Cândcum și de ce se întâmplă [622366]

UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. Univ. Dr. Gabriela Alina ANGHEL

CAND IDAT:
prof. înv. preșcolar GRECU (VASILE) Mihaela

TÂRGOVIȘTE
2020

2 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR. NEVOI ȘI PERSPECTIVE

COO RDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. Univ. Dr. Gabriela Alina ANGHEL

CANDIDAT: [anonimizat]. înv. preșcolar GRECU (VASILE) Mihaela

TÂRGOVIȘTE
2020

3
C U P R I N S

ARGUMENT ……………………………………………………………………………… …………………. p. 5

CAPITOLUL I . PREȘCOLARITATEA – ETAPĂ ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂȚII ȘI FORMAREA STILULUI DE VIAȚĂ SĂNĂTOS
1.1. Nivelul de dezvoltare a preșcolarilor ………………………………………………. ………….. p. 8
1.2. Subperioadele preșcolarității ………………………………………………………………………. p. 9
1.3. Dezvoltarea fizică și consolidarea autonomiei ………………………………………………. p. 10
1.4. Dezvoltarea psihică …………………………………………………………………………………… p. 13
1.4.1. Pe plan senzorial …………………………………………………………… ………… p. 13
1.4.2. Pe plan intelectual ……. ……………………………………………………………… p. 15
1.4.3. Pe plan reglatoriu ………………………………………………………….. ………… p. 17
1.5. Personalitatea ……………………………………………. ……………………………………………. p.19
1.6. Jocul – activitate fundamentală ………………………………………………………………….. p. 20
1.7. Formarea deprinderilor și obișnuințelor igienico -sanitare – elemente de bază ale unui
stil de viață sănătos …………………………………………. ……………………………………………. p. 22
Bibliografie ……………………………………………………………………………… …………………….. p. 25

CAPITOLUL II . BAZELE CONCEPTUAL -TEORETICE ALE EDUCAȚIEI
PENT RU SĂNĂTATE
2.1. Educația pentru sănătate între realitate și necesitate ……………………….. ……… ……… p. 26
2.2. Educația pentru sănătate și promovarea sănătății în România – o perspectivă istorică
…………………………………. ……………………………………………………………………………………. p. 31
2.3. Educația pentru sănătate în învățământul preșcolar ……………………………………….. . p. 36
2.3.1. Educația timpurie – aspecte gener ale ………………………………………………. p. 36
2.3.2. Cadrul și forme de realizare a educației pentru sănătate în învățământul
preșcolar ………………………………………………………………………………… ………………………. p. 41
2.3.3. Obiectivele educației pentru sănătate în învățământul preșcolar …………. p. 44
2.3.4. Conținutul activităților de educație pentru sănătate. Teme orientative și
mijloace de realizare …………………………. …………………………………………………………….. p. 45
2.3.5. Metode de î nvățare utilizate în cadrul activităților de educație pentru sănătate
…………………………………………………………………………….. ……………………………………….. p. 54
Bibliografie ……………………………………………………………………………… …………………….. p. 58

4 CAPITOLUL III . EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PRIVIND EDUCAȚIA
PENTRU S ĂNĂTATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
3.1. Proiecte didactice pentru activități de învățare din Planul de învățământ pentru
educație timpurie……………………………………………………………. …………………………. ……. p. 60
3.1.1. Domeniul psihomotric…………………………………………………………………… p. 60
3.1.2. Domeniul Știință……………………………………………………………… …………… p. 71
3.1.3. Domeniul Limbă și comu nicare …………………………………………………….. p. 81
3.1.4. Domeniul Om și societate ……………………………. …………………………. …… p. 94
3.1.5. Domeniul Estetic și Creativ ……………………………. …………………………… .. p. 88
3.2. Proiecte tematice pe teme de educație pentru sănătate…………………………………… p. 103
3.3. Proiecte de opțional de Educație pentru sănătate ……………………………………….. … p. 108
3.4. Proiecte și programe educaționale de educație pentru sănătate ………………………. p. 115
Bibliografie ……………………………………………………………………………… ……………………. p. 120

Capitolul 4. ROLUL ACTIVITĂȚILOR DE EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE ÎN
DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARULUI ȘI FORMAREA UNUI
STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS
4.1. Motivația cercetării ………………………….. ……………………….. ………….. …………… p. 121
4.2. Scopul cercetării …………………………………………………………………………………. p. 121
4.3. Metodologia și limitele cercetării ………………………………………………………….. p. 125
4.3.1. Obiectivele cercetării .. ……………………………………………………………….. p. 125
4.3.2. Unitatea de analiză și înregistrare ……………………………………………. …. p. 125
4.3.3. Ipotezele cercetării……………………………………………… …………………….. p. 126
4.3.4. Operaționalizarea conceptelor ……………………………………… …………….. p. 126
4.3.5. Tipul de cercetare ……………………….. …………………………. ………………… p. 126
4.3.6. Instrumente de cercetare …………………………………………………………….. p. 127
4.3.7. Eșantionul cercetării ………………………………………………………………….. p. 131
4.3.8. Desfășurarea și etapele cercetării …………………… …………………………… p. 133
4.3.9. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor …………………………………. p. 162
4.3.10. Concluziile cercetarii ………………………………………………………………… p. 173

CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………… p. 176
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………….. p. 180
ANE XE ………. ………………………………………………………………………………………………. p. 182

5 ARGUMENT

Motto: „Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască,
deși aproape toți se nasc cu ea.” (Hipocrate)

Dreptul la sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, sănătatea individului este definită drept „o
stare de bine fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau infirmității”. Din
perspectivă publică, sănătatea constituie, datorită imenselor sale implicații individuale, dar
și sociale și demografice, unul dintre elementel e cele mai vizate de politicile și strategiile
guvernamentale din întreaga lume. În acest sens, statele membre ale OMS au decis în mod
unanim că „Țelul social principal al guvernelor și OMS în decadele viitoare să fie
realizarea unei stări de sănătate a î ntregii populații a Globului, care să permită tuturor
oamenilor să ducă o viață productivă din punct de vedere economic și social”.
Sănătatea este una dintre cele mai importante valori, atât pen tru individ, cât și
pentru societate, fiind, totodată, o condi ție importantă a dezvoltării durabile a unei națiuni.
Indivizii sănătoși pot să muncească și, implicit, să contribuie optim la bunăstarea socială.
Fiind un bun al tuturor, sănătatea trebuie conștientizată prin acțiuni educative
începând de la vârsta preșc olară și până la vârsta senctuții. Sănătatea, ca demers practic,
presupune împlinirea persoanei și a comunității și chiar mai mult decât atât, trecerea de la
interesul individului la interesul comunității.
Educația pentru sănătate își propune să ajute oam enii să înțeleagă factorii care
le afectează starea de sănătate și, de aceea, este legată obligatoriu de calitatea vieții, de
promovarea bunăstării individului din punct de vedere fizic, social și mental, de cunoștințe
despre ce este benefic și periculos p entru bunăstarea individului. Cunoștințele despre
sănătate se oferă treptat, la fiecare palier de vârstă, din ce în ce mai complexe, mai corelate,
având grijă să se asigure continuitatea în predarea și însușirea acestora.
Educația pentru sănătate la nivelu l unităților de învățământ reprezintă una din
principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și
totodată de formare a atitudinilor și deprinderilor indispensabile unui comportament
responsabil și sănătos.
Există mai multe argumente ce pot fi aduse în favoarea realizării educației
pentru sănătate în cadrul unităților de învățământ:

6 – educația pentru sănătate, ca parte a științelor medicale, v izează nu numai
transmiterea că tre elevi a unui bagaj informativ corect din punct de vedere științific, cât
mai ales crearea unor comportamente individuale sănătoase, a unor atitudini ce corespund
idealului educațional;
– impactul sem nificativ al acestor activități, demonstrat deja, prin studii și
cercetări competente, autorizat e;
– experienț a și accesul programelor preventive de educare a populației din
alte țări, reprezintă unul dintre factorii cheie al prelungirii speranței de viață cu 10 -15 ani,
la nivelul statelor respective;
– unul dintre elementele esențiale pentru dezvoltare a impactului dorit este
inițierea și realizarea programelor de educație pentru sănătate la vârste cât mai tinere.
Conduita preventivă devine astfel un comportament care se edifică în timp în paralel cu
dezvoltarea educativă. Asupra unei persoane deja forma te, adulte, astfel de activități au
întotdeauna un impact mai redus decât acțiunile similare, realizate la vârste mai timpurii.
(Program Național „Educația pentru sănătate în școala românească”)
Astfel, grădinița și, mai apoi, școala reprezintă cadrul in stituționalizat
propice educației pentru sănătate. Aici se pot conștientiza aspecte legate de sănătate și de
boală, se pot oferi cunoștințe mai mult decât educația medicală în sens tradițional; ea
include noțiuni și cunoștințe nu numai despre propriul orga nism, igienă, accidente și prim
ajutor, alimentație, siguranță în circulația pe stradă, ci și despre boală și sănătate, despre
sărăcie și bogație, despre egalitate și inegalitate socială, despre sănătatea și îmbolnăvirea
naturii sau a planetei.
Educația pentru sănătatea copilului preșcolar este o latură a educației
generale, alături de educația psiho -motrică, educația artistico -plastică, educația
intelectuală, educația moral -civică și are particularitatea că se realizează prin intermediul
acestora.
Scopu l acesteia este să asigure cunoștințele despre sănătate în noua
reconsiderare a conceptului și formarea deprinderilor de viață sănătoasă adecvate vârstei
preșcolare, stadiului dezvoltării psihologice și cerințelor vieții sociale de a forma persoane
flexibi le care se pot integra și adapta ușor la condițiile de mediu social.
Obiectivele unei astfel de educații vizează conștientizarea unor probleme de
sănătate fizică, mentală și socială, pe înțelesul copilului preșcolar, depistarea unor
deficiențe și boli și îndrumarea spre cabinetele de specialitate pentu asistență.

7 Educația privind stilul de viață sănătos în perioada copilăriei creează
premisele câștigării unor deprinderi sanogene, care vor fi practicate pe toată durata vieții
persoanei, favorizând menținer ea unei bune stări de sănătate pentru o perioadă cât mai
lungă de timp.
Desigur, familia are un rol esențial în crearea deprinderilor sănătoase ale
copilului. Cu toate acestea, ne confruntăm în etapa socială actuală cu numeroase provocări
socio -economice : părinți foarte ocupați, care petrec puțin timp cu copilul, părinți plecați în
străinătate, copii din familii vulnerabile (alcoolici, familii cu mulți copii), tentații foarte
mari legate de disponibilitatea, de aspectul, de prețul alimentelor înalt proces ate și de
publicitatea realizată acestora; la care se adaugă și presiunea grupului.
De remarcat este faptul că educația, în faza de început, în cadrul instituțiilor
preșcolare și școlare este, în mare parte, o responsabilitate a statului și a părinților, iar la
fiecare etapă superioară de studii, copilul este, în mare măsură, dependent de etapele
anterioare, amplificând astfel importanța educației timpurii, educația preșcolară devenind o
etapă indispensabilă în procesul educațional.

8 CAP ITOLUL I. PREȘCOLARITATEA – ETAPĂ ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂȚII ȘI STILULUI DE VIAȚĂ

1.1. Nivelul de dezvoltare a preșcolarilor

Dacă prima copilărie este în grija familiei, etapa următoare, a doua copilărie –
preșcolaritatea – cuprinsă între 3 și 6/7 ani, se află sub îndrumarea primei instituții de
educație – grădinița de copii.
Preșcolaritatea este o perioadă de continuare a maturizării și dezvoltării
intensive a omului.
Pe parcursul celor 3 – 4 ani de grădiniță, copilul continuă să se dezvolte fizic,
înregistrează mari progrese intelectuale, i se înfiripă personalitatea, apar înclinații și
aptitudini precoce, se încadrează în normele de conduită social -morală și mai sunt de
depășit și eventualele erori de educație în familie.
Învățământul preșcolar comp letează educația primită în familie și asigură
formarea și dezvoltarea fizică, intelectuală, afectivă, socială și morală a copiilor, mai ales
prin joc.
Pentru a realiza aceste obiective, Pestalozzi afirma: „ Materialul cu care
lucrează educatorul este omu l – copilul – pe care trebuie să -l cunoască de aproape și exact,
întocmai cum cunoaște grădinarul legumele din grădina sa.” (Revista învățământului
preșcolar nr. 4/1991)
Studierea individualității copiilor nu este doar o cerință teoretică, ea decurge
dintr-o realitate științifică și anume din caracterul de originalitate, de unicat al ființei
umane. Nu există doi indivizi identici, chiar frați gemeni fiind, această diversitate a
particularităților individuale remarcându -se încă de la vârstele mici.
Vârsta preșcolară este o perioadă a descoperirii, copilul învață că există o lume
interesantă dincolo de spațiul casei și dorește să se implice în cunoașterea ei.
Legătura dintre copil și adulți capătă noi forme: activitățile efectuate în comun
cu aceștia sunt înlocuite treptat cu îndeplinirea de sine stătătoare a indicațiilor adultului.
Astfel devine posibilă o învățare relativ sistematică, datorită creșterii capacității copilului
de sesizare a diversității lumii și vieții. Se pun bazele personalității copilul ui, prin creșterea
gradului de emancipare a capacităților de comunicare, de expresie și de proiecție. Tot în

9 această perioadă se dezvoltă procesele imaginative, tentativele copilului de a se transpune
în situații imaginare, dorința d e a interveni, de a cre a, de a schimba ambianța.
Deosebit de activă este formarea comportamentelor implicate în dezvoltarea
autonomiei, prin organizarea de deprinderi și obișnuințe: comportamentele alimentare, de
îmbrăcare și de igienă.
Datorită participării copilului la acti vitățile comune, activitățile de grup din
grădiniță, cresc performanțele comunicativității și sociabilității. Apar elementele de opinie
colectivă, care pot fi utilizate ca factor de grup în fructificarea disponibilităților prosociale
ale preșcolarilor (F. Golu, 2004).
Jocul este activitatea fumdamentală pe tot parcursul preșcolarității, devenind, în
timp, un instrument de manifestare a inițiativelor, a acțiunilor voite și gândite.

1.2. Subperioadele preșcolarității

Perioada preșcolară poate fi împărțită în t rei subperioade:
 Subperioada preșcolară mică (3 ani – 4 ani);
 Subperioada preșcolară mijlocie (4 ani – 5 ani);
 Subperioada preșcolară mare (5 ani – 6/7 ani). (P. Golu, E Verza, M. Zlate, 1993)
Subperioada preșcolară mică se caracterizează printr -o creșter e a intereselor, a
aspirațiilor și a aptitudinilor mărunt e, necesare satisfacerii plăcerii de explorare a mediului.
Copilul la această vârstă are dificultăți de adaptare la mediul grădiniței ,
deoarece este dependent de mamă, dar și din cauza faptului că n u înțelege prea bine ce i se
spune și nu știe să se exprime clar. Principala lui formă de activitate este jocul.
Preșcolarul mic se joacă mai mult singur, jocul practicat fiind sărac, mai
degrabă o repetare stereotipă a unor acțiuni. Limbajul său păstreaz ă un pronunțat caracter
situativ, comunicările din timpul jocului sunt reduse, nu înțelege prea bine indicațiile
verbale care i se dau.
În plan afectiv este instabil, trece cu rapiditate de la o stare la alta, trăiește foarte
intens emoțiile. Manifestă in teres pentru adulți, îi place să fie plimbat de aceștia.
Subperioada preșcolară mijlocie este caracterizată de progrese atât pe linia
dezvoltării motricității, cât și pe cea a funcțiilor cognitive și a însușirilor de personalitate.
Copilul se adaptează cu mai multă ușurință mediului grădiniței. Jocul devine
mai bogat în conținut, iar activitățile obligatorii mai solicitante.

10 Mișcările sunt mai precise și mai rapide. Prin mișcare, prin manipularea
obiectelor are loc o dilatare a câmpului perceptiv, cee a ce duce la dezvoltarea bazei
intuitive a gândirii.
Copilul devine mai sensibil la evenimentele din jurul său și este capabil să facă
aprecieri față de comportamentul altora.
Se remarcă în această perioadă și ritmul accelerat al socializării copilului.
Jocurile sale au căpătat un caracter colectiv, de la însingurare, rivalitate și competiție se
trece la cooperare. (P. Golu, M. Zlate, E. Verza, 1993)
Subperioada preșcolară mare este o perioadă de trecere între perioada
preșcolară și mica școlaritate. Pr eșcolarul se adaptează ușor nu numai la mediul grădiniței,
ci și în contact cu orice tip de situație nouă. La această vârstă, alături de joc , care continuă
să rămână activitate dominantă, își fac loc din ce în ce mai mult și activitățile de învățare
sistem atică.
Se manifestă o conduită duplicitară în funcție de cele două medii, grădiniță și
familie, în sensul că un copil poate fi destins, disponibil la grădiniță și răsfățat, nervos
acasă sau invers, acest comportament fiind determinat de existența, în unu l dintre aceste
medii, a unor persoane de valorizate psihic pentru el sau a unor persoane cu care nu
stabilește relații din cauza unor baraje psihice: teamă, antipatie, nesiguranță.
Capacitatea de învățare devine activă și este dublată de interese de cunoa ștere,
ceea ce favorizează pregătirea pentru școală, pentru exigențele învățării școlare.
Esența profilului psihologic al acestei etape de dezvoltare se exprimă prin
trezirea sentimentului de personalitate. (Ghe. Tomșa, 2005)
Organizarea diferitelor str ucturi psihocomportamentale, inserția mai bună în
mediul social constituie premise importante pentru intrarea în școală.
Drumul parcurs de copil, traversând substadiile perșcolarității este lung și bogat.
Din etapă în etapă, copilul iese din lumea lui co nfuză și se îndreaptă spre începutul
evoluției personalității sale.

1.3. Dezvoltarea fizică și consolidarea autonomiei

Creșterea organismului este intensă, astfel că, de la 92 cm înălțime și 14 kg
greutate la începutul perioadei, copilul are, la sfârșitul a cestei perioade, în medie, 115 cm
înălțime și 22 kg greutate (Verza, 1993). Crește mai ales masa musculară în detrimentul

11 țesutului adipos, cresc mult și oasele scheletului, conferind forță și rezistență crescută
preșcolarului. Elasticitatea și flexibilita tea acestor țesuturi (mai ales a celor musculare),
maturizarea și dezvoltarea sisemului nervos central creează condiții pentru un control tot
mai fin și mai eficient al mișcărilor, fie că ne referim la motricitatea fină responsabilă de
articulație și fonaț ie (emisia limbajului) , de desen și deprinderi grafice în general, fie că
abordăm motricitatea mare, responsabilă de locomoție, practicarea sporturilor etc. Creierul
crește în volum și greutate, de la 1100 grame la 3 ani, până în jur de 1200 grame la 7 an i,
dar la fel de importantă este maturizarea acestuia prin:
– continuarea mielinizării intense , mai al es a axonilor neuronilor lungi c e compun
căile ascendente/descendente ce fac legătura între etajele și substructurile creierului ca și ai
neuronilor compone nți ai analizatorilor; prin acest tip de dezvoltare -maturizare se
realizează în fapt o specializare și eficientizare a struct urilor neurofiziologice, astfel încât
circulația în fluxul nervos să se facă, la rândul ei, tot mai eficient, fără pierderi și
redirecționări în beneficiul unei activități psihice mai complexe și mai integrate;
– dezvoltarea cu precădere a zonelor corticale interesate în reglajul și controlul
manualității (deprinderi) în realizarea vorbirii; ariile corticale ale vorbirii se vor dezvolta și
departaja tot mai clar în relațiile cu alte zone, fapt ce ne confirmă din plan neuro -fiziologic
importanța limabjului în viața psihică;
– specializarea tot mai clară a celor două emisfere cerebrale , inclusiv prin conturarea,
în această perioadă, a domina ției uneia din ele privind controlul activității psiho -motorie
(control mai evident în plan motric prin lateralitatea specifică fiecărei persoane; faptul de a
fi dreptaci sau stângaci);
– integritatea și relaționarea tot mai complexă a substructurilor creier ului într -un
sistem nervos central tot mai eficient într-o formă ierarhizată, în care controlul cortical
devine la rândul lui, tot mai fin, complex și eficient.
Creșterea și maturizarea somatică, deși orientată prin specificul ei să elimine
disproporționa litatea specifică perioadelor precedente nu reușește decât să o reducă. Astfel,
preșcolarul are încă un cap mai mare în rapo rt cu trunchiul, membrele mai scurte, fiind încă
departe de armonia proporțiilor specifică sfârșitului adolescenței.
Încă din peri oada preșcolară, apar o serie de diferențe între fete și băieți. Aceste
caracteristici specifice sexului sunt mai evidente spre sfârșitul perioadei preșcolare. Astfel,
R. Zazzo se referă la o agitație mai mare la băieți, o cooperare mai dezvoltată la fete,
însoțită de o activitate verbală mai bogată, la o tendință de izolare a băieților în activități de
construcții etc.

12 Deosebit de activă este formarea comportamentelor implicate în dezvoltarea
autonomiei, prin organizarea de deprinderi și obișnuințe, dintr e acestea mai specifice fiind
comportamentele alimentare, de îmbrăcare și igienice.
Comportamentele alimentare se culturalizează intens. Astfel, alimentația nu se
reduce la satisfacerea unei trebuințe vitale, ci este impregnată de anumite ritualuri,
difer ențiate în mesele principale ale zilei, plus două gustări. Consistența și orarele acestor
mese se află în plină transformare sub influența regimului de viață modern.
Foarte important este și modul cum se realizează alimentația, din acest punct de
vedere i nteresează așezarea și ținuta la masă, utilizarea tacâmurilor, paharului și a altor
ustensile, corelarea cu cei din jur și respectarea regulilor de igienă. Sunt evidente acumulări
de deprinderi mai active spre sfârșitul perioadei preșcolare. Modul de a ce re, de a mulțumi,
de a respecta pe ceilalți are importanță pentru conduitele civilizate de mai târziu.
În conduitele alimentare poate apărea o formă de neadaptare culturală (carențe
în constituirea deprinderilor curente implicate în alimentație: mânuirea neadecvată a
tacâmurilor, neutilizarea șervețelelor, murdărirea feței de masă etc.) și chiar așa numita
mică psihopatologie alimentară (reacții nevrotice sau excesive ca voma, dezgustul,
obsesiile alimentare, refuzul unor alimente etc.).
Între 4 -5 ani, copilul trece printr -o diminuare a poftei de mâncare, adesea
determinată de lipsa de varietate a regimului alimentar sau de tensiuni afective.
Progrese similare se manifestă și în domeniul culturalizării legate de îmbrăcare,
igienă și toaletă. Aceste cond uite implică numeroase deprinderi, dar și competențe
implicate în decizia de a alege îmbrăcămintea în funcție de o serie de factori, de a păstra
curat, de a se spăla și folosi toaleta etc.
Igiena alimentară, de spălare a mâinilor înainte de masă și după folosirea
toaletei, spălarea, baia, tăierea unghiilor, pieptănarea părului, spălarea dinților oglindesc
gradul de dezvoltare a deprinderilor igienice și formarea imaginii de sine. Astfel, se mențin
încă, diferențe mari între copii. Unii au preocupări exces ive și numeroase, iar alții
transformă momentele de îngrijire în joc. Cei „7 ani de acasă” sunt implicați în adaptarea
culturală ulterioară, programul din grădiniță întărind de cele mai multe ori, o asemenea
adaptare culturală.
Sunt semnificative și o se rie de aspecte legate de somn. În perioada preșcolară,
copilul se opune să meargă la culcare, deoarece îl interesează spectacolul relaționării cu
ceilalți, interesul pentru ce fac adulții, ca și plăcerea jocului. Există diferențe mari între
copii în ceea c e privește adormirea, modul de a dormi, trezirea, dispoziția.

13 Așadar, până la 6 ani, are loc acest amplu proces de constituire de deprinderi
exprimate prin conduite alimentare, vestimentare și igienice etc. Importanța lor este foarte
mare – pentru toată viața – și creează personalității un suport de adaptare ce are ecouri
profunde ordonatoare generale, creând și un suport de responsabilitate pentru propria
persoană și de autonomie reală, dar și de contribuție la structura conștiinței de sine, a eului
corporal.

1.4. Dezvoltarea psihică

Așa cum observă A. Gessel (1953), vârsta preșcolară constituie perioada
structurării viitoarei personalități, ce este deosebit de permeabilă unor influențe diverse.
Structurile psihologice se diversifică și se nunațează , contribuind la schițarea vieții
interioare a copilului. El devine mai sociabil și mai comunicativ.

1.4.1. Pe plan senzorial

Asistăm la progrese remarcabile ale sensibilității tuturor organelor de simț. La
preșcolarul mare, tactul pierde din teren în f avoarea văzului și auzului. Cooperarea dintre
tact și văz se îmbunătățește, astfel încât un obiect poate fi identificat fără a fi văzut, doar
prin simpla palpare și invers, o însușire care altădată era reflectată prin pipăit să poată fi
evocată doar cu aju torul privirii.
Sub aspect auditiv, se perfecționează auzul fonematic, muzical, precum și abilitatea
de a repera obiectele și fenomenele numai după sunetul lor. Reușește să își controleze mai
bine propriile emisii vocale, inclusiv să cânte linii melodice simple.
Copilul face progrese și pe plan gustativ și odorific, mediul de proveniență având un
rol decisiv în reglarea preferințelor și aversiunilor sale pe acest plan.
După opinia lui P. Fraisse și M. Blauchteau (1960), capacitatea de recunoaștere a
senzațiilor (și implicit ridicarea pragului senzorial) este dependentă de valoarea
informațiilor pe care le achiziționează preșcolarul.
Solicitarea complexă, prin joc și alte ac tivități generează achiziții notabile sub raport
perceptiv, în sensul trecerii de la forme elementare de percepție „p uternic încărcate
emoțional” (Verza, 2000) la forme superioare, ca observația. Preocupările copilului pe linia
cunoa șterii, tot mai diverse, țin de lărgirea progresivă a mediului de viață ce depășește

14 progresiv casa, vec inătatea apropiată și chiar cea mai îndepărtată: locul de joacă, parcul,
grădinița, etc. Este absorbit de cunoașterea tot mai profundă a obiectelor, plantelor,
animalelor, denumirea și rostul lor, de mașinării, aparate și mecanisme , fie ele sub forma
jucăr iilor, fie în mărime naturală (mașina de spălat, televizorul, aspiratorul), deseori
tentația mergând până la descompunerea și distrugerea lor. Cu animalele se joacă,
experimentează, are o curiozitate specială față de ele tocmai pentru că acestea sunt vii ș i
contactul cu ele se stabilește mai natural.
Faptul că multe dintre aceste animale devin adevărați eroi (Tom și Jerry, Capra cu
trei iezi, Ursul păcălit de vulpe, etc.) purtători de mesaje și valori social -morale nu face
altceva decât să confirme și să î ntărească interesul copilului față de această diemnsiune a
existenței. Aici găsim punctul de plecare în ceea ce numim educație ecologică, educație
pentru sănătate, educație în spiritul respectului și dragostei pentru natură dar și pe direcția
formării conș tiinței morale prin oportunitățile de cunoaștere și înțelegere a unor atitudini și
comportamente sociale.
Lipsa prejudecăților, candoarea specifică și nu în ultimul rând curiozitatea, ca și
multitudinea de situații și modele sociale pe care le ex primenteaz ă dau cunoașterii
copilului o deschidere și o dinamică nemaiîntâlnită în etapele precedente și care nu va mai
fi observată nici în perioadele următoare, chiar dacă acest proces este continuu și
permanent. Prin achiziții și exersare se ajunge, către sfârșit ul acestei perioade, la
constituirea unor constante perceptive ce vor avea un rol determinant în cunoașterea
senzorială viitoare. Constantele de mărime, formă, culoare, cantitate și chiar greutate (9 -10
ani), ca și relațiile dintre ele devin reale repere p entru preșcolarul de 6 -7 ani în formele
complexe ale percepției și în alimentarea gândirii, memoriei și imaginației cu informații
calitativ și operativ superioare și eficiente.
Ca urmare a evoluției senzorialității și integrării ei strânse în structurile cunoașterii și
reprezentările se realizează la un nivel mai ridicat de claritate și complexitate, dar mai ales,
capătă un grad mai mare de stabilitate în timp, ca imagini mintale ale obiectelor anterior
percepute. Astf el, reprezentările devin un suport mai rezistent și mai stabil de conservare a
experienței, de organizare a acesteia în funcție de succesiunea temporală a evenimentelor,
suport și conținut al istoriei persoanei, istorie care începe, de regulă după vârsta de 3 -4 ani.
Chiar dacă întâlnim persoan e ce pot reactualiza experiențe avute înainte de această vârstă,
ele sunt puține și păstrează amintiri, imagini (reprezentări) vagi în legătură cu acele
evenimente, deseori doar o anumită încărcătură emoțională specifică și aceasta doar dacă
acele întâmplă ri au avut un impact cu totul deosebit asupra copilului.

15
1.4.2. Pe plan intelectual

Un salt spectaculos se produce la nivelul dezvoltării proceselor superioare și a
celorlalte funcții psihice, ceea ce permite restructurarea și consolidarea formațiunii
decisive pentru întreaga activitate psihică, intelectul. Acesta este deosebit de sensibil la
modificări, transformări, reorg anizări și este supus unei evoluții constante și determinante
pe întreaga durată a vieții omului.
Memoria capătă caracteristici psih ice și sociale importante, mai cu seamă datorită
vorbirii. Psihologi ca Decroly, Claparede, Leontiev și Piaget au subliniat virulența
memoriei în joc. Dacă în antepreșcolaritate predomină memorarea involuntară și cea
mecanică, în preșcolaritate, îndeosebi după vârsta de 4 ani, devin tot mai evidente formele
intenționate și logice ale memorării. Ele sunt posibile mai cu seamă ca efect al dezvoltării
gândirii și limbajului; pe măsura dezvoltării calităților memoriei, conținutul celor
memorate se îmbogățește, iar reactualizarea acestuia se declanșează mai ușor.
Copilul memorează ușor chiar dacă nu înțelege, dar uită repede, ceea ce atestă
fragilitatea structurilor mnezice. În plus, memoria are și o puternică amprentă afectogenă,
dar și intuitiv – concretă. În această etapă ontogenetică, memoria îndeplinește și importante
funcții sociale, deoarece contribuie prin mecanismul imitației la însușirea conduitelor
civilizate fundamentale.
Limbajul . Dacă debutul vârstei este caracterizat de limbajul situativ, format d in
propoziții simple, acompaniate de exces gestual și piperat cu exclamații, interjecții,
repetiții, onomatopee, treptat se impune limbajul contextual, fapt ce îi permite copilului ca
în comunicare să se poată referi la o arie largă și complexă de evenimen te trăite anterior
sau la cele proiectate în viitor.
Prin intermediul limbajului, copilul își lărgește contactul cu cei din jur, realizează
noi achiziții odată cu îmbogățirea experiențelor sale de viață, se deschide spre experiența
socială și culturală, î și dezvoltă capacitatea de maifestare a gândurilor și sentimentelor și
ceea ce este deosebit, cu ajutorul cuvântului imprimă dinamism și ordine la nivelul întregii
activități psihice. Sporește socializarea și înțelegerea cu cei din jur, ia parte activă la viața
acestora și reușește să -și facă cunoscute dorințele, aspirațiile, interesele.
Limbajul se îmbogățește continuu atât sub raport cantitativ, prin creșterea
volumului vocabularului, cât și sub raport calitativ ca urmare a dezvoltării capacității de

16 form ulare logico -gramaticale și a frazării coerente, a organizării de mici discursuri verbale
și a introducerii unor conținuturi cu sens și semnificație tot mai precise, bine structurate.
Încă din subperioada mică a preșcolarității apare limbajul interior, pe baza căruia,
copilul are posibilitatea de a -și urmări mintal acțiunile ce le desfășoară, de a introduce
ajustări și de a -și regla conduitele în funcție de scopurile propuse și situațiile ivite.
În planul emiterii verbale sau a articulării, ca urmare a in suficientei dezvoltări și
sincronizări a mișcărilor elementelor aparatului fonoarticulator, se mai mențin unele
dificultăți concretizate în omisiuni, deformări, substituri, inversiuni de sunete și, uneori,
chiar de silabe și cuvinte. În mod obișnuit, aseme nea dificultăți dispar odată cu dezvoltarea
generală psihofizică a copilului preșcolar, dar în anumite situații, pe un fond etiologic
negativ, prin imitarea unor modele negative în vorbire etc. pot apărea și tulburări de limbaj
cu caracter pasager, ce pot fi corectate printr -o activitate logopedică specifică.
Gândirea , în această etapă, după concepția lui Piaget (1965), este preoperațională,
realizându -se predominant doar în condițiile suportului oferit de percepții, fără a putea
surprinde esențialul, inva rianța și reversibilitatea unor relații.
De asemenea, ireversibilitatea determină mari dificultăți de stabilire a cauzalității:
unele aspecte ale realității sunt întâmplătoare, altele au cauze clare ce pot fi evidențiate;
copilul vrea explicații pentru t oate pentru că nu poate accepta întâmplarea (de aceea „De
ce”-urile lui insistente) – acest stadiu este numit de Piaget stadiu precauzal. Cu toate
progresele ce se înregistreză la nivelul gândirii preșcolarului, ea nu poate depăși anumite
limite, fiind pre dominant preconceptuală.
Caracterul intuitiv al gândirii produce dificultăți în desprinderea de imagine și în
reflectarea ansamblului elementelor cu care operează. În plus, are mari dificultăți de a
renunța la propriile puncte de vedere, pentru că este înc ă puternic centrat pe sine atunci
când se raportează la ceilalți și la mediu, gândirea preșcolarului rămâne încă puternic
egocentrică. Pentru că nu face diferențe fine între real și ireal, între adevăr și minciună,
gândirea păstrează caracteristici de anim ism și sincretism, caracteristici ce se depășesc
treptat prin îmbogățirea cunoașterii și experienței copilului, prin dezvoltarea capacității de
comunicare și de folosire a raționamentelor. Astfel, noțiunile empirice se extind, devin tot
mai cuprinzătoare ș i mai adecvate, facilitând instalarea operațiilor gândirii, ceea ce îl face
pe Piaget să sublinieze caracterul preoperator al gândirii cu semnificație pentru progresul
general al intelectului.
H. Wallon este de părere că în perioada preșcolară cunoașterea și gândirea se
antrenează în structuri insulare, iar L.S. Vîgotski descrie zone de examinare de mare

17 interes în jurul cărora devin active formele intelectuale ale operativității gândirii și de
organizare a cunosștințelor.
Prin urmare, perioada preșcolară se caracterizează prin mari achiziții culturale,
intensă asimilare intelectuală, de creștere a posibilității gândirii în înțelegerea situațiilor noi
și în depășireac animismului primar, a sincretismului simplist cu ajutorul inteligenței.
Imaginația , dezv oltată în contextul lărgirii cunoașterii și în strânsă legătură cu
aspectele magice, sincretice și preconceptuale ale gândirii, se manifestă în moduri diverse
în atitudinile, comportamentele și activitatea copilului. Începând de la bățul încălecat și
îndem nat ca un căluț (aspect simbolic al gândirii, dar și combinatorică specifică
imaginației) și până la crearea unor jocuri sau a unor îmbinări originale a obiectelor în joc,
la replici sau soluții de rezolvare a unor probleme privind interdicțiile adultului, aspectele
predominante sunt cele imaginative. Chiar conduitele de alterare a adevărului (minciuna
începând de la 6 -7 ani), deși din punct de vedere moral nu sunt acceptate, ele constituie
soluții găsite de copil pentru a rezolva unele situații conflictu ale, soluții purtătoare de
procesualitate imaginativă. Desigur ele trebuie controlate și limitate prin intervenția
adultului pentru a nu degenera în conduite deviante cu răsunet în dezvoltarea ulterioară a
copilului.

1.4.3. Pe plan reglatoriu

Atenția este importantă în desfășurarea oricărei activități, focalizând și centrând
energia psihicului. În preșcolaritate, în contextul întregii activități psihice, se dezvoltă
formele atenției voluntare și o serie de calități ale acesteia , cum sunt: volumul, stabil itatea,
concentrarea și altele.
Atenția voluntară este alimentată de dorințele și intențiile copilului de a finaliza
activitatea. Concentrarea atenției crește de la 5 -7 minute la preșcolarul mic, la 12 -14
minute la preșcolarul mijlociu și la 20 -25 minute la cel mare în situații obișnuite, chiar și la
45-50 minute în joc, în audiția sau vizionarea de filme, teatru de copii etc. Evident,
capacitatea de concentrare în timpul acestor consumuri culturale este strict proporțională
cu interesul copilului pentru a ceste activități.
Afectivitatea parcurge și ea un traseu interesant pe linia dezvoltării în perioada
preșcolară. Plasarea copilului în grădiniță diversifică registrul trăirilor afective, atât pe
orizontală, cât și pe verticală. Astfel, educatoarea devine un nou destinatar pentru

18 plasamentele sale afective. Unele stări afective, ca și o parte din tre expresiile acestora, se
dezvoltă și pe bază de imitație, când copilul adoptă trăirile celorlalți, în special ale mamei.
Se pot prelua și modele ale stărilor a fective trăite de unele personaje din povești, desene
animate, emisiuni TV etc.
Fascinația față de adult este și mai expresivă în fenomenul identificării și formării
conștiinței morale, care, în perioada preșcolară se face pe baza asemănărilor fizice și
psihice între copil și modelul parental. Frații și surorile mai mari pot constitui modele
pentru copil, după vârsta de 5 ani căutând modele în afara căminului, inclusiv în basme,
cărți, filme. Identificarea constituie un factor important în evoluția persona lității copilului.
Ca aspect general, afectivitatea preșcolarului, mai ales la începutul etapei, se
distinge prin caracterul ei exploziv, instabil,. Apoi, stridențele se mai estompează, stările
afective devin mai profunde și mai nuanțate.
Dacă la 3 ani a pare sentimentul de vinovăție și la 4 ani cele de pudoare și mândrie,
la 5 ani (U. Șchiopu, 1967) apare „sindromul bomboanei amare” (starea afectivă ce apare
când copilul primește o recompensă nemeritată), la 6 ani începe să trăiască unele stări
complexe l egate de rolul și prestigiul lui. În jurul vârstei de 4 -5 ani, poate simula cu succes
unele stări afective de o anumită factură (supărare, tristețe, exuberanță) pentru a obține de
la adult ceea ce dorește.
Toate aceste aspecte apar și se dezvoltă în relaț iile copilului cu părinții și adulții, în
general, concretizându -se în formele conștiinței morale și a imaginii de sine.
Voința se dezvoltă în contextul evoluției celorlalte paliere și procese psihice și
tinde să devină factor important în reglarea compor tamentului. Dezvoltarea gândirii și a
unei minime capacități de a alege, de a c ategorisi, dezvoltarea capacității de învățare și de
conservare a informației și mai ales, dezvoltarea limbajului (inclusiv cu funcția lui
reglatoare) determină apariția și dez voltarea proceselor voluntare, mai întâi sub aspect
frenatoriu și apoi în sens propulsiv. Aspectul frenatoriu, important mai ales în reglajul
comportamentului, se structurează și operționalizează încet, progresiv, sub presiunea
impertivelor adultului: „să fii cuminte!”; „nu este voie!”, etc.
Aceste imperative, exersate în contextul comportam entului cotidian devin încet,
încet ordine interne ale copilului: „a spus mama să fiu cuminte, a spus tata să nu fac
prostii” etc. Numai în acest fel pot fi inhibate și în final interzise conduitele sancționate
social, numai astfel pot fi luate sub control aspectele motivaționale hedoniste și de
afectivitate debordantă specifice copilului în această perioadă.

19 Activitatea ludică se instituie ca o bună ucenicie a voinței. Astfel, apar o serie de
trăsături pozitive: stăpânirea de sine, ierarhizarea motivelor acțiunii. Preșcolarul va fi
capabil să îndeplinească și activități care nu îi plac sau îi plac mai puțin, dacă poate
procura o bucurie celor dragi sau își pregătește, astfel, terenul pentru o activitate plăcută.
Părinții pot contribui la exersarea voinței sale, atribuindu -i o serie de sarcini
permanente: ștersul prafului, așezatul tacâmurilo r la masă, udatul florilor etc. . Carențele
volitive pot prefața debutul unor m aladii, dar evocă, de cele mai multe ori, deficiențe
educative (răsfăț, neglijență, inconstanță etc.).

1.5. Personalitatea

La vârsta preșcolară se pun bazele personalității copilului, așa cum arată G.W.
Allport (1981), începe să dobândească caracteris tici de „proprium”, adică de unicitate.
Astfel, pe fondul unui anumit tip temperament al, care are o importantă filiație ereditară,
se schițează primele trăsături caracteriale pozitive, generate de joc sau de alte activități
colective: inițiativă, independe nță, hotărâre, stăpânire de sine, hărnicie, perseverență etc.
Copiii au nevoie nu numai de țeluri imediate, ci și de evaluări prompte și frecvente
din partea adultului. De asemenea, este recomandabil să li se ofere cât mai multe ocazii să
guste din bucuria succesului, pentru a face față inevitabillelor nereușite. Pentru aceasta,
părinții și educatoarea vor trebui să practice uzual stilul sarcinilor eșalonate, stil care oferă
copiilor șansa de a -și finaliza activitățile începute.
Formarea caracterului la preșcolar are o motivație practică și presupune, mai ales,
adeziune afectivă la normele morale. El este capabil să interiorizeze unele reguli postulate
de familie sau grădiniță. Așa cum remarcă Piaget, „morala micii copilării are un caracter
heteronom”, deoa rece sub acest aspect, individul se lasă pilotat de rigorile impuse de
părinți sau alte persoane respectate.
Educatoarea are un rol crucial în dezvoltarea conștiinței morale, în conștientizarea
regulilor și a normelor colective de conduită.
În cea de -a dou a copilărie apar și primele aptitudini speciale. Cele care se
manifestă inițial sunt din domeniul muzical, dar și în literatură, pictură, în știință și tehnică.
Până la sfârșitul vârstei se perfecționează componenta senzorială a aptitudinilor.
Aria opționa lă cuprinde o paletă amplă de manifestări: muzică, arte plastice, coregrafie,
teatru, tehnică etc., deoarece apare o autentică nevoie de exprimare creativă.

20 Obținerea unor performanțe superioare, înregistrarea unor progrese statornice, dar
și precocitatea , constituie indicatori prețioși în identificarea corectă a aptitudinilor speciale.
Îată cum, prin antrenarea copilului în activități adecvate, se poate interveni la timp pentru
valorificarea complexă și timpurie a acestei neprețuite comori.
Producțiile p reșcolarului, mai ales desenul, se pot constitui și ca importante probe
proiective, care radiografiază profund și nuanțat, atât personalitatea copilului, cât și
climatul în care trăiește.

1.6. Jocul – activitate fundamentală

Jocul, ca activitate funda mentală la vârsta preșcolară, se realizează și în afara unui
scop clar, ca plăcere gratuită, cum spune J. Chateau. Cu timpul, jocul capătă cont ur și
devine tot mai organizat, mai ales având în vedere plasarea copilului în grădiniță. Jocul
constituie nu num ai un excelent mod de a exersa toate dimensiunile sale de personalitate,
ci și o oglindă fidelă pentru lumea în care trăiește coplilul.
La această vârstă, se poate identifica registrul cel mai diversificat de jocuri din
întreaga copilărie. Jocul este un p roces necesar, care, fără să fie opus muncii, oferă un
resort evolutiv prețios, structurându -se în funcție de mediu și modelându -se după contextul
și materialele pe care le uzitează.
Principalele tipuri de activități ludice, prezente în această etapă ontog enetică sunt:
– jocul cu reguli , care în opinia lui J. Henriot se definește prin câteva trăsături: „e o
instituție, implică o cooperare, suscită o obligație”. Acest tip de joc este sugestiv ilustrat de
„Jocul de -ascunselea”, care , după opinia specialiștilor , implică o evoluție în ceea ce
privește asimilarea regulilor aferente, de la preșcolarul mic la cel mare.
– jocul cu subiect este uzual în universul preșcolarului; poate fi subordonat jocului
simbolic, ce apare încă de la vârsta antepreșcolară. Specific ace stui tip de joc este dorința
copilului de a nu imita pur și simplu un model anumit, ceea ce sugerează o bună
funcționare a reprezentării. Exemple de jocuri cu subiect: „De -a familia”, „De -a medicul”,
„De-a vânzătorul”, „De -a constructorul” etc.
– jocul de mi șcare este și el foarte frecvent în activitatea copilului preșcolar, ca și
jocul de mișcare cu reguli (Șotronul). Cu preșcolarul mare se inițiază, în cadrul organizat al
grădiniței, jocuri didactice de mișcare, care contribuie la dezvoltarea abilităților m otrice, la
disciplinarea comportamentului, precum și la creșterea rezistenței copilului;

21 – jocul de construcții, la 5 ani copilului îi plac mult cuburile, iar la 6 ani construiește
castele, tunele etc. din pământ și apă;
– jocul de creație, se organizează spon tan, după un eveniment marcant și
impresionant. Apare și jocul dramatic („De -a teatrul”), în care va întruchipa diverse
personaje. Fetițele răscolesc dulapurile pentru recuzită, iar băieții se inspiră din filme TV,
imitând personaje ca indieni, cowboy, pir ați etc.
La 4 ani, copilul simte nevoia unui partener de joc, nevoie care se acutizează la 5
ani, atracția sa fiind dirijată fie către un copil mai mare ca vârstă, fie către unul mai mic,
caz în care el devine coordonatorul jocului. Dacă partenerul lipseș te, el creează unul
imaginar, ceea ce sugerează apariția jocului de alternanță.
Către vârsta de 5 ani, conduitele implicate în joc sunt tot mai diversificate, numărul
jucăriilor utilizate scad, dar cresc sunstitutele lor imaginare. În a doua copilărie, s e produce
o socializare a subeictelor de joc, dar și a rolurilor.
Jocurile au numeroase funcții: de relaxare, de adaptare la ambianță, de umanizare, de
educație socială și morală, cumulând numeroase virtuți terapeutice, ancorându -l pe copil în
realitate.
Jocurile efectuate cu pasiune constituie un izvor de bucurie pentru copil și o
debordare a personalității. Dar există pentru preșcolar și alte activități ce au mai mult sau
mai puțin o componentă ludică în care personalitatea copilului strălucește prin co ntribuții
remarcabile, de multe ori. Astfel, se dezvoltă trebuința de expresie creativă, în întreținerea
căreia, un rol important îl are mass -media.
De multe ori, la preșcolar se defășoară sub formă de joc, pictura, desenul,
modelajul, colajul, care încep să intereseze și să emoționeze pe copil în mod deosebit după
vârsta de 4 ani. Momentele de creație ale copilului pun în evidență nivelul dezvoltării
activității psihice, în general, și al imaginației , limbajului și stărilor afective, în special.
Apreciere a artei este o altă latură a activității creatoare care se dezvoltă în perioada
preșcolară.
Așadar, copilul preșcolar trăiește noi experiențe în relațiile cu cei din jur la care el
trebuie să se adapteze și să acționeze nu numai în funcție de dorințele sa le, ci să țină seama
și de cerințele celorlalți. Aceste conduite de interrelaționare au semnificația socializării
copilului și a valorificării potențialului său din planul personalității ce se află într -o
continuă dezvoltare și expansiune. Socializarea est e mai avansată atunci când identificarea
și imaginea de sine este corectă, când este realizată prin raportarea la alții și când în relație
cu aceștia se motivează pentru activitățile desfășurate și pentru o comunicare eficientă.

22 Pe fondul acesteia, o seri e de trăsături de personalitate se formează, în timp ce altele
se dezvoltă și se regăsesc în comportamentele copilului. Sensibilitatea, inițiativa, egoismul,
încăpățânarea, aroganța, altruismul , neglijența, spiritul de întrajutorare etc. conturează
forme s pecifice de comportament, îi diferențiază pe copii și proiectează o tipologie a
personalității care se poate regăsi, în proporții diferite, și în vârstele ulterioare.

1.7. Formarea deprinderilor și obșnuințelor igienico -sanitare –
elemente de bază ale un ui stil de viață sănătos

Un rol fundamental în educarea și păstrarea sănătății îl au deprinderile igienice.
Deprinderile – „componente automatizate ale activității”, se elaborează mai repede
la vârsta preșcolară. Încă din primii ani, omul își automatizeaz ă o serie de reacții, conduite,
gesturi care, repetate, exersate sistematic în aceleași situații, dar și în situații diferite, devin
deprinderi și, mai apoi, obișnuințe.
Se știe că deprinderea nu este innascută, ci întotdeauna dobândită, fiind rezultatul
unui proces complx, care se realizează în timp, în următoarele etape fundamentale:
1. etapa familiarizării cu acțiunea sau cu conținutul deprinderii , în care se realizeză
instrucția verbală asupra scopului, a condițiilor și a mijloacelor de realizare a acț iunii, dar
și demonstrarea model de către adult, respectiv educatoare, care permitre perceperea
componentelor acțiunii.
În această etapă, copilul își formează reprezentarea completă a acțiunii. El poate
realiza o primă încercare sub îndrumarea și controlu l adultului.
2. etapa învățării analitice , când deprinderile complexe se fragmentează în unități
mai mici și se învață pe rând.
3. etapa organizării și sistematizării , în care asistăm la o execuție bună a
componentelor acțiunii într -un tot unitar.
4. etapa sin tetizării și automatizării , în care elementele acțiunii sunt integrate pe
deplin, iar acțiunea se desfășoară cu fluență, într -un timp mai scurt. Controlul conștient se
face numai în ansamblu, iar solicitarea atenției scade treptat.
5. etapa perfecționării d eprinderii , când acțiunea este executată corect cu viteză și
precizie.
Formarea deprinderilor necesită realizarea unor exerciții. Exemplificând,
deprinderea spălatului pe mâini presupune:

23 – informarea copiilor asupra scopului și importanței spălării pe mâin i și asupra
mijloacelor de realizare a activității (apă, săpun);
– demonstrația model a educatoarei a complexului de acțiuni sau mișcări: deschiderea
robinetului, luarea săpunului, săpunirea mâinilor, frecarea mâinilor, clătirea
acestora, închiderea robinetu lui;
– realizarea de către copii a unei prime încercări de executare a acțiunii;
– executarea fiecărei mișcări, ca o acțiune de sine stătătoare;
– executarea acțiunii greoi, imprecis, cu mișcări inutile, ineficiente (copilul deschide
robinetul cu greutate, îi al unecă săpunul, așază savoniera, ia săpunul, nu se
săpunește suficient, nu freacă și nu se clătește bine, se udă pe hăinuțe);
– executarea cu precizie a acțiunii prin coordonarea mișcărilor, adică se spală pe
mâini corect, săpunul nu îi mai alunecă cu atâta u șurință, își freacă mâinile, se
clătește bine, leagă misșcările între ele);
– se spală pe mâini corect, cu rapiditate.
Deprinderea de a se spăla pe mâini se formează încă de la grupa mică, însă se reia,
se îmbogățește și se perfecționează la grupa mijlocie ș i mare. De fapt, la anumite
deprinderi (deprinderea de a se spăla pe mâini, de a se spăla pe dinți, de a se pieptăna) li se
pun bazele din familie, de la 2 ani. Însă de cele mai multe ori, acestea sunt învățate greșit,
iar în grădiniță copilul întâmpină di ficultăți, în sensul că și le formează corect mai greu
decât ceilalți copii. În această situație, intervine tactul pedagogic al cadrului didactic și
buna colaborare cu familia, care trebuie atenționată asupra necesității urmăririi copilului
pentru respecta rea regulilor de igienă.
După ce și -a format deprinderea de a se spăla pe mâini, copilul trebuie obișnuit să o
aplice înainte de a se așeza la masă, după terminarea mesei, după fiecare utilizare a
toaletei, după atingerea animalelor, după ce și -a petrecut timpul în afara casei (la joacă, în
grădină).
La vârsta preșcolară se formează și alte deprinderi, precum:
– deprinderea de a spăla dinții;
– deprinderea de a se pieptăna;
– deprinderea de a se spăla pe față;
– deprinderea de a utiliza corect prosopul și de a -l așeza la locul său;
– deprinderea de a folosi corect tacâmurile;
– deprinderea de a se încălța și descălța;
– deprinderea de a se îmbrăca și dezbrăca;

24 – deprinderea de a executa corect exercițiile fizice și jocurile de mișcare;
– deprinderea de a spăla fructele și legumele înainte de a le consuma etc.
Deprinderile repetate zilnic se transformă în obișnuințe, care nu se mai execută sub
îndemnul unui factor extern. De exemplu, când deprinderea de a se spăla pe mâini a
devenit o obișnuință, copilul nu mai așteaptă in dicațiile adultului, ci execută acțiunea din
proprie inițiativă. E indicat să se suscite interesul copiilor pentru respectarea regulilor de
igienă prin motivarea acestora, prin explicarea regulilor.
Elaborarea deprinderilor igienice contribuie la dezvolta rea armonioasă a copilului
prin formarea unui comportament igienic.

25 BIBLIOGRAFIE

1. Golu, P., Zlate, M., Verza, E. (1994) . Psihologia copilului . București: Editura Didactică
și Pedagogică.
2. Munteanu, A. (2003) . Psihologia copilul ui și a adolescentului . Ediție revizuită și
adăugită. Timișoara: Editura „Augusta”.
3. Nicola, I. (1996). Tratat de pedagogie școlară . București: Editura Didactică și
Pedagogică.
4. Piaget, J. (1972). Psihologie și Pedagogie . București: Editura Didactică și
Pedagogic ă.
5. Popescu -Neveanu, P. (1978). Dicționar de psihologie . București: Editura Albatros.
6. Șchiopu, U. (1992). Dezvoltarea psihică a copilului preșcolar în „Cunoașterea
copilului preșcolar ”. Colecția „Cathedra” a Re vistei de pedagogie. București.
7. Șchiopu, V., Verza, E. (1997). Psihologia vârstelo r. București: Editura Didactică și
Pedagogică.
8. Verza, E., Verza, F.E. (2000). Psihologia vârstelor . București: Editura Pro
Humanitate.

26 CAPITOLUL II. BAZELE CONCEPTUAL – TEORETICE ALE
EDUCAȚIEI PENT RU SĂNĂTATE

2.1. Educația pentru sănătate între realitate și necesitate

Educația și sănătatea sunt două resurse de bază ale societății. Pentru o mai bună
înțelegere a activității de educație pentru sănătate, se impune analiza separată a acestor
noțiuni: educație și sănătate.
Educația este definită de I. Nicola ca fiind „o activitate socială complexă,
care se realizează printr -un lanț nesfârșit de acțiuni exercitate în mod conștient, sistematic
și organizat; în fiecare moment, un subiect, individual sau c olectiv, acționează asupra unui
obiect, individual sau colectiv, în vederea transformării acestuia din urmă într -o
personalitate activă și creatoare, corespunzătoare atât condițiilor istorico -sociale prezente și
de perspectivă, cât și potențialul ui său bio psihic individual”. Educația este o activitate
specific umană, al cărei scop este formarea și dezvoltarea personalității copilului în direcția
dezvoltării potențialului nativ, cât și în direcția integrării socio -profesionale.
Sănătatea, cea de -a doua noți une se definește în mod curent ca fiind „starea unui
organism la care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat”.
Organ izația Mondială a Sănătății a propus în 1946 următoarea definiție: „ Sănătatea
este o stare deplin favorabilă atât fizic, cât și social și nu doar absența bolilor sau
infirmităților”. La o analiză mai atentă, privită în viziune interdisciplinară la confluența
dintre medicină, științele educației și psihologie, sănătatea prezintă câteva dimensiuni
esențiale:
a) bunăstarea fizică – presupune o creștere și dezvoltare somatic armonioasă,
integritatea și buna funcționare a organisme lor și sistemelor vitale, o bună activitate
motorie;
b) bunăstare mintală – dezvoltarea intelectuală, aptitudine de a stabili relații
armonioase cu me diul înconjurător, reacții emoționale adecvate;
c) bunăstare socială – condiții optimale ale mediului de trai și activitate,
alimentație echilibrată ș.a.;
d) bunăstare spirituală – prezența unui scop, a unui ideal necesar de realizat în
timpul vieții.

27 Pornind de la înțelegerea temeinică a comportamentelor pro -sănătate, a factorilor ce
influențează sănătatea, a sănătății ca stil și mod de viață, specialiștii au delimitat domeniul
psihologiei sănătății și dezideratul noilor educații – educația pentru sănătate, car e este
axată pe cultura prevenției situațiilor de risc și a îmbolnăvirii omului.
Educația pentru sănătate permite învățarea comportamentelor sanogene și
integrarea lor în rutinele comportamentale.
În sens larg , educația pentru sănătate este reprezentată d e toate experiențele de
învățare care conduc la îmbunătățirea și menținerea stării de sănătate.
În sens restrâns , educația pentru sănătate implică dezvoltarea abilităților cognitive,
sociale și emoționale cu rol protector asupra sănătății și dezvoltarea un ui stil de viață
sănătos prin consolidarea comportamentelor sănătoase și reducerea comportamentelor cu
risc.
Ca disciplină științifică recentă și de sine stătătoare, educația pentru sănătate s -a
constituit dintr -o îmbinare creatoare a științelor medicale, sociale, educaționale.
Pentru prof. Ioan Neacșu, educația pentru sănătate are următoarele semnificații:
– abordează ființa ca întreg, ca unitate, ca armonie, a aspectelor fizice, mentale,
sociale, emoționale și spirituale;
– este un proces care se desfăș oară de-a lungul întregii vieți, ajutându -i pe oameni să
se adapteze la solicitările mediului;
– se ocupă atât de oamenii sănătoși, cât și de cei bolnavi;
– se focalizează deopotrivă asupra subiecților ca entități unice, dar și asupra
familiilor, grupurilor și înt regii comunități;
– presupune instruire, învățare și evaluare;
– are finalități prioritare (cunoașterea relevantă, orientată spre formarea unei culturi
sanitare temeinice, progresiv adâncite și stăpânite; schimbări pozitive în comportamente,
atitudini, valori, stil de viață, la nivel individual, grupal și comunitar);
– implică drepturi și responsabilități privind respectul pentru mediul apropiat, al
legislației naționale și al celei internaționale.
Educația pentru sănătate are trei laturi :
– cognitivă , care constă în comunicarea și însușirea de noi cunoștințe necesare
apărării și menținerii sănătății;
– motivațională , care asigură convingerea populației de necesitatea prevenirii și
combaterii bolilor și a dezvoltării armonioase a organismului, prin respectarea
regulil or de sanogeneză;

28 – comportamental -volițională , care constă în însușirea deprinderilor și obișnuințelor
sanogenice, cu aplicarea lor în practica cotidiană.
În continuare este de subliniat importanța celor trei principii de bază ale
educației pentru sănătate .
Primul este cel al priorității : cu cât intervenția în „ cariera sănătății” este mai
timpurie, cu atât educația pentru sănătate va fi mai eficace.
Potrivit celui de -al doilea principiu, al specificității și autorității , opinia celor cu
autoritate legi timă este mai credibilă, mai cu seamă dacă aceștia constituie un exemplu
elocvent de comportament sanogenic.
Al treilea principiu se referă la integrarea educației pentru sănătate în obiectivele
politicii social -sanitare a statul ui; educația pentru sănăt ate trebuie să fie strâns legată de
condițiile concrete ale societății și să fie compatibilă cu statutul social -economic și cultural
al acesteia, precum și cu progresele înregistrate în domeniul științelor medicale.
Cerințele educației pentru sănătate sunt: larga accesibilitate; orientarea (spre
prevenție) profilactică; participarea activă a populației la apărarea propriei sănătăți;
caracter optimist; să fie convingătoare; exprimare accesibilă; carcater științific; tematică
adecvată.
De asemenea, sunt e vidențiate gradele educației pentru sănătate :
Educația pentru sănătate de gradul zero care reprezintă o parte
componentă a formării profesionale, asigurând cadrelor din profesiile nemedicale, cu rol
determinant în dezvoltarea economică/socială, și cadrel or de răspundere în organizarea și
conducerea vieții sociale o mai mare competență în anumite probeme de sănătate.
Educația pentru sănătate de gradul I cuprinde noțiunile teoretice și
aspectele practice care trebuie integrate în pregătirea profesional ă a cadrelor ocupând
funcții cu caracter predominat educativ, pentru ca, prin activitatea lor profesională, să
contribuie la includerea efectivă a educației pentru sănătate în formele de instruire și
educație de la nivelul tuturor treptelor sistemului instr uctiv -educativ.
Educația pentru sănătate de gradul II înglobează ansamblul teoretic și
practic al măsurilor educaționale destinate întregii populații. În acest caz, scopul este
obținerea unei cooperări eficiente în aplicarea politicii sanitare, cooperare întemeiată pe
receptivitate și comportament adecvat promovării sănătății.
Educația pentru sănătate este o problemă socială, economică și politică, iar pentru o
corectă transpunere a ei în practică contribuie societatea, famil ia, instituțiile școlare,
biserica. De aceea, este necesară o bună relaționare între aceste instituții.

29 Perioada copilăriei este extrem de importantă. În cadrul ei începe să se contureze
dezvoltarea personalității. Mecanismele de reglare, autoreglare și capacitatea de reacție
sunt în că în curs de formare. Pe acest fond, numeroși factori care acționează în familie, în
școală, în societate, în natură și care par inofensivi la prima vedere, pot agresiona
organismul în formare. Copiii trebuie ajutați să -și dezvolte capacitatea de adaptare rapidă
și activă la mediu, să -și formeze o manieră rațională, igienică de activitate, de odihnă, de
folosire a timpului liber. Copiii trebuie să fie învățați treptat să cunoască, la nivelul lor de
înțelegere, care este valoarea regimului de viață ordonat, care este importanța unor
deprinderi igienice, alimentare, comportamentale, bine constituite, care sunt avantajele
ritmului și alternanțelor în activitatea de învățare, care sunt efectele nocive și consecințele
vieții dezordonate. Copilul trebuie ferit de epuizare. Este necesar să i se ofere condiții de
odihnă și momente de recreere și joc.
Viața omului, întregul proces de formare a lui , se defășoară în mediul
înconjurător. Devine evidentă necesitatea ca, alături de organism, specialistul să cunoască
și împrejurările în care are loc procesul de dezvoltare a copilului. Numai decelând factorii
care au vreun efect dăunător asupra organismului și stabilind împrejurările în care aceștia
se manifestă în mod negativ el va putea decide asupra măsurilor de înlătur are a lor.
Totodată, cunoscând condițiile care exercită o influență favorabilă asupra organismului,
urmează ca ele să fie promovate pentru întărirea sănătății. Deci, în colectivele de copii, pe
lângă criteriile sau indicatorii în baza cărora se apreciază s tarea lor de sănătate, trebuie
studiate și acele componente ale mediului care pot avea r epercursiuni asupra sănătății
(regimul alimentar, regimul zilei, orarul lecțiilor, activitatea și odihna, condițiile mediului
fizic, etc.)
În societatea contemporană, unde părinții sunt foarte ocupați cu serviciul,
există o explozie de produse care ademenesc organele de simț (fie vizuale, fie gustative),
iar copilul este lăsat să -și aleagă și să se hrănească fără să cunoască consecințele
consumului de produse.
Majorit atea alimentelor conțin substanțe cu E -uri, de care medicii ne
avertizează, dar alegerea este a noastră în consumarea produselor care nu dăunează
dezvoltării sănătoase.
Deși nu toate bolile pot fi prevenite, adoptarea unui stil de viață sănătos
reduce si mțitor riscul apariției unor maladii grave. Mai mult decât atât, un mod de viață
sănătos îmbunătățește calitatea vieții și îi crește durata.

30 Pentru a putea răspunde acestor cerințe trebuie luate în vedere unele particularități
biologice și sociale caracte ristice pentru populație.
O primă particularitate constă în faptul că, în acestă etapă organismul fiind în plină
dezvoltare, receptivitatea lui față de influențele mediului înconjurător este mai mare decât
în alte perioade ale vieții. De aceea, obiectivul educației pentru sănătate constă în
prevenirea dezechilibrului dintre organism și mediul corespunzător și în prescrierea
măsurilor care să asigure creșterea capacității de adaptare și de rezistență a organsmului
față de nocivitățile mediului.
A doua part icularitate este dată de specificul activității concretizate în diferite
forme ale procesului educațional. Această activitate trebuie să fie adaptată gradului de
dezvoltare morfofuncțională a organismului.
A treia particularitate a vârstei copilului const ă în trecerea de la viața din cercul
restrâns al familiei la viața în colectivități (instituții preșcolare, școală etc.).
Cunoașterea acestor particularități, necesare în vederea luării de măsuri eficace
pentru prevenirea aspectelor negative și promovarea celor pozitive, constituie preocuparea
de seamă a sectorului de igienă școlară.
Dacă mai amintim că de sănătatea copilului de azi depinde sănătatea adultului de
mâine, vom îmțelege pe deplin necesitatea apărării și întăririi sănătății copiilor.
Necesita tea colaborării dintre medic, pedagog și psiholog, atât de frecvent enunțată,
ar putea să apară neîntemeiată sau cel puțin forțată, având în vedere că natura activității lor
diferă. Totuși, acțiunea lor comună, care s -a dovedit utilă în trecut, se impune ș i pe viitor
prin faptul că vizează același colectiv: asigurarea unei dezvoltări armonioa se somato –
psihice a copilului, or ientarea lui spre o profesie atractivă în concordanță cu capacitățile
sale fizice și mintale, profesie în care, mai târzi u, el să poată lucra cu randamen t maxim și
care să -i asigure o deplină satisfacție morală și materială.
Concluzionând, educarea copiilor, ca mijloc de dezvoltare a cunoștințelor și de
modificare a comportamentului într -un stil de viață nou, favorabil sănătății, trebuie să
devină unul din scopurile principale ale instituțiilor de învățământ.
Pentru o societate cu adulți care să manifeste un comportament igienic în vederea
rezolvării unor probleme sociale de sănătate, educația pentru sănătate devine o activitate
necesară , ce trebuie să înceapă de la cea mai fragedă vârstă.

31 2.2. Educația pentru sănătate și promovarea sănătății în România
– o perspectivă istorică

Evoluția de la educația pentru sănătate la promovarea sănătății a avut un parcurs
lung, de secole chiar, strâns legat de realitățile istorice dar și de evoluția și dezvoltarea
științelor medicale . Educația pentru sănătate și promovarea sănătății sunt percepute ca
fiind similare, însă acestea reprezintă noțiuni distincte. Educația pentru sănătate reprezintă
furnizarea de cunoștințe către indivizi, către grupuri de indivizi, astfel încât aceștia să –și
poată modifica, în mod voluntar anumite comportamente, de obicei la risc.
Promovarea sănătății este un concept definit prima dată în anul 1986 de către
Organiza ția Mondială a Sănătății, ca f iind procesul care permite oamen ilor să e xercite
control asupra determinan ților sănătății și să -și îmbunătățească astfel starea de sănătate.
Promovarea sănătății implică acțiuni politice și de mediu, sub formă de politici de s ănătate
sau acțiuni concertate.
La începutul secolului al XIX -lea, populația țării era afectată de boli datorate
condițiilor de viață insalubre, hranei insufciente, a surselor de apă necorespunzătoare.
Lipsa de cunoștințe despre boli dar și reticența în a plicarea de măsuri de protecție au
determinat medicii din acea perioadă să întreprindă diferite acțiuni de educație sanitară.
Principala metodă a constat în publicarea de materiale educative pe diverse teme.
Dintre lucrările cu rol de educație sanitară re ținem câteva mai importante atât în Ardeal,
cât și în Principatele Române. În Transilvania, prin grija adminstrației militare, se publică o
serie de broșuri informative cum ar fi „Învățătura pe scurt a vindeca bolile sfrântului”
(Sibiu, 1803).
În anul 1803 , Vasile Aron (1770 -1822) scrie prima carte cu mesaje anti alcool în
versuri „Vorbire în versuri de glume între Leonat bețivul din Longobarda și între Dorofata
muierea sa”.
În anul 1824, doctorul Ștefan V. Episcupescu (1777 -1850) publică la București
cărticica „Mijloace și leacuri de ocrotire a ciumei”, el fiind considerat primul medic autor
de materiale sanitare educative din Țara Românească. În anul 1827, doctorul N. Kiriacopul
publică „Douasprezece învățături pentru femeile cele îngreunate pentru ceasul nașterii și
pentru lehuzie”. În anul 1843 -1845, M. Kogălniceanu publică „Almanahul de învățătură și
de petrecere” care cuprinde articole de igienă inserate pe paginile unui calendar.

32 Între anii 1891 -1897 apare bilunar revista „Apărătorul sănătății” sub r edacția lui N.
Manolescu (1850 -1910). În paginile revistei întâlnim explicații în legătură cu fiziologia
anumitor organe, descrieri ale diferiților agenți patogeni și a modului de acțiune, descrieri
ale bolilor, măsuri de igienă, plante curative, legislați e sanitară. Revista se distribuia pe
bază de abonamente, în paginile acesteia fiind citați un număr de 4.000 de abonați. Dintre
revistele în paginile cărora s -au publicat materiale de educație sanitară amintim „Albina
Moldovei”, „Foaia Societății Medicilo r Naturaliști din Moldova” (1851), „Învățătorul
satului” (1843).
Alte metode de educație sanitară erau conferin țele publice. Distingem prestig ioasa
activitate în acest sens a dr. Carol Davila și dr. Victor Babeș.
Orientarea sistematică spre profilaxie apa re odată cu legile sanitare moderne,
ocazie cu care se creează structuri administrative și de suport pentru controlul bolilor
transmisibile.
Înțelegerea necesității educației pentru sănătate se regăsește și în mediul politic al
vremii. Astfel, în expunere a de motive pentru sprijinirea legii Cantacuzino din 1910,
ministru l de interne I. C. Brătianu sub liniază importanța serviciilor preventive preluând un
citat din filozoful Spencer care susținea importanța rolului de educator sanitar al medicului,
spunând c ă „medicul viitorului va fi dascălul națiunii”. Adoptarea acestei legi a adus atât
implementarea de măsuri de igienă publică, cât și recunoașterea rolului de educator sanitar
al medicului de circumscripție.
Legea din 1930 prevede înființarea instit utelor de științe aplicate, foruri științifice și
metodologice pentru ocrotirea sănătății. Rolul lor era de a efectua cercetări științifice și
anchete privind starea de sănătate a populației, de a propune măsuri de ocrotire a sănătății,
dar și de a coordona aplic area acestora în teritoriu. Ele erau responsabile și de organizarea
cursurilor de perfecționare în domeniul prevenției. Aceste institute sunt: Institutul de seruri
și vaccinuri Dr. Ion Cantacuzino (înființat la 16 iulie 1921), Institutele de Igienă și Sănă tate
Publică (cel din București este înființat la 26 februarie 1927).
În anul 1948 este creat în cadrul Ministerului Sănătății un serviciu de documentare,
presă și propagandă. Acest serviciu a organizat conferințe regionale de educație sanitară la
care au luat parte cercetătorii din Institutele de I gienă, membrii ai Crucii Roșii, șefi de
instituții sanitare. Cu acest prilej s -a decis înființarea Comisiei centrale de educație
sanitare, precum și a Comisiilor regionale și raionale, formarea de colective știin țifice în
cadrul secțiilor sanitare ale Sfaturilor Populare. Scopul acestui demers era prefecționarea
instruirii sanitare de masă. Organul tehnic pentru desfășurarea acestor activități devine

33 Sanepidul (Decretul 37/1951) prin care Serviciul educației sanit are și a presei din cadrul
ministerului își exercita activitatea în teritoriu. O încercare de apropiere a propagandei
igienico -sanitare de populație a fost înființarea Caselor de cultură sanitară (1952). Acestea
au înlo cuit temporar activitatea secțiilor d e educație sanitară de la nivelul Sanepid -ului,
însă au fost desf iințate în perioada 1955 -1958. S ecțiile de educație sanitară fiind lipsite de
susținerea metodologică și financiară, activitatea de educație sanitară este preluată de
Crucea Roșie, în perioad a 1958 -1965, aceasta având o Direcție medico -socială și de
tineret, cu medici angajați și pregătiți pentru activități educațive sanitare.
În anul 1966 a fost lansat primul plan unic de educație sanitară cu scopul afirmat de
îmbunătățire a stării de sănăta te a populației și de creștere a calității vieții. Au fost inițiate
multiple acțiuni de educație sanitară: filme educativ -sanitare, broșuri, emisiuni televizate.
După 1989, promovarea sănătății a rămas în continuare responsabilitatea
Ministerului Sănătății prin compartimentele de promovare a sănătății din cadrul Direcțiilor
de Sănătate Publică Județene.
Se observă că în această perioadă, până în 1990, promovarea sănătății și educația
pentru sănătate erau asimilate cu „educația sanitară”; termenul folosit î n România fiind cel
de educație sanitară, noțiune consacrată pentru transmiterea unor informații legate în
special de deprinderile igienice. Ulterior se încearcă trecerea la un concept mai cuprinzător,
și anume, educația pentru sănătate. Se poate totuși co menta că este nevoie de învigorarea
educației sanitare, mai precis a principiilor elementare de igienă în conceptul de educație
pentru sănătate. Constatăm, din problemele de sănătate care apar la noi în țară, că aceste
principii elementare de igienă person ală, ca și de igienă a colectivităților, sunt din ce în ce
mai puțin luate în considerare.

EDUCAȚIA SANITARĂ EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE
– atitudine prescpriptivă, uneori
culpabilizantă și manipulatoare – niciun comportament nu este lipsit de sens
– prioritate acordată prevenirii
îmbolnăvirilor și dobândirii unor principii
igienice – promovarea unui stil de viață sănătos
-activități punctuale, neorganizate – abordare integrată, coordonată și
progresivă

34 – prevenirea primară, secundară și terțiară –
folos ite numai ca și concepte medicalizate și
individualizate – prioritate prevenirii primare în cadrul unei
concepții globale
– individul e considerat pasiv (determinare
externă) și rațional – individul este considerat activ (autonomie)
și nerațional
– strategie directă (cunoștințe) – strategie indirectă (motivare)
( „Promovarea sănătății și educație pentru sănătate”, Școala Națională de Sănătate
Publică și Management)

În 1991, trei agenții internaționale – Comisia Europeană, Biroul Regional European
al OMS și Consiliul Europei – au lansat un proiect inovativ prin care să combine
promovarea educației și a sănătății, pentru a realiza potențialul ambelor domenii. În timp,
zeci de țări europene (printre care și România) și sute de școli și -au alăturat efortu rile prin
ceea ce azi se numește Rețeaua Europeană a Școlilor ce Promovează sănătatea (ENHPS),
cu scopul de a crea în cadrul școlilor medii ce asigură sănătatea.
În 1992 a fost creat Centrul Național de Promovare a Sănătății și Educație pentru
Sănătate, c entru metodologic pentru Compartimentele județene de educație pentru sănătate
și promovarea sănătății organizate în cadrul A utorităților Județene de Sănătate Publică.
Acest centru se regăsește începând cu anul 2006, după adoptarea legii 95, în cadrul Școli i
Naționale de Sănătate Publică și Management. Obiectivul acestui centru este de a elabora
strategii specifice sănătății publice în ceea ce privește promovarea sănătății și educația
pentru sănătate. În acest scop desfășoară activități specifice în partener iat cu Ministerul
Sănătății și cu alte organizații internaționale, programe de educație medicală și programe
de informare și educație a populației privind sănătatea.
În anul 2004 România și -a elaborat Strategia Națională de Sănătate Publică (Ordin
923/16.0 7.2004), respectând principiile formulate în documentele internaționale „Sănătatea
pentru toți în secolul 21” adoptată în 1998 de OMS. În mod tradițional și în concordanță cu
cu politicile și modelele furnizate de OMS, unitățile de învățământ au reprezenta t un mediu
important de furnizare a educației pentru sănătate. În prezent, activitatea de promovare a
sănătății în școli și grădinițe este reglementată în principal în baza Legii educației naționale
nr. 1/2011, prin Ordinul nr. 5298/2012 pentru aprobarea M etodologiei privind examinarea
stării de sănătate a preșcolarilor și a elevilor din unitățile de învățământ de stat și
particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenței medicale gratuite și pentru
promovarea unui stil de viață sănătos, cu mod ificările și completările ulterioare. Ac tul

35 normativ prevede expres tipurile de servicii de sănătate necesare a fi furnizate preșcolarilor
și elev ilor în unitățile de învățământ , precum și responsabilitățile instituțiilor publice de la
nivel județean și lo cal și atribuțiile personalului, pe categorii.
Ministerul Educației a adus mai multe argumente în favoarea programelor c e
vizează educația și sănătatea : informarea elevilor, crearea unor comportamente individuale
sănătoas e, a unor atitudini ce corespund idealului educațional românesc. S -a realizat că
școala este un loc ideal pentru difuzarea acestor cunoștințe în rândul tinerilor, nicio altă
instituție neavând abilitatea și capacitatea de a cuprinde și de a se adresa, în timp, unui
procent atât de ridicat de populație.
De fapt, educarea cetățenilor, ca mijloc de dezvoltare a cunoștințelor și schimbarea
comportamentului într -un stil de viață nou, favorabil sănătății este unul dintre scopurile
principale ale programului național de educație pentru sănătate.
În abordarea acestui domeniu, România ia în considerare legislația UE, conform
căreia „scopul promovării sănătății este de a îmbunătăți standardele generale de sănătate în
comunitate prin îmbunătățirea cunoștințelor despre factorii de risc și încurajarea populației
să adopte comportamente și stiluri de viață sănătoase ”. În consecință, după anul 2001 au
fost implemenate mai multe programe de promovare a sănătății în școală.
În timpul guvernării 2000 -2004, în decembrie 2001, a fost lansat Programul
Națion al „Educație pentru sănătate în Școala Românească”, ca urmare a nevoilor
identificate și trans mise de către cadrele didactice. Acestea au participat, alături de
organizații naționale și internaționale, la conturarea abordării Programului Național.
Scopul acestui program este introducerea „Educației pentru Sănătate ” în toate
unitățile de învățământ, ca disciplină opțională (ofertă integrală) și/sau ca ore integrate în
alte materii, cât și ca activitate extrașcolară, în vederea formării de atitudini responsa bile în
rândul elevilor față de propria sănătate cât și a celor din jur.
Obiectivele program ului național sunt următoarele:
a. promovarea sănătății și a stării de bine a elevilor ;
b.dezvoltarea personală a elevilor;
c. prevenție .
În cadrul Programului Naționa l „Educație pentru sănătate în școala românească”, au
fost stabilite următoarele teme:
– noțiuni elementare de anatomie și fiziologie;
– igiena personală;
– activitatea fizică și odihna;

36 – sănătatea mediului;
– sănătatea mintală;
– sănătatea alimentației;
– sănătatea reproducerii și a familiei;
– consumul și abuzul de substanțe toxice;
– accidente, v iolențe, abuz, valori umanitare; teme ce vor fi abordate gradual, în
concordanță cu ciclurile de dezvoltare fizică și psihică ale elevilor.
Programul se adresează în mod dire ct elevilor și cadrelor didactice și în mod
indirect, părinților, întregii comunități. Astfel se remarcă o creștere a interesului pentru
această categorie de activitate, care a fost inclusă, chiar și în procesul instructiv -educativ
din grădiniță.
În anul 2002 a fost implementat Programul Național „Laptele și cornul”, având
componentă de alimentație sănătoasă și promovare a sănătății, care se desfășoară și în
prezent.
Între anii 2010 -2013 , în 150 sate din România s -a desfășurat Programul „Pentru
sănătatea ta, pentru a nu abandona școala!” – componentă de an aliză și remediere a
problemelor de sănătate ce afectează parcursul educațional al elevilor.
În prezent, în țara noastră există un spectru larg de organizații non -guvernamentale
care se ocupă cu promova rea sănătății, desfășurând proiecte de educație pentru sănătate
prin finanțare privată sau din fonduri europene, cu impact asupra categoriilor de risc
specifice.

2.3. Educația pentru sănătate în învățământul preșcolar
2.3.1. Educația timpurie – aspecte g enerale

Reforma educațională din România ur .mărește stimularea unor demersuri
interactive menite să conducă la o mai mare eficiență a învățării și la plasarea copilului în
centrul actului educațional, ca obiect și subiect al propriei deveniri.
În învățămâ ntul actual, prin educație timpurie („early education”) se înțelege
„acțiunea multidimensională și multifactorială a modelării persoanei în intervalul cuprins
între naștere și momentul intrării în școală” (Stan, 2016, p16), adică la vârsta de 6, 7 sau 8
ani, în funcție de țară.

37 Altfel spus, educația timpurie sprijină supraviețuirea, creșterea, dezvoltarea și
învățarea copiilor, referindu -ne la sănătate, nutriție, igienă, dezvoltare cognitivă, socială,
fizică și emoțională a lor.
Cele mai importante descop eriri ale științelor naturii și ale celor socio -umane
încearcă să determine factorii care dau un start adecvat în viață ființei umane, pornind de la
premisa că, pentru orice copil, nicio perioadă nu va conta mai mult în viață ca primii ani.
Alegerile făcut e în perioada timpurie de copil și acțiunile efectuate de adulții
implicați în evoluția sa, scot în evidență impactul major și de durată asupra copilului, felul
în care acesta va reuși sau nu, să fie pregătit pentru viață. Prin modul în care ne preocupă în
educația timpurie îngrijirea și protecția copilului, evităm mortalitatea infantilă, diversele
boli ale copilăriei, cu efecte dramatice mai târziu, abuzurile, traumele emoționale, eșecurile
etc.
Conștientizând importanța educației timpurii, societatea act uală promovează o
multitudine de programe educaționale care deter mină schimbări benefice asupra întregului
sistem de învățământ, de la preșcolari la studenți.
Până la intrarea în creșă sau grădiniță copilul mic este în grija familiei sale. De
aceea, chiar și după intrarea în creșă sau grădiniță, copilul este parte constituentă a familiei,
în care își petrece în continuare cea mai mare parte a timpului. Este esențial, ca toate
instituțiile implicate în educația lui, să nu încerce să înlocuiască familia, ci s ă o sprijine, să
o îndrume în dezvoltarea acestuia.
Educația timpurie se bazează pe amplificarea strategiilor de stimulare și dezvoltare
a copilului în mediul familial, pornind de la igiena și îngrijirea sugarului, la stimularea
preșcolarului de a învăța prin descoperire, cooperare, experimentare.
Specialiștii consideră că per ioada de timp pentru educația timpurie este definită de
la concepție până la vârsta de 7 ani, perioadă când are loc cea mai rapidă dezvoltare a
creierului. Totuși, cei mai importanți sunt primii doi ani de viață, când apar cele mai
semnificative schimbări din punct de vedere intelectual, emoțional, psihologic și social.
Învățământul preșcolar se află la baza piramidei cunoașterii și dispune de un
cadru organizat, de bază materială, c adre didactice specializate, ce asigură un mediu care
garantează sănătatea și siguranța copiilor, ținând cont de caracteristicile psihologice și de
particularitățile individuale ale acestora, implicând atât familia, cât și comunitatea în
procesul de învăța re.
În preșcolaritate, educația este un proces holist, cu accent pe dezvoltarea fizică, cât
și pe cea cognitivă și socio -emoțională, constând în activități și experiențe care

38 influențează dezvoltarea copilului. Privit din perspectivă sistemică, învățământ ul preșcolar
are o structură, desfășoară un proces și generează niște produse (rezultate) specifice.
Din punct de vedere structural, învățământul preșcolar este organizat pe trei
niveluri: grupa mică (2/3 – 4 ani), cea mijlocie (4 -5 ani) și cea mare (5 – 6 ani).
Din punct de vedere procesual, procesul de învățământ din grădiniță este un
autentic proces de învățare, realizat prin strategii și cu mijloace specifice vârstei preșcolare
(sunt respectate specificul preșcolarului de a precepe, reflecta, înțeleg e, interoriza realitatea
înconjurătoare), ceea ce presupune o paletă foarte largă de activități care se bazează pe
relația dintre joc și învățare, jocul fiind activitatea fundamentală la această vârstă.
Educația preșcolară este organizată și realizată din prespectiva a două aspecte
dominante:
– socializarea copiilor: grupa mică și mijlocie;
– pregătirea copiilor pentru școală: grupa mare.
Educația preșcolară își realizează obiectivele în relație cu ceilalți factori educogeni:
familia și mediul/comunitatea. Ea nu se reduce la pregătirea intelectuală, ci are în vedere
mai ales stimularea curiozității, educarea simțurilor, a comportamentului civilizat, a
stăpânirii de sine, a voinței, a creativității, a autonomiei, a atitudinii de deschidere și
comunicare spre și cu ceilalți copii și adulți.
În grădinița de copii, educația preșcolară vizează mai multe dimensiuni ale
educației: educația intelectuală, morală, fizică, estetică, profesională, tehnologică,
religioasă, emoțională, alături de noile educații (educația pe ntru sănătate, educația
ecologică, educația financiară etc) toate acestea contribuind la dezvoltarea armonioasă a
personalității copilului. Câteva caracteristici ale învățământului preșcolar actual sunt:
– învățarea prin joc;
– învățarea centrată pe copil;
– participarea copiilor la alegerea activităților, jocurilor, jucăriilor;
– organizarea adecvată a mediului ambiant în conformitate cu tema proiectului
tematic și tema săptămânii;
– realizarea parteneriatului educațional grădiniță – familie – comunitate, părinții
devenind pa rteneri egali în procesul de educație a preșcolarului;
– flexibilitatea strategiilor de predare – învățare – evaluare.
Centrarea procesului educațional pe copil presupune preocuparea permanentă a
educatorilor pentru cunoașterea copilului ca indiv idualitate și adaptarea strategiilor de
instruire pentru a -l ajuta pe acesta să se dezvolte și să înregistreze progrese.

39 Prin participarea copiilor la alegerea activităților le asigurăm acestora continuitate
între cunoștințele deja însușite și informațiile noi.
Activitățile desfășurate în parteneriat cu părinții sunt modalități propice pentru
atingerea unor obiective comune în ceea ce privește educația preșcolarilor; o comunicare
autentică cu aceștia și implicarea lor în activitățile din grădiniță duce la o cunoaștere
amănunțită a copiilor și la evoluția lor. Părinții trebuie să cunoască specificul educației
preșcolare pentru a putea contribui și continua ceea ce grădinița realizează, of erindu -le
copiilor contexte non formale de învățare, o valorificare a ex periențelor însușite în contexte
formale.
Reforma învățământului preșcolar românesc prevede democratizarea sistemului de
învățământ prin: descentralizare, flexibilitate, schimbarea mentalității și formarea unor
dascăli reflexivi, promovarea egalității de șanse în educație, îmbunătățirea conținutului,
adaptarea metodelor și mijloacelor pedagogice la revoluția care a intervenit în tehnica de
comunicare.
Grădinița pune în centrul acțiunii educative copilul, care își achiziționează și
valorifică prin forțel e proprii cunoștințele, cadrul didactic fiind cel care organizează,
îndrumă și diri jează actul învățării (însușirea de cunoștințe).
Actualul curriculum preșcolar pune accent pe tendințele moderne ale pedagogiei:
folosirea metodelor activ -participative, abo rdarea integrată a conținutului, proiectarea
bazată pe proiecte etc.), dar și o serie de aspecte pozitive: evoluțiile din domeniul
tehnologiei informaționale și gradul de maturizare a copiilor de vârstă preșcolară.
Învățământul preșcolar este canalizat spr e structuri și conținuturi noi.
Spre deosebire de alte subsisteme ale învățământului, acest nivel al educației pare a
fi singurul în care chimbarea a început din interior, omogenă în atitudini și scopuri:
– libera exprimare a copilului;
– eliberarea de formali sm a celor doi participanți la actul educațional;
– învățământul preșcolar nu asigură educația prin instrucție, după anumite șabloane
didactice, ci educația stă la baza instruirii copiilor.
În grădinița de copii transpunerea cunoștințelor din diferite știin țe, artă sau cultură
în structuri didactice complexe ia forma convențională de categorii de activitate: activități
pe domenii experiențiale – ADE (educarea limbajului, activități matematice, cunoașterea
mediului, educație muzicală, educație artistico -plast ică, educație pentru societate, educație
psiho -motrică, activități practice), activități liber -alese – ALA (bibliotecă, construcții, arte,
știință, joc de rol, nisip și apă), activități de dezvoltare personală – ADP (rutine, tranziții,

40 întâlnirea de dimi neață, activități opționale) și activități recreative (jocuri de mișcare,
jocuri senzoriale, jocuri distractive, jocuri liniștitoare, jocuri în aer liber).
Proiectarea sem estrială și săptămânală se axează în jurul metodei proiectelor
tematice și a temelor independente.
Pentru a realiza toate acestea, la 1 septembrie 2008 a fost elaborat și aplicat în
învățământul preșcolar Curriculum pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă
între 0 și 6/7 ani și concomitent, a fost reorganizat și Curriculumu l pentru educația
timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 6/7 ani.
Anul școlar 2019 -2020 a început cu un nou curriculum pentru educație timpurie
(aprobat prin OMEN nr. 4694/02.08.2019) care își pro pune să realizeze o reactualizar e și o
restructu rare a Curriculumului național pentru educația timpurie, suportând o revizuire
structurală, care a condus la deconge stionare a acestuia și o corelare cu prevederi legislative
în vigoare.
Astfel, au fost eliminate detaliile cu privire la conținuturile întâl nirii de dimineață;
s-a eliminat partea tabelară cu exemple de comportament și conținuturi pentru fiecare temă
anuală de studiu; a fost revizuit planul de învățământ, Fișa de apreciere a progresului
copilului și programul zilnic de activitate; s -a reconsid erat modalitatea de organizare și
desfășurare a activităților opționale.
De asemenea, au fost eliminate obiectivele cadru și înlocuite cu dimensiuni ale
dezvoltării și comportamente preluate din RFÎDTC și a fost reconfigurat curriculumul pe
domenii de dez voltare.
Domeniile de dezvoltare sunt diviziuni convenționale, dimensiuni referitoare la
evoluția copilului, în funcție de creștere și de maturizarea sistemului nervos, corelat
cu procesul de achiziții în plan psihologic (Arnold Gesell).
Cele cinci domenii de dezvoltare, conturate în Reperele fundamentale privind
învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului între naștere și 7 ani , un document reper al
sistemului de educație timpurie din România, sunt următoarele:
A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂT ĂȚII ȘI IGIENEI PERSONALE –
cuprinde o gamă largă de deprinderi și abilități (de la mișcări largi, cum sunt săritul,
alergarea, până la mișcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar și
coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de cuno ștințe și abilități referitoare la îngrijire
și igienă personală, nutriție, alte practici de menținere a sănătății și securității personale.
B. DEZVOLTAREA SOCIO -EMOȚIONALĂ – vizează debutul vieții sociale a
copilului, capacitatea lui de a stabili și menți ne interacțiuni cu adulți și copii. Interacțiunile

41 sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înșiși și lumea din jur. Dezvoltarea
emoțională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a -și percepe și exprima emoțiile,
de a înțelege și răspunde emoțiilor celorlalți, precum și dezvoltarea conceptului de
sine, crucial pentru acest domeniu. În strânsă corelație cu conceptul de sine se dezvoltă
imaginea despre sine a copilului, care influențează decisiv procesul de învățare.
C. CAP ACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂȚARE – se referă la modul în
care copilul se implică într -o activitate de învățare, modul în care abordează sarcinile și
contextele de învățare, precum și la atitudinea sa în interacțiunea cu mediul și
persoanele din jur, în afara deprinderilor și abilităților menționate în cadrul celorlalte
domenii de dezvoltare.
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI PREMISELE
CITIRII ȘI SCRIERII – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabu larului,
gramaticii, sintaxei, dar și al înțelegerii semnificației), a comunicării (cuprinzând abilități
de ascultare, comunicare orală și scrisă, nonverbală și verbală) și preachizițiile pentru scris –
citit și însoțește dezvoltarea în fiecare dintre celela lte domenii.
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII – a fost definită
în termenii abilității copilului de a înțelege relațiile dintre obiecte, fenomene, evenimente
și persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Do meniul include abilitățile de gâ ndire
logică și rezolvare de probleme, cunoștințele elementare matematice ale copilului și cele
referitoare la lume și mediul înconjurător.

2.3.2. Cadrul și forme de realizare a educației pentru sănătate
în învățământul preșcolar

La nivel de proc es de învățământ, educația pentru sănătate reprezintă o resursă
importantă în alcătuirea programelor școlare, care poate fi valorificată prin patru tipuri de
demersuri:
a) infuzional , realizabil de fiecare cadru didactic prin mijloace de realizare
diverse în cadrul activităților obligatorii ADE și ALA;
b) modular , realizabil prin construirea unor „module”, respectiv proiecte
tematice sau teme independente cuprinse în planificarea calendaristică anuală și
semestrială;
c) disciplinar , realizabil prin includerea în pla nul de învățământ a unei discipline
opționale cu tematică de educație pentru sănătate;

42 d) interdisciplinar si tr ansdisciplinar , realizabil în cadrul activităților de
dezvoltare personală: rutine (întâlnirea de dimineață, micul dejun, igiena, masa
de prânz, so mnul, gustările), tranziții; momentul poveștilor; proiecte și
programe educaționale la care a aderat unitatea de învățământ sau cadrul
didactic; activitățile extrașcolare și extracurriculare; activitatea de consiliere și
orientare parentală.
La nivelul î nvățământului preșcolar, activitatea constituie forma de bază a
organizătii procesului de învățământ, care asigură integrarea într -un tot unitar a
componentelor acestuia (obiective, conținuturi, metode, mijloace didactice, resurse umane
etc.). Principala f ormă de activitate la vârsta preșcolară este jocul, însă acesta este
completat și de alte tipuri de activități comune, de grup sau individuale, activități opționale,
extinderi de activități.
În ceea ce privește educația pentru sănătate, aceasta poate fi o rganizată atât ca
activitate opțională, activitate extrașcolară, cât și în cadrul activităților comune și a celor
alese, permițând abordarea conținuturilor interdisciplinar și transdisciplinar.
Reușita formării deprinderilor igienico -sanitare la copii, ef ect al eficienței activității
de educație pentru sănătate desfășurată în cadrul procesului instructiv -educativ din
învățământul preșcolar, este în raport direct cu metodele utilizate, cu perfecta cunoaștere și
corecta folosire a acestora de către educatoar e, cu tactul pedagogic al acesteia, necesare în
aplicarea oricăruia dintre mijloacele și procedeele de lucru cu copiii.
Întregul ansamblu de influențe educaționale necesare elaborării deprinderilor și
formării obișnuințelor igienice se realizează prin mij loacele și formele „clasice” de lucru
cu preșcolarii, adaptate de la caz la caz problematicii educativ -sanitare.
În acord cu planul de învățământ, educatoarele pot să introducă elemente de
educație pentru sănătate în corelație cu temele din programa fiecă rei grupe și în
concordanță cu particularitățile de vârstă ale copiilor.
Luând în considerare planul de învățământ, care reglementează volumul
activităților obligatorii pe grupe de vârstă, educatoarea are datoria ca, stabilind orarul
orientativ și planifi carea conținuturilor, să prevadă și timpul necesar exercitării influențelor
educativ -sanitare.
Activitățile obligatorii / ADE reprezintă forma principală prin care se realizează
sarcinile instructiv -educative ale educației pentru sănătate (mai ales la gru pa mică), însă
este dezirabil, date fiind necesitatea și importanța educației pentru sănătate, să se
organizeze și o activitate opțională pe săptămână, pentru atingerea obiectivelor domeniului.

43 PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE

Intervalul de vâ rstă Tipuri de activități Nr.de
activități/săptămână Nr.ore/tură, din
norma cadrului
didactic, dedicate
tipurilor de
activități din
planul de
învățământ minim maxim
0 – 18 luni (1,5 ani) Rutine 25 35 2h x 5zile = 10h
Tranziții 25 35 2h x 5zile = 10h
Activități de învățare 5 6 1h x 5zile = 5h
TOTAL 55 76 25h
19 – 36 luni (3 ani) Rutine 22 32 2,5h x 5zile = 12,5h
Tranziții 23 33 1,5h x 5zile = 7,5h
Activități de învățare 10 12 1h x 5zile = 5h
TOTAL 55 77 25 h
37 – 60 luni (5 ani) Rutine 20 25 1,5h x 5 zile = 7,5h
Tranziții 20 25 1,5h x 5 zile = 7,5h
Activități de învățare 15 20 2h x 5 zile = 10h
TOTAL 55 70 25 h
61 – 84 luni (7 ani) Rutine 20 25 1h x 5 zile = 5h
Tranziții 20 25 1h x 5 zile = 5h
Activități de învățare 18 23 3h x 5 zile = 15h
TOTAL 58 73 25 h

Notă:
 Precizăm că numărul minim și maxim de activități pe săptămână cuprins în Planul
de învățământ constituie diferențierea pe cele două/tipuri de program din grădinițe:
normal și, respectiv, prelungit sau săptămânal.
 Prezentul plan de învățământ este valabil pentru toate tipurile de servicii de
educație și îngrijire oferite copiilor de la naștere la 7 ani, inclusiv copiilor cu
dizabilități din grupele de intervenție timpurie.

Educația pentru sănătate contribuie, alături de celelalte categorii de activitate, la
formarea personalității, fapt pentru care se recomandă începerea ei cât mai de timpuriu.
Aceasta este perioada când se pun bazele comportamentului igienic, când copilul
învață să respecte regulile de igienă persona lă, să fie îngrijit, să respecte un regim rațional
de alimentație, să distingă comportamentele sănătoase de cele cu risc, să respecte un
program de viață echilibrat.

44 Climatul psihosocial, procesul de învățământ cu toate componentele sale (obiective,
resur se umane, conținut, mijloace de învățământ, forme de organizare, relațiile interumane,
timpul, strategia didactică, stilul cadrului didactic) asigură condițiile necesare, favorabile
formării deprinderilor igienice și transformării acestora în obișnuințe.
Activitatea de educație pentru sănătate prezintă o serie de caracteristici, și anume:
se de sfășoară după coordonatele pedagogiei generale, adică fac e apel la metodele,
strategiile, principiile acesteia; are obective și conținuturi specifice, însă anumite
conținuturi care aparțin altor categorii de activitate pot fi îmbogățite cu caracter educa tiv-
sanitar; se raportează la particularitățile psihofizice ale vârstei. Prin urmare, la vârsta
preșcolară se pun bazele comportamentului civilizat al viitorului adult .

2.3.3. Obiectivele educației pentru sănătate în învățământul preșcolar

Activitatea de educație pentru sănătate își propune atingerea unor obiective
complexe, ținând cont de particularitățile psihofizice ale vârstei preșcolare.
Dintre acestea specifi căm:
– cunoașterea structurii și funcționării organismului uman, a legităților de creștere și
dezvoltare a acestuia;
– formarea deprinderilor și obișnuințelor igienice necesare dezvoltării armonioase a
organismului, menținerii și promovării sănătății acestuia ;
– cunoașterea noțiunilor legate de sănătate și de boală;
– stimularea interesului pentru sport și mișcare, ca modalitate de menținere a
sănătății;
– cultivarea interesului pentru problematica sănătății;
– dezvoltarea atitudinii de ocrotire a mediului.
Putem vorb i de obiective directe, precum cele prezentate, dar și de obiective
indirecte, cum ar fi: îmbunătățirea indicatorilor de sănătate, menținerea și promovarea
sănătății, dezvoltarea armonioasă a copilului din punct de vedere fizic, mental, social.
Activitate a de educație pentru sănătate se defășoară în direcția atingerii unor
finalități, în sensul producerii unor schimbări în personalitatea copilului.

45 2.3.4. Conținutul activităților de educație pentru sănătate. Teme orientative și
mijloace de realizare

Axa programei pentru educația timpurie o constituie: domeniile de dezvoltare –
dimensiuni ale dezvoltării – comportamente, ca premise ale competențelor ulterioare.
Valorificând această axă, educatoarea va realiza derivările pedagogice necesare și, pornin d
de la domeniile de dezvoltare vizate în Curriculum pentru educația timpurie și detaliate în
Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani:
– va selecta dimensiunile de dezvoltare, pe fiecare domeniu de dezvoltare specif ic
nivelului de vârstă și comportamentele aferente, pe care le va urmări;
– va transfera în practica didactică și va „operaționaliza” comportamentele selectate,
prin conceperea unor activități de învățare adecvate.
În toate domeniile de dezvoltare există de pendențe și interdependențe, astfel că
fiecare achiziție dintr -un domeniu influențează semnificativ progresele copilului în
celelalte domenii.
De exemplu, când copilul î ncearcă să povestească ceva, în cea mai mare parte este
implicat domeniul Dezvoltarea limbajului și a comunicării , dar copilul este implicat și
socio -emoțional, pentru că urmărește reacțiile celorlalți și învață semnificația acestora,
gesticulează (motricitate fină) sau se manifestă chiar prin mișcări largi (motricitate
grosieră), uneori in ventând cursul narativ sau problematizând cursul narativ (dezvoltare
cognitivă).
În fine, când experimentează, execută mișcări de motricitate fină, copilul este
implicat din punct de vedere senzorial, stabilește relații de cauzalitate, trăiește emoții și
descoperă ce poate și ce nu poate să facă (își construiește imaginea de sine), sau simte dacă
are nevoie de ajutorul unui alt copil sau adult (dezvoltare socio -emoțională).
În contextul Curriculumului pentru educația timpurie , care include și teme
educati v-sanitare obligatorii, pe diferitele dimensiuni ale domeniilor de dezvoltare, se
așteaptă de la copil următoarele:

46 A . DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ȘI IGIENEI PERSONALE

Nr.
Crt. Dimensiuni ale
dezvoltării La finalul perioadei preșcolare, copil ul va manifesta o
serie de comportamente, între care:
1. Motricitate grosieră și
motricitate fină în
contexte
de viață familiare
1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor
activități diversificate, specifice vârstei
1.2. Participă la activ ități fizice variate, adecvate
nivelului lui de dez voltare
1.3. Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de
activități variate
2. Conduită senzorio –
motorie, pentru
orientarea mișcării 2.1. Utilizează simțurile (văzul, auzul, simțul tactil,
mirosul etc.) în interacțiunea cu mediul apropiat.
2.2. Se orientează în spațiu pe baza simțurilor.
2.3. Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență,
pauză, semnale sonore, melodii.
3. Sănătate (nutriție,
îngrijire, igienă
personală) și practici
privind securitatea
personală
3.1. Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de
bază specifice unei alimentații sănătoase
3.2. Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale
3.3. Demonstrează abilități de autoprotecție față de
obiecte și si tuații periculoase
3.4. Utilizează reguli de securitate fizică personală

B. DEZVOLTAREA SOCIO -EMOȚIONALĂ
Nr.
Crt. Dimensiuni ale
dezvoltării La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o
serie de comportamente, între care:
1. Interacțiuni cu ad ulții
și cu copiii de vârste
apropiate
1.1. Manifestă încredere în adulții cunoscuți, prin
exersarea interacțiunii cu aceștia
1.2. Demonstrează abilități de solicitare și de primire a
ajutorului în situații problematice sp ecifice
1.3. Inițiază/partic ipă la interacțiuni pozitive cu copii de
vârstă apropiată

47 2. Comportamente
prosociale,
de acceptare și de
respectare
a diversității
2.1. Exprimă recunoașterea și respectarea asemănărilor și
a deosebirilor dintre oameni
2.2. Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele
acestora în planul relațiilor sociale, în contexte familiare
2.3. Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități
specifice vârstei, în contexte variate
2.4. Exersează, cu sprijin, abilități de negociere și de
participare la luarea deciziilor
2.5. Demonstrează acceptare și înțelegere față de celelalte
persoane din mediul apropiat
3. Conceptul de sine 3.1. Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în
diferite situații educaționale
3.2. Își promovează imaginea de s ine, prin manifestarea sa
ca persoană unică, cu caracteristici specifice
4. Autocontrol și
expresivitate
emoțională 4.1. Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de
piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.
4.2. Demonstrează abilități de autocontrol emoțional

C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE
Nr.
Crt. Dimensiuni ale
dezvoltării La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o
serie de comportamente, între care:
1. Curiozitate, interes și
inițiativă în învățare
1.1. Manifest ă curiozitate și interes pentru experimentarea
și învățarea în situații noi
1.2. Inițiază activități de învățare și interacțiuni cu copiii
sau cu adulții din mediul apropiat
2. Finalizarea sarcinilor
și a acțiunilor
(persistență în
activități) 2.1. Realizează sarcinile de lucru cu consecvență
2.2. Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor
de lucru la care întâmplină dificultăți.

48 3. Activare și manifestare
a
potențialului creativ
3.1. Manifestă creativitate în activități diverse
3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico –
plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri
creative
3.3. Demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin
cântec, joc cu text și cânt, dans etc.

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII Ș I A PREMISELOR
CITIRII ȘI SCRIERII
Nr.
Crt. Dimensiuni ale
dezvoltării La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o
serie de comportamente, între care:
1. Mesaje orale în
contexte de
comunicare cunoscute 1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj,
în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare
receptivă)
1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare
a valorificării ideilor, emoț iilor, semnificațiilor etc.
(comunicare expresivă)
2. Mesaje orale în diverse
situații de comunicare
2.1. Demonstrează capacitate de comunicare clară a
unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii
(comunicare expresivă)
2.2. Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite
contexte de comunicare
2.3. Demonst rează extinderea progresivă a vocabularului
3. Premise ale citirii și
scrierii,
în contexte de
comunicare
cunoscute
3.1. Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru
cunoașterea și aprecierea cărții
3.2. Discriminează/diferențiează fonetic cuvint e, silabe,
sunete și asociază sunete cu litere
3.3. Identifică prezența mesajului scris, apreciază și
valorifică mesajul scris în activitățile curente
3.4. Asimilează unele elemente ale scrisului și
folosește diferite modalități de comunicare grafică și
orală pentru transmiterea unui mesaj

49 E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII
Nr.
Crt. Dimensiuni ale
dezvoltării La finalul perioadei preșcolare, copilul va manifesta o
serie de comportamente, între care:
1. Relații, operații și
deducții logice în
mediul apropiat
1.1. Identifică elementele caracterisice ale unor
fenomene/relații din mediul apropiat
1.2. Compară experiențe, acțiuni, evenimente,
fenomene/relații din mediul apropiat
1.3. Construiește noi experiențe, pornind de la experiențe
trecute
1.4. Identifică posibile răspunsuri/soluții la întrebări,
situații – problemă și provocări din viața proprie și a
grupului de colegi
1.5. Realizează, în mod dirijat, activități simple de
investigare a mediului, folosind instrumente și metode
specifice
2. Cunoștințe și
deprinderi
elementare matematice
pentru rezolvarea de
probleme și
cunoașterea
mediului apropiat
2.1 Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și
cu numerația
2.2. Demonstrează familiarizarea cu informații despre
mărim e, formă, greutate, înălțime, lungime, volum
2.3. Identifică și numește formele obiectelor din mediul
înconjurător
2.4. Efectuează operații de seriere, grupare, clasificare,
măsurare a obiectelor
2.5. Rezolvă situații -problemă, pornind de la sortarea și
reprezentarea unor date
3. Caracteristici
structurale și
funcționale ale lumii
înconjurătoare
3.1. Evidențiează caracteristicile unor obiecte localizate în
spațiul înconjurător
3.2. Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii
vii, ale Pământu lui și Spațiului
3.3. Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale
Pământului și Spațiului
3.4. Demonstrează cunoașterea poziției omului în univers,
ca parte a lumii vii și ca ființă socială

50 Primul domeniu de dezvoltare este extrem de important în ac tivitatea cu copiii
preșcolari și include numeroase deprinderi ce aparțin și tematicii educației pentru sănătate,
motiv pentru care este detaliat mai jos.
Dezvoltarea fizicã, sãnãtatea și moticitatea sunt elemente centrale ale tuturor
experiențelor de înv ățare ale copiilor și stau la baza unui stil de viață activ și sănătos de -a
lungul întregii vieți.
O stare bună de sănă tate fizică dă copiilor energie, echilibru și rezistență pentru a
participa activ în numeroase activități. Dezvoltarea motorie este strân s legată de
dezvoltarea limbajului (de ex. gânguritul, in dicarea obiectelor), a capacităț ilor cognitive
(de ex. explorarea mediului), a abilităților sociale (de ex. îmbrățiș area, salutul de „la
revedere”) și dezvoltarea emoț ionalã (de ex. zâmbetul, râsul). Deși există o oarecare
predicti bilitate în dezvoltarea abilităților mai sus menționate, dezvoltarea fizică și a
motricități i este deseori inega lă datorită ritmului individual de dezvoltare, dar și datorită
factorilor externi care le influențează dezvoltare a, precum nutriț ia sau mișcă rile fiz ice pe
care copiii sunt stimulați de adulți să le efectueze.
Motricitatea cuprinde trei categorii mari de abilităț i: motricitate grosier ă, fină și
abilităț i senzorio -motorii.
Abilitățile de motricitate grosieră se refe rã la miș cări ale î ntregului corp sau ale
unor părț i mari ale corpului, în care sunt implicați mușchii mari și include mișcă ri precum:
rostogolirea, mersul, alergatul, s ăritura, ocolirea, c ățărarea. Aceste abilit ăți îi ofer ă
copilului posibilitatea de a-și coordona mu șchii corpului în demersul de adaptare la mediul
său înconjur ător ș i la investirea sa, ajutându -l să exploreze. Dezvoltarea for ței musculare
determinã copilul s ă participe activ și independent la activit ăți de joc și învățare, în medii
cunoscut e sau noi pentru el.
Abilit ățile de motricitate fin ă se referã la abilitatea de coordonare a mu șchilor mici
ai mâinilor, ai bra țelor, ai degetelor, precum și ai mu șchilor fe ței. Aceste abilit ăți includ:
prinderea/apucarea obiectelor, folosirea instrumente lor de pictat/scris/modelat, lipirea,
tăierea, mototolirea, în șirarea, utilizarea de instrumente de deservire,
încheierea/descheierea nasturilor, fermoarelor. Toate aceste abilit ăți pun bazele multor
deprinderi necesare pe tot parcursul vie ții.
Abilit ățile senzorio -motrice presupun capacitatea de a utiliza sim țurile pentru a -și
orienta mișcările: auzul, v ăzul, mirosul, gustul, pipă itul. Abilitatea de a utiliza rela ția
strâns ă între auz și tactil îl sus țin în aprecierea culorilor, dimensiunilor, categoriilo r și se
condi ționeazã cu dezvoltarea limbajului și dezvoltarea cognitivã. Aten ția este sus ținutã de

51 dezvoltarea auzului, de abilitatea de a -și orienta corpul c ătre sunetele cunoscute, cuvinte
sau muzic ă. Deprinderea limbajului este influen țată de modul în care copilul î și dezvoltã
abilit ățile și competen țele în acest plan. Cunoa șterea obiectelor cu ajutorul gurii, îl ajut ă pe
copil s ă își dezvolte percep țiile și senza țiile gustative și olfactive, permi țându -i să-și
determine preferin țele, s ă învețe despre mediul înconjur ător. Coordonarea oculo -motorie
(văz, mi șcare) este fundamental ă pentru însu șirea multor deprinderi ce îi sunt absolut
necesare copilului pe tot parcursul vie ții (autoservirea, scrisul, etc.) și care sunt strâns
legate de dezvoltarea cognitiv ã.
Sănătatea și igiena persona lă condi ționeaz ă, de asemenea, dezvoltarea s ănătoasă a
copilului. S ănătatea și igiena personal ă cuprind igiena corporal ă (baie, igiena dentar ă,
îmbr ăcăminte), a somnului, a alimenta ției, mi șcarea în aer liber. Pentru a pune b azele unui
stil de via ță sănătos, copilul are nevoie s ă dobândeasc ă abilit ăți de autoservire în timpul
mesei, deprinderi de nutri ție sănătoasă, de dobândire a capacit ății de a dovedi control
sfincterian și de a utiliza toaleta în mod adecvat, de a particip a în momentele de îmb ăiere,
de a utiliza voluntar și corect obiectele igienico -sanitare.
Nevoia esen țială a copilului de asumare a independen ței este condi ționat ă de
dezvoltarea abilit ăților și deprinderilor acestuia de asigurare a sec urității personale. D ar
pentru a reuși acest lucru, copilul trebuie s ă aibă abilitatea de a -și cunoa ște schema
corporal ă pentru a se putea delimita de mediul înconjur ător, de a -și cuno ște abilit ățile
motrice, de a anticipa gesturi și mișcări sau de a -și gestiona emo țiile în ra port cu propriile
dorin țe.
Este esen țială pentru siguran ța copilului abilitatea acestuia de a distinge între
siguran ță, risc sau pericol. El trebuie să aibă capacitatea de a solicita ajutor în aceste
situa ții. Integrarea regulilor generale (pentru un stil de via ță sanogen) și particulare (date de
diferite contexte de via ță sau de dezvoltare ale copilului – copilul cu dizabilit ăți, de
exemplu) sunt abilit ăți importante pentru dezvoltarea s ănătoasă a copilului.
La nivelul preșcolar, accentul se pune pe probl emele elementare de igienă
individuală, insistându -se pe formarea unor deprinderi și obișnuințe, care au fost deja
prezentate și pe însușirea unor cunoștințe despre:
– Corpul omenesc : denumirea principalelor părți ale corpului omenesc, precizarea
unor acțiun i și funcții ale organelor, cunoașterea unor reguli de igienă personală –
igiena cavității bucale, a mâinilor și unghiilor, a părului, a corpului; cunoașterea
necesității exercițiilor fizice pentru dezvoltare.

52 – Obiecte de toaletă : cunoașterea obiectelor fo losite pentru îngrijirea corpului,
cunoașterea locului de păstrare a acestor obiecte, precizarea importanței pe care o
are folosirea lor și a consecințelor nefolosirii acestora; cunoașterea, p recizarea și
respectarea regulilor de igienă în diferite momente ale zilei.
– Obiectele de îmbrăcăminte : cunoașterea obiectelor de imbrăcăminte și denumirea
lor; cunoașterea modului de utilizare și păstrare a acestora;
– Alimentație: cunoașterea alimentelor de bază folosite de om și a importanței
acestora pentru creșterea și dezvoltarea copilului; cunoașterea regulilor de igienă în
consumarea alimentelor în diferite momente ale zilei și, mai ales, în timpul
meselor; cunoașterea necesității unui mod de alimentație rațională;
– Mediu : cunoașterea unor reguli de comportament; c unoașterea unor
comportamente nocive, a unor modalități de păstrare a mediului curat.
Prin activitățile de educație pentru sănătate nu numai că se însușesc cunoștințe, se
formează și se consolidează deprinderi, dar se și îmbogățesc, se sistematizează o ser ie de
cunoștințe asimilate în cadrul altor act ivități, se consolidează și se exersează deprinderile.
Educatoarea, în funcție de cunoștințele pe care dorește să le transmită, își alege
subiectul activității și mijlocul de realizare corespunzător.
Pentru r ealizarea obiectivelor se recurge la o serie de mijloace de realizare, precum:
memorizarea, convorbirea, jocul didactic, povestirea, lectura după imagini. În cadrul
acestor activități, educatoarea exercită influențe educativ -sanitare pentru integrarea unor
noțiuni cu caracter igienic.
Activitățile de memorizare a unor poezii cu tematică sanitară contribuie pe lângă
formarea deprinderii de a memora logic și conștient, pe lângă dezvoltarea vorbirii
expresive, a imaginației , la însușirea unui limbaj specific educației pentru sănătate și la
formarea unor deprinderi igienico -sanitare. De exemplu, prin intermediul poeziei
„Prietenii” de Dan Faur, copiii se familiarizează cu activitățile pe care trebuie să le
desfășoare dimineața (spălatul pe față, pe dinți) și cu obiectele necesare (săpun, periuță de
dinți), își îmbogățesc vocabularul, învață să recite clar, expresiv versurile unei poezii.
Un mijloc eficient de a det ermina copiii să se exprime prin intermediul imaginilor
pe o temă legată de sănătate îl constituie lectura după imagini . Prin aceasta se urmărește
familiarizarea copiilor cu diverse aspecte, îmbogățirea cunoștințelor acestora despre
obiectele de uz personal, despre corpul omenesc, despre regulile igienico -sanitare, despre
plantele medicinale ș.a., dar ș i stimularea capacităților de analiză și sinteză, de

53 generalizare, de a stabili relații între imagine și realitatea obiectivă, dezvoltarea vorbirii și a
spiritului de observație.
În lectura după imagini „În baie”, activitatea se sprijină pe o imagine care
presupune realizarea unei analize de către copii, adică identificarea obiectelor și a
activității pe care o desfășoară copilul, prezentarea caracteristilor obiectelor din această
încăpere, precizarea altor activități ce se realizează în baie.
Analizând im aginea intitulată „Fetița spală rufele păpușii”, copiii denumesc
activitatea desfășurată de fetiță, identifică obiectele pe care le utilizează și rolul acestora,
precizează importanța activității.
Pentru a stimula observarea imaginii, educatoarea trebuie s ă acorde o atenție
deosebită planului de idei, dar și întrebărilor orientative.
De asemenea, convorbirea contribuie la realizarea obiectivelor educației pentru
sănătate. Aceste activități se bazează pe cunoștințele acumulate anterior. Astfel, este
indicat ca înainte de a organiza activități de convorbire cu tema „Ce știm despre obiectele
de uz personal” să se realizeze, în prealabil, observarea obiectelor, jocuri didactice depre
acestea, precum: „Ce se ascunde în săculeț?”, „Ce este și la ce folosește?” ș. a.
În convorbirea „Mierea, izvor de sănătate” se urmărește consolidarea cunoștințelor
despre modul de producere a mierii, acumulate în cadrul activităților de cunoaștere a
mediului, dar și evidențierea importanței utilizării mierii pentru sănătatea omului .
Povestirea presupune audierea de către copii a unei povestiri cu temă educativ –
sanitară, reținerea momentelor principale ale acesteia, povestirea după un șir de ilustrații,
sesizarea și înțelegerea mesajului.
Un alt mijloc eficient pentru exercitarea un or influențe educativ -sanitare este jocul
cu cele trei tipuri: de creație (cu subiecte din viața cotidiană, din povești, basme , de
construcții), de mișcare și didactice. Aceste jocuri contribuie la formarea
comportamentului igienic, în mod direct, și la de zvoltarea multilaterală, în mod indirect.
De exemplu, în jocurile de mișcare se împletește obiectivul acestora, dezvoltarea fizică a
copilului, cu atingerea unor obiective din sfera comportamental -igienică.
Jocurile didactice contribuie la consolidarea, sistematizarea și îmbogățirea
cunoștințelor igienice și la consolidarea unor deprinderi care vor fundamenta
comportamentul igienic al copilului. Jocul „Ce face păpușa?” contribuie la consolidarea
cunoștințelor copiilor privind părțile corpului omenesc și a deprinderii de a executa
anumite acțiuni simple. Jocul „Ghici ce este?”(obiecte de uz personal) permite

54 consolidarea cunoștințelor despre obiectele de toaletă și însușirea unor aspecte
caracteristice ale acestora.
Obiectivele și eleme ntele tematicii educ ației pentru sănătate se îmbină armonios cu
obiectivele și conținuturile celorlalte categorii de activitate. De exemplu, tematica
activitățilo r artistico -plastice poate fi î mbogățită cu subiecte destinate educației pentru
sănătate, cum ar fi: „Periuța de d inți”, „Pasta de dinți”, „Săpunul”, „Prosopul”,
„Pieptenele”, ș.a.
Activitățile practice pot fi îmbogățite cu teme care au în vedere acțiuni de
igienizare, acțiuni de confecționare și de mânuire a unor obiecte de igienă personală.
În activitățile de educaț ie fizică se urmărește formarea și consolidarea unor
deprinderi motrice, dar și cultivarea interesului copiilor pentru mișcare, subliniindu -se rolul
acesteia pentru păstrarea sănătății.
Desenul, modelajul, cântecele, teatrul de păpuși, dramatizările, plim bările,
excursiile, șezătorile, mișcarea în aer liber, convorbirile , memorizările, lecturile după
imagini, povestirile (povestirea educatoarei, povestirea cu început dat, povestirea după un
șir de imagini), jocurile axate direct pe teme educativ -sanitare o feră educatoarei condiții
pentru instruirea și educarea preșcolarilor în favoarea sănătății.
Toate categoriile de activitate, jocurile și activitățile alese, activitățile extrașcolare
oferă modalități de abordare a tematicii educației pentru sănătate.

2.3.5. Metode de învățare utilizate în cadrul activităților de
educație pentru sănătate

Sarcinile didactice se realizează cu ajutorul metodelor, al tehnicilor și al
procedeelor didactice. Folosirea corectă a metodelor didactice are o importanță
covârșitoare pentru reușita activității la catedră. Conținuturile fiecărei discipline, cât și
obiectivele pe care își propune să le realizeze, necesit ă metode adecvate.
Prin „metodă de învățare” se înțelege o modalitate comună de acțiune educatoare –
preșcolari , în veder ea realizării obiectivelor pedagogice. Metoda reprezintă un mod de a
proceda, o cale eficientă de urmat, ce tinde să plaseze copilul într-o situație de învățare,
mai mult sau mai puțin dirijată, în vederea realizării obiectivelor instruirii.
Metoda de înv ățare poate lua parte la realizarea mai multor obiective de predare –
învățare. Cadrul didactic alege o metodă sau alta în procesul instructiv -educativ, în
concordanță cu scopurile urmărite, cu deosebirile de vârstă, psihologice, individuale, cu

55 experiența sa didactică. Metodele de învățare fac parte din condițiile externe ale învățării,
care determină eficiența acesteia.
Metoda se aplică printr -un ansamblu de operații concrete numite procedee.
Procedeul didactic este o componentă a metodei, este un elemen t de sprijin în sensul
valorizării metodei, cu care se află în raport de complementaritate și în relație de
interdependență.
Dintre metodele utilizate în înv ățământul preșcolar, în cadrul activităților de
educație pentru sănătate, amintim următoarele:
1. explicația – constă în clarifcarea unor idei, noțiuni, ipoteze, legi, relații, fiind
legătura cauzală între obiecte și fenomene, realizate de educatoare pe baza unei serii de
argumentații. De exemplu, explicația este utilizată în transmiterea unor informați i
despre corpul omenesc, reguli de păstrare a sănătății, a igienei, „Microbii – dușmanii
sănătății”, „Dinți frumoși și sănătoși”, „Cum ne păstrăm hainele curate”, „Ce și cum
mâncăm”, „Importanța plantelor medicinale” etc.
2. povestirea – prezentarea informa ției prin narațiune sau descrierea unor fapte,
evenimente, fenomene, întâmplări în formă expresivă, respectând ordinea acestora în
spațiu și în timp, menită să declanșeze stări afective la copii. Exemple de activități în
care se poate utiliza povestirea: „ Cine sunt eu?”, „Maricica” de L. Vădescu, „Periuța
supărată”, „Supărarea Danielei” de V. Gafița, „Cana de ceai” de H. C. Andersen etc.
3.conversația – printr -un dialog realizat dintr -o succesiune de întrebări logice și
răspunsuri, sunt atinse obiectivele pro puse. Exemple de subiecte ale conversației: „Cine
e sănătos, cine e bolnav?”, „Vreau să cresc voinic”, „Secretul mâinilor curate”, „De ce
ne spălăm?” etc.
4. problematizarea – crearea unor „situații -problemă” și rezolvarea acestora de
către copii, prin activ itate independentă, gândire și efort personal, utilizând mai multe
alternative. Această metodă se utilizează cu precădere la vârstele mari. Exemple: „Ce
este și la ce folosește?”, „Cum prevenim cariile”, „Un mediu sănătos” ș.a.
5. brainstorming -ul – metodă d e dezvoltare a creativității , în condițiile unei
activități de grup, reprezintă un mod simplu și eficient de a genera idei noi. Exemple:
„De ce ne imbolnăvim?”, „Cu ce ne ajută vitaminele?”, „ De ce trebuie să facem
mișcare?”, „Rolul fructelor și legumelor ” etc.
6. observația – constă în urmărirea/investigarea sistematică de către preșcolari a
unor obiecte sau fenomene, în scopul surprinderii însușirilor semnificative ale acestora.

56 Exemple: „Apa și săpunul”, „Batista”, „Corpul meu”, „Îmbrăcămintea și
încălțăm intea”, Grădinița mea”, „Baia”, „Camera mea” ș.a.
7. experimentul – constă în provocarea intenționată a unui fenomen, în scopul
studierii lui. Exemple: „Importanța Soarelui în viața plantelor ”, „Pasta de dinți și
protejarea dinților”, „Spălatul mâinilor cu săpun distruge microbii” s.a.
8. demonstrația – constă în prezentarea, de către educatoare, a unor obiecte,
fenomene reale sau acțiuni, operații ce urmează a fi învățate. Demonstrația este foarte
des utilizată în activitățile de educație pentru sănătate în c are se formează deprinderi
igienico -sanitare: spălatul mâinilor, a dinților, îmbrăcatul, servirea mesei, etc.
9. exercițiul – se referă la executarea repetată, conștientă și sistematică a unor
acțiuni, operații sau procedee cu scopul formării deprinderilor p ractice și intelectuale .
La fel ca și demonstrația, exercițiul are o largă aplicabilitate în activitățile de educație
pentru sănătate, în formarea și consolidarea deprinderilor igienico -sanitare specifice.
10. jocul didactic – ansamblu de acțiuni și operații p rin intermdiul cărora se
îmbogățesc, se consolidează, se sintetizează și se evaluează cunoștințele copiilor.
Exemple: „”Ce este și la ce folosește?”, „Așază -mă la locul potrivit”, „Imbracă
păpușa”, „Spune ce face păpușa”, „Așa da, așa nu!”, „Ce și cum mânc ăm?”, „Ghici ce
gust are?” (joc senzorial) etc.
11. jocul de rol – constă în simularea unor funcții, relații, activități. Exemple: ”De –
a gospodinele”, „Spălăm vasele/rufele păpușii”, „De -a cabinetul medical”, „Să facem
baie păpușii”, „Medicul consultă păpușa”, „La stomatolog”, „De -a bucătarii” etc.
12. metoda cubul ui – facilitează analiza unui subiect din diferite puncte de vedere:
pe fiecare față a cubului, cu fond coloristic diferit, sunt scrise instrucțiuni:
DESCRIEȚI obiectul , după ce îl priviți cu atenție!
COMPARAȚI – cu ce este asemănător? Dar față de ce este diferit?
ASOCIAȚI – la ce vă face să vă gândiți?
ANALIZAȚI – spuneți cum este făcut, din ce și ce părți conține?
APLICAȚI – cum poate fi utilizat?
ARGUMENTAȚI – pro sau contra. Exemple: „Ciocolata în ali mentația copilului”,
„Utilizarea săpunului în igiena zilnică”, „ Fructe / legume”, etc.
13. R.A.I. – „Răspunde – Aruncă – Intreabă” este o metodă de consolidare și
evaluare a cunoștințelor, se desfășoară în scopuri constatat iv-ameliorative. Se poate
aplica la f inalul oricărei activități de educație pentru sănătate, pentru a reactualiza,
consolida sau evalua cunoștințele transmise.

57 14. Blazonul – presupune completarea compartimentelor unei scheme cu
desene, jetoane, cuvinte care prezintă sinteza unui aspect real . Exemple: „Alimente
sănătoase”, „Coșul cu vitamine” etc.
15. Harta conceptuală – tehnică de reprezentare vizuală a conceptelor și
legăturilor dintre ele. Exemple: „Corpul omenesc”, „Organe de simț”, „Obiecte de
igienă” ș.a.
16. diagrama Venn și bula dublă – pe un s uport de lucru sunt trasate două
cercuri care se suprapun, corespunzătoare a două noțiuni/concepte. În intersecț ia
cercurilor se consemnează asemănările, iar in spațiile libere ale cercurilor se
consemnează trăsăturile distincte/ deosebirile. Exemple: „Mân care fast -food vs fructe
și legume”, „Substanțe nocive vs vitamine” , „Copii – părinți”, „Fructe – legume” ș.a.
17. tehnica viselor – copilul își lasă imaginația să lucreze pentru a exprima ceea
ce a gândit că poate face în viitor; cum va arăta locuința lui, c olegii, grădinița, parcul
etc. și apoi va compara visul cu realitatea, în vederea obține rii unor situații viabile
pentru viitor.
18. puzzle – este un joc -exercițiu ce constă în reconstituirea unei imagini din
forme, figuri, piese.
19. posterul – realizarea în gru puri mici a ansamblului, prin folosirea unor
materiale didactice, variate imagini și fotografii, desene, ilustrații. Exemple: „Sănătate
de la Soare”, „Fructe și legume pentru a crește sănătoși”, „Plantele medicinale – izvor
de sănătate”, „Sănătate prin miș care” etc.
Metoda are un caracter multifuncțional, în sensul că poate fi aplicată ca un
instrument didactic de sine stătător sau în combinație cu alte metode, rezultând astfel o
strategie didactică .
Cele mai eficiente strategii didactice sunt cele care î mbină metodele tradiționale cu
cele moderne, tendința actuală fiind de a transforma și optimiza metodele de învățământ în
sensul sporirii eficienței lor educaționale.
Pentru o utilizare eficientă a acestor metode, în practica didactică, este necesară
cuno așterea teoretică, o minimă experiență în utilizarea acestor metode și integrarea
corespunzătoare în proiectul didactic. Acest mod de predare transformă preșcolarul într -un
actor, participant activ în procesul învățării, pregătit să -și însușească cunoștinț ele prin efort
propriu, o angajare optimă a gândirii, mobilizându -l în raport cu sarcinile de învățare date.
Se identifică cu situația de învățare în care este antrenat, fiind parte activă a propriei
transformări și formări, generate de cunoaștere.

58 BIBLIOG RAFIE
1. Borțeanu, S ., Preda, V., Vodiță A. -C. (2016). Metoda proiectelor la vârste
timpurii . București: Editura Miniped.
2. Bucur, G. E., Popescu, O. (2005). Educație pentru sănătate în familie și în școală .
București: Editura Fiat -Lux.
3. Că lugărița, A. (2009). Educație pentru sănătate – consiliere și orientare școlară .
Tecuci: Editura DOR .
4. Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ . ediția a IV -a. Iași: Editura Polirom.
5. Chiticaru, V. M. (2000). ABC -ul sănătății . Editura V&I Integral .
6. Ciolan L. (2008). Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar . Iași: Editura Polirom.
7. Cristea, S. (1998). Dicționar de terme ni pedagogici . București: Editura
didactică și pedagogică.
8. Cucoș, C. (2002). Pedagogie . Iași: Editura Polirom.
9. Cuzanu, S . (2005). Educație pentru sănătate . București: Editura Erc Press .
10. Dumitru, I . (2007 ). Educație pentru sănătate . Pitești: Editura Carminis
Educational .
11. Marinescu, C . Educație pentru sănătate, educație p entru viață .
12. Marinescu, M . (2013). Noile educații în societatea cunoașterii . București:
Editura Pro Universitaria .
13. Moise, D . M. (2011. a. Ghid metodic de educație pentru sănătate . Timișoara:
Editura Solness .
14. Moise, D . M. (2011). b. Îndrumător metodologic de educație pentru sănătate .
Timișoara: Editura Solness .
15. Nichita, A., Mitroi, M. (2008). Educație pentru sănătate – îndrumător . București:
Editura Aramis Print .
16. Oprea, R . (2011). Sănătatea în mâinile tale . Iași: Editura Ștef .
17. Penci u, P., P avlid , V., D orobanțu , I. (1970 ). Educația sanitară – teorie și metodă .
București: Editura Medicală,
18. Popescu, L . (2006) . Educație pentru sănătate . Constanța: Editura Ex Ponto .
19. Partin, Z . (2014). Educație pentru sănătate . București: Editur a Corint
Educational .
20. Sandu, D . (2017). Tradițional și alternativ în predarea opționalului „Educație
pentru sănătate” . karta.ro .

59 21. Stan, L . (2016). Educația timpurie. Probleme și soluții . Iași: Editura Polirom .
22. Stana, I . (2005). Vreau să fiu săn ătos. București: Editura Corint .
23. Teclici, V . (2004). Ghid de educație pentru sănătate . Editura Oscar Print .
24. Vrăsmaș, E . (2014). Educația timpurie . București: Editura Arlequin .
25. Institutul de Igienă și Sănătate Publică . (1979) . Educația pentru să nătate în
învățământul preșcolar. Îndrumător metodic . București: Editura Medicală
***Ghid de intervenție pentru alimentație sănătoasă și activitate fizică în
grădinițe și școli (2009). INSP, UMF, Asociația de Psihologia Sănătății din România,
Minis terul Fondurilor Europene, Norway Grants .
*** Curriculum pentru educația timpurie (a copiilor de la naștere până la vârsta
de 6 ani ). (2019). M.E. N.
*** Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani .
(2019). M.E. N.
*** Ordin 3851/2010 cu privire la aprobarea Reperelor Fundamentale în Învățarea
și Dezvoltarea Timpurie a copilului de la naștere la 7 ani . M.E.N .
*** Programa activităților instructiv – educative din grădiniță . (2008). M.E.C.T.
***Program na țional „ Educația pentru sănătate în școala românească ”. (2001).
MEC .

60 CAPITOLUL III. EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PRIVIND
EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR

3.1. Proiecte didactice pentru activități de învățare din
Planul de învățământ pentru educația timpurie

În acord cu Planul de învățământ pentru educația timpurie, educatoarele trebuie să
introducă elemente de educație pentru sănătate în corelație cu temele din planificarea
fiecărei grupe, în concordanță cu particularită țile de vârstă și individuale, atât în cadrul
Activităților pe domenii experiențiale cât și în cadrul activităților la alegere și a celor de
dezvoltare personală, ca activități de sine stătătoare sau activități integrate.

3.1.1. Domeniul psihomotric

„Copilul este un atlet dotat cu o mare energie”. Van Aaken

Educația fizică a copiilor preșcolari are ca scop educarea unei generații de tineri
sănătoși, viguroși, rezistenți și puternici.
Pe lângă activitățile desfășurate în mediul familial, grădinița este instituția în care
copiii pot să -și satisfacă dorința de mișcare, locul unde se realizează exercițiile și jocurile
necesare pentru dezvoltarea lor fizică.
La intrarea în grădiniță bagajul de deprinderi motrice al copilului este redus, însă pe
parcursul ac tivităților de educație fizică acesta se va îmbogăți, deoarece jocul îl ajută să -și
controleze pornirile și sentimentele.
În grădinița de copii cele mai importante forme ale practicării educației fizice
sunt următoarele: activități frontale de educație fiz ică, gimnastica de înviorare,
plimbările, excursiile, jocurile sportive, dansurile și alte forme în afara activităților
obligatorii: serbări sportive, întreceri și concursuri sportive, demonstrații sportive .
Forma de bază în cadrul grădiniței de copii este activitatea obligatorie -frontală de
educație fizică. Mijlocul fundamental și preponderent folosit în toate activitățile de
educație fizică este exercițiul fizic care are la orice vârstă, dar mai ales în perioada de

61 creștere, un puternic rol educativ. Exec utând regulat exerciții fizice corespunzătoare
vârstei, copiii își perfecționează o serie de deprinderi motrice aplicative necesare în viață:
mersul, alergarea, săritura, echilibrul, cățărarea, aruncarea și prinderea etc.
Activitățile de educație fizică di n grădiniță pot avea ca teme de bază, în afară de
exerciții fizice sau jocuri de mișcare, dansuri populare și dansuri tematice.
Dansurile, în general, dezvoltă copiilor simțul ritmului, capacitatea de coordonare a
mișcărilor, gustul pentru frumos, pentru armonie. Prin dansul tematic formăm și educăm
copiii pentru dobândirea eleganței, grației și bunelor maniere în comportament, pentru
exprimarea sensibilității, siguranței și expresivtății copiilor.
Dansul trebuie să pună în evidență calitățile copiilor, p ersonalitatea acestora, să
transpună în roluri prezentând diverse personaje cunoscute, să trezească dorința și interesul
în mânuirea unor obiecte. În corelație cu toate acestea trebuie selectată o muzică adecvată,
sonoră, armonioasă, vioaie. Aceasta trebui e să asigure o stare emoțională și să contribuie la
dezvoltarea simțului ritmic.
Alegerea și îmbinarea exercițiilor trebuie făcută în așa fel de către educatoare încât
acțiunea lor să antreneze întregul organism al copiilor.Un bun educator nu poate fi decâ t
acela care -l învață pe copil să devină o persoană puternică și responsabilă, armonios
dezvoltată, fizic și psihic.
În privința dezvoltării psihice optime, mișcarea efectuată sub forma unor exerciții
fizice susținute, conduce la obținerea echilibrului psi hic, autocontrolului, creșterii
aprecierii de sine, dobândirii încrederii în forțele proprii. Pentru o viață sănătoasă și pentru
un organism îngrijit, este necesar ca orice copil să fie învățat să respire corect.
Sarcina principală a educației fizice la pr eșcolari este formarea poziției corecte
a corpului , aceasta fiind absolut necesară atât pentru dezvoltarea mișcărilor tot mai
complexe folosite de copii, cât mai ales din considerente de sănătate, ca premiză a creșterii
și dezvoltării normale în continuare .
Spre deosebire de celelalte activități, activitatea de educație fizică presupune
instruirea și formarea copilului în și prin mișcare. Exercițiul fizic stimulează nu numai
respirația, ci și circulația sanguină care întărește și dezvoltă sistemul muscular și osos și
realizează puntea de legătură între gândire și acțiune.
Piaget a demonstrat că există un raport între motricitate și inteligență. La vârsta
preșcolară interesul copiilor pentru mișcare în general, și jocuri și exerciții în special, este
foarte m are.

62 Pentru o dezvoltare fizică și psihică optimă influența aerului curat, luminii și
soarelui în timpul desfășurării jocurilor de mișcare este de o mare importanță.
Respectarea disciplinei colectivului, regulilor de întrecere, asumarea unor sarcini în cad rul
colectivului, integrarea în colectiv, spiritul competitiv reprezintă doar câteva din
caracteristicile jocului.
Jocurile de mișcare au ca element caracteristic de desfășurare întrecerea , care
impune existența unui fond de deprinderi și calități motrice temeinic consolidate.
Întrecerea sporește interesul copiilor pentru activitate, le mobilizează forțele și -i
stimulează.
Activitățile de educație fizică și sport au fost introduse în grădiniță pentru că se
cunoșteau efectele lor benefice atât asupra dezvolt ării fizice a copiilor cât și a celor psihice:
îi ajută pe copii să se maturizeze emoțional, relaționează mai bine cu anturajul, le dezvoltă
simțul tactic și solidaritatea. De asemenea, sportul este benefic pentru copiii timizi, închiși
în ei, care în ace st fel își pot ,,elibera” personalitatea.
Jocurile desfășurate în grădiniță contribuie la creșterea capacității fizice și
intelectuale a copiilor, la dezvoltarea lor armonioasă, deoarece stimularea practicării
activității fizice este un obiectiv prioritar, iar succesul în atingerea sa este o garanție
pentru sănătatea viitoare.

PROIECT DIDACTIC 1
Grupa Mică „Albinuțele”
Educatoare: Grecu Mihaela
Tema: „ Când/cum și de ce se întâmplă? ”
Subtema: „Pentru mine, vitamine! – fructe exotice”
Tema zilei: „Vitamin e, vitamine, pentru cine?”
Tipul activității: activitate integrată: ALA + ADE: DPM
Scenariu didactic

Activități de dezvoltare personală (ADP)

Activitatea debutează cu întâlnirea de dimineață prin intermediul salutului .
Copiii sunt salutați de către educa toare cu ajutorul versurilor:
„Dimineața a sosit
La grădiniță am venit.

63 În semicerc ne adunăm
Pe covor ne așezăm,
Cu toții să ne salutăm:
-Bună dimineața, dragi pitici,
Mă bucur că sunteți aici.
A-nceput o nouă zi,
Bună dimineața, copii!”
Copiii r ăspund salutului apoi intonează cântecul „Bună dimineața” împreună cu
educatoarea. Fiecare copil spune cum se numește, astfel se face prezența copiilor.
Voi descoperi împreună cu copiii anotimpul, ziua și starea vremii din ziua
respectivă pentru a completa calendarul naturii cu imaginile corespunzătoare.

Tranziții: Mâinile sus, mâinile jos
Stânga, dreapta dansăm frumos
Batem din palme, ne răsucim
Dăm din cap și ne oprim!
Activităti liber alese

ALA : Arii de stimulare

 Sectorul I: Artă
Subiectul activității: ‚‚Fructe bune ’’
Mijloc de realizare: modelaj
Obiective operaționale: – să modeleze cu ajutorul plastilinei, fructe exotice ;
-să lucreze îngrijit, ținând cont de indicațiile date;
Material didac tic: planșete, plastilină;
Metode și procedee: explicația, exercițiul;
Desfășurarea activității: Copiii modelează cu ajutorul plastilinei, fructe exotice.
Evaluarea activității: Se fac aprecieri referitoare la corectitudinea modului de îndeplinire a
sarcin ii.

 Sectorul II: Știință
Subiectul activității: ‚‚Sortează după formă ’’
Mijloc de realizare: sortare
Obiective operaționale: -să grupeze fructele avute la dispoziție după criteriul formă;
Material didactic: jetoane cu fructe exotice

64 Metode și procedee: explicatia, exercițiul ;
Desfășurarea activității: Copiii sortează jetoanele cu fructe exotice avute pe masă după
criteriul formă.
Evaluarea activității: Se fac aprecieri referitoare la corectitudinea modului de îndeplinire a
sarcinii.

Tranziții: Bat din p alme clap, clap, clap
Din picioare trap, trap, trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Spre scăunele să pornim
Activități pe domenii experiențiale (ADE)

Domeniul experiențial: Domeniul psihomotric
Categoria de activitate: Activitate psihomotrică
Teme : 1.Rostogolirea mingei pe sol cu ambele mâini
2. Joc: „Lovește fructele”
Loc de desfășurare: sala de sport
Obiective operaționale:
O1-să execute corect exercițiile de mers și alergare;
O2-săexecute corect principalele exerciții de dezvoltare fizi căa segmentelor corpului;
O3-să execute rapid și corect mișcările comandate la semnale vizuale, audive;
O4-să execute corect rostogolirea mingei pe sol cu ambele mâini
O5-să participe cu interes la activitate, respectând regulile jocului;
O6-să urmărească verbalizarea educatoarei în timpul jocului;
Mijloace de învățământ : minge, fructe din plastic
Metode și procedee: explicația, demonstrația, exercițiul
Durata: 15 – 20minute
Bibliografie:
 MECT, „Curriculum pentru învățământul preșcolar”, Editura Didacti ca Publishing
House, București, 2009
 Antonovici, Ș., „Educația fizică în grădiniță”, Editura Didactica Publishing House,
București, 2010

Desfășurarea activității de educație fizică

65
Momentele
activității Conținutul activității Dozarea
efortului Indicații metodice
Formații de lucru Observații
I Partea
pregătitoare
1.Organizarea
colectivului de
copii -adunarea colectivului de
copii
-alinierea
-salutul
-verificarea echipamentului
și a stării de sănătate
-comunicarea temelor:
„Astăzi vom pleca la
plimbare în mall. Ne
încolonăm frumos unul după
altul, fără să ne împingem și
pornim.” 1-2 min. -în linie pe un rând
XXXXXXXXXXX
☺
-distanța între copii
va fi de un braț
întins orizontal

2.Pregătirea
organismului
pentru efort EXERCȚII F.O.F.
Acțiuni de pe loc
-poziția drepți
-poziția „pe loc repaus”
-întoarceri „la stânga”
-întoarceri „la dreapta”
Acțiuni din deplasare
„Trecem pe stradă. Prin
mijlocul străzii este noroi. Va
trebui ca să pășim pe vârfuri
ca să nu ne murdărim
ghetele.
Acum alergăm spre a ajunge
mai r epede la mall.
Am ieșit din oraș, mergem pe
lângă un gard lung. Să ne
oprim puțin… ia uitați -vă câte
vrăbiuțe stau pe gard.”
1 tură
2 min -în coloană câte
unul
X
X ☺
X
X
-drepți, privirea
înainte, brațele se
mișcă liber pe
lângă corp
-se pășește fără a se
târâ picioarele
-lergare ușoară și
elastică
desprinzând bine
tălpile de pe sol

3.Influențarea
selectivă a
aparatului
locomotor
(optimizarea
dezvoltării fizice)

Exerciții pentru cap și gât :
„Ne uităm după păsărelele”
P.I. Stând depărtat cu mâinile
pe șolduri
T 1-4: rotirea capului
spre stânga
T 5-8: rotirea capului
spre dreapta
„Priviți cum dau ele voioase
din aripi. Hai să zburăm și
noi ca ele.”
Exerciții pentru dezvoltarea
mobilității membrelor

8T x 2r

4T x 2r

-în cerc x ☺x
x x
x x
x x x
-picioarele întinse,
spatele drept

– coatele întinse,
localizându -se în
articulația umerilor

66 superio are: „Zborul
păsărelelor”
P.I. Stând (cu brațele pe
lângă corp)
T 1-2: rotirea brațului
stâng înainte
T 3-4: rotirea brațului
drept înainte
„Înainte de a porni la drum
să ne controlăm ghetuțele,
pentru că ni s -au dezlegat
șireturile -, ne aple căm să ne
legăm pe rând: și la un picior
și la celălalt.”
Exerciții pentru trunchi :
„Legarea șiretului”
P.I. Stând depărtat
T 1-2: îndoirea
trunchiului cu ducerea
brațelor spre ghete
T 3-4: revenire
„Plecăm mai departe.Am
ajuns la aproape de pmall. Ce
multe vrăbiuțe sar pe pământ.
Hai să sărim și noi ca
vrăbiuțele!”
Exerciții pentru picioare :
„Sari ca vrăbiuța”
P.I. Stând depărtat
T 1-3: sărituri ca mingea
pe ambele picioare
T 4: ghemuit 4T x 2r

4T x 2r

-depărtarea
picioarelor nu va fi
mai mare de cât
lățimea umerilor,
genunchii întinși,
capul căzând liber
jos între brațe.
-se repetă alternativ
spre piciorul stâng
și drept
-săritura se execută
elastic pe vârfurile
picioarelor și fără
zgomot
II Partea
fundamentală
4. Învățarea,
consolidarea și
perfecționarea
deprinderilor
motrice 1.Rostogolirea mingei pe sol
cu ambele mâini
Se realizează din poziția
ghemuit sau șezând, cu
picioarele depărtate, brațele
împreunate țin mingea, care
este împinsă înainte. Spatele
se menține drept, iar corpul
este ușor î nclinat înainte.
Distanța pe care se execută
rostogolirea este de 1,5 m,
2. Joc: „Lovește fructele”
Copiii sunt aliniați în spatele
unei linii, iar în fața lor, la o
distanță de 1,5 -2 m sunt
așezate fructe din plastic. La
comanda educatoarei fiecare
copil rostogolește o bilă (o
2-3r

1-2r -șezând, spatele se
menține drept, iar
corpul este ușor
înclinat înainte

67 minge mică), încercând să
doboare fructele. Câștigă
copilul care a reușit să
doboare cele mai multe
fructe.
III Partea de
încheiere
5.Revenire a
organismului după
efort „Acum ne întoarcem înapoi
spre casă.”
-mers cu mișcări de relaxare
a membrelor inferioare și a
membrelor superioare
-mers cu exerciții de
respirație 1-2r -în coloană câte
unul
X
X ☺
X
X
6.Aprecieri și
recomandări Alinierea copiilor;
Aprecieri verbale asupra
activității;
Recomandări pentru
activitatea independentă,
practicarea anumitor exerciții
acasă.
Salutul. 1-2min -în linie pe un rând
XXXXXXXXXXX
☺

PROIECT DIDACTIC 2

Grupa: mică „ Albinuțele ”
Tema anuală de învățare: „Când/cum și de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: ,,Casuța Iernii”
Tema activității: „Călătorie în Ținutul Iernii”
Elementele componente ale activității integrate:
* Domeniul știință (DȘ) –”Cu Iarna ne jucăm” – joc exer cițiu
* Domeniul psihomotric ( DPM) – „Călătorie în Ținutul Iernii” -parcurs aplicativ
Scopul activității: Verificarea cunoștințelor matematice referitoare la recunoașterea
obiectelor pe baza unor însușiri comune (formă, mărime), ținînd cont de pozițiile spațiale
indicate și a deprinderilor motrice de bază și utilitar aplicative.
Obiective operaționale:
– Să execute corect deprinderile motrice de bază solicitate cu indici scăzuți de efort
(mers de pe un picior pe celălalt, mers cu sprijin pe an tebrațe și genunchi, mers în
echilibru).
– Să formeze grupede de obiecte după formă și mărime;
– Să aseze obiectele în funcție de pozițiile spațiale cunoscute: sus, jos, lângă, pe;
– Să compare două mulțimi prin apreciere globală ;
– Să sintetizeze într -o piramidă informațiile despre anotimpul iarna;

68 Strategii didactice:
 Metode și procedee : conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, învățarea
prin descoperire, observația, piramida, jocul;
 Resurse materiale: oameni de zăpadă, săniuțe din carton, castel din poliestiren,
decor de iarnă, fluier, DVD -player, CD, planșă metodică -Piramida, fulgi de
zapada, băncă, perne, ecusoane.
 Forme de organizare : frontal, individual, pe grupe;
 Eelemente de joc: surpriza, aplauze, mânuirea materialelor, mișcarea;
Durata: 45 m inute
Bibliografie:
-„Activitatea integrată din grădiniță” (ghid pentru cadrele didactice din învățământul
preuniversitar), Laurenția Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea, Daniela
Ionescu, Nicoleta Anghel; Ed. Didactica Publishing House, Buc., 2008
– „Curriculum pentru învățământul preșcolar – Ed. Didactica Publishing House ,București
2019;
– Lovinescu, A.,( 1979), “Jocuri -exercițiu pentru preșcolari”, Editura didactică și
pedagogică București;
– Metodica predării educației fizice în gr ădinița de copii , G.Dragomorescu, I. Kun, E.
Bojin, EDP, București, 1975

SCENARIUL ACTIVITĂȚII
Copiii intră ordonat în sala de grupă intonând cantecul ”Ține baba iarnă sfat”
(Tranziție), se vor așeaza pe covor în semicerc și la inițiativa educatoarei, s e începe o
conve rsație despre cum se joacă copiii iarna. La un moment dat se aud batăi în ușă și în
sala de grupă intră Z âna Iarnă, spunând: ” Iarna sunt și am venit/ Cu steluțe -n frunte/
Zăpadă am presărat/ Sus în vârf de munte.” Zâna Iarnă adresează câteva întrebări copiilor,
după care îi invită în „Tărâmul de gheață”.
Educatoarea anunță tema zilei „Călătorie în Ținutul Iernii” și obiectivele, pe
înțelesul copiilor. Mergând ca oamenii de zăpadă, copiii vor face un șir și vom începe
călătoria noastră (DPM ):
Drumul va fi lung și greu , iar pentru asta ne vom pregăti treptat, exersând variante de
mers și alergare pentru a vedea cine poate călători cu noi. Ajunși aproape de „Tărâmul

69 Iernii” , copiii vor exersa câteva elemente de gimnastică pentru diferite segm ente ale
corpului pe ritm de muzică („Ține baba iarnă sfat” -negativ).
Ajunși pe „Tărâmul Iernii” copiii vor privi și admira peisajul înghețat, exprimându -și
curiozitatea. În calea noastră vom observa niște oameni de zăpada și niște săniuțe
amestecate. Pent ru a putea trece va trebui să sortăm saniuțele de oamenii de zăpadă și să -i
așezăm pe bucata de gheață corespunzătoare (DȘ). Continuând drumul, vom merge în
echilibru pe -o suprafață suspendată, după care vor ajunge la Castelui Iernii a cărui intrare
este blocată de bucăți de gheață (DPM).
Copiii vor sorta bucațile de gheață după mărime și vor elibera intrarea în Castelul
Iernii (DȘ) . Fiecare copil va trece prin ”Castelul Iernii” , mergând în sprijin pe palme și
genunchi. Drumul fiind greu, copiii se vor o dihni pe pernițe. Fiind aproape de finalul
călătoriei, copiii vor repara Castelul Iernii, asezând cuburile de gheață în funcție de poziția
indicată de educatoare: sus, jos, langă, pe – (DS). Obstacolele fiind înlăturate, vom relua
drumul ( traseul aplicativ ) fără să ne mai oprim (mers de pe un picior pe celălalt, mers în
echilibru, mers cu sprijin pe palme și genunchi). Revenind pe covor copiii vor completa o
piramidă, ajutați fiind de întrebările domnei educatoare:
1).Din ce este construit Castelul Iernii?
2)Ce jucării ați întâlnit în călătorie?
3)Alege imaginea cu Zâna Iarnă.

IARNA
OM DE ZĂPADĂ SĂNIUȚA
ZĂPADĂ GHEAȚĂ ȚURȚURI

La finalul călătoriei, copiii vor fi întâmpinați de Zâna Iarnă, vor dansa pe melodia
”Fulgi de nea” și vor recita poezia ”Iarna” . Pentru că au străbătut ”Ținutul Iernii” , Zâna
Iarnă îi va răsplăti pe copii cu niște ecusoane în formă de steluțe de gheață. Îndreptându –
ne atenția spre panoul cu roata emoțiilor, copiii își vor exprima sentimentele pe care le -au
trăit pe parcursul călătoriei în ”Ținutul Iernii”.
Plutind ca fulgii de zăpadă ( tranziție) , copiii se vor îndrepta spre grupul sanitar unde
vor desfășura rutina ”Apa și săpunul sunt prietenii mei”(R) .

70 Nr.
crt. Etapele
activității Conținut științific Strategii didactice
Evaluare/
Metode și
indicatori Metode și
procedee Mijloace
de
învățămâ
nt
1.
Captarea
și
orientarea
atenției
Se va realiza printr -un moment surpriză –
apariția Zânei Iarna care invită copiii la o
călătorie. Se creează o stare moti vațional –
afectivă menită să regleze acțiunile în
direcția unui scop precizat.

Conversația
Observația

Elementul
surpriză
Zâna Iarnă
Recunoașterea
elementului
surpriză
2.
Anunțarea
temei și a
obiectivelor

Se comunică tema și obiectivele ce urmeaz ă
a fi atinse pe parcursul activității sub forma
unor formulări accesibile, în vederea
declanșării motivației extrinseci pozitive. Expunerea
Decor cu
Castelul
Iernii
3.
Prezentare
a
conținutulu
i și
dirijarea
învățării
A.D.E. – D.P.M., D.Ș.
Executarea e xercițiilor de încălzire,
continuarea cu traseul propriu -zis, compus
din: mers normal , în cadență , pe vârfuri cu
brațele sus (palmele se privesc una pe alta) ,
pe călcâie cu mâinile la spate, de coate
apucat (spatele drept);
Exerciții de respirație.
Alerga re ușoara, cu joc de gleznă, cu
genunchii la piept, cu accelerare.
Mers cu exerciții de respirație. ( DPM)
* Formarea coloanei de gimnastică în
semicerc –executarea unor exerciții :
-privim sus, privim în jos, răsucim capul
spre stanga, spre dreapta, rot area capului,
forfecarea brațelor, roata mica – mare,
îndoirea trunciului spre stânga, spre dreapta,
răsucirea trunchiului spre stânga, spre
dreapta, genuflexiuni, ridicarea genunchilor,
sărituri ca mingea( DPM).
* gruparea elementelor după formă – să
sortez e săniuțele de oamenii de zăpadă și
să-i așezăm pe bucata de gheață
corespunzătoare (DȘ).

*gruparea elementelor după mărime (DȘ).

*Călătorie în Tărânul Iernii” -mers de pe
un picior pe altul, mers în echilibru, mers cu
sprijin pe palme și genunchi (DPM);
*așezarea elementelor respectând pozițiile
indicate în spațiu: sus, jos, lângă, pe -(DȘ);

Dansul ”Fulgilor de nea”. Completarea
Piramidei.

Explicația

Demonstrați
a

Exercițiul

Explicația

Demonstrați
a

Exercițiul

Explicația

Demonstrția

Exercițiul

Exercițiul

Conversația

Fluier

CD
muzică

Fluier

Oameni
de zapada,
săniuțe
din carton,
cuburi din
poliestiren
de diferite
mărimi:
mari și
mici
Bucăți de
burete,ban
că, castel
din
polistiren.

Piramida

Probă practică –
execut area
variantelor de
mers și
alergare

Probă
practică
-executarea
complexului
de exerciț ii
pentru
influe nțarea
selectivă a
aparatului
locomotor

Probă
practică
-gruparea
elementelor
după criteriile
date.

Probă
practică –
executarea
corectă a
deprinderilor
motrice

Probă
practică –
executarea
dansului

71
3.1.2. Domeniul Științe
Domeniul Științe include atât abordarea domeniului matematic, prin
intermediul experiențelor practice, cât și înțelegerea naturii, ca fiind modificabilă de
ființele umane cu care se afla în interacțiune. Accentul cade în aceste activități pe
utilizarea, în contexte variate, a capacității de rezolvare de probleme, pe deprinderea
ordinii în gândire, care poate influența copilul în plan atitudinal și social.

PROIECT DIDACTIC – CUNOAȘTEREA MEDIULUI
Nivelul: I grupa mică
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tema săptămânii : „ Legumele toamnei”
Tema zilei: “Legume bune și gustoase”
Tipul activității: predare
Domeniul de activitate: DȘ
Subiectul activității : „Morcovelul”
Mijloc de realizare: observare
Scopul activității: Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului
înconjurător, precum și stimularea curiozității pentru investigarea acestuia .
Obiective operaționale:
– să denumească legume de toamnă ;
– să utilizeze corect noțiunea de „legumă”;
– să denumească corect părțile componente ale morcovului;
– să descrie sumar reguli de igienă referitoare la consumarea acestei legume.
Metode și procedee: observația, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul
Mijloace de învățământ: coșulețul cu legume de toamnă
Forma de organizare: frontală
Durata: 15 minute 4.
Obținerea
performanț
ei
Realizarea sarcinilor matematice,
executarea corectă a exercițiilor fizice din
traseul aplicativ;
Munca
independent
ă
Exercițiul realizarea
sarcinilor
matematice și
a exercițiil or
fizice.

5.
Evaluare
Se fac aprecieri verbale individuale și
colective asupra desfăurării activității.
Aprecierea
Surpriza
Stimulente

72 Material bibliografic:
– Curriculum pentru învățământ preșcolar 3 – 6/7 ani, M.E.C.T., 2008.
– E. Verzari, M. Taiban și alții, – “Cunoașterea mediului înconjurător și
dezvoltarea vorbirii – Metodică”, E.D.P., București, 1971;

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

EVENIMENT
DIDACTIC CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII
DIDACTICE EVALUARE
1. Momentul
organizatoric Pregătirea sălii de grupă
pentru începerea activității
(aerisirea, aranjarea obilierului
și a materialelor necesare)
2. Captarea
atenției De dimineată, în drum spre
grădi niță, m -am întâlnit cu
Zâna Toamnă care mi -a dat să
vă
aduc un coș cu legume. -conversația;
– explicația; Observarea
comportamentului
3.
Reactualizarea
cunoștințelor Voi purta o scurta discuție cu
copiii despre anotimpul
toamna și despre legume (care
sunt acestea , ce știu despre
ele) -conversația;
– explicația;
4. Anunțarea
temei Astăzi vom observa
morcovul. Vom vedea care
sunt părțile lui componente,
ce culoare
și ce gust are și la ce se
folosește. -conversația;
– explicația;
5.Dir ijarea
învățării Le voi arăta copiilor un
morcov și vom vorbi despre
părțile componente. Le voi
spune că rădăcina este sub Expunerea
Conversația
Explicația
Observația Observarea
și discutarea
celor
constatate

73 formă de țăruș și este înfiptă
foarte bine în pământ, are
tulpină din care pornesc
frunzele.
Vom observa și vom pipăi
fiecare parte componentă a
morcovului și vom discuta pe
baza celor constatate. Se va
face o secțiune prin mijlocul
morcovului pentru a vedea
cum arată și în interior.La
morcov se mănâncă rădăcina
care este
foarte bogată în vitamine. El
se consumă atât în stare
crudă, cât și preparat în
diverse mâncăruri.Voi tăia
bucățele de morcov pe care o
să le ofer copiilor să mânânce
pentru a simți si gustul .
Vom discuta despre modul în
care consumăm morcovul,
despre normele de igienă, dar
și despre cum se îngrijește
această
plantă pentru a ajunge la
maturitate.
6. Asigurarea
feed-back-ului Vom juca un joc. Copiii vor
avea ca sarcină să completeze
propozițiile începute de mine:
Morc ovul este o legumă de
….(toamnă).
El are culoarea…(portocalie). -conversația
-explicația
-exercițiul Răspunsurile
copiilor

74 Frunzele morcovului sunt de
culoare…(verde).
La morcov
mâncăm…(rădăcina).
Morcovul are
multe…(vitamine)
7. Încheiere a
activității Voi face aprecieri asupra
comportamentului
copiilor pe parcursul
activității. -conversația; – aprecieri
verbale;

PROIECT DIDACTIC – ACTIVITATE MATEMATICĂ

GRUPA: mică (nivel I)
TEMA ANUALĂ DE STUDIU : ,,Cine sunt/ suntem?”
TEMA SĂPTĂMÂNI I: ”Sănătos, voios, frumos”
TEMA ACTIVITĂȚII: ,,O zi cu Maricica”
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal, individual, pe grupe
FORMA DE REALIZARE : activitate integrată
TIPUL DE ACTIVITATE : Formare de cunoștinte, priceperi și deprinderi
COMPONENȚA ACTIVITĂȚII
ACTIVI TĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:
Întâlnirea de dimineață : Salutul, Prezența, Calendarul naturii ”Vrei s ă fii ca Maricica ?”
Tranziții : „Două mânuțe ” – cântec
”Fac gimnastică voios să cresc mare și frumos ” – exerciții de gimnastică
JOCURI Ș I ACTIVITĂȚI DI DACTICE ALESE
ALFABETIZARE : ”Dinții pieptenului “ (linia vertical)
ARTĂ: ”Prosopul ”- dactilopictură
STIINȚĂ : ”De ce trebuie să folosim săpunul ?” (experiment)
Joc distractiv: ”1,2,3 soare!”
Joc de atenție: ”Știti ce face colegul vostru?”
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE
DOMENIUL ȘTIINȚA –D.S. Activitate matematică – ,,Obiectele de igienă le grupăm pe
Maricica o ajutăm ’’- joc didactic

75 SCOPUL ACTIVITĂȚII : Formarea deprinderii de a forma grupe de obiec te după
criteriul formă.
OBIECTIVE OPERAȚ IONALE:
La sfârșitul activităț ii copiii vor fi capabili:
 Să formeze grupe de obie cte după formă ;
 Să denumească grupele de obiecte;
 Să aplice cu degetul culoarea pentru a decora prosopul;
 Să traseze linia vertic ală peste modelul punctat;
 Să experimenteze modul în care microbii sunt îndepărtați sub acțiunea săpunului;

STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee : explicația, demonstrația, conversația, observația, exercițiul,
experimentul, jocul, metoda „Turul galeri ei”.
Material didactic :calendarul naturii, periuță de dinti, servețele, săpun, bețișoare de
urechi, pieptene, burete de baie, prosop, pahare, creioane, fișe, acuarele, coli de desen,
apă, piper, săpun.

SARCINA DIDACTICĂ : Formarea de grupe după criteriu l formă.
ELEMENTE DE JOC: Aplauze, închiderea și deschiderea ochilor, mișcarea, mânuirea
materialului, versuri vesele.
REGULILE JOCULUI :
Se recită versurile ”1,2,3, vino dacă vrei/ Să ne jucăm/ Pe Maricica să o ajutăm
ajutăm”. Copilul în dreptul căruia s -au terminat versurile va trebui să form eze grupe după
criteriul formă . Dacă sarcina a fost rezolvată corect copilul va fi aplaudat. Dacă sarcina nu
a fost rezolvată corect copilul va primi ajutor din partea colegilor.
DURATA: o zi
BIBLIOGRAFIE :
 ***Curr iculum pentru invațământul preț colar 3 -6/7 ani , MECTS 2008;
 Magdalena Dumitrana., (2002), Activitățile matematice în grădiniță , București: Editura
Compania;
 Magdalena Bulboacă, Marilena Alecu., (1996), Metodica activităților matematice în
grădiniță și cl asa I , București: Editura Sigma;
 *** Programa activităților instructiv -educative în grădinița de copii ., (2005), București:
Editura V& Integral.

76

SCENARIU L DIDACTIC
Activitatea debutează cu intrarea copiilor în sala de grupă.
Întâlnirea de dimi neață . Copiii stau așezați pe scăunele în semicerc și rostesc
următoarele versuri: Dimineața a sosit/ Toți copiii au venit/ Haideți să ne adunăm/ Cu toții
să ne salutăm! .
Are loc salutul : Bună dimineața, albinuțe,/ Mă bucur că sunteți aici!. Urmează
prezen ța: un copil completează panoul de prezență. Apoi, se va completa calendarul
naturii , cu datele necesare (starea vremii și ziua respectivă). Tranziție: câ ntec ” Două
mânuțe ”
Activitatea de grup se va realiza prin intermediul jocului ,,Ridica -te sau ia loc !”.
În cadrul acestui joc s e citește o listă de enunțur i legate de sănătate. Dacă enunțul este
adevă rat copiii se vor ridica iar dacă enunțul este fals vor ramâ ne jos.
– Mă spăl pe dinti de cel puțin două ori pe zi.
– Mă spăl pe mâini inainte să mănânc.
– Trebuie să mâncăm multe dulciuri.
– Dimineața mă spăl pe fața și pe mâini.
– Noi ne spălăm cu apă și săpun.
– Nu avem voie să ne pieptănăm părul.
– Trebuie să mâncăm fructe și legume zilnic.
– Fructele trebuie să le mâncăm nespălate.
NOUTATEA zile i o reprezintă un ghiozdanel trimis de Maricica . Aceasta îi roagă pe
copii să o ajute să grupeze obiectele de igienă deoarece nu știe cum să le folosească și nu
mai vrea să meargă murdară la grădiniță .
Activitatea Matematică se va desfașura frontal prin jocul didactic „ Obiectele de
igienă le grupăm pe Maricica o ajutăm ”, având ca sarcină didactică: formarea de grupe
dupa un criteriu formă. Ca elemente de joc , vor fi incluse așteptarea, mișcarea, mânuirea
materialului, versuri vesele, închiderea și desch iderea ochilor, aplauzele, ecusoane.
Activitatea va începe cu prezentarea regulilor jocului și a modului de
desfășurare . Se recită versurile ”1,2,3, vino dacă vrei/ Să ne jucăm/ Pe Maricica să o
ajutăm”. Copilul în dreptul căruia s -au terminat versurile va trebui să formeze o grupă
după criteriul formă. Dacă sarcina a fost rezolvată corect copilul va fi aplaudat. Dacă
sarcina nu a fost rezolvată corect copilul va primi ajutor din partea colegilor . Se va

77 desfășura un joc de probă pentru verificarea înțeleg erii regulilor jocului de către copii,
apoi se va trece la desfășurarea propriu -zisă a jocului. Copilul în dreptul căruia se
termină versurile va alege din cutie periuțele de dinți, formând astfel grupa periutelor de
dinți. Un alt copil va forma grupa serv ețelelor. Astfel se va proceda pană când toate
obiectele se vor termina.
Copiii vor fi solicit ați să spună de fiecare dată ce grupă au format și de ce după ce
(pentru că au aceiași formă, eu am format grupa …. ). Complicarea jocului se va realiza
prin int roducerea unui element perturbator ș i anu me aparția unei jucării printre grupele
deja formate . In acest tim p copiii vor avea ochii inchiși.
Se va incheia jocul prin intermediul unei fișe de lucru avand ca sarcini : Să formeze
grupe de obiecte de acelasi fel ; Să coloreze grupa prosoapelor.
Tranziție : ”Fac gimnastică voios să cresc mare și frumos ”
După parcurgerea cu succes a probelor copiii vor merge la centrele deschise,
intuiesc materialele de la fiecare centru, ascultă cerințele educatoarei și sarcin ile pentru
fiecare dintre centre.
La centrul ALBABETIZARE copiii au la dispozitie fișe de lucru și creioane
colorate, ei, vor trasa peste puncte linia verticală realizand astfel ”dinții” pieptenelui.
La centrul STIINȚĂ copiii vor realiza un experiment ”De ce trebuie să folosim
săpunul ?” În cadrul acestui experiment copiii vor observa cum se îndepărtează microbii de
deget dacă folosim săpun.
La centrul ARTA copiii vor decora cu ajutorul degetelui prosopul.
După terminarea lucrului la măsuțe, lucrările co piilor vor fi afișate și se vor evalua
folosind metoda turul galeriei .
În încheierea activității, se vor desfășura jocurile ”1,2,3, soare!” si ”Stiti ce face
colegul vostru?” .
ETAPELE
ACTIVITATII CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC METODE ȘI
PROCEDEE

1.Momen t
organizatoric Se vor asigura condițiile necesare pentru
desfășurarea optimă a activității. Se va aerisi sala
de grupă. Mijloacele de învățământ vor fi
distribuite în centre. Mobilierul va fi așezat
corespunzător.
Copiii vor fi introduși în sala de grupă, unde vor

78 participa la întâlnirea de dimineață, marcată prin:
– Salut;
– Prezența;
– Stabilirea coordonatelor temporale (anotimp, an,
lună, ziua săptămânii);
Completarea calendarului naturii;
Tranziții:” Am două mânuțe “- cântec Conversația
2.Reactualizare
a cunostințelor
Se vor reactualiza cunoștințele copiilor prin
jocul ,, Ridica -te sau ia loc!”. Se citește o listă de
enunțuri legate de sănătate. Dacă enunțul este
adevarat copiii se vor ridica iar dacă este fals vor
ramâne jos.
Jocul
3.Captarea
atenției Copiii vor primii din partea personajului din
povestea Maricica un ghiozdanel cu obiectele de
igiena ale acesteia. Deoarece fetița nu știe să le
grupeze le solictă ajutorul.

Conversația

4.Anunțarea
temei și a
obiectivelor
Se anunță copiii că vor desfășura o activitate
numită ” O zi cu Maricica” , în cadrul careia la
activitate matematică se vor juca jocul
”Obiectele de igienă le grupăm pe Maricica o
ajutăm „. La centrul Arta vor decora prosopul, la
centrul Știință vor realiza un experiment iar la
centrul Alfabetizare vor trasa pe puncte linia
verticală .
Conversatia

Explicația

5.Prezentarea
conținutului și
dirijarea
învățării Domeniul Științe – Activitate matematică:
1.Anunțarea jocului
” Obiectele de igie nă le grupăm pe Maricica o
ajutăm „ –joc didactic
2.Explicarea și demonstrarea regulilor jocului
Se recită versurile ”1,2,3, vino dacă vrei/ Să ne
jucăm/ Pe Maricica să o ajutăm ”. Copilul în
dreptul căruia s -au terminat versurile va trebui să

Explicatia

79 formeze grupe de obiecte după criteriul formă.
Dacă sarcina a fost rezolvată corect copilul va fi
aplaudat. Dacă sarcina nu a fost rezolvată corect
copilul va primi ajutor din partea colegilor.
3. Executarea jocului de probă
Se va desfasura un joc de probă pentru
verificarea înțelegerii regulilor jocului de către
copii.
4. Desfasurarea propriu -zisă a jocului
Copilul în dreptul căruia se termină versurile va
alege periuțele de dinți, formând grupa periutelor
de dinți. Un alt copil va forma grupa serveșelelor.
Copiii vor fi solicitați să spună de fiecare dată
ce grupă au format și de ce după ce (pentru că au
aceiași formă, eu am format grupa …. ).
Astfel se va proceda până când toate obiectele
se vor termina.
5.Complicarea jocului
Se va realiza prin introducerea unui element
perturbator și anume unei jucării printre grupele
deja formate .În acest timp copiii vor avea ochii
inchiși.
Se va incheia jocul prin intermediul unei fișe de
lucru avand ca sarcini: Să formeze grupe de
obiecte de acela si fel; Să coloreze grupa
prosoapelor .

Demonstratia
Exercițiul
Jocul

Problematizarea

80 6.Obtinerea
performanței După parcurgerea cu succes a probelor copiii
vor merge la centrele deschise, intuiesc materialele
de la fiecare ce ntru, ascultă cerințele educatoarei și
sarcinile pentru fiecare dintre centre.
ALBABETIZARE: La acest centru copiii vor
trasa peste puncte linia verticală realizând astfel
filamentele periuței de dinți.
STIINȚĂ: La acest centru copiii vor realiza un
exper iment ”De ce trebuie să folosim săpunul ?” În
cadrul acestui experiment copiii vor observa cum
se îndepărtează microbii dacă folosim săpun.
ARTA : La acest centru copiii vor aplica culoarea
pentru a decora prosopul. Conversatia

Explicația

Experimentul

Demonstrația

Exercițiul

7 .Evaluarea
activitatii. După încheierea activităților la centre, copiii trec
în grup pe la fiecare centru. Ei apreciază
activitatea proprie cât și pe cea a colegilor. Turul galeriei

9. Asigurarea
retentiei si a
transferul ui ALA II
Joc distractiv: 1,2,3 Soare!
Un copil mijește la perete. Ceilalți se așează într -o
linie la peretele opus. Scopul lor este să ajungă la
peretele unde mijește copilul. Ei au voie să se
miște doar atunci când nu sunt văzuți. Înainte de a
se uita, copilul care mijește va spune „ 1,2,3,
soare!” și va întoarce repede capul în urmă. În
acest moment, copiii vor înmărmuri în poziția în
care se află și vor sta nemișcați până când copilul
va începe iar să mijească. Dacă copilul vede pe
cineva mișcându -se, persoana este trimisă înapoi la
linia de start și va continua de acolo.
Joc de atentie: Stiti ce face colegul vostru?
Un copil mimează o deprindere igienică:
spălatul, ștersul mâinilor, folosirea batistei,
spălatul dinților, pieptănatul, etc. Copilul care

Explicatia
Demonstratia

Jocul

81 ghiceș te despre ce deprindere e vorba, o mimează
împreună cu ceilalți. Cel care ghicește primul
deprinderea mimată, preia jocul, mimând o alta
deprindere spre a fi recunoscută. Copiii care nu au
ghicit ce s -a mimat primesc pedepse distractive
10. Incheierea
activității Se fac aprecieri asupra modului de desfășurare a
întregii activități, implicând cât mai mulți copii.
La final copiii vor primi suprize dulci din partea
Maricicăi.
Conversația

3.1.3. Dome niul Limbă și Comunicare

Domeniul Limbă și Comunicare acoperă stăpânirea exprimării orale și scrise,
ca și abilitatea de a înțelege comunicarea verbală și scrisă. Va fi abordat într -o
viziune integrată, urmărindu -se simultan cele d ouă laturi importante ale sale: cea receptivă
și cea expresivă.

PROIECT DIDACTIC – DLC

TEMA ANUALA: ,,Cine sunt/suntem? ’’
TEMA PROIECTULUI: “In lumea copilariei”
TEMA ZILEI SI A ACTIVITATILOR: “Maricica murdarica ”
TIPUL ACTIVITATI I: Dobandire de noi cun ostinte;
Formare de priceperi si deprinderi
ACTIVITATI DE INVATARE: “Sanatosi si voiosi” – Activitate integrata
(ADP+ALA+ADE)
I ADP: ACTIVITATE DE DEZVOLTARE PERSONALA
Intalnirea de dimineata : „Vreau s a fiu sanatos!.” – dezvoltarea unor deprinderi de
igiena personala..
II ALA 1 : ACTIVITATI LIBER ALESE – “Am grija de corpul meu”
Stiinta :
o „Ce ai pipait?” – joc senzorial

82 Joc de rol:
o „Plantele le ingrijim, nasul sa nu -l pedepsim” – joc de rol
Artă:
o „Ca parul sa straluceasca, peria decoreaza” – lipire
Biblioteca:
o „Ajutor de la Zana Maseluta!” – joc interactiv Piticlic

Tranzitie „Canta” – cantec
„“Unul după altul/ În rând ne asezăm, / Unul după altul, / Spre
centre plecăm.“” joc cu text si cant

III ADE: ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE

DLC: Limba si Comunicare – povestirea educatoarei “ Maricica -murdarica ”

IV ALA 2: : “Batista parfumată” – joc de mișcare
„Mima” –joc distractiv

FORMA DE REALIZARE: Frontal, pe grupuri, individual
DURATA : o zi
SCOPUL: Formarea deprinderilor de igienă personală corectă prin adoptarea unui regim
sănătos de vi ață;

METODE SI PROCEDEE DIDACTICE: povestirea, jocul, conversatia, explicatia,
exercitiul, problematizarea, munca in echipa, strategia de invatare prin cooperare “cerc
interior, cerc exterior” combinata cu metoda A.I.FP (amesteca, ingheata, formeaza
perec hi), metoda “mana oarba”, dialogul dirijat.

MATERIAL DIDACTIC: .
 decor specific temei , imagini reprezentând povestea “Maricica – murdarica” ,
siluete cu obiecte de igiena personala din poveste (confectionate din placaj), materiale
din natură, jucarii specifice temei, servetele, creioane colorate, fise de lucru, suport
pentru pipait, obiecte de igiena personala (periuta, pasta,de dinti, sapun, perie de par,
hartie igienica), lipici, perii de lemn, stante decorative, pensule, calculator, CD Piticlic
(Ajutor de la Zana Maseluta).

83 MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
Borțeanu, S., Vodiță, A., (2013), 100 de întâlniri, 100 de idei reușite (documentar
privind organizarea “întâlnirii de dimineață” în grădinița de copii), Pitești: Ed Diamant;
Culea, L., (2008). Aplicarea noului curricculum – sugestii metodologice. Piteș ti:
Ed. Diana.
Dumitrana, M., (1994), Educarea limbajului în învățământul preșcolar. București:
Ed. Compania;
MECT, (2008). C urriculum pentru învățământul preșcolar 3 -6/7 ani;
(2005), Metodica predării activităților instructiv – educative în grădinița de copii,
București: Ed. Humanitas;

SCENARIUL ZILEI

Copiii intra in sala de curs intr -un decor de poveste, unde domina obiecte de
igiena personala. Salutul: “Dimineata a venit,/ toti copiii au sosit, / in cerc sa ne adunam, /
cu totii ne salutam”. Salutu l are loc prin jocul de miscare “cerc interior, cerc exterior”
combinat cu metoda A.I.F .P pe melodia “Buna dimineata”(textul adaptat). Copiii se asaza
pe pernute pentru Intalnirea de dimineata. Dupa rugaciune, numaratul copiilor, Calendarul
naturii, se im partasesc informatii legate de igiena personala si importanta acesteia asupra
corpului.
Activitatea de grup , se va desfășura printr -un joc intitulat „Cu ce ma spal?” –
fiecare copil va primi un jeton care reprezinta un obiect de igiena (periuta, piptan s.a.) . La
semnalul educatoarei „ – Floricica, floricea, eu ma spal cu … uite -asa!”, copiii care au
desenate pe j eton obiectul numit de educatoare isi vor schimba locul intre ei.
Noutatea zilei: constă în apariția personajului surpriză – Maricica, o fetiță care
este foarte tristă pentru că nu are niciun prieten deoarece nimeni nu vrea să se joace cu ea,
De obicei ea este o fata cuminte, darnică (care împarte jucăriile cu toți copiii) și veselă.
Fetița este ciufulită, cu mâinile și obrajii murdari de mâncare, cu rochița murdară, șifonată,
și cu șireturile nelegate.
Maricica a venit în vizită la grădiniță cu speranța că va reuși să își gasească câțiva
prieteni cu care să se joace, așa că își ia inima în dinți și îi intreabă pe copii dac doresc sa
se joace cu ea.
Văzând că niciun copil nu își dorește să devină prietenul Maricicăi, ii roaga pe
acestia daca o pot ajuta s a devina din nou curat

84 Mesajul zilei : “Totul e -n puterea noastră!”, făcându -se trimitere la capacitatea
copiilor de a o ajuta pe Maricica să își facă prieteni.
Anuntarea temei: Convinsă că le -a stârnit curiozitatea, educatoarea le propune
copiilor să ascul te povestea „Maricica – murdarica” de Luiza Vladescu.(Educarea
limbajului).
Educatoarea incepe sa dramatizeze povestea, introducand rand pe rand obiectele de
igiena personala. Inainte de finalul povestii, copiii se vor indrepta spre centrele de interes
deschise (Stiinta, Joc de rol, Arta, Biblioteca) unde, dupa ce vor rezolva sarcinile, vor
primi obiecte de igiena personala cu care o vor ajuta pe Maricica sa devina din nou o fetita
curata.
Tranzitie
Se va realiza prin jocul cu text si cant “Unul după altul/ În rând ne asezăm, / Unul
după altul, / Spre centre plecăm”.
Copiii vor fi indrumati si observati, la centrele de interes, de catre educatoare.
Stiinta: Copiii vor pipai obiectele din cutia senzori ala, dupa care le vor identifica
pe fise si le vor colora.
Joc de rol: Vor exersa deprinderi practic -gospodaresti (vor ingriji plantele) si
deprinderi de ingrijire personala (folosirea batistei/servetelului).
Arta: Vor decora peria de par prin lipirea uno r stante decorative.
Bibloteca: Impreuna cu Zana Maseluta il vor ajuta pe Piticlic sa invete despre
igiena dentara.
Asezate la vedere, obiectele de igiena personala (Periuta, peria de par, sapunul,
prosopul) vor fi descoperite repede de copii. Cu acestea, cei mici se intorc la poveste, o
vor ajuta pe Maricica sa le foloseasca pentru a deveni iar curata si vor deveni prieteni din
nou.
Tranzitie : “Unul după altul/ În rând ne -asezăm, / Unul după altul, / Spre baie
plecăm” – joc cu text si cant
Copiii se ind reapta catre grupul sanitar.
Rutine : deprinderi igienico -sanitare. Gustarea.
Ziua se incheie cu etapa a III -a, în care copiii desfasoara jocul distractiv “Mima” si
jocul lde miscare “Batistuta”
Copiii parasesc sala de grupa pregatindu -se pentru masa de pranz (rutina).
Rutina: “Prosopelul umed” – deprinderi de igiena personala.

85 ETAPELE
ACTIVITÃ
ȚII OB.
OP. CONȚINUTUL STIINTIFIC METODE
ȘI
PROCEDE
E MIJLOACE
DIDACTICE EVALUA
RE
1. Moment
organizatori
c
Asigurarea condițiilor optime pentru buna
desfășurare a activității:
Introducerea copiilor în sala de grupă a re loc pe
melodia “Bună dimineața!”. Sub îndrumarea
atentă a educatoarei se desfășoară “Întâlnirea de
dimineață”.
Instructajul
verbal
Decor

2. Captarea
atenției
Educatoarea poartă o scurtă conversație cu
privire la igiena, la prietenie.
Noutatea zilei: constă în apariția
personajului surpriză – Maricica, o fetiță
ciufulită, cu mâinile și obrajii murdari de
mâncare, cu rochița murdară, șifonată, și cu
șireturile nelegate, obrznicuta si dezordonata.
Maricica a venit în vizită la grădin iță cu
speranța că va reuși să își gasească câțiva
prieteni cu care să se joace, așa că își ia inima în
dinți și îi intreabă pe copii: „ – Cine vrea să fie
prietenul/prietena mea?”
Se formulează mesajul zilei “Totul e -n
puterea noastră!”, făcându -se trimitere la
capacitatea copiilor de a o ajuta pe Maricica să
își facă prieteni.
Convinsă că le -a stârnit curiozitatea,
educatoarea le propune copiilor să asculte
povestea trimisă de către Zâna Știe Tot.

Conversați
a

Mesajul
zilei: “Totul
e-n puterea
noastră!”

Frontală

3. Anunțarea
temei și a
obiectivelor/
sarcinilor Voi anunța copiii că azi vor asculta povestea
“Maricica – murdarica” de Luiza Vladescu,
apoi vor merge la centre pentru a castiga
obiectele de igiena care o vor ajuta pe
Maricica sa devina din nou curate
Conversați
a

Frontală

4. Dirijarea
învățării
DOMENIUL LIMBÃ ȘI
COMUNICARE
Educatoarea le prezintă copiilor
conținutul poveștii “ Maricica – murdarica”
cu ajutorul dramatizării.
Conținutul poveștii va fi prezentat de
către educatoare clar, corect, coerent și
expresiv cu un ton și o mimică adecvată.
Pe parcursul povestirii educatoarea va
folosi o serie de mijloace adecvate prin care
va nuanța expunerea în funcție de stările
afective pe care textul literar le implică și
Expunerea
Dramatizar
ea

Decor
Substitute
bidimension
ale
Cu obiecte
de uz
personal

Frontală

86 anume:
 tonul cald potrivit cu importanța
faptelor;
 modularea vocii pentru a imita
personajele;
 marcarea pauzelor determinate de
punctuație;
 mimica și gesturile adecvate
situațiilor prezentate.
Pe parcursu l povestirii educatoarea va
folosi o serie de mijloace adecvate prin care
va nuanța expunerea în funcție de stările
afective pe care textul literar le implică și
anume:
 tonul cald potrivit cu importanța
faptelor;
modularea vocii pentru a imita personajele;
Înainte de sfârșitul poveștii, educatoarea îi
provoacă să îndeplinească niște sarcini.
Pentru fiecare sarcină rezolvată corect ei vor
primi la schimb niște obiecte de igiena
personală care o vor curăța pe Maricica.
(pastă de dinți, periuță de dinți, proso p, săpun,
apă).
Tranziție: Unul cate unul în rând ne așezam,
unul după altul spre centre plecăm – joc cu
tex si cânt.
Se prezintă centrele de activitate și se intuiesc
materialele de lucru.
Se anunță tema și obiectivele ce vor fi
urmărite la fiecare centru.
Copiii se organizează pe microgrupuri și iși
desfasoară acivitatea pe centre, alegându -și
centrul următor de fiecare dată când termină de
rezolvat sarcinile dintr -un centru.
La centrul Știință , copiii vor colora doar
obiectele de uz personal pe care le -au pipăit
în cutia senzoriala

La centrul Joc de rol, copiii vor șterge frunzele
plantelor din ghiveci și vor exersa
deprinderea de a folosi corect și în anumite
situatii batista.

Conversați
a

Conversați
a
Explicația

Explicația

Explicația
Demonstra
ția

Explicația
Demonstra
ția
Exercițiul

Explicația

Exercițiul

Joc cu text
și cânt

Fișe de
lucru
Cutia
senzorială
Săpun,
periuță de
dinți, pa stă,
hârtie
igienică,
prosop,
perie
Batiste –
șervețele,
trusă
curățenie

Perii de păr,
lipici,
pensule,
stanțe
decorative
Calculator,
CD
interactiv
Piticlic

Obiecte de
uz personal

Frontală

Frontală

Frontală
Individua
lă

Frontala
Individua
lă

Frontală
Individua
la

Frontal
Individua
l

Individua
l

87 La centrul Artă, copiii vor decora peria de
păr cu ștanțe decorative.

La centrul Bibliotecă, copiii vor rezolva
sarcinile date de Zâna Măseluță – vor alege
alimentele sănătoase, le vor colora, vor
răspunde corect la întrebările puse de
Piticlic referitor la protejarea dinților
După recuperarea obiectelor de igienă,
copiii se vor întoarce la personajul Maricica,
pentru a -i oferi ajutorul. O vor ajuta să se
spele, sa se pieptăne, să devină Maricica –
curățica.

5.Obținerea
performanței
și asigurarea
retenției și a
transferului

După comunicarea aspectelor care le -au
plăcut cel mai mult din poveste, s e va realiza
o scurtă conversație pe baza povestirii
pentru fixarea momentelor subiectului.
Cum s -a numit povestea?;
De ce nu avea Maricica prieteni?;
Ce a greșit ea?;
Cine i -a sărit în ajutor?;
Voi vă asemănați cu Maricica?
Pentru fixarea cunoștin țelor, educatoarea
le propune copiilor să aleagă dintr -un șir de
obiecte doar pe acelea care au ajutat -o pe
Maricica să își facă prieteni și să fie curată
din nou.
Conversați
a

Obiecte de
igienă
personală

Frontală
Individua
lă

6.Inc heierea
activității

Maricica este extrem de fericită și le
propune copiilor să se joace împreună.
Primul joc propus este „Batista
împarfumată”, iar cel de -al doilea „Mima”.
Maricica le multumește copiilor pentru
că au ajutat -o și au în vățat -o cum să se
îngrijească și cât de important este să ai
prieteni. Îi îmbrățișează și le propune să facă
o ultima vrajă: ”Ini -mini, hop -si-asa, te Sunt
apreciate toate lucrarile și se fac aprecieri
individuale și colective. transformi în ce
erai”. Mari cica devine d -na educatoare.
Se fac aprecieri globale și individuale
asupra modului de colaborare a copiilor.
Copiii părasesc sala de grupă pregătindu –
Conversați
a
Demonstra
ția
Jocul

Exercițiul

Jetoane,
batistuț a

ștampile

Frontală
Individua
lă

Frontală
Individua
lă

88
3.1.4. DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE

Domeniul Om și societate include omul, modul lui de viață, relațiile cu alți
oameni, relațiile cu mediul social, ca și modalitățile în care acțiunile umane influențează
evenimentele. Domeniul are o extindere și către contexte curriculare care privesc
tehnologia, în sensul abordării cap acităților umane de a controla evenimentele și de a
ordona mediul.

PROIECT DIDACTIC – EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE
Grupa : Mică
Domeniul de activitate : Om și societate
Categoria de activitate : Educatie pentru societate
Tema : “ Singurel ma ingrijesc “
Tipu l activitatii : consolidare de cunostinte
Mijloc de realizare : joc didactic
Scopul :
 Consolidarea deprinderilor de igiena personala,
Obiective operationale : La sfarsitul activitatii, copiii vor fi capabili:
 Sa denumeasca obiectele de igiena personala;
 Sa exp lice modul de utilizare al obiectelor de igiena personala;
 Sa precizeze importanta obiectelor de igiena personala pentru sanatate;
 Sa recite scurte poezii despre obiectele de igiena personala;
 Sa mimeze activitati in care se aplica reguli de igiena.
Sarcin a didactica :
 Recunoasterea obiectelor de igiena personala si explicarea modului in care ele se
utilizeaza correct.
Regulile jocului :
1. alegerea unui “cadou” din sacul lui Mos Craciun se pentru masa de prânz (RUTINE).
“Curați și sănătoși” – deprinderi de igienă
personală ; “Măn ânc, cresc sănătos”.

89 2. denumirea obiectelor de igiena personala
3. explicarea modului de utilizare a obiectelor de igiena personala
4. recitarea unui catren despre obiectul de igiena personala ales
La joc participa, pe rand, cate un copil care va fi ales de “ajutorul lui Mos
Craciun”.
Copiii care respecta regulile jocului si care raspund corect intreba rilor
educatoarei vor fi aplaudati si se vor intoarce la locul lor.
Varianta : Copiii sunt indemnati sa deschida ochii, iar educatoarea plaseaza un “cadou” in
dreptul reprezentantului fiecarei echipe.
Elementele de joc : prezenta “ajutorului lui Mos Craciun” ,surpriza, aplauzele.
Metode si procedee : conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul.
Material didactic :
 jucaria care va fi “ajutorul lui Mos Craciun”,
 scrisoarea de la Mos Craciun,
 cutiute de cadouri; obiecte de igiena personala; panou; buline pent ru punctaj.
Material bibliografic :
 Manolache,Adriana, Singurel ma ingrijesc, Editura Aramis, Bucuresti, 2000;
 Ca sa cresc mare si voinic, Editura Medicala, Bucuresti, 1980;
 Nicola Ioan, Tratat de pedagogie scolara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucu resti,
1996.
Durata : 20-25 minute

Etapele
activitatii Continutul activitatii Strategii
didactice Evaluare
Moment
organizatoric Se vor asigura conditiile necesare unei
bune desfasurari a activitatii
– aerisirea salii de grupa;
– asezarea scaunelelor in forma de
semicerc;
– pregatirea materialului didactic. instructajul
Captarea
atentiei Un copil de la grupa pregatitoare va aduce
o scrisoare de la Mos Craciun si un sac plin
de “cadouri” conversatia
Anuntarea
temei si a
scopurilor Educatoarea le va citi copiilor continutul
scrisorii de la Mos Craciun si le va preciza
titlul si tema jocului: “Singurel ma
ingrijesc” conversatia
Desfasurarea Educatoarea le va prezenta copiilor

90 activitatii
sarcinile de lucru si regulile jocului.Copiii
vor fi imparti ti in doua echipe si isi vor
denumi echipa.Ajutorul lui Mos Craciun va
alege cate un reprezentant de la fiecare
echipa, care va scoate din sac unul dintre
“cadourile” trimise de Mos Craciun.Copilul
ales va denumi obiectul de igiena
personala, va preciza la ce foloseste si
modul de utilizare corecta.Din echipa
aceluiasi copil trebuie ca cineva sa recite
un catren despre obiectul de igiena
personala descoperit, pentru a primi una
dintre bulinele rosii cu ajutorul carora se
tine scorul.

Desfasurarea jocului d e proba : Un copil
va fi ales sa scoata un “cadou” din sac, sa
spuna ce este, la ce foloseste, cum se
foloseste.Daca un coechipier va recita o
scurta poezie despre acel obiect de igiena
personala, se va considera ca echipa poate
primi un punct.Educatoarea va corecta
eventualele greseli si va mai face precizari
pe care le considera necesare pentru o buna
desfasurae a jocului.

Desfasurarea jocului:
Un copil va scoate din sac “cadoul” care
contine o batista.El va spune: “Aceasta este
o batista.Trebuie sa o folosim cand
stranutam, tusim sau cand ne curge
nasul.Ea nu se imprumuta niciodata”.Un
coleg de echipa va recita o scurta poezie:
“Batista mea -nflorata
Fermecata -i cateodata.
De stranut sau sunt gripat,
Ea mere u m-a ajutat.”
Echipei din care fac parte cei doi copii i se
va acorda un punct, mai précis o bulina
rosie.
Varianta
Educatoarea le va propune sa inchida
ochii.In dreptul a doi copii (cate unul de la
fiecare echipa) va fi plasat cate un
“cadou”.Jocul se va relua intr -un mod
asemanator.

Jocul se incheie cand sacul a fost
golit.Castiga echipa care a acumulat mai
multe puncte (buline rosii), semn ca au dat

explicatia
conversatia

exercitiul

exercitiul
conversatie

individuala
orala

individuala

individuala
frontala
orala

91 mai multe rapunsuri corecte.

individuala
frontala
Asigurarea
conexiunii
inverse Copiii vor prezenta o pantonima in care vor
fi redate deprinderile igienic e si regulile de
igiena care trebuie respectate. exercitiul
individuala
frontala
Incheierea
activitatii Educatoarea ii va intreba pe copii care a
fost titlul si tema activitatii.Apoi, va face
aprecieri generale si individuale cu privire
la gradul de par ticipare a copiilor la
activitate si la comportamentul acestora in
timpul activitatii. conversatia

frontala
individuala

PROIECT DIDACTIC – ACTIVITATE PRACTICĂ

GRUPA: mică
DOMENIUL DE ACTIVITATE: DOS – Activitate practică
TEMA ANUALA: Când/cum și de ce se întâmplă?
SUBTEMA: Legume timpurii
SCOPUL: Îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre importanța legumelor,
formarea deprinderii de a le consuma; realizarea sarcinilor în comun, prin obținerea salatei de
legume.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
 Să recunoască legumele;
 Să precizeze importanța consumului de legume în alimentație;
 Să stabilească reguli de igienă referitoare la conservarea și consumarea
legumelor;
 Să mânuiască corect instrumentele de bucătărie;
 Să coopereze cu colegii pentru realiz area sarcinilor.

STRATEGII DIDACTICE
METODE ȘI PROCEDEE: Conversația, explicația, demonstrația, exercițiul,
expunerea.

92 MATERIAL DIDACTIC: Ceapă verde, salată, ridichi, castraveți, roșii, marar,
pătrunjel, cuțite de plastic, funduri, șervețele, bol , lămâi, ulei, sare.
FORMA DE REALIZARE : Individual , pe grupuri mici.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC
– Antonovici , Ș. ,Peneș , M. ,(2004) , , Editura Aramis ,
București.Activități practice;
– Programa activității instructiv – educativ e în grădinița de copii,
(2009), ED. V&I INTEGRAL, București.

EVENIMENTUL
DIDACTIC CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC
AL ACTIVITĂȚII
STRATEGII
DIDACTICE EVALUARE
MOMENT
ORGANIZATORIC Pentru organizarea activității
se aeris ește, se pregătește sala de
grupă și materialele necesare
desfășurării activității, împreună cu
copiii.
Observarea
comportamen t
ului copiilor

CAPTAREA
ATENȚIEI
Introducerea în activitate se
realizează prin prezentarea
următoarelor versuri:

Hora legumelor
de Lucia Muntean
Legumele toate, toate
Sunt izvor de sanatate!
Fiecare -n felul ei
Ne ajută cu temei:
Usturoiu -alungă boala,
Ceapa vindecă răceala,
Frunza verde de spanac
Este bună la stomac.
Iar salata neapărat,
Face bine l a ficat.
Morcovii, cartofii, varza,
Roșiile și fasolea
Au pornit și ele hora!
Oricum ar fi consumate:
Fierte, crude, toate, toate,
Sunt izvor de sănătate!

Expunerea Observarea
comportamen t
ului copiilor

93
ANUNȚAREA
TEMEI
-Astăzi, vom incerca să f acem o
salată de legume de primăvară,
trebuie să profitam de aceste legume
pentru ca au gust bun și cu ajutorul
lor veți putea crește sanatosi, mari și
puternici . Trebuie să consumați cât
mai multe legume, indiferent că sunt
timpurii, sau legume de toamnă . Așa
veți deveni copii plini de enegie și
cu poftă de viață, altfel, n -aveți cum
să fiți puternici !

Conversația Observarea
comportamen t
ului copiilor

DIRIJAREA
ÎNVĂȚĂRII
-Primăvara aduce odată cu razele
călduțe de soare și legume pline de
vitamin e de care trebuie să profităm
din plin. Ridichile, salata verde și
ceapa verde sunt trei dintre acestea,
pe care sigur le consumați și voi
destul de des, dar pe lângă acestea
mai sunt și alte legume de primăvară
cum ar fi: mazăre, țelină, sfeclă,
leurdă, f asole verde, spanac,
sparanghel.

Vom observa pe rând legumele.

Efectuarea unor exerciții pentru
încălzirea mâinilor:
1.Cu coatele sprijinite de masă,
închidem și deschidem pumnii;
2. Cu coatele sprijinite, depărtăm și
apropiem degetele;
3.Ploaia – atingerea mesei cu vârful
degetelor imitând căderea stropilor
de ploaie;
4. „A ieșit soarele!”

Copiilor li se va cere să precizeze
regulile de igienă ce trebuie
respectate,caracteristici ale
legumelor, importanța lor în
alimentația sănătoasă.
Se va intui ma terialul.
Se vor împărti sarcinile între copii.
Unii vor spăla legumele, alții le vor
curăța, iar alții le vor tăia marunt. În
timpul activității se vor roti copiii la
sarcini, astfel încât toți copiii grupei

Conversația

Explicația

Exercițiul

Demonstrația Observarea
comportamen t
ului copiilor

Aprecierea
răspunsurilor

Aprecieri
pozitive

Observarea
comportamen t
ului copiilor

94 să taie, să spele și să curețe legumele.
În final, le vor amesteca în bol cu
ulei, sare și lămâie.

EVALUARE

Salata de legume va fi servită de
către copii la masa de prânz.
Le voi reaminti că fiecare
trebuie să se hrănească sănătos,
consumând multe legume care conțin
vitamine importante în alimentația
sănătoasă.
-Prin urmare, nu trebuie să uitați că
legumele de primăvară nu trebuie să
lipsească din alimentația voastră!

Conversația

Aprecieri
pozitive
asupra salatei
obținute

ÎNCHEIEREA
ACTIVITĂȚII

Se fac aprecieri referitoare la modul
în care s -a desfășu rat activitatea și
asupra comportamentului copiilor,
solicitându -le acestora să precizeze
importanța legumelor în alimentație.
Fiecare copil va primi un stimulent
(ecuson).

Conversația

Copiii
primesc
stimulente.

3.1.5. DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV

Domeniul Estetic și creativ acoperă abilitățile de a răspunde emoțional și
intelectual la experiențe perceptive, sensibilitatea față de diferitele niveluri de
manifestare a calității, aprecierea frumosului și a adecvării la scop sau uti lizare.

PROIECT DIDACTIC – EDUCAȚIE ARTISTICO -PLASTICĂ
Grupa : Mică
Tema anuală de studiu : "Cine sunt/suntem"
Subtema : Vreau să mă cunosc
Tema activității: Învăț despre mine
Forma de realizare : Activitate integrată (ADP + ADE(DLC) + ADE(DEC) – educație
plastică + ALA)
Tipul activității : Mixtă
Componența activității:
 Activi tăți de dezvoltare personală:

95 Întâlnirea de dimineață – Învăț despre mine
 Jocuri și activități didactice alese (etapa I ):
Jocuri manipulative/Matematică: Îmbrăcăm băiețelul/fetiț a – joc de îmbinare
Construcții: Conturul corpului meu
Joc de rol: La medic

 Activități pe domenii experiențiale:
Domeniul limbă și comunicare : Învăț despre mine – Memorizare
Domeniul estetic și creativ (Educație plastică): Tema: pata de culoar e
Subiect: Corpul meu

Scopul:
Formarea deprinderii de a memora și de a reproduce voluntar și logic poezia .
Consolidarea abilității de a realiza o lucrare prin tehnica picturii cu o temă dată, folosind
diferite materiale de lucru.

Obiective:
La sfârșitul activității copiii vor fi capabili:
 să memoreze logic poezia propusă de educatoare;
 să recite poezia corect și expresiv, respectând intonația, ritmul și pauzele necesare;
 să picteze în culori potrivite , respectând indicațiile primite ;
 sǎ-și exprime opinia fațǎ de lucrarea proprie și a colegilor, motivându -și pǎrerea .

Strategii didactice:
Metode și procedee: Conve rsația, explicația, povestirea, exercițiu l, tehnica
comunicării rotative, demonstrația , jocul de rol, Amestecă -Îngheață -Formează perechi .
Material didactic : calendarul naturii , cutie cu ghicitori, Tedy – mascota grupei,
ilustrații, aparatură audio, cuburi, acuarele, pensule, pahare, oglinzi, cub uri, trusă de
doctor, joc de masă etc.
Durata: 1,5 h

Bibliografie
1. Culea L., Sesovici A., Grama F., Pletea M., Ionescu D., Anghel N., (2008).
Activitatea integrată din gădiniță. București: Editura Publishing House.
2. Walsh K.B., Hansen K.A., Kaufmann R. (19 99). Crearea claselor după necesitățile
copililui. București: Editura C.E.D.P. Step by Step.

96
SCENARIUL ZILEI

Rutină și tranziție : Ne pregătim pentru activități. Copiii se așază pe pernițe în cerc.
Rutină : Întâlnirea de dimineață:
Salutul : „Bună dimineaț a!” Salutul se realizează prin tehnica comunicării rotative.
Salutul pornește de la educatoare și este continuat de toți copiii grupei, fiecare salutându -și
colegul din partea dreap tă.
Prezența se realizează prin întrebarea educatoarei: Cine lipsește astăz i?. Un copil
merge la panoul de prezență și sortează fotografiile. Apoi se poartă o scurtă discuție despre
anotimp, urmată de complet area Calendarul ui naturii , ajutați de întrebările: ,,În ce anotimp
suntem?”, ,,În ce lună ne aflăm?”, ,,În ce zi a săptămân ii suntem?”, ,,Cum este vremea
astăzi?”.
Noutatea zilei. Mascota grupei, Tedy, va aduce o cutie cu ghicitori și le va spune
copiilor că nu știe răspunsul acestora și faptul că el nu -și cunoaște corpul. Copiii vor
descoperi răspunsurile, îl vor ajuta pe Tedy sa isi cunoasca mai bine corpul, invatand si ei
lucruri noi despre corpul lor.
Tranz iție:
,,Zâmbim și eu, și tu,
Cu drag noi ne privim,
Dă-mi mâna și de -acum
Prieteni buni să fim.
Hai noroc! Hai noroc!Hai noroc -noroc -noroc! "
Se precizează numele poeziei Învăț despre mine și sarcinile ce revin copiilor: de a
asculta, de a -l ajuta pe Tedy să se descopere.
După însușirea conținutului poeziei, copiii pornesc prin sala de grupă, către locul în
care sunt pregătite centre le de activitate deschise, prin intermediul tranziției "Urmăm pașii
lui Tedy ".
La activitatea pe centre sunt inserate elemente din poezie , realizând astfel
integrarea conținuturilor.
Se intuiesc materialele descoperite la centre. Prezentarea este însoțită de explicațiile
de rigoare refe ritoare la sarcinile de rezolvat, specificul unor materiale și rezultatele dorite
a fi obținute. Se amintește copiilor comportamentul dezirabil în cazul acestor activități –
vorbim în șoaptă pentru a nu -i deranja pe alți i, să lucrăm frumos, să utilizăm cu grijă

97 materialele, apreciem și protejăm lucrările făcute de colegi și cooperăm pentru realizarea
acestora.
Copiii aleg liber centrul la care lucrează și pot să -l schimbe după ce și -au realizat
sarcinile. În timp ce copiii lucrează, se bucură de monitoriza rea și sprijinul educatoarei la
nevoie.
Se fac aprecieri asupra modului de desf ășurare al întregii activități.

Evenimentul
didactic
/Secvența
didactică Conținutul științific Strategiile didactice
Evaluare
Metode/
procedee/
tehnici Material
didactic Forme de
organizar
e
1.Moment
organizatoric
Se crează condiții optime pentru
desfășurarea activitățiilor:
– aerisirea sălii de grupă;
– se aranjează mobilierul;
– se aranjează materialul didactic în
ordinea folosirii lui. Conversația
2.Captarea
atenției

Introducerea în activitate se
realizează cu ajutorul unei cutii cu
ghicitori despre organele de simț,
adusă de Tedy, mascota grupei.
Acesta anunță copiii că nu știe
răspunsul lor.
1. Cinci fratiori mititei
Trag manusa peste ei!
(degetele de la mana)
2. Ziua,doua ferestre deschise
Noaptea,doua cercuri cu vise.
(ochii)
3. Doua palnii mititele
Tot ce stii,trece prin ele
(urechile)
4. Una spune,
Doi privesc
Și două ascultă.
(gura,ochii si urechile)
Tedy le mărturisește copiilor că el
nu-și cunoaș te corpul și are nevoie
de ajutorul lor.
De asemenea, vor învăța și
lucruri noi despre corpul lor. Conversația
Explicația
Problematizar
ea Ghicitori Frontal
Evaluarea
cunoștințelo
r anterioare
referitoare la
organele de
simț.
3. Anunțarea
temei și a Secvența 1. Li se comunică
copiilor că vor avea de învățat o Conversația
Explicația Frontal

98 obiectivelor
poezie, titlul poeziei, anumite
obiective operaționale, menite să
creeze motivația învățării, să
stimuleze memorarea și atenția
voluntară.
4.
Prezent area
noului
conținut și
conducerea
învățării Secvența 2. Predarea -învățarea
poeziei
Copiii sunt pregătiți pentru
familiarizarea cu conținutul
poeziei. Pentru facilitarea
înțelegerii poeziei, sunt folosite
imagini/ ilustrații cu elemente din
poezie.
Familiariarea copiilor cu testul
literar Se realizează printr -o
conversație bazată pe ilistrații, în
care se folosesc cuvinte și expresii
din textul literar. Sunt explicate
cuvintele noi.
Recitarea -model, expresivă, clară,
însoțită de mimică și gesticula ție
adecvate:
Învăț despre mine
De cand am venit pe lume
Mi-a placut sa stiu de mine.
Azi am invatat, in fine,
Corpul meu din ce -i format!

In oglinda ma privesc
Si incep sa povestesc:
Am un cap rotund, vezi bine
Parul ce frumos imi vine!
Urechiuse foarte fine
Doua sunt – stie oricine
Un nas mic si o gurita
Si doi ochi de albastrita.

Vine -n continuare corpul
E legat de cap cu gatul
La corp am doua manute
Potrivite de grasute
Si mai am doua picioare
Tare-s bune la miscare!

Ei, acesta -i corpul meu
Sa-l invat nu a fost greu! Povestirea
Explicația
Conversația
Exercițiul
Ilustrații
Echipam
ent audio Frontal
Observarea
comportame
ntului
copiilor.

99
Predarea -învățarea poeziei se
realizează pe unități logice, fiecare
unitate logică de memorat se
reproduce dupa recitarea unităților
logice anterioare. Se realizează
recitarea individuală sau pe grupe
de câte doi -trei copii (titlul po eziei,
autorul, reproducerea versurilor cu
ajutorul educatoarei, pe baza
materialului intuitiv).
Consolidarea memorării se va
realiza prin folosirea unor elemente
de joc prin care se relevă ritmul și
rima poeziei.
Încheierea activității se realizează
prin înregistrarea audio a
conținutului poeziei.

Verificarea
gradului de
memorare a
poeziei

5.Obținere a
performanței

 Artă (ADE -DEC):
Educație plastică
"Corpul meu "
Activitatea pornește de la recitarea
unor versuri din poezie in
realizarea tabloului, să -și deseneze
întregul corp, sau să -l deseneze pe
coleg.
Intuirea materialului : copiii
observă materialele care se găsesc
la centrul Artă.
Explicarea și demonstrarea
modului de lucru : copiii au la
dispoziție pensule subțiri, acuarele
de diferite culori si câte o oglindă,
pentru a -și picta corpul sau corpul
colegului.
Exerciții pentru antrenar ea și
încălzirea mușchilor mici ai
mâinilor .
Executarea temei de către copii :
copiii își vor realiza corpul,
observându -se în oglinda și pictând
direct pe suprafața dată.
Se va evidenția modul de utilizare
a materialelor, încadrarea corectă a
elementelor compoziționale în
spațiul de lucru, respectarea ordinii
la masă și acuratețea lucrării.
Analiza lucrărilor copiilor se va
realiza prin expunerea acestora,
ținînd cont de următoarele criterii:
respectarea temei, originalitatea,
finalizarea lucrării.
 Joc de rol:
La doctor : Copiii vor interpreta Explicația
Demonstrația
Exercițiul

Conversația
Jocul

Acuarele
Pensule
Oglinzi

Trusă de
doctor
Halate
Pat Individual
Perechi
Grupuri Aprecierea

100

PROIECT DIDACTIC – EDUCAȚIE MUZICALĂ

Grupa: mică
Tema anuală : “Cine sunt/suntem?”
Tema proiectului: “Sunt copil de grădiniță “
Tema săptămânii: “ Corpul omenesc“
Subtema: Cântec “ Fața copilului ” versuri și muzică de Sofica Matei
Domeniul experiențial: Estetic si Creativ – educație muzicală
Formă de realizare: Cântec rolul doctorului și al pacientului,
prin observarea părților corpului.
 Jocuri
manipulative/Matematică:
Îmbrăcăm băiețelul/fetița – joc de
îmbinare a unor elemente
vestimentare pe suprafața corpului .
 Materiale de c onstrucție:
Conturul corpului meu: Un copil
se întinde pe covor, iar ceilalți
copii realizează conturul corpului
din cuburi. Exercițiul

Exercițiul
Demonstrația
Obiecte
vestimen
tare

Cuburi
6.Asigurarea
retenței și a
transferului
Oferirea ocaziei de a utiliza
informația și /sau deprinderea in
alte contexte/din alte perspective
decât cele cu care au avut contact
anterior in activitate, printr -un joc
de mișcare: Bat din palme. (ALA
II).
Conversația
Frontal Motivarea
alegerii și
exprimarea
corectă în
propoziții.

7.Încheierea
activității Se vor prezenta concluziile
referitoare la activitatea
desfășurată: Ce am aflat nou față
de ce știam?

Conversația Frontal Aprecieri
generale și
individuale
asupra
comportame
ntului
copiilor pe
parcursul
activității.

101 Tipul activității: mixtă
Scopul activității : consolidarea cunoștințelor copiilor despre părțile componente ale
capului;
Formarea auzului muzical și a vocii, a deprinderilor elementare de cânt.

Obiective operaționale
O1. – să execute corect și conștient exercițiile de respirație, ritmice, melodice ;
O2. – să prezinte corect părțile componente ale capului pe baza cunoștințelor
anterioare ;
O3. – să respecte poziția corectă în timpul cântatului ;
O4. – să interpreteze melodic versurile cântecelor;
O5. – să execute corect variantele de interpretare a cântecelor, respectând
indicațiile educatoarei.
Strategia didactică:
Metode și procedee: instructajul, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul;
Material didac tic: CD-ul care conține cântecul, planșe ce ilustrează corpul omenesc
Formă de realizare: frontal , individual
Durata: 20 minut e

Desfășurarea activității
Etapele
activității Ob.
Op. Conținutul activității Metode și
procedee Evaluare
1. Moment
organizat oric Se pregătesc condițiile necesare unei
bune desfășurări a activității: aerisirea
clasei, aranjarea scaunelor în formă de
semicerc.
2.Actualizarea
cunoștiințelor
O1
O1

O3 Exerciții de respirație
”Mirosim flori”, “Suflăm lumânările de
pe tort”.
Exerciții melodice
De pe rămurele păsărelele salută vesele:
Cip Ci rip Ci rip
Urșii se trezesc: cum mormăie urșii?
Mor mor mor mor
Cucul voios vine și el din urmă:
Cu-cu Cu -cu
Exerciții ritmice
Ciocănitoarea bate așa: ta – ta – taa
Exerciții de omogeniz are a vocii Conversația
Exercițiul
3.Captarea
atenției Pentru că animalele din pădure ne -au
învățat cântecele lor, astăzi noi le vom
învăța un cântecel despre chipul nostru. Conversația
Expunerea

102 4. Anunțarea
temei și a
obiectivelor Cântecul se n umește „Fața copilului” de
Sofica Matei.
Expunerea

5.Dirijarea
invatarii
O2

O4

O4
O5 În acest cântecel un băiețel și o fetiță își
prezintă părțile componente ale capului.
Care sunt acestea?
Voi interpreta cântecul model, o dată.
În redarea câ ntecului mă voi folosi de
anumite mișcări sugestive textului.
Educatoarea reia cântarea model,
după care cântecul se va învăța pe
fragmente.
Se cântă un fragment model, apoi cu
copiii până când îl vor învăța.
Se procedează la fel cu celelalte
fragmen te.
Se interpretează cântecul în întregime
cu toată grupa, apoi pe echipe și în lanț.
Conversația
Expunerea

Demonstrați
a

Exercițiul

Exercițiul
Aprecieri
verbale

Orală
Frontală
Individuală

7. Încheierea
activității
Se vor face aprecieri verbale asupra
modului în care copii au cântat, au fost
atenți la versuri și la modul în care și -au
însușit versurile Expunerea Aprecieri
verbale

103 3.2. Proiecte tematice pe teme de Educație pentru sănătate

Procesul de însușire a regulilor d e igienă, precum și a normelor de protecție
a vieții proprii și a altora trebuie să înceapă de la cunoașterea lor. Educatoarea este aceea
care trebuie să -l familiarizeze pe copil cu toate normele accesibile vârstei cu privire la:
igiena corpului, igiena îmbrăcămintei, igiena alimentației, igiena locuinței, igiena
mediului înconjurător, rolul alimentație i sănătoase și a mișcării în păstrarea sănătății și
prevenirea unor boli.
Comportamentele sănătoase sunt învățate social de către cop ii prin observarea
și imitarea adulților. Exemplul personal devine o metodă eficace în formarea
deprinderilor atunci când este însoțit de explicații bine chibzuite, indicații precise
care orientează și dirijează activitatea. De exemplu, alimentația, practicarea
exercițiului fizic sunt comportamente care se învață din familie și se fixează în
educația timpurie (grădiniță), având un rol definitoriu în dezvoltarea atitudinilor și
practicilor din perioadele ulterioare d e dezvoltare și din viața adultă relaționate cu stilul de
viață sănătos.
La vârsta preșcolară copii învață comportamente prin observarea și imitarea
adulților, își formează atitudinile față de comportamentele ce privesc sănătatea și protecția
personală. Exemplul poate fi prezentat și indirect copiilor în cadrul discuțiilor,
poveștilor, prin folosirea ilustrațiilor, a programului distractiv. În acest fel, exemplele
pozitive și cele negative, prin conținutul lor, îl determină pe copil să înțelea gă că îngrijirea
și curățenia corpului constituie o cerință absolut necesară menținerii sănătății.
Toate acestea nu ar fi suficiente fără exercițiul efectuat zilnic, supravegheat
sistematic, controlat și evaluat obiectiv. Controlul trebuie însoțit de a precierea verbală a
acțiunilor, faptelor, comportării corecte, precum și sublinierea celor greșite.
Părinții și adulții care interacționează direct cu copii au un rol major în
dezvoltarea comportamentelor cu rol protectiv și preventiv asupr a sănătății. Adulții sunt
principalii furnizori ai oportunităților de petrecere a timpului liber și ai diversității
alimentare. Părinții și educatorii sunt cei care conturează preferințele copiilor și atitudinile
lor față de comportamentul alimentar și ex ercițiul fizic prin întăririle și reacțiile de
aversiune pe care le exprimă.
Educația pentru sănătate la preșcolari permite învățarea comportamentelor
sanogene și integrarea lor în rutinele comportamentale.

104 În continuare vom prezenta un proiect tema tic al cărui conținut tratează această
temă:
Nivel : I (3 – 5 ani, grupa mi că)
Tema anuală de studiu : „Cine sunt, suntem?”
Proiect tematic : „Sănătatea – bunul cel mai de preț”
Durata proiectului : 2 săptămâni
Subteme :„Hrană sănătoasă”
„Mișcarea înseamnă sănă tate”
Inventar de probleme:
Ce știm?
Ce nu știm și vrem să aflăm ?

– Este foarte important să fim sănătoși
și să avem grijă de sănătatea noastră.
– Fructele și legumele conțin vitamine.
– Trebuie să respectăm regulile de igienă
elementare pentru a ne proteja de microbi.
– Sportul ne întărește organismul.
– Grăsimea în exces nu este sănătoasă.
– Mergem la medic (spital), când suntem
bolnavi. – Cum ne ajută vitaminele organismul?
– Cum se numesc vitaminele din fructe,
legume și alte alimente?
– De ce unele produse din magazin sunt
nocive/periculoase pentru sănătatea noastră?
– Ce este un profesor de educație fizică?
– Ce este nutriția?
– Ce este obezitatea?

ZIUA/ DATA ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
LUNI ADP: Întâlnirea de di mineață: „Ce înseamnă hrană sănătoasă”;
Rutine: „Mâinile curate înseamnă sănătate” – deprinderea de a se
spăla corect pe mâini.
Tranziții: „Cântecul curățeniei” – repetare cântec;
„Hora legumelor” – joc de mișcare
ALA 1: Joc de rol: „La piață”;
Bibliotecă: „Piramida alimentelor” citire de imagini – prezentare PPT;
Construcții: „Lăzi pentru fructe și legume”.
ADE: DȘ: Cunoașterea mediului: „Alimente sănătoase/ alimente
nesănătoase” – observare;
ALA 2: Joc de mișcare: „Piramida alimentelor”;

105 Joc distractiv: „Coșulețul rupt”.
MARȚI ADP: Întâlnirea de dimineață: „Astăzi sunt …” (denumirea unui
aliment sănătos și o însușire a acestuia);
Rutine: „Sfat bun” – deprinderea de a spăla fructele și legumele
înainte de consum.
Opțional : „Micul preșcolar se dezvoltă personal”
Tranziții: „Eu sunt Prichindel!” – joc cu text și cant;
„Trenul alimentelor sănătoase” – joc de mișcare.
ALA1: Joc de rol: „De -a gospodinele!” – pregătim salată de fructe și
legume;
Artă: „Piramida alimentelor” – aplicație (tăiere pe contur, lipire);
Joc de masă: „Domino cu fructe și legume”.
ADE: DLC: Educarea limbajului: „Povestea vitaminelor”, de Lucia
Muntean –lectura educatoarei.
ALA2: Joc de socializare: „Roata vitaminelor”, joc în perechi;
Joc de mișcare: „At inge mărul!”.
MIERCURI ADP: Întâlnirea de dimineață: „Vitaminele înseamnă sănătate. Eu
sunt vitamina…” – joc de spargere a gheții: „Amestecă, îngheață,
formează perechi” – fiecare copil are atașată vitamina respectivă pe
spate;
Tranziții: „Tren ul vitaminelor” – joc de mișcare;
„Mărul” – joc cu text și cant.
ALA1: Știință: „Ce sunt microbii și cum ne protejăm de ei?” – soft
educațional Adibou;
Nisip și apă: „Micii grădinari” – plantăm semințe de legume;
Construcții plane: „Fructe și legume” – construcții din semințe și
crenguțe.
DȘ: Activitate matematică: „Așează legumele/fructele la locul
potrivit” – joc didactic (sortare după culoare, mărime și formă);
DPM: Educație fizică – Deplasare în alergare spre diferite direcții, cu
opriri, pornir i și întoarceri la semnal, cu ocoliri și pășiri peste
obstacole;
Joc deprindere: „Prin grădină”;

106 Joc pentru dezvoltarea forței: „Culegătorii”.
ALA2: Joc senzorial: „Ce ai gustat?”
Joc de atenție: „Să nu greșești!”
Audiție cântece pentru preșcolari despre s ănătate.
JOI ADP: Întâlnire de dimineață: „Cum consumăm fructele/legumele?”
Tranziții: „Piticii din pădure” – joc cu text și cânt;
„Fă la fel ca mine!” – joc imitativ.
ALA1: Bibliotecă: „Hora legumelor”, din folclorul copiilor –
memorizare;
Joc de masă: „Alimente sănătoase, alimente nesănătoase” – sortare de
imagini;
Construcții: „Piramida alimentelor” (cuburi de lemn pe care sunt
lipite șabloane de alimente).
ADE: DOS: Educație pentru societate: „Pregătim masa pentru cei
dragi” (pregăti m salate de fructe, legume și brânzeturi, aplicăm corect
reguli de servire a mesei) – activitate practic -gospodărească.
ALA2: Joc distractiv: „Micii gimnaști”;
Joc de mișcare: „Ne pregătim de start”.
VINERI ADP: Întâlnirea de dimineață: „Medicul ne sfătu iește”;
Rutine: „Săpunul, apa, prosopul, pasta și periuța, prietenii mei de
dimineață” – deprinderea de a folosi corect obiectele de igienă
personală.
Tranziții: „Dacă vesel se trăiește” – joc cu text și cant;
„Coșulețul rupt” – joc de mișcare.
ALA1: Bibliotecă: „Prosopul meu” (decorăm prosopul cu linii oblice
orientate spre stânga și dreapta).
Știință: „Călătorie în țara alimentelor sănătoase” – lectură după
imagini (tehnica visului);
Construcții: „Cabinetul medical”.
ADE: DEC: Educație muzicală:
Audiție: „Cântecul vitaminelor”.
DOS: Activitate practică: „Coș pentru fructe și legume” – șnuruire.
ALA2: Joc distractiv: „Hora legumelor”;

107 Joc de mișcare: „Culegătorii”.
Joc pentru dezvoltarea competențelor emoționale și sociale: Vitrina cu
alimente.

Subtema: „Mișcarea înseamnă sănătate”

ZIUA/ DATA ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
LUNI ADP: Întâlnirea de dimineață: „Gimnastica de înviorare – rolul și
importanța ei în viața noastră”.
Rutine: „Sunt un copil harnic” – deprinderea de sorta și strânge
jucăriile.Tranziții: „Piticii din pădure” – joc cu text și cant;
„Micii gimnaști” – joc de mișcare.
ALA 1: Bibliotecă: „Sporturi și sportivi” – vizionare film educativ;
Joc de masă: „Alege și grupează” – sporturi și sportivi;
Construcții: „Sala de sport a grădiniței”
ADE: DȘ: Cunoașterea mediului: „Mișcarea înseamnă sănătate” –
lectura educatoarei;
ALA 2: Jocuri de mișcare în curtea unității: „Micii sportivi”,
„Olimpiada ștrengarilor”.
MARȚI ADP: Întâlnirea de dimineață: „Sportul egal s ănătate”;
Tranziții: „1, 2, 3 ….” – joc de mișcare; „Fă la fel ca mine!” – joc
imitativ.
ALA1: Joc de rol: „De -a antrenorul”;
Artă: „Sportivi la concurs” – desen;
Construcții plane: „Terenul de fotbal/joacă” – construcții cu material
din natură.
ADE: DLC: Educarea limbajului: „Sportul și copiii” – memorizare;
ALA2:Joc de atenție: „Adevărat sau fals”;
Joc de mișcare: „Sportivii la concurs”.
MIERCURI ADP: Întâlnirea de dimineață: „Copiii și sportul”;
Tranziții: „Bat din palme!” – joc de mișcare;
„Pregătirea sportivilor” – joc liniștitor.
ALA1: Știință: „Roata sporturilor” – joc didactic (potrivim

108 sportivii și echipamentul corespunzător);
Joc de rol: „De -a profesorul de sport”;
Construcții: „Aparate pentru gimnastică”;
DȘ: Activitate matematică: „La patinoar” (sortarea patinelor după
mărime);
DPM: Educație fizică: Alergare în linie dreaptă;
Joc deprindere: „Ștafeta celor mici”;
Joc pentru dezvoltarea vitezei: „Cel mai rapid”.
ALA2: Joc de atenție: „Fă la fel ca mine”;
„Orășelul leneș” – poveste c reată de copii după ilustrații dintr -un
film de desen animat.
JOI ADP: Întâlnire de dimineață: „Sportul înseamnă sănătate”;
Tranziții: „Sări din cerc în cerc” – joc de atenție și mișcare;
„Ștafeta năzdrăvanilor” – joc de mișcare.
ALA1: Bibliotecă: „Mingea” – (pictură – tehnica ștampilării).
Nisip și apă: „Podiumul sportivilor” (desen cu bețișorul);
Artă: „Diplome pentru sportivi” – aplicație.
ADE: DOS: – Educație pentru sănătate: „Durdulici”, de Luminița
Toia –(povestea educatoarei);
DEC: – Educație muzicală: – cântec (repetare): „Cântecul curățeniei”;
– joc muzical (repetare): „Ora de sport.”
ALA2: Jocuri de mișcare în curtea unității
VINERI ADP: Întâlnirea de dimineață: „Minte sănătoasă în corp sănătos”
Tranziții: „Ora de sport” – joc cu text și cânt;
ALA1:
Joc de masă: „Jocul umbrelor” – sportivi și echipamente.
Bibliotecă: „Ce știi despre sport?” – joc didactic (metoda ciorchinele).
Construcții: „Stadionul de fotbal”.
DEC: Educație artistico -plastică:Tema plastică: Linia. Forma el aborată.
Subiectul: „Terenul de joacă”.
ALA2: Joc distractiv: „Statuile”; Joc de mișcare: „Ora de
gimnastică” – efectuăm exerciții aerobice pentru copii
după DVD.

109 3.3. Proiect de opțional de Educație pentru sănătate

Curriculum la decizia ș colii a fost implementat în anul 2001 prin o rdinul
Ministrului nr. 3638 din 11. 04. 2001 ș i a adresei 39595 conform căreia începând din
18.09.2006, în schema orară a fiecărui elev din învățământul obligatoriu trebuie să e xiste
minimum o oră de opțional ( www.edu.ro ).
Opționalele au de atunci rolul de a personaliza o unitate de învățământ , făcând -o
să fie diferită, într -un peisaj uniformizant și uneori neatractiv. Opționalele ca tipuri de
curriculum la decizia școlii r eprezintă modalități concrete prin care ca drele didactice pot da
dovada mă iestriei lor profesion ale, oferind preșcolarilor și părinților acestora oportunități
de a alege domeniul în care doresc să -și dezvolte deprinderi și să -și contureze propriul
sistem d e valori. Disciplinele opționale propuse în cadrul curriculum -ului la decizia școlii
pot avea caracter int erdisciplinar și sunt privite ca posibilităț i de integrare dintre diferite
dome nii printr -o organizare modulară .
Opționalele deschid noi perspective creativității la nivelul practicii ș colare, cadrul
didactic devenind „conc eptor de curriculum”, el orientându -și proiectarea didactică
pornind de la obiective clar definite pe care le va urmări pe toată durata desfășură rii
opționalului , sprijinindu -se pe unele conț inuturi accesibile preșcolarulu i, conținuturi
construite de că tre copil prin aplicarea unor strategii didactice centrate pe nev oile,
interesele, deprinderile și abilitățile existente sau aș teptate (Crișan, A., 1994 ).
Bennet (2007) este de părere că orice curriculum la decizia școlii trebuie să
eficientizeze curriculum școlar prin faptul că trebuie să fie relevant pentru nevoile elevilor,
angajându -i activ în propriile alegeri privind învățarea. Trebuie să fie variat în ceea ce
privește metodologia de implementare, dar cu accent pe utilizarea unei învățări active și
experiențiale.
În învățământul preșcolar, activitatea opțională intră în norma cadrului didactic și i
se acordă o plajă orară de 0 -1 activitate / săptămână. Activitățile opționale intră în
categoria activităților de învățare, respectiv a celor pentru dezvoltare personală și se includ
în programul zilnic al copilului în grădiniță.
Programa unei activități opționale poate fi elaborată de educatoare sau poate fi
aleasă din oferta de progra me opționale avizate de MEN sau de ISJ.

110 PLANIFICARE ACTIVITATE OPȚIONALĂ DE EDUCAȚIE PENTRU
SĂNĂTATE

„SĂ CREȘTEM MARI ȘI SĂNĂTOȘI ”

ARGUMENT

Astăzi, la începutul mileniului trei, când viața individului a devenit mai complicată,
când știința și într eaga societate au evoluat, educația pentru sănătate se impune ca o
necesitate și devine o condiție esențială a educației unei națiuni civilizate.
Educația constituie un sistem complex și unitar, care prezintă mai multe
dimensiuni, corespunzătoare principal elor laturi ale personalității umane: educația
intelectuală, educația estetică, educația civică, educația pentru sănătate, educația fizică, etc.
Aceste dimensiuni se află în raporturi de interdependență și complementaritate, ce -i
conferă educației în cadru l grădiniței un caracter sistemic, deschis, dinamic. Din acest
punct de vedere, educația pentru sănătate în grădiniță devine o componentă esențială a
educației.
Educația pentru sănătate în grădiniță este imperios necesar să se efectueze, ca în
majoritatea țărilor, începând din prima zi din grupa mică, deoarece, la vârste mici copiii
dobândesc deprinderi și obiceiuri care sunt relevante pentru activitățile ulterioare.
Astfel opționalul ,,Sănătate -bunul cel mai de preț”, prin abordare și strategia de
derular e, este astfel proiectat încât se încadrează în ceea ce numim ,,noile educații” și este
ancorat în realitatea și nevoile societății românești, stabilind un set de valori ce vizează cu
prioritate perspectiva evoluției educației. Prin alegerea acestui opțion al am urmărit ca
preșcolarii să -și formeze un stil de viață sănătos.
Abordarea domeniilor din cadrul opționalului de educație pentru sănătate (noțiuni
de anatomie și fiziologie, noțiuni de igienă, activitate și odihnă, sănătatea mediului,
sănătatea aliment ației, sănătatea mintală, prevenirea consumului de substanțe toxice,
accidentelor, abuzurilor, violenței, etc.) se realizează sistemic și respectă principii și
metodologia specifică, novatoare.
Tratarea din punct de vedere sistemic a opționalului, care est e centrat pe copil,
facilitează posibilitatea cunoașterii riguroase și profunde a psihicului și personalității
copiilor, identificându -se în același timp noi modalități de eficientizare a scopului propus
prin acest opțional.

111 A învăța copilul de la cea mai fragedă vârstă, să fie îngrijit, să respecte regulile de
igienă personală, să se obișnuiască cu un regim rațional de alimentație, înseamnă a pune
bazele trainice formării comportamentului igienic. Modul de abordare a acestor activități
pleacă de la ideea că este bine pentru copii să înțeleagă de mici că sănătatea nu înseamnă
numai absența bolii, ci și un mod de viață echilibrat.
În desfășurarea acestei activități cu preșcolarii, își vor forma deprinderea de a se
spăla corect pe mâini, pe față, pe dinți; d eprinderea de a se pieptăna; de a folosi șervețelul;
de a utiliza corect prosopul și de a -l așeza la locul lui; de a folosi corect tacâmurile; de a
se încălța și descălța; de a se îmbrăca și dezbrăca; de a respecta programul zilnic; de a
spăla fructel e și legumele înainte de a le consuma.
Deprinderile repetate zilnic, se transformă în obișnuințe, care apoi nu se mai
execută sub îndemnul părinților, al educatoarei, ci vor deveni reflexe.

TIPUL OPTIONALULUI : La nivelul mai multor domenii experienț iale
ARIA CURRICULARĂ : D.L.C. ; D.E.C. ; D.O.S.
NIVEL PREȘCOLAR
DURATA : 1 AN ȘCOLAR

OBIECTIVE CADRU:

Formarea unui comportament igienic pentru asigurarea echilibrului dintre sănătatea
individuală și cea colectivă;
Formarea unui limbaj specific educației p entru sănătate;
Formarea și cultivarea interesului pentru problematica sănătății.
Cunoașterea organismului uman și a funcțiilor sale vitale și a unor norme de
comportament pentru asigurarea echilibriului dintre sănătatea individuală și cea colectivă.
Formarea deprinderilor de alimentație rațională și de desfășurare de exerciții fizice
în vederea menținerii sănătății.
Dezvoltarea capacității de utilizare a normelor igienico -sanitare prin corectarea
deprinderilor greșite și încurajarea celor corecte.

Obiective de referință:
– Să cunoască schema corporală umană: părțile principale ale organismului uman și rolul
organelor de simț.

112 – Să identifice reguli de igienă personală, dovedind aceasta și prin folosirea din proprie
inițiativă a obiectelor sanitare pers onale.
– Să cunoască necesitatea curățeniei, păstrându -și curate corpul, hainele, camera.
– Să precizeze implicațiile respectării regulilor de igienă personală și consecințele
nerespectării acestora.
– Să deosebească prin comportament atitudini favorabile ocrotirii mediului și sănătății
propriului organism.
– Să conștientizeze noțiunile de sănătate, igienă, boală.
– Să cunoască propria stare de sănătate și simptomele unei stări de boală.
– Să respecte reguli de igienă dentară.
– Să cunoască alimentele care mențin sănătatea dinților, diferențiindu -le de cele
dăunătoare.
– Să sesizeze că după o activitate solicitantă sunt necesare și binevenite jocul și odihna.
– Să respecte programul zilnic pentru dezvoltarea armonioasă a organismului.

CONȚINUTURI:
1. Corpul uman –părțile componente
– organele de simț
– sănătos – bolnav
2. Igiena personală –igiena cavității bucale
– igiena mâinilor și a unghiilor
– igiena părului
– igiena corpului
– igiena îmbrăcămintei și încățămintei
3. Despre alimentație
4. Plantele medicinale
5. Muncă, odihnă, mișcare
6. Sănătatea mediului : curățenia camerei / a sălii de grupă ; curățenia locului de joacă ;
exerciții joc de descoperire a părților componente ale corpului uman;
MODALITĂȚI DE EVALUARE:
– Probe orale.
– Probe practice.
– Autoevaluare.
– Probe scri se (fișe de muncă independentă)

113 – Album foto

BIBLIOGRAFIE:
Preda Viorica, Carte de bună purtare“, Ed. Didactica
Alice Nichita, Mihaela Mitroi, Educație pentru sănătate“, Ed. Aramis
Învăț, mă îngrijesc, sunt sănătos“, Ed. Gama
Marcela, Peneș ,,Igiena personală”, Ed. Ana, București, 2004
Codul bunelor maniere ,,Cei șapte ani de acasă”, Ed. Coresi, București
Siminica Șova ,,Activități opționale în grădiniță” Ed. ASS

Semestrul I

Săpt. Obiective operaționale Tematică Mijloac e de
realizare

S1 – să consume alimente într -o anumită ordine
și suficient de calde “ Cum mâncăm? „
de S. Dima Povestirea

S2 – să posede cunoștințe și să dovedească
deprinderi igienico -sanitare corect formate;
să se spele corect, fără a se juca cu a pa, din
proprie inițiativă ori de câte ori este nevoie „ La spălător „ Lectură după
imagini

S3 – să identifice consecințele schimbărilor de
temperatură și necesitatea adaptării
îmbrăcămintei cu sezonul mai rece „ Cum trebuie să
ne îmbrăcăm? „ Convorbi re
S4 – să cunoască și să aplice reguli de igienă a
alimentației în prepararea legumelor
– să spele legumele înainte de a le consuma „Salată de legume
„ Activitate
practic –
gospodărească
S5 – să cunoască și să aplice reguli de igienă a
alimentației în prepararea fructelor ; – să
spele fructele înainte de a le consuma „Salată de fructe „ Activitate
practic –
gospodăreasca
S6 – să înțeleagă necesitatea de a păstra tot
timpul îmbrăcămintea și încălțămintea
curate „Cine nu se spală
? „de Gh. D.
Vasile Memorizare
S7 – să cunoască și să respecte regulile de
igienă personală „ Cântec de
dimineață „ Recitativ

S8 – să-și descrie propriul corp, enumerând
funcțiile vitale ale organismului uman „ Acesta sunt eu !
„ Observare
S9 – să se familiarizeze cu organele de simț „Simțurile „ de
Nicolae Nasta
Memorizare
S10 – să identifice funcția analizatorilor „ Dulce sau acru !
„
Joc senzorial

114 S11 – să identifice consecințele nerespectării
regulilor de igienă personală „ Murdărel și
Murdărica „ Poves tire cu un
inceput dat
S12 – să dovedească înțelegerea acțiunilor
concrete de prevenire a îmbolnăvirilor „ Cum ne ferim de
boli? „ Convorbire
S13 – să cunoască simptomele unor stări de
boală „ Am febra si ma
doare gatul rau ” Povestire creată
de educa toare

Semestrul II
Săpt. Obiective operaționale Tematică Mijloace de
realizare

S 14 – să recunoască și să denumească corect
obiecte de uz personal și modul lor de
folosire
– să denumească corect activitatea mimată; ” Ce este și la ce
folosește? „ Convorbire
S15 – să utilizeze corect din proprie inițiativă
obiectele de igienă personală: batistă,
pieptene, prosop, săpun, periuță și pastă de
dinți Desen decorativ: „
Obiecte de uz
personal „
Desen
decorativ
S16 – să folosească numai obiecte personal e „Prietenii mei :
apa, peria și
săpunul „
Convorbire
S17 – să identifice rolul batistei și a unor reguli
de igienă „Povestea unui
nas năzdrăvan „ de
Aristide Bujoiu Memorizare

S18 – să decoreze cu desene sau semne grafice
învățate o batistă di n hârtie; – să îndoaie
hârtia corect „ Batista mea „ Lectura
educatoarei
S19 – să înțeleagă necesitatea de a fi curați tot
timpul „ Supărarea
Danielei „ de V.
Gafița
Desen,
Activitate
practică
S20 – să stabilească un program zilnic „ Când și cum ne
odihnim?”
Povestirea
educatoarei
S21 – să recunoască locurile special amenajate
pentru copii „ Să păstrăm curat
locul de joacă „
Convorbire
S22 – să înțeleagă că trebuie să mențină ordinea
și curățenia în cameră, desfășurând mici
activități de întreț inere: să identifice reguli
de păstrare a jucăriilor; „Ia priviți cum fac
eu treabă „ de E:
Blanghinina Memorizare:
S23 – să dovedească interes pentru activitățile
de mișcare; „ Facem
gimnastică „ de
Emilia Căldăraru
Memorizare
S24 – să cunoască ro lul factorilor de mediu și al
sportului în menținerea sănătății; Jocuri de mișcare
în aer liber

115
S25 – să-și călească organismul prin factorii de
mediu „ Aer, soare și
mișcare, sănătate și
vigoare ! „
Convorbvire

S26 – să arate cum poate contribui la o
ambianță plăcută în familie, în funcție de
împrejurări „ Primim
musafiri de Paști „ Joc de rol
S27 – să cunoască regulile de igienă bucală „ Sfatul periuței
de dinți, „ de M.
Marancea
Lectura
educatoarei
S28 – să aplice regulile de igienă buca lă „ De-a dentistul „
Joc de rol
S29 – să cunoască noțiunile de sănătate, igienă,
boală „ La dispensarul
medical „
Vizită la
cabinetul
medical
S30 – să înțeleagă necesitatea momentelor de
destindere și să le trăiască afectiv
corespunzător „ Dacă vesel se
trăiește…” Joc muzical
S31 – să înțeleagă necesitatea consumării unei
game variate de alimente „ Piramida
alimentelor ”
Convorbire
S32 – să înțeleagă rolul benefic al vitaminelor
în alimentație „ Ce sunt
vitaminele ? „ Convorbvire

S33 – să înțeleagă efectele negative pe care le
au microbii asupra sănătății oamenilor „ Microbii –
dușmanii sănătății
„ Convorbire
S34 – să răspundă la întrebări pe teme de
sănătate
– să redea întâmplări „ Micii sanitari „
Concurs
S35 – să recite poezii
– să prezinte un program artistic „ De vorbă cu
fructele si
legumele !” Program
artistic

3.4. Proiecte și programe educaționale

Școala modernă se bazează pe metodele care diferă mult de cele uzuale bazate pe
expunere, memorizare, repetare. Elevii de a zi au nevoie de metode care se bazează pe
participare interactivă, socială, pe experimentare de situații de observare a realității, dar și
pe posibilitatea de a valorifica cele învățate și în viața de zi cu zi. De multe ori se pune
problema cum pot fi moti vați elevii, cum să fie puși în situații în care să -și testeze
cunoștințele într -un mod cât mai eficient și nu în ultimul rând, cât mai atractiv.
Parteneriatele educaționale facilitează realizarea unor proiecte prin care preșcolarii
au posibilitatea să își perfecționeze și să pună în practică cunoștințele, să participe la

116 competiții, excursii, schimburi de experiențe, socializând și perfecționându -și
competențele de comunicare.
Proiectarea și implementarea unor activități extracurriculare și extrașcolare , în grădiniță și
în comunitate, pe baza proiectelor și parteneriatelor dintre preșcolari , profesori și membri
ai comunității locale este o necesitate a activității didactice.
Parteneriatul reprezintă procesul de colaborare dintre două sau mai multe părți ca re
acționează împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune. În practica
școlară există mai multe expresii destinate parteneriatului educațional: acord de parteneriat,
acord cadru de parteneriat pentru educație, parteneriat de colaborare, pro tocol de
colaborare, protocol de parteneriat, contract de parteneriat, convenție de parteneriat,
parteneriat, parteneriat de colaborare instituțională, proiect de parteneriat și altele.
Termenul de parteneriat este definit ca „asocierea a doi sau mai mulți parteneri, iar
în literatura de specialitate, parteneriatul reprezintă modalitatea, formală sau informală,
prin care două sau mai multe părți decid să acționeze împreună pentru atingerea unui scop
comun.” (Cucoș, 2009)
Printre efectele majore pe care le p roduc proiectele educative, se pot menționa:
 creșterea calității actului educațional și a rezultatelor învățării;
 stimularea și multiplicarea inițiativelor tinerilor în dezvoltarea vieții
comunității școlare/comunității;
 creșterea gradului de socializare și valorizare a elevilor;
 reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului și
absenteismului școlar;
 creșterea ratei promovabilității școlare;
 asigurarea șanselor egale de dezvoltare personală;
 ridicarea calității resursei umane din sistemul ed ucațional;
 formarea resursei umane necesare dezvoltării societății cunoașterii;
 asigurarea sustenabilității proiectelor educative prin conștientizarea
comunității cu privire la potențialul pe care programele educaționale le au asupra
formării tinerei gener ații ce urmează a se integra;
 transformarea educației în sursă de dezvoltare comunitară.
Proiectele de parteneriat educaționale vizează întărirea relațiilor dintre părinți,
copii, dascăl și comunitate, creșterea gradului de implicare a tuturor factorilor
educaționali. Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje, deoarece creează relații
de colaborare, clarifică diverse probleme educative, oferă un nou cadru în dezvoltarea

117 personalității elevului. Inițierea diferitelor proiecte de parteneriat educaț ionale sunt
benefice atât pentru preșcolar i, cât și pentru toți factorii implicați: grădiniță , familie,
comunitate.

În continuare, vă propunem un proiect educativ care contribui e la dezvoltarea
copilului din punct de vedere al sănătății fizice și psihice. Proiectul se numește „Cum să
creștem sănătoși” și este implementat de Agenția Națională Antidrog prin Centrul de
Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Dâmbovița.
Prin acest proiect, ne propunem să promovăm un stil de viață sănătos în rândul
copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică, astfel încât să prevenim comportamentele
adictive în perioada adolesecenței.
Activitățile au fost gândite în concordanță cu nivelul de dezvoltare socio –
emoțională a copilului de vârstă preșcolară și școlară mică, astfe l încât să fie atractive și
ușor de înțeles. Copilul va învăța prin joc și activități practice (desenat, decupat, scenete,
etc.) care sunt comportamentele care îl ajută să se dezvolte sănătos și cum să se ferească de
comportamentele periculoase.

PROIECT NAȚIONAL „CUM SĂ CREȘTEM SĂNĂTOȘI”

DESCRIERE

Acest proiect presupune formarea de deprinderi de viață sănătoasă în rândul
copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică (clasa pregătitoare), punând accent pe
importanța adoptării unui stil de viață sănăto s (alimentație, igienă, mișcare), a
comportamentelor sănătoase (fără fum de tigară, alcool și medicamente fără
prescripție medicală) și a modalităților adecvate de rezolvare a conflictelor fără
violență și de luare a deciziilor.
Proiect ul are un număr de 7 activități:
Activitățile 1 -3 vizează adoptarea unui stil de viață sănătos („Să facem
cunoștință”, „Cum să ne păstrăm sănătatea”, „Alimente sănătoase”);
Activitățile 4 -6 abordează consecințele pentru sănătate ale utilizări i
substanțelor periculoase („Substanțe periculoase”, „Să ne ferim de fumul de țigară”,
„Alcoolul și medicamentele”);
Activitatea 7 urmărește dezvoltarea încrederii în sine și prevenirea
comportamentelor de risc („Rezolvarea conflictelor, fără violență ”).

118 Activitățile sunt concepute în concordanță cu nivelul de dezvoltare socio –
emoțională al copiilor de vârstă preșcolară și școlară mică, astfel încât să fie
atractive și ușor de înțeles. Copii vor învăța prin joc și activit ăți practice (desenat,
decupat, scenete, etc.) care sunt comportamentele care îi ajută să se dezvolte sănătos
și cum să se ferească de comportamentele periculoase.
Proiectul conține următoarele materiale:
Ghidul educatorului;
Caietul cu fișe de lucru pentru copii;
Model de diplomă pentru copii;
Model de scrisoare pentru părinți.

JUSTIFICARE
Proiectul corespunde Strategiei naționale antidrog 2013 -2020, aprobată prin
H.G. 784/09.10.2013, capitolul REDUCEREA CERERII DE DROGURI – A.
PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI – A.1 PREVENIREA ÎN ȘCOALĂ –
Obiectivul specific nr 1: „Creșterea nivelului de informare, educare și conștientizare a
populației școlare în vederea neînceperii sau întârzierii debutului consumului de
droguri, în cadrul programelor școlare, extrașcolare și de petrecere a timpului liber” .

SCOP
Promovarea unui stil de viață sănătos în rândul copiilor cu vârsta între 5 –
7 ani (preșcolari de grupă mare și școlari din clasa 0) pentru prevenirea comportamentelor
cu risc pentru sănătate, precum și pentru neînceperea sau întârzierea debutului
consumului de droguri .

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘI METODOLOGICĂ
In perioada educației timpurii, educația pentru sănătate, reprezintă una din
principalele căi de promovare a cunoștintelor privind diferite aspecte ale să nătății și,
totodată, de formare a atitudinilor si deprinderilor specifice unui stil de viață sănătos.
La vârsta preșcolară și școlară mică copiii învață comportamente prin o bservarea și
imitarea adulților, își formează reprezentarea stării de sănătate și de boală. Pentru
perioada învatamântului prescolar și debutul în învățământul școlar, prevenirea consumului
de droguri coincide cu acțiuni de promovare a săn ătății, încurajând copiii să adopte
un stil de viață sănătos.

119 GRUPUL ȚINTĂ
Beneficiari direcți:
o cadrele didactice din grădinițele și școlile gimnaziale formate
o copiii (preșcolari de grupă mare și școlari din clasa 0) participanți în proiect
Beneficiarii indirecți:
o familiile copiilor și comunitățile locale
CUPRINS
Activitatea 1: Să facem cunoștință
Activitatea 2: Cum să ne păstrăm sănătatea
Activitatea 3: Alimente sănătoase
Activitatea 4: Substanțe periculoase
Activitatea 5: Să ne ferim de fumul de țigară
Activitatea 6: Alcoolul și medicamentele
Activitatea 7: Rezolvarea conflictelor, fără violență

120 BIBLIOGRAFIE
1. Cuciinic, C. (2000). „Cum să fiu sănătos ?”. București; Editura Aramis.
2. Cucoș, C. (2002). Pedagogie . Iași: Edit ura Polirom.
3. Dima, S. (2005). Metoda proiectelor la vârste timpurii, ghid metodologic .
4. Manolache, A. (2000). „Singurel mă îngrijesc ”. București: Editura Aramis.
5. Nichita, A., Mitroi, M. (2008). „Educație pentru sănătate ”. București: E ditura
Aramis;
6. Peneș, M . (2000). „Igiena personală ”. București: Editura Ana.
7. Șova, S. (2009). „Activitățile opționale în grădiniță ”. Iași: Editura ASS.
8. Vladu, V., Tăpurin, A., Pârcălabu, R., Bican. M. (2003). „Sănătatea un drept
pentru care se luptă. Îndrumător metodic pentru c adrele didactice, carte de colorat pentru
copii, ghid pentru părinți ”. Editura Comenius .
9. Zepca, V., Ba hnarel, I., Petrescu, C. (2012). „Promovează sănătatea. Ghidul
specialistului. Formarea stilului de viață sănătos ”. Chișinău: Editura Elan Poligraf.
*** Curriculu m pentru Învățământul Preșcolar . (2008). 3 -6/7 ani. M.E.C.T..
*** Curriculum pentru educația timpurie . (2019). M.E.N.
*** Ghid de bune practici . (2009). M.E.C.T.;

121 CAPITOLUL IV. ROLU L ACTIVITĂȚILOR DE EDUCAȚIE
PENTR U SĂNĂTATE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂȚII PREȘCOLARULUI ȘI FORM ĂRII UNUI
STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS

4.1. Motivația cercetării

Creșterea complexității civilizației moderne și contemporane, nevoia implicării
active și responsabile a tuturor membrilor speciei umane la „lumea mo dernă” au
determinat preocupări din ce în ce mai vaste. Pe bună dreptate se zice, că ideea ce definește
societatea contemporană este schimbarea. Trecerea la noul mileniu a adus cu sine și multe
probleme sociale, economice, politice, care în momentul de faț ă își caută soluțiile.
Implicațiile acestor categorii de probleme antrenează noi exigențe și provocări pentru
sistemele educaționale, luând în considerare legăturile organice dintre educație și societate.
În prezent, problema educației este abordată în st rânsă legătură cu problematica
lumii contemporane.
La ora actuală asistăm la o modificare radicală a stilului de viață al omului modern,
prin sedentarism, obiceiurile alimentare nesănătoase, izolarea socială, abuz de substanțe
toxice, cu impact dramatic as upra sănătății și dezvoltării organismului . Asistăm la o
creștere alarmantă a frecvenței obezității infant ile în țara noastră și în același timp a
diabetu lui zaharat în rândul tinerilor, extinderea bolilor contagioase. Obezitatea – o
afecțiune complexă, mu ltifactorială, este caracterizată prin creșterea greutății corporale pe
seama țesutului adipos. În secolul XXI se vorbește tot mai des despre obezitate ca despre o
epidemie a civilizației moderne. Acest fapt este confirmat și de statisticile internaționale ,
care indică pentru prima dată că obezitatea face mai multe victime decât bolile cronice.
Prevalența excesului de greutate și a obezității în rândul copiilor și adolescenților
cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani a crescut dramatic, de la doar 4% la pest e 18%.
Premisa de la care am pornit acest demers constă în faptul că doar prin educație pot
fi conștientizate de către populație toate aspectele ce țin de adoptarea corectă a propriului
stil de viață, menținerea unei sănătăți bune și cunoașterea acțiunilor preventive. Instituțiile
școlare sunt locul ideal unde se pot iniția și realiza programe de educație pentru sănătate
încă de la cele mai fragede vârste.

122 Transmiterea unor informații corecte din punct de vedere științific, dezvoltarea
unor comportamente i ndividuale sănătoase, a unor atitudini ce corespund idealului
educațional, ar trebui vizate în cadrul activităților desfășurate cu preșcolarii, ca mai apoi să
producă învățarea comportamentelor sanogene și integrarea acestora în rutinele
comportamentale. C onceptul holistic de educație timpurie trebuie să combine elemente din
zonele de stimulare a copilului: sănătate, nutriție, educație timpurie, precum și comunitate.
Educația trebuie să răspundă provocărilor cerințelor societății în continuă
schimbare și r estructurare, pentru a fi capabilă să „șlefuiască” personalitatea umană. În
acest sens, este imperios să fie regândite, redimensionate și transformate paradigmele
educaționale. Necesitatea de corelare mai organică a politicilor economice, de sănătate,
sociale, școlare și culturale la nivelul întregii societăți ar permite un demers pe termen
lung, concentrând eforturile în direcția dezvoltării semnificative a capacității educogene a
fiecăruia în parte.
Educația pentru sănătate la nivelul in stituțiilor de în vățământ repre zintă una din
principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și
totodată de formare a atitudinilor și deprinderilor indispensabile unui comportament
responsabil și sănătos.
Evoluția didacticii și psihologiei copilului a încercat și încearcă încă să ne
dea răspunsuri, opțiunea fiind a noastră pentru a aplica una sau mai multe dintre soluțiile
sugerate. Cu toții ne întrebăm ce anume am putea face pentru ca activitatea din clasă să fie
mai atractivă și mai interesantă pentru copii, pentru ca aceștia să devină autorii propriei
învățări și rezultatele să dureze în timp.
Formarea continuă a educatoarelor din ultimii ani a furnizat, în unele ipostaze, idei
și practici care au încurajat sc himbarea abordării de la un curriculum centrat pe
disciplină la un curriculum centrat pe copil.
În acest context, este de semnalat importanța acordată metodelor activ –
participative, cu caracter interactiv, care încurajează plasarea copilulu i în situația de a
explora și de a deveni independent, alături de joc care continuă să fie principala formă
de învățare și de exprimare a copilului la această vârstă.
Dintre metodele interactive utilizate pe scară largă în grădinițele d e copii,
metoda proiectelor tematice și -a dovedit în ultimii ani eficiența, fiind metoda ce
asigură o învățare diferențiată, bazată pe experiență, individualizată, în cadrul căreia
copilul experimentează lucruri noi, apoi își însușește algor itmul învățării.

123 Copiii sunt permanent bombardați informațional prin mass -media, iar educatoarelor
le revine sarcina de a sintetiza, aranja și corecta aceste informații în cadrul
activităților din grădiniță. Se împletește astfel învățarea spontană cu cea dirijată.
Această metodă oferă posibilitatea de a respecta ritmul individual de dezvoltare a
fiecărui copil din grupă, cadrul didactic stabilind obiectivele de învățare, dar și metodele
specifice prin care va urmări real izarea acestora. Copiii învață în ritmuri diferite, deci
strategiile de predare -învățare -evaluare trebuie adaptate în consecință. Toți copiii au
puncte forte, adică lucruri pe care știu să le facă foarte bine, dar și lucruri cu care se
descurcă m ai greu. Pentru a depăși punctele slabe, educatoarea trebuie să se bazeze pe
interesele și pe capacitățile fiecărui copil.
Indiferent că este vorba despre Domeniul limbă și comunicare, despre Domeniul
Științe, Domeniul om și societate, Domeniul estet ic și creativ sau Domeniul
psihomotric, ori de dobândirea unor informații culturale, metoda proiectelor tematice le
oferă copiilor posibilitatea de a cunoaște în profunzime domenii noi , cum este cel al
educației pentru sănătate , de a acumula cunoști nțe în mod independent și de a dezvolta
competențe precum: creativitatea, spiritul de inițiativă, capacitatea de a comunica și de a
lucra în echipă.
Predarea prin proiecte contribuie la învățarea unui mod de gândire interdisciplinară
și a unui mod de abor dare unitar – modul integrat. În învățarea integrată accentul cade pe
activitățile de grup, nu pe cele cu întreaga grupă. Integrarea se va face prin îmbinarea într –
un scenariu bine închegat a unor conținuturi care aparțin unor domenii diferite. Eviden t,
conținuturile propuse au un subiect comun, care urmează a fi investigat și elucidat în
urma parcurgerii acestora și a realizării obiectivelor propuse, însă întregul program se
desfășoară sub formă de joc, dar nu un joc întâmplător, ci unu l temeinic organizat.
Activitatea insuctiv -educativă din grădiniță asigură temelia procesului de
formare a personalității copiilor. Pentru aceasta, este deosebit de utilă abordarea, în mod
corect și constant a conținuturilor specifice educației p entru sănătate în activitatea zilnică a
preșcolarilor.

124 4.2. Scopul cercetării

Scopul principal al acestei microcerc etări constă în identificarea valențelor
formative ale activităților cu conținut specific educației pentru sănătate asupra
personalit ății copilului de vârstă preșcolară și form ării unui stil de viață sănătos.
Educația pentru sănătate contribuie considerabil la dezvoltarea multilaterală a
personalității copilului, evaluând câteva niveluri:
– informarea copiilor și a întregii populații cu cunoștințe, noțiuni, idei din
domeniul sănătății. Este o sarcină teoretică, având o funcție cognitivă , urmărind
formarea unor reprezentări teoretice igienico -sanitare, a bazei cognitive necesare înțelegerii
științifice a măsu rilor de apărare și promovare a sănătății.
– al doilea nivel al educației igieni co-sanitare urmărește formarea unei
poziț ii (stăr i) efectiv emoțională a individului, dirijarea sa afectivă – pozitivă spre
acceptarea fenome nelor și fap telor educativ -sanitare. Aceasta este o treaptă esențială în
calea spre practică, deoarece numai prin crearea unor sentimente și emoții pozitive, se
favorizează adoptarea cunoștințelor teoretice și transpunerii lor în viață.
– al treilea nivel cu cara cter practic urmărește formarea deprinderilor,
obișnuințelor și capacității de acțiune practică sanitară, a voinței de a acționa în folosul
propriei sănătăți și a sănătății colectivului – formarea unei concepții, a unui comportament,
stil de viață s ănătos.
Educația pentru sănătate trebuie să influențeze copilul încât acesta să știe: ce
trebuie să facă în problemele de sănătate: să știe de ce este important să facă a stfel; să știe
cum să facă; să vrea să facă; să facă efectiv; iar efectuarea să prod ucă mulțumire.
Motivațiile constituie puntea între cunoștințe și practică. Copilul trebuie să –
și însușească acele motivații, care să -l determine să dorească a apli ca riguros
cunoștințele sale . Motivațiile trebuie bazate pe argumen tările legate de interesele
specifice ale copiilor în funcție de satisfacțiile imediate pe care practicarea regulilor le
poate aduce (favorizează o creștere mai rapidă, o stare de vioiciune și veselie care ușurează
munca și joaca, o înfățișare perso nală frumoasă și sănătoasă ș.a).
Sănătatea emoțională se referă la capacitatea de exprimare și de soluționare a
emoțiilor unei persoane într -un mod constructiv. Sănătatea intelectuală se referă la
capacitatea de evaluare a informației și de lu are a unei decizii importante. Sănătatea
fizică se referă la condiția organismului și la răspunsul acestuia în cazul vătămării și a

125 bolii. Sănătatea socială reprezintă capacitatea de a aranja, de a se bucura, de a contribui și
beneficia de relațiile dezv oltate cu alte persoane.
Educația pentru sănăta te trebuie să înceapă la vârste mici pentru că în
această etapă se dobâ ndesc deprinderi care sunt relevante pentru activitățile ulterioare.

4.3. Metodologia și limitele cercetării

4.3.1. Obiectivele cercetării

Microcercetarea derulată vizează următoarele obiective:
Obiectivul general : identifi carea bunelor practici educaționale de realizare a
educație i pentru sănătate în învățământul preșcolar.
Obiective specifice :
OS1 – cunoașterea nivelului de dez voltare intelectuală a preșcolarilor și stabilirea
performanței individuale;
OS2 – evidențierea rolului formativ al activităților cu conținut specific educației
pentru sănătate asupra personalității copilului de vârstă preșcolară și form ării unui stil de
viață sănătos ;
OS3 – identificarea impactului activităților cu conținut specific educației pentru
sănătate asupra comportamentului cognitiv, social, moral, emoțional și practic al
preșcolarilor;
OS4 – identificarea dificultăților în realizarea obiectivelor educației pentru sănătate
la grupa de preșcolari;
OS5 – identificarea limitelor în realizarea eficientă a activităților de educație pentru
sănătate la grupa de preșcolari;

4.3.2. Unitatea de analiză și înregistrare

Grupul țintă pentru realizarea cerce tării a fost format din efectivul grupei mici de
preșcolari, Grupa Albinuțele, de la Grădinița cu program prelungit nr. 1 Târgoviște, în anul
școlar 2019 -2020, având vârsta cuprinsă între 3 și 4 ani, format din 12 fete și 14 băieți.

126 4.3.3. Ipotezele c ercetării

1. Dacă educatoarea desfășoară constant și corect o proiectare cuprinzând
activități de educație pentru sănătate , atunci preșcolarii vor înregistra progrese
semnificative în formarea deprinderilor și obișnuințelor sanogene.

2. Dacă e ducatoarea realizează activități de educație pentru sănătate , în cadrul
progra mului zilnic al preșcolarilor, în funcție de interesele, dorințele, aptitudinile,
particularitățile individuale ale preșcolarilor, atunci acestea vor contribui la creșterea
relevanței conținuturilor educaționale de educație pentru sănătate și a impactului formativ
asupra preșcolarilor.

4.3.4. Operaționalizarea conceptelor

Variabilele independente sunt activitățile didactice abordate prin demersul didactic
întreprins de educ atoare în vederea însușirii cunoștințelor, a formării de deprinderi,
priceperi și comportamente. Cadrul didactic apelează la o serie întreagă de instrumente
pentru a facilita și accelera asimilarea și aplicabilitatea informațiilor: strategii didactice
interactive (metode, tehnici și procedee ce au la bază învățarea prin cooperare), mijloace de
învățământ moderne, atractive, interesante. Variabila independentă este reprezentată de
totalitatea activităților de educație pentru sănătate desfășurate cu preșcolar ii pe toată durata
unei zile, începând cu activitățile de dezvoltare personală, activitățile și jocurile liber alese
și activi tățile pe domenii experiențiale, prezentate în capitolo lele anterio are, dar și altele .
Variabilele dependente ale cercetării de fa ță se referă la progresul înregistrat de
preșcolari la nivel cognitiv, social, moral, emoțional și practic prin: cercetare, descoperire,
colaborare, cooperare, comunicare; progres școlar individual și de grup; gradul de
implicare al copiilor în cadrul jocu rilor și activităților. Variabilele dependente sunt
reprezentate de com petențele spcifice pe care preșcolarii le -au dobândit în urma aplicării
variabilei independente.

4.3.5. Tipul de cercetare

Cercetarea este de tip experimental cu scop practic -aplicat iv. Prima caracteristică
a acesteia se regăsește în măsurarea nivelului de cunoștințe din sfera educației pentru
sănătate și a diferitelor comportamente sanogene , înainte și după aplicarea experimentului,

127 cea de -a doua vizează aplicabilitatea practică și c ontribuie la îmbogățirea modalităților
concrete de acțiune prin utilizarea conținuturilor de educație pentru sănătate.

4.3.6. Instrumente de cercetare

Dezvoltarea științelor psihologice și pedagogice a fost impulsionată de evoluția și
perfecționarea m etodelor, a tehnicilor și procedeelor de cercetare în mare măsură. În
cercetarea fenomenelor pedagogice este necesar să nu ne limităm la generalizarea
experienței, ci, pornind de la ea să întreprindem cât mai multe experi ențe care prin
particularitățile lor concretizate cu rigurozitate și obiectate științific oferă soluții optime
infinitelor probleme pe care le ridică viața grădiniței și educația în general. În desfășurarea
studiului pe care mi l -am propus, am folosit următoarele metode: documentare,
observația, experimentul, metoda testelor, convorbirea, metode și tehnici de prelucrare
statistică a datelor culese, analiza produselor realizate de preșcolari.
a. documentarea (literatura de specialitate, cu profi l psihopedagogic)
În această etapă am studiat mai multe materiale de specialitate, cu profil
psihopedagogic și metodic. Documentarea sistematică m-a ajutat la conturarea unei viziuni
de ansamblu asupra temei propuse spre abordare, dar și la formularea ipot ezelor și
obiectivelor cercetării.
Conceptele fundamentale studiate: educația timpurie , noile educații, educația
pentru sănătate, repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului,
educația permanentă, stil de viață sănătos, modul de pro iectare a activităților de educație
pentru sănătate , rolul și importanța acestora în dezvolta rea armonioasă a preșcolarilor,
metode interactive moderne, metoda proiectelor, învățarea activă. Învățarea activă este un
obiectiv fundamental al procesului instr uctiv -educativ. Schimbările de tip inovativ ale
societății actuale impun învățarea de tip inovator, învățarea activă, ce are drept
caracteristici esențiale: caracterul anticipativ și participativ.
b. observația metodă fundamentală de cunoaștere a copilul ui în grădiniță, a
constat în urmărirea atentă a faptelor de educație așa cum se desfășoară ele în condiții
obișnuite, cu scopul sesizării aspectelor esențiale sau a celor diferențiate. Utilizată ca
metodă de colectare a datelor, observația reprezintă procedura de constatare și
înregistrare a acestora fără intervenția educatorului, scopurile ei fiind cunoașterea și
predicția faptelor.

128 Am folosit această metodă în toate etapele experimentului având scopul de a ne
procura date suplimentare în le gătură cu diverse aspecte ale realizării activităților de
educație pentru sănătate la grupă. Datele obținute din observație le -am înregistrat exact,
fără interpretări.
Astfel, observația a avut rolul de a surprinde unele trăsături de personalitate ale
copiilor, aptitudinile acestora, inteligența emoțională, gradul de adaptabilitate la situații noi
a preșcolarilor , pe toată durata programului zilnic, începând de la activitățile de dezvoltare
personală și terminând cu activitățile relaxante și recuper atorii. Pe lângă acestea ,
observația a vizat și acțiunea mecanismelor învățării, procesul dezvoltării motivației,
gradul de asimilare a informațiilor obținute în cadrul activităților didactice de educație
pentru sănătate .
În activitatea din grădi niță observarea comportamentului copiilor poate fi
structurată urmărind atingerea indicatorilor comportamentali cuprinși în curriculum și
corelarea acestora cu domeniile de dezvoltare ale copilului. Important este de reținut că
toate compor tamentele prevăzute în curriculum trebuie însușite de toți copiii și, de
aceea , urmărirea lor trebuie făcută logic și sistematic.
În funcție de indicatorii propuși pentru o anumită perioadă de timp (pe
durata unui proiect tematic , de exemplu ), se fixează un număr de copii pe care să -i
observăm, având în vedere comportamentele vizate. Durata observării lor poate fi de mai
multe zile, întrucât obiectivele propuse sunt avute în vedere pe parcursul mai multor
activități în zile diferite. Întrucât perioada de completare a fișelor de observație și
apreciere a progresului se realizează pe toată durata grădiniței (grupa mică, mijlocie,
mare), observarea realizării indicatorilor de către toți copiii se face prin revenire asupra
observării lor periodic. Scopul observării este acela de a constata salturile în
dezvoltare, dar și dificultățile întâmpinate de copii pentru a ști cum să ne proiectăm
activitatea în continuare.
c. experimentul pedagogic
Prin experiment, împreună cu coordonatorul lucrării, am urmărit cercetarea unui
fenomen modificat de noi în demersul instructiv -educativ de la grupă. Astfel, experimentul
a constat în măsurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai mult or
factori experimentali, de exemplu abordarea constantă și cu precădere a temelor de
educație pentru sănătate în activitatea zilnică cu copiii , în diferite momente. Am organizat
activități educaționale practice, pe cele cinci domenii experiențiele, în con cordanță cu cele

129 menționate în ipoteză, iar rezultatele au fost înregistrate și prelucrate pentru a de monstra
eficiența lor educativă și caracterul formativ asupra personalității copiilor.
Am acordat o atenție deosebită constituirii probelor, adică conțin utului de
informație și exercițiu (aspectul informativ și formativ) care a intervenit în experiment.
Toate conținuturile (cunoștințe, priceperi și deprinderi igienico -sanitare) au fost
adaptate nivelulu i de vârstă a preșcolarilor și particularităților indi viduale ale acestora. De
asemenea, am ales metode care să le stimuleze gândirea creativă, gândirea divergentă, să -i
ajute în soluționarea de probleme.
Experimentul s -a derulat folosind metoda grupului experimental, grupa de
preșcolari fiind formată din sub iecți apropiați ca vârstă și dezvoltați normal din punct de
vedere motric și cognitiv. Această metodă ne -a dat posibilitatea verificării cu acuratețe a
adevărurilor descoperite pe calea observației sau pentru a descoperi altele noi.
Experimentul pe care l -am desfășurat a cuprins trei etape:
1. prima etapă sau etapa inițială (preexperimentală) – orientată spre cunoașterea
realității ce urmează să fie supusă schimbării.
Această etapă se caracterizează nu prin intervenția noastră în sens ameliorativ, ci
prin surprinderea fenomenelor, așa cum se desfășoară în condiții normale. În luna
octombrie 2019, ( 14 – 25.10.2019) am aplicat evaluare a inițială, o probă de constatare
pentru a stabili nivelul de cunoștințe, priceperi, deprinderi și capacități al copiilor , în
domeniul educației pentru sănătate.
2. etapa experimentală – desfășurată în perioada 28.10.2019 – 28.02 .2020, la grupa
experimentală, am intervenit în procesul instructiv – educativ cu planificarea unor
demersuri didactice ce au la bază conținuturi ale edu cației pentru sănătate . Metodele și
tehnicile pe care le -am desfășurat la grupă au fost foarte diverse, au fost elaborate sub
forma unor jocuri interactive și au răspuns nevoilor și dorinței de explorare a copiilor.
3. etapa finală (postexperimentală) – pe care am desfășurat -o în perioada 02 –
13.03.2020 și a constat în realizarea unei evaluări finale la grupa experimentală. În această
perioadă am aplicat la grupă o probă asemănătoare cu cea din prima parte a experimentului
și am comparat rezultatele obținut e în cele două etape. Am interpretat datele utilizând
comportamentele „atins”, „în dezvoltare” și „necesită sprijin” și am notat progresul
înregistrat de preșcolari la nivel cognitiv, social și practic.
d. metode și tehnici de prelucrare statistică a date lor culese
Datele pe care le -am obținut în urma celor două evaluări (inițială și finală) au fost
înregistrate sistematic și centralizate. Am stabilit diferențele înregistrate, am prelucrat

130 statistic datele, am interpretat și argumentat rezultatele obținute și am elaborat concluziile
parțiale.
e. analiza produselor realizate de preșcolari
Această metodă poate fi utilizată cu succes în vederea obținerii unor informații
despre volumul și precizia cunoștințelor însușite de preșcolari, despre aptitudinilor lor, dar
și despre trăsăturile lor de personalitate, despre modul în care aceștia percep lumea
înconjurătoare.
Studierea produselor activității preșcolarilor a constat în evaluarea lucrărilor
practice, desenelor, posterelor, hărților conceptuale, a fișelor de m uncă individuală sau a
altor produse realizate de aceștia în urma activităților d e educație pentru sănătate .
f. metoda testelor este o probă care îngăduie descrierea comportamentului
preșcolarului în condiții bine determinate, o serie de probe bine bine gâ ndite ce ilustrează
un proces psihic, o aptitudine, o reacție particulară într -un anumit context. Testul
presupune standardizarea, adică precizarea unor reguli de administrare a probei, o
riguroasă definire a modalităților de răspuns și etalonare a, adică elaborarea unei scări de
valori considerată etalon, la care vor fi raportate rezultatele individuale. Standardizat la
nivelul conținutului, condițiilor de aplicare, modalităților de formulare a răspunsurilor și
a criteriilor de apreciere a acestora, testul este un instrument precis, practic
indispensabil oricărei cercetări în domeniul educației și personalității, al dezvoltării
psiho -sociale -morale.
g. convorbirea am utilizat -o mai ales pentru a identifica dorin țele și interesele
copiilor în legătură cu utilizarea metodei proiectelor, alegerea temei proiectului sau a
modalității de evaluare, volumul informațional și timpul necesar asimilării cunoștințelor.
Convorbirea (cu copiii) se desfășoară în co ndițiile unei dispoziții normale a
copilului, prin care acesta oferă anumite informații la o temă anterior fixată. Ea
trebuie să fie liberă, degajată, să decurgă într -o atmosferă sinceră de încredere, de
sinceritate, în condiții naturale, pentru că numai așa vor putea fi surprinse
manifestările spontane ale copilului, mecanismele psihice așa cum sunt ele în realitate.
De asemenea, pe lângă demersul gândirii copilului, ea ne dezvăluie atitudinea față de
ceilalți cop ii, față de cadrul didactic, influența familiei și a mediului social. Convorbirile
le-am desfășurat în timpul activității, când copiii lucrau în centre sau la finele
acesteia, când copilul și -a realizat sarcina dată, sub forma unor scurt e dialoguri cu
acesta, el fiind pus în situația de a se exprima independent, folosind cuvinte uzuale.

131 Un mare avantaj al acestei metode este acela că permite recoltarea a
numeroase informații, prețioase și variate despre motivele, aspira țiile, interesele,
trăirile afective, într -un timp relativ scurt. Este recomandabil de utilizat în
combinație cu observarea sau subordonată unei activități pe care pe care copilul o are de
îndeplinit (în timp ce el „soluționează” o problemă sau realizează un desen, i se pot pune
diverse întrebări).
De exemplu desenele copiilor trebuie însoțite de explicațiile lor, știut fiind faptul
că prin acestea, copiii transmit idei, sentimente legate de relația pe care o au c u
ceilalți și cu mediul înconjurător. Copiii transpun plastic ceea ce văd în jur, iar fără
explicațiile lor, desenele ar avea o mai slabă valoare informativă. Mărturia copilului
dezvăluie certe aptitudini practice, dar mai ales trăsături ale personalității.

4.3.7. Eșa ntionul cercetării

Pentru a atinge obiectivele, dar și pentru a verifica ipotezele cercetării, am realizat
experimentul în Grădinița cu program prelungit nr. 1 Târgoviște la grupa Mică „A”,
„Albinuțele” (nivel I) – Step by step, formată dintr -un efectiv de 26 preșcolari cu vârsta
cuprinsă între 3 și 4 ani, pe care o coordonez împreună cu colega mea.

Tabel nominal cu preșcolarii de la grupa mică „A” – „Albinuțele”

NR.
CRT. NUMELE ȘI PRENUMELE
PREȘCOLARULUI
1. A. D. – M.
2. A. M.
3. B. V. – C.
4. B. M. – K.
5. B. A. – C.
6. C. T. – M.
7. D. T. – M.
8. D. D. G.
9. F. M. – I.
10. G. S. – I.
11. G. M. – G.

132 12. I. I.
13. L. S. – M.
14. M. V. – M.
15. N. A.
16. N. A. – M.
17. N. A. – Ș.
18. P. A – C.
19. P. A. – M.
20. S. M. – M.
21. Ș. I. – R.
22. T. S. – A.
23. Ț. F. – C.
24. V. M. – C.
25. V. R. – I.
26. V. G. – A.
Tabelul nr. 1 – Tabel nominal cu preșcolarii grupei mici A
Repartizarea pe sexe a preșcolarilor din Grupa mică: 46% fete, 54% băieți
băieți
fete

Figura nr. 1 Repartizarea pe sexe a preșcolarilor din Grupa Mică A
Majorita tea preșcolarilor provin din familii de intelectuali, doar câțiva copii
(2) din familii cu părinți care au o pregătire medie.
Specific acestui colectiv este faptul că este un colectiv eterogen, atât în ceea ce
privește posibilitățile intelectual e, efortul și angajarea cu care acești copii se implică
în activitățile instructiv -educative, cât și din punct de vedere comportamental.
De asemenea, părinții sunt adevărați parteneri în educația copilului, fiind
interesați în perman ență de activitățile desfășurate în grădiniță, de progresul realizat
de preșcolari, de participarea la diferite activități c urriculare sau extracurriculare .

133 4.3.8. Desfășurarea și etapele cercetării

Documentarea pedagogică a avut loc în perioad a februarie 2019 – septembrie 2019,
fiind continuată apoi de aplicarea evaluărilor inițiale pe eșantionul experimental.
Experimentul pedagogic s -a desfășurat în perioada octombrie 2019 – martie 2020,
prin parcurgerea următoarelor etape:
1. etapa preexperi mentală (1 4 – 25.10 .2019) am aplicat o serie de probe de evaluare
inițială, prin care am urmărit determinarea nivelului de cunoștințe pe care îl dețin
preșcolarii grupei mică A „Albinuțele” Step by Step, după perioada de adaptare.
În elaborarea probelor de evaluare am ținut cont ca ele să fie în acord cu obiectivele
și ipotezele cercetării. (Anexa nr. 3)
2. etapa experimentală ( 28.10 .2019 – 28.02.2020 ) când am desfășurat activități cu
tematic ă de educație pentru sănătate pe domenii experiențiale integrate, activități didactice
frontale și activități de dezvoltare personală – în cadrul proiectelor tematice sau ca teme
independente; activități educaționale extracurriculare și în parteneriat, la grupa
experimentală, fiind vizate îndeosebi activitățile de cunoa șterea mediului, educarea
limbajului, educație pentru societate, educație fizică .
Conținuturile educației pentru sănătate abordate au fost structurate respectând:
– principiul accesibilității și individualizării , prin adaptarea volumului de cunoștințe
și dep rinderi la stadiul de dezvoltare și la puterea de înțelegere a copilului,
potențialului biopsihic individual.
– Principiul caracterului intuitiv , fondat pe necesitatea perceperii directe și active a
fenomenelor și obiectelor sau a imaginii lor, materialul d idactic fiind extrem de
bogat în cadrul activități lor de educație pentru sănătate, în special la grupa mică.
– Principiul participării conștiente și active – efectiva participare a copiilor în
procesul instructiv -educativ, repetarea cunoștințelor și exersare a deprinderilor în
curs de însușire și elaborare constituie o contribuție fără de care noțiunile și
deprinderile igienico -sanitare nu pot avea un fundament solid.
– Principiul temeiniciei și durabilității rezultatelor obținute – se referă la repetarea și
fixarea cunoștințelor nou transmise și exersarea deprinderilor, până la
transformarea lor în obișnuințe.
– Principiul sistematizării, structurării și continuității – transmiterea cunoștințelor și
formarea deprinderilor se realizează gradat și succesiv, într -o anume continuitate și
înlănțuire logică .

134 Metodele și tehnicile aplicate , mijloacele diverse de realizare a activităților au
dinamizat demersul didactic, au oferit preșcolarilor ocazia de a -și concretiza nevoia de a
lucra împreună, într -un climat colegia l de cooperare și sprijin reciproc. Pe măsura
desfășurării acestei etape a experimentului am observat faptul că învățarea prin cooperare a
asigurat o relație optimă în cadrul grupurilor și în afara lui, copiii stabilind relații de
prietenie și un climat mo tivant pentru învățare și descoperire. Am observat, de asemenea,
faptul că prin cooperare copiii și -au dezvoltat atitudini și comportamente bazate pe
încredere, au răspuns prompt și pozitiv la sarcinile date. Prezența partenerilor de echipă a
constituit un stimulent intelectual și un declanșator al schimbului de opinii și informații.
Pe parcursul anului școlar, la această grupă au fost derulate mai multe proiecte
tematice , a căror temă de educație pentru sănătate a fost în concordanță cu nevoile sau
interes ele de cunoaștere ale copiilor sau a fost aleasă de copii, împreună cu educatoarea.
Dintre acestea menționez (pe lângă cele prezentate în capitolul anterior)
următoarele:

TEMA ANUALĂ DE STUDIU : CINE SUNT/SUNTEM?
TEMA PROIECTULUI : Eu și lumea mea!
SUB TEMELE PROIECTULUI : Eu și familia mea !;
Eu sunt unic! ( Corpul omenesc )
În lumea fermecată!
Comunitatea

NIVELUL : I
DURATA : 4 săptămâni
DIMENSIUNI DE DEZVOLTARE:
Conduită senzorio -motorie, pentru orientarea mișcării
Sănătate (nutriție, îngrijire, igienă personală) și practici privind securitatea
personală
Interacțiuni cu adulții și cu co piii de vârste apropiate
Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității
Conceptul de sine
Activare și manifestare a potențialului creativ
Mesaje orale în diverse situații de comunicare

135 Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și
cunoașterea mediului apropiat
Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare

COMPORTAMENTE VIZATE:
– Utilizează simțurile (văzul, auzul, simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea cu
mediul apropiat .
– Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale
– Își însușește și respectă reguli, înțelege efectele acestora în planul relațiilor
sociale, în contexte familiare
– Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații no i
– Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și
receptării lui (comunicare receptivă)
– Este atras de cărți, reviste, imagini și le privește/răsfoiește fără să fie asistat
– Participă la experiențe de lucru cu cartea, pentru cunoașterea și aprecierea cărții
RESURSE:
Materiale: obiecte de diferite culori, cărți, albume, imagini, planșe, atlase,
pliante, jetoane, puzzle, joc de masă, mozaic, foi colorate, foi de bloc de desen, acuarele,
pensule, șevalete, pahare pentru a pă, creioane colorate, creioane cerate, carioci, plastilină,
planșete, planșe povești, calculator, slide -uri, CD cu cântece, hârtie creponată, hârtie
glacee, lipici, fișe de lucru, truse de construcții, etc.
Umane: copii, părinți, educatoare
De timp: 4 săptămâni

METODE ȘI PROCEDEE : brainstorming, jocul, observarea spontană și dirijată, conversația
euristică și spontană, povestirea , exercițiul, învățarea prin descoperire, demonstrația, explicația,
modelarea, diagramele Venn, etc.

CENTRE DE INTERES DE SCHISE ȘI MATERIALE puse la dispoziția copiilor:

BIBLIOTECA
– cărți și reviste,
– fișe de lucru,
– enciclopedii, atlase
– imagini in power
point pe calculator,
– jetoane,
– planșe CONSTRUCȚII
– truse:
Arco,Lego,Combino,
Rotodisc, Logi II ARTĂ
– creioane colorate, carioca,
tempera, pensule,
– plastilină, suport de lucru,
– hârtie glase, foarfece, lipici,
– cărți de colorat,
– fișe de lucru.

136 JOC DE ROL
-Jocuri creative pentru
fetițe,
-păpuși, haine pentru
păpuși
-trusă „Mica
gospodină”, „De -a
doctorul” ȘTIINȚĂ
– imagini,
– enciclopedii,album
– jetoane,
– calendarul naturii
-calculator,TV,
Radiocasetofon,cd
-poster cu corpul uman MANIPULATIVE
– puzzle,
– joc „Alegeți și grupați”
– fișe de lucru,
– jetoane cu obiecte din
bucătărie, cu membrii
familiei.

DESCRIEREA PROIECTULUI:
Într-una din zile, o fetiță a venit la grădiniță și întreba copii de ce ea e fetiță și
colegul ei e băiat . Copiii s -au adunat în jurul ei, punându -i tot felul de întrebări .
Surprinzând discuțiile copiilor nu am pierdut ocazia și le -am propus să vorbim în perioada
care urmează despre ei și familia lor . Așadar, am început o discuție despre familie si despre
ei, pentru a vedea ce știm și ce dorim să mai aflăm pentru a ne organiza.
INVENTAR DE PROBLEME

Ce știu copiii? Ce nu știu și doresc să afle?
Suntem oameni
Știm cum arătăm
Suntem fete și băieți(bărbați și femei)
Cu ce se îmbracă fetele și băieții.
Avem părinți, frați, surori, bunici – o
familie
Locuim în casă la curte /apartament ,
avem vecini
Ca să fim sănătoși trebuie să ne spălăm.
Fructele și legumele sunt sănătoase
pentru organism
Sportul înseamnă sănătate. De ce creștem?
De ce suntem diferiți unii de alții?
Ce rol are fiecare în familia lui?
Care sunt drepturile copiilor?
Care sunt obligațile copiilor?
Ce rol are fiecare parte co mponentă a
corpului și care sunt organele de simț?
Ce înseamnă să ai o viață sănătoasă?
De ce trebuie să ne îngrijim zilnic?
Ce vitamine conțin fructele și legumele și
la ce folosesc?
Care sunt alimenetele sănătoase și mai
puțin sănătoase?
Care sunt vit aminele de care are nevoie
organismul pentru a se dezvolta?
Ce se întâ mplă dacă nu facem sport?

137 SCRISOARE ADRESATĂ PĂRINȚILOR

Stimați părinți, în perioada ce urmează , vom desfășura proiectul tematic ,,Eu și
lumea mea !”. Doresc să îmbogățesc sfera de cunoștințe a copiilor cu lucruri interesante
despre aspecte legate de familie, corpul uman, igiena organismului , alimentația sănătoasă,
importanța sportului pentru organism , despre obligațile și drepturile și obligațile copiilor .
Vă rog să discutați cu copiii despre aceste aspecte și importanța lor. Dacă aveți
materiale (pliante, jetoane, reviste) legate de tema noastră, vă rugăm să ne ajutați pe
perioada derulării proiectului.
Vă mulțumim pentru înțelegere și cooperare!
Preșcolarii și educatoar ea grupei

TEMA: CINE SUNT/SUNTEM?
SUBTEMA: EU ȘI FAMILIA MEA
ZIUA ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚĂRE
LUNI ALA : BIBLIOTECĂ: „Citim imagini cu familia”
CONSTRUCȚII: „Casa mea”
Plimbare : „Observări spontane – case și blocuri”
ADE: Activitate integrată „Acasă ”
DȘ(C.M) „Familia mea”lectură după imagini
DEC(E.P) „Blocurile sau casele de pe strada mea”desen
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Cum ai petrecut weekend –
ul cu familia ta? „Învățăm să salutăm”;Ne pregătim pentru activi tăți;
MARȚI ALA :ȘTIINȚĂ: „Ce știm și am vrea să știm despre familie?”
JOC DE ROL: „De – a familia”
Joc distractiv: „Dragă vecină”
ADE: DLC „Familia mea”memorizare
DȘ (A.M) „Grupează obiectele din bucătărie după diferite criterii
(formă, număr,culoare, mărime)”
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Familia mea ” (prezentarea
ei) „Învățăm să salutăm”;Ne pregătim pentru activități;
MIERCURI ALA : CONSTRUCȚII: „Blocul în care locuiesc”
JOC DE MAS Ă: „Alegeți și grupați”(componența familiei)
Joc distractiv: „Casă căsuță, cine locuiește aici?”
ADE: Activitate integrată „Casa mea”
DOS (A.P) „Casa mea”aplicatie
DEC(EM) „Un copil politicos”cântec;jm „Căsuța din pădure”
ADP : Primirea copiilor;Întâlnir ea de dimineață „ Casa mea ” (prezentarea
ei) „Învățăm să salutăm”;Ne pregătim pentru activități;
JOI ALA : ARTĂ „Familia mea”desen
JOC DE ROL „De -a mama”
Jocuri de mișcare în aer liber la alegerea copiilor
ADE:

138
Povestirea educatoarei „Căsuța din oală” și dramatizare după poveste

TEMA: CINE SUNT/SUNTEM?
SUBTE MA: CORPUL OMENESC DȘ(AM) „ Căsuțe din figuri geometrice”jlm
DOS „Cum ne comportăm la cumpărături cu părinții noștrii?” conv.
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Cine stă mai mult cu tine?
„Învățăm să salutăm”;Ne pregătim pentru activități;
VINERI ALA : BIBLIOTECĂ: „Nisi pul”(punctul)scriere
ARTĂ: „Completează ce lipsește feței”(carte de colorat)
Activitate gospodărească „Facem ordine ca acasă”
ADE:
DLC „Căsuța din oală”povestea educatoarei
DPM„Mersul în diferite forme” Joc „Cu familia în excursie”
ADP : Primi rea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Ce vreau eu și ce vor ei?
„Învățăm să salutăm”;Ne pregătim pentru activități;

ZIUA ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚĂRE
LUNI ALA: BIBLIOTECĂ: „Îți citesc poezia – Simțurile”
CONSTRUCȚII: „Pătuțuri pentru copii”
Joc de atenție – „Aici, Chimiță”
ADE : Activitate integrată „Chipul meu”
DȘ (CM) „Chipul din oglindă” (observare)
DEC(EP) „Autoportret” – pictură
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Portretul mamei, tatălui ” ;
„Singurel mă îngrijesc”;Ne pregătim pentru activități;
MARȚI ALA: ȘTIINȚĂ: „SIMȚURILE -prezentare PPt la calculator”
JOC DE ROL : „La doctor”
Joc de mișca re „1,2,3 – așa copii!”
ADE : Activitate integrată
DLC „Sfatul mamei” -memorizare
DȘ (AM) „Să formăm perechi!”
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Eu sunt..,tu cine ești? ”;
„Singurel mă îngrijesc”;Ne pregătim pentru activități;
MIERCURI ALA: ARTĂ: „Desenez o fetiță/un băiat”

139

TEMA: CINE SUNT/SUNTEM?
SUBTEMA: ÎN LUMEA FERMECATĂ JOC DE MAS Ă: „Reconstituie imaginea”
Educație sanitară : „Dinții sănătoși”
ADE : Activitate integrată
DOS (AP) „Să ne spălăm pe dinți corect”
DEC(EM) a) Chipul meu -cântec;b) „Deschide urechea bine”joc muzic al
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Ce culoare au ochii mei,
părul meu? ”;„Singurel mă îngrijesc”;Ne pregătim pentru activități;
JOI ALA: BIBLIOTECĂ: „Citim imagini din enciclopedie despre corpul
omenesc”
ARTĂ : „Desenea ză un tablou de familie ”
Educație sanitară: „Maricica”
ADE : Activitate integrată
DȘ (AM) – „Omul”joc logic matematic
DOS „Sănătatea, un dar prețios!”
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Știu ce am”;„ Singurel mă
îngrijesc”;Ne pregăt im pentru activități;
VINERI ALA: JOC DE ROL : „Să îmbrăcăm păpușa”
BIBLIOTECĂ: „Dinții pieptănului” (linia verticală) -scriere
Joc distractiv „Chipul hazliu”
ADE : Activitate integrată
DLC – „Răspunde repede și bine!” joc didactic
DPM „Mers în diferite direcții cu ocolire de obstacole cu schimbări de ritm
și opriri la semnal; Joc – „Mergi cum își spun!”
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Știu ce fac cu.,.. ”;
„Singurel mă îngrijesc”;Ne pregătim pentru activități;
ZIUA ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚĂRE
LUNI ALA: BIBLIOTECĂ: „Citim imagini cu grădinița de copii”
CONSTRUCȚII: „Grădinița mea – un castel din povești”
Joc distractiv în sala de grupă „Ghici cine lipsește?”
ADE : Activitat e integrată „Grădinița mea”
DȘ (CM) „Grădinița mea” observare
DEC(EP) „Asta -i grădinița mea” desen
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Ce ai făcut ieri acasă?”;
„Reguli de comportare în sala de grupă”;Ne pregătim pentru activități;
MARȚI ALA : ȘTIINȚĂ: „ Cum ne adresăm colegilor și doamnei educatoare?”
JOC DE ROL : „De -a grădiniță”
Joc distractiv în curtea grădiniței „Batista”
ADE : Activitate integrată
DOS (EP) „Regulile grupei noastre”
DȘ (AM) „În care mulțime avem mai multe, mai puț ine sau tot atâtea”
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Suntem ascultători? ”; „
Reguli de comportare în sala de grupă”;Ne pregătim pentru activități;

140
TEMA: CINE SUNT/SUNTEM? MIERCURI ALA: ARTĂ : „Jocurile copiilor în curtea grădiniței”cartea de colorat
JOC DE MASĂ : „Jucăriile copiilor”

Diafilm „De la noi din grădiniță”
ADE : Activitate integrată „De la noi din grădiniță”
DLC „Grădinița” -memorizare
DEC(EM) a) „Bună dimineața, dragă grădiniță” cântec;
b) Chipul meu – repetare cântec;
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Cine este prietenul
tău?”;„ Reguli de comportare în sala de grupă”;Ne pregătim pentru
activități;
JOI ALA: BIBLIOTECĂ: „Îți citesc poezii despre grădiniță”
ARTĂ : „Jucăria pr eferată ”modelaj
Educarea bunului cetățean „Nu numai la grădiniță”(lectura
educatoarei)
ADE : Activitate integrată „Băiatul și fetița”
DȘ (AM) „Ordoneaza copiii în ordine crescătoare și descrescătoare”
DOS(AP) „Păpușa cu părul creț”(rupere,mototo lire,aplicație)
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Ce avem voie și ce
nu….? (luarea deciziilor) ”;„ Reguli de comportare în sala de grupă”;Ne
pregătim pentru activități;
VINERI ALA: BIBLIOTECĂ: „Completează corect grafismele”(linia
oblică )scriere
JOC DE ROL : „De – a educatoarea”
Activitate gospodărească „Facem ordine în sala de grupă”
ADE : Activitate integrată
DLC – „Eu spun una,tu spui multe!” joc didactic
DPM „Repetarea mersului în diferite direcții,sub diferite forme și cu
schimbări de ritm și opriri la semnal; Joc – „Cu colegii la plimbare!”
ADP : Primirea copiilor; Întâlnirea de dimineață „ Aceasta este sala de
grupă în care învăț! (prezentarea sălii de grupă) ”;„ Reguli de comportare
în sala de grupă”;Ne pregătim pen tru activități;

141 SUBTEMA: COMUNITATEA
DATA ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚĂRE
LUNI ALA: BIBLIOTECĂ: „Citim imagini cu orașul nostru”
CONSTRUCȚII: „Orașul meu”
Plimbare pentru a observa orașul
ADE : Activitate integrată „Acesta -i orașul meu”
DȘ (CM) „Unde locuim?” observare – localitatea noastră
DEC(EP) „Orașul meu natal” pictură
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Știi unde locuiești? ”;
„Reguli de comportare pe stradă”;Ne pregătim pentru activități;
MARȚI ALA: ȘTIINȚĂ: „Curtea domnească și Turnul Chindiei ”prezentare la
calculator
JOC DE ROL : „De -a turiștii”
Educație ecologică „Să păstrăm curățenia în parcul din orașul nostru”
ADE : Activitate integrată
DOS (EPS) „Să cunoaștem orașul nostru”(prezentare la calcul ator de pe
site-ul primariei)
DȘ (AM) „Ordonează blocurile în ordinea crescătoare a etajelor”
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Adresa mea este….. ”; „
Reguli de comportare pe stradă”;Ne pregătim pentru activități;
MIERCURI ALA: ARTĂ : „Orașul meu în sărbătoare”desen
CONSTRUCȚI I: „Orașul meu” machetă
Joc de mișcare „Orășelul copiilor”
ADE : Activitate integrată
DLC „Poveste cu bucluc”poveste creată cu început dat
DEC(EM) a) „Frumoasă -i strada noastră” cântec;
b) „Când am fost noi la plimbare” j.m.;
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „ Eu sunt ghidul din orașul
meu” ;„ Reguli de comportare pe stradă”;Ne pregătim pentru activități;
JOI ALA: ARTĂ : „Albumul orașului nostru”
JOC DE ROL : „De -a primarul”
Educație rutieră „O plimbare prin oraș”
ADE : Activitate integrată
DȘ (AM) „Ordonează copaciii în ordine crescătoare și descrescătoare”
DOS(AP) „Orașul meu”(îmbinare,aplicație)
ADP : Primirea copiilor;Întâlnirea d e dimineață „ Ce-mi place și ce nu -mi
place la orașul meu?” ;„ Reguli de comportare pe stradă”;Ne pregătim
pentru activități;
VINERI ALA: BIBLIOTECĂ: „Completează corect grafismele”(combinații de
semne grafice)scriere
CONSTRUCȚII PLANE: „Car tierul în care locuiesc”
Activitate gospodărească „Facem curățenie în curtea grădiniței”
ADE : Activitate integrată
DLC – „Albumul cu imagini” joc didactic
DPM „ Mers și alergare sub diferite forme și direcții; Joc – „Drumeție prin
oraș”
ADP : Primi rea copiilor; Întâlnirea de dimineață „ Acesta este orașul meu!

142

Nivelul: I
Tema anuală : ,,CINE ȘI CUM PLANIFICĂ / ORGANIZEAZĂ O ACTIVITATE ?
Tem a proiectului tematic: „ SĂNĂTATE DE LA TOATE ”

ARGUMENT

E o zi obișnuită , cu activități deosebite . Numărăm , udăm , plantă m și cu toții ne
jucăm . Își doresc toți să planteze , de -odată ,semințele mari și mici , colorate ,dar , nu
avem decât o stropitoare și două lopățele ,mititele. !! E, e ,e ,e ! Și așteptarea e un pic
cam lungă ,parcă fiecare vrea să -I vină rândul odată , și nici plantele nu -s mari ca să facem
ceva cu ele, Dar , o promisiune ne -aduce -n dată , soarele -n priviri , că de toate astea vom
mai vorbi, Când plantele vor crește -un pic , și noi ne vom mai liniștiți. Așa că așteptăm ,
dar ,
Între timp hai cu toții să ne și jucăm !

DIMENSIUNI DE DEZVOLTARE:
Conduită senzorio -motorie, pentru orientarea mișcării
Sănătate (nutriție, îngrijire, igienă personală) și practici privind securitatea
personală
Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate
Comportamente prosociale, de acceptare și de respectare a diversității
Conceptul de sine
Activare și manifestare a potențialului creativ
Mesaje orale în diverse situa ții de comunicare
Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și
cunoașterea mediului apropiat
Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare
COMPORTAMENTE VIZATE:

 Exersează, cu sprijin, respectarea uno r principii de bază specifice unei alimentații
sănătoase (prezentarea obiectivelor importante) ”;„ Reguli de comportare pe
stradă”;Ne pregătim pentru activități;

143  Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale
 Își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale,
în contexte familiare
 Exersează, cu sprijin, asumarea unor responsabilități specifice vârstei, în contexte
variat
 Își promovează imaginea de sine, prin manifestarea sa ca persoană unică, cu
caracteristici specifice
 Demonstrează creativitate prin activități artistico -plastice, muzicale și practice, în
conver sații și povestiri creative
 Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare
 Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului
 Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate,
înălțime, lungime, volum
 Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător
 Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului și Spațiului

DESCRIEREA PROIECTULUI

GRUPUL ȚINT Ă : grupa m ică
RESURSE UMANE : educatoare , copii , părinț i , bunici
RESURSE MATERIALE: ghivece cu plante vii plantate de copii ,
cărți illustrate,dicționar encyclopedic pentru copii ; imagini cu legume, fructe , lactate,
carne ; petale de crin în spirt, ceaiuri în coș ulețe ; materiale puse la dispoziție de către
părinți ; casetofon , dvd , l aptop; jetoane cu materiale de igienă personală ; cuburi ,lego ,
diferite materiale de construit ; coli ;creioane colorate ; acuarele ,pensule ,bureți ,șervețele ;
plastilina , pla nșete, șervețele umede ; hârtie glasată /carton colorat / lipici ; pălării
confecționate , siluete ,cifre ; diverse jucării ,etc.
DURATA : o săptămână ;
SCOP URI :
– reactualizarea și verificarea cunoștințelor copiilo r referitoare laimportanța
folosirii legumelor, fructelor, lactatelor, cărnii, peștelui ,oului în alimentația zilnică pentru
o creștere armonioasă ;

144 – consolidarea deprinderii de a cunoaște cine și cum organizează mesele
principale al e unei zile;
– consolidare deprinderilor și a regulilor de igienă individuală și colectivă .
OBIECTIVE :
– să cunoască importanța folosirii legumelor, fructelor, lactatelor,cărnii, oului,
peștelui în alimentația zilnică pentru o creștere armonioasă;
– să recunoască cine și cum organizează mesele principale ale unei zile .
METODE : conversația, observația, explicația, demonstrația, exe rcițiul, povestirea,
expuner ea.

INVENTARUL DE PROBLEME

CE ȘTIU COPIII CE VOR SĂ AFLE COPIII

Mama , bunica sau tata cumpără sau
fac de mâncare ;
Trebuie să mâncăm legume,fructe
lapte, brânză , ouă , iaurt, pește, carne ;
Ele au vitamine care ne ajută să
creștem mari și sănătoși ;
Trebuie să ne spălăm în fiecare zi.
Ne place să ne jucăm .
Cine și cum planifică / organizează
mesele unei zile și de ce ;
Sunt 3 mese importante într -o zi și două
gustări ;
Când și cum ne alimentăm sănătos și ce e
bine să mâncăm ;
Se pot face sucuri și leacuri din flori cu
ajutorul copiilor .
Mișcarea la aer în soare , fixează
vitamina D în oase .

TEHNICI DE EVALUARE :
1. Secvențială :
 Probe orale : -evidențierea aspectelor l egate de temă , ghicitori ,
convorbire, observare curentă , brainstorming -ul , conversația, jocul de
rol , explicația , demonstrația , exercițiul, problematizarea , metode
interactive – pălăriile gânditoare , turul galeriei ;
 Probe scrise : -fișe indi viduale ;
 Probe practice : -observarea sistemică .
2 . Finală :

145 -expozțtie cu lucrările realizate de copii pe perioada derulării proiectului
-poze din activitațile desfășurate pe parcursul proiectului .

SCRISO ARE DE INTENȚIE PENTRU PĂRINȚI :

Dragi p ărinți,

le dorim copiilor noștri sănătate dinainte ca ei să se na scă. Așa că trebuie să -i
învățăm cum să fie sănătoși toată viaț a, să păstreze acest dar neprețuit de la Dumnezeu .
Depinde de noi ce -i învățăm zi de zi prin exemplele personale pe care le dăm . Un vechi
proverb spune că ,,mâncăm ca să trăim nu trăim ca să mâncăm ”. La vârsta preșcolară se
formează obiceiurile alimentare , dar și deprinderile de igienă . De asemenea mișcarea în
aer liber este foarte importantă în dezvoltarea armonioasă a copiilor noștri – cum ne
declarați de curând într -o felicitare .
Curio zitatea lor e fără frontiere și și -au manifestat dorința de a afla mai multe
despre plăntuțele sădite de ei , despre cum vor arăta roadele acestora și cum vor putea
realiza și organiza m esele unei zile cu ajutorul lor . Pentru a putea derula proiectul tema tic
al acestei săptămâni ,,SĂNĂTATE DE LA TOATE” , vă rugăm să veniti si
dumneavoastra î n sprijinul nostru , cu orice materiale care considerați că ne vor fi de folos
: cărți , reviste , pliante , enciclopedii , jocuri , etc.
Pentru sprijinul acordat, ,
Va multumim !
Educatorele și micii gospodari ai
Grupei mici

INVENTARUL DE ACTIVITĂȚI :

ZIUA ACTIVITĂȚI DE INVĂȚARE
LUNI
ADP : ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ : “ Vitamine și
sănătate de la toate“
RUTINE : ( deprinderea de a consuma ouă,carne și pește ) “
Sănătoși vom fi / Dacă carne,ouă și pește vom servi “
TRANZITII : joc recitativ ritmic :,, Câte unul,câte doi / După
ouă noi pornim .’’ “
ALA 1 : BIBLIOTECA : ( citire de imagini ) “Diverse produse
sănătoase “
JOC DE MASĂ : (puzzle ) – “ Pește ,/ou pe farfurie“
ALA 2 : joc distractiv: “ Cel mai bun pescar “
ADE : DLC – convorbire : “ Sănătate de la toate “

146 MARȚI ADP : ÎNTÂLNIREA DE D IMINEATĂ : “ –Bună dimineața
, spiriduși ai legumelor și fructelor minunate dintr -o grădină
fermecată “
RUTINE : ( deprinderea de a consuma fructe și legume )
“Un fruct sau o legumă / E o sursă de vitamine “
TRANZITII : joc recitativ ritmic :,, Hai fuguța în grădină
Că mișcarea ne ajută “
ALA 1 : ȘTIINȚĂ: “ Spiridușii curioși “
JOC DE ROL : “ Spiridușii gospodari“
ALA 2 : joc distractiv: “ Scăunelele năzdrăvane ale spiridușilor “
ADE : DOS 1 +DEC 1 –activitate int egrată “ Din grădina
fermecată “
MIERCURI ADP : ÎNTALNIREA DE DIMINEATA : „ –Bine te -am
găsit, Copil vesel și sănătos „
RUTINE : ( deprinderea de a consuma lactate ca să fim
sănătoși ) „ Vitamine pentru dinți și oase le găsim în lactate’’
TRA NZITIE : – joc distractiv : ,, Drumul laptelui ’’
ALA 1 : BIBLIOTECĂ: exercițiu grafic: „ Puncte pe felia de
cașcaval „
ARTĂ : „ Desenăm etichete pentru borcane de iaurt ’’
ALA 2 : joc de mișcare : „ Mergem de la magazin spre casă
ADE : DȘ 2 + DEC 2 : activitate integrată: ,, La magazinul
de lactate ’
JOI ADP : ÎNTALNIREA DE DIMINEATA :
„ Spală -te pe mâini , pe față / În fiecare dimineață ’’
RUTINE : ( deprinderea de a folosi folosi apa,săpunul și
prosopul ) „ Spală -te cu săpunelu l , șterge -te cu prosopelul
Ca să nu te -mbolnăvești ’’
TRANZITII : recitativ ritmic – „ Sănătos voi fi / Dacă apă și
săpun mereu voi folosi ’’
ALA 1 : NISIP ȘI APĂ : „ Desenăm forma batistei cu
degetul pe nisip :
JOC DE ROL : „ De -a mama ’’
ALA 2 : joc distractiv : „ Apă , foc ’’ ( ascunde săpunul )
ADE : DȘ 1 : joc didactic : „ Cum se pregătește de culcare
păpușa ?’’
VINERI ADP : ÎNTALNIREA DE DIMINEATA : „ Sănătate de la
toate ’’
RUTINE : ( deprindera de a se mișca în aer , la soare )
„ Mișcare la soare ca să cre ască mare ’’
TRANZITII : recitativ ritmic : ,,Sănătoși vom fi,dacă facem
mișcare zi de zi ’’
ALA 1 : CONSTRUCTII : ( materiale din natură ) „Piramida
pentru alimente ’’
ȘTIINȚĂ : colecție de semințe .
ALA 2 : joc distractiv : „ Soarele și copiii sănătoși”
ADE : DPM „ Mișcare la soare în parc„
Plante sădite și îngrijite de copii folosite la activități

147

TEMA ANUALĂ DE STUDIU : CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?

TEMA PROIECTULUI TEMATIC : “TOAMNA CEA BOGATĂ ”

SCOPUL / SCOPURILE PROIECTULUI TEMATIC :

 dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător, precum și
stimularea curiozității pentru investigarea acestuia.
 utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură și din mediul
înconjurător .
COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE :
 recunoașterea legumelor și fructelor de toamnă;
 însușirea și respectarea regulilor de igienă privind consumul de fructe și legume
 însușirea uno r aspecte privind caracteristicile anotimpului toamna.
 reproducerea clară, corectă și expresivă a unor scurte versuri despre toamnă și roadele ei
 interpretarea unor cântece specifice anotimpului toamna

ARGUMENT
Cunoașterea mediului reprezintă un domeniu i mportant în dezvoltarea armonioasă a
preșcolarului..
Prin intermediul proiectului vo i încerca să îi familiarizăm pe copii cu toate
aspectele ce țin de anotimpul toamna: caracteristici generale, fructe, legume, flori, mod de
îmbrăcăminte, fenomene specifi ce. Toate cunoștințele și deprinderile dobândite prin

148 intermediul acestui proiect îi vor ajuta să se orienteze mai bine în timp, să se adapteze la
spațiul în care trăiesc și să își îmbogățească percepțiile despre ceea ce ne înconjoară.

INVENTAR DE PROBLEM E

Ce știu copiii despre tema investigată Ce nu știu și vor să afle despre tema
investigată
 Afară este frig.
 Din copaci au început să cadă frunze .
 Am început să ne îmbrăcăm mai gros.
 Afară plouă mai des.Pi  De ce cad frunzele ?
 Ce fac păsările călătoare toa mna?
 Care sunt legumele și fructele de toamnă?
 Cum apare ploaia?
 De ce este importantă apa?
 De ce este important să mâncăm multe
fructe și legume?
:

DURATA PROIECTULUI: patru săptămâni

Subtemele proiectului :
„Picătura buclucașă”
„Fructele Toamnei”
„Legumele Toamnei”
„Bate vântul frunzele”

INVENTARUL DE ACTIVITĂȚI :

SUBTEMA: „PICĂTURA BUCLUCAȘĂ”

ZIUA ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Luni Jocuri libere
Biblioteca – „Ce mi -a povestit Toamna?” – citire de imagini; Științe –
”Unde pleacă frunzele to amna?” – discuții libere
Rutină – „Ȋngrijim plantele” – deprinderea de a ocroti natura
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DLC + DOS – „Frunza” de Emil Gârleanu – povestirea educatoarei
+ amprentare
Tranziții – „Frunzele plutesc în aer” – joc distractiv
Jocuri și activități liber alese. – „Mișcă vântul frunzele” – joc de mișcare
Marți Jocuri libere
Nisip și apă – „Amprente de frunze”, Științe – „Frunzele sub lupă”
Rutină – „Respect natura” – deprinderea de a păstra un mediu curat
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DEC – „Covor de frunze uscate” – dactilopictură
Tranziții – Mă scutur ca un copac

149 Jocuri și activități liber alese. „Adunăm frunze” – joc distractiv

Miercuri Jocuri libere
Artă – „Frunze” – pictură, Construcții – „Copaci” – cu material din natură
Rutină – „Și copacii au nevoie de noi!” – deprinderea de a manifesta grijă
față de natură
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DȘ + DPM – „Frunze uscate, pentru colecție adunate” – exercițiu
cu material individual (formare de perechi) + alergare spre diferite direcț ii
cu porniri și opriri la semnal
Tranziții – „Punem frunze în coș” – joc imitativ
Jocuri și activități liber alese. „Prinde frunza jucăușă” – joc de mișcare
Joi Jocuri libere
Artă – „Picătura de ploaie” – dactilopictură
Științe – „Povestea unei picătur i de ploaie”
Rutină – „Cu umbrela la plimbare” – deprinderea de a utiliza umbrela
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DEC – „Ploaia” – predare cântec
Tranziți i – „Cum apare ploaia” – experiment
Jocuri și activități liber alese. „Vine ploaia!” – joc de mișcare
Vineri Jocuri și activități liber alese.
Bibliotecă – „Picuri cad din nori” – punctul, Nisip și apă – „Urme de
ploaie”
Rutină – „Deschide umbrela, închide umbrela” – deprinderea de a utiliza
umbrela
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: D.L.C. – „Povestea unui n or” – povestea educatoarei
Tranziții – „Pică ploaia, pic -pic-pic” – joc distractiv
Jocuri și activități liber alese. „Strângem picături de ploaie” – joc de
mișcare

SUBTEMA : „FRUCTELE TOAMNEI”
ZIUA ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Luni Jocuri și activități liber a lese.
Biblioteca – Citim imagini cu fructe de toamnă; Științe – „Spune ce -ai
gustat?”
Rutină – „Spălăm fructele” – deprinderea de a spăla fructele
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DLC + DEC – „Mărul” – memorizare + pictură
Tranziții – Ne spălăm, ne spălăm, înainte să mâncăm!”joc imitativ
Jocuri și activități liber alese. – „Adunăm merele din copac” – joc de
mișcare
Marți Jocuri și activități liber alese.
Artă – „Para” – rupere, mototolire, lipire, Bibliotecă – „Codița fructelor” –

150 exercițiu grafic
Rutină – „Mâncăm frumos și sănătos” – deprinderea de a mânca civilizat
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DS – „Para” – observare
Tranziții – „Fructele jucăușe” – joc
Jocuri și activități liber alese. „Para campioană” – întrecere
Miercuri Jocuri și activități li ber alese.
Artă – „Strugurele” – modelaj, Construcții – „Lădițe pentru struguri”
Rutină – „Fructul curat este recomandat” – deprinderea de a spăla fructele
înainte de a le mânca
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DȘ + DPM – „Stuguri mari și mici, trec pe aici” (execițiu cu
material individual + mers în coloană câte unul)
Tranziții – „Hora strugurilor”
Jocuri și activități liber alese. „Adună boabele de struguri” – joc de
atenție
Joi Jocuri și activități liber alese.
Științe – „Sâmburi și semințe” – obser vare, discuții libere
Joc de rol – „Facem salată de fructe” – activitate gospodărească
Rutină – „Vreau să fiu sănătos!” – deprinderea de a mânca sănătos
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DEC – „Fructele” – predare cântec
Tranziți i – „Spărgătorul de nuci” – joc di stractiv
Jocuri și activități liber alese. „Ce fruct aș vrea să fiu? – joc imitativ
Vineri Jocuri și activități liber alese.
Artă – „Tava cu fructe” – desen, Nisip și apă – „Spălăm fructe”
Rutină – „Fructele – izvor de sănătate” – deprinderea de a mâ nca zilnic
fructe
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DOS – „Cum consumăm fructele” – lectură după imagini
Tranziții – „Salata de fructe” – joc distractiv
Jocuri și activități liber alese. „Alimente acide” – experiment

SUBTEMA : „LEGUMELE TOAMNEI”
ZIUA ACTIVITĂ ȚI DE ÎNVĂȚARE
Luni Jocuri și activități liber alese.
Biblioteca – Citim imagini cu legume de toamnă; Științe – „Spune ce -ai
gustat?”
Rutină – „Legumele curate înseamnă sănătate” – deprinderea de a spăla
legumele
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DȘ – „Morc ovelul și prietenii lui” – observare legume de toamnă
Tranziții – „Morcovii jucăuși” – joc

151 Jocuri și activități liber alese. – „Ferește -te de microbi” – joc de mișcare
Marți Jocuri și activități liber alese.
Artă – „Roșia și ardeiul” – colorare, Constru cții – „Lădițe pentru legume”
Rutină – „Apa, prietena legumelor” – deprinderea de a spăla legume
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DS + DEC – „Legume ordonate, legume fericite” – joc didactic
(aprecierea globală a cantității, formare de grupe după criteriul lu ngimii)
+ desen
Tranziții – „Fructele jucăușe” – joc
Jocuri și activități liber alese. „Legumele la defilare” – mers cadențat
Miercuri Jocuri și activități liber alese.
Bibliotecă – „Codițe de legume” – exercițiu grafic, Joc de rol – „De-a
gospodinele ”
Rutină – „Am lucrat și fac curat!” – deprinderea de a face curățenie după
încetarea unei activități
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DPM – „Culegătorii de morcovi” – aplecarea trunchiului în față
fără îndoirea genunchilor
Tranziții – „Tocăm legumele” – salată – activitate gospodărească
Jocuri și activități liber alese. „Adunăm legumele din grădină pe
categorii” – joc de atenție / sortare
Joi Jocuri și activități liber alese.
Artă – „Morcovi groși, morcovi subțiri” – modelaj
Construcții – „Rafturi pentru cămară”
Rutină – „Legume spălate înainte de a fi consumate” – deprinderea de a
spăla legumele
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DLC – „Morcovelul cu codiță” – memorizare
Tranziți i – „Dovleceii năzdrăvani” – joc distractiv
Jocuri și activități liber alese. „Legumele la defilare” – mers cadențat
Vineri Jocuri și activități liber alese.
Joc de rol – „De-a vânzătorul de legume”, Artă – „Legume fericite” –
rupere, moltotolire, lipire
Rutină – „Și eu mănânc sănătos!” – deprinderea de a mânca zilnic legume
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DOS + DEC – „Toamna în grădina de legume” – lectură după
imagini + cântec
Tranziții – „Ȋncărcămlegumele în camioane” – joc mim
Jocuri și activități liber alese. „Iepurașii la morcovi” – joc de mișcare

SUBTEMA : „BATE VÂNTUL FRUNZEL E”
ZIUA ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Luni Jocuri și activități liber alese.

152 Biblioteca – „Greierele și furnica” – vizionare film; Artă – „Covor de
frunze uscate” – colaj
Rutină – „Și copacii au nevoie de noi!” – deprinderea de a manifesta grijă
față de natu ră
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DLC + DOS – „Frunza” de Emil Gîrleanu – povestirea educatoarei
+ colaj
Tranziții – „Punem frunzele în coș” – joc de sortare
Jocuri și activități liber alese. – „Valsul frunzelor” – euritmie
Marți Jocuri și activități li ber alese.
Științe – „Unde pleacă frunzele toamna?” – discuții libere, Artă – „Frunzele
toamna” – colorare
Rutină – „Când și unde ajutăm?” – deprinderea de a da sfaturi la
momentul potrivit
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DȘ + DPM – „Frunze uscate, în cutiu țe adunate” (exerciții cu
material individual – formare de perechi + alergare spre diferite direcții cu
opriri și porniri la semnal
Tranziții – „Glasul vândului” – joc onomatopeie
Jocuri și activități liber alese. „Măturoiul strânge frunze” – joc distract iv
Miercuri Jocuri și activități liber alese.
Bibliotecă – „Nervurile frunzei” – exercițiu grafic, Științe – „De ce le
trebuie frunze plantelor” – vizionare material video
Rutină – „Și natura are nevoie de noi!” – deprinderea de a manifesta grijă
față d e mediul înconjurător
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DEC – „Bate vântul frunzele” – învățare cântec – „Toamna” –
repetare
Tranziții – „Vântul leagănâ ușor” – joc cu cânt
Jocuri și activități liber alese. „Vârtejuri de frunze pe alei” – joc de
mișcare
Joi Jocuri și activități liber alese.
Științe – „De ce mor frunzele?”
Construcții – „Copaci” – cu material din natură
Rutină – „Curăță -mă ca să -ți dau aer curat!” – deprinderea de a ocroti
natura
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DȘ – „Balada unui greier mic” de G. Topîrceanu – lectura
educatoarei
Tranziți i – „Pică ploaia pic – pic – pic” – joc distractiv
Jocuri și activități liber alese. „Mișcă vântul frunzele” – joc de micare
Activitate extrașcolară – Ziua Națională a Armatei – vorbim despre
armată, steag, ța ră, eroi

153 Vineri Jocuri și activități liber alese.
Joc de masă – „Frunze și umbre”, Artă – „Frize cu frunze” – desen
Rutină – „Și eu am grijă de natură” – deprinderea de a păstra un mediu
curat
Ȋntâlnirea de dimineață
ADE: DEC – „Covor de frunze” – dactilopictură
Tranziții – „Copacul face uite -așa!” – joc imitativ
Jocuri și activități liber alese. „Cursa frunzelor” – întrecere

Pe parcursul etapei experimentale, în cadrul acestor proiecte tematice, dar și ca
teme independente, am desfășurat activităț i didactice , precum și activități educative cu
teme specifice educației pentru sănătate, cuprinzând următoarele conținuturi :
1. NOȚIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
1.1 Corpul uman: părți componente, localizarea organelor interne
1.2. Organele d e simț
1.3. Starea de sănătate și boal ă. Ce înseamnă să fii sănătos?
2. IGIENA PERSONALĂ
2.1. Igiena cavității bucale
2.2. Igiena mâinilor și a unghiilor
2.3. Igiena părului
2.4. Igiena corpului
2.5. Igiena îmbrăcămintei
2.6. Igiena încălțămintei
2.7. Boli cauzate de lipsa de igienă (diareile, hepatita, parazitozele etc.)
2.8. Gripa și virozele respiratorii
2.9. Importanța igienei pentru sănătat e (în prevenirea î mbolnăvirilor )
3. ACTIVITATE ȘI ODIHNĂ
3.1. Regimul de activitate și odihnă în perioada copilăr iei
3.2. Timpul liber: activități școlare și extrașcolare
4. SĂNĂTATEA MEDIULUI
4.1. Mediul înconjurător, mediu sănătos
4.2. Curățenia în clasa și școala mea
6. SĂNĂTATEA ALIMENTAȚIEI
6.1. Tipuri de alimente
6.2. Termenul de valabilitate al alimentelor. Reguli de păstrare a acestora

154 6.3. Diversitatea alimentelor – condiție a sănătății (importanța vitaminelor, a
iodului în alimentație etc.)
În cadrul acestor activități, am urmărit următoarele obiective specifice
educației pentru sănătate:
1. Utilizarea l imbajului specific educației pentru sănătate
1.1. să identifice principalele părți ale organismului, utilizând termeni
simpli de anatomie
2. Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătății personale și a mediului
2.1. să recunoască comportamentele sănătoase și comportamentele de risc ;
2.3. să aplice corect normele igienico -sanitare ;
2.4. să identifice rolul activității fizice și al odihnei în menținerea sănătății ;
2.6. să utilizeze corect noțiuni privind calitatea produselor alimentare, a proceselor
din mediul înconjurător
2.7. să -și formeze reprezentări corecte asupra sinelui și celorlalți
Conținuturile și obiectivele enumerate mai sus fac parte din programa integrată din
Programul Național "Educația pentru sănătate în școala românească" care au f ost adaptate
de către educatoare la specificul vârstei copiilor și a dezvoltării psihice si fizice a acestora,
precum și la specificul activităților din învățământul preșcolar.
Programa este adresată în special cadrelor didactice care doresc să își asume roluri
de formatori și facilitatori ai dezvoltării armonioase a copilului și adolescentului, a stării lui
de bine și a unei calități superioare a vieții.
Exemple de teme și mijloace de realizare pentru activitățile de educație pentru
sănătate:
1. Corpul u man:
Teme pentru Întâlnirea de dimineață : Cine e sănătos, cine e bolnav ?, Acesta sunt
eu?, Când și de ce mergem la doctor ?, Vreau să cresc voinic
Teme pentru DLC, DOS , DȘ, DEC :
– memorizări : Oglinda de I. Bumbac, Simțurile de N. Nasta, Învăț despre mine de
G. N. Stanciu, Vreau să cresc voinic de V. Boiculesi;
– lecturi după imagini/observări / povestiri create : Cine sunt eu ?; Corpul omenesc;
Microbii, dușmanii sănătății
– jocuri – exercițiu : Ce ne spune oglinda ?; Cu ce văd? Cu ce aud ?; Ce se aude? ,
Omul din figuri geometrice
– jocuri de rol : Medicul consultă păpușa, Cu păpușa la doctor

155 – jocuri senzoriale : Mirosim florile, Cine te -a strigat?,
– cântece și jocuri muzicale : Deschide urechea bine; Fața copilului, Am două
mânuțe, Eu am 10 degețele, Ne jucăm cu degețelele etc.
– desene, pictură, modelaj, activitate practică : Autoportret, Chipul prietenului meu,
Educatoarea mea, Familia mea, Păpușa etc.
Suntem valoroși și unici – fișe de lucru

DȘ (Cunoașterea mediului) „Corpul omenesc” – lectură după imagin i

2. Igiena personală
Teme pentru Întâlnirea de dimineață : De vorbă cu Maricica, Măseluța cariată,
Prietenii mei: apa, peria, săpunul ; Secretul mâinilor curate, De ce ne spălăm?
Teme pentru DLC, DOS , DȘ, DEC :
– lecturi după imagini/observări / povestiri create: La stomatolog, Periuța supărată,
Șamponul și peria de păr, Fetița urâtă; Apa și săpunul, Cum mă spăl?,
– povestiri : Maricica de L. V lădescu , Șorțulețul de L. Vlădescu, Supărarea Danielei
de Viniciu Gafița, Mihaela și cei trei ursuleți de Nell Coba r; Povestea unui nas
năzdrăvan de Aristide Bujoiu ș.a.

156 – memorizări : Doi dinți și două întrebări de Stelian Filip, Periuța de M. Filip , Sfatul
periuței de dinți de Marieta Marancea, Stomatologul de M. Marancea, Forfecuța de
M. Filip, La baie de C. Dragomir , Alandala de Daniela Crăsnaru, Prietenii
Curățeniei de Sen Alexandru, Grădiniță te -ai trezit de Elena Dragoș, Ce frumoasă
e fetița de D. Sălcudean, Fetița cu fundițe roșii de Cella Aldea, Prietenii de D Faur,
N-ai batistă ? de Elena Dragoș ș.a.
– – jocuri – exercițiu : Asa da, Așa nu!, Arată -mi ce și cum pot folosi, Așază -mă la
locul potrivit!, Ce este și la ce folosește?, Ce face păpușa?
– jocuri de rol : să facem baie păpușii, Spălăm rufele păpușii, periem hăinuțele de
praf, Spălăm pe dinți bebelușul, Îmbracă păp ușa etc.
– cântece și jocuri muzicale : Ne spălăm, Numărăm și mânuțele spălăm, Dințișorii
veseli etc.
– desene, pictură, modelaj, activitate practică : pot fi abordate diverse teme, în funcție
de creativitatea educatoarei
3. Activitate și odihnă:
– Invățăm, ne dist răm – joc
– Când și cum ne odihnim?, Când și cum dormim?, Când, cât și cum ne
jucăm?, Mișcarea mă face sănătos , Aer, soare mișcare – convorbiri, discuții
libere
– Gimnastica de înviorare de Ana Ruse , Facem gimnastică de Emilia
Căldăraru, Unu-doi de Ion Cernea, Vreau să cresc voinic de Valeria
Boiculesi – memorizări
4. Sănătatea mediului:
– Soarele strălucește în clasa noastră, Să ne păstrăm jucăriile curate –
activități practic -gospodărești
– Să trăim într-un mediu sănătos, Să păstrăm camera curată, Unde nu intră
soarele pe geam, intră doctorul pe ușă! – convorbiri, discuții libere, lecturi
după imagini
5. Sănătatea alimentației: este o temă preferată de cei mici , care poate fi abordată cu
ușurință în activitățile didactice zilnice, referindu -ne la secvențe/momente din
programul zilnic (de exemplu micul dejun sau masa de prânz) sau la diferite
conținuturi din Curriculum pentru educație timpurie ce se pot încadra în Tema
anuală „Când, cum și de ce se întâmplă?” . Proiectele tematice referitoare la fructe,
legume, plante m edicinale abordează o vastă paletă de conținuturi prin care sunt

157 transmise cunoștințe despre părțile componente ale plantelor, utilitatea
fructelor/legumelor, modalități de consum și păstrare, reguli de igienă privind
consumul fructelor și legumelor, impor tanța consumului de fructe și legume pentru
menținerea sănătății.
Dintre temele de educație pentru sănătate cu pronunțat caracter educ ativ formativ, enumăr:
Teme pentru Întâlnirea de dimineață : Dacă aș fi o legumă/fruct, aș vrea să fiu…;
Alimente bogate în vitamine; Mănânc sănătos ca să cresc voinic; Ce dulce și bună e
mierea de albine; Vitamine, de la cine?
Teme pentru DLC, DOS , DȘ, DEC :
– lecturi după imagini/observări / povestiri create: observări despre fructe și legume,
Piramida alimentelor ; Când și c um mâncăm?; Coșul cu fructe/legume;
Toamna/Primăvara în grădina/ livada mea, De pe câmp pe masa noastră, Cum se
face pâinea?
– memorizări : Cum mâncăm? De Sivia Dumea, Masa la cămin de D. Botez , Sănătate
de la toate de Ana Ciobanu, alte poezii despre fructe , legume, reguli de igienă
Întâlnirea de dimineață: „Dacă aș fi o legumă, aș vrea să fiu…”

DOS: (Activitate practică): „Piramida alimentelor” – aplicație realizată după
finalizarea lecturii după imagini

158

Dactilopictură – Legume de toamnă

Joc exerc ițiu – „Spune ce știi despre”

Harta conceptuală – „Bogățiile toamnei”

159

Activitate practic – gospodărească – „Salata de legume”

Joc senzorial – „Ghicește ce ai gustat!”

160

Activitate educativă în colaborare cu asistentele medicale „Sănătate de la toate”

Activitate extracurriculară în cadrul Programului Școala Altfel – Concurs sportiv

Activitate extracurriculară în cadrul Programului Școala Altfel –

161 „Știm să facem sandvișuri sănătoase”

Activitate educativă – „Preparăm ceaiuri gustoase și sănătoase”

Activitate educațională – „Sănătate prin mișcare”

Cântece, jocuri muzicale și jocuri cu text și cânt

162

Jocuri de mișcare în aer liber

163 3. etapa finală (postexperimentală) ( 02-13.03.20 20) a constat în realizarea unei
evaluări finale la grupa expe rimentală, când am administrat prob e de evaluare finală care
au vizat nivelul cunoștințelor și deprinderilor igienico -sanitare însușite de către copii. (vezi
Anexa nr. 4)

4.3.9. Analiza, preluc rarea și interpretarea datelor

În etapa preexperimentală , la grupa mică „Albinuțele” , au fost aplicate
evaluări inițiale la activitățile de: cunoașterea mediului, activitate practică și educație
fizică având ca scop stabil irea nivelului de cunoștințe, deprinderi și capacități care vor
reprezenta premisele pentru asimilarea noilor conținuturi și formarea altor deprinderi și
abilități.
Probele de evaluare, aplicate în etapa inițială, au avut următoarele obiective:

Domeniu l Știință
Cunoa șterea mediului – Lectură după imagini „ O zi cu Martinel/Martinica ”
O1 – să denumească corect obiectele de uz personal, prezentate în imagini;
O2 – să identifice regulile igienico -sanitare din suita de imagini prezentate;
O3 – să selecteze alimentele sănăt oase pentru organism;

Domeniul Om și Societate:
Activitate practic – gospodărească : „Salata de legume de toamnă ”
O1 – să identifice rolul legumelor în alimentația zilnică pentru menținerea sănătății;
O2 – să aplice regulile de igienă înaintea și în timpul preparării salatei;
O3 – să prepare salata, respectând etapele de lucru și indicațiile educatoarei.

Domeniul Psihomotric
Educație fizică : „Albinuțele se antrenează ” – traseu aplicativ
O1 – să denumească părți ale corpului implicate în mișcare (brațe, pi cioare, cap,
gât, genunchi, palme)
O2 – să execute corect deprinderi motrice la comanda educatoarei;
O3 – să respecte regulile jocului sportiv, manifestând încredere în forțele proprii,
fair-play și spirit de cooperare.

164 În urma administrării testărilor in ițiale, preșcolarii de la grupa mică „A” –
„Albinuțe”au obținute următoarele rezultate:
Nr.
crt NUMELE
ȘI
PRENUMELE
COPILULUI Cunoașterea
mediului
Activitate
practică Educație fizică
O1 O2 O3 O1 O2 O3 O1 O2 O3
1. A. D. – M. A A A A A D D A A
2. A. M . Î Î Î D Î Î Î D D
3. B. V. – C. D D D D D D D A D
4. B. M. – K. Î D Î Î Î Î Î Î Î
5. B. A. – C. D D D D D D Î Î Î
6. C. T. – M. D A A D A D A A A
7. D. T. – M. A A A A A D A D D
8. D. D. G. D D A D D D D Î D
9. F. M. – I. Î Î Î Î A Î Î Î Î
10. G. S. – I. D D D D A D D D D
11. G. M. – G. A A A A A A A A A
12. I. I. D D D D D D D D A
13. L. S. – M. D A A D A D D D D
14 M. V. – M. D D D D A D D A D
15. N. A. D A D A A D D A D
16. N. A. – M. A A A A A A D D A
17. N. A. – Ș. A A A A A D A D A
18. P. A – C. A A A A A A A A A
19. P. A. – M. D D D D D D D Î D
20. S. M. – M. A A A A A A D A A
21. Ș. I. – R. D D D D D D Î Î D
22. T. S. – A. A A A A A A A D A
23. Ț. F. – C. A A A Î A A Î Î D
24. V. M. – C. A D D D D Î Î Î Î
25. V. R. – I. A A A A A A D D A
26. V. G. – A. D D A Î D D Î Î Î
Tabelul nr. 2 Centralizator cu rezultatele testăril or inițiale la grupa mică „A”

165 LEGENDĂ:
O1/O2/O3 – obiective
Î – însușit
D – în dezvoltare
A – absent

Centralizator cu rezultatele totale obținute la evaluări le inițiale – grupa mică A

N
Nr.
crt. Comp. Cunoașterea
mediului Activitate practică Educație fizică

O1 O2 O3 O1 O2 O3
O1 O2 O3

1
1. C. Î.
3 2 3 4 2 4 8 9 5
2
2. C. D.
12 11 9 12 8 14 12 9 11
3
3. C. A.
11 13 17 11 16 10 6 8 10
Tabel nr. 3 Cent ralizator pe comportamente obținute l a evaluările inițiale – mică A

LEGENDĂ:

C.Î – comportament însușit
C.D – comportament în dezvoltare
C.A – comportament absent

Centralizator cu rezultatele obținute la evaluările inițiale – grupa mică A
(procente)

N
Nr.
crt. Comp. Cunoașterea
mediului Activitate practică Educație fizică

O1 O2 O3 O1 O2 O3
O1 O2 O3

1
1. C. Î.
12% 8% 12% 16% 8% 16% 31% 35% 19%
2
2. C. D.
46% 42% 35% 46% 31% 54% 46% 35% 42%
3
3. C. A.
42% 50% 65% 42% 62% 38% 24% 31% 38%

Tabe l nr. 4 Centralizator pe comportamente obținute la evaluările inițiale – mică A
„Albinuțele” (procente)

166 Centralizarea rezultatelor inițiale obținute de preșcolar ii din grupa mică A la
Cunoașterea mediului , Activitate practică și Educație fizică – reprezentare
procentuală

010203040506070
DȘ
O1DȘ
O2DȘ
O3DOS
O1DOS
O2DOS
O3DPM
O1DPM
O2DPM
O3%CÎ
CD
CA
Figura nr. 2 Analiză comparativă pe domenii la evaluarea inițială – reprezentare
Procentuală

Din analiza rezultatelor prezentate mai sus, se desprind următoarele concluzii:
– în contextul evaluării in ițiale, preșcolarii de la grupa mică „A” – „Albinuțele” au
obținut la evaluările inițiale, la activitățile de Cunoașterea mediului , Activitate practică și
Educație fizică o medie a comportamentelor în dezvoltare și comportamentelor absente de
aproximativ 42% și 45%;
– referindu -ne la activitatea de Cunoașterea mediului, majoritatea copiilor nu au
denumit corect obiectele de uz personal , recunoscând doar câteva dintre cele prezentate în
imagini (prosop, periuță de dinți, șampon), câțiva copii au reușit să identifice regulile
igienico -sanitare din suita de imagini prezentate și să selecteze alimentele sănătoase pentru
organism;
– la A ctivitatea practică , chiar dacă unii dintre preșcolari au denumit corect
legumele puse la dispoziție, nu au reușit să formuleze propoziții simple despre rolul
acestora în alimentația zilnică, pentru menținerea sănătății. De asemenea, doar doi dintre
copii au știut că trebuie să se spele pe mâini și să spele legumele înainte de prepararea
salatei. Majoritatea copiilor au re ușit să prepare salata, însă nu au respectat etapele de
lucru, având nevoie de indicații și ajutor suplimentar din partea educatoarei.

167 – la activitatea de Educație fizică, majoritatea copiilor nu a reușit să denumească
corect anumite părți ale corpului implicate în mișcare (brațe, picioare, cap, gât, genunchi,
palme), fiind nevoie de intervenția educatoarei, însă au reușit să execute corect deprinderi
motrice la comanda educatoarei. Având în vedere specificul vârstei, copiii sunt energici și
cei mai mulți particip ă cu plăcere la jocurile sportive și de mișcare, însă nu reușesc să
respecte în totalitate regulile jocului sportiv, nu manifestă încredere în forțele proprii,
refuzând anumite probe, se supără și plâng atunci când pierd sau au rezultate mai slabe
decât al ți copii.
După aplicarea testelor de evaluare inițială, centralizarea rezultatelor obținute de
preșcolari și stabilirea planului de măsuri ameliorative, am derulat la grupa mică „A” –
„Albinuțele”, activități instructiv – educative ce au avut ca fundamen t aplicarea
conținuturilor specifice educației pentru sănătate, adaptate nivelului grupei și necesităților
acestora. Toate aceste a au fost descrise în capitolul III și în subcapitolul anterior, fiind
prezentate și în proiectele didactice anexate lucrării.
După ce a fost identificată tema relevantă, al doilea pas a fost acela al explorării
sale din perspectiva diferitelor câmpuri disciplinare. Am identificat legăturile pe care
fiecare categorie de activitate de învățare le poate avea cu tema pusă î n discuție și
modul cel mai eficient în care putem implica părinții și comunitatea.
În continuare am planificat riguros activitățile didactice, asigurând
continuitate și coerență proiectelor tematice, activităților independente, activi tăților
educati ve și extracurriculare, folosind cât mai eficient resursele umane, materiale, de
timp, bibliografice, informaționale, precum și a strategiilor utilizate, jocul fiind activitatea
fundamentală a copiilor în procesul instructiv -educati v general.
Colaboratorii proiectului și anume părinții, primii colaboratori, dar și membrii
comunității (asistentele și doctorul de la cabinetul școlar arondat, medic stomatolog,
bucătar chef) implica ți în educația preșcolarilor sau având o fu ncție legată de tema
proiectului, au fost înștiințați printr -o scrisoare cu privire la rolul lor și intențiile noastre
în derularea acestuia. Aceștia au fost receptivi și încântați, sprijinind activitatea
noastră cu diferite materiale. Astfel centrul tematic a fost dotat cu fructe, legume,
cereale, flori, insecte, alte materiale din natură, câteva borcane cu murături și gemuri,
pe care am încercat să le reproducem și la grupă, cărți, pliante, reviste, soft -uri
educaționale et c.
Am planificat și desfășurat cu preșcolarii variate și multiple activități instructiv –
educative outdoor, pentru a asigura un contact nemijlocit cu mediul, am desfășurat cât mai

168 multe activități și momente în programul zilnic ce implică mișcarea, pentru a dezvolta
copiilor motivația și voința de a adopta un stil de viață sănătos în care să evite
sedentarismul.
Alături de transmiterea cunoștințelor teoretice igienico -sanitare, în cadrul
activităților, am urmărit cu precăder e formarea unei poziții (stăr i) efectiv emoțională
pozitive a individului, formarea deprinderilor, obișnuințelor și capacității de acțiune
practică sanitară, a voinței de a acționa în folosul propriei sănătăți .
Dintre deprinderile igienico -sanitare însușite în această perioadă menționăm:
deprinderea de a spăla corect mâinile, deprinderea de a se piptăna, de a folosi șerveț elul la
masă sau pentru ștergerea nasului, deprinderea de a se îmbrăca/dezbrăca (cu ajutor ),
deprinderea de a utiliza corect tacâmurile, deprinderea de a se în călța/descălța, deprinderea
de a spăla fructele și legumele înainte de a le consuma, deprinderea de a executa corect
exercițiile fizice și jocurile de mișcare, unele dintre ele transformate chiar in obișnuințe (de
exemplu spălatul mâinilor înainte și după de masă).
Efectele derulării acestor activități cu specific de educație pentru sănătate la grupa
de preșcolari, vizând diferite categorii de activități și multiple mijloace de realizare, dar
mai ales formarea deprinderilor sanogene specifice vârstei , dezvo ltarea emoțională și a
competențelor sociale s-au făcut simțite în rezultatele obținute de aceștia la evaluările
continue și finale. De asemenea, din perspectiva strategiilor didactice utilizate, am
remarcat o coeziune foarte bună a grupului, copiii au coo perat în rezolvarea și finalizarea
sarcinilor, s -au stimulat reciproc, au colaborat și au negociat soluțiile găsite, fiecare
contribuind la progresul personal și al grupului.
În cadrul evaluării finale am realizat o măsurare a nivelului de cunoștințe,
capacități, comportamente și abilități dobândite , precum și deprinderi formate și, pe baza
acestor date, am putut scoate în evidență și interpreta evoluția procesului de asimilare a
acestora, prin sarcini specifice individualizate.

Etapa finală
În această et apă, am aplicat testări finale copiilor de la grupa mică, grupa
experimentală, unde am urmărit nivelul de cunoștințe, priceperi și deprinderi igienico –
sanitare asimilate în urma desfășurării activităților specifice. Evaluarea finală s -a
desfășurat î n aceeași manieră ca și evaluarea inițială, având conținuturile probelor
evaluate adaptate la necesitățile, interesele și nivelul de competențe al copiilor, în
scopul de a efectua o comparație mai exactă între rezultatele celor două evaluări.

169 Activitățile didactice, privind evaluarea finală, aplicate în etapa finală au avut
următoarele obiective:
Domeniu l Știință
Cunoașterea mediului – joc didactic „Săculețul cu surprize ”
O1 – să denumească corect obiectele de uz personal ;
O2 – să identifice regulile igienico -sanitare din suita de imagini prezentate;
O3 – să selecteze alimentele sănătoase pentru organism;

Domeniul Om și Societate:
Activitate practic – gospodărească : „Salata de fructe ”
O1 – să identifice rolul fructelor în alimentaț ia zilnică pentru menținerea sănătății;
O2 – să aplice regulile de igienă înaintea și în timpul preparării salatei;
O3 – să prepare salata, respectând etapele de lucru și indicațiile educatoarei.

Domeniul Psihomotric
Educație fizică : „Exatlonul copiilor ” – traseu aplicativ
O1 – să denumească părți ale corpului implicate în mișcare (brațe, picioare, cap,
gât, genunchi, palme)
O2 – să execute corect deprinderi motrice la comanda educatoarei;
O3 – să respecte regulile jocului sportiv, manifestând încredere î n forțele proprii,
fair-play și spirit de cooperare.

Tabel nr.5 Centralizator cu rezultatele testărilor finale la grupa mică „A” – „Albinuțele ”

Nr.
crt NUMELE
ȘI
PRENUMELE
COPILULUI Cunoașterea
mediului
Activitate
practică Educație fizică
O1 O2 O3 O1 O2 O3 O1 O2 O3
1. A. D. – M. D D Î D Î Î Î D D
2. A. M. Î Î Î Î Î Î Î Î Î
3. B. V. – C. Î Î Î Î Î Î Î D Î
4. B. M. – K. Î Î Î Î Î Î Î Î Î
5. B. A. – C. Î Î Î Î Î Î Î Î Î
6. C. T. – M. Î D D Î D Î D D D

170 7. D. T. – M. Î D Î D D Î Î Î D
8. D. D. G. D Î D Î Î Î Î Î Î
9. F. M. – I. Î Î Î Î D Î Î Î Î
10. G. S. – I. Î Î Î Î Î Î Î Î Î
11. G. M. – G. D D D D Î D Î D D
12. I. I. Î Î Î Î Î Î Î Î D
13. L. S. – M. Î Î D Î D Î Î Î Î
14 M. V. – M. Î Î Î Î Î Î Î D Î
15. N. A. Î D Î D Î Î Î Î Î
16. N. A. – M. D D D D Î D Î Î Î
17. N. A. – Ș. D D D D Î Î D Î Î
18. P. A – C. Î D D D Î D Î D Î
19. P. A. – M. Î Î Î Î Î D Î Î Î
20. S. M. – M. D D D D D D Î D D
21. Ș. I. – R. Î Î Î Î Î D Î Î Î
22. T. S. – A. Î D Î D D D D Î D
23. Ț. F. – C. D D Î Î Î D Î Î Î
24. V. M. – C. Î Î Î Î Î Î Î Î Î
25. V. R. – I. Î D Î D Î D D Î Î
26. V. G. – A. Î Î Î Î Î D Î Î Î
LEGENDĂ:
O1/O2/O3 – obiective
Î – însușit
D – în dezvoltare
A – absent

Centralizator cu rezultatele totale obținute la evaluările finale – grupa mică A

N
Nr.
crt. Comp. Cunoașterea
mediului Activitate practică Educație fizică

O1 O2 O3 O1 O2 O3
O1 O2 O3

1
1. C. Î.
19 14 18 16 20 16 22 19 18
2
2. C. D.
7 12 8 10 6 10 4 7 8
3
3. C. A.
0 0 0 0 0 0 0 0 0
Tabel nr. 6 Centralizator pe comportamente obținute l a evaluările finale – mică A

171 LEGENDĂ:

C.Î – comportament însușit
C.D – comportament în dezvoltare
C.A – comportament absent

Centralizator cu rezultatele obținute la evaluările inițiale – grupa mică A
(procente)

N
Nr.
crt. Comp. Cunoașterea
mediului Activitate practică Educație fizică

O1 O2 O3 O1 O2 O3
O1 O2 O3

1
1. C. Î.
73% 54% 70% 62% 77% 62% 85% 73% 70%
2
2. C. D.
27% 46% 30% 38% 23% 38% 15% 27% 30%
3
3. C. A.
0 0 0 0 0 0 0 0 0
Tabel nr. 7 Centralizator pe comportamente obținut e la evaluările finale – mică A
„Albinuțele” (procente)

Centralizarea rezultatelor finale obținute de preșcolarii din grupa mică A la
Cunoașterea mediului, Activitate practică și Educație fizică
– reprezentare procentuală

0102030405060708090
DȘ O1 DȘ O2 DȘ O3 DOS
O1DOS
O2DOS
O3DPM
O1DPM
O2DPM
O3%CÎ
CD
CA

Fig. Nr. 3 Analiză comparativă pe domenii la evaluarea finală – reprezentare
procentuală

172 Centralizator cu rezultatele procentuale obținute la evaluările inițiale și finale –
grupa mică A

N
Nr.
crt. Comp. Cunoașterea
mediului Activitate practică Educa ție fizică

O1 O2 O3 O1 O2 O3
O1 O2 O3

1
1. C. Î.
12%

73% 8%

54% 12%

70% 16%

62% 8%

77% 16%

62% 31%

85% 35%

73% 19%

70%

2
2. C. D.
46%

27% 42%

46% 35%

30% 46%

38% 31%

23% 54%

38% 46%

15% 35%

27% 42%

30%

3
3. C. A.
42%

0% 50%

0% 65%

0% 42%

0% 62%

0% 38%

0% 24%

0% 31%

0% 38%

0%

Tabel nr. 8 Centralizator pe comportamente obținute la evaluările inițiale și finale – mică
A „Albinuțele” (procente)

În urma analizei rezultatelor de la evaluările inițiale și finale, de mai s us, se
desprind următoarele concluzii:
– se constată că preșcolarii grupei mici au înregistrat progrese remarcabile în ceea
ce privește însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor igienico -sanitare, în cadrul
activităților Cunoașterea mediului, Activ itate practică și Educație fizică , deoarece
conținuturile au fost sistematizate și organizate în acord cu principiile curriculum -ului
național, cu particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor, cu potențialul acestora, cu
nevoile, dorințele și in teresele lor de cunoaștere. De asemenea, metodele și tehnicile
interactive utilizate în completarea celor trad iționale pun accent pe dezvoltarea gândirii
critice și creative, oferindu -le copiilor posibilitatea de a investiga, de a învăța să rezolve
situaț ii problemă sau de a exprima puncte de vedere diferite; astfel, la evaluările finale
derulate în cadrul activităților de Cunoașterea mediului, niciun preșcolar nu a obținut
calificativul „Absent”, iar comportamentul „Însușit” a crescut cu aproximativ 60%.
– copiii au denumit corect obiectele de uz personal, au descris regulile igienico –
sanitare din suita de imagini prezentate și au selectat alimentele sănătoase pentru organism,
din totalitatea celor date;

173 – referindu -ne la activitatea practică , am remarca t că 70% au respectat integral
regulile igienico -sanitare înainte și în timpul preparării salatei de fructe , au respectat
etapele de lucru și indicațiile educatoarei, au construit enunțuri despre importanța
consumului de fructe pentru menținerea sănătății .
– preșcolarii au denumit corect părți ale corpului implicate în mișcare (brațe,
picioare, cap, gât, genunchi, palme), au executat corect deprinderi motrice la comanda
educatoarei (mers, alergare, săritura cu diferite variante) și au respectat regulile j ocului
sportiv, manifestând încredere în forțele proprii, fair -play și spirit de cooperare,
demonstrând că și -au însușit comportamentele specificate în proporție de peste 75%.
Astfel că și la nivelul domeniului psihomotric s-a obținut un progres remarcabi l.
Caracterul formativ al conținuturilor sanogene abordate a permis fiecărui copil să
evolueze și să se dezvolte în ritmul propriu, promovând cu adevărat „învățarea centrată pe
copil”, aspect care le-a dat încredere în forțele proprii, dezvoltându -se astfel motivația
pentru învățare.
Toate acestea demonstrează că mijloacele de realizare și strategiile utilizate în
predarea conținuturilor de educație pentru sănătate au determinat o rată de achiziții
considerabilă și au creat, prin cunoștințele dobândite, ba za pentru viitoare experiențe.
Efectele benefice ale formării corecte a deprinderilor și obișnuințelor igienico –
sanitare s-au remarcat și asupra dezvoltării personalității copiilor, în general: aceștia au
învățat să devină autonomi, să socializeze, să co opereze, să comunice unii cu alții, dar și să
ceară ajutor, atunci când au nevoie, să lupte pentru a soluționa problemele care apar.
Preșcolar ii au dobândit încredere în ei și în cadrul didactic, s -au obișnuit să
dezbată ceea ce îi deranjează sau nu le este clar, au învățat să comu nice între ei și cu
educatoarea.
La toți preșcolarii am observat o activizare a vocabularului prin utilizarea
limbajului specific educației pentru sănătate, copiii răspund cu dezinvoltură, participă
cu plăcere și interes la activități le igienico -sanitare , sunt atrași de lucrurile noi, își
fac cu mai multă ușurință prieteni, gestionează cu calm situațiile necunoscute, acest
lucru datorându -se și varietății proiect elor tematice derulate la grupă. Metoda proiectelor,
ca strategie de învățare și evaluare, reprezintă abordarea educațională propusă de
curriculum preșcolar actual, în care lucrul în echipă și acțiunea directă a copilului cu
mediul sunt mijloacele de bază ale procesului de predare – învățare – evaluare.

174 4.3.10. Concluziile cercetării

Conținuturile educației pentru sănătate utilizate în cadrul activi tăților de
Cunoașterea mediului, Educație pentru societate/Activitate practică și Educație fizică au
contribuit în mod vizibil la îm bogățirea nivelului de cunoștințe igienico -sanitare și la
formarea unor priceperi, deprinderi și obișnuințe igienico -sanitare, concretizate în
adoptarea unor comportamente sanogene, contribuind la formarea și dezvoltarea
multilaterală a personalității copi lului.
Prin atingerea ipotezelor și obiectivelor cercetării am demonstrat rolul și importanța
pe care o au activitățile de educație pentru sănătate asupra formării unor achiziții cognitive
valoroase, asupra comportamentului copiilor, dar mai ales asupra fo rmării și dezvoltării
personalității în plan social, moral, emoțional și practic.
În urma desfășurării acestei cercetări la grupă am remarcat faptul că, utilizarea
metodei proiectelor în abordarea conținuturilor de educație pentru sănătate contribuie la
dezvoltarea unui mod de gândire interdisciplinară, a unui mod de abordare unitar a
demersului didactic, modul integrat.
Maniera integrată presupune abordarea realității printr -un demers globalizat, în
cadrul căruia tema se lasă investigată cu mi jloacele diferitelor științe, dispărând
granițele dintre variatele categorii.
Metoda proiectului tematic presupune o abordare transdisciplinară a unei
teme bine stabilite în raport cu cerințele curriculumului, cu capacitățile intelectuale
implicate, cu interesele și abilitățile practice igienico -sanitare ale copiilor, fiind o
formă de evaluare motivantă pentru ei, chiar dacă volumul de muncă este sporit.
Activitățile integrate care se desfășoară pe parcursul unui proiect tema tic de educație
pentru sănătate asigură o învățare activă, reflectând interesele și experiența copiilor și au
finalități reale.
În cadrul lor, copilul își concentrează atenția și energia, cu atât mai mult cu
cât are oportunitatea de a -și p ersonaliza cunoștințele dobândite prin mijloace artistice:
desene, picturi, postere educative, afișe, produse practice etc.
Este o metodă complexă, care necesită o perioadă mare de timp (una sau
mai multe săptămâni) și care se poate rea liza individual și în grup, aducând, astfel,
beneficii pe plan cognitiv, social, moțional, motivațional, practic – acțional.

175 Constatările ce au decurs din cercetarea întreprinsă reflectă eficiența activităților
de educație pentru sănătate în form area și dezvoltarea personalității, precum și în formarea
unui stil de viață sănătos. Astfel:
În plan cognitiv, preșcolarii au avut dobândit un volum mai mare de informații
despre corpul uman, obiecte de igienă, obiecte de îmbrăcăminte, igiena personală ,
alimentația sănătoasă, igiena mediului, comportamente sănătoase și comportamente de risc,
importanța mișcării și a odihnei, negocierea conflictelor și menținerea unor relații
emoționale pozitive cu cei din jur , exersându -și astfel capac itatea de ana liză și sinteză.
În plan social preșcolarii și -au exersat abilitățile de relaționare cu copiii de aceeași
vârstă (dar și cu adulții) , ei fiind puși în situația de a colabora unii cu ceilalți în
rezolvarea sarcinilor primite, toate acestea co nsolidându -le spiritul de cooperare, de
apartenență la grup, de socializare. De asemenea, implicarea părinților și a comunității
locale în desfășurarea proiectelor tematice a lărgit sfera de integrare a copilului în social,
mărind șansele acestuia de adaptare la societate.
În plan afectiv, emoțional, copiii și-au format conceptul de sine, au căpătat
încredere în ei, li s -a dezvoltat simțul demnității și cel al autoaprecierii, atunci când
cele propuse de ei au fost luate în seamă de toată grupa și analizate. Copiii și -au dezvoltat
comportamente prosociale, de acceptare și respectare a diversității, sentimentul de
solidaritate, de altruism, de generozitate și ajutor față de ceilalți, ei dezvoltându -și
conștiința de sine prin raportarea la ce ilalți. Copiii au învățat să -și aprecieze forțele proprii,
să se bucure de rezultatele muncii lor, fiind în permanență motivați să se autoevalueze sau
să evalueze produsele realizate de ceilalți. Au demonstrat autocontrol și expresivitate
emoțională.
În urma derulării acestei cercetări la grupă, alături de avantaje, am identificat
și dezavantaje. Unul dintre ele este multitudinea de resurse materiale necesare
desfășurării în condiții optime a activităților de educație pentru sănătat e, unele dintre ele
greu accesibile în mediul grădiniței. Am remarcat acest aspect ca fiind un dezavantaj
pentru că obiectivele propuse de proiectarea activităților igienico -sanitare pot fi atinse doar
dacă copiii sunt puși să cerceteze, să efectueze, să cunoască, să vadă, să guste, să simtă,
adică să acumuleze cât mai multe informații legate de tema propusă prin intermediul unui
număr mare de analizatori, acest lucru fiind realizabil doar punând la dispoziție cât mai
multe materiale. E necesar ca pentru d erularea de activități integrate să existe materiale
suport atât pentru preșcolari, cât și pentru cadrele didactice.

176 În formarea și exersarea deprinderilor igienico -sanitare nu există personal de sprijin
care să ajute educatoarea pentru a realiza activită ți practice cu toți copiii, într -un timp mai
scurt pentru a evita apariția îmbulzelii sau a plictiselii în rândul copiilor, iar desfășurarea
unora dintre activitățile practice preferate de copii (conservarea legumelor, realizarea unor
produse alimentare să nătoase ș.a.) au fost interzise in interiorul sălii de grupă (din motive
de igienă) , deși nu exist ă alte spații dedicate realizării acestora.
Un alt dezavantaj îl constituie lipsa surselor de informare adecvate din grădiniță.
Lipsa materialelor informative pe tema educației pentru sănătate, a planșelor, jetoanelor,
jocurilor, mulajelor, a internetului sau calculatorului sunt impedimente care
îngreunează parcurgerea conținuturilor propuse prin faptul că educatoarele nu se p ot
informa asupra temei pro puse și nu pot pune la dispoziția copiilor suficient material
intuitiv.
În urma cercetării întreprinse la grupa mică, am putut constata faptul că
activitățile de educație pentru sănătate, de sine stătătoare sau integrate procesului de
învățămân t general, au un puternic caracter formativ care valorifică potențialul indiv idual
al copiilor și stimulează dezvoltarea inteligenței și a personalității lor, contribuie la
formarea unui stil de viață sănătos, pentru a îi pregăti să devină adulți sănătoș i și
responsabili.

177 C O N C L U Z I I

„Sănătatea nu este numai o problemă individuală, ci privește întreaga societate.
Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic.”
Schopenhauer

Unele cercetări axate pe identificarea sem nificațiilor plurisemnatice ale
conceptului, au conchis că sănătatea este definită fie ca împlinire, realizare de sine, fie ca
satisfacție, fie, pentru persoanele în vârstă , ca putere de a rezista.
Este important să se conștientizeze la toate nivelurile și să se recunoască, că
sănătatea reprezintă nu numai unul dintre drepturile de bază ale omului, ci și o resursă a
statului. Ea este o condiție necesară pentru progresul societății, care urmează să fie
realizată prin ameliorarea standardelor de trai ale oam enilor, promovarea unui stil de viață
sănătos, protecția mediului ambiant și întărirea eficienței serviciilor curative și de prevenire
a maladiilor și epidemiilor.
Ca o componentă a educației generale, educația pentru sănătate este un sistem de
măsuri și i nfluențe pentru formarea comportamentului igienic, este activitatea de
conducere a copilului și tânărului de la condiția sa de ființă naturală la aceea de ființă
social -culturală în probleme de sănătate.
Scopul educa ției pentru sănătate este de a p reveni comportamentul de sănătate
negativ și de a promova comportamentul de sănătate pozitiv. În acest sens, copiii vor fi
încuraj ați să practice comportamente po zitive, iar numărul oam enilor care se vor îmlolnăvi
și vor muri prematur va fi mai mic.
În zilele no astre a crescut interesul pentru sănătate, mai ales, cel față de educația
pentru sănătate. Educația pentru sănătate reprezintă calea cea mai scurtă prin care noțiunile
ajung la copil ca reguli sau norme. Instituțiile de învățământ constituie mediul cel mai
eficient pentru informarea și formarea copiilor, privind diferite aspecte ale sănătății.
Literatura de specialitate a demonstrat faptul că cea mai potrivită vârstă pentru
formarea deprinderilor igienice este cea preșcolară. Organizarea și desfășurarea un or
activități de educație pentru sănătate de la vârste cât mai mici reprezintă o modalitate de
prevenire a îmbolnăvirilor și a unor comportamente de risc. Formarea deprinderilor
igienice constituie o condiție pentru creșterea și dezvoltarea sub aspect fizi c, intelectual,
social și emoțional al copilului.
Activitatea de educație pentru sănătate se desfășoară în direcția atingerii unor
finalități, în sensul producerii unor schimbări în personalitatea copilului. Aceasta se poate

178 realiza în cadrul activitățil or didactice specifice învățământului preșcolar (ADE, ALA,
ADP), permițând abordarea conținuturilor interdisciplinar și transdisciplinar, însă pentru a
asigura atingerea obiectivelor domeniului se recomandă ca aceste activități să fie
completate de o activ itate opțională, pe parcursul unui semestru sau an școlar.
Astfel , educației pentru sănătate , parte componentă de netăgăduit a educației
generale a elevilor, i se acordă o justificată însemnătate de către Ministerul Educației
Naționale, prin Programul Naț ional de „Educație pentru Sănătate în Școala Românească”,
care a fost lansat în decembrie 2001, ca urmare a nevoilor identificate și transmise de către
cadrele didactice. Acestea au participat, alături de organizații naționale și internaționale, la
contura rea abordării Programului Național. După o perioadă de 4 ani de pilotare a
proiectului, materia „Educație pentru Sănătate” devine disciplină opțională din anul 2004
(OMECS 4496/2004), inclusă în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, iar programele
sunt disponibile pentru clasele I -XII. Materia este predată în școli de către profesorii de
biologie sau de către învățători, în urma u nui program de formare dedicat, astfel încât
elevilor să li se ofere programe de informare și educație pentru sănătate la stan darde
internaționale.
În anul școlar 2014 -2015, din totalul populației școlare, un număr de 157.086 elevi
(aproximativ 6%) au beneficiat de cursurile „Educație pentru Sănătate”, 5798 de cadre
didactice fiind implicate în predare, dintr -un număr de 2558 de unități școlare care au
introdus această materie în lista opționalelor. Curriculum -ul actual pentru „Educație pentru
Sănătate” vizează să asigure educarea populației școlare pentru un stil de viață sănătos, să
faciliteze accesul la informații corecte, avi zate, atât în mediul urban, cât și în cel rural, să
realizeze, în mod indirect, educația adulților și să conducă la diminuarea numărului de
îmbolnăviri și la reducerea comportamentelor cu risc pentru sănătate.
În prezent, curriculum -ul conține aspecte leg ate de anatomia și fiziologia corpului
uman, igienă personală, sănătate mentală, abuzul de substanțe, răniri, violență, abuz fizic,
sănătate reproductivă, bio -etică etc. Totodată, pe parcursul ultimilor ani au existat mai
multe proiecte implementate de div erse instituții și organizații, care au vizat această temă.
Deși acest proiect nu se referă în mod direct la învățământul preșcolar, disciplina
opțională „Educație pentru sănătate” a fost introdusă, în mod similar, prin adecvarea
conținuturilor și a obiect ivelor la specificul vârstei preșcolare.
Deși un procent mic de elevi au beneficiat de opționale de educație pentru sănătate,
s-a constatat că există un grad mai mare de probabilitate ca aceștia să aibă rezultate
superioare în nivelul de cunoștințe și co mportamente ce privesc stilul de viață sănătos

179 comparativ cu elevii care participă la procesul general de instruire. Acest fapt subliniază
necesitatea introducerii disciplinei de Educație pentru sănătate începând cu învățământul
preșcolar până în clasa a X II-a, având în vedere schimbările economice, sociale, culturale
din toată lumea, care exercită o influență profundă asupra dezvoltării copiilor și tinerilor.
Mai jos sunt prezentate o serie de aspecte de care trebuie să se țină cont în
realizarea educați ei pentru sănătate în învățământul preșcolar (nevoi):
– deși cunoașterea este necesară, nu este suficientă pentru a produce schimbări
majore în comportamentul copiilor;
– comportamentul pentru sănătate nu apare în vid, dar este influențat de percepții,
motivaț ii, atitudini și mediul social în care au loc;
– percepția familiilor preșcolarilor despre comportamentul și obiceiurile alimentare
pe care le au, despre practicarea unor activități sportive în mod sistematic, în
vederea educării și orientării stilului de vi ață sănătos al preșcolarului;
– necesitatea unei colaborări permanente și optimizarea parteneriatului grădiniță –
familie prin introducerea unor activități cu părinții privind educația pentru sănătate;
– responsabilitățile întregului personal din grădiniță față de alimentația copilului,
activitatea sa fizică și educația pentru un st il de viață sănătos a acestuia; intervenția
unui medic nutriționist în realizarea meniurilor zilnice ale copiilor în grădinițele cu
program prelungit;
– nevoia de formare inițială și con tinuă a profesorilor pentru învățământ preșcolar
(singura categorie care nu a beneficiat de formare inițială în cadrul Programului
Național Educația pentru sănătate în școala românească ) din perspectiva educației
pentru sănătate;
– dezvoltarea și implementar ea unei programe specifice de educație pentru sănătate la
nivel preșcolar, cu caracter științific și nu bazate pe cunoștințele și experiența
fiecărei educatoare;
– elaborarea și punerea în practică a unei politici interne a unităților de învățământ
preșcolar , legate de alimentația sănătoasă și de activitatea fizică a copiilor cuprinși
în aceste unități (având în vedere modelul Rețelei Europene a Școlilor ce
Promovează Sănătatea );
– identificarea unor parteneri (asociații, fundații, membri ai comunității, instit uții ș.a.)
în realizarea de programe educaționale complexe de educație pentru sănătate pentru
copii și părinți.

180 În cadrul dezbaterii „Educație pentru sănătate” organizată de Administrația
prezidențială, prin Departamentul de Educație și Cercetare și Depar tamentul de Sănătate
Publică (în noiembrie 2015), au fost identificate o serie de soluții sau direcții de abordare a
acestei teme, dintre care menționăm următoarele perspective :
– redefinirea și clarificarea rolului medicilor și asistenților școlari, a atrib uțiilor și
responsabilităților acestora;
– accentuarea rolului asistentei medicale din cabinetele școlare în predarea de
activități cu teme de educație pentru sănătate;
– implicarea medicilor de familie din comunități, în colaborare cu autoritățile locale ;
– reevaluarea programelor cu impact asupra sănătății;
– implicarea părinților, inclusiv prin sesiuni de informare;
– introducerea metodologiei de predare a cursului de Educație pentru sănătate în
procesul de formare inițială a cadrelor didctice;
– reglementarea publ icității difuzate în intervalele dedicate emisiunilor/televiziunilor
cu programe pentru copii, pentru a nu mai promova produsele considerate a avea un
impact negativ asupra stării de sănătate a copiilor (dulciuri, fast -food, băuturi
carbogazoase etc.)
– crearea unor campanii de informare cu privire la educația pentru sănătate realizate
de echipe mixte de specialiști, din domeniul educației și sănătății;
– conectarea proiectelor de educație pentru sănătate la fondurile structurale, pentru a
putea asigura infras tructura, resursele și sustenabilitatea acestora.
Inițiativele în acest domeniu trebuie să ia în calcul realitățile sistemului național de
educație, de aceea trebuie realizată și adoptată o strategie coerentă, o serie de obiective clar
conturate și un plan de acțiune pe termen mediu și lung, care să fie monitorizate și
evaluate .
Un aspect important în acest context îl reprezintă faptul că, în societatea modernă,
cele mai răspândite boli sunt cele evitabile prin prevenție.
Epidemia de COVID 19 ne -a reamintit că avem nevoie de cadre didactice
competente și de igienă în unitățile de învățământ. De asemenea, principalele măsuri de
prevenire constau în utilizarea deprinderilor elementare de igienă formate în învățământul
preșcolar (spălatul frecvent al mâinilor, acoperirea gurii cand tușim sau strănutăm etc)
Se poate deduce clar importanța Educației pentru sănătate la toate categoriile de
vârstă, cu debut de la cele mai fragede vârste.

181 BIBLIOGRAFIE:
1. Borțeanu, S., Preda, V., Vodiță A. -C. (2016). Metoda p roiectelor la vârste
timpurii . București: Editura Miniped.
2. Bucur, G. E. , Popescu, O . (2005). Educație pentru sănătate în familie și în școală .
București: Editura Fiat -Lux.
3. Călugărița, A . (2009). Educație pentru sănătate – consiliere și orientare școlară .
Tecuci: Editura DOR .
4. Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ . ediția a IV -a. Iași: Editura Polirom.
5. Chiticaru, V . M. (2000. ABC -ul sănătății . Editura V&I Integral .
6. Ciolan , L. (2008). Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum
transdis ciplinar . Iași: Editura Polirom.
7. Cristea, S. (1998). Dicționar de termeni pedagogici . București: E ditura Didactică
și Pedagogică.
8. Cuciinic, C. (2000). „Cum să fiu sănătos ?”. București: Editura Aramis.
9. Cucoș, C. (2002). Pedagogie . Iași: Editura Poli rom.
10. Cuzanu, S . (2005). Educație pentru sănătate . București: Editura Erc Press .
11. Dumitru, I . (2007 ). Educație pentru sănătate . Pitești: Editura Carminis Educational .
12. Dima, S. (2005). Metoda proiectelor la vârste timpurii, ghid metodologic .
13. Golu, P., Zlate, M., Verza, E (1994) . Psihologia copilului . București: Editura
Didactică și Pedagogică.
14. Manolach e, A. (2000). „Singurel mă îngrijesc ”. București: Editura Aramis.
15. Marinescu, C . Educație pentru sănătate, educație pentru viață .
16. Marinescu, M . (2013). Noile educ ații în societatea cunoașterii . București: Editura Pro
Universitaria .
17. Moise, D . M. (2011). a. Ghid metodic de educație pentru sănătate . Timișoara: Editura
Solness .
18. Moise, D . M. (2011). b. Îndrumător metodologic de educație pentru sănătate .
Timișoara: Edit ura Solness
19. Munteanu, A. (2003). Psihologia copilului și a adolescentului . Ediție revizuită și
adăugită. Timișoara: Editura „Augusta”.
20. Nichita, A., Mitroi, M. (2008). Educație pentru sănătate – îndrumător . București:
Editura Aramis Print .
21. Nicola, I. (1996 ). Tratat de pedagogie școlară . București: Editura Didactică și
Pedagogică.

182 22. Oprea, R . (2011) . Sănătatea în mâinile tale . Iași: Editura Ștef .
23. Partin, Z . (2014). Educație pentru sănătate . București: Editura Corint Educational .
24. Penciu, P., P avlid , V., D oroban țu, I. (1970). Educația sanitară – teorie și metodă . București:
Editura Medic ală.
25. Peneș, M. (2000). „Igiena personală ”. București: Editura Ana.
26. Piaget, J. (1972). Psihologie și Pedagogie . București: Editura Didactică și Pedagogică.
27. Popescu, L . (2006) . Educ ație pentru sănătate . Constanța: Editura Ex Ponto .
28. Popescu -Neveanu , P. (1978). Dicționar de psihologie . București: Editura Albatros.
29. Sandu, D . (2017) . Tradițional și alternativ în predarea opționalului „Educație pentru
sănătate” . karta.ro .
30. Șchiopu, U. (19 92). Dezvoltarea psihică a copilului preșcolar în „Cunoașterea
copilului preșcolar ”. Colecția „Cathedra” a Revistei de pedagogie . București.
31. Șchiopu, V., Verza, E. (1997) . Psihologia vârstel or. București: Editura Didactică și
Pedagogică .
32. Șova, S. (2009) . „Activitățile opționale în grădiniță ”. Iași: Editura ASS .
33. Verza, E., Verza, F.E. (2000) . Psihologia vârstelor . București: Editura Pro
Humanitate .
34. Vladu, V., Tăpurin, A., Pârcălabu, R., Bican. M. (2003) . „Sănătatea un drept pentru
care se luptă. Îndrumător metodic pentru cadrele didactice, carte de colorat pentru
copii, ghid pentru părinți ”. București: Editura Comenius .
35. Zepca, V., Bahnarel, I., Petrescu, C. (2012) . „Promovează sănătatea. Ghidul
specialistului. Formarea stilului de viață sănătos ”. Chișinău : Editura Elan Poligraf.
*** (2008). Curriculum pentru Învățământul Preșcolar . 3-6/7 ani . M.E.C.T.
*** (2019). Curriculum pentru educația timpurie (a copiilor de la naștere până la
vârsta de 6 ani ). M.E.N.
*** (2009). Ghid de bune practici . M.E.C.T.
***(2 009). Ghid de intervenție pentru alimentație sănătoasă și activitate fizică în
grădinițe și școli INSP, UMF, Asociația de Psihologia Sănătății din România, Ministerul
Fondurilor Europene, Norway Grants.
***(Nr. 3851/2010). Ordin cu privire la aprobarea Reperelor Fundamentale în
Învățarea și Dezvoltarea Timpurie a copilului de la naștere la 7 ani . M.E.N.
*** (2008). Programa activităților instructiv – educative din grădiniță . M.E.C.T.
***(2001). Program național „ Educația pentru sănătate în școala românească ”.
MEC.