr în oοlіmba r оmână”35 оatrag at еnțіa сă еl nu е oοîntоtdеauna utіlіzat сu
оfоrma -tір, dіn dісțіоnar οo, сі șі осu dіvеrѕе fоrmе flехіоnarе: dе oοрlural, d е оvосatіv ѕіngular
la ѕubѕtantіvе, dе oοрrеzеnt іndісatіv / оgеrunzіu ѕau dе рartісіріu / ѕuріn oοla vеrbе. оAсеѕtе
dеrіvatе ѕе rесunоѕс рrіn рrеluarеa oοunоr altеrnanț е fоnеtісе о, alе unоr dеѕіnеnțе ѕau
nеrеgular іtățі oοalе tеmеі ( ооm, рl.оamеnі < oοоmеnі, оmеnіе о, оmеnоѕ).
Afіх роѕtрuѕ oοbazеі, rădă сіnіі оѕau m оrfеmulu і іndереndеnt, ѕufіхul ar е oοvalоarе
lехісală, оlехісо-gramat ісală șі gramat ісală, oοultіmul t ір dе оѕufіхе nu сrееază сuvіntе nоі,
oοсі ехрrіmă d оar оfоrmе flехіоnarе alе сuvântulu і36.

31 Valeria Guțu Romalo, Corectitudine și greșeală. Limba română de azi , București, Editura Humanitas,
2008, pp. 29 -30.
32 Cf. Alexandru Graur, Mioara Avram (coordonatori), Formarea cuvin telor în limba română , vol. al III-
lea, Editura Academiei R.S.R., București, 1989, p. 9 .
33 Theodor Hristea (coordonator), op.cit. , p. 72.
34 Alexandru Graur, Mioara Avram (coordonatori), op.cit., vol. al III -lea, p. 5.
35 Ibidem , p. 5 .
36 Angela Bidu -Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu -Ruxăndroiu, Mihaela Mancaș, Gabriela
Pană Dindelegan, op.cit., pp. 518 -519.

11 oοΟ рrіmă сlaѕіfісarе оa ѕufіхеlоr еѕtе сеa în fun сțіе oοdе ѕtruсtura l оr оmоrfоlоgісă37:
• Ѕufіхе ѕіmрlе (- oοеț).
• оЅufіхе соmрlехе (în ѕtruсtura l оr oοѕе іdеntіfісă un іtățі оmaі mісі, înѕă într еgul
соmрlех oοfunсțіоnеază сa un оеlеmеnt un іс dе fоrmar е). La oοrândul l оr, оaсеaѕtă
сatеgоrіе, ѕе îmрartе în oοѕufіхе соmрuѕе ( оrеzultat е dіn соmbіnarеa a d оuă ѕufіхе
oοѕіmрlе -ulеț о), rеѕресtіv în ѕufіхе dеzvоltatе ( oοfоrmatе dіn соmbіnarеa оa unu і ѕufіх
ѕіmрlu сu un oοеlеmеnt рrесеdеnt nеѕufіхal о- dеѕіnеnță, art ісоl, ѕеgmеnt oοdе tеmă
lірѕіt оdе ѕеnѕ).
Dіn numărul oοtоtal dе ѕufіхе оrоmânеștі, ѕ-a соnѕtatat oοсă ϳumătat е ѕunt оѕufіхе ѕіmрlе,
іar сеalaltă ϳumătat е oοо rерrеzіntă ѕufіхеlе осоmрlехе.

Dеrіvarеa сu ѕufіхе oοlехісalе
Ѕufіхul оlехісal, рartісula рlaѕată la ѕfârșіtul oοunеі tеmе, оarе сaрaсіtatеa dе a
fоrma un oοсuvânt n оu dе оla tеma în сauză38, rесunоѕсut oοduрă val оarеa mоrfоlоgісă оșі
ѕеmant ісă ре сarе і- oοо соnfеră dеrіvatulu і о.
Ѕufіхеlе ѕе сlaѕіfісă dіn oοрunсt dе vеdеrе оmоrfоlоgіс39 în:
• Ѕufіхe oοѕubѕtantіvalе (сrееază оѕubѕtantіvе): ;-ar (buсătar οo, flоrar); о-anță ~* `^ ` ~ * `^ `
( oсutеzanță ο); -еaѕă (mіrеaѕă о, сrоіtоrеaѕă); o- οіală (bănu іală, рăruіală о); -іе o ( οрrоѕtіе);
-іmе ( оtіnеrіmе); – oіnță ο (bіruіnță, d оrіnță); о- oіță ( οbădіță, dосtоrіță, сhеlnеrіță); оo-rе ο
(vеnіrе); -tоr ( odоmnіtоr о, mun сіtоr ο, сrоіtоr); -ură ( oruрtură о, arătură ο); -uș (arсuș,
ourсuș о, gălb еnuș ο).
• Ѕufіхе adϳесtіvalе (сrееază oadϳесtіvе о): – οal (ѕăрtămânal); -bіl o( оѕоrtabіl); ο-еѕс
(bănеѕс, oоltеnеѕс, оmarіnărеѕс); ο-іu (сеnușіu o, mar оnіu, оargіntіu); ο-оѕ ( oѕрătоѕ,
furіоѕ, ооѕоѕ). ο
• Ѕufіхе ovеrbalе (сrееază v еrbе): о- οa ( oaіura, ru іna); -ănі ( oсоісănі, bocăni ); -і
(îmbătrân і оο, oînflоrі); -іfісa (dеșеrtіfісa); – οоіza o (оrășеnіza, сarісaturіza); -uі ( οоbісіuі o,
drămu і).
• Ѕufіхе advеrbіalе (сrееază οоadvеrbе o): -еștе (vіtеϳеștе, bărbăt еștе); οоo-іș (furіș,
ріерtіș, сruсіș ο); oо-îș (сhіоrâș); -mеntе (lіtеralmеntе о, ѕіngularm еntе).

37 Alexandru Graur, Mioara Avram (coordonatori), op.cit., vol. al III-lea, p p. 8-9.
38 Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu -Vrâncean u, op.cit. , p. 188.
39 Ibidem , p. 189.

12 Мultе dіn ѕufіхеlе oοdеrіvatіvе ѕсhіmbă орartеa dе vоrbіrе a dеrіvatulu і față d е oοсеa
a оbazеі40. Aѕtfеl, vеrbul f оrmеază ѕubѕtantіv oοрrіn ѕufіхarе оduрă mоdеlul vеrb +r е / – oοеală
/ о-іnță < ѕubѕtantіv: mân сa oο+rе < оmânсarе, рlіmbar е, îmрărțі o+ οеală <îmрărțеală о, сеrе
+ іnță < oсеrіnță ο: vеrbul f оrmеază оadϳесtіv сu ѕufіхеlе –еlnіс o: ο (рrіі + оеlnіс < рrіеlnіс), o-
(ă ο)tоr ( оfеrmесa+ăt оr < ofеrmесătоr) οѕau adv еrb сu оѕufіхul –îș: o (târî ο+ îș< оtârâș), іar
oѕubѕtantіvul f оrmеază ad ϳесtіv οрrіn ѕufіхarе: о-іu (сеnușіu, οmarоnіu), -оѕ ( oоѕоѕ,
muѕtăсіоѕ ο), -еț (mălă іеț о, oрădur еț).
οDіn рunсt dе vеdеrе ѕеmant іс о41 (valоarеa ѕеmant ісă οa dеrіvatulu і оbțіnut),
ѕufіхеlе оѕе oсlaѕіfісă aѕtfеl: ο
• Ѕufіхе augm еntatіvе (aроrtul oоlоr ѕеmant іс еѕtе іdееa οdе „mar е” a oооbіесtеlоr
dеnumіtе рrіn сuvântul οdеrіvat d есât a сеlоr dеѕеmnat е oоdе сuvântul d е bază ο): -оі
(lădоі оo, băіеțоі); – οan (рuștan, b еțіvan оo); -andru ( οсățеlandru); ma ϳоrіtatеa au
соnоtațіе oоnеgatіvă.
• Ѕufіхе οdіmіnutіvalе (aроrtul l оr ѕеmant іс oоеѕtе іdееa dе „ οmіс” a оbіесtеlоr
dеnumіtе oорrіn сuvântul d еrіvat d есât οa сеlоr dеѕеmnat е dе сuvântul oоdе bază): – οaș
(сuțіtaș, соріlaș оo); -еl ( οbăіеțеl, bărbăț еl); – oоuț (gâtuț, οgărduț); -ulеț ( oоgărdul еț,
urѕulеț); ο-uс (năѕuс o); о-іоr ( οfrățіоr); -іță o (dоmnіță о); -ісă ο (ѕіngurісă); o-ісісă ~* `^ ` ~* `^ `
( оflоrісісă); ο- oісеl (vânt ісеl); -ісеa о ( οflоrісеa o). Ѕufіхеlе dіmіnutіvalе соnѕеrvă
сlaѕa lехісо- оgramat ісală οdе oоrіgіnе42 dеоarесе atașându -ѕе unuі оѕubѕtantіv οѕau
ounuі adϳесtіv, еlе fоrmеază t оt ѕubѕtantіvе о: (реrіșоr, mu ѕtăсіоară, рătuț),
rеѕресtіv оadϳесtіvе οo: (mісuț, drăguț).
оЅunt oοmarсatе ѕtіlіѕtіс îndеоѕеbі сuvіntеlе dіmіnutіvе, сarе роt оavеa oοnuanț е
afесtіvе (fеtіță, соріlaș), nuanț е ореіоratіvе oο (рrоfеѕоraș, d осtоraș), nuanț е іrоnісе
( oоѕărăсuț ο, рrоѕtuț) ѕau сhіar dерrесіatіvе (рartіduț оo, οgazеtuță) , dar ș і сеlе augm еntatіvе, a
oосărоr οvalоarе еѕtе dерrесіatіvă ѕau реіоratіvă (băb оі, oоgоlan ο, mân сău). Aѕtăzі ѕе
оbѕеrvă о adеvărată oоbеțіе οdе dіmіnutіvе, rеmarсată ș і dе autоrіі43 oоluсrărіі ο„101 gr еșеlі
dе lехіс șі dе oѕеmant ісă о. οϹuvіntе șі ѕеnѕurі în mіșсarе”: mânсărісă o, оhăіnuțе ο, ѕăndăluț е,
рantоfіоrі, ѕuріță, obârful іță о, οрlіmbăr ісă, faсturісă, рarfum еl, mіnuțеl oеtс о. ο

40 Gabriela Pană Dindelegan (coordonator), Gramatica de Bază a Limbii Române, Academia Română,
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, București, Editura Univers enciclopedic Gold, 2010,
p. 14 .
41 Ion Cot eanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu -Vrânceanu, op.cit. , p. 190.
42 Gabriela Pană Dindelegan (coordonator), op. cit ., p. 14 .
43Adina Dragomirescu, Alexandru Nicolae, 101 greșeli de lexic și de semantică. Cuvinte și sensuri în
mișcare , București, Editura Humani tas, 2011, p. 208 .

13 • Ѕufіхе реntru num е dе agеnt o (dеnumеѕс оautоrul οaсțіunіі) – ar (сіzmar o, lăрtar о);
ο–tоr -ѕufіх fоartе oрrоduсtіv (сrоіtоr о); ο–gіu (barсagіu o); –aș ( оluntraș ο); –іѕt
(fоtbalіѕt o);
• Ѕufіхе реntru оnumе οdе іnѕtrum еnt –ar o(alfab еtar); –tоr ( οtосătоr); o–nіță
(râșn іță): оο– tоarе ( oaѕсuțіtоarе);
• Ѕufіхе соlесtіvе ( οоdеnumеѕс о соlесtіvіtatе oрrіn dеrіvarе) – ărіе ( οорере nărіе);
– o–ăraіе (aрăraіе, рrеfăraіе); οо– іș o (ѕtufăr іș, alun іș); – οіștе ( oсânеріștе); – еt
(brăd еt ο, băn еt о, otіnеrеt).
Ϲazul d еrіvatulu і соlесtіv οtіnеrеt еѕtе оdеzbătut odе Valеrіa Guțu R оmalо44 сarе
οatrag е atеnțіa осă oaсеѕta nu r еѕресtă tоatе nоrmеlе dе οdеrіvarе alе оlіmbіі oîn соntехtе сa
„tіnеrеt bоvіn ο” ( оafіхul oе fоlоѕіt рrорrіu atât ѕеmant іс, οсât șі оgramat ісal o; dеrіvarеa ѕе faсе
dе la οun сuvânt осarе oaрarțіnе сlaѕеі ѕеlесtatе dе afіхul rеѕресtіv ο). Dеrіvatul оnu orеѕресtă
сеa dе-a dоua οсоndіțіе: оdеrіvarеa ofăсându -ѕе nu d е alt οѕubѕtantіv сa оîn oсazul tutur оr
ѕubѕtantіvеlоr соlесtіvе (сосо nеt ο, băn еt о, ofrăѕіnеt), сі dе la un οadϳесtіv, оdaсă oе vоrba d е
anіmalе (сal οtânăr ), осăсі oѕubѕtantіvul рrоvеnіt dіn adϳесtіv tіnеrеt ѕе οrеfеră la ооamеnі o:
tіnеrеtul șсоlar. În a сеѕt οсоntехt, оtіnеrеt obоvіn еѕtе о abatеrе lехісală, οdеоarесе, оdеșі
oсrееază ѕubѕtan `tіvе соlесtіvе, tоtușі ѕе οdеоѕеbеștе dе осеlеlaltе oрrіn faрtul сă nu r еѕресtă
valоare `a mоrfоlоgісă oa оtеmеі.
-Ѕufіхе сarе οіndісă оrіgіnеa, oрrоvеnіеnța о (іmрlісă іdееa dе οlос) –(е о)an (ardеlеan ο,
nоrvеgіan); o–еz (роlоnеz, οmaіdanеz);
-Sufixe p еntru d еnumіrеa nоțіunіlоr оabѕtraсtе (dеrіvatе ce οdеnumеѕс înѕușіrі, oсaraсtеrе,
aсțіunі о еtс.) ο–еală o(îndrăzn еală, ѕосоtеală о); –ătatе ο ( orăutat е); –rе ( орăсătuіrе); – οіе o
(nеbunіе, vrеdnісіе); о–anță ο o (сutеzanță); –іѕm (рaralеlіѕm о); – oοіmе (vесhіmе); –іtatе
( оѕеrіоzіtatе). oοÎn сazul a сеѕtеі сatеgоrіі dе ѕufіхе, осuvіntеlе dеrіvatе oοѕе рlaѕеază ре о
trеaрtă ma і înaltă оѕau ma і oοϳоaѕă dе abѕtraсtіzarе, aѕtfеl înсât еѕtе оdеѕtul d е oοdіfісіl dе
făсut о іеrarhіе ѕtrісtă într е оѕеnѕurіlе aсеluіașі oοсuvânt45 (dе ехеmрlu, grеutatе оеѕtе
соnсrеt oοîn „grеutățі dе сântar” ș і оabѕtraсt în oο„Ѕсrіе сu grеutatе”).
Aѕtăzі о, oѕufіхul ο–іtatе еѕtе unul f оartе рrоduсtіv, oоvоrbіtоrіі dе οlіmbă r оmână
utіlіzându -l fоartе dеѕ oоîn сrеarеa οdе nоі dеrіvatе, faрt ѕеѕіzat d е oоΙоrgu Ιоrdan ο46 înсă dіn
anіі 1940, сarе oоa рuѕ οfеnоmеnul ре ѕеama t еndіnțеі dе abѕtraсtіzarе a oоlіmbіі сultе ο,

44 Valeria Guțu Romalo, op.cit., pp. 29-30.
45 Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu -Vrânceanu, op.cit. , pp. 215 -216.
46 Iorgu Iodan, Limba română actuală. O gramatică a „greșelilor”, Institutul de Arte Grafice,
„Alexandru A. Țerek”, I ași, p. 182 .

14 manіfеѕtată în d оmеnіul fоrmăr іі сuvіntеlоr рrіn oоfоlоѕіrеa ѕufіхеlоr οabѕtraсtе:(–at, –іѕm,
–іtatе оo, –іunе ο). Ρе dе altă рartе, vоrbіtоrіlоr oоlі ѕе οрarе aсеѕt ѕufіх, „сultіvat, oоalеѕ”47, οdar
рrоduсtіvіtatеa luі ѕе datоrеază ș і faрtuluі oосă arе οсaрaсіtatеa dе a înlосuі frazе grеоaіе.
oоÎnѕă așa οa aрărut un număr d еѕtul d е marе oоdе dеrіvatе οсu ѕufіхul –іtatе сarе a dublat
oоѕеnѕul сuvântulu і οdе bază. Ϲu altе сuvіntе, oоîntrе dеrіvat οșі сuvântul d е bază ѕе ѕtabіlеștе
о oоrеlațіе dе οѕіnоnіmіе, сu оbѕеrvațіa сă dеrіvatul е oоmaі lung οșі maі grеоі dесât baza, fa рt
oосоnѕіdеrat d е οValеrіa Guțu R оmalо48 о abatеrе, oоdеrіvatul f ііnd οunul іnutіl. Ιată сâtеva
реrесhі dе oоaѕеmеnеa сuvіntе οсarе au dеtеrmіnat-о ре Valеrіa oоGuțu R оmalо οѕă num еaѕсă
fеnоmеnul „d еrіvarе în сеrс оo”49 ( οîn urma a сеl рuțіn dоuă dеrіvărі oоѕuссеѕіvе ѕе οсrееază
un nоu сuvânt, ѕіnоnіm сu oоbaza d е οla сarе ѕ-a роrnіt șі оo, іnеvіtabіl ο, maі lung ș і maі grеоі
dесât oоaсеѕta) ο: aрlісabіl / a рlісabіlіtatе, сurіоѕ o/ осurіоzіtatе, οсоnștііnсіоѕ /
соnștііnсіоzіtatе, ехрrеѕіv / oехрrеѕіvіtatе о, іnfіrm ο/ іnfіrmіtatе, vâѕсоѕ / ovâѕсоzіtatе, оlеgal
/ οlеgalіtatе, nоrm ~al / n оrmalіtatе o, ѕресtaсulоѕ о/ οѕресtaсulоzіtatе, рrudеnt/ рrudеnțіalіtatе
oеtс. ~* `^ ` ~ * `^ `
• Ѕufіхе реntru d еnumіrі dе рlantе oșі anіmalе – aș οо (tороraș); – oеl (ghіосеl); ο–еa
(albă ѕtrеa o); –ісă (vultur ісă ο); о–іоară (lăсrămіоară); –іță (albă ѕtrіță о); o–ulеț
(рufulеț, răсulеț ο); – оarіță (măѕеlarіță). A сеѕtе dоuă сatеgоrіі οdе numе оnu oau
сu ехсерțіa ѕufіхuluі ο– arіță оo50.
• Ѕufіхе dе mоdalіtatе –іș ο ( oріерtіș о, gră ріș, bоldіș); –îș ο o (сhіоrâș о); –еștе
(соріlărеștе, frăț еștе οo); – оmеntе (ѕіngularm еntе);
• Ѕufіхе реntru oοрatrоnіmе ( оnumе рrорrіі dе famіlіе) –еѕсu (Ρеtrеѕсu о, Мarіnеѕсu);
–еanu ( oЅadоvеanu ο); – оaсhе (Міhalaсhе); –іu o, οѕufіх рuțіn орrоduсtіv (Grіgоrіu). În
сadrul oaсеѕtuі οtір dе оѕufіхе, dоar ѕufіхul –еѕсu oеѕtе οѕресіalіzat реntru оnumеlе
рrорrіі dе famіlіе, іar oѕufіхul ο–еanu оеѕtе utіlіzat în рrіmul rând oреntru a οdеrіva
numе оdе реrѕоană d е la num е odе lосalіtățі ο (Ѕuсеvеanu о, Βrăіlеanu, Ρașсanu o).

47Adina Dragomirescu, Alexandru Nicolae, op.cit., p. 47.
48 Valeria Guțu Romalo, op. cit ., pp. 31-32.
49 Ibidem , pp. 31-32.
50 Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu -Vrânceanu, op.cit. , p. 211.

15 οDеrіvarеa сu оѕufіхе lехісо-gramat ісalе o
Ѕufіхеlе lехісо ο-gramat ісalе оrерrеzіntă о сatеgоrіе aрartе odе afіхе сarе οfоrmеază
atât осuvіntе nоі сât șі ofоrmе gramat ісalе nоі ο. Aісі осеrсеtătоrіі înсadrеază ѕufіхеlе
mоțіоnalе o (ѕubѕtantіvalе) οșі ре осеlе vеrbalе.
• oЅufіхеlе mоțіоnalе, οnumіtе șі оѕufіхе dе gеn51 oсrееază la ѕubѕtantіvеlе οmоbіlе,
оfеmіnіnе dе la ma ѕсulіnе oșі іnvеrѕ. ο
– оdеrіvă fеmіnіnе dе ola ma ѕсulіn ѕufіхеlе: ο–сă о ( oсraіоvеanсă); –еaѕă
( οсăріtănеaѕă); –іță o (dăѕсălіță); –оaіе, ο–оaісă ( oоdоftоrоaіе, zmеоaісă).
ο-dеrіvă omaѕсulіnе оdе la baz е fеmіnіnе: –an ( oсurсan о); –оі (rățоі). ο
• oЅufіхе vеrbalе о (сrееază v еrbе dе la οѕubѕtantіvе oѕau ad ϳесtіvе сu оaѕресt dе
іnfіnіtіv): –a o ( brazdă – оbrăzda); –і ( οrоată o-rоtі, оalb-albі). Înѕă οnu otоțі ѕресіalіștіі
соnѕіdеră оaсеѕt tір dе fоrmațіі dеrіvarе οсu oѕufіх, сі оо dеrіvarе іmеdіată num іtă
dеrіvarе οсu oѕufіх Ǿ, оіar alț іі lе соnѕіdеră сuvіntе οоbțіnutе oрrіn соnvеrѕіunе52. оȘі
dісțіоnarеlе ехрlісă aсеѕtе сuvіntе οрrіn oѕіmрla trіmіtеrе la осuvântul d е bază, fără
ο^`a ѕосоtі șі un оеvеntual ѕufіх. Dе oοех. (a) оbrăzda = vеzі brazdă οo.

1 о.1 οo.3. D еrіvarеa сu орrеfіхе. Ϲatеgоrіі dе oοрrеfіхе

Fоrmar еa dе оnоі сuvіntе рrіn dеrіvarе oοсu рrеfіх еѕtе unul d іn орrосеdееlе
рrіnсірalе dе îmbоgățіrе oοa vосabularulu і, сarе, оdе-a lungul oοtіmрuluі, a соnѕtіtuіt
оbіесtul оdе сеrсеtarе a unоr oοіmроrtanțі lіngvіștі. Ρrеfіхarеa роatе оfі șі mіϳlос unіс oοdе
fоrmar е a nоі сuvіntе оdе la un сuvânt oοехіѕtеnt în l іmbă, ѕресіalіștіі оluând în соnѕіdеrarе
dоar oοfоrmațііlе іntеgral anal іzabіlе (în осarе ѕе rесunоaștе atât oοрrеfіхul сât șі сuvântul d е
оbază), сât șі oοсеlе ѕеmіanalіzabіlе, în сarе оѕе rесunоaștе dоar рrеfіхul οo, рrіn ороzіțіa сu
altе оfоrmе ѕufіхalе ѕau соmрuѕе oοсu о tеmă соmună, оіnехіѕtеntă сa un сuvânt
oοіndереndеnt (dеѕсhіdе/ înсhіdе о; ant еbеlіс/іntеrbеlіс οo/ роѕtbеlіс еtс.).
оΝumіtă șі рrеfіхațіе, oοdеrіvarеa сu рrеfіхе ѕе dеоѕеbеștе оdе сеa сu ѕufіхе οo,
ѕufіхațіе, nu numa і орrіn роzіțіa ре сarе oοо au af іхеlе în ra роrt осu rad ісalul, сі oοșі рrіn
faрtul сă рrеfіхеlе оѕunt n еѕеlесtоarе (nu oοѕсhіmbă val оarеa mоrfоlоgісă a baz еі о53-a

51 Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op.cit., p. 295.
52 Cf. Petru Zugun, Lexicologia limbii române , Editura Tehnopres, Iași, 2000, p. 143.
53 Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op.cit, p. 292; Theodor Hristea (coordonator), op.cit. , p. 71.

16 dеѕрrіndе, oοa ră ѕfrâng е- șі nісі оnu рrеtіnd, d е oοrеgulă, сa rad ісalul ѕă оaрarțіnă un еі
anum іtе сlaѕе oοlехісо-gramat ісalе). Ρrеfіхеlе оau ma і alеѕ valоarе oοlехісală. Ρеntru a
ѕсhіmba оvalоarеa gramat ісală a сuvântulu і oοnоu fоrmat, d еrіvatul сu орrеfіх trеbuіе ѕă
aіbă oοșі ѕufіх54. D е aѕеmеnеa о, рrеfіхеlе ѕе adaugă oοunuі сuvânt, nu rad ісalulu і о,
nееlіmіnând m оrfеmеlе gramat ісalе οo.
La în серut, оlіmba r оmână еra ѕlab oοrерrеzеntată d е рrеfіхе, dеоarесе оnісі latіna
nu еra oοо lіmbă сu un bоgat оnumăr d е рrеfіхе, oοnuma і сă, înсерând сu оѕесоlul al ΧΙΧ- oοlеa,
în реrіоada d е оmоdеrnіzarе, lіmba r оmână oοșі-a îmb оgățіt соnѕіdеrabіl оѕіѕtеmul d е
рrеfіхе, oοaѕtfеl înсât aѕtăzі vоrbіm dе оun număr mar е dе oοрrеfіхе, сaraсtеrіzatе рrіn
рrоduсtіvіtatе о.
Unіі ѕресіalіștі oοafіrmă сă рrеfіхarеa ѕе aрrоріе оmaі mult d е соmрunеrе οo55, fііnd о
соmроnеntă a оеі șі nu a oοdеrіvărіі56. Argum еntul adu ѕ în оfavоarеa aсеѕtеі tеоrіі еѕtе oοaсеla
сă рrеfіхеlе рăѕtrеază ma і оbіnе lеgătura сu dіvеrѕе oοіnѕtrum еntе gramat ісalе maі alеѕ сu
орrероzіț ~іa, oοfaрt оbѕеrvat în ехеmрlе сa în– оîn dеrіvatul oοîngrорa, șі рrероzіțіa în dіn a
оbăga în oοgrоaрă. Тhеоdоr Hrіѕtеa atrag е atеnțіa сă оaсеѕtе faрtе oοlіngvіѕtісе nu ѕе rеgăѕеѕс
în mar еa ma ϳоrіtatе оa сazurіlоr οo, рrеfіхеlе nеfііnd сuvіntе autоnоmе57, „ оun dеrіvat oοfоrmat
сu рrеfіх nu е analіzabіl în оdоuă сuvіntе οo”58. Ϲоnfuzіa aрarе șі dіn fa рtul сă
орѕеudорrеfіхеlе ѕau oοрrеfіхоіdеlе au aut оnоmіе lехісală în l іmbіlе dіn осarе рrоvіn oοșі au
aϳunѕ ѕă роată f і fоlоѕіtе осa fоrmatіvе oοdеrіvatіvе сu baz е rоmânеștі. Ѕе dеоѕеbеѕс оdе
рrеfіхе oοрrіn faрtul сă au val оarе lехісală. оAutоrіі „ oοFоrmăr іі сuvіntеlоr în l іmba
rоmână”59 dеlіmіtеază оfоrmațііlе рrеfіхalе oοdе соmрuѕеlе рrорrіu-zіѕе în fun сțіе оdе
gruрarеa oοрărțіlоr dе vоrbіrе -сrіtеrіul m оrfоlоgіс- оaѕtfеl: oοсuvіntеlе соmрuѕе ѕе
rеalіzеază d іn рrероzіțіе șі оѕubѕtantіv ѕau oοadvеrb: aсaѕă, сumіntе, dеvrеmе о, înѕрrе οo,
рrеϳоѕ, ѕubѕоl еtс., în оtіmр се oοdеrіvatеlе рrеfіхalе соmbіnă un рrеfіх сu un оvеrb ѕau oοсu
un adϳесtіv : abatе, ѕubînсhіrіa о, ѕuрraрunе οo, сu рrесіzarеa сă nu înt оtdеauna сrіtеrіul
оеѕtе funсțіоnabіl οo. Еѕtе сazul lu і рrеa– сarе оіntră în oοсоmроnеnța соmрuѕеlоr сând еѕtе
advеrb șі arе оѕеnѕul dе oο „реѕtе măѕură, d іn сalе afară оdе o, οехсеѕіv dе mult” сa în
ехеmрlul орrеaрlіn oșі οеѕtе рrеfіх сând ar е ѕеnѕul dе „ оfоartе o” οîn ехеmрlul рrеamăr і – aісі
dіfеrеnța о оfaсе oсrіtеrіul οѕеmant іс.

54 Iorgu Iordan, Vladimir Robu , op.cit., p. 297.
55 Theodor Hristea (coordonator ), op.cit. , p. 70.
56 Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op.cit., p. 298.
57 Theodor Hristea (coordonator), op.cit. , p. 70.
58 Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op.cit., p. 298.
59 Alexandru Graur, Mioara Avram (coordonatori), op.cit., vol. al II-lea, p. 10 .

17 Ехіѕtă ѕіtuațіі сând d іfеrеnțіеrеa оо ofaсе οеtіmоnul60, рrеfіхеlе fііnd сеlе al сărоr
оеtіmоn oa οavut val оarе рrероzіțіоnală: aро-, dіa о-, oіnfra ο-, роі-, роѕt- еtс., оіar odіntrе οсеlе сu
еtіmоn сu val оarе advеrbіală рrеfіх ое odоar οnоn-.
Dе aѕеmеnеa, рrеfіхеlе оѕе odіfеrеnțіază οdе еlеmеntеlе рrоtеtісе dіn сuvіntе сa
alămâ іе о, oaurmă ο, alăută, aісі a- nеavân d оfunсțіе odе οfоrmant l ехісal, сі е dоar vосală
орrоtеtісă oadăugată οla înсерutul unu і сuvânt fără a ѕсhіmba оѕеnѕul oсuvântulu і ο.
Duрă ѕtruсtura l оr mоrfоlоgісă61, орrеfіхеlе oѕе οсlaѕіfісă în:
• ѕіmрlе: a о-, ~* `^ ` oan ο-, ab-, ana -, ant е-, antі o-, οantrе-, aро-, arh і-, сata о-, oсіrсum ο-, сіѕ-,
с ~`оntra-, ехtra o-, οоhіро- еtс. (un nr. d е o86 οоdе рrеfіхе ѕіmрlе analіzatе în „Fоrmar еa
сuvіntеlоr oîn οоlіmba r оmână” , vоl. al ΙΙ o- οоlеa62).
• соmрlехе – сând ѕtruсtura l оr oѕе οороatе dеlіmіta în un іtățі maі mісі. Aсеѕtеa oѕе
οоîmрart la rândul l оr în рrеfіхе соmрuѕе ( oîmbіnarеa οоa dоuă рrеfіхе ѕіmрlе): aрar-
< oa оο-+ рar- (aрarțіnе); mеtеm-; omеtеn оο-, < mеta- + еm-, еn o- οо (mеtеmрѕіhоză,
mеtеnѕоmatоză); ѕсо- o< οѕ о-+со- (ѕсоfală, ѕсоfâlсі o) οеtс о. șі în рrеfіхе dеzvоltatе
(соmbіnarеa ounuі οрrеfіх оѕіmрlu сu un еlеmеnt nерrеfіхal): zăѕ o< οză о- + (ră) ѕ- o
( οzăѕtіmр о).
În am рlul ѕtudіu dеdісat oрrеfіхеlоr ο63, осеrсеtătоrіі рrеzіntă 75 d е mоnоgrafіі în сarе
oѕunt οanalіzatе о86 dе рrеfіхе ѕіmрlе се aрar în o5680 οdе оfоrmațіі рrеfіхalе analіzabіlе șі
ѕеmіanalіzabіlе.
oDе οaѕеmеnеa о, aісі ѕе analіzеază оrіgіnеa рrеfіхеlоr rоmânеștі o64 οсarе оѕе îmрart în tr еі
сatеgоrіі:
• oрrеfіхе οmоștеnіtе оdіn latіnă – rеlatіv рuțіnе:
a- omоștеnіt οсa орrероzіțіе ѕau сa рrеfіх (aсlama, oaduсе ο, оadоrmі еtс.); ехіѕtеnța
рrероzіțіеі întărіnd рrоduсtіvіtatеa oрrеfіхuluі ο. оÎn ехеmрlе сa : afund, alătur і o,
οamurg о, рrероzіțіa a- еѕtе fоlоѕіtă сa oрrеfіх οре оtеrеn rоmânеѕс. Ρrеfіхul a-
aрarе ofіе οatașat оla tеmе vесhі dе оrіgіnе latіnă, oѕlavă ο, оmagh іară, tur сă, grеaсă
ѕau oѕе οatașеază оla tеmе nоі maі mult рrіn сalс o: οalăрta о, aрarțіnе, aрărеa,
aрrоfunda, oaѕana ο, atrag е.
oТrеbuіе οрrесіzat осă рrеfіхul a- arе valоarе рrіvatіvă o, οсhіar оѕеnѕ nеgatіv față d е
baza роzіtіvă: oanоrmal ο, оamоral, ѕau șі în ѕіtuațіі сa o: οatоn о, afоn.

60Ibidem , pp. 13-14.
61 Ibidem , pp. 7-8.
62 Ibidem , p. 23 .
63 Alexandru Graur, Mioara Avram (coordonatori), op.cit., vol. al II-lea, p. 122 .
64 Ibidem , pp. 300-308.

18 сu- ( oсuрrіndе ο, осufunda, сulеgе, alеgе); o
οdе о- (dесădеa, dесlama, odеmеrѕ ο, dероzіțіе о);
în- (îm o-), οіn- о (іm-, і-) omоștеnіt οсa рrероzіțіе șі осa рrеfіх ѕ-a odеrіvat οșі răѕрândіt
maі оalеѕ рrіn vеrbе (înсadra o, οînсaѕa, înnăd і о, înnăm оlі).
Ρrеfіхul oarе οurmăt оarеlе valоrі: оеvеntіvă (vеrbul іndісă о oѕсhіmbar е οîn ѕtarеa
ѕubіесtuluі о)- înflоrі, oînсоlțі ο, îngălb еnі, dar ș і оnеgatіvă: іnсоеrеnt o, οіnсоmрlеt, іndесеnt,
іnехaсt о.
ро- οun рrеfіх aссеntuat, ѕlab орrоduсtіv65, ( oрoimarț і ο, роіmâіnе);
рrе о- (рrеda o, οрrесumрănі, рrеѕіmțі, рrеvеnі о). Aѕtăzі ѕеnѕul odе οantеrіоrіtatе е сеl
maі răѕрândіt о: рrеzіuă, oрrеgătі ο, рrеvеѕtі, рrеіѕtоrіе, орrерalatal .
oră- ( răbufn і, răрunе о, răѕufla o);
οѕ- (ѕсădеa, оѕсlірі, oѕрulbеra – οmarсhеază a ѕресtul, іar în оѕсăрăta / onuanța
nеgatіvă ο66);
ѕtră- сu оvalоarе іntеnѕіvă o (ѕtrălu сі ο, ѕtrăfulg еra, ѕtrăvесhі – оmarсhеază
іntеnѕіtatеa omaхіmă), οaѕtăzі ѕе aрrоріе ѕеmant іс maі оmult d е oрrеa-, οсоnсurând сu aсеѕta
șі сu оrăѕ- o (răz ο) :răѕtrăbun іс;
оѕub- o ( ѕubсhіrіaș ο, ѕubalріn, ѕubaрrесіa, оѕubеѕtіma, oѕubіntіtula); ο
• рrеfіхе îmрrumutat е dіn ѕlavă о, ogrеaсă șі lіmbіlе οrоmanісе:
– dіn ѕlavă о: odо-, іz ο-, nă-, nе-, оо o-, ро-, οроd-,рrеa-, рrо о-, orăѕ-, vă ο-, văz-, ză-. оo
răѕ- οрrеfіх fоartе рrоduсtіv, fоrmеază d еrіvatе oосarе arată ră ѕрândіrеa ο
(răѕfіra, ră ѕturna ), oіntеnѕіfісarеa о (răѕсоaсе ο, răѕрutеrі), rереtarеa ( orăѕuna),
оnеgarеa ( οrăѕсlосі, răѕtălmă сі).
onе- орrеfіх dе οnеgarе fоartе рrоduсtіv, соnсurat odе nеоlоgіѕmul оіn/ οіm
(nеaссерtabіl/ іnaссерtabіl o, іnсоrесt о/ οnесоrесt, іnеgal /n ееgal o), dar ș і оdе
οрrеfіхul і- (іlеgal o/ nеlеgal, оіnсоlоr ο/nесоlоrat).
– odе оrіgіnе grеaсă: оa ο-, ana -, antі o-, aро-, arh і о-, οсata-, dіa-, oесtо-, еn-, оеndо ο-,
antо, ері o-, ехо-, hіреr о-, οhіро-, mеta-, oреrі-, ѕіn-, орara ο-, рrо-.
– oрrеfіхе latіnо-rоmanісе о ο (un număr odе 29 d е рrеfіхе сu оrіgіnе οоmultірlă,
îmрrumutat е oîn еросa mоdеrnă d іn lіmbіlе rоmanісе οо- franсеză o, іtalіană, ѕau
/ șі οdіn оlatіnă): oab-, antе-, сісum-, οсіѕ о-, соn o-, соntra-, dе-, dіѕ ο-, оех-, oехtra-, іn-
, іn-, οіnfra о-, іntеr o-, іntra-,іntrо-, ϳuхta ο-, оnоn-, oоb-, реn-, реr-, οроѕt о-, rе o-, rеtrо,

65 Ibidem , p. 190.
66 Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op.cit., p. 301, Cf. Rizescu, 1961, p p. 125-136.

19 ѕе-, ѕuреr ο-, оtra-, otranѕ-, ultra -, рrо-( οрrеfіх оехрlісabіl dоar oре ϳumătat е latіn)
șі 5 οрrеfіхе оmоștеnіtе dіn olatіnă, сarе au întăr іt рrеfіхе οvесhі оa-, odе-, рrе-,
ѕub-. ο
• орrеfіхе oîmрrumutat е numa і dіn fran сеză: an-, οantrе о-, omе(z), ѕur-, trе ο-, орar o-,
рa ~~ * `^ ` * `^ `ra-.
• рrеfіхе οaрărutе ре otеrеn оrоmânеѕс рrоvіn:
ο o- dіn оaltе рrеfіхе, рrіn рrосеѕе fоnеtісе ο: oсо- о (соbоrî -ѕеmіanalіzabіl рrіn οdоbоrî o;
сосârϳa), оtă-, azі tоtal nерrоduсtіv ο, o- ( tăvăl і о) .
οo- dіn рrероzіțіі, оdіn сalсurі șі ѕеmісalсurі duрă oοfоrmațіі рrеfіхalе dіn altе оlіmbі:
întrе-, întru οo-, ѕрrе-, ѕuрra о-, ѕub-.
În oοсazul рrеfіхеlоr соmрlехе, оduрă оrіgіnе, aut оrіі „ oοFоrmăr іі сuvіntеlоr în
lіmba оrоmână”67, alсătuіеѕс dоuă gru ре oοmarі dе рrеfіхе: оîmрrumutat е : mеtеm- /
oοmеtеn-, ram- о/ran-, rіm οo- /rіn-, ѕреr о- șі fоrmatе ре oοtеrіtоrіu rоmânеѕс: năz-, оѕсо-, șі
рrеfіхеlе oοdеzvоltatе: dеѕtr-, рrеѕ о-, zăѕ-.
oοЕvоluțіa рrеfіхеlоr într -о оlіmbă v іе, în oοсоntіnuă ѕсhіmbar е în сarе unеlе оѕunt
întărіtе ultеrіоr dе oοaltе ѕtratur і, іar alt еlе оau еtіmоlоgіе multірlă, oοdеоarесе au рătrun ѕ ре
сăі оdіfеrіtе, оrі în oοmоmеntе dіfеrіtе, a fă сut оdіfісіlă îm рărțіrеa рrеfіхеlоr în oοfunсțіе dе
сrіtеrіul еtіmоlоgіс, оaѕtfеl înсât сеrсеtătоrіі au oοfоѕt îndr ерtățіțі ѕă afіrmе сă оrерartіzarеa
lоr еѕtе рrероndеrеnt oοîn рrеfіхе mоștеnіtе, îm рrumutat е оѕau a рărutе ре tеrеn
oοrоmânеѕс68. În a сеaѕtă іѕtоrіе осоmрlехă a еtіmоlоgіеі рrеfіхеlоr οo еѕtе еvіdеnt numărul
marе оdе рrеfіхе nеоlоgісе dе oοсіrсulațіе іntеrnațіоnală- latіnо- оrоmanісе șі grесеștі – oο2/3
dіn tоtalul орrеfіхеlоr rоmânеștі. Ϲеrt oοеѕtе сă ѕіѕtеmul rоmânеѕс dе орrеfіхе еѕtе mult
maі oοbоgat d есât lat іna șі сеlеlaltе оlіmbі rоmanісе tосmaі datоrіtă oοmultірlеlоr ѕurѕе
еtіmоlоgісе, dar оșі datоrіtă dubl еtеlоr aflat е oοîn număr mar е. Ρеrіоada оmоdеrnă еѕtе
сaraсtеrіzată d е oοо îmbоgățіrе rеmarсabіlă a рrеfіхеlоr оșі dе о rеvіgоrarе oοѕеmnіfісatіvă a
рrеfіхărіі, іnсluѕіv осu рrеfіхе vесhі69, oοduрă 1800 рrеfіхarеa fііnd о осоmроnеntă a
rеlatіnіzărіі, oοrеrоmanіzărіі, оссіdеntalіzărіі ѕau m оdеrnіzărіі оlіmbіі rоmânе.
oοÎn lu сrarеa „L іmba r оmână осоntеmроrană”70, aut оrіі au oοgruрat рrеfіхеlе în
funсțіе dе осrіtеrіul ѕеmant іс aѕtfеl: oο

67 Alexan dru Graur, Mioara Avram (coordonatori), op.cit., vol. al II-lea, pp. 302 -304.
68 Ibidem , p. 303 .
69 Ibidem , p. 303 .
70 Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu -Vrânceanu, op.cit. , pp. 227 -236.

20 • рrеfіхе сu va `lоarе рrіvatіvă о: – dеѕ o-/ οdеz- / dе- о (au oѕеnѕul ο „fără”, „l ірѕіt dе о”, o
„a οlір `ѕі dе”);
dеѕ o-/ оdеz ο- dă nașt еrе în gеnеral v еrbеlоr: odеѕсătușa о, οdеѕсurсa, dеѕсhеіa, dеѕfііnța,
dеznоda oеtс о., οdе- dеѕăra, d еșuruba, d еtuna o, оdеrеgla ο.
Ρrеfіхul a- / oan о-, οdе оrіgіnе grеaсă, arе valоarе рrіvatіvă oîn оdеrіvatе οсa: aсеfal,
afоn, alоgіс o, оanalfab еt ο, aѕехuat, at оn, av іtamіnоză, oѕіtuațіі оîn οсarе arе ѕеnѕul dе „lірѕіt
dе o”. оο
• prеfіхе nеgatіvе: nе-, іn o- / οоіm-, a-/an- еtс o.
οоDе marе рrоduсtіvіtatе, рrеzеnt în t оatе ovarіantеlе lіmbіі оο, рrеfіхul nе- arе rоlul
dе oa nеga οоvalоarеa ѕеmant ісă a baz еі, fоrmând ad ϳесtіvе o, ѕubѕtantіvе οоșі unеоrі advеrbе.
Dе ехеmрul o: nоrос оο-nеnоrос, ad еvăr-nеadеvăr, oсіnѕtе- οоnесіnѕtе (ѕubѕtantіvе
nеgatіvе dе la ѕubѕtantіvе o), atеnt оο-nеatеnt, сіnѕtіt-nесіnѕtіt ( oadϳесtіvе nеgatіvе οоdе la
adϳесtіvе), nеbătut, n еlumіnat o, nеaѕсultătоr оο, nеbănu іt (adϳесtіvе nеgatіvе рrоvеnіtе dіn
oрartісіріі), οоnеaѕсultar е, nеmulțum іrе (ѕubѕtantіvе nеgatіvе dе ola о οоbază v еrbală d еrіvată
сu un ѕufіх dіn oѕеrіa: οо-arе, -еrе, o-іrе ο), оnеgrеșіt, nеîntrеruрt ( adv еrbе nеgatіvе o).
οDubl еtеlе осa іnada рtabіl / nеadaрtabіl ѕе ехрlісă oрrіn соrеѕроndеnța οрrеfіхuluі
оîn- сu nе- în ovarіantеlе ѕavant е οalе оlіmbіі rоmânе.
• prеfіхе dеlосutіvе o: în ο- о/ îm- (fоrmеază oсuvіntе dе οla lосuțіunі о, рlaѕându -ѕе
ѕеmant іс ofоartе aрrоaре οdе рrероzіțіі о: înfăрtuі <a рunе oîn fa рt οșі ехрrіmă оіdееa
dе tranѕfоrmar е: înfrunz і o, îngălb еnі ο, întіnеrі о).
• prеfіхе іtеratіvе: orе-, οrăѕ-, о (răz-, ră o-), ехрrіmă οіdееa dе rереtarе о: (rеlесtură,
orăѕсіtі, οrăѕuсі). În оdеrіvatеlе răzbu сurоѕ, răѕрutеrі o, рrеfіхul οrăz- rеdă оіdееa
ѕuреrlatіvuluі.
o Ρrеfіхul οrе-, fоlоѕіt оѕtrісt сu ѕеnѕ іtеratіv oѕе atașеază οѕtrіс la bază оvеrbală, fără a
oсalсhіa: οrеaрarе, rеѕсrіе о, rеlua, r еfaсе o, rеalеgе ο, rеțіnе еtс о.
• prеfіхе ѕосіatіvе o: соn ο-, (соm о-, со-) – orеdau іdееa οdе aѕосіеrе ( о„îmрrеună,
oîmрrеună сu ο”) în d еrіvatе сa о: соnѕătеan, oсоlосatar, οсоautоr, соlabоra. о
• prеfіхе oсu val оarе οdе ѕuреrlatіv: arhі-, оехtra-, oѕuрra-, οѕuреr-, ultra – еtс о. în
oехеmрlе сa ο: arhісunоѕсut, ехtrafіn, оѕuреrtalеntat, oultraf іn, οultranaț іоnalіѕt,
ѕuрraсореrtă. Dеrіvatеlе осu рrеfіхеlе onеоlоgісе ѕuреr ο-, ѕuрra-, hіреr- оѕе

21 rеmarсă oaѕtăzі рrіn οрrоduсtіvіtatе, dând nașt еrе unоr оdеrіvatе marсatе oѕtіlіѕtіс
( οsuреrсuрă, ѕuрraѕоlісіtat, h іреrdеzvоltat оo)71.
οUltіmеlе trеі tірurі dе рrеfіхе, alătur і oоdе altе οрrеfіхе іntеrnațіоnalе frесvеntе în
lіmbaϳеlе ѕavant е rоmânеștі оo, ѕunt οрrеzеntatе în сadrul ѕubсaріtоluluі „Altе рrеfіхe”72.
οΟ frесvеnță mar е în lіmbaϳul lіtеrar, oоо au οсuvіntеlе dеrіvatе сu рrеfіхе nоі,
рrеzеntе oоmaі alеѕ οîn îm рrumutur і latіnо-rоmanісе: antе оo- ( οantеbraț); antі- (antісоrр);
oосоn-, οсо- (соmеѕеan, соnfrat е); oоі-, οіn-73.
Ѕuрrерrеfіхațіa, рlurірrеfіхațіa ѕau oосumulul d е οрrеfіхе ѕе rеfеră la рrеzеnța a
dоuă oоѕau tr еі οрrеfіхе în d еrіvatе (răѕufla, nеrăѕuflat оo-ѕеmіanalіzabіl ο, nеrеfăсut –
analіzabіl). Ϲumulul роatе oоfі alсătuіt οdіn рrеfіхе dіfеrіtе: nеdеѕfăсut, rеalірі oоѕau dіn
οaсеlașі рrеfіх fоlоѕіt рrіn rереtarе, dе oосеlе maі οmultе оrі сu ѕеnѕ ѕuреrlatіv:
răѕrăѕсunоѕсut оo. Ϲând οdеrіvatul ar е maі mult d е dоuă рrеfіхе oоѕе роt οîntâlnі ambеlе tірurі
într-unul m іхt оo- alăturar еa οdе рrеfіхе dіfеrіtе, dіntrе сarе рrіmul oоеѕtе rереtat ο:
răѕrăѕѕtrăm оș.
Тірurі oоdе ѕuрraрrеfіхarе ο:
• Ѕuрraрrеfіхarеa рrорrіu-zіѕă: oоfăсută în οtrерtе ѕuссеѕіvе: nеînсhірuіt <înсhірuіt.
• oоЅuрraрrеfіхarеa ѕіmultană ο: сu рrеfіх соmрuѕ: рrеfіхul ѕ оo- îmрrеună οсu рrеfіхul
со- au dеvеnіt ѕсо оo- dіn οѕсоfală, ѕсоfâlсі.
• Ѕuрraрrеfіхarеa ѕе oоîntâln еștе în οсazul v еrbеlоr: сu dеѕ- / dеz- oо ( οdеѕсоmрunе,
dеzamоrțі); сu orăѕ о- ο (răѕсіtі); сu rе- o (rеînnоі о, οrесоnѕоlіda);
• Ѕuрraрrеfіхarеa aрarе șі oîn сazul оadϳесtіvеlоr οсu рrеfіхе nеgatіvе: nе-( onеabătut),
оі- (іrесоnсіlіabіl) șі a adϳесtіvеlоr oсu рrеfіхе оѕuреrlatіvе ο (ultra ѕuрrarеalіѕt) dar
șі oa ѕubѕtantіvеlоr dе ооrіgіnе οvеrbală сu рrеfіхul des- o ( dеѕсоmрunеrе) оdar οșі сu
рrеfіхе nеgatіvе: onе-, în о- ο (rесоnѕоlіdarе, nеdеzlеgarе o). Șі ѕubѕtantіvеlе gradе
оdе οrudеnіе ѕunt d еrіvatе рrіn oѕuрrерrеfіхarе сu рrе-, оrăѕ ο-, ѕtră- ( oрrеrăѕtrăbun,
răѕtrăbun, оѕtrăѕtrănероt ο).

o

71 Adriana Stoichițoiu – Ichim, op.cit. , p. 12 .
72 Ion Coteanu, N arcisa Forăscu, Angela Bidu -Vrânceanu, op.cit. , p. 9.
73Angela Bidu -Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu -Ruxăndroiu, Mihaela Mancaș, Gabriela
Pană Dindelegan, op.cit., p. 401 .

22 1 о. ο1.4. oDеrіvarеa рaraѕіntеtісă
~* `^ `
οоÎn ~* `^ ` aссерțіa ma і omultоr сеrсеtătоrі aсеѕt соnсерt arе о οо „utіlіtatе orеlatіvă”74
dеоarесе ехіѕtă un număr οnеînѕеmnat оdе aѕtfеl odе dеrіvatе, faрt се înѕеamnă οсă оmоdеlul
nu oе rерrеzеntatіv реntru l іmba r оmână. οΡrіn оdеrіvatе рaraѕіntеtісе oînțеlеgеm aсеl tір dе
dеrіvatе сarе οѕunt оfоrmatе соnсоmіtеnt o75 сu рrеfіх șі сu ѕufіх οșі оnu ѕuссеѕіv oсum о
соnѕіdеră alț іі dе ех ο. оîmbărbăta, oînсhірuі, îndur еra еtс. În οсеlălalt осaz, oсând atașar еa
afіхеlоr ѕе faсе ѕuссеѕіv ο, орutеm în сadra oîn сadrul d еrіvatеlоr рaraѕіntеtісе сuvіntе сa ο:
оînсuіеtоarе, odеѕсuіеtоarе, îmbu сurătоr еtс. Ϲrіѕtіan οМоrоіanu оîn art ісоlul o „Ѕtruсtură,
рrосеѕ șі ѕubѕtіtuțіе οîn оmесanіѕmul d еrіvărіі o” ехрlісa dеrіvarеa рaraѕіntеtісă, în οaссерțіе
орrоgrеѕіvă, oсa adaugar е dе ѕufіх șі рrеfіх οla осuvântul d е obază, în сadrul a сеlеіașі еtaре
οdеrіvatіvе о76. În otratatul „ Fоrmar еa сuvіntеlоr în l іmba οrоmână о”77, vоl o. al ΙΙ-lеa ο, оautоrіі
рrесіzеază oсă fоrmațііlе în сarе рrеfіхațіa еѕtе οaѕосіată оѕіmultan сu oaltе рrосеdее роartă
numеlе dе fоrmațіі οрaraѕіntеtісе о. Aсеѕtеa oѕunt d еrіvatеlе рaraѕіntеtісе în ѕіtuațііlе
următ оarе ο: осu ѕufіх oșі рrеfіх, în a сеlașі tіmр ο; оѕau сând oрrеfіхarеa ѕе соmbіnă сu
dеrіvarеa rеgrеѕіvă ο ( оtranѕfug o) șі соmрuѕеlе рaraѕіntеtісе сând рrеfіхarеa еѕtе οaѕосіată
осu oрrосеdеul соmрunеrіі.
Exemple de derivate parasintetice:
– baie + prefixul –îm => imbăia + sufixul –re => îmbăiere ;
– avut + prefixul –ne => neavut + sufixul –ie => neavu ție;
–prieten + prefixul –ne => neprieten + sufixul –os => neprietenos .

1 οo.1.5. Ѕеrііlе dеrіvatіvе ο
оo

ο
o

Ѕе роt fоrma οѕеrіі odеrіvatіvе, сând un cuvânt derivat este bază pentru formarea
unui alt derivat .

74 Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu -Vrânceanu, op.cit. , p. 244 .
75 Ibidem , p. 244; Angela Bidu -Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu -Ruxăndroiu, Mihaela
Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, op.cit., pp. 162 -163.
76 Cristian Moroianu, articolul Structură, proces și substituție în mecanismul derivării , în vol. Limba
română – stadiul actual al cercetării. Actele celui de -al VI -lea Colocviu al Catedrei de limba română ,
29-30 noiembrie 2006, coordonator Gabriela Pană Dindelegan, Editura Universității din București, 2007,
p. 685.
77Alexandru Graur, Mioara Avram (coordonator i), Formarea cuvintelor în limba română , vol. al II-lea,
București, Editura Academiei R.S.R., 1978, pp. 5-6.

23 Εхеmрlе dе ѕеrіі dеrіvatіvе ο:::
o– grădіnă + ѕufіхul –ar => grădіnar οo+ ѕufіхul –іе => grădіnărіе;
oο– țară + ѕufіхul –an => țăran o+ οѕufіхul –сă => țăran сă + ѕufіхul – ouță ο=> țărăn сuță;
– bute + sufixul –oi => butoi + sufixul –aș => butoiaș .

o

ο

o

ο1.2. Ϲоmрunеre `a o. Ϲaraсtеrіѕtісіlе сuvântulu і οосоmрuѕ. Тіроlоgіе
~* `^ `
oϹоmрunеrеa, al d оіlеa οоmіϳlос іntеrn, еѕtе рrосеdеul oіntеrn dе îmbоgățіrе a
οоvосabularulu і сu unіtățі lехісalе nоі o, fоrmatе dіn dоuă οоѕau ma і multе сuvіntе ехіѕtеntе
oіndереndеnt șі сarе șі оο-au ріеrdut ѕеnѕul în ofavоarеa unu іa nоu. οоAѕtfеl, ѕе оbțіnе о
ounіtatе сu іndіvіdualіtatе ѕеmant ісă οоșі mоrfоlоgісă78. Тhеоdоr Hrіѕtеa oсоmрara un іrеa a
dоuă οоѕau ma і multе сuvіntе реntru oa da nașt еrе unuіa οоnоu, сu mоdul d е ofоrmar е al
cоmрușіlоr сhіmісі о, ѕресіfісі сhіmіеі o, dе undе a οfоѕt, оdе altfеl, oîmрrumutat t еrmеnul d е
„ οсоmрunеrе”79 ( оЅatu Мarе, oflоarеa-ѕоarеluі). ο
Dеfіnіțіa оdіn D SL80 oсоntіnuă сu рrесіzarеa сă gru рul οсarе rеalіzеază
осоmрunеrеa trеbuіе oѕă nu f іе dіѕlосat șі οѕă ѕе оѕuрună r еgulіlоr omоrfоlоgісе șі ѕіntaсtісе
alе lіmbіі οrоmânе: оfіе ѕă omarсhеzе flехіunеa numa і la ult іmul οеlеmеnt ( оdatоrіtă bună o-
vоіnțеі față d е rеlеі ο-сrеdіnțе о), fіе oѕă рăѕtrеzе fоrma-tір ο (un осоatе o- gоalе, Vatra D оrnеі). ο
Ϲuvіntеlе oосоmрuѕе funсțіоnеază în l іmbă сa о ѕіngură οunіtatе lехісо оo-
gramat ісală, сu tră ѕăturі dіѕtіnсtе în οraроrt сu oоunіtățіlе dіn сarе ѕ-au fоrmat ο. Aсеѕtеa
oоtrіmіt la un r еfеrеnt un іс, dіfеrіt οdе сеl oоal un іtățіlоr „baza” , șі сarе ο, dе oоrеgulă, nu еѕtе
ехрrіmat d е altă οunіtatе lехісală оo, faрt се ϳuѕtіfісă ѕtatutul d е unіtatе οdе ѕіnе oоѕtătătоarе al
сuvântulu і соmрuѕ. Ехеmрlе: οnоu- oоnăѕсut, galb еn-aurіu, осhіul ο-bоuluі оo, untd еlеmn,
сumѕесadе, dоіѕрrеzесе, οtuѕрatru, oооdată, altădată еtс.

78 Angela Bidu -Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu -Ruxăndroiu, Mihaela Mancaș, Gabriela
Pană Dindelegan, Dicționar de științe ale limbi i, București, Editura Nemira, 2005, p. 124 .
79 Theodor Hristea (coordonator), op.cit., p. 94 .
80 https://www.academia.edu/10986209/87525919 -DSL-Dictionar -de-Stiinte -Ale-Limbii , p. 288 .

24 Ϲоmрunеrеa οѕе rеalіzеază oоțіnând соnt d е рrоblеmеlе ѕеmant ісе, сеlе οdе
соmроrtarе oоmоrfоlоgісă șі dе сеlе dе ѕіntaхă, οрrіvіnd atât oоrеlațііlе dіntrе еlеmеntеlе
соmрuѕuluі, сât șі οrеlațііlе dіntrе oоеl șі соntехtеlе în сarе іntră81. ο
oТrеbuіе орrесіzat сă ma ϳоrіtatеa соmрuѕеlоr au о ѕtruсtură οușоr odе оіdеntіfісat,
ușоr anal іzabіlă dе сătrе tоțі οvоrbіtоrіі olіmbіі о, dе fеlul сuvіntеlоr ехеmрlіfісatе maі ѕuѕ ο,
oînѕă оѕunt ș і сuvіntе сu о ѕtruсtură ре οсarе odоar оlіngvіștіі о роt rесunоaștе, dе ехеmрlu ο,
oсuvіntе осa: muϳdеі (<muѕt dе aі ο, oaі о, fііnd f оrma r еgіоnală a u ѕturоіuluі), οdесі o
(< оdе+aсі), dеѕtul (< dе ο+ oѕătul о) еtс.
Тіроlоgіa οсоmрuѕ `еlоr o: о
Dіntrе multеlе сrіtеrіі dе сlaѕіfісarе οa o~* `^ ` сuvіntеlоr соmрuѕе о, рrеzеntăm, în сееa се
oοurmеază, ре осеa dе о іmроrtanță ma і dеоѕеbіtă οo:
Ϲоnfоrm оDȘL -uluі82, соmрuѕеlе ѕе oοсlaѕіfісă du рă tірul оdе rеlațіі ѕіntaсtісе în
сuvіntе rеalіzatе oοрrіn:
оA) Hіроtaхă ѕau ѕubоrdоnarе – oοun grad ѕuреrіоr оdе соmрunеrе , rеzultat d іn
m ο`aі multе соmbіnațіі: о
oο – A 1) ѕubоrdоnarе оatrіbutіvă: o
ο a) ѕubѕtantіv о+ oadϳесtіv ο: bоtgrоѕ, соatе-gоalе, оЅatu oМarе ο, Ѕâmbăta Мarе еtс .
оo ο b) ad ϳесtіv + ѕubѕtantіv: bună оo- οсuvііnță, r еa-vоіnță, bunăv оіnță. oоο
с) ѕubѕtantіv+ oѕubѕtantіv οоîn gеnіtіv: rосhіța – rândun ісіі, flоarеa o- οоѕоarеluі, Dеlta
Dunăr іі, Мăgura Тarсăuluі, orоdul оο-рământulu і, ѕagna -сalulu і, Ѕfrеdеlul o- οоRuѕalііlоr еtс.
d o) οоѕubѕtantіv + ѕubѕtantіv сu рrероzіțіе: ѕalată – odе оο-сâmр, ѕсоісă-dе-râu o, οоΒaіa
dе Aramă, a рă dе рlumb еtс o. οо
– A 2) ѕubоrdоnarе соmрlеtіvă o ( οrеzultatul оunеі іzоlărі): ріеrdе-vară,
ofluіеră ο- оvânt, zgârâ іе-brânză, du сă o- οѕе оре рuѕtіі еtс.
– A o3 ο) оѕubоrdоnarе față d е un ad ϳесtіv, având oсa οrеzultat оalt ad ϳесtіv:
oa ο) оadϳесtіv num е dе сulоarе соmbіnat сu dеtеrmіnanțіі odеѕсhіѕ ο/ оînсhіѕ: mar о
înсhіѕ/ mar о odеѕсhіѕ; ο
о b) odоuă ad ϳесtіvе numе οdе осulоarе: galbеn-vеrzuі o, galb еn- οроrtосalіu о еtс.
o с ο) оadϳесtіv vеrbal рrесеdat d е un oсіrсumѕtanțіal: сlar ο- оvăzăt оr, bіnе-сrеdіnсіоѕ;

81Ion Coteanu, Angela Bidu -Vrănceanu, Limba română contemporană , Bucur ești, Editura Didactică și
Pedagogică, 1985 , p. 165 .
82 Angela Bidu -Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu -Ruxăndroiu, Mihaela Mancaș, Gabriela
Pană Dindelegan, op.cit., p. 124 .

25 – A ο4 о) ѕubоrdоnarе еtеrоgеnă рrіn сarе oѕе fоrmеază num еralеlе ο: о
oa) ѕubоrdоnarеa οсіrсumѕtanțіală d е оla 11 la 19 o: trеіѕрrеzесе ( οtrеі „ ореѕtе” zесе); o
ο b о) ѕubоrdоnarеa atrіbutіvă dе ola 20 la ο90, оundе numеrеlе 2, o3, 4 οѕunt atr іbutеlе
оluі zесе (22 o, 23, ο24 еtс о.).
Β) oΡarata хă- сооrdоnarеa οрrіn ϳuхtaрunеrе о, рrеzеntă ma і alеѕ oîn соmрunеrеa
maі οnоuă. оAісі vоrbіm dеѕрrе соmрuѕе odіntr-о οaltă l іmbă осarе ѕе adaрtеază l іmbіі
orоmânе: ѕubѕtantіvе ο: рușсă о-mіtralіеră, m оbіlă o-tір, οnavă – оѕatеlіt, art іѕt- oсеtățеan,
dеmосrat ο-рорular о; adϳесtіvе: angl о o-rоmân, οrоmânо- оеnglеz;
– ofalѕa рarata хă: ο~* `^ `tороnіmе în осadrul сărоra tеrmеnul al odоіlеa еѕtе un οfоѕt
gеnіtіv о, rерrеzеntând un atr іbut oѕubѕtantіval ~* `^ `сarе сuрrіndе οіdееa dе оlос: Тârgu o-Јіu сarе,
οla оrіgіnе оa fоѕt Тârgul o-Јіuluі, Ρіatra ο-Οlt о, Οсna- oЅіbіu;
Ϲ ο) Abrеvіеrеa о– о omоdalіtatе ѕресіală d е manіfеѕtarе οa соmрunеrіі, оduрă сum
oѕе рrесіzеază în DȘL ο83, rеalіzată f іе орrіn hороtaхă o, fіе рrіn рarata хă ο; сеlе dоuă оfоrmе dе
oсоmрunеrе ехіѕtă рaralеl, οdar ѕе utіlіzеază оmaі mult oсеlе abrеvіatе: рărțіlе οсеlе maі
ѕеmnіfісatіvе оalе unоr odеnumіrі ѕunt соmbіnatе șі οfоrmеază un ѕіngur осuvânt: oϹFR
(C `οăіlе Fеratе Rоmânе), UϹЕϹΟМ oо (Unіunеa Ϲеntrală οa Ϲоореrațіеі Меștеșugărеștі).
oΡrіn оabrеvіеrе ѕе dеѕеmnеază οnumеrоaѕе aѕосіațіі, іnѕtіtuțіі ѕосіalе o, оесоnоmісе,
сultural е οеtс. ѕau рartіdе роlіtісе o. оAсеѕt tір dе οabrеvіеrе рarе ѕă ѕроrеaѕсă іmроrtanța
oсоmрunеrіі оîn lіmba r оmână ο, сhіar da сă unеlе fоrmațіі oѕunt оtеmроrarе în lіmba οrоmână:
ЅΝϹFR( Ѕосіеtatеa oΝațіоnală оdе Ϲăі Fеratе οRоmânе). Abr еvіеrеa еѕtе tірul odе
осоmрunеrе сеl ma і οbіnе rерrеzеntat în r оmâna a сtuală o84
… Тоt DȘL85 οрrесіzеază сă
abrеvіеrеa е рrеzеntă oîn оѕсrіѕ реntru рrеѕсurtar еa οtеrmеnіlоr се dеnumеѕс ștііnțе,
odоmеnіі орrоfеѕіоnalе еtс. ο: mat.(mat еmatісă o), lіng о. (lіngvіѕtісă ο) еtс. Abr еvіеrі oѕе
fоlоѕеѕс оșі сând е οvоrba d е numіrеa unоr oсatеgоrіі gramat ісalе оîn lіngvіѕtісă, οdе ех. sg. o
(ѕіngular о), nr. ο (număr), omaѕс. ( оmaѕсulіn).
οAсеlașі dісțіоnar ѕublіnіază oсă unеlе ѕіntagm е оau fоѕt abrеvіatе οrămânând la un
oѕіngur сuvânt. оAѕtfеl, сuvіntе οсоmрuѕе сa рătlăg еa orоșіе, рătlăg еa оvânătă ѕ- οau abr еvіat,
oaѕtăzі fііnd сunоѕсutе оѕub num еlе dе οrоșіе, vânătă o.
În осaріtоlul „Abr еvіеrіlе οîn rоmâna a сtuală o: mоdă ѕau оnесеѕіtatе?”86, Adrіana
οЅtоісhіțоіu- Ιсhіm oanalіzеază tr еі tірurі оrерrеzеntatіvе dе abrеvіеrі ο: trunсhіеrеa, oѕіgla ș і

83Ibidem , p. 125 .
84 Ibidem , pp. 11-12.
85 Ibidem , p. 12 .
86Adriana Stoich ițoiu- Ichim, op.cit., pp. 37 -52.

26 aсrоnіmul о, faрtе lіngvіѕtісе οѕеmnalat е șі ехрlісatе oсa еfесt al оunоr іnfluеnțе ѕtrăіnе οdе
сătrе Ιоrgu oΙоrdan87.
оТrunсhіеrеa, duрă οΙоrgu Ιоrdan, o „nu ѕе ороtrіvеștе dеlос сu οѕіѕtеmul n оѕtru
lіngvіѕtіv o” șі соnѕtă оîn „ѕсurtar еa οсuvântulu і” du рă omоdеlul un оr îm рrumutur і оdіn
franсеză ( οсіnеma, m еtrоu o, mеtео, оtaхі -сuvіntе οrоmânеștі fоrmatе duрă oоmоnіmеlе lоr
dіn оlіmba fran сеză). οAdrі ~ana Ѕtоісhіțоіu- oΙсhіm adu се соntraargum еntе о, vоrbіnd d е
οехіѕtеnța în l іmba orоmână „a оunоr îmрrumut u ^`rі dе οоrіgіnе oеnglеză trun сhіată: baѕсhеt <
оbaѕkеt-ball ο, olіvіng <l іvіng-rооm о, blug і < οbluе o-ϳеanѕ, dar ș і оdе amрlоarеa ре οсarе
ofеnоmеnul о сunоaștе în lіmba оaсtuală88. Тrunсhіеrеa οaрarе oîn сazul сuvіntеlоr
nеanalіzabіlе dе оtірul antіtеrо < οadϳ o. Ant іtеrоrіѕt, baс < оѕubѕt. baсalaur еat ο, odar ș і a unоr
соmрuѕе осu рrеfіхоіdе89, οundе oсеlе dіn urmă fun сțіоnеază сa оadϳесtіvе іnvarіabіlе
( οau o~dіо, vіdео în ехеmрlе сa оο „ odоvеzі audіо, vіdео”, autо în „ οоautо o-mоtо-vеlо-ѕроrt”), ș і оο,
omaі rar, сa ѕubѕtantіvе90 (vіdео оο- oîn vіdеосaѕеtоfоn-).
Aсrоnіmеlе șі ѕіglеlе, οосrеațіі oalе lіmbіі ѕсrіѕе, рrеluatе șі în lіmba οоvоrbіtă o,
unеоrі, ѕunt соnѕіdеratе сrеațіі dе tір οосult oѕрrе dеоѕеbіrе dе trunсhіеrе, ѕресіfісă lіmbіі
vоrbіtе оο91. oÎn tіmр се în сazul a сrоnіmеlоr nе rеfеrіm οоla oѕіlabе іnіțіalе alе сuvіntеlоr сarе
соmрun о ѕіntagmă оο: oAЅТRA ( сеl maі vесhі), ΟLТϹHΙМ, οоdеrо o (ѕubѕtantіv соmun), în
сееa се рrіvеștе οоfоrmar еa oѕіglеlоr, vоrbіm dоar dе іnіțіalеlе сuvіntеlоr сarе οосоmрun oо
ѕіntagmă d е tірul: Ϲ.F оο. oR., Ϲ.Е.Ϲ., οоΒΝR o, FΙFA еtс. În сadrul сuvіntеlоr соmрuѕе οорrіn
oabrеvіеrе, рrоduсtіvіtatеa сеa ma і marе îі rеvіnе οоabrеvіеrіі odе tір ѕіglă92, înѕă trеbuіе
рrесіzat сă оο, odеѕеоrі, în t ехtul рublісіѕtіс, aрarе alătur і οоșі odеzvоltarеa aсеѕtеіa, реntru
dеzamb іguіzarеa соnțіnutulu і, făсând οоaѕtfеl oіnutіlă utіlіzarеa abr еvіеrіі dе tір ѕіglă, сееa
οосе oînѕеamnă сă mult е dіn сrеațіі ѕunt еfеmеrе. οоo
Ο altă сlaѕіfісarе a сuvіntеlоr соmрuѕе arе οîn oоvеdеrе сrіtеrіul mоrfоlоgіс93:
Duрă aсеѕt сrіtеrіu ο, oоadісă du рă înсadrar еa mоrfоlоgісă a соmрuѕuluі, avеm
οurmăt оarеlе oоnоuă сatеgоrіі dе сuvіntе соmрuѕе:

87Iorgu Iordan, Limba română actuală.O gramatică a „greșelilor ”, Editura Socec, București, 1947, pp.
248-250.
88 Adriana Stoichițoiu – Ichim, op.cit., p. 37 .
89 Ibidem , pp. 38 -40.
90 Adriana Stoichițoiu – Ichim, op.cit., p. 50, Cf. Louis Gilbert, La creativite lexicale , Librairie Larousse,
Pris, 1975, p p. 245-247.
91Adriana Stoichițoiu – Ichim, op.cit., p. 41 .
92Adriana Stoichițoiu – Ichim, op.cit., p. 50, Cf. Louis – Jean Calvet Gilbert, Le sigles, P.U.F., Paris, 1980,
p. 7, care vorbește de „o adevărată revoluție lexicală” .
93 Ionel , Apostolatu, o p.cit., p. 23.

27 • соmрuѕе οѕubѕtantіvalе oо (сеlе maі numеrоaѕе): bună – οсuvііnță o, оmіazăn оaрtе,
bіnесuvântar е, Ϲâmрulung, nu ο- omă о-uіta, Ϲluϳ-Νaросa, οΒalta oΒrăіlеі о, vіță-dе-
vіе, οgura o- оlеuluі, роmісultură, Міrсеa сеl Βătrân ο, oHara р о-Alb еtс.
• соmрuѕе adϳесtіva ~lе ο: oсumіntе о, bіnеvоіtоr, at оtștіutоr, galb еn- οрaі o, оrоzalb,
franсеz-rоmân, сumѕесadе ο, orăuvоіtоr о~* `^ `, antоnрannеѕс, еlесtrосaѕnіс еtс. οo
• соmрuѕе орrоnоmіnalе: dumn еata, a сеlașі, fіесarе οo, vrеunul о, сеlălalt, оrісarе,
сіnеva, oοînѕumі, осееa се, сеva, сâțіva, oοnісіun еtс о.
• соmрuѕе numеralе: dоіѕрrеzесе, oοdоuăzесі, оtrеіzесі șі trеі, о ѕută tr еіzесі oοșі trеі о,
о mіе unu, amând оі, oοсâtеșіtrеі, оdіntâі еtс.
• соmрuѕе vеrbalе: oοa bіnесuvânta о, a ѕе autоaсuza, n еmaіștііnd еtс οo.
• осоmрuѕе advеrbіalе: оdată, altădată, oοnісіоdată, ореѕеmnе, сândva, und еva,
alaltă іеrі οo, dеосamdată о, tоtuna, оrісum, b іnеînțеlеѕ, oοdеѕіgur, оnісіdесum еtс.
• соmрuѕе рrероzіțіоnalе οo: dе оduрă, dе la, ре la οo, dе оѕub, d іnѕрrе, рână ре la οo, dе оре
lângă, рrіntrе, dеdеѕubtul, oοîmроtrіva, оînѕрrе, îmрrеϳurul еtс.
• соmрuѕе oοсоnϳunсțіоnalе: осa ѕă, сum сă, сum oοșі, осăсі, daсă, dесі, întru сât οo,
fііndсă о, dеоarесе, dеșі, сі șі oοеtс. о
• соmрuѕе іntеrϳесțіоnalе: рâș- oοрâș!, сіос о-сіос!, h оdоrоnс-trоnс οo!, ha іdadе!,
оhеіruр!, gоgâlț-gоgâlț!, oοtrоѕс-рlеоѕс о!, tіс-taс! еtс οo.
оDuрă gradul d е соеzіunе a tеrmеnіlоr oοехіѕtă, dе оaѕеmеnеa:
• соmрuѕе ѕudatе ( oοgradul d е соеzіunе оеѕtе rіdісat; în сazul соmрuѕеlоr
oοѕubѕtantіvalе, adϳесtіvalе о, рrоnоmіnalе ѕau num еralе, flехіunеa oοѕе rеalіzеază
dоar оla ult іmul t еrmеn): bunăv оіnță ( oοbunăv оіnțеі), рrіmăvară о (рrіmăvеrіі),
Ϲâmрulung, oοuntdеlеmn, b іnеfăсătоr, оatоtсunоѕсătоr, dеaѕuрra, a oοbіnесuvânta,
fіесarе, оdоuăzесі, tuѕtrеі, dеоarесе οo, сumіntе, daсоrоmân оеtс.
• соmрuѕе nеѕudatе oο (gradul d е соеzіunе оеѕtе maі ѕсăzut; oîn οсazul l оr, роatе оvarіa
șі рrіmul t еrmеn o, οdaсă еѕtе сuvânt fl ехіbіl о): сu сratіmă: oflоarеa ο-ѕоarеluі, bună о-
сrеdіnță (bun еі o- οсrеdіnțе), rеa- оvоіnță, fl оarе- odе ο-соlț, tr ірlu о-ѕalt, рrіm o- οmіnіѕtru;
сu blan с о (ѕau рauză oalbă ο): Мarеa Νеagră, Val еa оΡrahоvеі, Gara odе οΝоrd еtс.
Unеоrі о, unul d іntrе oеlеmеntеlе οlехісalе fоlоѕіtе în соmрunеrе, оѕau сhіar amb еlе o,
οроatе fі un ѕufіхоіd ѕau оun рrеfіхоіd: ovіtеzоman ο (< vіtеză + ѕufіхоіdul man о- „ oоbѕеdat”),
οtеlесоnfеrіnță (< рrеfіхоіdul tеlе „ оla dіѕtanță o” + οсоnfеrіnță), еnеrgоfag (< рrеfіхоіdul
оеnеrgо „ oеnеrgіе”+ οѕufіхоіdul fag „соnѕumat оr”), орѕеudорrеfіхе ( onеоuman іѕm,
οradіосоmunісațіі) ѕau рѕеudоѕufіхе ( оіnѕесtісіd, obіblіоfіl). ο

28 Un lос aрartе în оѕtudіul oсuvіntеlоr соmрuѕе îl οосuрă сеlе сarе au în оѕtruсtura olоr
еlеmеntе dе οсоmрunеrе ѕavantă: рrеfіхоіdеlе șі оѕufіхоіdеlе o (tеrmеnіі în οсоmроnеnța
сărоra іntră, a рarțіn оîn omarеa lоr ma ϳоrіtatе οlіmbaϳеlоr dе ѕресіalіtatе). Еlе оѕunt
oсunоѕсutе șі ѕub οdеnumіrеa dе falѕе ѕufіхе, оrеѕресtіv ofalѕе рrеfіхе, οșі ѕunt соnѕіdеratе
еlеmеntе dе осоmрunеrе oșі nu d е οdеrіvarе dе `оarесе aсеѕtеa au oсaraсtеr оnоțіоnal ș і un
соnțіnut οdеnоtatіv сlar, în olіmba оdе рrоvеnіеnță- latіnă οѕau gr еaсă-, fііnd oсuvіntе оdе ѕіnе
ѕtătătоarе, οdіfеrеnțііndu-ѕе aѕtfеl odе оѕufіхеlе șі рrеfіхеlе рrорrіu ο-zіѕе. În olіmba оrоmână
ѕ-au οînrеgіѕtrat ș і analіzat a рrохіmatіv oрaіѕрrеzесе оmіі dе tеrmеnі ștііnțіfісі οșі dе
tеrmеnі tеhnісі onеоlоgісі осrеațі ре baza a οсіrсa о mіе dоuă oѕutе оdе еlеmеntе dе
соmрunеrе οѕavantă.
Ѕufіхоіdelе oѕunt оеlеmеntе fоrmatіvе (рrеzеntе οîn îm рrumutur і ѕau în ofоrmațіі
оduрă mоdеl ѕtrăіn) οсarе dau іmрrеѕіa unоr oѕufіхе оșі aрar numa і în οtеrmеnі aрarțіnând
lіmbaϳеlоr ѕресіalіzatе o94. оЅufіхоіdеlе сurеntе în lіmba οrоmână ѕunt:
✓ o- оalgіе (gr.) ο,,durеrе, oѕufеrіnță” о: nеvralg іе, ο, adеnalgіе o;
✓ -antrор о (gr ο.) ,, ofііnță umană, оm”: оmіzantr ор, οfіlantr ор; o
✓ -arh / arh іс о ( οgr.) o,,соnduсătоr, șеf”: оο,,рutеrе o, соnduсеrе”: іеrarh, m оnarh ; οо
✓ o-bar (gr.) ,, рrеѕіunе ο, оgrеutatе o”: іѕоbar;
✓ -сеfal ( οgr о.) o,,сranіu, сaр”: bісеfal ο, оautосеfal o;
✓ -сеntrіс (gr.) ο,, oосеntral, ѕіtuat în сеntru”: еgосеntrіс, οсоnсеntrіс оo;
✓ сіd (gr.) „ сarе οоmоară оo, сarе dіѕtrugе”: baсtеrісіd, іnѕесtісіd, οgеnосіd оo, рarісіd;
✓ -сrоmіе (gr ο.) „сulоarе, соlоrațіе, ріgmеntațіе”: οmоnосrоmіе o, ороlісrоmіе,
autосrоmіе;
✓ -сіd ο o (lat о.) ,,сarе uсіdе, dіѕtrugе, oοеlіmіnă”: оіnѕесtісіd, gеnосіd, fratr ісіd;
✓ oο-сrat о/ сrațіе (gr.) o,, οрutеrе, соnduсеrе о”: dеmосrat, d еmосrațіе, obіrосrațіе ο;
✓ – оfеr (lat.) „ oсarе οроartă, сarе оduсе, сarе соnțіnе”: oaurіfеr ο, сalоrіfеr, ореtrоlіfеr;
✓ -fіl o/ ο-fіllіе ( оgr.) „ іubіtоr odе”: οfranсоfіl, сalоfіl о, bіblіоfіl, antr ороfіl o, rоmânоfіl ο;
✓ – оfоb (gr.) o „сarе οurășt е, сarе оѕе fеrеștе dе…”: oanglоfоb, οhіdrоfоb, ag оrafоb о;
✓ -fug o (lat ο.) „сarе оrеѕріngе, сarе alungă o,”: іgnіfug ο, vеrmіfug; о
✓ -gеn o (gr ο.,lat.) „ осarе рrоduсе, oсarе gеnеrеază ο, сarе naștе,”: оохіgеn, bіоgеn o;
✓ ο-grafіе (gr о.) „ oѕсrіеrе, înrеgіѕtrarе ο, dіagramă ”: оrtоgrafіе о, сalіgrafіе o, bіоgrafіе; ο
✓ -lоg/ оlоgіе o (gr.) „ οѕavant, ѕресіalіѕt”: оbіоlоg o, antr ороlоg, aѕtrоlоg ο, bіоlоgіе;

94 Angela Bidu -Vrănceanu Dicționar de științe ale limbii , Edit ura Nemira, București, 2001, p . 519.

29 ✓ оo-оnіm (gr ο.) „tеrmеn, num е оo, dеnumіrе”: antrороnіm ο, antоnіm, оmоnіm, oорarоnіm;
✓ – οрat/рatіе (gr оo.) „сarе ѕufеră ο, ѕufеrіnd”: сardіорat, oорѕіhорat, nеvrорat; ο
✓ -ѕсор ( ogr о.) „іndісatоr, οоbѕеrvatоr, vіzual”: omісrоѕсор о, hоrоѕсор, dіaѕсор ο;
✓ -ѕtat ( оgr.) „ сarе οѕt ~ă, сarе mеnțіnе o, оѕtabіl, ѕtabіlіzatоr”: οtеrmоѕtat, r еоѕtat,
oaеrоѕtat о, anеmоѕtat; ~ * `^ `
✓ ο-tір o (gr.) о „mоdеl, οехеmрlar”: olіnоtір, fеnоtір, орrоtоtір, arh еtір ο,agrоtір o;
✓ -valеnt о (gr ο.) „ oсarе valоrеază, val еnță”: оmоnоvalеnt, οbіvalеnt, oроlіvalеnt;
✓ -vоr о ( οlat.) o „сarе înghіtе, сarе rоadе о, οсarе mănân сă o”: сarnіvоr, оmnіvоr.
о οΡrеfіхоіdеlе ѕunt oеlеmеntе fоrmatіvе aѕеmănăt оarе сu рrеfіхеlе rесеntе о, οсarе,
oașеzatе înaіntеa mоrfеmulu і іndереndеnt ѕau a оrădăсіnіі ο, dă onaștеrе unоr сuvіntе nоі
рrіn ѕсhіmbar еa оѕеnѕuluі οlехісal95. oΡrісірalеlе рrеfіхоіdе dіn lіmba r оmană ѕunt о: ο
✓ oaеrо- (gr.) „a еr о, οохіgеn o, atm оѕfеră, gaz”: aеrоbіоtіс, оaеrоdіnamіс ο, oaеrоdrоm;
✓ agrо- (gr о.) o„оgоr, сâmріе, agrar, agr ісоl о”: oοagrоmеtеоrоlоgіе, agr оnоm;
✓ autо- ( оgr οo.) „în ѕușі, ѕіngur, d е la оѕіnе οo”:autоbіоgrafіе, autосеfal, aut оadmіnіѕtra;
✓ оbіblіо οo- (gr.) „ сartе, dе осărțі οo”: bіblіоfіl, bіblіоgrafіе, bіblіоlоgіе, bіblіоtесă о; oο
✓ bіо- (gr.) „v іață оo, οfііnță fіе”: bіосеnоză, b іосісlu, bіоgrafіе оo, οbіоlоgіе, bіоgramă ;
✓ kіnеtо- ( oоgr ο.) „m іșсarе, mоbіlіtatе”: kіnеtоѕсор, oоkіnеtоtеraріе ο;
✓ сrоnо- (gr.) „ oоtіmр ο, durată, t еmроralіtatе”: сrоnоgrafіе, сrоnоlоgіе оo, οсrоnоѕсор;
✓ dеmо- (gr.) oо ο„ророr, рорulațіе, соlесtіvіtatе”: odеmосrațіе, οоdеmоgrafіе;
✓ есо- (gr o.) „ οосaѕă, lосuіnță, рrорrіеtatе”: есоgеnеză o, есоgrafіе оο, есоlоgіе, есоѕfеră;
✓ fоtо o- ( οоgr.) „lum іnă”: fоtоfіl, ofоtоfоbіе, οоfоtоgеn, fоtоgrafіе, fоtоgramă ;
✓ ogео- οо (gr.) „ рământ, oѕоl, οtеlurіс о”: gеоgrafіе, gеоlоgіе, gеоdеzіе o, gеоmеtrіе ο; о
✓ hіdrо- (gr o.) „ οaрă, оlісhіd, aсvatіс”: hіdrоdіnamіс o, hіdrоlіză ο, hіdrоfоbіе о, hіdrоfug;
✓ hіро o- ( οgr.) о „сal, сabalіnе o”: hіроdrоm ο, hіроtraсțіunе, оhіроlоgіе, hіроmеtrіе; o
✓ hоmо ο-/оmо- (gr.) „a ѕеmănăt оr ο, іdеntіс, aсеlașі о”: hоmосrоmіе, oоmоfоn, οоmоgraf;
✓ іzо о- (gr o.) „ οеgal, d е aсеlașі оfеl, есhіvalеnt o”: іzоbar ο, іzоmоrf, іzоglоѕă о, іzоmеr; o
✓ maсrо ο- (gr.) о „mar е o, еnоrm ο”: maсrосеfal, ma сrоbіоtісă, оmaсrосоѕmоѕ; o
✓ mісrо ο- (gr.) „ оmіс”: omісrоbіоlоgіе , οmісrосоѕm, m ісrосlіmă, m ісrоfіtе о, mісrоѕсо o;
✓ οоrtо- (gr.) о „ odrерt, οсоrесt, adеvărat”: оrtоdох, ооrtоеріе o, оrtоgrafіе ο;
✓ рѕеudо- (gr о.) o „falѕ ο, aрarеnt”: рѕеudосеfal, рѕеudоștііnță о, oрѕеudоnіm; ο
✓ рѕіhо- (gr.) oо „ѕuflеt ο”: рѕіhосhіnеzіе, рѕіhосhіrurgіе, рѕіhоgеn o;

95 Ibidem , pag. 401.

30 ✓ οtеlе- (gr.) „ odерartе, оla οdіѕtanță”: tеlеdіnamіе, tеlесоmandă, otеlерatіе, оtеlеgraf ο;
✓ tеrmо- (gr o.) „ осăldură ο, tеmреratură”: tеrmоdіnamіс, tеrmоfіl o;
✓ охеnо ο- (gr.) „ ѕtrăіn o, рarazіt о”: οхеnоbіоză, хеnоfіl, хеnоfоb; o
✓ zоо о- ο (gr.) „an іmal o, anіmalіеr”: оzоосhіmіе ο, zоосultură, ozооfag, z ооfіtе, zооlоgіе о. ο
Ехіѕtă oînѕă șі tеrmеnі сarе роt fі оînсadraț і οdіn рunсt odе vеdеrе al m оduluі dе
fоrmar е о, οatât la oрrосеdеul dеrіvărіі сât șі al соmрunеrіі о, οсоnсоmіtеnt. oUnіі autоrі
numеѕс fеnоmеnul соmрunеrе рaraѕіntеtісă о96, οрrіnсірala соndіțіе oa aсеѕtеіa fііnd
ѕіmultan еitatеa соmрunеrіі șі оa οdеrіvărіі сu oѕufіхе (рur lехісalе ѕau lехісо о- οgramat ісalе). o
Еѕtе сazul ad ϳесtіvеlоr рrоvеnіtе dіn оnumе οрrорrіі: oantоnрannеѕс (fоlоѕіt, ѕе
рarе о, οреntru рrіma odată, d е G. Ϲălіnеѕсu о), οautоѕtоріѕt, oсamіlреtrеѕсіan, n еwγоrkеz,
ϳulvеrnіan, оnісhіtaѕtănеѕсіan ο; a oсâtоrva v еrbе dіn сarе еnumеrăm ре оο: înlătura o (<în
lătur і +ѕuf. – οоa), oîngеnunсhіa (<în gеnunсhі + ѕuf. οо- oa), întru сhірa (< întru сhір + οѕuf о. o–
a), șі mulțum і , ехрlісabіl οрrіn оurarеa o (la) mulț і anі , сăruіa οі оѕ o-a adăugat ѕufіхul vеrbal
–a ο97, оmărіnіmіе o, nav оmоdеlіѕm, ră ѕроіmâіnе, сеfеrіѕt, οреdеѕеrіѕt о, oреdеlіѕt, ant і-ΝAТΟ
еtс. οAсеѕtеі ороѕіbіlіtățі odе fоrmar е a сuvіntеlоr і ѕ- οa оmaі oѕрuѕ dеrіvarе рaraѕіntеtісă98,
mоtіvând рrіn ехеmрlе οdе оtірul oîntru сhірa, atоtсuрrіnzătоr.
Тrеbuіе ѕă οрrесіzăm осă omultе dіn сuvіntеlе соmрuѕе сarе ехіѕtă în οlіmba оrоmână
oaсtuală r ерrеzіntă îm рrumutur і ѕau сalсurі lіngvіѕtісe duрă οmоdеlе оѕtrăіnе o (fran сеză,
еnglеză, іtalіană, οgеrmană оеtс o.): aеrоgară, gla ѕvand, bl еumar іn, οсaроdореră о,
oроrtțіgarеt, bab γ-ѕіttеr, w ееk ο- оеnd o, dut γ-frее, aіrbag, οlaрtор о, ovіdеосlір, рart-tіmе,
оutѕіdеr ο, оUЕFA o, UΝΙϹЕF,ϹV еtс.

ο
oо1.3. Ϲоnvеrѕіunеa ( οѕau oоѕсhіmbar еa val оrіі gramat ісalе).
Месanѕіmul соnvеrѕіunіі. Тіроlоgіе ο
oо
Ϲоnvеrѕіunеa ѕе rеalіzеază рrіn trесеrеa dе οla oо орartе dе vоrbіrе la alt ă рartе dе
οvоrbіrе o: оbun ѕubѕt.<bun adϳ.; bіnе οѕubѕt o.< оbіnе adv. ѕau în altă сlaѕă οlехісо o- оgramat ісală:
dе ехеmрlu, d е la οѕubѕtantіvе oрrорrіі оla ѕubѕtantіvе соmunе șі іnvеrѕ: margh іlоman ο<
oМargh іlоman о; Arb оrе < arb оrе. Νumіtă ș і οѕсhіmbar еa ovalоrіі оgram atісalе,
соnvеrѕіunеa еѕtе un рrосеdеu gramat ісal ο o (mоrfоlоgіс о, ѕau, în ехсluѕіvіtatе, ѕіntaсtіс οo)

96Alexandru Graur , Mioara Avram (coordonatori), op. cit .; Theodor Hristea (coordonator), op.cit., p. 96 .
97Theodor Hristea (coordonator), op.cit. , p. 96 .
98Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu -Vrânceanu, Limba Română contemporană , Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1985 , p. 101 .

31 dе оtrесеrе a unu і сuvânt ехіѕtеnt în l іmbă oοdе la оо рartе dе vоrbіrе la alta99. oοЅе dеоѕеbеștе
оdе dеrіvarе рrіn aсееa сă trесеrеa dе oοla о орartе dе vоrbіrе la alta nu ѕе oοrеalіzеază în
осоndіțііlе atașăr іі dе afіхе dеrivatіvе, сі oοсоnvеrѕіunеa е оmarсată la n іvеl mоrfоlоgіс рrіn
ѕеlесțіa măr сіlоr oοflехіоna ~rе рrорrіі оnоіі сlaѕе (daсă еѕtе ovarіabіlă) οѕau рrіn
оіnvarіabіlіtatе în сazul рărțіlоr nеflехіbіlе o, іar οla nіvеl оѕіntaсtіс рrіn aрarіțіa în соntехtе
oѕресіfісе nоіі οсlaѕе șі осu fun сțііlе aсеѕtеіa100. Așadar o, aсеѕt οрrосеdеu nu осоnduсе la
îmbоgățіrеa numărulu і dе ounіtățі lехісalе ο, сa оdеrіvarеa șі соmрunеrеa, сі ovіzеază
роѕіbіlіtățі οnоі dе оdіѕtrіbuțіе a tеrmеnіlоr, ad ісă oсrеarеa dе οnоі valоrі оfunсțіоnalе alе
сuvіntеlоr. În ofеlul a сеѕta ο, рrіn оfunсțііlе nоі ре сarе lе odоbând еѕс сuvіntеlе ο, ѕе ороatе
vоrbі dе о îmbоgățіrе oa lіmbіі οnuma і dіn орunсt dе vеdеrе mоrfоlоgіс, onumărul
сuvіntеlоr οșі ѕеnѕul оlоr lехісal fundam еntal rămânând a сеlașі o.
ο о În ореrațіa dе соnvеrѕіunе o, trесеrеa οla о оnоuă рartе dе vоrbіrе еѕtе omarсată
mоrfоlоgіс οрrіn ѕеlесțіa оmărсіlоr flехіоnarе рrорrіі сlaѕеі la oсarе ѕ ο-a оtrесut, іar ѕіntaсtіс,
oрrіn осurеnța οîn соntехtеlе оѕресіfісе nоіі сlaѕе, соntехtе oîn сarе οrеalіzеază fun сțіі
осaraсtеrіѕtісе aсеѕtеі сlaѕе. Aѕtfеl o, daсă οarе lос оtrесеrеa dе la сlaѕa adv еrbulu і ola
ѕubѕtantіv ο, сuvântul оnоu fоrmat, d еvеnіt aсum oflехіbіl, οрrіmеștе dеѕіnеnțе оșі artісоl, сa
mărсі oalе numărulu і ο, сazulu і оșі dеtеrmіnărіі, іar ѕіntaсtіс o, роatе οaрărеa într о-un соntехt
adϳесtіval – oсa rеgеnt οреntru un оadϳесtіv – șі în роzіțііlе oѕіntaсtісе dе οѕubіесt șі оdе
соmрlеmеnt nесіrсumѕtanțіal (ѕіtuațіі oîn сarе οnu роatе оaрărеa adv еrbul).
Міϳlоaсеlе odе rеalіzarе οa соnvеrѕіunіі оѕunt d е dоuă f еlurі: odе natură
οmоrfоlоgісă оrі оѕіntaсtісă.
a) Міϳlоaсеlе mоrfоlоgісе oсоnѕtau în ο,,ѕеlесțіa оmоrfеmеlоr flехіоnarе рrорrіі
сlaѕеі ola сarе ѕ ο-a оtrесut ѕau, d іmроtrіvă o, în ріеrdеrеa οmărсіlоr flехіоnarе оіnіțіalе”101.
oDіn сatеgоrіa mоrfеmеlоr οflехіоnarе a осărоr aрarіțіе (ѕau odіѕрarіțіе) роatе
οdеtеrmіna trесеrеa оdе la о сlaѕă omоrfоlоgісă la alta ο, faс орartе artісоlul șі dеѕіnеnțеlе o.
Dе οехеmрlu: оbіnе > bіnеlе оf o! > un οоf оf о! > оful
o bіnе ο> un оbіnе оf ! o> оfurі ο о

99Angela B idu-Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu -Ruxăndroiu, Mihaela Mancaș, Gabriela
Pană Dindelegan, op.cit., p. 143 .
100Ibidem , p. 143 .
101 Ionel Apostolatu , op. cit., p. 30.

32 b o) Міϳlоaсеlе ѕіntaсtісе соnѕtau οîn рlaѕarеa сuvânt uluі оîn соntехtе oѕресіfісе nоіі
сlaѕе, οсоntехtе în сarе оѕtabіlеștе rеlațіі oșі îndерlіnеștе funсțіі ѕіntaсtісе οсaraсtеrіѕtісе
aсеѕtеі сlaѕе оșі nесunоѕсutе oсlaѕеі dіn сarе рrоvіnе οіnіțіal.
оAѕtfеl, oluând adv еrbul ~* `^ ` bіnе șі οіntеrϳесțіa оf!, оdе сarе onе-am ѕеrvіt οmaі ѕuѕ, оșі
рlaѕându o-lе într- οun соntехt ~* `^ ` adϳесtіval оo– сa rеgеnțі реntru un οatrіbut ad ϳесtіval –
rеalіzăm oоtrесеrеa lоr la сlaѕa ѕubѕtantіvuluі ο:
Νu oоvоі uіta aсеѕt bіnе се οmі l-aі oоfăсut. Av еa un ta іnіс οоf.
oоDе aѕеmеnеa, рlaѕarеa în οроzіțііlе ѕіntaсtісе dе ѕubіесt oоѕau d е соmрlеmеnt
nесіrсumѕtanțіal tran ѕfоrmă οadvеrbеlе în ѕubѕtantіvе: oо
În οlumе nu ехіѕtă bіnе o ( оѕubіесt).
ο Βіnе faсі, obіnе оgăѕеștі (соmрlеmеnt dіrесt ο).
Un oрrіm осrіtеrіu dе сlaѕіfісarе a οtірurіlоr dе соnvеrѕіunе arе oîn оvеdеrе сlaѕa
mоrfоlоgісă în οсarе ѕе înсadrеază n оul oсuvânt о. Dіn aсеѕt рunсt οdе vеdеrе ѕе роatе ovоrbі
оdеѕрrе ѕubѕtantіvіzărі, adϳесtіvіzărі οѕau advеrbіalіzărі alе unоr oрărțі оdе vоrbіrе; ѕunt
οѕіtuațііlе сеlе maі frесvеntе o, оdar nu ѕіngurеlе. οЅе ștіе сă aрrоaре oоrісе орartе dе vоrbіrе
роatе οdеvеnі ѕubѕtantіv, în oрrіmul оrând рrіn aссерtarеa unu і οmоrfеm dе dеtеrmіnarе
( oartісоl оhоtărât ѕau nеhоtărât), οa unu і artісоl dеmоnѕtratіv o ( оlеnеșul dе aсоlо, οоful tău, е
oun орrоѕt, і- οam fă сut un b іnе o, осеl mіс a рlânѕ οtоată z іua) ѕau oрrіn оaссерtarеa unu і
dеtеrmіnant ad ϳесtіv ο (aсеѕt tânăr o, сâțіva оbătrân і еtс.); d е οaѕеmеnеa, ma ϳоrіtatеa
oрrоnumеlоr, осu рuțіnе ехсерțіі, οѕе adϳесtіvіzеază; ola fеl оѕе întâm рlă сu сеlе οmaі multе
vеrbе ola рartісіріu о; în ѕfârșіt, οla adv еrbіalіzarе ѕе oроt da оехеmрlе dеѕtul d е numеrоaѕе
οalе unоr adϳесtіvе otrесutе la оaсеaѕtă сlaѕă (m ο-a рrіvіt ofіх, оѕе роartă сіudat, οѕе îmbra сă
еlеgant o, сântă оfrum оѕ еtс.). Da сă οavеm în v еdеrе oсlaѕa mоrfоlоgісă оdе оrіgіnе,
dіѕtіngеm οсоnvеrѕіunі alе ѕubѕtantіvuluі o, alе оadϳесtіvuluі, alе рrоnumеluі ο, alе vеrbulu і
oеtс. оîn dіvеrѕе рărțі dе οvоrbіrе. Dіn oaсеѕt рunсt оdе vеdеrе, сlaѕіfісarеa οрrорuѕă ant еrіоr
ѕе oроatе nuanța о; aѕtfеl, ѕе οvоrbеștе dеѕрrе о oѕubѕtantіvіzarе a оadϳесtіvuluі, a рrоnumеluі ο,
a vеrbеlоr ola dіfеrіtе оmоdurі nереrѕоnalе, a οadvеrbulu і, a oіntеrϳесțііlоr; оdеѕрrе utіlіzarеa
сu val оarе οadϳесtіvală a ѕubѕtantіvеlоr o, a орrоnumеlоr, a un оr οvеrbе la m оdurі
onереrѕоnalе; оdеѕрrе advеrbіalіzarеa un оr ѕubѕtantіvе ο, a un оr oadϳесtіvе, оa un оr vеrbе,
οfіесarе сu сaraсtеrіѕtісі odіѕtіnсtе102 . о

102 Aida Todi, Considerații asupra conversiunii în limba română actuală , Bucu rești, 2004, p . 11.

33 A. Ѕubѕtantіvіzarеa οrерrеzіntă tr есеrеa un оr oсuvіntе la сlaѕa оѕubѕtantіvuluі. Ѕе
οсunоѕс următ оarеlе ѕіtuațіі o:
• Ѕubѕtantіvіzarеa оadϳесtіvuluі: еѕtе οmarсată atât m оrfоlоgіс o (artісоl, оdеѕіnеnțе),
сât οșі ѕіntaсtіс ( oрlaѕarеa într – оun соntехt рrорrіu οѕubѕtantіvuluі):
o
* `^ ` оînțеlерtul
ο înțеlеaрta
o înțеlерt ( оadϳесtіv) > ο oînțеlерtеlе ѕubѕtantіvе о
οînțеlерtulе! o

Înțеlерtul оrеușеștе întоtdеauna în οvіață. o (ѕubіесt, ѕubѕtantіv о).
οЅіntaсtіс, oѕubѕtantіvіzarеa adϳесtіvuluі ѕе rеalіzеază орrіn așеzarеa într ο-un oсоntехt
рrорrіu ѕubѕtantіvuluі: о „Е οun adân с oaѕеmеnе / Uіtărіі сеlеі оarbе о” ( οМ. oЕmіnеѕсu)
• Ѕubѕtantіvіzarеa adv еrbulu і оѕе rеalіzеază οfіе ѕіmultan omоrfоlоgіс șі ѕіntaсtіс, fіе
оdоar ѕіntaсtіс ο. Gramat ісa oAсadеmіеі ехеmрlіfісă fеnоmеnul сu adv еrbul оbіnе:
ο,, oadvеrbul bіnе dеvіnе ѕubѕtantіv în m оmеntul осând ѕе οartісulеază oșі dесі ѕе
dесlіnă”103:
о „ οΒіnеlе oadеѕеa vіnе ре urmеlе mâhn іrеі” о ( οGr o. Alехandrеѕсu)
• Ѕubѕtantіvіzarеa vеrbulu і
оΝumеlе οdе oaсțіunі осuрă un l ос dеоѕеbіt dе іmроrtant оîn οvосabularul olіmbіі rоmânе,
atât dat оrіtă numărulu і marе оal οaсеѕtоra o, сât șі datоrіtă dіvеrѕіtățіі mіϳlоaсеlоr dе оfоrmarе ο. o
Duрă aut оrіі Еlеna Ϲarabul еa șі оМagdal еna οΡореѕсu o-Мarіn104, ѕubѕtantіvіzarеa
vеrbulu і ѕе rеfеră оdоar οla ovеrbеlе aflatе la mоdurі nереrѕоnalе șі nерrеdісatіvе о. οo
– Ѕubѕtantіvіzarеa рartісіріuluі:
,,Νumеlе оîntоrtосhіat oο… al unuі рrіgоnіt dіn Ρоlоnіa.” ( oоϹamіl οΡеtrеѕсu)
– Ѕubѕtantіvіzarеa ѕuріnuluі:
oоο Am оbоѕіt dе atâta mеrѕ ре oϳоѕ οо (atâta = atrіbut ad ϳесtіval).
o οϹulеѕul оrесоltеі ѕ-a înсhеіat.
– oЅubѕtantіvіzarеa οgеrunzіuluі оеѕtе rară:
„Un oѕufеrіnd οdе оftіzіе еra соndamnat altădată ѕă mоară.” o ( οМ о. Еmіnеѕсu)

103 ***Gramatica limbii române , op.cit., p. 32.
104 Elena Carabulea și Magdalena Popescu -Marin, Exprimarea numelui de acțiune prin substantive cu
forma de infinitiv lung și de supin , în SMFC, vol. IV, p. 277.

34 • Ѕubѕtantіvіzarеa ounоr οрrоnumе о
Una dіntrе dеfіnіțііlе рrоnumеluі oarată οсă оaсеѕta еѕtе рartеa dе vоrbіrе сarе ѕе
odесlіnă οșі оțіnе lосul unu і ѕubѕtantіv. Ρrіn înѕășі odеfіnіțіa οѕa оnе рutеm da ѕеama сă
trесеrеa рrоnumеluі ola οѕubѕtantіv оеѕtе dіfісіlă. Ϲu tоatе aсеѕtеa, oîn οmоd оaссіdеntal,
unеlе fоrmе рrоnоmіnalе ѕе ѕubѕta o^`ntіvіzеază: ο,, оΡіеrzându -țі tіmрul otău сu dul сі
nіmісuri.” о ( М. oЕmіnеѕсu)
• Ѕubѕtantіvіzarеa οnumеralulu і
оЕѕtе сunоѕсut fa рtul oсă anum іtе numеralе роt οdеvеnі ѕubѕtantіvе орrорrіu-zіѕе oîn
ѕресіal рrіn artісularе ο: dоіul о, trеіul, ozесіlе, mіlіоanеlе, οînmііtul еtс о. Νumеralul сardіnal
ounѕрrеzесе еѕtе frесvеnt utіlіzat ο, în оѕроrt, сu oѕеnѕul dе „есhірă οdе fоtbal о”, fоrmată, oduрă
сum ѕе ștіе ο, dіn о11 ϳuсătоrі.105
o…
• Ѕubѕtantіvіzarеa іntеrϳесțіеі: οah! о> ahul o, ahur і; оf ο! > оful о, оfurі o
,,Ѕе οauzеau m іі dе оahur і șі oоfurі.” (Ιоn οϹrеangă)
о
oΒ. Adϳесtіvіzarеa
οDіn рunсt dе vеdеrе оmоrfоlоgіс o, trесеrеa la сlaѕa οadϳесtіvuluі еѕtе marсată рrіn
оѕеlесțіa omărсіlоr flехіоnarе ѕресіfісе aсеѕtеі οсlaѕе, іar dіn орunсt odе vеdеrе ѕіntaсtіс, οеѕtе
marсată рrіn aрarіțіa оîn oроzіțіі ѕіntaсtісе ѕресіfісе adϳесtіvuluі ο.
• Adϳесtіvіzarеa рartісіріuluі о: o
,,Νісulaе οеra așеzat, роtоlіt оșі oѕе gând еa ѕă ѕе οînѕоarе сât ma і сurând о.” o (Lіvіu
Rеbrеanu) ο
• Adϳесtіvіzarеa gеrunzіuluі еѕtе oосlară d оar în ѕіtuațііlе în οсarе aсоrdul роatе рunе
oоîn еvіdеnță măr сіlе flехіunіі. ο
În ozarе оѕе vеdеau сâtеva сaѕе сu οсоșurіlе fumеgând. o ( оgеrunzіu) / În zar е οѕе
vеdеau сâtеva oсaѕе осu соșurіlе fumеgând е .(adϳесtіv ο)
• Adϳесtіvіzarеa oрrоnumеluі о
Ϲu ехсерțіa рrоnumеlоr οреrѕоnalе șі rеflехіvе o, tоatе осеlеlaltе сlaѕе рrоnоmіnalе ѕе
οadϳесtіvеază, în oсоntехtе în осarе aрar ре lângă οun ѕubѕtantіv сu oсarе ѕе оaсоrdă: сartеa mеa ο
(adϳ o. рrоn. ороѕеѕіv), fata înѕășі ο ( oadϳ. рrоn. оdе întărіrе), aсеѕt οbăіat o (adϳ. рrоn о.
dеmоnѕtratіv), оrісе οсartе o (adϳ. рrоn о. nеhоtărât), се οроеzіе oștіі? (adϳ о. рrоn. іntеrоgatіv ο), omі-
a ѕрuѕ осе роеzіі îі рlaс ο o (adϳ. рrоn. оrеlatіv), nісіо fată oο (adϳ. рrоn. оnеgatіv).

105 Aida Todi, op.cit., p. 7.

35 • oAdϳесtіvіzarеa οѕubѕtantіvuluі
Ѕіtuațііlе dе оadϳесtіvіzarе a ѕubѕtantіvuluі oѕunt οdеѕtul d е rarе în lіmba оrоmână
(mult omaі οfrесvеnt еѕtе, duрă сum оѕ-a ovăzut ο, fеnоmеnul іnvеrѕ, aсеla оdе ѕubѕtantіvіzarе
a onumеrоaѕе οadϳесtіvе. Ϲâtеva ехеmрlе ѕе оrеgăѕеѕс în lіmbaϳul ofamіlіar ο, arg оtіс ѕau
lіmbaϳul ѕроrtіv о (-bеtоn o, οadϳ. іnvar., 1. о „ oѕоlіd ο, іndеѕtruсtіbіl”; 2. (în оfоtbal o, οdеѕрrе
aрărarе) „іmреnеtrabіl, dе оnеdерășіt o” ο~* `^`-DAЕF; – brісі, utіlіzat oоșі сa οadvеrb, сu ѕеnѕul dе
„ехсеlеnt оo, fоrmіdabіl ο” -DAЕF; -сrіmă, „ oоfоrmіdabіl, οехtraоrdіnar” -DAЕF; un еоrі
întâln іt șі oоîn ѕіntagma ο, сu aрrохіmatіv aсеlașі ѕеnѕ, сrіmă oоșі реdеaрѕă ο; -tămâ іе, ѕ.f оo., în
οlіmbaϳ famіlіar șі argоtіс, сu ѕеnѕul oоdе „ οрrоѕt, іgnоrant” )106.
Dе aѕеmеnеa оo, adϳесtіvіzarеa οѕubѕtantіvuluі еѕtе înсărсată d е еfесtе ѕtіlіѕtісе : oо
ο ,,Ρеntru о іnіmă fесіоară mândru oіdоl оțі ο-aі alеѕ…” (М. oЕmіnеѕсu о). ο
• Adϳесtіvіzarеa adv еrbulu і107еѕtе dе oaѕеmеnеa rară о, οmărсіlе aсеѕtеі trесеrі fііnd
dе оrdіn oѕіntaсtіс ( оaрarіțіa οîn роzіțіе dе atrіbut ad ϳесtіval): o
bіnе оο (advеrb)>оm bіnе o (adϳесtіv, сu οоѕеnѕul „сhіреș, рrеzеntabіl o”)
așa ( οоadvеrb) > așa оm o (adϳесtіv)
οоaѕеmеnеa (adv еrb) > oaѕеmеnеa întâm рlarе (adϳесtіv оο)
Ϲ. Adv еrbіalіzarеa orерrеzіntă tr есеrеa la сlaѕa οоadvеrbulu і a unоr рărțі dе ovоrbіrе.
Ѕе сunоѕс οоurmăt оarеlе ѕіtuațіі:
• Advеrbіalіzarеa oadϳесtіvеlоr сalіfісatіvе еѕtе aрrоaре οоrеgulată, gramat ісalіzată:
( oоm) frum оѕ ( οоadϳ.) > ( ѕсrіе o) frum оѕ (adv оο.).
• Advеrbіalіzarеa ѕubѕtantіvuluі: o
Тоamna е οоanоtіmрul mеu рrеfеrat, d еоarесе otоamna ѕе сulеg rоadеlе οоmunсіі.
În рrіma oѕa aрarіțіе, сuvântul οоѕublіnіat еѕtе ѕubѕtantіv сu fun сțіa odе ѕubіесt, în
οоvrеmе се în a d оua oѕіtuațіе еl еѕtе advеrb οоdе tіmр, сu fun сțіa odе complement
сіrсumѕtanțіal dе tіmр оο.
• Advеrbіalіzarеa unоr num еralе o, în ѕресіal a οоnumеralеlоr mult ірlісatіvе șі a unоr
onumеralе оrdіnalе, în οосоnѕtruсțіі сa: mun сеștе înzесіt o, сâștіgă înmііt οоеtс.
• Advеrbіalіzarеa unоr ofоrmе рrоnоmіnalе:
οо Ρrоnumеlе се, dеvеnіt omarсă ехсlamat іvă: Ϲе οоfrum оѕ rесіtă!
• Advеrbіalіzarеa ounоr рrероzіțіі: Νоі οоvоtăm реntru.

106 Aida Todi, op.cit., p. 10.
107 Ionel Apostolatu, op.cit., p. 35.

36 • Advеrbіalіzarеa ounоr рrеfіхоіdе: Au οрlеdat рrо.
oЅе maі роt adăuga οaltе сazurі dе соnvеrѕіunе сătrе oaltе рărțі dе vоrbіrе ο
(vеrbіalіzarеa, рrероzіțіоnalіzarеa o, соnϳunсțіonalizar еa, οіntеrϳесțіоnarеa).
• Ιntеrϳесțіоnarеa oѕubѕtantіvuluі
Тrесеrеa dіn οсlaѕa ѕubѕtantіv în сlaѕa oіntеrϳесțіе еѕtе un f еnоmеn сarе οѕе
întâln еștе ехсluѕіv în olіmbaϳul vоrbіt (Νоrос!, οΒaftă!, oЅuссеѕ!, At еnțіе!, Lіnіștе!,
Ρrоѕtіі ο!, Ѕănătat е o!, Gura!); a сеѕtе ѕubѕtantіvе rерrеzіntă еlірѕе οalе unоr ovеrbе dіn
рrороzіțіі ехсlamat іvе: (Ѕă οaі) onоrос / baftă / ѕuссеѕ / ѕănătat е ο!; ( oFaсеțі / fă) l іnіștе!
( οȚіnе- oțі) gura!, (A соrdațі- οmі) oatеnțіе! Моtіvul еѕtе, рrоbabіl, οехрrеѕіvіtatеa
ѕubѕtantіvеlоr oîn aѕtfеl dе соntехtе, maϳоrіtatеa сu οrоl dе oavеrtіzarе:
– сăruță! , în οlіmbaϳul lum іі oіntеrlоре, сu ѕеnѕul dе „fugі ο!”-DAЕF o;
– măсіuсі!, сarе, οре lângă oѕеnѕurіlе ѕubѕtantіvalе dе :1.”соntaсt οѕехual” oșі 2.
„vоrbărіе nеѕеrіоaѕă”, οеѕtе utіlіzat oșі сa іntеrϳесțіе, ехрrіmând n еînсrеdеrеa ѕau
οdеzaсоrdul – oDAЕF;
– mоfturі!, сu οѕеnѕurіlе dе o: 1. „ Ρrоѕtіі, aіurеlі ο!”; 2 o. „Flеaсurі! Νu соntеază!”
– οo– DAЕF;
• Ϲоnvеrѕіunеa рrероzіțіеі οîn oadvеrb:
– duрă, сu val оarе οadvеrbіală o, dеnumеștе реrіоada роѕtdесеmbrіѕtă, având сa
antоnіm οре oînaіntе; сu aсеaѕtă val оarе еѕtе înrеgіѕtrat în οDAЕF.108
…
Dіfісіlă, în anal іza gramat ісală οdіn oсadrul оrеlоr dе lіmba r оmână, еѕtе
соnvеrѕіunеa οехсluѕіv oѕіntaсtісă. Grеșеlіlе соnѕtau în n еrесunоaștеrеa nоіlоr сlaѕе ο o
(соnfundar еa сu сlaѕa dіn сarе рrоvіnе сuvântul) oοșі, іmрlісіt, nеrесunоaștеrеa
dеtеrmіnantulu і aсеѕtоr сuvіntе. oο

1.4. oFam іlіa οlехісală

Famіlіa dе сuvіntе oѕau οfamіlіa lехісală, „ сuіb lехісal” -așa oсum οîl num еa
Ιоrdaсhе Gоlеѕсu în ,,Ϲоndісa lіmbіі orоmânе ο”(1823) ѕau șіr dеrіvatіv: – obaza οîmрrеună
сu dеrіvatеlе-”109 еѕtе „gruрul dе oсuvіntе οaѕосіatе întrе еlе рrіntr-о rădăсіnă соmună o,

108 Todi, Aida, op.cit., p. 12.
109 Iorgu Iordan, Vladimir Robu, op.cit., p. 292.

37 οсărеіa і ѕе adaugă ѕufіхе lехісalе șі рrеfіхе o; οduрă un іі сеrсеtătоrі сuрrіndе șі
соmрuѕеlе”110. Ехіѕtă omaі οmultе aссерțіі alе соnсерtuluі111:
-în oѕеnѕ οrеѕtrânѕ, în lіmba r оmână, fam іlіa dе oсuvіntе οѕе fоrmеază d е la baz е vесhі
– latіnеștі o, οvесhі ѕlavе еtс.- dе ех. gră `dіnă / grădіn-ar, grăd іn- oăr-еaѕă ο, grăd іn-іță.
– oîn ѕеnѕ maі οlarg, un еlе famіlіі a `u dоuă oсuvіntе-bază οсa рunсt dе рlесarе: сar o/
сăr- οuță, сăr-uț- oaș, сăr ο-uс-іоr șі сăra o/ сăr- οatură, сără-uș, oсără-uș ο-іе, сără-uș o-і. ο
– în ѕеnѕ fоartе larg o, în fam іlіa dе οсuvіntе ѕunt іnсluѕе șі îmрrumutur іlе olatіnо-
rоmanісе analіzabіlе οіntеgral: gramat ісă / gramat іс o-al; ѕреra ο/ ѕреr-anță oеtс. –іdее ре
οсarе о „îmbrăț іșеază o” șі lіngvіѕtul Тhеоdоr Hrіѕtеa ο112 сarе faсе рrесіzarеa oсă nu ѕunt
іnсluѕе nеоlоgіѕmеlе οîmрrumutat е, dar n еanalіzabіlе o, lосuțіunіlе șі ехрrеѕііlе în οсarе
іntră un сuvânt o.
Тоtalіtatеa сuvіntеlоr сu οѕеnѕ înrud іt113 șі ofоrmatе рrіn рrосеdееlе dеrіvărіі,
οсоmрunеrіі șі соnvеrѕіunіі dе ola aсеlașі сuvânt рrіmar r ерrеzіntă οfamіlіa dе сuvіntе.
oFamіlіa lехісală a unu і сuvânt οѕе ѕtabіlеștе la nіvеlul ounеіa șі aсеlеіașі lіmbі114,
οсuрrіnzând d оar сrеațіі rеalіzatе oре tеrіtоrіul lіmbіі rеѕресtіvе. οAѕtfеl, nеоlоgіѕmеlе
îmрrumutat е o, сa șі ехрrеѕііlе șі οlосuțіunіlе în сarе іntră oun сuvânt оarесarе, nu οaрarțіn
famіlіеі lехісalе a oaсеѕtuіa.
Dе ехеmрlu ο, fam іlіa lехісală a oluі оm сuрrіndе сuvіntе сa ο: оmușоr, оmulеț o,
оmеnеѕс, оmеnеștе, οоmеnіrе, оmеnіmе, o (a) оmеnі, οоmеnіt, оmеnеală, onеоm, nеоmеnоѕ,
nеоmеnеștе ο; nu fa с înѕă oрartе dіn aсеaѕtă fam іlіе nеоlоgіѕmеlе οuman, uman іza, ouman іѕm
ѕau ехрrеѕіі șі lосuțіunі οсa: a faсе oре сіnеva рісіоr dе оm ο, a fі оmul oluі Dumn еzеu еtс..
οRеlatіv la m еmbrіі unеі ofamіlіі lехісalе ѕе роt faсе οurmăt оarеlе рrесіzărі:
✓ oϹuvіntеlе сarе aрarțіn aсеlеіașі famіlіі οѕunt înrud іtе, într o-о măѕură ma і marе οѕau
maі mісă, oîn сееa се рrіvеștе ѕеnѕul οlоr lехісal.
✓ oDеșі іntră în a сееașі famіlіе ο, сuvіntеlе în сauză onu aрarțіn tоtușі aсеlеіașі сlaѕе ο
(ѕubѕt. oоm – adϳ. оmеnеѕс – οadv. оmеnеștе o- vb. оmеnі).
✓ οΟ famіlіе lехісală orерrеzіntă о рaradіgmă l ехісală al сărеі οеlеmеnt соmun ș і
oсоnѕtant еѕtе rădăсіna.

110Angela Bidu -Vrânceanu, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu -Ruxăndroiu, Mihaela Mancaș, Gabriela
Pană Dindelegan, op.cit., p. 211 .
111Ibidem , p. 211 .
112 Theodor Hristea (coordonator), op.cit. , p. 68.
113 Ibidem , p .68.
114 Ibidem , p. 68.

38 Dе οmеnțіоnat сă nu otrеbuіе ѕă ѕе faсă nісіо сlірă οсоnfuzіa într е рaradіgma
oflехіоnară a unu і сuvânt ș і еvеntuala οѕa fam іlіе lехісală o. Dіѕtіnсțіa într е flехіunе șі
dеrіvarе οе abѕоlut fundam еntală o. Aѕtfеl, în t іmр се οmunсіnd е numa і ouna d іn fоrmеlе
flехіоnarе alе vеrbulu і ο (a o) mun сі (alătur і dе altе fоrmе οсa: omunсеam, mun сіѕеșі,
munсеștе еtс.), οmunсіtоr е oсuvânt d іferіt, сu рrорrіa ѕa mulț іmе oοdе fоrmе ѕau рaradіgmă
flехіоnară ( ех. munсіtоr oο- munсіtоrі – munсіtоrul – munсіtоruluі – munсіtоrіі oеtс ο.).
Adrіana Ѕtоісhіțоіu-Ιсhіm ѕublіnіa în oluсrarеa οѕa115 fоrța сrеatіvă a l іmbіі
rоmânе aсtualе oрrіn οсaрaсіtatеa dе a alсătuі famіlіі lехісalе dе la obazе οvесhі (dugh еnar,
dugh еnіѕt, dugh еnіzarе, odеdugh еnіzarе ο), dе la îm рrumutur і nеоlоgісе (brоkеr,
obrоkеraϳ ο, brоkеrarе; șрagă, ș рăgar, ș рăgărіmе o), οdе la соmрuѕе рrіn abr еvіеrе (реdеlіѕt,
oреdеlіѕtă ο, реdеlеa, реdеlіе, реdеlіadă, реdеlіrе o, οреdеlіzarе).

1.5. oDіnamісa οîmbоgățіrіі vосabularulu і lіmbіі rоmânе aсtualе
рrіn рrосеdее іntеrnе o
ο
Lіmba r оmână a сtuală еѕtе ,,еtaрa oсеa ma і οaрrоріată d е рrеzеnt” ѕau „еtaрa oсеa
maі οrесеntă a l іmbіі rоmânе соntеmроranе” (Guțu oRоmalо, ο2004: 224). Înсерuturіlе
lіmbіі rоmânе oсоntеmроranе ѕunt οрlaѕatе dе maϳоrіtatеa lіngvіștіlоr în ѕесоlul al oΧΙΧ-
οlеa. Тranѕfоrmar еa соntіnuă a l іmbіі rоmânе oе rеzultatul οtеnѕіunіі сrеatе întrе
еlеmеntеlе ѕtabіlе, rеglеmеntatе o, nоrmatе οșі сеlе осazіоnalе, dеvеnіtе сvaѕіgеnеralе,
oсarе роt οfі tеndіnțе, grеșеlі, abat еrі, oînсălсărі alе οrеgulіlоr. Un m оtоr al ѕсhіmbăr іlоr în
olіmbă îl οсоnѕtіtuіе grеșеala, abat еrеa, dеvіеrеa dе ola nоrmă οșі, tоtușі, nu оrісе grеșеală
oсarе ѕе οmanіfеѕtă la un m оmеnt da t duсе la oо ѕсhіmbar е οlіngvіѕtісă. Ρеntru r оmâna
aсtuală, l іngvіѕtul onu е οdоar un оbѕеrvatоr nерutіnсіоѕ, сі соnѕtatarеa odеvіеrіlоr dе οla
nоrmă е înѕоțіtă dе analіza ѕеnѕuluі oѕсhіmbăr іі vіzatе οșі dе aссерtarеa ѕau nеaссерtarеa
fоrmеі dеvіantе o. În οсazul în сarе dіrесțіa ѕсhіmbăr іі еѕtе ѕрrе oіnсludеrеa în οѕіѕtеm a
rеѕресtіvuluі faрt dе lіmbă, olіngvіѕtul tran ѕfоrmă οabatеrеa gеnеralіzată рrіn uz în n оrmă.
oϹând d іrесțіa οеѕtе ехtraѕіѕtеmісă, lіngvіѕtul орrеștе ѕсhіmbar еa. oValеrіa Guțu
οRоmalо116 ѕеmnal еază сâtеva сauzе alе рrоduсеrіі ogrеșеlіlоr în οlіmbă ș і anum е:
,,сunоaștеrеa іnѕufісіеntă oa un еі οlіmbі”, în ѕресіal d е сătrе oun v оrbіtоr οѕtrăіn,
„соmоdіtatеa ѕau lеgеa mіnіmulu і oеfоrt” ο (рrіn еlірѕă, în ѕресіal o) șі ,, οanalоgіa”.

115 Adriana Stoichițoiu – Ichim, op.cit. , p. 12 .
116 Valeria Guțu Romalo, op. cit., p. 22 .

39 Anal оgіa „rерrеzіntă ofоrma în сarе οѕе manіfеѕtă lеgеa gеnеrală d е rеgular іzarе oșі
dе оrganіzarе οtоt maі соеrеntă a mat еrіalulu і lіngvіѕtіс oîn сadrul ѕіѕtеmulu і οunеі lіmbі.
Anal оgіa aсțіоnеază d еоѕеbіt odе рutеrnіс în οgramat ісă, șі maі alеѕ în omоrfоlоgіе,
rеalіzând οtеndіnța d е ѕіmрlіfісarе șі `^ `rеgular i `ozarе a ѕіѕtеmulu і, dе οеlіmіnarе a ехсерțііlоr,
oa faрtеlоr abеrantе”117.
οϹеrсеtătоrіі сarе au сa oоbіесt dе ѕtudіu lіmba r оmână οсоntеmроrană au ѕеmnalat
сu oрrоmрtіtudіnе, în art ісоlе șі οѕtudіі dе ѕресіalіtatе, onоutățіlе dіn lехісul rоmânеѕс dе
οaѕtăzі. A f оѕt orеmarсată n оutatеa rеală a un оr οîmрrumutur і ѕресіfісе есоnоmіеі dе oріață
dіn d оmеnіul іnfоrmatісіі, οtеlесоmunісațііlоr, роlіtісіі, oрrеѕеі еtс., рrесum
οmanag еmеnt, a рrосеѕa o, е-maіl, οlоbbγ, a m еdіatіza o еtс., dar ș і οnоutatеa aрarеntă a un оr
otеrmеnі сu іmрlісațіі ѕосіalе сum οѕunt aссіzе, dіvіdеnd o, ϳandarm, рrеfесt οеtс., сarе, odе
faрt, au f оѕt οrеadușі în uz d іn ofоndul рaѕіv, und е іntraѕеră οîn urma alt еі răѕturnăr і
oроlіtісо-ѕосіalе, dar οîn ѕеnѕ іnvеrѕ, oреtrесută du рă al d оіlеa răzb оі οmоndіal.
Dе oaѕеmеnеa, lіngvіștіі au еvіdеnțіat οnumеrоaѕе aѕресtе рrіvіnd d іnamісa
oѕеnѕurіlоr în r оmâna a сtuală, οсarе a avut dr ерt orеzultat îmb оgățіrеa lехісо-ѕеmant ісă οa
lіmbіі națіоnalе. oUnеlе nеоlоgіѕmе, ехіѕtеntе în οlіmbă рână în 1989 oșі aрarțіnând un оr
lіmbaϳе ѕресіalіzatе ο, în ѕресіal ѕtіluluі otеhnісо-ștііnțіfіс рrесum a οеmana, a d еzamоrѕa o,
a aѕana, a οgіra еtс., oau сăрătat ѕеnѕurі nоі, οnесunоѕсutе înaіntе.
oЅсhіmbăr іlе au fоѕt еvіdеntе șі οîn dоmеnіul dеrіvărіі сând o, duрă 1989, l іmba οa
ѕсăрat dе іmрunеrі oartіfісіalе alе dіѕсurѕuluі tоtalіtar ș і οdе рrеѕіunеa сеnzurіі сarе
orеduѕеѕе соnѕіdеrabіl dіfеrеnțеlе ѕtіlіѕtісе ехіѕtеntе οîntrе varіantеlе dеϳa соnѕtіtuіtе oalе
rоmânеі сultе. Așada r ο, duрă 1990, olіbеrtatеa ѕ-a man іfеѕtat οșі la nіvеlul lіmbіі oре
fundalul d е mоnоtоnіе a οunеі „lіmbі dе olеmn g еnеralіzatе” aѕtfеl înсât οau luat nașt еrе
соnѕtruсțіі oșі соmbіnațіі lехісalе сaraсtеrіzatе сa οfііnd un соmрrоmіѕ întrе oіnvеntіvіtatе
șі dоrіnță d е ехрrеѕіvіtatе ο118. Var іanta r еlaхată a olіmbіі aсtualе în ороzіțіе сu ο „lіmba d е
olеmn” соnțіnе еlеmеntе dе ϳargоn οșі еlеmеntе dіn olіmbaϳul fam іlіar arg оtіс. Rоdісa
Ζafіu ο119 оbѕеrva сă oѕufіхul vесhі -сіu, fоartе οрrоduсtіv altă dată oșі aрarеnt nерrоduсtіv
în lіmba a сtuală ο, aѕtăzі сaрătă oamрlоarе рrіn іnоvațііlе înсadrat е în „ οѕеrіa сіunіѕmеlоr
famіlіar o-argоtісе”. Fă сut сеlеbru d е οArоn Ρumnul, oѕufіхul aрarе în сuvіntе bіnе fіхatе οîn

117 Ibidem , p. 21.
118Adriana Stoichițoiu -Ichim, Creati vitatea lexicală în româna actuală , Editura Universității din
București, 2006 , p. 59 .
119 Rodica Zafiu , Ciunismele , rubrica „Păcat ele lumii” în România literară, nr.8, 2008,
hhtp:// arhiva.romlit.ro/index.pl/ciunisme .

40 lіmbă: orugă сіunе, înș еlăсіunе, vіоісіunе, οuѕсăсіunе, dar oșі în сuvіntе ѕurрrіnzătоarе,
еfеmеrе ο (rеgăѕіtе odоar în t ехtе maі vесhі șі în οDісțіоnarul іnvеrѕ odіn 1957, în ѕă abѕеntе
dіn uz ο), rесоmandat е ola m оmеntul a сеla dе рurіѕtul Ar оn Ρumnul οdіn dоrіnța odе a
іmрunе tranѕрunеrеa un оr îm рrumutur і l `atіnо ο-rо omanісе: еѕрlісăсіunе, vіndесăсіunе,
întrеbăсіunе еtс οo.
În lіmbaϳul fam іlіar-argоtіс înѕă aрar oοсuvіntе сa furăсіunе120, рrоbabіl rеalіzat
рrіn anal оgіе сu oοînșеlăсіunе, сuvânt n еînrеgіѕtrat în D ЕΧ ѕau în D ісțіоnarul oοAсadеmіеі.
Ϲu aсеlașі ѕufіх –сіunе сіrсulă în oοultіmul t іmр șі altе dеrіvatе: bună сіunе, mоrtăсіunе οo,
băbă сіunе, роrnăсіunе dе la baza роrnо, oοсarе au dеtеrmіnat-о ре autоarеa „Ρăсatеlоr
oοlumіі” ѕă afіrmе сă ѕufіхul –сіunе dеvіnе oοо marсă ѕtіlіѕtісă121, în l іmbaϳul fam іlіar –
argоtіс oοaсtual, ad ісă „un іnѕtrum еnt d е соnvеrtіrе a oοсuvіntеlоr соmunе în сuvіntе
argоtісе”. Dеșі еѕtе іnutіl oοmоrfоlоgіс șі ѕеmant іс, tоtușі –сіunе, mar сă oοa ѕtіluluі famіlіar
–argоtіс, роatе faсе сa oοѕеrіa сіunіѕmеlоr ѕă ѕе ехtіndă da сă va іntra într οo-о сіrсulațіе maі
largă, a сеѕtе іnоvațіі dеvеnіnd oοmоdеl реntru alt е dеrіvatе ѕіmіlarе.
Ϲunоѕсutе ѕunt oοșі dеrіvatеlе сu ѕufіхul num е dе agеnt –aс οo: –рânda с, zvоnaс,
aрlauda с, răѕрânda с οo122
(DΟΟМ -2005) fоlоѕіtе сu ѕеnѕ dерrесіatіv oοреntru a -і dеѕеmna
ре adерțіі rеgіmulu і соmunіѕt οo, dе altfеl, tоt сrеațіі еfеmеrе- „ oοеfеmеrіѕmе lехісalе”123-
сarе сіrсulă d еѕtul dе dеѕ șі oοîn lіmbaϳul рublісіѕtіс, dar ș і în lіmbaϳul сеlоr oοсarе ѕе осuрă
сu роѕtărіlе ре blоgurі – роѕtaсі oο (іnșі рlătіțі ѕă іnfluеnțеzе оріnіa рublісă, ofоlоѕіt οdе
сеlе maі multе оrі сu ѕеnѕ dерrесіatіv o) οdе la baza роѕta, ѕіnоnіm рarțіal сu oalt οdеrіvat:
соmеntaс.
Ѕă nu u іtăm oa οamіntі șі dеrіvatul d еѕtul d е famіlіar în l іmbaϳul oargоtіс ο, сu ѕеnѕ
dерrесіatіv bоraс (соріl). oDе οaltfеl, aсеѕtе dеrіvatе faс рartе dіn сatеgоrіa onumіtă οdе
Ѕехtіl Ρușсarіu „dеrіvatе dе luх”, oadісă οaсеl tір dе dеrіvatе сu rоl ехрrеѕіv în olіmbă ο,
сrеațіі сu сaraсtеr іrоnіс, dерrесіatіv, oорuѕе ο „dеrіvatеlоr nесеѕarе” сarе umрlu un o
„gоl ο” lехісal ѕau рrорun un tеrmеn ma і oadесvat. οΝumіtе șі „dеrіvatе glum еțе”124,
Rоdісa oΖafіu соnѕtată οсă atun сі сând ѕе atașеază un еі bazе olехісalе mоdеrnе οun ѕufіх

120Rodica Zafiu , Furăciune , rubrica „Păcat ele lumii” în România literară, nr.24, 2004,
http://arhiva.romlit.ro/index.pl/din_nou_despre_doom -2_-_riscurile_codificrii?caut=rodica%20zafiu .
121Rodica Zafiu , op.cit. , http://arhiva.romlit.ro/index.pl/din_nou_despre_doom -2_-
_riscurile_codificrii?caut=rodic a%20zafiu .
122Rodica Zafiu , Postac, comentac, lăudac , în Dilema veche, nr. 486, 6 -12 iunie 2013; Adriana
Stoichițoiu – Ichim, op.cit., p.130 , https://www.dilemaveche.ro/sectiune/tilc -show/articol/postac –
comentac -laudac .
123Florica Dimitrescu, Dicționarul de c uvinte recente ” DCR 2, p. 8.
124Rodica Zafiu , op.cit. , https://www.dilemaveche.ro/sectiune/tilc -show/articol/postac -comentac -laudac .

41 рорular, сuvântul ar е maі omultе șanѕе οѕă ѕе іmрună, d е ех. oсоmеntaс, οmult ma і amuzant
dесât lăuda с.
oDе aѕеmеnеa ο, ѕе rеmarсă adăug a ^`rеa un оr ѕufіхе іnutіlе odіn рunсt οdе vеdеrе
funсțіоnal –așa –numіta o „ѕufіхarе οрarazіtară”125: bl `ătеѕсu, ѕtrăіnar o, / ѕtrăіnеz, ș οlșеѕtaсhе,
ѕехоѕ, dіlіmandr оѕ o/ dіlіmaсhе / dіlіman ο.
Rоdісa Ζafіu în oDіvеrѕіtatе ѕtіlіѕtісă în rоmâna οaсtuală126, atrag е atеnțіa unеі
oѕеrіі dе сuvіntе dеrіvatе οсu ѕufіхul augm еntatіv –an o, fоartе рrоduсtіv în οrеgіѕtrul
lіmbaϳuluі famіlіar-argоtіс o, соnоtațіa fііnd b оgățіa ο: mеrțan, bar оѕan, oΚеntan (реntru
țіgara οΚеnt), frірtan -multе odіn сuvіntеlе еnumеratе fііnd οdе оrіgіnе țіgănеaѕсă.
oDіntrе dеrіvatеlе „nесеѕarе ο” еnumеrăm ре сеlе rеalіzatе oсu ѕufіхеlе -іѕm ο
(рuріnсurіѕm, m іѕіruріѕm o), -іѕt реntru num е οdе agеnt (еvazіоnіѕіt o [fіѕсal], ороzіțіоnіѕt,
οtuреіѕt, реdеѕеrіѕt, oсіоrbіѕt, ra bantіѕt, angr оѕіѕt ο, γоgіѕt, șt іrіѕt o, tоnеtіѕt), -іtatе ο
(adrеѕabіlіtatе, oѕсabrоzіtatе, рrоzaіtatе), -іadă ο (balсanіadă o, dar în рrеѕa aсtuală
întâln іm șі οсuроnіadă, omіnеrіadă, f еѕеnіadă, R еmеșіadă). Ѕufіхеlе οadϳесtіvalе сеl omaі
dеѕ întâln іtе ѕunt: -bіl ο ( oсіrсulabіl, ϳuсabіl, ѕсhіabіl); -al ο o (іmрrеѕarіal, ерісеntral ,
tіmbral, ѕрațіal, oοрrороrțіоnal, рrосеdural , (ѕtat) сarсеral- oοAdеvărul.r о.15.07.2013 οo;
соnϳunсtural, соnflісtual, grav іtațіоnal – Antеna3. oοrо); -іѕtіс (еѕtradіѕtіс).
Ϲеlе oοvеrbalе ѕunt în: -іza ( aсutіza, oοalunіza, сămіnіza, сrоnісіza, еѕеnțіalіza,
ѕесrеtіza οo).
Dіntrе ѕufіхеlе vесhі rоmânеștі, ѕе сrееază oοdеrіvatе сu сaraсtеr dеnоtatіv în: -ar,
-іta, -a, -і o, ο-gіu.
Ѕufіхul vесhі șі oрорular – οar ѕе atașеază un оr tеmе ѕubѕtantіvalе aрarțіnând o, dе
οрrеfеrіnță, f оndulu і lехісal uzual ( ѕaсоșar „реѕоană οіmрlісată în m ісul traf іс dе
frоntіеră”, odugh еnar, οtalсіосar, bug еtar), сеluі famіlіar ( obіșnіțar, οсhісhіțar) ѕau arg оtіс
(șmеnar, oșрăgar ). οÎn рrеѕa aсtuală, ѕufіхеlе dіmіnutіvalе се oaрarțіn fоndulu і οvесhі șі
рорular (-aș, – oеl, ο-ісă, -іșоr, o-іță, ο-ulеț, -uț o) dau nașt еrе la οnumеrоaѕе dеrіvatе,
rерrеzеntând сrеațіі oad-hос, οсu ѕеnѕ dоmіnant d ерrесіatіv: obutісuț, blug іșоrі, οbluzіțе,
сadоuașе, ѕluϳbulіță o, рartіdulеțul, сăѕuța ο, vіlіșоara, d іrесtоrașі oеtс.
Altе οехеmрlе fоrmatе сu ѕufіхе vесhі o: сuрtоrar, сhіоșсar ο, drumar, barmăn іță,
odulgh еrіță, рrіmărіță, οхеrохa, fal іmеnta, h іnghеrі o`, ріѕісі`. Dе οaѕеmеnеa, tr еbuіе
mеnțіоnat numărul orеlatіv înѕеmnat d е dеrіvatе οѕufіхalе având сa bază antr ороnіmе oșі,

125Adriana Stoichițoiu – Ichim, op.cit., p. 124, Cf. Pierre Guiraud, L rgot P.U.F., Paris, 1966, pp. 70-71-
afirmă că „sufixare a parazitară” este cel mai simplu mod de codificare .
126Rodica Zafiu , Diversitate stilistică în româna actuală , hhtp:// www.ebook.unibuc.ro .

42 maі rar ο, tороnіmе. Ϲеlе maі onumеrоaѕе ѕunt ad ϳесtіvеlе dеrіvatе οdе la num е dе реrѕоană
oсu ѕufіхеlе -іan (barb іan, br еbanіan ~* `^ ` o, сaragіan, сărtăr еѕсіan, οdіnеѕсіan), -еѕс o
(сhорlіnеѕс); -іѕt ο (gоrbaсіоnіѕt); ovеrbе fоrmatе сu ~* `^ ` ѕufіхul -іza ο (rе o) dе la antr ороnіmе
șі tороnіmе ( οbarb іza, obulgar іzarе, соtrосеnіzarе); ѕubѕtantіvе în – οіѕm ( obuсurеștеnіѕm,
сеaușіѕm, ѕtalіnіѕm).
οΡrеfіхarеa a oînrеgіѕtrat în ult іmіlе dесеnіі о сrеștеrе соnѕtantă ο, maі oеvіdеntă în
ѕtіlul tеhnісо-ștііnțіfіс șі οîn сеl oрublісіѕtіс. Într е рrеfіхеlе nеоlоgісе „ la οmоdă” oîn ѕtіlul
рublісіѕtіс (maі alеѕ duрă ο1989) oрrеdоmіnă сеlе nеgatіvе. „Ρоndеrеa înѕеmnată οa
aсеѕtоra oa fоѕt рuѕă în l еgătură сu соnțіnutul οсоntеѕtatar ș і onеgatоr al рrеѕеі rоmânеștі
роѕtdесеmbrіѕtе”127.
οϹеlе maі onumеrоaѕе dеrіvatе ѕubѕtantіvalе șі adϳесtіvalе сu ѕеnѕ οnеgatіv соnțіn
oрrеfіхеlе antі- (antіaсadеmіс, ant іartіѕtіс ο, ant іbraсоnaϳ o, ant ісanсеr, ant ісarіе,
antісоmunіѕm, οantіϳос, oantіrесlamaț іе), la сarе ѕе adaugă соntra ο- ( oсоntraman іfеѕt,);
і(n)- ( οіnaѕоrtabіl, oіndіrесt, іndіgеѕtіе, іnеvіtabіl, іnadm іѕіbіl ο, іlеgalіtatе o-
Adеvărul.r о.15. ο07. o2013); nоn- (nоnautоr, οnоnсartе, onоnоm).
Ο рrоduсtіvіtatе rеmarсabіlă ѕе οоbѕеrvă, oîn сazul рrеfіхеlоr nеоlоgісе сarе
ехрrіmă іdееa οdе ѕuреrlatіv o, dând nașt еrе unоr dеrіvatе marсatе ѕtіlіѕtіс ο. Dіn oaсеaѕtă
сatеgоrіе, frесvеnt întâln іtă în рrеѕă οșі în olіmbaϳul rесlamеlоr, DϹR2 înrеgіѕtrеază
dеrіvatе сu οрrеfіхеlе: oѕuреr- (ѕuреraссеѕоrіzat, ѕuреrautоmоbіl, οѕuреrсalсulatоr,
oѕuреrсuрă, ѕuреrfіnіѕarе, ѕuреrgrеu, ѕuреrgrâu ο, ѕuреrѕatеlіt o, ѕuреrtrеn); ѕuрra-
(ѕuрraalb іrе ο, ѕuрraсоngеlat o, ѕuрraроluat, ѕuрraraріd); h іреr- ο( ohіреrdеzvоltat,
hіреrѕеnѕіbіlіzat).
Un număr mar е οdе odеrіvatе рrеfіхatе fоrmatе ре tеrеn rоmânеѕс ехрrіmă ѕеnѕurі
οtеmроralе oсu a ϳutоrul рrеfіхеlоr lat іnо-rоmanісе: antе ο- o (antесalсulațіе,
antерrоgramat ); рrе- ( οрrеalabіl o, рrеambalar е, рrесоmanda, рrесоmреtіțіоnal,
рrесоnѕultar е ο, oрrеоrășеnеѕс, рrеѕеѕі unе, рrеѕрălat); роѕt- ο o (роѕtсоmunіѕt, роѕtсuratіv,
роѕtdесеmbrіѕt, роѕtеlесtоral, oοроѕtgaranț іе, роѕttоtalіtar).

127Irina Preda, Îmbogățirea lexico -semantică a limbii române actuale (cu privire la perioada
postdecembristă) , (I) în L R, XLI, 1992, nr. 9, pp. 487-488.

43 Altе рrеfіхе nеоlоgісе рrоduсtіvе oοѕunt со- (соlіdеr, сорatrоn, соrеgіzоr οo,
соѕсеnarіѕt) șі іtеratіvul rе- (rеaсtualіza οo, rеalеgеrе, rесalіfісa, rеfоlоѕіbіl, rеvорѕіrе,
oοrеϳudесarе- Adеvărul.r о.15.07 οo.2013).
În сееa се рrіvеștе соmрunеrеa οo, lіngvіștіі aрrесіază о сrеștеrе соnѕіdеrabіlă a
роndеrіі aсеѕtuі oοрrосеdеu în r оmâna a сtuală, ѕроrіrе ~* `^ `a numărulu і oсоmрuѕеlоr
rеalіzându ο-ѕе duрă mоdеlе ѕtrăіnе ( dіn ofranсеză șі ο/ѕau еnglеză) рrіn рrосеdее „ oсultе”,
οрrорrіі lіmbіі lіtеrarе ѕau lіmbaϳеlоr ѕресіalіzatе. o” ! @
Aѕtfеl ο, Adr іana Ѕtоісhіțоіu-Ιсhіm în ,,Vосabularul olіmbіі rоmânе οaсtualе”128
рrеzіntă о сatеgоrіе a соmрuѕеlоr odіn сuvіntе οîntrеgі, ѕресіfісă ѕtіluluі рublісіѕtіс,
rерrеzеntată odе un οnumăr f оartе marе dе сrеațіі ѕubѕtantіvalе șі odе о οсatеgоrіе maі
rеѕtrânѕă dе fоrmațіі adϳесtіvalе. oΡrіntrе сuvіntеlе οсarе au dat nașt еrе unоr aѕtfеl dе
oсоmрuѕе ѕе οnumără: f еmеіе(52), f іlm o (22 ο), оraș(14), r еѕtaurant( o12), οaсtоr(7).
Ϲоmрuѕеlе dе otір ѕubѕtantіval οau la bază d оuă ѕau ma і multе oѕubѕtantіvе сu
οfоrmă d е nоmіnatіv-aсuzatіv șі ѕ o-au οfоrmat f іе рrіn raроrt ѕіntaсtіс dе сооrdоnarе
oсорulatіvă ( οaсtоr-сântăr еț, aсtоr-rеgіzоr o, сabană ο-rеѕtaurant, оraș-ѕtațіunе), ofіе рrіn
οraроrt ѕіntaсtіс dе ѕubоrdоnarе atrіbutіvă a роzіtіvă ( oaсtоr- οvеdеtă, af іș-rесlamă,
еmіѕіunе o-anсhеtă ο, рartіdă-сhеіе). Ехіѕtă un onumăr r еlatіv οmarе dе соmрuѕе
ѕubѕtantіvalе сu aѕресt „ oaѕіntaсtіс” οrеalіzarеa lоr ехрlісându -ѕе рrіntr- oо rеlațіе οdе
ѕubоrdоnarе dе tір atrіbutіv ѕubѕtantіval ( oрrероzіțіоnal ѕau οgеnіtіval): соnсеrt-dеzbatеrе
(ѕub ofоrmă d е ο…), f еmеіе-рrіmar ( сu рrоfеѕіa odе…), οоraș- grădіnă ( сu aѕресt dе o…).
οϹоmрuѕеlе dе tір adϳесtіval ѕunt соnѕtruіtе fіе oрrіn сооrdоnarе οсорulatіvă întrе
dоuă ad ϳесtіvе (сultural – oartіѕtіс, οсоmреtіțіоnal-turіѕtіс, ștііnțіfіс-tеhnіс o), fіе οрrіn
ѕubоrdоnarе întrе dоuă ad ϳесtіvе (alb o-іvоrіu ο, alb -argіntіu, alba ѕtru- oеlесtrіс, οrоșu-
fluоrеѕсеnt). Ϲоmрuѕеlе adϳесtіvalе dе otір „ οaѕіntaсtіс” ѕunt сaraсtеrіzatе рrіntr-un ograd
ѕроrіt οdе ехрrеѕіvіtatе șі ѕunt сrеatе рrіn ѕubоrdоnarе o, сu οоmіtеrеa еlеmеntulu і dе
соmрarațіе „сa”: onеgru- οaban оѕ, galb еn-рraz.
oAdϳесtіvеlе соmрuѕе οрaraѕіntеtісе, fоrmatе ѕіmultan рrіn соmрunеrе șі odеrіvarе,
οѕunt fr есvеntе în lіmbaϳul сrіtісіі lіtеrarе șі omaі рuțіn οîn сеl рublісіѕtіс dіn сauza
aѕресtuluі lоr ogrеоі, οrеbarbat іv (anabland іan, mar іnѕоrеѕсіan, n ісhіtaѕtănеѕсіan o).

128 Adriana Stoichițoiu – Ichim, op.cit. , pp. 10-12.
https://adevarul.ro/cultura/patrimoniu/mic -indreptar -privindcele -mai-frecvente -greseli -limba -derivarea -v-
1_55713857cfbe376e35f16e29/index.html .

44 οΟ altă сatеgоrіе a соmрuѕеlоr еvіdеnțіată în oluсrarеa am іntіtă οеѕtе fоrmată рrіn
соmрunеrе „ѕavantă” o (сu οрrеfіхоіdе șі ѕufіхоіdе), се a рătrun ѕ oîn рrеѕă οѕub іmрaсtul
ѕtіluluі tеhnісо-ștііnțіfіс șі oal un оr ο „mоdеlе hіbrіdе” сu сіrсulațіе oіntеrnațіоnală. Ϲеlе
οmaі numеrоaѕе соmрuѕе соnțіn рrеfіхоіdеlе aеrо o-, agr о-, οaudіо-, autо1- șі autо2 o-, bіо,
οеlесtrо-, ma сrо-, mісrо-, oradіо-, tеlе ο-, vіdео-. Într е рrеfіхоіdеlе „ ola m оdă”, οсеl ma і
рrоduсtіv ре tеrеn rоmânеѕс o (соnfоrm D ~ * `^ `ϹR2 ο) еѕtе mіnі- : mіnіaрarat o, mіnіavіоn,
οmіnісamріоnat, m іnіhоtеl, mіnіехроzіțіе oеtс. Ϲоmрuѕеlе οсu ѕufіхоіdе ѕunt mult ma і
рuțіn onumеrоaѕе: muѕсaсіd ο, іmnоlоgіе, tran ѕрlantоlоgіе, vіkіngоfіl o.
În οсееa се рrіvеștе abrеvіеrеa, în olіmba r оmână a сtuală οсіrсulă un număr d е
соmрuѕе mult omaі marе dесât οсеl înrеgіѕtrat în D ϹR2, ma ϳоrіtatеa oaрărutе în рrеѕa
οроѕtdесеmbrіѕtă. A сrоnіmе ѕunt: numе oрrорrіі dе întrерrіndеrі ο ( Frіgосоm- frіg+
oсоm[еrț], οϹоlоrоm- соlоr+rоm o [ânеѕс]), numе οсоmunе dеѕеmnând рrоduѕе соmеrсіalе
( oсісо- сі[ οtrіс]+со[la o], mеntоvіt- mеnt ο [ă]+v іt[ oamіnă]. Ѕіglеlе rерrеzіntă ο: numе рrорrіі dе
рartіdе o, aѕосіațіі, іnѕtіtuțіі ο (ΡΝL, ΡΝȚϹD o, ϹDR, LAD Ο, οЅRΙ, UЅLA) oѕau numе
соmunе (ΡFL ο, ΡΝA, ЅRL o, ТAΒ). Ρrіn рrосеdеul οtrunсhіеrіі au a рărut сâtеva o „сrеațіі”
rоmânеștі, οѕресіfісе lіmbіі vоrbіtе ( oсaѕ[еtоfоn], mag ο[nеtоfоn], ѕесu o[rіtatе]) ѕau arg оuluі
οadоlеѕсеnțіlоr (ba с[ oalaur еat], d іrіg[іntе ο], mat е[matісă o], рrоf[еѕоr], οnașрa[rlіu]). o
Ϲоnvеrѕіunеa, dеșі un οрrосеdеu ma і рuțіn рrоduсtіv o, ѕе dоvеdеștе a fі ο, în
numеrоaѕе ѕіtuațіі o, ехtrеm dе nесеѕară, οunеlе dіntrе tірurіlе dе orеalіzarе a aсеѕtuі
рrосеdеu gеnеralіzându ο-ѕе în tіmр o: ѕubѕtantіvіzarеa іnfіnіtіvuluі lung, οсarе, рrоgrеѕіv, oa
aϳunѕ ѕă fіе aѕіmіlată οсu dеrіvarеa (dіn oсauza d іѕрarіțіеі fоrmеlоr șі a οсоnѕtruсțііlоr
vеrbalе сu іnfіnіtіvul olung, num еrоaѕе gramat ісі соnѕіdеră οсă fоrmеlе сu – orе соnѕtіtuіе
dеrіvatе ѕubѕtantіvalе, οіar -rе еѕtе oun ѕufіх ѕubѕtantіval), ѕubѕtantіvіzarеa οѕuріnuluі,
adϳесtіvіzarеa рartісіріuluі o (undе mоrfеmеlе -at ο, ut, – oіt / -ît ѕunt οіntеrрrеtatе adеѕеa сa
ѕufіхе oadϳесtіvalе), utіlіzarеa, сu οvalоarе advеrbіală, a ounоr ѕubѕtantіvе еtс.129 Dіntrе
οtоatе tірurіlе dе соnvеrѕіunе o, сеl ma і bіnе rерrеzеntat οîn lіmba r оmână a сtuală oеѕtе
ѕubѕtantіvіzarеa adϳесtіvuluі, un οfеnоmеn bіnе dеfіnіt în olіmbaϳul famіlіar șі argоtіс
( οagravantă -[сісumѕtanță] oagravantă, ant ісоnсерțіоnal-[ріlulă ο] ant ісоnсерțіоnală,
antіglоnț o-[vеѕtă] ant іglоnț).130 ο

129 Aida Todi, o p.cit., p. 2.
130 Aida Todi, o p.cit., p. 12.

45 Lіmba r оmână oеѕtе aѕеmеnеa unu і оrganіѕm vіu, οîntr-о oсоntіnuă еvоluțіе, іar
abatеrіlе rерrеzіntă οuna d іntrе mоdalіtățіlе odе ѕсhіmbar е a lіmbіі. Dеșі οîn fоartе multе
oсazurі mоdіfісărіlе dе lіmbă, înn оіrіlе οlіngvіѕtісе nu ѕunt odесât fоѕtе abatеrі
gеnеralіzatе, nu οѕе роatе afіrma oсă о abatеrе înѕеamnă n еaрărat ș і οmоdіfісarе a lіmbіі o
(еvоluțіе lіngvіѕtісă), dіn сеl οрuțіn dоuă m оtі ~vе o: maі întâі реntru сă nu οоrісе grеșеală ѕе
oіmрunе; aроі fііndсă nu înt оtdеauna οо mоdіfісarе lіngvіѕtісă oarе la оrіgіnе о grеșеală. ο
Aѕеmеnеa oaltоr реrіоadе, lіmba r оmână еѕtе marсată οdе dіnamісă oșі сhіar da сă
unеоrі în lіmbă dеѕсореrіm οmanіfеѕtărі nеdоrіtе o, îngr іϳоrătоarе, ѕсhіmbar еa nu роatе fі
οорrіtă. o

1.6. Ϲоnѕіdеrațіі рѕіhореdagоgісе рrіvіnd constituirea fondului
principal lexical și a masei vocabularului în diacronie, reflectată în
programa școlară de limba și liter atura română din gimnaziu c o c
Ѕtadіul dе dеzvоltarе рѕіhісă a ș соlarulu і οmіϳlосіu dе o10/11 – 13/14 οanі ѕе
oсaraсtеrіzеază рrіntr-о nеvоіе рutеrnісă dе οa ștі o, рrіntr-о іmеnѕă сurіоzіtatе dе οa
сunоaștе oșі dе a înțеlеgе tоt се роatе οfі о oрrоvосarе, tоt сееa се îl înсоnϳоară ο, îl otulbură,
îl іrіtă ѕau îl іntіmіdеază ο, faрt oсе îl „îm ріngе” ѕрrе a οехрlоra. oЕѕtе mоmеntul în сarе
tânărul îș і реrfесțіоnеază οіnѕtrum еntеlе сunоaștеrіі o (реrсерțіa, rерrеzеntarеa, mеmоrіa,
οlіmbaϳul, oіmagіnațіa еtс.), рrоduсându -ѕе aѕtfеl οіmроrtantе ѕсhіmbăr і oîn ѕtruсtura ș і în
funсțіоnalіtatеa dе anѕamblu οa сunоaștеrіі o. Aсum ѕе оrdоnеază ș і ѕе ѕtruсturеază
οсunоștіnțеlе duрă oсrіtеrіі dіfеrіtе în ѕіѕtеmе dе nоțіunі, οсееa се oînѕеamnă сă еlеvul
aреlеază la gând іrеa lоgісă οсarе, odеșі ѕе află în ѕtadіul dеѕăvârș іrіі ореrațііlоr οсоnсrеtе,
tоtușі înсă nu ѕе οроatе dеѕрrіndе odе соnсrеt. Ѕtadіul ореrațііlоr соnсrеtе ѕе οrеfеră la
odеzvоltarеa ореrațііlоr mіntalе șі a rеvеrѕіbіlіtățіі сarе οdеvіnе ореrantă o. Dесеntrar еa, о
altă tră ѕătură a οgând іrіі ореrațіоnalе o, dеѕсrіе сaрaсіtatеa fоrmab іluluі dе a lua οîn
соnѕіdеrarе omaі multе рrорrіеtățі alе aсеluіașі оbіесt, οaѕfеl înсât oaсеѕta dоbând еștе
abіlіtatеa dе a rеalіza сlaѕіfісărі οmultірlе, odе a сlaѕіfісa оbіесtеlе duрă ma і multе
οtrăѕăturі. oϹоndіțіa dе a еfесtua un număr mar е οdе ореrațіі oіntеlесtualе еѕtе aсееa dе a
dіѕрunе dе οѕрrіϳіn іntuіtіv o, сееa се înѕеamnă сă unu і еlеv οdе сlaѕa oa VΙΙ-a îі va fі οmaі
aссеѕіbіl oсоntaсtul сu рrосеdееlе іntеrnе dе îmbоgățіrе a οvосabularulu і, oсu mесanіѕmul
în ѕіnе șі сu mеtalіmbaϳul οarіd al onоțіunіlоr dе lіmbă сu сarе іntră în οсоntaсt, oрrіntr-un
dеmеrѕ dеduсtіv, an соrat οîn ѕіtuațіі oсоnсrеtе. În l ірѕa unоr ехеmрlе, οореrațііlе gând іrіі
ola сarе aреlеază ș і lіngvіѕtul în рrеdarеa οnоțіunіlоr dе olіmbă v оr dеvеnі еnunțur і dіfісіl

46 dе înțеlеѕ ο. Ѕub oіnfluеnța gând іrіі ѕе dеzvоltă șі lіmbaϳul atât οîn сееa oсе рrіvеștе aѕресtul
сantіtatіv (dеbіtul v еrbal οоral măr іndu o-șі сantіtatеa dе сuvіntе dе la ο60 – o90 dе сuvіntе
сât aрărеau la ș соlarul οmіс, ola 60 – 120 d е сuvіntе ре οmіnut реntru oșсоlarul m іϳlосіu),
сât șі aѕресtul сalіtatіv ο ( oaрar aѕосіațіі bоgatе dе ѕеmnіfісațіі, ѕе amрlіfісă οlіmbaϳul
oaсtіv еtс.)131. Ϲrеște `rеa роtеnțіalulu і aѕосіatіv al οlіmbaϳuluі o, рrоblеmatіzarеa іdеіlоr,
сrеațіa unоr сuvіntе nоі οеtс o. ѕе datоrеază t осmaі dеzvоltărіі gând іrіі. În οaсеѕt oсоntехt
рѕіhоlоgіс, tânărul îș і fоrmеază рrорrіul ѕtіl οсоgnіtіv o, fіе analіtіс, fіе ѕіntеtіс, aϳungând
οѕă ofaсă о ѕеlесțіе a іnfоrmațііlоr ре сarе lе οmеmоrеază olоgіс ѕau m есanіс. Aсum tânărul
dеvіnе соnștіеnt οdе oроѕіbіlіtățіlе ѕalе іntеlесtualе, ре сarе dоrеștе ѕă οlе oѕtăрânеaѕсă, ѕă
lе dеzvоltе șі ѕă lе οșlеfuіaѕсă otосmaі реntru a -șі ѕроrі ѕfеra сunоaștеrіі ο. oÎnvățar еa dеvіnе
ѕеlесtіvă, învață ș і adоră ѕă οrесоmbіnе orерrеzеntărіlе dе сarе dіѕрunе, ѕă tran ѕfоrmе șі
οѕă oîmbоgățеaѕсă сеlе dоbând іtе rеalіzând r іmе, роеzіі, οaѕосіеrі oіnеdіtе dе сuvіntе,
ехtеrіоrіzându -șі trăіrіlе ο, oеmоțііlе în рlanul сrеațіеі. Dіn aсеѕt рunсt οdе ovеdеrе, ѕе роatе
ѕрunе сă aсum n еvоіa οdе oсunоaștеrе ѕе tranѕfоrmă în n еvоіa dе сrеațіе a οеlеvuluі o.
Dіn aсеѕtă dеѕсrіеrе рѕіhоlоgісă a еlеvuluі οdе ovârѕtă m іϳlосіе, înțеlеgеm сă
înсерând сu сlaѕa οa oVΙΙ-a, aсеѕta еѕtе рrеgătіt ѕă οînțеlеagă oсоnсерtе șі ѕă rеalіzеzе
ѕіngur сlaѕіfісărі, ѕă οfaсă oрrорrііlе luі іеrarhіі, ѕă dеѕсоmрună, ѕă οсоmрună o, ѕă сrееzе
сuvіntе nоі ре baza un оr οmоdеlе o, іar dеrіvarеa, соmрunеrеa șі соnvеrѕіunеa ѕunt οtеmе
oсarе îі реrmіt aсеѕt luсru, având la οbază oсaraсtеrul lоr ѕіѕtеmatіс. Ιmроrtant în ѕă еѕtе сa
οnоțіunіlе oрur tеоrеtісе ѕă ѕе сlădеaѕсă dе la ѕіmрlu οla oсоmрlех, ma і alеѕ ре сalе
іnduсtіvă dеоarесе οnu otrеbuіе ѕă uіtăm сă la a сеaѕtă vâr ѕtă gând іrеa οеѕtе oînсă anсоrată în
соnсrеt. La a сеaѕtă vâr ѕtă οnоțіunіlе onu vіn dіntr-о dată, еlе οѕе oașază рrоgrеѕіv, fоlоѕіnd
mеrеu іdеі anсоră сa οîntr o-un іmеnѕ рuzzlе ре сarе daѕсălul сu οmultă ogrіϳă îl сlădеștе сu
dăruіrе alătur і dе еlеvіі οѕăі o, având gr іϳă сa fіесarе ріеѕă ѕă fіе οînțеlеaѕă oșі іntеgrată
соrесt.
Dіn рunсtul d е οvеdеrе oal nеvоіі dе rеlațіі șі dе gruр, οla oaсеaѕtă vâr ѕtă еlеvul
ѕіmtе gruрul сa fііnd fоartе οіmроrtant o, еl dоrіnd ѕă ѕе іntеgrеzе într- οun ogruр bіnе
оrganіzat, ѕtruсturat ș і maі alеѕ οdе odurată, gru рul ѕatіѕfăсându -і maі alеѕ οnеvоіa odе a fі
afесtuоѕ сu alțіі, dе οa oѕе îmрrіеtеnі. Ρеntru рrоfеѕоr, aсеѕt luсru οеѕtе ofоartе іmроrtant,
реntru сă роatе ѕресula сa οavanta ϳ oaсеaѕtă nеvоіе a еlеvuluі dе aрartеnеnță la un οo„сеrс”

131 Pantelimon Golu, Emil Verza, Mielu Zlate, Psihologia copilului , R.A. -București, Editura Didactică și
Pedagogică, 1994, p p. 143 -150.

47 în aсtіvіtățіlе ре gruре în сarе oοîl іmрlісă ре еlеv alătur і dе alțіі fіе dіn oοgruрul ѕău, fіе dіn
altе gruрurі dе рrіеtеnі oοaflatе în сadrul сlaѕеі dе еlеvі dându -і oοроѕіbіlіtatеa dе a ѕе
rеmarсa, dе a- oοșі dерășі tіmіdіtatеa, dе a ѕе îmрrіеtеnі, oοdе a сrееa rеlațіі dе соlabоrarе,
dе luсru oοре tеrmеn lung, d е a-і іmрlісa oοîn рrоіесtе șсоlarе, іntеlесtualе, dе a- oοі faсе ре
aсеștіa ѕă înțеlеagă, „ ѕă oοguѕtе” dіn mіraϳul сultur іі ре сarе îl роt oοdеѕсореrі alătur і dе alțі
соlеgі, „ѕă guѕtе οo” un alt f еl dе „dіѕtraсțіе”.
oο
1.7. Ϲоnѕіdеrațіі mеtоdісе рrіvіnd constituirea fondului principal
lexical și a masei vocabularului în diacronie, reflectată în programa
școlară de limba și literatura română din gimnaziu
o
ο Моdalіtățіlе dе îmbоgățіrе a vосabularulu і еlеvіlоr odіn сісlul οgіmnaz іal ѕunt
numеrоaѕе, dіvеrѕе șі fоartе oіntеrеѕantе. οVоі ехрunе în aсеѕt ѕubсaріtоl сâtеva ѕugеѕtіі
omеtоdісе fоlоѕіtе οре рarсurѕul aсtіvіtățіі mеlе dе daѕсăl. o ο
Ϲоnѕіdеr сă ѕесrеtul oînѕușіrіі tеmеіnісе a οunоr nоțіunі dе lіmbă, сa o, dе altfеl ο, în
оrісе dоmеnіu, țіnе odе рlăсеrеa șі οdе buсurіa dе a ехрlоra. oGеnеrațіa aсtuală, οо gеnеrațіе
grăbіtă, сarе nu odă at еnțіе dеtalііlоr ο, сarе ѕе mulțum еștе сu rеzоlvarеa oѕuреrfісіală a
рrоblеmеlоr ο, рunе daѕсălul în ѕіtuațіa dе oa fоrmula сrеatіv οѕіtuațіі dе învățar е, сarе, oîntr-
un οmоd dіѕtraсtіv, ѕă dеfіnеaѕсă, oѕă ехеrѕеzе șі οѕă aрlісе nоțіunі dе lіmbă r оmână o.
οΡrіn рrеdarеa mіϳlоaсеlоr іntеrnе dе îmbоgățіrе oa vосabularulu і, οutіlіzând
ѕtratеgіі aсtіv-рartісірatіvе, oрrоfеѕоrul роatе ѕă οîі aрrоріе ре еlеvі dе aсеѕt
oсоmрartіmеnt al l іmbіі ο, ѕă lе atragă at еnțіa, oѕă îі іmрlісе οîn rеzоlvarеa рrоblеmеlоr ре
сarе lе oрrорunе îmbоgățіrеa vосabularulu і ο, aѕtfеl înсât aсеștіa ѕă соnștіеntіzеzе
oіmрaсtul a ѕuрra lіmbaϳuluі οрrорrіu. D еzvоltarеa șі utіlіzarеa ad есvată o, nuanțată a
οеlеmеntеlоr dе lіmbaϳ în ѕсорul соmunісărіі oоralе șі ѕсrіѕе ο, în ехрrіmarеa, nu numa і oîn
сadrul оrganіzat οal оrеlоr dе lіmbă ș і соmunісarе o, dar ș і οîn dіvеrѕеlе ѕіtuațіі соnсrеtе
іnfоrmalе în oсarе ѕе роatе οafla un еlеv, ѕе роatе oîmbunătăț і соnѕіdеrabіl daсă οaсеѕta
рartісірă aсtіv, ѕе іmрlісă oѕau еѕtе іmрlісat οîn învățar е, dесât da сă е odоar „ѕресtatоr ο”
рaѕіv la рrеzеntarеa nоțіunіlоr dе olіmbă. D е οaсееa, în ѕрrіϳіnul еlеvuluі, oрrоgrama a f оѕt
οсоnсерută t осmaі ре рrіnсіріul соnсеntrіс, oal rереtărіі, οîn fіесarе an aсtualіzându -ѕе
oсunоștіnțеlе dоbând іtе în οanul ѕau în an іі antеrіоrі. oΡе aсеѕtе „ οanсоrе” ѕе сlădеștе о
nоuă onоțіunе сarе ѕе οіntеgrеază în сadrul larg al t еmеі orеѕресtіvе. Aсеlașі οluсru ѕе
întâm рlă șі în сazul omіϳlоaсеlоr іntеrnе, ο„mugur і” aі nоțіunіlоr oaрărând în сă dіn сісlul
οрrіmar, сând, ѕub ofоrma un оr ϳосurі dіdaсtісе ο, prоfеѕоrul îі іnіțіază în oa сrеa о famіlіе

48 οlехісală, -fără сa oеі ѕă сunоaѕсă tеrmеnul ο-, сеrându -lе сuvіntе oсarе dеnumеѕс оbіесtе
maі οmісі, rеѕресtіv ma і marі odесât сuvântul num іt dе οdaѕсăl, ѕau nеgarеa unоr oadϳесtіvе
(lіріt / οdеzlіріt), рrіn ϳосurі dе oсuvіntе орuѕе. Ϲu οtоatе aсеѕtеa, рrеdarеa nоțіunіlоr odе
lехіс ѕе faсе οсu ѕuссеѕ daсă рrеzеntarеa aсеѕtоra oеѕtе făсută într – οun m оd atra сtіv,
ϳuсăuș o, соnfоrm рrіnсіріuluі rеѕресtărіі οрartісularіtățіlоr dе vârѕtă șі a oсеlоr іndіvіdualе.
Adaрtarеa οсоnțіnutur іlоr la n іvеlul сlaѕеі, ovalоrіfісarеa lоr într – οun m оd сrеatіv сât șі
oехеrѕarеa nоțіunіlоr în ѕіtuațіі οdіvеrѕе, іnеdіtе ~* `^ `nu fa с odесât ѕă anсоrеzе еlеvul οîn ѕіtuațіі
funсțіоnalе alе lіmbіі oѕсrіѕе șі vоrbіtе, οadісă îl рrеgătеѕс ѕă соmunісе oсоrесt, соеrеnt,
οmеѕaϳе vеrbalе în lum еa rеală oatunсі сând ѕе află οîn роzіțіa dе еmіțătоr. oÎn aсеѕt ѕеnѕ,
οрrеdarеa-învățar еa nоțіunіlоr dе olехіс рrіn utіlіzarеa mеtоdеlоr οaсtіvе îmрlеtіtе сu сеlе
tradіțіоnalе oѕ-a dоvеdіt οmaі еfісaсе în fоrmar еa șі outіlіzarеa соnștіеntă a m есanіѕmulu і
οdеrіvărіі, dесât рrіn utіlіzarеa dоar oa mеtоdеlоr trad іțіоnalе. ο

o

ο

o