Cap. 1 Caracterizarea socio-economică a județelor Mehedinți, Gorj și Vâlcea [301488]

Cuprins-

Cap. 1 [anonimizat] a [anonimizat]

1.1 Localizarea geografică

1.2 Cadrul economic

1.3 Cadrul social

Cap. 2 [anonimizat]

2.1 Potențialul cultural în județul Mehedinți

2.2 Potențialul cultural în județul Gorj

2.3 Potențialul culural în județul Vâlcea

Cap. 3 Infrastructura turistică

3.1 Infrastructura generală de acces

3.2 Unități de cazare

3.3 Unități de alimentație

Cap. 4 Circulația turistică

4.1 Fluxuri turistice interne

4.2 [anonimizat]. 5 Modalitatea de valorificare a [anonimizat]-economică a [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] ,[anonimizat]-vest de fluviul Dunărea. [anonimizat], [anonimizat], câmpie și luncile Dunării. (Fig.1.1)

Fig.1.1 Localizare geografică;

sursa: prelucrare după http://www.turistinfo.ro/judet-mehedinti/ , http://www.turistinfo.ro/judet-gorj/, http://www.scritub.com/geografie/DESCRIERE-INTRODUCTIVA-A-REGIU812115622.php , https://portal.afir.info/informatii_institutionale_structuri_teritoriale_oficii_judetene_ojfir_valcea

Zona montană a [anonimizat], micașisturi etc. [anonimizat] 2000 m altitudine. Înălțimea maximă se găsește în vârful Mândra (2518 m) [anonimizat], pe locul al treilea în Carpații Meridionali. [anonimizat], care redă o [anonimizat] o conformație cutată și un relief ce se aseamănă mai mult cu cel de podiș. Subcarpații din Oltenia sunt o formație de culmi cutate. [anonimizat], și sunt orientați paralel cu zona muntoasă. În următoarea vecinătate este prezent podișul Getic care este situat între râul Dâmbovița și se întinde până la Drobeta Turnu Severin . [anonimizat], iar în partea de sud de câmpia colinară a Desnățuiului și Tesluiului. Regiunea este traversată de mai multe artere hidrografice: Jiul, Oltul, Gilortul și Motrul. [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat], destul de omogenă ca suprafață și complexă ca morfologie și morfogeneză. Este situata de-a lungul Dunării și s-a [anonimizat], [anonimizat] s-a adăugat loessul. Doar suprafata din sudul județului Mehedinți aparține Olteniei de nord.

[anonimizat], [anonimizat]ce și acționează ca o componentă al sistemului economic global cu rol dinamizator.

În județul Mehedinți cadrul economic este reprezentat în principal de utilizarea complexă a solurilor atât în agricultură cât și în viticultură, creșterea animalelor , exploatarea pădurilor și a cărbunelui. Industria, conform www.unnpr.ro ,este reprezentată de numeroase fabrici (fabrica de ulei, bere, bomboane, rahat, tiglă, cărămidă,etc.), hidrocentrala de la Porțile de Fier I și Porțile de Fier II , termocentrala de la Drobeta Turnu Severin, industria constucțiilor de mașini , industria lemnului, confecții și industria chimică.

Tabel 1.1 PIB pe țară și pe județul Mehedinți

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

PIB-ul atât la nivelul țării cât și la nivelul județului Mehedinți se remarcă o creștere în anul 2008 ,urmată de o stagnare la nivelul județului Mehedinți, însă situația la nivel național este în crestere în următoarea perioadă 2009 – 2011. Ponderea PIB între 2007-2011 la nivel național și județean procentual se află între 0,88% și 0,76%.(Tabelui 1.1)

În județul Gorj PIB-ul în 2009 înregistrează o scădere urmată de o usoară creștere în perioada următoare 2010-2012 ,care este provocată de industrie.(Tabelul2.1)

Ponderea PIB între 2008-2012 la nivel national și județean procentual se află între 1,57% și 1,90%.

Tabel 1.2 PIBul pe țară și pe județul Gorj

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Figura 1.2 Structura PIB la nivelul județului pe categorii de resurse în anul 2011

Sursa: www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Gorj.pdf

În urma analizei figuri 1.2 se observă o importanță a creșteri PIB-ului dată de către industie cu o pondere de 41%.

Tabel 1.3 PIBul pe țară și pe județul Vâlcea

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Figura 1.3 Structura PIB la nivelul județului pe categorii de resurse în anul 2011

Sursa: www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_Valcea.pdf

Județul Vâlcea se află în primele 20 de locuri din țară, cu 1,46% din PIB-ul national. Conform www.bnr.ro PIB-ul din 2012 de 8,1 mil.lei a situat județul Vâlcea pe locul 23 la nivelul țării. Județul Vâlcea prezintă un trend ascendent al PIB-ului de la 7468,1 mil.lei în 2009 – 8538,9 mil.lei în 2012(Tabel1.3). Cea mai mare importanță în dezvoltarea județului o reprezintă industria , cu un procent de 30%, procentul cel mai scăzut este reprezentat de tranzacții imobiliare 8% și agricultură, silvicultură și pescuit cu 8% (Figura 1.3).

Cadrul social

Analiza populației din 01 iulie(Fig.1.4) denotă faptul că în 2000, județul Mehedinți avea o populație de 317.900 locuitori reprezentând 1.39% din populația țării. Comparativ cu aceiasi perioadă a anului 2009 când se constată o scădere de la 317.900 la 294.913 nr. persoane .Această scădere numărului de locuitori la nivelul acestei perioade nu este întâlnită doar la nivelul județului, este o problemă generală atât la nivel național cât și la nivel județean. Această diferență este datorată mortalitătii ,având ca rezultat un spor natural negativ și datorită migrării populației în alte state .

Fig.1.4 Populația după domiciliu la 1 iulie; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Populația care emigrează definitiv în alte state conform statisticilor(Fig.1.5) este una de amploare mică în județul Mehedinți sub 100 de persoane în perioada 2003-2014 excepție făcând anul 2000 când s-au înregistrat peste 100 de persoane stabilite permanent. Populația imigrantă este sub 100 de persoane în aceiași perioadă, numărul minim înregistrânduse în 2003 de 13 persoane, iar numărul maxim este de 49 în anul 2009. Însă există o migrație necontabilizată care produce efecte negative la nivelul economiei, scăderii natalități, depopularea anumitor zone și probleme sociale în familiile emigranților.

Fig.1.5 Emigranti și imigranti definitivi; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

În urma analizei populației din data de 01 iulie 2000 (Fig.1.6) se observă că, județul Gorj avea o populație de 386.646 locuitori reprezentând 1,69% din populația țării, iar județul Vâlcea înregistra în aceiași perioadă 425.599 locuitori, reprezentând 1.86 din populatia tări. În aceiași perioadă a anului ,în intervalul 2000-2015 s-a înregistrat o scădere continuă a populației ,ajungânduse la 367.262 în județul Gorj, și 403.958 în județul Vâlcea. .Această scădere a numărului de locuitori la nivelul acestei perioade nu este întâlnită doar la nivelul acestor județe, este o problemă generală atât la nivel național cât și la nivel județean. Această diferență este datorată mortalitătii ,având ca rezultat un spor natural negativ și datorită migrării populației în alte state .

Fig.1.6 Populația după domiciliu la 1 iulie; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Populația care emigrează definitiv în alte state conform statisticilor(Fig.1.7) este una de amploare destul de ridicată la nivelul județului Vâlcea peste 100 de persoane au emigrat in perioada 2000-2014 exceptie este anul 2014 care înregistrează sub 100 de persoane ,respectiv 98. Emigratia la nivelul județului Gorj nu este de o mare amploare, este sub 100 de persoane în aceiași perioadă. Imigranții stabiliți in județele Gorj și Vâlcea sunt sub 100 de persoane excepție este anul 2009 unde se înregistrează 112 persoane,care este egal cu numărul persoanelor care au emigrat la nivelul județului Vâlcea. Însă există o migrație necontabilizată care produce efecte negative la nivelul economiei, scăderii natalități, depopularea anumitor zone și probleme sociale în familiile emigranților.

Fig.1.7 Emigranti și imigranti definitivi; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

În ceea ce privește personalul medical în perioada 2000-2014 nu s-au realizat mari modificări pozitive la nivelul celor trei județe Mehedinți ,Gorj și Vâlcea(Fig.1.8). Județul Vâlcea prezintă un trend descendet-ascendent-descendent , cu un număr de medici cuprins între 652 în 2000 și 591 în 2014. Aceiasi situație se întâlnește și în județul Mehedinți, trendul fiind descendent-ascendent-descendent, iar numărul medicilor fiind mai mic decât în cazul Județului Vâlcea, între 458 în 2000 și 452 în anul 2014. Situația în județul Gorj este diferită prezintă un trend descendent-ascendent ,cu un număr de medici mai mare decât în cazul județelor Mehedinți și Vâlcea. In anul 2000 s-au înregistrat 598 de medici și în 2014 s-au înregistrat 676 medici ,în ceștere față de anul 2000. Acest lucru este datorat migrației înregistrate în ultimii ani și datorită salariilor mici oferite personalului medical în întrega țară.

Fig.1.8 Personalul medico-sanitar pe categorii și forme de proprietate;

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Fig. Personalul didactic pe niveluri de educație ; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

În urma analizei graficului de față sa observat că situația personalului didactic pentru județul Vâlcea este descendent -ascendent- descendent în perioada 2000-2014 , vârful este în anul 2009 de 5435 persoane ,reprezentând o diferență de 882 de persoane față de anul 2014 când se înregistrează 4552 de persoane. În județele Mehedinți și Gorj trendul este descendent pentru ambele județe. Maximul în județul Mehedinți este de 5133 persoane în anul 2000 și minimul de persoane didactice este în 2012 de 4448 persoane. Acest lucru este datorat migrație și a lipsei de elevi care duce la comasarea mai multor scoli într-un singur loc .

Potențialul cultural al județelor Mehedinți, Gorj și Vâlcea

Turismul cultural a început în secolul XX, dar conform politici.weebly.com definiția oficială a fost publicată în anul 2002 de către Consiliul Internațional pentru Monumente Culturale și Istorice. Turismul cultural este compus din istoria locului, tradiții și obiceiuri, artă ,muzică, artă culturală, port tradițional, evenimente culturale, aculturație, monumente, artă culinară, obiceiuri și mentalități sociale. Turismul cultural contribuie la dezvoltarea economică a țării și implicit la atragerea vizitatorilor din afara țării și motivândui să se stabilească în țară, acest lucru se întâmplă în orașele mari și influente cum este New York, Londra și Paris care se bucură de o popularitate datorată culturii moștenite și valorificate mereu. acest lucru este posibil și in cazul celor trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea care prezintă potențial cultural deosebit care poate crea relații între turiști și viața culturală prezentă în fiecare județ.

Fig.2.1 Componentele turismului cultural

Potențialul cultural în județul Mehedinți

Potențialul turistic la nivelul județului Mehedinți este unul deosebit atât în peisaje naturale spectaculoase ale fluviului Dunărea și defileul său, cât și din punct de vedere cultural subiec pe care o să îl abordăm în acest subcapitol. În perioada Evului Mediu domnitorul Mircea cel Bătrân și Vladislav Vlaicu foloseau în redactare scrierilor fraza “domn al Țării Românești și ban al Severinului” acest lucru s-a întâmplat până în anul 1524 când ona a fost cucerită de turci și transformată în unitate administrativă turcească. Orașul Drobeta are o importannță istorică importantă prin rolul său comercial și de importanță strategică, acest lucru îl face de o importanță turistică importantă pentru județul Mehedinți. Județul Mehedinți reprezintă o vatră folclorică în continuă îmbogățire. Există o varietate de porturi populare cu amprenta originală , cu un simț artistic al populației autohtone din aceste locuri. Tradițiile și obiceiurile sunt evidențiate în acest județ prin sărbători specifice. Concentrația cea mai însemnată a obiectivelor turistice este concentrată în Drobeta Turnu Severin care reprezintă și un centru economic, administrativ, politic și cultural în județul Mehedinți. Este situat la confluența dintre pârâul Topolnița și terasa inferioară a Defileului Dunării. Datorită istoriei bogată care atestă originea bimilenară a așezării și a existeței omului, în Drobeta se întâlnesc o serie de obiective turistice : Turnul lui Justinian, Ruinele Castrului roman Drobeta care a fost construit în secolul al IV-V e.n, Podul lui Traian de pe malul Dunării ,construcție realizată de către Apolodor din Damasc, în timpul lui Traian în perioada dintre cele doua războaie contra lui Decebal, cu rol strategic și economic pentru cucerirea Daciei. Conform scrierilor lui Bărbăcioru, Cătoiu, Balaure ,2004, p.48, aici mai întâlnim și Băile Romane, ale căror urme se observă și astăzi, ruinele Cetății Medievale ale Severinului(Fig.2.6), muzeul Porțile de Fier care a fost deschis pentru prima oară în 1912.

Județul Mehedinți este conturat în căteva zone turistice după obiectivele turistice, valoarea lor și specificului local, accesibilitate și dupa modul lor de valorificare.

Zona turistică a Dunării este o regiune de importanță turistică datorită obiectivelor sale istorice ,vestigii importante, monumente istorice care sunt localizate cu precădere în Drobeta Turnu Severin, orașul Orșova și barajul din zona Porțile de fier I(Fig.2.4).

Zona turistică a Podișului Mehedinți și a Munților Mehedinți care pe lângă potențialul natural prezintă bogății folclorice și etnografice reprezentative.

Zona turistică a văii Motrului este un ținut cu tradiții ,arhitectură populară și istorie, concentrate în Orașul Strehaia care reprezintă un centru polarizator în zona văii Motrului. În jurul zonei de la Strehaia conform www.mehedinti.insse.ro se poate vizita cetatea Mănăstiri Strehaia (Fig. 2.5)care a fost construită în jurul anului 1500 și Mănăstirea Gura Motrului.

Alte obietive impotante se pot întâlni la Baia de Aramă unde se poate vizita Biserica Sfinții Voievozi construită în stil bizantin (Fig.2.2). De pe Dealul Moșului putem observa Porțile de Fier și găsim aici Mănastirea Sf. Ana (Fig.2.3).

Fig.2.2 Biserica Sfinții Voievozi; Sursa: Iovu Denisa Mirabela

Conform www.calatoruldigital.ro există numeroase festivaluri etnofolclorice în județul Mehedinți cum ar fi: Sărbătoarea Grâului, Sărbătoare Teiului din Strehaia, Festivalul Cântecului, Nedeile Sătești de la Brebina și Sărbătoarea Liliacului. În județul Mehedinți întâlnim patru case de cultură, un teatru, o suta patru cămine culturale , două sute cinsprezece biblioteci și șase cinematografe.

Fig.2.3 Mănăstirea Sf. Ana; Sursa: http://www.cazareorsova.ro/manastirea-sfanta-ana/

Fig.2.4 Porțile de Fier I;

sursa: http://energy-center.ro/actualitate-news/discretia-stapaneste-aniversarea-a-40-de-ani-pentru-portile-de-fier/attachment/barajul-portile-de-fier-1/

Barajul a fost construit pentru a îmbunătăți cursul Dunării și pentru a ajuta la navigație.

Fig.2.5 Mănăstirea Strehaia; sursa: http://www.trilulilu.ro/imagini-arta-cultura/manastirea-strehaia

Fig.2.6 Cetatea Medieval a Severinului; Sursa: http://www.turismland.ro/wp-content/uploads/2010/01/Cetatea-Severinului.jpg

Cetatea a fost ridicată la inceputul secolului XIII, peste ruinele Cetății Drobeta și face parte din categoria celor mai importante monumente istorice din Mehedinți.

Potențialul cultural în județul Gorj

Numele de Tg. Jiu își are originea în târgurile care se organizau pe malul Jiului, din epoca dacică care a fost amintită pentru prima dată de către Mircea cel Bătrân, în 1406. Regiune dispune de atracții turistice originale, dintre care amintim Muzeul Etnografic de le Curtișoara(Fig.2.8 ), care este o copie a Muzeul Satului din București Glogova, culele de la Curtișoara și Mănăstirea Tismana care este din secolul XIV înfățișarea de astăzi este datorată transformărilor în stilul romanic cu elemente neogotice, unde se află o bederniță din secolul XIV și un orar ,obiecte de cult cu valoare mare,aici găsinduse cele mai vechi broderii din sud-estul Europei(Fig. 2.7).

Fig. 2.7 Mănăstirea Tismana;

Sursa: http://www.ziarulatac.ro/travel/romania-tara-lacasurilor-de-cult-42776

Numeroase tradiții și obiceiuri, artă populară, transmise din generație în generație sunt evidețiate în centrele de ceramică de la Ștefănești, Găleșoia, Glogova, nedeile de la Tismana ,târgurile realizate anual de la Polovragi, a devenit tot mai cunoscut în țară și în afara țări.

Fig.2.8 Muzeul de Etnografie- Curtișoara;

Sursa:http://www.dreamdestinations.ro/muzeul-etnografic-curtisoara-romania-9324/

Ofertele deosebite și interesante contribuie cu succes la satisfacerea celor mai exigente preferințe pentru diverse motivații turistice ce motivează turiști să fie interesați de această zonă în toate anotipurile. Peisajul istoric al județului Gorj și implicit al poporului român ocupă un loc deosebit cu o încărcătur istorică aparte. Connform Baranovcki, Neamu, 1983, p. 17, împăratul Septimius Severus a reconstruit piatra Castrului Roman de la Bumbești -Jiu , ale cărei ruine se pot observa și astăzi(Fig.2.9).

Fig.2.9 Castrul Roman de la Bumbești Jiu;

Sursa:http://www.verticalonline.ro/wp-content/uploads/2010/10/descoperire-vatra-castru-roman.gif

Conform Rușinaru, 1973, p. 22 există localități cu importanță istorică cum ar fi, Glogova este o localitate seculară, aici se poate găsi cula și biserica familiei Glogoveanu. O altă localitate este Iormănești cu o importanță istorică, care se află în comula Glogovești și la o distanța de doar 10 km de Motru. Conform Cucu, Ștefan, 1973, p.31 localitatea Padeș este situată în Munții Vâlcan iar în 1921 s-a ridicat un monument, un triunghi de piramidă cu înălțimea de 9,5 m și laturi de 10 m. În față se află o scară care duce la un trunchi patrulater cu patru nișe. Pe monument se găsesc imprimate patru basoreliefuri din bronz care reprezintă chipul lui Tudor ,care în 1821 a făcut prima chemare la luptă și cele doua steme leul Olteniei și vulturul Munteniei care reprezintă Țara Românească(Fig.2.10).

Fig.2.10 Monumentul Proclamației de la Padeș; Sursa: Iovu Denisa Mirabela

Acestea au fost opera scluptorului Gheorghe Tudor însă realizarea lucrări a fost făcută de către Umberto Carlo din Drobeta Turnu Severin. Schitul Cioclovina a fost ridicat pe locul unei biserici în 1715 și se află în apropiere de Tismana. În localitatea Bălești se pot observa case din secolul XX ,acoperite cu șindrilă, construite în întregime din lemn, cu una pâna la patru încăperi, lipite cu pământ sau pardosite cu scânduri.

Hobița este locul unde sa născut Constantin Brâncuși, unul dintre personalitățile cele mai importante din secolul XX din domeniul artei. În Hobița se poate vizita muzeul memorial Constantin Brăncuși(Fig.2.11).

Tg. Jiu este considerat oraș al operelor brâncușiene, considerat ca fiind cel mai important oraș al Gorjului și este amplasat pe partea stângă a Jiului. Constantin Brâncuși și-a creat un renume la nivel mondial prin ansamblul monumental care este unic în lume care este construit dintr-o suită de sclupturi monumentale simbolice situate în aer liber: Masa Tăceri (Fig.2.12),Poarta Sărutului(Fig.2.13) , Alea Scaunelor din Parcul Central din Tg. Jiu și Masa Festivă și Coloana fără sfârșit care se află în Parcul Trandafirilor(Fig.2.15).

Fig.2.11 Casa Memorială Constantin Brâncuși;

Sursa: http://ro.secondglobe.com/item/casa-muzeu-constantin-brancusi/

Fig.2.12 Masa Tăcerii; Sursa: Iovu Denisa Mirabela

Fig.2.13 Poarta Sărutului;

Sursa: http://www.cotidianul.ro/2016-anul-constantin-brancusi-274940/

Fig.2.14 Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu;

Sursa: https://rapublik.files.wordpress.com/2010/06/centru2.jpg

Fig.2.15 Coloana Infinitului; Sursa Iovu Denisa Mirabela

Au fost ridicate între anii 1936-1938 în cinstea eroilor români din primul război mondial care au căzut în luptă. În Piața Victoriei este situat Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu care a fost ridicat în 1931, operă realizată de Milița Pătrașcu(Fig.2.14).

Casa Brăiloiului este situată în cartierul Vădeni din Tg. Jiu și a fost construită în 1604 de catre failia banului Cornea Brăiloiu, aici s-au păstrat beciurile și zidurile originale. Există casa slugerului Barbu Gănescu, ce datează din anul 1790 și a fost declarat monumnt de arhitectură veche.

Constantin Brâncuși a locuit aici în perioada 1937-1938, când a realizat renumitele sclupturi din Tg. Jiu. Cea mai veche clădire din oraș este casa pitarului Dumitru Măldărăscu care este situată în Piața Tudor Vladimirescu.

În Curtișoara vechea culă a fost transformată în muzeu și este evidențiată prin arhitectura specific, aici organizânduse un muzeu etnografic în aer liber, format din case țărănești vechi de două-trei secole, conace de fân, pive, mori de apă, care au fost aduse din teritoriul gorjului și apoi reasamblate la Curtișoara.

Vechea culă a familiei Cornoiu s-a transformat într-un monument al artei arhitecturale care găzduiește o mică expoziție de etnografie, unde au loc evocări de interes istoric și cultural pentru existența locuitorilor gorjeni. La Bumbești- Jiu se află o amplasare veche românească pe locul unde se afla cetatea romană Arcina, iar în apropierea ei se află castrul roman Bumbești, construită pe malul stâng al Jiului.

Județul Gorj deține un loc important în peisajul foclorului național. Obiceiurile, tradițiile și datinle sunt păstrate cu mare atenție, ele făcând parte din existența Gorjului. Nedeile de la Polovragi, Novaci care sărbătoresc Ziua Oierului atestă portul popular și tradițiile care a durat peste veacuri încă din vremea dacilor, reprezentând și un mijloc de distracție și voie bună(Fig.2.16).

Arta populară gorjeană este bine reprezentată prin crestăturile în lemn care au loc la Runcu, Polovragi, Dobrița și Novaci, scoțând în evidență arhitectura satelor.

Scluptura în lemn este reprezentată foarte bine prin construcția bisericilor din lemn, care se întâlnesc în deosebi în zona de sub munte și de la munte.

Fig.2.16 Sărbătoarea Ziua Oierilo;Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=yAk2PE2uDJE

Arta olăritului este realizată cu mare atenție fiecare culoare, formă, model reprezentând câte ceva: motivul bradului reprezintă simbolul optimismului și al tinereții, frunzele și florile reprezintă încrederea în viață iar grâul semnifică bogăția. Din păcate astăzi mai sunt doar 2-3 olari, unul dintre ei este și Dumitu Coneru care încearcă să transmită mai departea dragostea și pasiunea pentru olarit pe care a dobândit-o de la tatăl său când locuia la Găleșoaia, unde ocupația principală era olăritul(Fig.2.17).

Fig.2.17 Vase din lut realizate manual;

Sursa:http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/povestea-olarului-vrea-lucreze-moarte-s-a-imbolnavit-mineritul-l-a-alungat-satul-sau-parca-visez-galeosoaia-1_56d303cf5ab6550cb84d8249/index.html

Mănăstirea Polovragi există din epoca feudală, din secolul al VII- lea care a fost rezidită în anul 1647 și pictată în 1703(Fig.2.18). Este evidențiată prin frescele originale de mare preț care o înfrumusețează. În apropierea Jiului se află Schitul Lainici care datează din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, unde încă se mai păstrează picturile exterioare. În apropierea Mănăstiri Lainici se află Schitul Lacuri Rele o denumire dată de localnici. Aici se găsește o icoană din secolul al XVII-lea și deține valoroase edeții princeps(Fig.2.19).

Fig.2.18 Mănăstirea Polovragi;

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Polovragi#/media/File:Biserica_manastirii_Polovragi.jpg

Fig.2.19 Mănăstirea Lainici;

Sursa:http://ortodoxia.rol.ro/manastirea-lainici-un-colt-de-rai-in-valea-jiului-924085.html

Potențialul cultural în județul Vâlcea

În nordul Olteniei conform Teodorescu, 2009, p 230, turismul cultural este bine valorificat, cele religioase ocupând primul loc, ele sunt apropiate una de cealaltă, oferind posibilitatea turiștilor să poată vizita mai multe obiective. În județul Vâlcea se găsec vestigii ale civilizației trecute, și care au fost descoperite de arheologi. S-au găsit numeroase forturi dacice, cel mai important este Buridava care a fost capitală pe timpul regelui Burebista.

Numeroase mănăstiri care au fost construite în perioada medievală- la Mănăstirea Govora în 1640 de pe timpul lui Vlad Dracula, a fost tipărită prima carte în limba română și se numea pravila de la Govora care conținea o serie de învățăminte laice.

Județul Vâlcea conform Vlahuță, 1965, p 65-66, avea ca simbol “pâine și sarea –simbol strămoșesc al îndestulării și al ospitalității…- se găsesc în Vâlcea să saturi un popor…”. Acest lucru se poate observa și astăzi în bogăția și formele de relief variate, și prin potențialul cultural deosebit. În județul Vâlcea Constantin Brâncoveanu a fost cunoscut pentru păstrarea Creștinismului și promovarea culturii prin stilul arhitectonic numit stil brâncovenesc. În Munții Lotrului la 16 km de Câineni se află Mănăstirea Cornet, cu dimensiuni reduse dar care uimește prin calitatea execuției deosebită. În apropiere de localitate Muereasca se întâlnește Mănăstirea Frăsinei ,denumire dată de la frasinilor din zonă, este o mănăstire în care femeile nu au voie să intre, această regulă fiind păstrată cu strictețe. Mănăstire Turnu a fost construită în timpul domniei lui Duca Vodă în anul 1676 în locul altei clădiri mai vechi. În apropiere de Mănăstirea Turnu în Munții Cozia pe versantul sudic al Oltului se găsește Mănăstirea Stănișoara care a fost zidită în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, care purta denumirea de Schitul Nucet. În Munții Cozia se găsește Mănăstirea Cozia care a fost construită în anii 1387-1388, și înfățișază stilul bizatin din acea vreme. Aici a fost înmormântată mama lui Mihai Vitezu, Tudorei și Mircea Cel Bătrân.

Există numeroase mănastiri deosebite în județul Gorj: Mănăstirea dintr-un lemn care a fost construită dintr-un singur lemn de stejar ,de către Ancuța fica lui Mircea Ciobanul și Doamnei Chiajna; Mănastirea Surpatele, Mănastirea Bistrița a fost construită de către boierii Craiovescu, iar cu timpul a fost refăcută de Constantin Brâncoveanu, Mihnea Vodă cel Rău, Barbu Știrbei și Gheorghe Bibescu; Mănastirea Arnota care se află în apropiere de Mănastirea Bistrița; Mănastirea Mamu care a fost construită de Constantin Brâncoveanu. La Drăgașani se află colecția Gib Mihăilescu și casa memorială, și Schitul Dobrușa.

Complexul Hurez este o construcție realizată în 1600 care are asemănarea unei cetăți când este priviă din depărtare . Aici a fost pus mormântul gol al lui Constantin Brâncoveanu.

Complexul muzeistic Măldăreni, este o construcție formată din două cule, una dintre ele este o biserică din secolul al XVII-lea, iar cea dea doua este o clădire specifică nordului Olteniei din secolele al XVI lea.

Râmnicu Vâlcea are ca atracții turistice importante – Complexul Muzeistic Gheorghe Magheru, Curtea lui Tatu, casa memorială Anton Pan; piața Mircea Cel Bătrân, care se află în centrul orașului, cu obiectivele turistice statuia voievodului, casa Lahovarilor cea mai veche din oraș. Se observă umeroase monumente istorice: bustul lui Constantin Brâncoveanu, Obeliscul, statuia lui Mircea Cel Bătrân, statuia lui Barbu Știrbei, bustul lui Nicolae Bălcescu, Complexul Arhitectonic al Episcopiei, Placa memorială care a fost închinată eroilor de la 1848, Ctitoria lui Mircea Vodă și Pătrașcu Voievod care dau o formă istorică a orașului.