Când ne gândim la adicț ie, este bine să stabilim, încă de la început, că nu există conceptul [621225]

Lefter(Stefan) Maria -AS-ID-AN2 -CONSILIERE IN AS -PROIECT EXAMEN
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Necesitatea consilierii persoanelor cu adicții
Consiliere în asistența socială

Student: [anonimizat](Ștefan) Maria

București 2018

2
Când ne gândim la adicț ie, este bine să stabilim, încă de la început, că nu există conceptul
de adicț ii pozitive. O adicție își capătă sensul numai dacă are un impact serios asupra vieții, de
natură psihică, socială, î n ceea ce priveș te job -ul etc.
Cauza tuturor problemelor există cu mult înainte ca substanța respectivă să fie folosită.
Individul dezvoltă o serie de credințe negative, care il fac să se simtă inferior, privat de lucruri
importante, și care îl influențează până la prima administrare a substanței, câ nd orice sentiment
negativ dispare și se simte încreză tor din punct de vedere social.
Există numeroase teorii asupra adicț iei, acestea putând fi clasificate în : teorii biologice;
teorii ale învăt ării; teorii ps ihanalitice; bazate pe familie și pe abordarea sistemică ; teorii
comport amentale; teorii ale automedicaț iei.
Teoriile biologice asupra adicțiilor pun accent pe existenta unor condiț ii psihologice
înnăscute sau dobândi te pe parcursul v ieții, lucru care creș te posibilitatea dezvoltării unei
vulnerabilităț i a pe rsoanei dependente. De asemenea teoriile biologice susțin că, dacă adicț ia a
fost cauzată doar de factori biologic i, dezintoxicarea poate fi soluț ia, urmată de tratament.
Teoriile psihodinamice se referă în pri ncipal la legătura dintre drog ș i libido. Platt și
colaborato rii săi relatează faptu l că Freud considera că substanțele ce duc la dependenț ă,
constituie un substitut pentru satisfacț ia de natură sexuală, iar ad epții săi ne arată ulterior că
adicț ia este rezultatul unei copilării problematice . (Abraham & Nicolaescu, 2005)
Ceea ce adepț ii acestei teorii vor să dem onsreze este că acestă dependen ță se datorează
nedezvoltării normale a unor componente ale personalită ții, acestea rămânând blocate în stadiul
oral, în momentul primilor ani de via ță, când cavitatea bucală reprezintă un organ important. De
exemplu , consumul de heroină este asociat existent ei unei tulburări de personalitate, care este un
defect al de zvoltării normale a personalită ții individului.
O alt ă categorie de teorii, sunt teoriile comportamentale , care afirmă că raspu nsurile
comportamentale sau emo ționale, pot fi învătate su nu, iar reac țiile persoanelor din jur la aceste
comportamente, pot întări comportam entul sau nu. Aceste teorii susțin că es te foarte important ă
identificarea factorilor care duc la întărirea comportamentului adictiv, iar teoria comportamentală
are ca scop înlocuirea comportamentului adictiv cu unul sănătos.
Teoriile învă țării au o mare importantă în ceea ce prives te expli carea c onsumului,
tratamentului și prevenirii consumului de droguri. ”Această teorie explică consumul ca fiind un

3
fenomen de do bândire ce urmează modelele ment ionate.” (Abraham, Prevenire și consiliere
antidrog, 2004)
Și teoriile bazate pe famili și pe abordarea sistemică dețin un rol în ceea ce prives te
explicarea consumului de droguri. Ipoteza de la care se pleacă este accea că utilizarea
consumului de substante psihoactive este un comportament datorat unor dezechilibre a unuia s au
a mai multor membrii din familie . Nu în ultimul rând , teoriile automedicat iei explică faptul că
,după perioada de dezintoxicare, apar unele sindromuri de natură psihiatrică. Persoanele
dependente de d roguri pot fi privite ca pacienti cu probleme psihice, iar in momentul în care
acestea consumă droguri, simptomele scad în intensitate.
Consilierea este o relatie speciala între o persoană (client) care solicită ajutor într-o
problemă psiho logică si o persoană care este instruită să acorde ajutor (consilier). Consilierea
consta din ansamblul acțiunilor pe care consilierul le intreprinde în scopul de a -l ajuta pe client
să se angajeze la activitatile care îl vor conduce la rezolvarea probleme lor sale.
Consilierea se poate face atât cu toxicomanul cat si cu familia acestuia.
Este necesară consilierea familiei persoanei dependente, deoarece aceasta reprezintă un
suport important pentru persoanele aflate în situația de a fi dependente de droguri.
Daca un membru dintr -o familie este dependent, automat relațiile din cadrul acelei familii
vor fi distorsio nate. C.Stoica (2002) spune că în momentul în care familia unui consumator de
droguri află că fiul/ fiica, ar e un comportament adictiv,aceas ta trece prin câteva faze.Prima fază
este “faza tragedizării” în care membrii familiei încep să -si creeze diverse s cenarii legate de
copilul consu mator, locul de muncă, starea de sănătate fizică a acestora, echilibrul psihic etc.
Acesta este s i momentul în ca re familia decide să se prezinte la un specialist. Primul pas îl
reprezină dezintoxicarea. Apare însă o proble mă atunci când persoana care det ine un
comportament adictiv n u doreste să renunt e la droguri,găsin d tot felul de motive pentru a -si
justifica modu l de a se comporta. Aceasta este faza de precontemplare. Chiar dacă con sumatorul
de droguri este de acord cu dezintoxicarea, există mari s anse ca aceasta să reîncepă să consu me
substant e imediat după dezintoxicare sau în paralel cu tratamentul de după.Aic i consilierul ar e un
rol deosebit de important si poate ajuta la cresterea motivat iei persoanei depen dente.Se poate
afirma că motivat ia este îndeajuns de mare atunci când cons umatorul realizează că dependent a sa
de droguri reprezintă o problemă pentru el î n principal, apoi pentru familia sa sau alte personae
apropiate.

4
În momentul în care consumatorul a admis că are o problemă, consilierul poate trece la
următoarea etapă, la et apa de act iune. Faza de act iune apare în momentul în care persoana est e
decisă să facă ceva pentru a -si schimba c omportamentul.Tot acum are loc s i explorarea
comportamentului de consum.”În această perioadă ,persoana dependentă,poate învăta cum să facă
fată situatiilor de risc crescut, poate explora propriile nevoi si poate deveni recept iv la nevoile
altora, îsi poate descoperi noi interese si modalităti de a -si petrece timpul liber si îsi poate
descoperi o orientare profesională.” (Georgescu, 2006) Activi tătile care au fost desfăsurate în
faza de actiune pot fi realizate si în faza de ment inere.În to t acest timp, pe lângă interventia
consilierului s i familia trebuie să îi ofere suport consumatorului de droguri.
Terapia multiplă de familie este o modalitate pe care consilierul ar trebui să o folosească în
relatia cu toxicomanii. Această formă de tratament poate fi folo sită în orice formă de institut ie
pentru toxicomani, dar are mare succes folosită în comunităt ile terapeutice. Laqueur a fost cel
care a init iat acestă formă de terapie într -ul spital de stat. Cercetătorii spu n că în momentul în
care motivatia s i implica rea pacientului sunt mai mari, si familei îi este mai us or să se angajeze
în aceasă formă de terapie. Pe lângă familia propriu zisă sunt incluse în grup s i alte persoane
apropiate în viat a consumato rului precum prietenii, sau alte persoane car e joacă un rol imporatnt
în viat a acestuia. Întregul grup poate juca într -un anumit moment rolul de consilier. Acestia îsi
împărtăsesc experientele si îs i oferă ajutor. Grupul se as ează în cerc , iar asistentul social trebuie
să observe cu atent ie modul în care persoanele s -au as ezat, pentru că acest lucru duc la
identificrea schemelor structurale. La începutul primei sedinte fiecare membru îsi va rosti
numele s i rolul în interiorul familiei. Un alt membru trebuie să spună scopul pentru care s -au
adunat, sublinierea scopului ajutând la scoaterea în evident ă a întelegerii modului în care relat iile
din interiorul familiei au dus la consumul de droguri. Succesul sau lipsa de succes a acest ei
forme de consiliere depinde s i de stilul aistentului social.
În ceea ce priveste consilierea adolescentilor s i tinerilor în cepem prin a spune că
adolescent a este etapa în care se petrec numeroase schimbări s i transformări biologice,cognitive,
sociale s i psihologice. Pe de al tă parte adolescent a este perioada în care tin erii sunt mult mai
vulnerabili si creste riscul ca acestia să consume droguri si să dezvolte dependent ă.Printre
motivele care determină adolescent ii să consume droguri se numără c uriozitatea, dorinta de a fi
diferiti, fuga de realitate etc.

5
Scopul consilierii familiilor persoanelor dependente este de a ajuta familia să înțeleagă
cauzele care au generat consumul de droguri.
Prin consiliere, familia este ajutată să depășească momentul de criză.
Momentul de criză reprezintă situația în care individul și -a epuizat resursele adaptative și
poate angaja comportamente cu efecte negative, ireversibile, atât asupra sa, cat și a mediului său
de viață. (Georgescu M., 2006, p.163)
Obiectivul consilierii familiale îl reprezin tă reducerea factorilor de risc și cresterea
factorilor de protectie în mediul familial prin îmbunatatirea abilitatilor educative ale părinților,
întărirea legăturilor familiale si clarificarea poziției familiei față de consumul de droguri, pentru
prevenir ea abuzului de droguri.
În cazul în care un adolescent devine dependent de droguri,consilierea are un rol deosebit
de important. În prezent există numeroase tehnici de consiliere:
-consiliere individuală
-consiliere de grup
-pe termen lung sau scurt.
Consilierea individuală de scurtă durată pune accent de diminuarea sau stoparea
comportamentului de risc. Asistentul social oferă sprijin s i ajută persoana dependentă la
dezvoltarea strategiilor de lu ptă contra conumului de substante psihoactive si de abt inere de la
consum. Este recomandată u tilizarea unui program de 12 pasi care a fost init ial folosită în
tratarea consumului de alcool. Terapia cognitiv -comportamentală se referă la faptul că acest
comportament de consum nedorit poate fi schimbat s i transfor mat într -un comportament
dezirabil prin oferirea în principal de recompense, pe măsură ce persoana dependentă se apropi e
de atingerea obiectivelor init iale. Terapia de grup se axează pe ideea abt inerii de la consumul de
droguri, s i utilizează ca si instrum ente anumite abilităt i, deprinderi sociale, relatii si elemente
educat ionale. Această formă de terapie îsi dovedeste eficient a în principal pentru tinerii
consumatori, dar pe termen scurt. Pe lână aceasta se numără s i terapia de familie despre care am
vorbit mai sus. Mai există s i programe de autoajutorare , care det in un rol important în
programul de recuperare dar care de cele mai multe ori sunt conduse de persoane care au
cosnumat droguri în trecut.Un alt program des utilizat în Olanda se numes te home cin ema.
Acesta constă în solicitarea acordului de către consilier, familiei, să filmeze întâlnirile. În tot
acest tim p membrii familiei sunt provocat i să se cer te, iar mai apoi aceste filmulet e le sunt

6
expuse spre vizualizare. Acestea obiectivize ază realitatea s i facilitează astfel comunicarea în
cadrul familiei.
Scopul ori simpla intentie de a consuma declanseaza procesul adictiei, care, probabil, va
continua pana cand intervine o tulburare serioasa. Adictiile sunt simple. Credintele negative si
stilul de viata creeaza premisele necesare, mai ales daca persoana respectiva nu primeste
consiliere ori nu integreaza, in mod corespunzator, sfaturile oferite.
Daca, analizan d motivul adictiei, acceptam orientarea clara catre un scop a
comportamentului uman si latura pozitiva a acestei directii, se contureaza doua dimensiuni,
valabile in egala masura. Prima dimensiune, condusa de intentia pozitiva , este cel mai simplu de
inteles.
In terapia de ajustare perceptuala clientul ma indruma catre miezul problemei,
transformand amintirile timpurii in metafore personale. Astfel, ii identific credintele si modul in
care acestea i -au influentat perceptia, iar odata ce gradul de constientizare a atins apogeul, el
poate alege daca doreste sa le schimbe ori, dimpotriva, sa ramana prins in adictia cu care
incearca sa isi indeplineasca scopul.
Exista o multime de moduri prin care putem sa transformam credintele clientului in
metafore mult mai utile si pozitive . O oportunitate pentru noi perceptii asupra vietii, care insufla
curajul necesar actiunii in directia dorita. Intrucat putem avem incredere numai in schimbarea si
actiunea concreta.
Ajustarea perceptuala este o terapie holistica, centrata pe client, care il pozitioneaza pe
acesta in momentul „aici“ si „acum“. Conflictul intern este urias, daca persoana care sufera de
adictie nu isi constientizeaza intentiile pozitive pe care le ascunde consumul de substante, pe
cand acceptarea lor elibereaza de rusine, iar tratamentul devine mai usor.
Pe scurt, sunt gasite modalitati cu adevarat sanatoase de satisfacere a intentiil or pozitive
si noi cai pentru savurarea vietii fara ajutorul substantelor nocive. Perspectiva are un rol
incurajator, pentru ca multe tratamente ale adictiilor evidentiaza latura negativa a situatiei si nu
un viitor care poate fi bun.
Este necesară folosirea incurajarilor de-a lungul intregului proces. Constientizarea,
intelegerea amintirilor timpurii sunt o incurajare pentru pacient, iar atata vreme cat lucreaza
impreuna cu un consilier, amandoi au ocazia de a se incuraja reciproc, prin natura relatiei si a
rezultatelor.

7
Cautarea intentiilor pozitive pentru administrarea initiala de substante este, iarasi, o forma
de incurajare pentru client , intrucat, pana acum, ceilalti consilieri sau familia i -au indicat numai
consecintele negative ale comportamentului sau, in timp ce acum poate vedea si cealalta fata a
monedei, acele motive pozitive care l -au determinat sa faca asta, dar pe care trebuie sa le
reorienteze catre o satisfa cere sanatoasa.
In timpul sesiunilor, primul subiect este educatia, si cu asta acopar doua zone importante.
Intai vedem cum familiile interactioneaza intre ele si cu societatea. De cele mai multe ori,
membrii familiei isi ascund sentimentele, pastreaza secretul, dau vina pe altii si sunt in
permanenta concentrati pe consumul de substanta, indiferent ca se intampla zilnic sau nu.
Tot in cadrul familiei, gasim persoane care permit sau faciliteaza adictia, comportamentul
acesta fiind, in sine, unul adictiv, iar in cazul sotilor, de regula, incepe inainte de casatorie sau la
debutul relatiei de cuplu. In al doilea rand, analizez amintirile timpurii despre cum partenerul sau
partenera vede casatoria cu un adictiv, apartinand sti lului sau de viata si constelatiei sale
familiale. Caci pentru a ne simti confortabil, pentru a simti ca ne integram, avem tendinta sa ne
reconstruim propriile familii de origine . Este incredibil cum, uneori, sotul ori sotia face asta .
Lupta cu indivizii care sufera de diferite adictii poate lua mult timp, chiar ani. Iar oamenii
au de ales: ii pot confrunta vreme indelungata sa u, ca si mine, se pot distanta putin de problema.
Cand un profesionist se foloseste de amintirile timpurii si lucreaza cu clientul sau, intre
cei doi se dezvolta o relatie pozitiva, incurajatoare. Iar atunci cand ei identifica intentiile pozitive
din consu mul timpuriu de substante, mecanismele de aparare a clientului, construite in ani, pur si
simplu se topesc.
Intrucat acesta nu a privit niciodata consumul sau de substante intr -o maniera pozitiva,
vorbim despre reincadrarea negativului intr -o strategie de consiliere pozitiva. Adlerienii
recomanda parintilor si consilierilor renuntarea la acea chinuitoare lupta pentru putere.
In consilierea cuplurilor, este important ca ambii parteneri sa vada cum metafora lor
despre viata poate intari o situatie cu conotati i negative sau un stil de viata nepotrivit. Explorarea
amintirilor timpurii ii va plasa pe diferite niveluri, unde nimeni nu trebuie sa fie personajul cel
rau.
Cuplul va castiga in termeni de constientizare si insight noi informatii despre sine sau
despre parteneriat, care le vor intari casnicia. Identificarea bilaterala a punctelor forte si

8
incurajarea celuilalt sa intervina printr -o privire atenta a amintilor timpurii si a vietii de familie
confera o imensa putere.
Abuzul de substan țe și comportamentul pe care îl faciliteaz ă, ascund inten ții
pozitive. Adler spunea c ă toate c omportamentele sunt orientate c ătre un scop , iar aceste
compo rtamente au un scop sau o inten ție pozitiv ă.

9
Bibliografie
 Abraham, P. . Prevenire și consiliere antidrog. București , Editura Ministeru lui
Administrației și Intern elor, 2004 .
 Abraham, P., & Nicolaes cu, D . Comunitatea terapeutică. București , Editura Civitas ,
2015.
 Dumitrașc u, H. Consiliere în asistență socială , Iași: Editura Polirom , 2012.
 Georgescu, M . Introducere în cconsilierea psihologică. București: Editura Fundației
România de mâine , 2006.