Când, cum și de ce se întâmplă [601783]

1

INTRODUCERE

Învățarea este abordată diferit în psihologie și în științele educației, ca proces.
Psihologia urmărește explicarea particularităților învățării umane și mecanismul achiziționării
cunoștințelor, iar Științele Educației se preocupă de identifica rea metodologiilor care pot
facilita producerea acestui proces.
Teoriile moderne vorbesc din ce în ce mai mult de învățarea experențială, de cadru
didactic cu rol de ghid sau de facilitator al proceselor de învățare, de valorificarea și
dezvolta rea potențialului fiecărui copil, de respectarea ritmului și a stilului său cognitiv
propriu etc. Este important demersul pe care educatoarea îl poate iniția în direcția stimulării
interesului copilului pentru cunoaștere, al interesului copilului pentru a căuta informația
necesară și pentru a o utiliza în contexte variate, al interesului pentru rezolvarea de probleme
prin planificarea și organizarea unor activități/jocuri cu acest scop.
Ideea învățării bazate pe proiect a fost lansată de William H. Kilpa trick, prin lucrarea
The project method (1918). Proiectul este o metodă interactivă de predare -învățare, care
presupune o micro -cercetare sau o investigare sistematică a unui subiect care prezintă interes
pentru elevi.
Metoda proiectelor este fundamentată pe principiul învățării prin acțiune practică, cu
finalitate reală (―learning by doing‖), ceea ce îi conferă și motivația necesară . Învățarea prin
realizarea de proiecte reprezintă un mod mai cuprinzator de organizare a procesului de
învățământ prin care pot fi satisfăcute cerințele unei educații pragmatice, în spiritul acțiunii și
independenței în gândire.
Este foarte important ca preșcolarul să știe ce să facă cu ce a învățat, fapt ce duce la
regândirea educației formale, care obligă schimbarea relați ei cu copiii și între copii,
promovând spiritul reciproc și dialogul constructiv prin noi strategii. „Noul, necunoscutul,
căutarea de idei prin metodele interactive conferă activității „mister didactic‖, se constituie ca
„o aventură a cunoașterii‖ în ca re copilul este participant activ pentru că el însuși întâlnește
probleme, situații complexe pentru munca lui de copil, dar în grup, prin analize, dezbateri,

2
descoperă răspunderi la toate întrebările, rezolvă sarcini de învățare, se simte responsabil și
mulțumit la sfârșitul lecției. Educatoarea trebuie să fie entuziasmată după fiecare reușită,
progres înregistrat de grup sau de copil pentru pregătirea motivației următoarelor sarcini. Se
spune deseori că acei copii care au parte de dascăli creativi vor fi și ei creativi urmând
modelul. Calea de învățare pe care o parcurge copilul este determinată de metode a folosită.
Această cale devine cel mai spectaculos exercițiu de interacțiune dintre mințile copi ilor care
ne bucură când observă m progresul de la o pe rioadă la alta‖.1
În centrul atenție i cadrului didactic trebuie să stea permanent răspunsul la întrebarea:
Ce-i învățăm pe copii sunt lucruri de care ei au nevoie? Efortul copiilor trebuie să fie unul
intelectual, de exersare a proceselor psihice și de cun oaștere, de abordare a unor demersuri
intelectuale interdisciplinare decât cele clasice prin studiul mediului concret și prin corelațiile
elaborate interactiv în care copiii își asumă responsabilități, formulează și verifică soluții,
elaborează sinteze î n activități de grup, intergrup, individual, în perechi. Ideile, soluțiile
grupului au încărcătură afectivă și originalitate atunci când se respectă principiul flexibilității.
Este important ca educabilii să găsească, să identifice, să caute, să descopere problemele și
bineînțeles, să le soluționeze.
„Proiectul facilitează negocierea care este vizibilă între copii, între grupuri. Apariția
conflictelor în timpul confruntărilor de idei, realizarea sarcinilor de grup, alegerea liderului,
sunt situații de posibil conflict care nu trebuie neglijate. Proiectul oferă posibilitatea reflecției
asupra rezultatelor, comportamentelor în timpul lucrului, asupra implicării, asupra produselor
realizate, asupra consecințelor, iresponsabilității în respecta rea regululilor, etapelor
proiectării‖.2
De la începutul proiectelor copiii sunt implicați în derularea lor prin procurarea unor
material e necesare centrului tematic din sala de clasă. Prin prezentarea animalel or vii, pentru a
le observa aspect ul și comportamentul, prin organizarea jocurilor de rol cu subiecte din viața
cotidiană sau teme di n basme și povești, copiii își însușesc mult mai ușor cunoștințele
1

1 Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga – Metode interactive de grup – Ghid metodic –
Editura ARVES, 2002, pag. 12-13

2 Viorica Preda, Silvia Breben, Elena Gongea, Veronica Mitrulescu – Învățarea bazată pe proiecte -, Colecția:
Științele Educației – Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura ARVES, anul 2009, pag.21

3
necesare pentru a ști cum să reacționeze corect în diverse situații, iar prin participarea
părinților alături de copiii lor la vizionarea un or materiale realizate cu ocazia desfășurării
unor vizite la ferme de animale, vizite în parcuri, activități artistice se realizează legătura
puternică dintre grădiniță și familie, amândouă avâ nd același scop: pregătirea copilului pentru
școală, pentru viață.
Activitățile din cadrul proiectelor sunt planificate în conformitate cu planul de
învățământ și se desfășoară într -un mod cât mai atractiv, copiii fiind solicitați sub toate
aspectele: mot ivational, intellectual, psihomotric, atitudinal. Prin metode și procedee adecvate
se încearcă să se stârnească interesul copiilor, cât și curiozitatea pentru lucruri noi. Alegerea
obiectivelor propuse pe perioada desfășurării proiectelor se face în funcț ie de particularitățile
de vârstă și individuale ale copiilor.
„Proiectarea tematică pe bază de proiect/pe o temă săptămânală e ste un demers mult
mai elaborat , care necesită o bună pregătire a cadrului didactic în ce privește utilizarea
conceptelor și conț inuturile științifice‖ și „activitățile desfășurate în cadrul proiectului
necesită antrenarea părinților, specialiștilor, membrilor comunității, elevilor și școlarilor sau a
altor factori‖.3

2

3 DPH, Curriculum pentru învățământul preșcolar – prezentare și explicitări, Didactica Publishig House, 2009,
București, pag.24

4

ARGUMENT
în alegerea temei
Perioada preșcolarității se caracterizează printr -o dezvoltare fizică și psihică accentuată,
vârsta preșcolară (3 -6 ani) fiind vârsta celei mai intense receptivități, perioada imaginației,
fanteziei și a jocului. Prin joc se îmboșățește sfera vieț ii psihice a copilului, curiozitatea, se
conturează interesele și se extind relațiile interpersonale care asigură socializarea. Prin joc
copilul învață să muncească.
„O componentă importantă a educației copiilor preșcolari, cu un impact deosebit în
dezvoltarea lor intelectuală, o reprezintă cunoașterea mediului. Activitățile de cunoașterea
mediului înconjurător contribuie la formarea și îmbogățirea reprezentăril or despre natură și
societate, iar contactul direct cu obiectele dezvoltă și perfecționează sensibilitatea tuturor
analizatorilor‖.4
Prin cunoașterea mediului înconjutător, copiilor li se dezvoltă spiritul de observație care
contribuie la creșterea ca lității percepției, a dezvoltării capacității copiilor de a sesiza
însușirile caracteristice, esențiale ale obiectelor și fenomenelor. Copiii, participând activ în
procesul de cunoaștere își dezvoltă gândirea. Contactul direct cu lumea înconjurătoare
repre zintă sursa cea mai importantă a îmbogățirii și activizării vocabularului, a formării unei
exprimări clare, corecte și coerente.
Preșcolarul de 4 -5 ani se adaptează cu mare ușurință mediului grădiniței, iar maxima
receptivitate față de tot ceea ce î l înconjoară îi dezvoltă percepția care devine un proces
orientat cu sarcini și modalități proprii de realizare.
Socializaea copilului se realizează într -un ritm accelerat și se instalează unele trăsături de
personalitate .
La această vârstă copilul este foarte curios și curiozitatea îl îndeamnă spre cunoaștere și
investigare, iar prin intermediul senzațiilor primește informații despre însușirile obiectelor și
fenomenelor din lumea înconjurătoare. Se dezvoltă sensibilitatea vizuală, auditivă, tactilă,
chinestezică, gustativă și olfactivă.

4 Carmen Tică, Științe și cunoașterea mediului. Didactica științelor și a cunoașterii mediului în învățământul
primar și preșcolar, Suport de curs, Credis București, anul 2007, pag.116

5
În ceea ce privește gândirea preșcolarului, se poate spune că aceasta este legată de prezența
obiectelor de imagine și are un caracter intuitiv și concret.
Memoria preșcolarilor se caracterizează prin mai multe particularități: memorarea cu
ușurință și rapiditate a diferitelor imagini, povestiri , cântece, poezii, însă durata de păstrare a
informațiilor este redusă, fapt ce duce la confundarea cu ușurință a obiectelor asemănătoare;
caracterul intuitiv -plastic -concret al memoriei, favorizează evocarea cu ușurință a obiectelor și
jucăriilor frumoase, viu colorate, atractive; randamentul memoriei crește dacă volumul de
cunoștințe nu este prea mare, dacă memor area este logică, dacă materialul folosit trezește
copiilor emoții și sentimente.
Sub influența gândirii și limbajului începe procesul organizării atenției voluntare, iar
„mijloacele care contribuie la dezvoltarea și educarea atenției preșcolarilor sunt: fixarea
sarcinilor, precizarea obiectivelor, îndrumarea permanentă și exprimarea clară, caldă și
expresivă. Cunoașterea acestor particularități a preșcolarilor este primul pas în desfășurarea
unor activități de calitate‖ . 3
Grădinița, ca part e componentă a învățământului preuniversitar, are scopul de a oferi
copiilor de vârstă preșcolară condițiile necesare pentru o dezvoltare normală și deplină. Este
de subliniat faptul că, nu atât însușirea unui volum mare de cunoștințe îl face pe copil apt
pentru școală, ci mai ales achiziționarea unor capacități și abilități intelectuale care să -i
ușureze munca de învățare.
Obiecele cadru și de referință și exemplele de comportamente, de care educatoarea
trebuie să țină seamă în desfășurarea activ ităților de cunoașterea mediului, sunt prezentate în
Programa pentru învățământul preșcolar.
Pentru realizarea celor trei obiective cadru prevăzute de programa școlară:
‖Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător, precum și
stimularea curiozității pentru investigarea acestuia‖; „Utilizarea unui limbaj ad ecvat în
prezentarea unor fenomene din natură și din mediul înconjurător‖;

3

3 Carmen Tică, Științe și cunoașterea mediului. Didactica științelor și a cunoașterii mediului în învățământul
primar și preșcolar, Suport de curs, Credis București, anul 2007, pag.117

6

„Formarea și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului înconjurător, în
vederea educării unei atitudini pozitive față de acesta‖, sunt prezentate obiectiv ele de
referință , iar pentru fiecare obiectiv de referință, programa activităților instructiv -educative
oferă și exemple de comportamente ce trebuie formate la copiii de grădiniță.
În prezent, în învățământul românesc, metoda proiectelor este cea mai în vogă
strategie didactică pentru desfășurarea procesului instructiv -educativ la grădiniță. Se axează
pe cercetare, stimulând copiii să caute răspunsuri la întrebările care -i preocupă. Metoda
proiectelor presupune investigarea unor subiecte pro puse de copii, definite ca proiecte
tematice, în comparație cu strategiile didactice clasice, unde temele săptămânale abordate sunt
planificate exclusiv de educatoare. Activitățile se construiesc ținându -se seama de
particularitățile de vârstă și nevoile de cunoaștere ale copiilor. În fiecare săptămână se
întocmește harta proiectului, unde se stabilesc obiectivele operaționale, resursele materiale și
umane. Educatoarea are rolul de coordonator, de ghid a întregii activități educative. Alături
de ea sun t implicați: părinți și membrii ai comunității, care influențează pozitiv procesul
instructiv. Se lucrează mult pe grupe și individual. Se pune mare accent pe
interdisciplinaritate. În funcție de t ema proiectului educatoarea cre ază ariile de stimulare.
Acestea sunt diferite zone de interes, unde cei mici pot căuta ei înșiși răspunsuri legate de
tema dată.
În cadrul proiectului fiecare copil va avea un rol de îndeplinit, implicarea acestuia fiind
echilibrată.
Proiectele valorizează copiii. Prin modul în car e se implică reprezintă modele pentru colegii
de grupă, iar comportamentele negative, nereușite ale ectivităților vor fi eliminate chiar de
către copii.
Educatoarea, fiind model pentru copilul pe care îl educă, are menirea de a găsi acele
metode care să contribuie la o învățare eficientă, formarea de comportamente care să -l ajute
pe copil în viață.

7
CAPITOLUL I
Învățarea bazată pe proiect – Delimitări conceptuale

I.1. Curriculumu l
Activitățile des fășurate cu preșcolarii trebuie astfel organizate încât să dezvolte
capacități de îndeplinire a unor sarcini acționale, de rezolvare de probleme, să -și exerseze
deprinderi de a conduce activitatea grupului din care fac parte, copiii fiind implicați pe rând ,
sau de a -și însuși prin acțiun e deprinderi noi, exersând algoritmul de lucru impus de metodele
și tehnicile utilizate.
Prin activitățile de cunoaștere a mediului bine planificate, copiii află date despre
condițiile de mediu și despre influența lor asupra vieții plantelor și ani malelor , identifică
fenomenele naturii, sunt călăuziți prin cosmos, realizează experiențe fizice, chimice pentru a
avea satisfacția de a descoperi prin efort propriu unele secrete ale naturii, li se formează și li
se dezvoltă o atitudine corectă față de mediu. În proiectarea activităților se va ține seama de
nivelul grupei, de ecosistemele predominante în jurul localității și de tipul acesteia. Pot fi
realizate observații directe pentru a cunoaște o lume exterioară, populată de plante și de
viețuitoare, p ot fi studiate și descoperite condițiile de viață de care au nevoie pentru a trăi.
Programa activităților instructiv -educative din grădinița de copii prevede o singură activitate
de cunoașterea mediului, la fiecare grupă.
Obiectivele cadru prevăzute în Curriculumul pentru învățământul preșcolar, pentru
Cunoașterea mediului sunt: „Stimularea curiozității privind explicarea și înțelegerea lumii
înconjurătoare‖; „Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător,
precum și sti mularea curiozității pentru investigarea acestuia‖; „Utilizarea unui limbaj adecvat
în prezentarea unor fenomene din natură și din mediul înconjurător‖; „Formarea și exersarea
unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului ânconjurător, în vederea edu cării unei
atitudini pozitive față de acesta‖. Pe lângă obiectivele cadru, Programa pentru învățământul
preșcolar prezintă obiectivele de referință și exemple de comportamente de care educatoarea
trebuie să țină seama în desfășurarea activităților de cuno așterea mediului.
O idee pedagogică acceptată, experimentată și aplicată în masă în învățământul
românesc, este învățarea bazată pe proiect. Considerată metodă interactivă prin care se
realizează învățarea deplină, structura proiectului a fost mod ificată de către diferiți pedagogi

8
și practicieni, scopul în esență rămânând același „implicarea activă a elevilor pe tot parcursul
activităților, care se finalizează în principiu, cu un produs „tangibil‖: colecții conform
subiectului, expoziții tematice, postere, machete, fotoreportaje etc.
Învățarea bazată pe proiecte optează pentru mai multe domenii experențiale, cel puțin un
domeniu fiind prioritar și interferând diferit cu acestea, respectarea planului de învățământ
rămânând obligatorie. Există subiecte care la prima vedere s -ar părea că se regăsesc în
interiorul unui singur domeniu, dar aceste teme fac obiectul opționalelor, deoarece
curriculumul preșcolar este conceput pentru a fi aplicat integrat. Sunt subiecte/teme care
solicită contribuția mai multor domenii și chiar organizarea în paralel a activităților
extracurriculare, atât la nivelul grupei cât și la nivelul grădiniței. Tema proiectului este privită
din mai multe perspective și are valențe formative deosebite, dacă educatoarea are în ve dere
acest principiu nou susținut de gândirea critică.
Există teme al căror conținut este în afara domenilor. În proiectarea temei se „identifică
modalități prin care domeniile pot contribui la realizarea‖ acesteia. Activitățile integrate sunt
obligatorii în implementarea acestui tip de subiect. Parteneriatele cu instituții, cu experți sunt
un avantaj pentru ambele părți, deoarece activitățile se desfășoară în contexte noi de loc, de
timp, de explorare etc. Educația consumatorului încă de la vârst ele timpurii, este o temă
propusă de pedagogi. Cu siguranță va fi abordată de un eșantion semnificativ de cadre
didactice ținând cont de importanța acesteia pentru sănătatea națiunii. Cele mai multe teme de
proiect sunt însă, temele integrate la nivelul tu turor domeniilor și în alte activități organizate
de grădiniță. Noul curriculum promovează astfel de activități: „Lucrul la proiect nu este o
activitate individuală a cadrului didactic, ci un demers care antrenează o sumă de parteneri și
colaboratori care contribuie realmente la atingerea țintelor propuse. Proiectarea pe o temă
săptămânală la care se poate apela uneori – recomandat doar în intervalele dintre un proiect și
altul! – nu este o activitate mai puțin importantă sau mai puțin elaborată: se re alizează pe
baza unor obiective bine stabilite, a unor resurse și strategii adecvate, dar nu are o asemenea
amploare, fiindcă nu obligă la deschideri comparabile cu cele generate de lucru pe proiecte
tematice (nu este nimic greșit dacă se realizează!). T emele anuale de învățare și temele
proiectelor sau temele săptămânale nu se parcurg neapărat în ordinea dată de Curriculum, ci,
cum prevede acesta, în funcție de copiii din grupă, de perioada din an sau de alte variabile pe
care fiecare educatoare le gest ionează.
La oicare tip de proiectare ne referim trebuie să ținem seama de necesitatea selectării
obiectivelor pentru întreaga perioadă a derulării proiectului tematic sau pentru săptămâna în

9
care se desfățoară activități pe o temă (corelate cu tema săptămâ nii). Succesul activității
didactice este condiționat de claritatea și ordonarea obiectivelor pe care le urmărește,
procesul de învățământ fiind orientat spre realizarea unor obiective, spre producerea unor
schimbări controlate și dirijate, fiind caracte rizat prin internaționalitate.
De asemenea, ambele tipuri de proiectare necesită încă de la debut, stabilirea și consemnarea
unui inventar de probleme – ce știu și ce nu știu copiii despre… Pe parcursul derulării, se
poate completa și consemna la ambe le categorii, în rubricile inițiale sau în cele din săptîmâna
în curs, reflectând profunzimea abordărilor și preocupărilor cadrului didactic pentru detalii‖.4
În elaborarea proiectelor transsemestriale trebuie să se țină „cont de faptul că au durate
variab ile și că unele se pot subordona mai multor teme anuale de învățare. Pentru realizarea
unui echilibru și pentru respectarea numărului anual de proiecte precizat în Curriculum, le
distribuim și altfel de cum am avea tendința la prima vedere (spre exemplu: T ema proiectului
„Munci specifice anotimpului Toamna‖, poate fi cuprinsă la tema anuală „Când/cum și de ce
se întâmplă‖, poate fi inclusă și în cadrul temei anuale „Ce și cum vreau să fiu?‖; Tema
proiectului „Obiceiuri și tradiții de iarnă‖, poate fi inclus ă fie în tema anuală „Când/cum și de
ce se întâmplă‖, dar și la ‖Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?‖.
Cu toate că lucrul la proiect nu este o activitate individuală a cadrului didactic, ci un
demers care antrenează parteneri și colaboratori, nu trebuie implicat un număr mare de
persoane în proiect, ci doar acele persoane care pot , efectiv , să ofere informații, să se
integreze în experimente sau să consilieze educatoarea, fără a perturba desfășurarea firească a
activităților, conștientizând rol ul solicitat.
Relația temei cu domeniile Curriculumului, la un moment dat pot interfera, învățarea
bazată pe proiect fiind „organizată prin combinarea diverselor modele/categorii/perspective‖.
În literatura de specialitate sunt propuse o multitudin e de modele ce prezintă etapele
proiectului t ematic. Prezint două dintre ele:

4

4 DPH, Curriculum pentru învățământul preșcolar – prezentare și explicitări, Didactica Publishig House, 2009,
București, pag.25

10
Modelul 1. B. Campbell – 1994:
„- Stabilirea scopului;
– Formularea scopului în forma unei întrebări;
– Identificarea a cel puțin trei surse de informare care vor fi folosite pentru a răspunde la
întrebări;
– Descrierea pașilor care vor fi întreprinși pentru atingerea scopului;
– Identificarea a cel puțin cinci concepte majore care vor fi investigate în cadrul
proiectului;
– Identificarea a cel puțin trei metode ce vor fi folosite pentru prezentarea proiectului;
– Organizarea și planificarea proiectului în timp;
– Stabilirea modului în care va fi evaluat proiectul‖.5
Modelul 2. Cătălina Ulrich -1999
– Alegerea temei;
– Stabilirea obiectivelor proiectului;
– Planificarea activităților;
– Distribuirea responsabilităților în cadrul grupului;
– Identificarea resurselor de informareși a resurselor necesare;
– Metodele ce vor fi folosite;
– Cercetarea/investigarea propriu -zisă;
– Realizarea produselor finale;
– Prezentarea rezultatelor/ Tr ansmiterea acestora către alți colegi, alte persoane;
– Evaluarea cercetării/activității desfășurate individual sau în grup.‖ 6
În general activitățile de studiul mediului sunt realizate pe bază de proiect și debutează,
de cele mai multe ori prin lecții plimbare , sau lecții despre lucruri .
Copilul explorează lumea înconjurătoare, o analizează, adresează întrebări în legătură cu
aspectele întâlnite, face predicții pe baza datelor culese, își exprimă opinii și stări
sufletești și inițiază acțiuni.
5

5 Viorica Preda, Silvia Breben, Elena Gongea, Veronica Mitrulescu – Învățarea bazată pe proiecte -, Colecția:
Științele Educației – Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura ARVES, anul 2009, pag.28
6 Ibidem, pag. 29

11
Activ itățile se organizează progresiv și oferă situații de aplicare diversificate a
cunoștințelor descoperite prin efort personal sau colectiv. Suportul care facilitează
abordarea cunoștințelor în cadrul proiectelor este experiența de viață a copilului despre
subiectul investigat.

Vizită la Ferma de Animale Pantelimon,
mai 2015, cu preșcolarii de la GPN Nr. 248, București

12
I.2. ETAPELE UNUI PROIECT
Proiectarea tematică este un demers elaborat, care necesită o bună pregătire a cadrului
didactic în ce ea ce privește utilizarea conceptelor și conținuturilor științifice, iar activitățile
desfășurate în cadrul proiectului necesită antrenarea părinților, specialiștilor, membrilor
comunității sau a altor factori. Evoluția activităților într -un proiect este previzionată de o
hartă care conține, prin direcțiile de dezvoltare stabilite, traseul învățării. Acesta trebuie
permanent monitorizat și evaluat pe parcursul derulării. Este necesară existența unui centru
tematic , care se îmbogățește permanent prin strădania copiilor, a educatoarei, a părinților sau
a celorlalți parteneri (membri ai comunității și alții). Un aspect deosebit de important este
acela că „toate proiectele tematice trebuie să aibă o finalitate – o lucrare colectivă, o acțiune
amplă, în care sunt antrenați toți factorii implicați, o expoziție, un act umanitar, un obiect de
decor sau de folosință în grădiniță, un poster, un afiș, un cod sau un regulament pentru copii,
etc‖.6
Pentru fiecare proiect derulat t rebuie să se întocmească portofoliul proiectului, ca o
dovadă a parcurgerii sale. El trebuie să conțină materiale cu conținut informațional vizând
tema proiectului, harta proiectului, tot proiectul tematic, lucrări realizate de către copii,
imagini sugesti ve din timpul derulării proiectului, materiale create, albume. Este necesar
întocmirea unui inventar de probleme ce stabilește încă de la debut ce știu și ce nu știu, dar
doresc să afle copiii despre … , reflectând profunzimea abordărilor și preocupărilor cadrului
didactic pentru detalii. Trebuie să ținem seama de necesitatea selectării obiectivelor, pentru
întreaga perioadă a derulării proiectului tematic, deoarece succesul activității didactice este
condiționat de claritatea și ordonarea obiectivelor pe care le urmărește.
Progresul și achizițiile înregistrate pe parcursul derulării proiectului trebuie să fie vizibile în
atitudinile, comportamentele, deprinderile pe care copiii le -au dobândit, în cunoștințele nou –
însușite, toate fiind reflectate în portofo liul proiectului.
Literatura de specialitate consideră necesară parcurgerea unor etape în derularea unui proiect:

6

6 DPH, Curriculum pentru învățământul preș colar – prezentare și explicitări, Didactica Publishig House, 2009,
București, pag. 24-25

13
În faza I a proiectului, copiii și educatoarea dedică un timp discuțiilor în vederea
selectării și conturării subiectului care va fi investigat. La grupele mici, inițiativa aparține
educatoarei, atât în ceea ce privește alegerea subiectului, cât și în stabilirea zonelor de interes,
a inventarului de informații (ce știm, ce dorim să aflăm), în alcătuirea hărții proiectului și în
crearea centrului tematic. La grupele mari, mai ales dacă preșcolarii sunt acomodați cu
derularea proiectelor tematice, ei înșiși își prezintă ideile, și astfel grupa se mobil izează pentru
alegerea subiectului. După trezirea interesului copiilor, rolul educatoarei se diminuează, ea
colaborează discret, lăsând copiii să -și manifeste creativitatea.
Activitatea de proiectare tematică presupune o viziune de ansamblu a tot ceea ce s e poate
întâmpla în perioada derulării unui proiect și permite o abordare interdisciplinară a
conținuturilor. De aceea, avem în vedere câteva criterii de selectare a subiectelor:
– să fie strâns legat de experiența cotidiană a copiilor;
– să fie suficient de f amiliar cel puțin câtorva copii pentru a fi capabili să formuleze
întrebări relevante;
– să permită exersarea deprinderilor din toate domeniile de dezvoltare: limbă și
comunicare, domeniul cognitiv, socioemoțional, al dezvoltării fizice, și al atitudinilor ș i
capacităților de învățare;
– să fie suficient de bogat pentru a fi studiat cel puțin o zi, cel mult cinci săptămâni;
– să poată fi cercetat și acasă și la grădiniță.
În această fază se poate întocmi o hartă conceptuală, pe bază de brainstorming împreună cu
copiii, hartă care poate fi completată și pe măsură ce proiectul se desfășoară și care este
însoțită de imagini.
TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE
IARNĂ
FENOMENE

BUCURIILE IERNII
ÎMBRĂCĂMINTEA DE IARNĂ
JOCURI ȘI SPORTURI DE
IARNĂ

14
Faza a II -a este cea a derulării propriu -zise a proiectului. Aceasta presupune din partea
educatoarei distribuirea responsabilităților în cadrul grupului, identificarea surselor de
informare. Urmează cercetarea propriu -zisă, care se poate realiza și în afa ra sălii de grupă
pentru a investiga locurile, obiectele, evenimentele. La grupa mică, predominantă este
activitatea l udică; materialul didactic folosit trebuie să fie mai bogat, să aibe aspect plăcut și
să fie atractiv pentru copiii. De exemplu un om de zăpadă în curtea grădiniței presupune și
numărarea bulgărilor mari așezați unul peste altul, a ochilor puși omului de zăpadă, a
nasturilor de pe piept ( în cadrul unui proiect referitor la anotimpul Iarna, de exemplu). Se
observă și se discută des pre stările apei în natură (zăpadă, gheață, abur, apă), despre jocurile
copiilor iarna etc. Este foarte important să se insiste pe faptul că strada nu este un teren de
joacă.
Părinții ajută copiii și aducatoare a în pregătirea materialul ului necesar desfășurării
unor activități (aduc flori – dacă proiectului tematic este pe tema florilor, fructe sau legume –
dacă proiectul are ca temă fructe și legume, etc).

Vizită la Ferma de Animale Pantelimon,
mai 2015, cu preșcolarii de la GPN Nr. 248, București

Prin participarea părinților la activitățile copiilor, prin însoțirea copiilor de către părinți în
excursii, în vizite la diferite obiective turistice, la muzee, la ferme de animale, etc, se
demonstrează faptul că grădinița și familia formează „un tot‖, că ambele sunt în slujba
copilului și copilul „simte‖ că grădinița este tot „o casă‖ a sa, educatoarea este tot „un
membru al familiei sale‖ și că, împreună , sunt alături de el.

15
Faza a III -a, finalizarea și detalierea evenimentelor, se poate realiza sub forma unor
discuții, descrieri a ceea ce au descoperit și a prezentării unor produse, a unor prezentări
dramatice, spectacole sau prin realizarea unor excursii. De exemplu : realizarea unei machete
cu un peisaj de iarnă, folosindu -se mototolirea hârtiei pentru realizarea stratului de zăpadă, a
omului de zăpadă, lipirea etc
Achizițiile cele mai valoroase sunt reprezentate de aspectele socializării copiilor. După o
perioadă de lucru în această modalitate, copiii devin mai deschiși, mai comunicativi, li se
dezvoltă spiritul de observație.
Metoda proiectelor tematice de grup ca strategie didactică cu caracter interdisciplinar,
prezintă numeroase avantaje:
– copilul dobândește cunoștințe profunde și solide;
– identifică mai ușor relațiile d intre idei și concepte;
– face corelații între temele abordate în grădiniță și cele din afara ei;
– parcurge teme care -l interesează și le studiază mai mult timp;
– se încurajează comunicarea;
– învață să rezolve sarcini prin cooperare;
– se formează sentimentul de apartenență la grup;
– devine mai responsabil în procesul învățării.
Toate aces te considerente se înscriu în cerințele conceptului de învățare globală care stă
la baza organizării și structurării noului Curriculum. Noua proiectare ne îndeamnă să ține m
cont de toate aceste tendințe de schimbare, astfel încât principalul beneficiar să fie copilul.
Așa cum subliniază numeroase studii, cel puțin în fazele inițiale „copilul are tendința
naturală de a aborda realitatea într -un demers global, asemănător omu lui de știință, dar fără să
separe și să includă cele constatate în domenii disparate de cunoaștere‖.7
Se poate afirma că, prin toate activitățile pe care le desfășurăm în sala de grupă, de
cele mai multe ori abordăm în mod integrat conținuturile din diferite domenii ale cunoașterii,
astfel încât să se asigure achiziția de către copii a unei imagini coerente, unitare, globalizante
despre lumea reală.
Preșcolaritatea este cel mai bun moment al vieții în care se pot forma abilități importante, de
bază, p entru: muzică, sport, limbi moderne, dar și capacități de gândire și comunicare
7

7 Tomșa, Gh., (coord.), (2005), ,,Psihopedagogie preșcolară și școlară‖, Ed. Coresi, București, pag. 119

16
necesare învățării școlare de mai târziu. Procesul instructiv -educativ pe care îl desfășurăm în
grădiniță permite fiecărei educatoare punerea în valoare a propriei experienț e didactice, prin
activități educative cu caracter integrat și cu o abordare complexă a conținuturilor.
Predarea integrată a cunoștințelor este considerată o strategie modernă de organizare
și desfășurare a conținuturilor, iar conceptul de activitate integ rată se referă la o activitate î n
care se îmbrățișează metoda de predare -învățare a cunoștințelor îmbinând diverse domenii și
constituirea deprinderilor și abilităților preșco larității.
Integrarea este o manieră de organizare a activității oarecum similară cu interdisciplinaritatea,
în sensul că obiectivele învățării au ca referință nu o categorie de activitate ci o tematică
unitară, comună mai multor categorii. Nu trebuie însă să se confunde cele două concepte :
interdisciplinaritatea o identificăm ca o componentă a mediului pentru organizarea
cunoașterii ;
integrarea – ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de
activități și grupează cunoașterea în funcție de tema propusă de educatoare, ori de copii.
Integrarea, ca sintagmă este explicată ca revenirea în același loc, în aceeași activitate, a mai
multor activități de tip succesiv, care co nduc la atingerea obiectivelor propuse, la însușirea
conținuturilor, la realizarea în practică a proiectului didactic propus. Prin activitățile integrate,
abordarea realității se efectuează printr -un demers global, făcând să dispară granițele dintre
categ oriile și tipurile de activității didactice. Acestea se contopesc într -un scenariu unitar în
care tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor științe: conținuturile au subiect comun
care urmează a fi elucidat în urma parcurgerii acestora și atingerii obiectivelor
comportamentale avute în vedere.
Fiecare educatoare poate găsi modalită ți de stimulare a creativității, important este
faptul că , înșiși preșcolarii sunt atrași în acțiunea de inventare, de descoperire a unor
modalități noi de educ are a diferiților factori ai creativității.
Educatoarea este cea care hotărăște atmosfera din grupă, personifică acele calități pe
care dorește să le regăsească la copii, comunică entuziasmul ei copiilor, face procesul de
învățare interesant și eficient.
Trebuie să existe un echilibru între ce oferă educatoarea și ce dorește copilul pentru a
realiza cu succes obiectivele propuse.
Învățarea b azată pe proiecte are numeroase avantaje . Amintesc câteva dintre ele, cu atât
mai mult cu cât experi ența directă, prin contact direct cu mediul concret, face posibilă
înțelegerea informațiilor obț inute prin toți analizatorii, iar prin joc și activități atractive se

17
dezvoltă capacitatea de a prelucra informații într -un fel unic, conform unic ității person alității
copilului :
„-Copiii învață să sesizeze aspecte esențiale ale obiectelor, fenomenelor, proceselor din jurul
lor, să se organizeze în spațiul limitat sau infinit pentru ei, învață să caute într -un mod nou,
cooperând în grup.
-Explorează din proprie inițiativă sau conform unui algoritm stabilit, învață să -și verifice
rezultatele.
-Găsesc soluții, răspunsuri la probleme.
-Intuiesc cum se va finaliza o acțiune, o plimbare, proiectul.
-Extrag ideile dintr -o situație concretă.
-Descoperă printr -un mod p ersonal de învățare însușiri, relații, conexiuni noi.
-Relaționează eficient pentru realizarea sarcinilor, pentru un scop comun.
-Învăță să -și ordoneze materialele după criterii uneori hotărâte de un copil sau de grup.
– Combină inteligent materialul, ideile realizând lucruri și idei noi.
-Găsesc soluții de manipulare fără efort a obiectelor.
-Copiii manifestă o curiozitate naturală față de tot ce -i înconjoară, fapt ce duce la descoperirea
de noi idei în procesul de învățare, ei adaptându -se oricăror si tuații.
-Vizualizează comportamente, relații diferite și învață să le clasifice.
-Prin activități interactive, integrate, bazate pe joc se formează imagini mentale care
reprezintă baza înțelegerii esenței proiectului.
-Centrul tematic studiază o multitudin e de materiale care pot fi manipulate, combinate,
prelucrate, selectate, păstrate. Contactul cu ele, dar și cu mediul concret natural îmbogățește
sfera reprezentărilor care pentru copil reprezintă aurul inteligenței. Organizarea mentală a
acestora este con diționată și de strategiile activizate pe care educatoarea le folosește. Sarcinile
de învățare vizează combinarea, recombinarea, sistematizarea, selecția, asocierea
reprezentărilor cu situații reale în care copiii sunt implicați direct. Întegrarea lor în s ituații noi
este benefică. Schimbarea uneori spectaculoasă a reacțiilor, comportamentelor se datorează și
educatoarei care formează imagini mentale într -un mod profesionalist, încât beneficiile se
regăsesc în capacitățile de înțelegere ale copiilor.
-Proie ctele gândite integrat reactualizează cunoștințele copiilor, structurează informațiile
despre un subiect, învăță să formuleze una sau mai multe ipoteze cu sprijin.

18
-Copiii argumenrează alegerile, faptele, dau explicații, concep strategii de învățare, își
valorifică informațiile anterioare în situații noi de învățare, interpretează roluri, învață să
unifice rezultatele pentru aflarea adevărului despre o situație, etc.
-Copiii demonstrează prin implicare, căutare, investigare, competențele individuale dar și
competențe de relaționare.
– Copiii găsesc sensuri noi obiectelor, se reorganizează când alegerea partenerilor, a grupului
nu a fost cea mai bună pentru ei,
-Fac predicții de la o zi la alta asupra etapelor și rezultatelor ulterioare.
-Fiecare copil se îm plică în activități în cadrul proiectelor. Împlicarea trebuie să fie
echilibrată, proiectele valorizând copiii. Modul în care ei se implică reprezintă modele pentru
colegii de grupă.
-Eventualele nereușite ale activităților sunt evitate de către copii, as tfel în cât acestea să nu se
mai repete‖ .8
În timpul derulării proiectului și la sfârșitul lui, cadrul didactic evaluează :
„-Stilul de învățare al copiilor, cât și cum se implică ;
-Performanțele individuale ;
-Strategiile individuale și de grup în rezolvarea unor situații problemă ;
-Cuvinte și expresii noi însușite ;
-Respectarea regulilor și principiilor ;
-Judecăți de valoare exprimate de copii ;
-Implica rea directă în realizarea condiț iilor materiale necesare proiectului ;
-Strategia de soluționare a cazurilor apărute, greșelile ce trebuie luate în seamă, capacitatea de
a adresa întrebări, corectitudinea, progresul răspunsurilor la întrebări ;
-Întâmplările neașteptate apărute și modul de implicare în soluționarea lor ;
-Impactul aplicațiilor practice asupra copiilor ;
-Capacitatea de înțelegere a noilor concepte, idei, noțiuni ;
-Eficiența scenariilor cognitive proiectate ;

8

8 Viorica Preda, Silvia Breben, Elena Gongea, Veronica Mitrulescu – Învățarea bazată pe proiecte -, Colecția:
Științele Educației – Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Edi tura ARVES, anul 2009, pag.20 -21

19

-Calitatea achizițiilor, informațiilor, comportamentelor, atitudinilor ;
-Calitatea informațiilor informale ;
-Modul de prezentare a produselor realizate. Experiența de viață a copiilor legată de subiect ;
-Capacitatea de interpretare și de argumentare. Oportunitățile oferite de proiect pentru un
anumit eșantion de copii ;
-Cauza dificultăților întâmpi nate ;
-Limitele și avantajele proiectului ;
-Soluțiile originale găsite de copii, care au condus la reușita proiectului ;
-Capacitatea copiilor de a formula ipoteze, de a propune noi proiecte la proiectul mamă ;
-Calitatea surselor de informare‖.9

Cu preșcolarii de la GPN Nr.248 în mijlocul naturii
Anul școlar 2014 -2015

9

9 Ibidem, pag. 22 -23

20

CAPITOLUL II
În pedagogia modernă se urmăreș te permanent dezvoltarea de metode, tehnici și
instrumente de lucru care să ajute, să mobilizeze și să sprijine copilul în procesul de învăț are.
Astfel, metodele tr adiționale aplicate î n activitatea didactică pot fi î mbinate ș i cu alte metode
complementare.
Pe lângă metodele tradiț ionale de evaluare se mai pot aplica ș i alte me tode cum ar fi: interviul,
enunțurile incomplete, investigaț ia, evaluarea cu ajutorul calculator ului, jocurile de rol,
dramatiză rile, jocurile didactice, competiț iile, conc ursurile, chestionarele, expozițiile,
activitățile casnice și gospodărești, îngrijirea unor animale, confecț ionarea de portofolii,
pliante, postere, puzzl e, albume ș i proiectu l în sine.
O metodă, folosită din ce în ce mai mult în învățământul de azi, este metoda proiectelor
tematice.

II.1. METODA PROIECTELOR TEMATICE
metodă alternativă de învățare și evaluare
Proiectul poate deveni o metodă alternativă și complementară de învățare și evaluare,
puternic motivantă pentru copii , deoarece acesta vizează aspecte teoretice ș i pract ice din
domenii variate, implică un vol um sporit de activități ș i permite respectarea particularităților
de vârstă .
Prin aceasta metodă aprecierea capacităților și a cunoș tintelor copiilor este mai complexă,
identificând de asemenea, calităț i individuale ale copiilor.
Evaluarea prin metoda proiec telor tematice poate fi folosită în toate formele ei: inițială ,
continuă și sumativă. Datorită perioadei mari de timp în care se derulează proiectul, acesta
poate fi un bun inst rument pentru evaluarea sumativă, implicând ș i multe elemente de
autoevaluare. Astfel , proiectul poate fi aplicat atât în desfășurarea propriu -zisă a procesului
învățării, cât ș i ca produs final al procesului de învăț are

21
II.2. APLICAȚII – PROIECTE

PROIECTE TEMATICE – EXEMPLIFICĂRI

Copilul de vârstă preșcolară traversează un stadiu de maximă flexibilitate și receptivitate
la influențele mediului. De aceea, respectând nivelul dezvoltării psihice și al capacității
motrice specifice vârstei, rămâne ca educatoarea să asigure și o formă plăcută, antrenantă,
stimulantă în organizarea conținut urilor de învățat. Ea trebuie să aibă măiestria de a trezi
interese, pentru că activitățile care răspund intereselor copiilor se desfășoară cu plăcere și sunt
mult mai eficiente. Atunci când copiii își satisfac curiozitatea, ei acumulează informații,
găses c singuri explicații, formulează concluzii, exersând ,,arta de a învăța‖.
Până acum câțiva ani, integrarea curriculară era o noutate pentru nivelul preșcolar, dar
astăz i, fiecare educator proiectează și desfășoară activități integrate cu o abordare complexă a
conținuturilor, conștientizând că toți copiii trebuie să învețe și să crească într -o manieră
integrată.
Voi prezenta cîteva proiecte tematice realizate cu grupele de preșcolari.
II.2.1. Proiectul „TOAMNA, ANOTIMPUL BOGĂȚIEI”.

Perioada: 12.10 – 20.11.2015 5 săptămâni
Tema: Când, cum și de ce se întâmplă ?
Metoda proiectelor la vâ rsta timpurie – Nivel I (3 -5 ani) – Grupa mijlocie
Subteme: „Toamna pe strada mea‖ – fenomene specifice
„Legume vesele de toamnă‖
„Coșul cu fructe de toamnă ‖
„Valsul florilor de toamnă‖
„Sărbătoarea recoltei – Sărbătoarea toamnei ”(evaluare)
 Focalizare pe fenomene ale naturii, jocurile ș i activitatea copiilor în anotimpul
toamna: „Toamna pe strada mea‖ – fenomene specifice (12-16.10.2015)
 Focalizare pe fructe de toamnă: ―Coșul cu fructe de toamnă‖ (19-23.10.2015)
 Focalizare pe legumele toamnei: ―Legume vesele de toam nă‖ (26-30.10.2015)

22
 Focalizare pe flori de toamnă : ―Valsul florilor de toamnă‖ ( 09 -13.11.2015)
 Focalizare pe anotimpul toamnă: „Sărbătoarea recoltei – Sărbătoarea toamnei‖
(evaluare) (16 -20.11.2015).

II.2.1.1. Argument :
Educația în grădiniță se realizează cu prioritate la nivel afectiv prin accentuarea
aspectelor ce țin de legăturile emoționale. Natura, prin frumusețea ei, sensibilizează sufletul
copiilor, înlătură oboseala, creează bună dispoziție, ne ajută să ne cunoaștem mai bine. Acum
se conturează sentimente ce se vor manifesta prin atitudini ce dovedesc atenția acordată de
acesta mediului.
Toamna, anotimpul culorilor, îmbină toate culorile curcubeului, într -un mod cum numai ea
știe. Toate culorile se regăsesc în frunze le care schimbă v erdele coroanelor copacilor în
cărămiziu, portocaliu, roșu sau maro . Iarba verde din timpul primăverii și verii este
acoperită de un covor , care îmbină armonios culorile din coroana copacilor, asortând
suprafața terestră cu văzduhul. P etalele crizant emelor și tufănelelor , care nu se înspăimântă
de frigul c u care toamna își face apariția, au „adunat‖ toate culorile pământului pentru a le
pune în minunate lor inflorescențe. Paleta variată de culori a Toamnei se regăsește și în
legumele și fructele de toamnă, care fac din acest anotim p, un anotimp al bogăției. Toată
această abundență de fructe, legume, flori fac din Toamnă un anotimp minunat, în care copiii
se bucură de toate bogățiile Toamnei, iar jocurile în aer liber, prin parcuri, le umplu suflet ul
de bucurie și îi ajută să trăiască emoții puternice.
Într-o dimineață Cristian, un preșcolar de la grupa mijlocie, mi -a zis că , în drum spre
grădiniță a văzut o frunză galbenă și m -a întrebat de ce nu este verde, așa cum o știa el. Lucia,
colega lui Cristian, mi -a zis că îi plac gutuile, numai că nu are de unde să le ia, mama ei
spunându -i că mai trebuie să aștepte până mai târziu, în toamnă, când se coc. Le -am răspuns
că vom discuta despre toate acestea în perioada care urmează și vom dezl ega aceste mistere.

23
II.2.1.2. Panoul cu surprize
Pentru realizarea proiectului am pornit de la o surpriza:
Am amenajat în sala de grupa colțul tematic ‖ mărul în anotimpul toamna‖/ calendarul naturii
„poster desenat cu simboluri simple specifice toamnei, frunze, mere, dovleac‖, luni le toamnei
tot în imagini cu câteva simboluri specifice vârstei mici, siluete sub forma de „nori‖( care
reprezintă zi cu ploaie, cu nori, cu ceață, însorită, cu vânt) și un personaj ‖ursu lețul
Martinică‖ (5 siluete), îmbrăcat specific sezonului de toamnă, care va trebui îmbrăcat în
fiecare zi în funcție de vreme, pentru a putea ști dacă mergem la plimbare în parc, sau nu.
Copiii au participat la decorarea mărului, lipind mere și frunze de toamnă, atât în copac, cât și
în partea de jos a mărului. Purtând o discuție cu copiii despre cele observate, aceștia au
selectat norului specific zilei ploioase, împreună cu ursuletul Martinică, îmbrăcat cu pelerină
și umbrelă. Împreună cu ei, am ho tărât ca în zilele ce urmează să descoperim schimbări și
fenomene ale naturii în anotimpul toamna. Am decorat clasa cu simboluri specifice
anotimpului toamna: fructe, vraji toare, dovleci, mături, umbreluț e. Împreună am amenajat
colțul tematic cu coșuri cu fructe, semințe, castane, legume, frunze, etc
II.2.1.3. Alegerea temei proiectului
Educatoarea împreună cu 20 copii de grupa mijlocie
II.2.1.4. Obiective urmăr ite
 Obiective cadru
a) Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător, precum și
stimularea curiozității pentru investigarea acestuia;
b) Utilizarea de că tre copii a unui limbaj adecvat
 Obiective de referință
-sa audieze un text, sa rețină ideile acestuia și să demonstreze că l -a înteles;
-să recunoască și să de scrie verbal și/sau grafic anumite schimbări și transformări din mediul
apropiat;
-să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la
constituirea de grupuri (mulțimi)/clasificarea obiectelor după formă, mărime, cul oare
(simultan/separat);
-să cunoască și să utilizeze uneltele simple de lucru pentru realizarea unei activități;
-să intoneze cântece pentru copii;
-să obțină efecte plastice, forme spontane și elaborate prin tehnici specifice picturii;
-să-și formeze o ținută corporală corectă (în poziția stând, sezând și în deplasare).

24
II.2.1.5. Scrisoare către părinți
Dragi părinți,
Toamna, acest anotimp minunat, plin de culoare a sosit și odată cu el și micuții de la grupa
mijlocie, Grupa Fluturașilor, și -au îndreptat pașii spre grădiniță.
Aici, împreună, încercăm să descifrăm unele enigme, cum ar fi: culorile frunzelor toamn a,
fenomene naturale întâlnite în timpul acestui anotimp și altele.
În perioada 12.10 -16.11.2015, grupa mijlocie intenț ionează sa deruleze, un proiect cu
tema‖ Toamna, anotimpul bogăției” . În ziua de 30.10.2015 va avea loc „Carnavalul
Halloween‖ la ora 10, iar în perioada 16 -20.11.2015 se va desfășura evaluarea continuă a
cunoștintelor însușite despre anotimpul T oamna.
În abordarea acestei teme vom abord a metode activ -participative și acț ional -practice: joc,
observări spontane și dirijate, experimente, povestiri (poezii, cântece și jocu ri muzicale),
astfel încât copiii să -și îmbogățească calitativ și cantitativ cunoștințe despre acest subiect. Ne
dorim, ca în derularea acestui proiect, să fiți alături de noi. Vă rugăm să discutați cu copiii
despre acest subiect, să le dați informații corecte, pe care să le împărtășească și celorlalți copii
din grupă, cât și materialele care să fie aduse de copiii dumnavoastră la grădiniță.
Toate acestea constituie baza pentru alcatuirea și definitivarea unei hărți pe aceasta temă, a
cutiei cu întrebări ce vor fi dezbătute și cercetate ulterior.
Munca noastră se va finaliza cu prezentarea și concluzionarea activității în cadrul acestui
proiect de catre copii, în săptămâna 16 -20.11.2015, în fiecare dimineață în intervalul orar
9.45-10.00
Va mulțumim pentru colaborare!
Educatoare: Popescu Lavinia -Mioar a

II.2.1.6. Poster
Prin realizarea unui afiș, părinții sunt informați despre intenția copiilor și a mea cu privire la
derularea proiectului tematic „Toamna, anotimpul bogăției‖.

25

Dragi părinți
Grupa mijloci e va derula în perioada 12.10 –
20.11.2015 proiectul educativ „Toamna, anotimpul
bogăției‖.
În data de 30.10.2015, are loc Carnavalul Toamnei,
la ora 10.
În perioada 16 -20.11.2015 va avea loc evaluarea
continuă a cunoștințelor dobândite despre Toamnă.
Aceasta temă o vom aborda prin metode activ –
participative și actional -practice: joc, observări
spontane și dirijate, experimente, povestiri (poezii,
cântece și jocu ri muzicale) astfel încât copiii să -și
îmbogățească calitativ și cantitativ cunoștințele
despre acest subi ect.
Ne dorim, ca în derularea acestui proiect, să fiți
alături de noi. Vă rugăm să discutați cu copiii despre
acest subiect, să le dați informații corecte, pe care să
le împărtășească și celorlalți copii din grupă, cât și
materiale, pe care copiii dumnavo astră să le aducă la
grădiniță.
Finalizarea proiectului se va face cu prezentarea și
concluzionarea activității în cadrul acestu i proiect de
către copii, în săptămâna 16 -20.11.2015 in fiecare
dimineata, în intervalul orar 9.45 -10.00
Va mulțumim pentru c olaborare!
Educatoare: Popescu Lavinia -Mioara

26

II.2.1.7. Harta Proiectului

Harta proiectului „ Toamna, anotimpul bogăției” va cuprinde următoarele aspecte:
-Fenomene:
Cerul noros, însorit dar rece, plouă, bate vântul, este ceață, cade bruma;
Păsările călătoare pleacă în stoluri în țările calde;
Culoarea frunzelor (galben, maro, arămiu/ocru, roșu);
Vremea se răcește din cauza lipsei căldurii soarelui, iar frunzele nu mai au clorofilă, se ofilesc
și cad .
Rolul frunzelor plantelor uscate: hra nă pentru insecte, îngrășământ natural pentru alte plante.
-Jocurile și activitatea copiilor:
începerea grădiniței, colectarea de castane, carnavalul toamnei, plimbări în parc, jocuri în aer
liber când vremea ne permite
-Fructe:
denumire, alcătuire, gust și miros,
rol în alimentație
-Legume :
denumire, alcătuire, gust și miros,
rol în alimentație
-Flori:
criznatema, tufănele (aspect, alcătuire, miros, rol decorativ)
-Sarbatori :
Ziua recoltei; 26 oct (Sf.Dumitru), Halloween 30 oct.

Harta proiectului se realizează cu imagini reprezentative, specifice, astfel încât să
poată fi „citită‖ și de preșcolarii grupei mijlocii, care nu cunosc încă literele.
Pentru a putea fi citită și înțeleasă de copiii, hart a proiectului va fi afișată într -un loc
unde copiii au acces și la nivelul lor, pentru a putea fi urmărită și chiar îmbunătățită.

27
HARTA PROIECTULUI
„Toamna, anotimpul bogăției”
Fenomene:
Cerul este noros, însorit dar rece, plouă, bate vântul, este ceață, cade bruma; Păsările
călătoare pleacă în stoluri în țările calde; Culoarea frunzelor (galben, maro, arămiu/ocru,
roșu); Vremea se răcește din cauza lipsei căldurii soarelui, iar frunzele nu mai au clorofilă,
se ofilesc și cad . Rolul frunzelor plan telor uscate: hrană pentru insecte, îngrășământ natural
pentru alte plante.

Fructe: denumire, alcătuire, gust și miros, rol în
alimentație

Legume : denumire, alcătuire,
gust și miros, rol în alimentație

Sărbători: Ziua recoltei; 26 oct (Sf.Dumitru), Halloween 30 oct.

Flori: criznatema, tufănele (aspect, alcătuire, miros, rol decorativ)

Jocurile și activitatea copiilor:
începerea grădiniței, colectare de castane, carnavalul toamnei, plimbări în parc,
jocuri în aer liber când vremea ne permite

28

II.2.1.7. Cutia cu întrebari

-Ce este ploaia, vântul, bruma?
-La ce foloseș te ploaia?
-De unde vine ploaia?
-De ce se ofilesc frunzele și mor?
-De ce se îngalbenesc frunzele?
-Ce se întâmplă cu funzele copacilor în anotimpul toamna?
-Ce se întâmplă cu iarba (sau alte plante) în anotimpul toamna?
-De ce foșnesc frunzele uscate?
-De ce pleacă pasările călătoare „în țările calde‖?
-Care sunt fructele necomestibile din parc? Cum se numesc?
-Cine mănâncă aceste fructe, semințe?
-Ce sunt legumele? Dar fructele?
-Care sunt fructele/legumele care se coc și se culeg toamna la noi în țară?
-De ce consumăm legume, fructe?
-Care cereale se strâng toamna? Pentru ce cultivăm cereale?
-Care sunt jocurile și activitățile copiilor în anotimpul toamna?
-De ce spunem că T oamna este „anotimpul bogăției‖?
-Care sunt sărbătorile acestui anotimp?

29

II.2.1.8. Inventarul de r esurse
a) materiale -obținerea de materiale necesare:
-existente: frunze, crengi cu frunze îngălbenite, ghinde, castane, conuri de brad, jetoane,
planse, cărți, ilustrații pentru povești și poezii, aparatură audio -video, reviste, fructe și legme
de toamnă, atlas botanic
-de care avem nevoie: albume și fotografii sau imagini din calendare cu aspecte specific e
toamnei, plante uscate, seminț e „inte resante‖, stulete de porumb, ‖tărtă cuțe‖, frunze de
toamnă de diferite culori și forme, enciclopedii, cărți și reviste pentru copii cu întâmplări
petrecute toamna, fotografii personale în acest sezon (casete audio cu cantece pentru copii de
toamna), legume și fructe de diferite forme și culori, cost ume de carnaval spec ifice, dovleci
pentru felinare.
b) umane: 20 copii și educatoarea
c) metode didactice: observația, conversația euristică, explicația, demonstrația,
execitiul, jocul, învățarea prin descoperire și cooperare, brainstorming -ul de grup si
indivi dual

II.2.1.9. Crearea Centrului tematic
Centrul tematic va include zilnic:
– Colțul tematic (pomul fructifer – mărul ), coșuri cu semințe, fructe, flori, legume, castane,
ghinde, cereale, frunze, crengi, etc;
-Calendarul naturii , prin asezarea ursuletului Martinică și a norului specific fenomenului din
acea zi în spațiul corespunzător zilei respective, iar ursulețul Martinică vă fi îmbrăcat „după
cum este vremea‖: dacă afară este vânt cu nor – ursulețul va fi îmbrăcat în geacă cu glugă și
căciulă; dacă afară este nor cu ploaie – ursulețul va fi îmbrăcat cu pelerina și cu umbreluță;
dacă afară este nor cu soare – ursulețul va fi îmbrăcat cu geacă și șapcă, etc.
-Programul zilnic (activitatile zilnice)

30
II.2.1.10. Inventarul de activități
Centre de interes deschise și materiale puse la dispoziț ia copiilor

Construcț ii:
-Lego mic/mare,
-Mașinute mici/mari/mijlocii,
-personaje î n miniatură
-Materiale naturale:
castane/ghinde/nuci
-combino
-cuburi

Arta:
-Creioane colorate
-carioca
-Imagini de toamnă
pentru colorat:
-Pensule
-acuarele (tempera)
-suporturi pentru apă/
amestec
-hârtie A4
-hârtie creponată în
culorile toamnei
– pastă de lipit, aracet
-sfoară/ frunze
-Plastilină/lut/ planșetă
-Colaje din hârtie glasată
Biblioteca:
– imagini A3
-Carti și albume despre
toamnă,
„Unde a zburat
rândunica?‖,
„Ariciul și greierașul‖,
„O zi de toamna ploioasa‖
-imagini A3 cu aspecte de
toamnă,
-Siluete/jetoane fructe,
legume, îmbrăcăminte
-Imagini /fișe de lucru
individual
Jocuri de masă:
-Alege și grupează!
-Jetoane: fructe, legume,
îmbrăcăminte specifică
toamnei
-Joc cu stampile, șabloane
pentru copiere în contur și pe
contur
„caută perechea!‖
-puzzle
– jetoane
-„citește și potrivește!‖
-așează -mă la locul potrivit‖! Jocuri de rol:
-Papuși/accesorii de
toamnă,
-veselă, fructe, legume
mulaje, răzătoare, cutite
plastic, castron, storcător
de jucărie, borcan plastic
cu capac
-pelerină, bagheta,
pălărie, coifuri de
bucătari, șorțuri Știinta:
-frunze, castane, ghinde,
nuci, semințe
-Legume pentru joc
senzorial „ghici ce ai
gustat!‖
-cărți și albume,
-lupă
-Mulaje fructe și legume
-Jetoane cu fructe și
legume

31
Inventar de probleme :
Ce știm?
-Mergem în fiecare toamna la
grădiniță;
-Suntem îmbrăcați mai gros;
-Frunzele se î ngălbenesc și cad;
-Pasările călătoare pleacă în țările
calde;
-Plouă și este frig;
-Ne jucăm mai puțin afară.
Ce nu știm și vrem să aflăm?
-Grădinița începe toamna;
-De ce trebuie să ne îmbrăcăm adecvat pentru
sezonul rece?;
-Cauzele plecării în stol a păsărilor călătoare;
-Cauzele îngălbenirii și căderii frunzelor;
-Cunoașterea părților comestibile ale unei
plante (legumă, fruct);
-Importanța consumării legumelor și fructelor
proaspete și conservate și reguli de igiena;
– Activita tea în familie în acest anotimp;
-Jocurile copiilor în sezonul rece;
-Florile specifice ac estui anotimp, rolul
decorativ.

32

II.2.1.11. PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR
Tema: Când,cum și de ce se întâmplă?
Subtema : „TOAMNA PE S TRADA MEA ‖- FENOMENE SPECIFICE
ziua data Activitati de invatare tura I

luni

12.10
2015 ADP : Întâlnirea de dimineață „am gasit o frunza îngălbenită! ‖;
Calendarul zilei: ‖Ce zi este?; Cine lipsest e?; Tema și subtema
săptămânii; Gimnastica de învior are -„Brațe lungi, brațe scurte‖;
Deprinderi de igienă personală -„Singurel mă îngrijesc‖ .
ALA I: Joc de construcții – ‖Curtea grădiniței în a notimpul
toamna‖; Joc de rol -„Merg prin ploaie‖; Bibliotec ă – „Citim
imagini cu anotimpul Toamna ‖.
ADE – DLC: „Unde a zburat rândunica?‖ de T.Constantinescu –
povestire a educatoarei
ALA II: Plimbări în parc, jocuri la aparate, leagane; Joc de
miȘcare – ‖Alergă m printre copaci‖

marti

13.10
2015 ADP : Întâlnirea de dimineață : „A cui este vina?‖, C alendarul zilei :
‖Ce zi este? ‖; Tema zilei – Gimna stica de înviorare -„Morișca mică ,
morișca mare‖ ; Deprinderi de igienă personală – „Singurel mă
îngrijesc‖.
ALA I : Joc cu rol -„Zâna Toamna și copiii‖; L ipire – „Stol de
păsări pe cer‖; D esen – „Culorile frunzelor toamna ‖
Activitate integrată : DS 1- DEC – Lectura după imagini „A venit
toamna!‖; „Copacul toamnei‖ – picturĂ (linia și punctul în spațiul
plastic);
ALA II : Joc distractiv – „Rândunelele pleacă în țările calde ‖.

miercuri

14.10 ADP: Întâlnirea de dimineață: „De ce ploua?‖, calendarul zilei -‖Ce
zi este?; Tema zilei; Gimnastica de înviorare – „Unu, doi , fă ca
noi!‖ ; Deprinderi de igienă personală -„Singurel mă îngrijesc‖.
ALA I: Colorăm în contur frunze -„ Culorile toamnei‖; J oc de
creație -„De-a gospodinele la piață‖ .

33

2015 DS 2; Joc didactic – ‖Mare, mijlociu, mic‖;
ALA II : Plimbări în parc, jocuri la aparate, leagane;

joi

15.10
2015 ADP : Întâlnirea de dimineață: „Întâ mplare hazlie cu prietenul meu‖;
Calendarul zilei: ‖Ce zi este?; Tema zilei; Gimnastica de înviorare;
Deprinderi de igienă personală -„Singurel mă îngrijesc‖.
ALA I: Joc senzorial (știinta) -„Frunza ofilită ‖, „C astane și ghinde‖;
Costructii – „Piața de fructe și zarzavat‖
DOS: Lipire -„Covor de frunze ‖
ALA II : Plimbă ri în parc ul grădiniței; jocuri la aparate, leagane; j oc
spotiv – „Cursa după castane‖;

vineri

16.10
2015 ADP : Întâlnirea de dimineață; „V reau să fiu prieten cu… ‖, Nu știu
ce să fac!‖; Calendarul zilei: ‖Ce zi este?; Teme zilei; Gimnastica
de înviorare ; Deprinderi de igienă personală -„Singurel mă
îngrijesc‖.
ALA I : Joc de masă (Ș tiință) – Completează ce lipse ște!; C opiază pe
contur – „frunze, „umbrele‖; B iblioteca – „Citim imagini cu
fenomene de toamnă‖
ADE – DEC : Predare cântec „Mandră -i toamna!‖; J oc muzical –
„Pic, pic, pic‖
DPM: „Învățarea diferitelor forme de mers organizat‖
ALA II : Joc în curte, plimbări în par c, jocuri la aparate, leagane;
observatii Tura
I Imagini

ziua data Activități de învățare tura II

luni

12.10
2015 ALA III: Artă: „C olorăm umbrele î n culorile toamnei ‖; ‖A u plecat
păsările călă toare‖ – cântec
ADE : DLC „Unde a zburat randunica?‖ – repovestire
ADP : Deprinderi de ig ienă ș i autoservire – ‖Singurel mă î ngrijesc‖;
Joc de miș care – „Din cer c în cerc‖; „Răsfoim cărț i cu i magini de
toamnă ‖; „P resăm frunze ‖

34

marti

13.10
2015 ALA III : Biblioteca „E u spun una tu sp ui multe‖; Joc muzical
ADP : DEC desen – „Frunze de toamnă ‖ – colorare î n contur;
ADP : Joc muzical -„Pic, pic, pic‖; Deprinderi de igienă ș i
autoservire -‖Singurel mă î ngrijesc‖; O bservare spontană – seminț e

miercuri

14.10
2015
ALA III: Știință -completează puzzle; Îndoituri din hâ rtie -„Coifuri‖
ADE : Lipire: „Stol de rândunele pe cer ”.
ADP: Audiț ie muzicală – „Anotimpurile‖ – Vivaldi; Deprinde ri de
igienă ș i auto servire – ‖Singurel mă î ngrijesc‖; ‖Orăș elul copiilor
toamna‖ – joc de manipulare

joi

15.10
2015
ALA III : Constructii – „Încărcăm ș i desca rcăm maș ini mari , mici și
mijlocii‖; Audiție muzicală – „Cutiuta muzicală nr.5‖
ADE : DOS Joc didactic – „Unde ne jucă m toamna?‖
ADP : Joc de atenție -„Ghicește cine a plecat! ‖
Deprinderi de igienă ș i autoservire – ‖Singurel mă î ngrijesc‖ ;
Repetarea cântecelor de toamna învăț ate

vineri

16.10
2015 ALA III : Joc de rol – „La cumpărături‖; Lectura educatoarei –
‖Balada unui greier mic‖
ADE : DEC – Repret are câ ntec – „Mândră -i toamna‖ ; Joc muzical –
„Pic,pic,pic‖
DPM : Joc sportiv – „Furnicile și greierii la strâns seminț e‖
ADP : Ascuțim creioanele; îndosariem lucrările; aranjă m jucariile ;
Deprind eri de igiena si autoservire – ‖Singurel mă î ngrijesc‖
observatii Tura
II Imagini de la activități

Tema: Când, cum și de ce se întâmplă ?
Subtema: ‖Coșul cu fructe‖
ziua data Activități de învăț are tura I

ADP : Întâ lnirea de dimineață – „Vitaminele naturale‖; C alendarul
zilei – ‖Ce zi es te?; Tema și subtema săptămâ nii; G imnastica de

35
luni 19.10
2015 înviorare – „La cules de mere‖ ; Deprind eri de igienă și autoservire
–„Singurel mă îngrijesc‖;
ALA I: Construcț ii -‖Depozit de fructe‖; B iblioteca – ‖Alcătuiește
propoziț ii de toamna !‖
ADE : DLC – Joc didactic – Ce știi despre mine? ‖
ALA II : Joc de mișcare – „Coșul rupt‖

marț i

20.10
2015 ADP : Întâ lnirea de dim ineață: „Și eu pot să fac asta‖; Calendarul
zilei: ‖Ce zi este?; T ema zilei; Gimnastica de î nviorare – „Din cerc
în cerc‖ ; Deprinderi de igienă și autoservire – „Singurel mă
îngrijesc‖;
ALA I: Joc de rol – „De-a vânzătorii și cumpărătorii‖; Construcț ii –
„Lădiț e pentru legume‖
Activitate integrată : DS1 – DEC : Observare – „Coș ul cu fructe";
Modelaj – „Para‖
ALA II : ‖La cules de mere‖ – joc de mișcare

miercuri

21.10
2015 ADP: Întâlnirea de dimineață – „Azi așteptăm musafiri ‖;
Calendarul zilei: – ‖Ce zi este?; G imnastica de î nviorare –
„Veverițele fac gimnastică ‖; Deprinderi de igienă și aut oservire –
„Singurel mă îngrijesc‖;
ALA I: Dactilopictura – „Strugure‖; Bibliotecă – „Citim imagini
cu fructe de toamnă‖.
ADE : DȘ2 – DOS; Joc didactic – „În ce mulțime aș ez fructa
(mare, mijlocie, mică) ?‖; Lipire – „Coșul cu fructe‖
ALA II : – Cărăm lădița cu fructe‖

joi

22.10
2015 ADP : Întâ lnirea de dimin eață – „O faptă bună ‖; Calendarul zilei –
‖Ce zi este?; T ema zilei; Gimnastica de î nviorare -„ Brațe lungi,
brațe scurte‖ ; Deprinderi de igienă și autoservire – „Singurel mă
îngrijesc‖;
ALA I : Joc senzorial – „Salata de fructe‖; Costrucț ii – „Garaj pentru
camioane cu fructe‖
ADE : DOS 2 Mototolire ș i lipire – „Coșul cu fructe de toamnă ‖
ALA II : Plimbări î n parc, ; Joc spotiv – „Cursa aricilor după mere‖

36

vineri

23.10
2015 ADP : Întâ lnirea de dimine ață – „Cum î mi pot ajuta colegul ?‖;
Calendarul zilei – ‖Ce zi es te?; G imnastica de înviorare – „Fă ce fac
și eu !‖; Deprind eri de igienă și autoservire –„Singurel mă
îngrijesc‖;
ALA : Joc de masă (Științ a) – „Unește puncte le cu carioca și spune
ce fructă e?‖; B ibliotecă -„Fructa sau leguma‖
ADE : DEC – Predare -„Au plecat păsările călă toare‖ – repetare ;
Cântec – „Fructele ‖ – predare
DPM: ‖Învăța rea diferit elor forme de mers organizat; Joc
„Arici atenție, mers – arici atenț ie, stai!‖
ALA II : Plimbări î n parc , jocuri la aparate, leagă ne; „Standul cu
fructe ș i legume din fața parcului;
observatii Tura
I Îmagini de la activități
ziua Activități de învăț are tura II

luni

19.10
2015 ALA III: Artă: Pictură – „Mărul‖; C onstrucț ii lego mic – Temă la
alegere
ADE : DLC : Joc didactic -‖Eu spun una tu spui multe‖ (singular –
plural)
ADP : Joc de miș care – ‖Vânătorii și prepeliț ele‖; Arta teatrală –
‖Cei trei purceluș i‖; Deprinderi de igienă ș i autose rvire – ‖Singurel
mă îngrijesc‖!

marț i

20.10
2015 ALA : Biblioteca – „Citire de imagini – „cioc, cioc, cioc ‖ de E.
Gârleanu;
Artă – Colorare î n contur – ‖Greierele ș i furnica‖
ADE : DS1 – Joc didactic -„Legumă sau fructă ?‖
ADP : Dans sportiv – ‖Veveriț ele danseaza‖; J oc de creatie – „Avem
musafiri la masă ‖; Deprinderi de igienă ș i autoservire -‖Singurel mă
îngrijesc‖

ALA : Știință – „Încercuieș te numai fructele‖; Joc de construcț ii –
„Cartierul grădiniț ei‖
ADE : DȘ2 – fișa individuală – „Âncercuieș te obiectele mijlocii !‖

37
miercuri 21.10
2015 ADP: Repetarea programului artistic -„Carnavalul toamnei –
Halloween‖
Joc muzical – „Dansul vră jitoarelor‖; Depri nderi de igienă ș i
autoservire –„Singurel mă î ngrijesc‖

joi

22.10
2015 ALA I: Construcț ii – „Cartierul grădiniț ei‖; Joc de rol – „De-a
greierele ș i furnica‖
ADE : DOS – Joc didactic – „Unde ne jucă m toamna?‖
ALA II : Repetarea programului artistic „Carnavalul toamnei –
Halloween‖
Confecț ionare tablouri din materiale naturale; T raseu aplicativ –
Cursa după fructe ‖ ; Deprinderi de igienă ș i autoservire -‖Singurel
mă îngrijesc !‖

vineri

23.10
2015 ALA III: Joc cu rol – De-a cioc, cioc, cioc‖; Colaje din materiale
naturale – temă la alegere
ADE : DEC – Repetare – cântece de toamnă
DPM – Învățarea diferitelor forme de mers organizat
ALA II : Repetarea programului artistic „Carnavalul toamnei –
Halloween‖ ;
Ascuțim creioanele; îndosariem lucrările; aranjă m jocurile și
jucăriile;
Deprinderi de igienă ș i autoservire – ‖Singurel mă î ngrijesc !‖
observaț ii Tura
II Imagini de la activități

Tema: Cand, cum și de ce se întâmplă ?
Subtema : Legume vesele‖
ziua data Activități de învăț are tura I

ADP : Întâlnirea de dimineață -„Mama a facut conserve ‖;
Calendarul zilei: ‖Ce zi este?; Tema și subtema săptămânii;
Gimnastica de î nviorare – „Mare și voinic‖; Deprinderi de igienă ș i
autoservire – ‖Singurel mă î ngrijesc‖

38
luni 26.10
2015 ALA I: Construcț ii –„Scara‖; Joc de rol – „De-a vânză torii de
legume‖
ADE : DLC : ‖Toamna‖ – memorizare – de Lucia Muntenu
ALA II: Plimbări î n parc – jocuri la aparate, leagane; joc de
mișcare – ‖Coșul rupt‖

marț i

27.10
2015 ADP : Întâlnirea de dimineață -„Cum ne ferim de răceală ‖;
Calendarul zilei -‖Ce zi este?; T ema zilei; Gimnastica de î nviorare
– ‖Din cerc î n cerc‖ ;
Deprinderi de igienă ș i autoservire – ‖Singurel mă î ngrijesc‖
ALA I: Joc de rol – „De-a greierele ș i furnica‖; C onstructii -„Lădiț e
pentru legume‖
Activitate integrată : DS2 – DLC : Observare – „Coșul cu legume";
Desen -„ Legume‖
ALA II : Plimbări î n parc : Jocuri la aparate, leagane; J oc cu text și
cânt – „Țăranul e pe câmp‖;

miercuri

28.10
2015 ADP : Întâlnirea de dimineață: D espre colegii mei de echipa‖;
Calendarul zilei: ‖Ce zi este?; T ema zilei; Gimnastica de î nviorare –
„Greierașii fac gimnastică ‖; Deprinderi de igienă ș i autoservire –
‖Singurel mă î ngrijesc‖;
ALA I : Modelaj „Morcovu l‖
DȘ2: Joc didactic – ‖În ce mulțime aș ez leguma (mare, mijlocie,
mică)?;
DOS: Dactilopictură – „Legume de toamnă‖ .
ALA II : Plimbări î n parc, jocuri la aparate, leagane; Audiț ii/tv-
desene minimax

joi

29.10
2015 ADP : Întâ lnirea de diminea ță – „Despre educatoarea mea‖;
Calendarul zilei: ‖Ce zi este?; Tema și subtema să ptămânii;
Gimnastica de înviorare; Deprinderi de igienă ș i autoservire –
‖Singurel mă î ngrijesc‖;
ALA I : Joc senzorial (Știință ) -„Ghici ce ai gustat!; C ostructii –
„Piaț a de zarzavat‖
ADP: activitat e opț ională – Limba engleză ;

39
ADE : DOS- Activitate casnică – „Pregă tim salata de legume‖
ALA II: Plimbări î n parc; Joc spotiv – „Cursa după frunze‖ ;

vineri

30.10
2015 ADP : Întâlnirea de dimineață: „M -am certat cu prietenul, ce fac?;
Calendarul zilei -‖Ce zi este? ‖; Tema zilei; Gimnastica de î nviorare
– „Păsărelele pleacă î n stoluri‖
ALA : Joc de masă (Știință ) – puzzle; B iblioteca – „Alege și
grupează – simboluri de toamnă ‖
ADE – DEC: Predare -„Supa de legume‖ ; Repetare cântec
„Mândră -i toamna !‖
DPM – Învățarea diferitelor forme de mers organizat : Joc
„Arici ate nție, mers – arici atenț ie, stai!‖
ALA II : Plimbări î n parc – jocuri la aparate, leagane ; „Standul cu
legume din fața parcului;
observaț ii Tura
I Imagini de la activități

ziua data Activități de învăț are tura II

luni

26.10
2015 ALA III: Arta modelaj – „Ardei, gogosari, vână ta, morcovi‖ ; Joc
de construcț ii – „Lăzi de legume mari, mijlocii și mici‖
ADE: DLC „Cioc, cioc, cioc‖ de E Garlenu povestire
ADP : Deprinderi de igienă ș i autoservire – ‖Singurel Mă îngrijesc‖;
Euritmie -‖Toamna gâzelor‖; Vizionarea expoziției cu lucrări ale
copiilor din săptămâna trecută:

marti

27.10
2015 ALA III: Biblioteca : – Repetare memorizare „Toamna‖; J oc
muzical – „Supa de legume‖
ADE – DOS : Repovestire „cioc, cioc, cioc‖ de E Garleanu
ADP : Dans sportiv -‖Dovleceii fac gimnastică‖; Deprinderi de
igienă ș i autoservire – ‖Singurel mă î ngrijesc‖

miercuri

28.10
2015 ALA III: Știință – „Știi să faci perechi ?‖; Repetare cantec de
toamnă – ‖Supa de legume‖
ADE DȘ2 : Fișa individuală – „Încercuieș te obiectele mijlocii !‖
ADP: Elemente de karate – „Micii campioni‖; Deprinderi de igienă
și autoservire – ‖Singurel mă ingrijesc !‖

40

joi
29.10
2015 ALA III: Construcț ii – „Magazii pentru legume ‖; Repetare cantece
și jocuri muzicale
ADE – DOS : Joc didactic – „Unde ne jucă m toamna?‖
ADP : Teatru cu a ctor – „Fețe triste, fețe vesele‖; Joc spotiv – „Cine
căștigă î ntrecerea?‖
Deprinderi de igienă ș i autoservire – ‖Singurel mă î ngrijesc‖

vineri

30.10 ALA III: Joc de rol – „Retete pentru conserve‖; Joc de manipulare
‖Străzi lungi, străzi scurte pentru maș ini‖
ADE : DEC – Repetare câ ntece de toamna -„Mândră -i toamna‖,
‖Supa de legume‖; J oc muzical – „Pic, pic, pic‖
ADP : Învăț area unor poezii de toamna pentru „Carnavalul
toamnei‖ ; ascuțim creioanele; îndosariem lucră rile, aranjam jocuri și
jucarii; Deprinderi de igien ă și autoservire ‖Singurel mă î ngrijesc !‖
observaț ii Tura
II Imagini de la activități

Tema: Când, cum și de ce se întâmplă ?
Subtema : „Valsul florilor de toamnă ‖
ziua data Activități de învăț are tura I

luni

9.11
2015 ADP : Întîlnirea de dimineață: „Eu sunt…‖; C alendarul zilei: ‖Ce zi
este? ‖; Cine lipseș te?; Întocmirea hărții proiectului toamna;
Gimnastica de î nviorare -„Braț e-ntinse sus – jos‖; Deprinderi de
igienă ș i autoservire – ‖Singurel mă î ngrijesc‖
ALA I: Joc de construcț ii – ‖Rafturi pentru flori‖; Științ a – ‖Alege
floarea ș i frunza ei !‖
ADE : DLC : Povestire „Cei trei purceluș i‖
ALA II; Plimbări î n parc , jocuri la aparate, leagane; Joc cu text și
cânt – „Bate vâ ntul frunzele !‖.

ADP : Întâlnirea de dimineață – „Vreau să -i fac o su rpriză mamei !‖;
Calendarul zilei – ‖Ce zi este? ‖, Gimnastica de î nviorare – „Adunăm
floricele ș i frunze‖ ; Deprinderi de igienă ș i autoservire – ‖Singurel mă
îngrijesc !‖.

41
marț i
10.11
2015 ALA I: Joc cu rol – „De-a floră resele‖; Construcț ii -‖Lădiț e pentru
flori‖
ADE : DS1 – DEC : Observare – „Tufănele‖; M odelaj – tufănele
(mișcare translatorie – bastoane) ;
ALA II : Plimbări î n parc , jocuri l a aparate , jocuri cu nisip, leagăne.

miercuri

11.11
2015 ADP: Întâlnirea de dimineață – „Să cerem ajutor !‖; Calendarul zilei –
„Ce zi este? ‖; Revizuirea hărții proiectului toamna; Gimnastica de
înviorare -„Veverițele fac gimnastică; I dentificarea centrelor de
interes – „Eu unde, cu ce și cu cine mă joc?‖; Deprinderi de igienă ș i
autoservire – ‖Singurel m ă îngrijesc !‖
ALA I: „Colorăm tufanele‖; B iblioteca -‖Citim imagini cu flori de
toamnă ‖
ADE: DȘ2 – DOS: Exerciții cu material individual – „Formăm
mulțimi de obiec te lungi ș i/sau scurte‖ (ordo nare după lungime – 3
dimensiuni); Pictură – „Vaze pentru flori‖.
ALA II : Plimbă ri la S tandul de flori din fata parcului; Jocuri la
aparate și leagă ne.

joi

12.11
2015 ADP : Întâlnirea de dimineață – „Personalul grădiniței‖; C alendarul
zilei – ‖Ce zi este?‖; Tema zilei; G imnastica de î nviorare; Deprinderi
de igienă ș i autoservire – ‖Singurel ma ingri jesc!‖
ALA I: Joc senzorial (Știință) -„Spune ce ai mirosit !‖; Joc de rol –
„Oferim o floare!
ADE : DOS – Repovestire – „Cei trei purceluș i‖
ALA II : Opț ional – limba engleză; Plimbări î n parc, jocuri la aparate,
leagă ne; Joc spotiv – „Cursa după castane‖
Deprinderi de igienă ș i autoservire – „Singurel mă î ngrijesc !‖

vineri

13.11 ADP : Întâlnirea de dimineață – „Adulții din grădiniță și copiii‖;
Calendarul zilei –„Ce zi este? ‖; Finalizarea hărții proiectului toamna;
Gimnastica de î nviorare – „Vrăbiuțele fac gimnastică‖; Deprinderi de
igienă ș i autoservire – „Singurel mă î ngrijesc !‖.
ALA I: Joc de masă (Ș tiință) – Domino cu flori și fructe; B iblioteca –
„Balada unui greier mic‖ – fragment

42
2015 ADE : DEC – Predare câ ntec – „Mândră -i toamna‖; J oc muzical –
„Pic, pic, pic‖
DPM: Învățarea alergării î n grupuri mici ; Joc – ‖Ține drept
drumul !‖
ALA II : Joc în curte, plimbări î n parc , jocuri la ap arate, leagăne.
observaț ii Tura
I Imagini de la activități

ziua data Activități de învăț are tura II

luni

9.11
2015 ALA III: Artă: „Aranjă m tufanele în vază‖; Construcț ii plane din
betiș oare – „tufanele‖
ADE – DLC : „Jocul cuvintelor‖
ADP : R epetarea programulu i artistic „Carnavalul toamnei‖;
Deprinderi de igienă ș i autoservire – ‖Singurel mă îngrijesc‖; Joc de
masă – Alege și grupeză după formă , culoare și mă rime!‖

marț i

10.11
2015 ALA III: Bibliotecă – „A cui este această frunză ?‖ – lectura
educa toarei; J oc distractiv –„Mergem pe că rare‖
ADE ; DEC – Colaj și pictură – „Hăinuțe î n culorile toamnei cu
tufănele‖
ADP : Repetarea programul ui artistic „Carnavalul toamnei‖;
Dans spotiv – „Și florile de toamnă dansează ‖; Deprinderi de
igienă ș i autoservire „Singurel ma ingrijesc !‖; Observare spontană –
seminț e.

miercuri

11.11
2015 ALA III: Știinșă : Labirint – „Ajuta-l pe copil sa ajungă la
crizantemă! ‖; Construcții „Tarabe cu flori de toamnă ‖
ADE – DPM : Joc sportiv -„Trenul cu flori, fructe ș i legume‖
ADP: Repetarea programul ui artistic „Carnavalul toamnei ‖; Joc de
mișcare –„Buchețele‖; Joc de atenț ie – „Ce și unde s-a schimbat?‖;
Deprinderi de igienă ș i autoservire – „Singurel mă î ngrijesc !‖

joi

12.11
2011 ALA III: Joc de creaț ie – ‖La florăria fermecată ‖; Artă cu materiale
naturale – decorare
ADE : DOS – Joc didactic – „Așa da, aș a nu!‖
ADP : Joc distractiv – „Spune ce ai auzit!‖; R epetarea programului

43
artistic -„Carnavalul toamnei ; Deprinderi de igienă ș i autoservire –
‖Singurel mă îngrijesc‖; Repetarea cântecelor de toamnă învăț ate

vineri

13.11
2015 ALA : Joc cu rol – „În vizită cu un buchet de flori‖ ; Biblioteca –
Răsfoim cărți și albume de toamnă ‖
ADE : DEC – Joc cu text și cânt – „Galbene și roș ii, frunze‖
ADP : Repetarea programul ui artistic „Carnavalul toamnei‖;
Ascuțim creioanele, îndosariem lucră rile, aranjă m jocuri le și jucă riile
Deprinderi de igienă ș i autoservire – ‖Singurel mă î ngrijesc !‖
observaț ii Tura
II Imagini de la activități

II.2.1.12. Descrierea derulării proiectului
 Întrebările și ră spunsurile copiilor referitoare la tema „Toamna, anotimpul bogăției‖
au generat o atmosfera deschisă, destinsă, curaj, entuziasm, dorinț a copiilor de a le
arata și împărtăș i celorlalț i colegi din propriile lor experienț e, de a afla mai multe
lucruri.
 Materialele, aduse de copii și părinți de acasă, au co ndus atât la asimilarea unor
informaț ii prin manipularea acestora, cât ș i la posibilitatea de descriere a acestor
informaț ii specific vârstei preș colare mici : căsuțe de păsă rele, dovleci și tărtăcuțe,
semințe ș i plante us cate deosebite, albume, ilustrații și fotografii, cărți cu texte
literare și imagini, enciclopedii, C.D. -uri educaț ionale .
 Discuț iile cu copiii le-am orientat spre aspecte trăite și vă zute de ei pentru a -i
motiva și stimula afectiv: gândaceii ascunși în scoarța copacilor, zborul păsărilor î n
stol, insecte le sub frunze le căzute, ceața și bruma, standurile cu legume și fructe din
fața parc ului, cumpararea de fructe ș i legume, îmbrăcămintea ș i accesoriile din
sezonul rece, colectarea de frunze, castane, ghinde, confecț ionarea de per sonaje din
material din natura și plastilin ă‖ etc.
 Finalizarea proiectului reprezintă etapa în care trebuie dovedită eficac itatea lui ca
metoda interactivă cu valenț e acțional -practice, dar și instrument de obținere de
informaț ii concret situative .

44

II.2.1.13. Prezent area proiectului părinților și invitaților
Cei 20 copiii au fost impărțiți in 5 grupe și așezați în faț a hărții tematice . Fiecare grupă a
prezentat un punct din harta de idei folos indu-se de materialele adunate în timpul desfășură rii
proiectului pe baza cutiei cu între bări:
-Ce este ploaia, vantul, bruma?
-La ce foloseste ploaia?
-De unde vine ploaia?
-De ce se ofilesc frun zele ș i mor?
-De ce se îngă lbenesc frunzele?
-Ce se întâmplă cu funzele copacilor î n anotimpul toamna?
-Ce se întâ mplă cu iarba (sau alte plante) î n anotimpul toamna?
-De ce foș nesc frunzele uscate?
-De ce pleacă păsările călă toare „în ță rile calde‖?
-Care sunt fructele necomestibile din parc? Cum se numesc?
-Cine mănâ ncă aceste fructe, seminț e?
-Care sunt fructele/legumele care se coc și se culeg to amna la noi în țară ?
-De ce s punem că „T oamna este darnică ‖?
 Fenomene: cer noros/î nsorit dar rece, ploaie, vânt, ceață, brumă/ plecarea păsărilor
călătoare î n stoluri /culoare (galben, maro, arămiu/ocru, roșu) formă, mă rime. Cauza
căderii frunzelor: răcirea vremii, lipsa că ldurii soarel ui „frunzele nu mai au clorofilă –
se ofilesc ș i cad‖ . Rolul frunzelor plantelor uscate: hrana pentru insecte, îngrășământ
natural pentru alte plante.
 Jocurile ș i activitatea copiilor: începerea grădiniț ei, colectare de cas tane, carnavalul
toamnei, plimbări în parc și jocuri în aer liber, câ nd vremea ne permite .
 Fructe: denumire, alcătuire, gust și miros, rol în alimentație.
 Legume : denumire, alcătuire, gust și miros, rol în alimentaț ie.
 Flori: criznatema, tufă nele (aspect, alcătuire, miros rol decorativ)
 Sărbă tori: Ziua Recoltei; (SF.Dumitru), Halloween – 30 oct.

45

II.2.1.14. Realizarea proiectului – Evaluare
a) Album cu fotografii realizat în timpul desfășură rii proiectului ;
b) Jurnalul proiectului -cu lucrări artistico -plastice ș i practice realizate de copii î n timpul
proiectului ;
c) Expoziții cu lucăr rile copiilor – confecț ionarea de ghirlande, p ersonaje cu materiale
din natură pentru decorarea sălii de grupă;
d) Înregistrarea video/transmiterea on -line programului a rtistic, a derulă rii proiectului
tematic ;
e) Prezentarea proiectului oaspeț ilor- Programul artistic „Carnavalul T oamnei –
Halloween”

II.2.1.15 . Concluzii desprinse în urma derulării proiectului
În urma întrebărilor copiilor privind culoarea frunzelor galbene întâlnite în drumul lor
spre grădiniță și a altor întrebări, t ema acestui proiect a fost sugerată copiilor grupei mijlocii
de 4-5 ani de către mine , având și rol de ghid î n timpul desfășură rii proiectului. Cunoștintele
acumulate de copii î n timpul proiectului au fost de un real folos , deoarece copiii au fost puși
în situația‖ de cercetători/investigatori‖ în care singuri trebuiau să -și găsească ră spunsurile.
Activitățile pe care le -am desfăș urat au fost de tip integrat, copiii reuș ind să apr ofundeze
cunoștintele primite în timpul derulă rii proiectului.
În tim pul proiectului au fost implicați mai mulț i factori: părinț i, bunici, profesori colaboratori.

46

II.2.2. Proiect Tematic „MIJLOACE DE TRANSPORT ‖

Tema anuală de studiu : „Cum planificăm/organizăm o activitate ?‖
Tema proiectului : „Mijloace de transport ‖
Grupa Mijlocie
Perioada : 18.01 -5.02.2016
Subteme ale proiectului :
 ‖Mijloace de transport terestru‖
 ‖Plutind pe valu ri‖-mijloace de transport naval
 ‖Mijloace de transport aeriene‖

II.2.2.1. Argument :
În acest început de mileniu III, Știința și tehnica se află în plin progres, progres care a
dus și la schimbarea modului de deplasare și a mijloacelor de deplasare folosite, iar copiii sunt
curioși să afle cât mai multe despre acestea. Cei mici sunt interesați de mașinuțe, trenulețe,
avioane, rachete, sunt curioși în legătură cu structura acestora, modul lor de funcționare, iar
pentru a le sa tisface curiozitatea ne -am propus desfăș urarea proiectului tematic „Mijloace de
transport”.
Vom încerca să aflăm, de asemenea, cum se deplasau bunicii noștri și cum vor arăta vehiculele
viitorului. În această „călătorie a noastră‖ vom afla multe despre aceste mijloace de transport,
iar la finalizarea proiectului ne vom mândri cu toate cunoștințele acumulate pe perioada
derulării acestui proiect.
Educatoare: Popescu Lavinia -Mioara

II.2.2.2. STRATEGII DIDACTICE:

Resurse umane : copii, educatoare, părinți, bunici ;
Resurse materiale : Pliante, planșe, imagini adecvate temei, cărți cu povești și poezii despre
mijloacele de locomoție, mijloace și semne de circulație în miniatură , calcu lator, CD -uri.,
filmulețe în power point , albume, reviste, etc.

47
Metode și procedee : Conversația, explicația, observația spontană și dirijată , demonstrația,
povestirea , problematizarea, învățarea prin descoperire, experimentul, brainstorming -ul.
Perioada derulării proiectului : 3 săptămâni

II.2.2.3. Obiectivele proiectului :
– Formarea și dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător,
precum și stimularea curiozității pentru investigarea acestuia;
– îmbogățirea cunoștințelor referitoare la mijloacele de locomoție și de transport ;
– utilizarea de către copii a unui limbaj adecvat.

Obiective de referință :
– Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor,
cât și în calitate de auditor;
– să audieze un text, să reți nă ideile acestuia și să demonstreze că l -a înțeles;
– să comunice impresii pe baza obse rvărilor efectuate;
– să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare;
– să formeze perechi între obiectele a două mulțimi și să stabilească relația de echivalență;
– să formeze mulțimi cu 1/2/3 elemente;
– să utilizeze limbajul adecvat;
– să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului în care trăiește (familie,
grădiniță, grupul de joacă) ;
– să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranță,
armonie, concomite nt cu învățarea aut ocontrolului;
– să utilizeze uneltele simple de lucru pentru realizarea unei activități practice;
– să intoneze cântece pentru copii;
– să obțină efecte plastice, forme spontane și elaborate prin tehnici specifice picturii;
– să manifeste în timpu l activitătilor atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competitie,
fair-play;
– să cunoască (aplice) reguli de igienă referitoare la igiena alimentației, să -și formeze o
ținută corporală corectă (în poziția stând, sezând și în deplasare), să per ceapă componentele
spațio -temporale.

48

Centrul tematic :

Albume și fotografii sau imagini cu mijloacele de locomoție și de transport, enciclopedii,
cărți și reviste pentru copii, CD -uri, mașini, avioane, vapoare, barci (jucării), bărcuțe din
hârtie confecționate de educatoare și de copii

II.2.2.4. Evaluarea proiectului :
 CD cu fotografii realizat în timpul desfășurării proiectului
 jurnalul proiectului cu lucrări artistico -plastice și practice realizate de copii în timpul
proiectului
 expoziții cu lucrările copiilor

II.2.2.5. Inventar de probleme

Centre de interes și materiale puse la dispoziția copiilor Ce știm ? Ce nu știm și vrem să aflăm ?
 Oamenii călătoresc cu diferite
mijloace: mașină, tren,
bicicletă, avion, vapor
 Mașinile circulă pe stradă
 Trenul circulă pe linia ferată
 Mașinile stau în garaj
 Trenul oprește în gară
 Avionul circulă prin aer
 Vapoarele plutesc pe apă  Ce alte mijloace de locomoție și
transport există?
 Cum funcționează mijloacele de
transport, c u ce combustibil merg ele?
 Pe unde se deplasează mijloacele de
transport?
 De ce ne trebuie mijloace de transport?
 Cum se numesc cei care conduc diferite
mijloace de transport?
 Cu ce călătoreau bunicii noștri?
Bibliotecă
 Cărți și reviste ;
 Cărți cu poezii și povești; Știință
o Jetoane cu diferite mijloace de
transport;

49

II.2.2.6. Scrisoare către părinți
În acest început de mileniu III, ș tiința și tehnica se află în plin progres, progres care a
dus și la schimbarea modului de deplasare și a mijloacelor de deplasare folosite, iar copiii sunt
curioși să afle cât mai multe despr e acestea. Copiii sunt interes ați de mașinuțe, trenulețe,
avioane, rachete, sunt curioși în legătură cu structura acestora, modul lor de funcționare, iar
pentru a le satisface curiozitatea ne -am propus desfășurarea proiectului tematic „Mijloace de
transport‖.
Ne adresăm dum neavoastră, cu rugămintea de a ne ajuta în derularea acestui proiect și
de a ne sprijini cu procurarea celor necesare; jucării, albume, broșuri, reviste, cărți cu poezii
sau povestiri despre mașini, trenuri, avioane, CD -uri, jocuri, fișe de colorat, sau or ice altc eva
ce credeți că ne este util și care, alături de materialele pe care grădinița le pune la dispoziția
noastră, să contribuie la derularea cu suucces a proiectului și să ajute copiii în dezvoltarea lor.
Vă mulțumim că sunteți alături d e noi!
Educatoarele și preșcolarii grupei mijlocii  Jetoane
o planșe adecvate temei , cărți,
enciclopedii,
 Calculator, CD, prezentare
Power Point
 Colțul tematic
Joc de rol
 Truse pentru jocurile de rol și
jocurile de creație;
 Cadrul ambiental specific;
 Bilete de transport;
 Bani de hârtie;
 Diferite imagini în contextul
temei Artă
 creioane colorate, carioca, ceracolor;
 acuarele, plastilină;
 casetofon, casete audio;
 imagini de colorat, pictat;
 coli de desen, de carton
 hârtie glasată, foarfece, lipici

Construcții
 lego, arco, combino;
 cuburi, etc.
Jocuri de masă
 jetoane;
 puzzle
 fișe individuale și de grup

50

II.2.2.7. HARTA PROIECTULUI – în imagini – MIJLOACE DE TRANSPORT

Mijloace de transport terestru

Mijloace de transport
maritim

Mijloace de transport

Mijloace de transport aerian

Alte m ijloace de transport

51

II.2.2.8. Planificarea activităților; Săptămâna a doua.

Întrucât la proiectul tematic „Toamna, anotimpul bogăției, am prezentat planificarea
activităților pe 4 săptămâni, atât pentru tura I, cât și pentru tu ra a II -a, pentru acest proiect
„Mijloace de transport‖ voi prezenta doar planificarea activități lor numai pe perioada
săptămânii a II -a, subtema fiind „ Plutind pe valuri” – Mijloace de transport naval, și un
proiect de activitate integrată pentru ziua de marți, 26.01.2016.

.
TEMA: „Mijloace de transport ”
SUBTEMA: „Plutind pe valu ri”- Mijloace de transport naval

Ziua Data Activităti de învățare tura I

Luni

25.01.
2016 ADP : Întâlnirea de dimineață: ‖Strada nu e loc de joacă!‖ ;
Sunt copil politicos (deprinderei de comportare civilizată) ;
Calendarul zilei (salutul, anotimp ul, data , starea vremii,
prezența) ;
Tema și subtema săptămânii ;
Gimnastica de înviorare : „Barca plutește pe valuri‖ .
ALA I: BIBLIOTECĂ : ―Pe apă‖ – citire de imagini
Joc de masă : „Caută umbra!‖
Construcții : „În port‖ – lucrare colectivă (incastre, lego)
ADE : DȘ1: Cunoașterea mediului: „Mijloace de transport‖ –
Observare
ALA II: Joc distractiv : ―De -a Baba -Oarba‖

ADP: Întâlnirea de dimineață: ,,Colecția mea de bărcuțe‖ ;
Sunt copil politicos(deprinderei de comportare civilizată) ;
Primirea copiilor, salutul, calendarul naturii, prezența.

52
Marți
26.02
2016

Gimnastică de înviorare
ALA: ȘTIINȚĂ : „Bărci pe apă‖ –plutire – experiment
ARTĂ : ‖Valuri‖ (ex. cu pensula)
JOC DE ROL : ,,De -a marinarii‖
Joc de atenție: „Zboară, zboară…‖
ADE : Activitate integrată (DLC -DEC):
DLC – Joc didactic: „Spune ceva despre…!„ – propoziții
enunțiative
DEC : ‖Barca cu pânze – Pictură
Jocuri de atenție : „Căpitanul distrat ‖

Miercuri

27.02.
2016 ADP: Întâlnirea de dimineață: ,,Îmi place să mă plimb cu…‖
Sunt copil politicos (deprinderei de comportare civilizată)
Calendarul zilei (salutul, anotimp, data, starea vremii, prezența)
Gimnastica de înviorare : „Urcăm bagajele pe vapor‖
ALA I: Joc de mas ă: „Completează ce lipsește!‖(fișe)
Bibliotecă : „Așa da, așa nu!‖
ADE: DȘ2:
Joc didactic: „Formăm perechi‖(relația de echivalență)
DOS : Activitate practică: „Barca – modelaj‖;
Joc distractiv : ,,Găsește -ți perechea! ‘‘

Joi

28.02.
2016 ADP: Întâlnirea de dimineață: „Mă pregătesc pentru excursie !‖;
Sunt copil politicos (deprinderei de comportare civilizată) ;
Calendarul zilei (salutul, anotimp, dată, starea vremii, prezența);
Gimnastică ritmică .
ALA: Știință : „Unde sunt bărcile?‖ – (joc exercițiu)
Construcții : „Portul ‖ (lego)
Artă: ,,Submarinul‖ – modelaj
ADE: DOS –„Așa da! Așa nu!‖
ALA II: „ Aleargă unde auzi clopoțelul!‖

53

Vineri

29.02.
2016

ADP: Întâlnirea de dimineață: „Cu vaporul ‖ ;
Sunt copil politicos! (deprinderei de comportare
civilizată) ;
Calendarul zilei (salutul, anotimp ul, dată, starea vremii, prezența)
Gimnastica de înviorare :
ALA: Bibliotecă : „În călătorie‖ (prezentare Power Point );
Joc de mas ă: „Alegeți și grupați‖ (mijloace de transport) ;
Joc de rol : ‖De-a excursioniștii‖
ADE:
DPM : -Transport de obiecte; joc -„Urcăm bagajele pe
vapor‖;
DEC : Educație muzicală – „Stopul‖ – repetare; „Suntem
marinari‖ – predare;
Joc concurs :,,Ghici, ghicitoarea mea!‖

Ziua Data Activităti de învățare tura a II -a

Luni
16.03
2016 ADP: Sunt copil politicos! (deprinderei de comportare civilizată)
ALA III: Știință : Vapoare și bărcuțe – desen
Joc de mas ă: „Jocul umbrelor‖
ADE:
Joc exercițiu: „Spune ceva despre …!‖

Marți

17.03
2016

ADP: Sunt copil politicos! (deprinderei de comportare civilizată)
ALA III: Bibliotecă : Vizionare CD „Aș zbura și aș pluti‖
Artă: Colorează imagini cu mijloace de transport pe apă
Joc de rol : ,,De -a marinarii‖
ADE:
Cu ce ne deplasăm pe uscat, pe apă? – joc didactic
Joc distractiv :,,Cine te -a strigat‘‘

Miercuri

18.03 ADP: Sunt copil politicos! (deprinderei de comportare civilizată)
ALA: Știință : Numără vaporașele! – fișe de muncă independentă
Construcții : „Vapoare în port‖

54

2016 ADE:
Labirint – „Ajută vaportul să ajungă în port! ‖ cântec
Joc de mișcare: „Găsește -ți perechea‖

Joi
19.03
2016 ADP: Sunt copil politicos! (deprinderei de comportare civilizată)
ALA: Joc de masă : „Găsește -i locul potrivit!‖
Bibliotecă : „Valuri‖ – ( linia ondulată)
ADE :
Joc didactic: „Să punem (adresăm) întrebări!‖(alcătuirea de
propoziții interogative)
Joc de mișcare : „Fii atent, ocupă -ți locul !‖

Vineri
20.03
2016 ADP: Sunt copil politicos! (deprinderei de comportare civilizată)
ALA : Artă: ‖Un vapor Tra la la‖ de Mihai Constantinescu –
(audiție muzicală )
Joc de rol: „De-a excursioniștii ‖
ADE :
„Completează ce lipsește!‖ – mijloace de transport
Joc de mișcare : „Sus, jos !‖

55
II.2.2.9. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
ADE (DLC; DEC)
Mijloace de transport maritim
Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod‖ București
Grupa – mijlocie : Grupa Fluturașilor
Educatoare: Popescu Lavinia -Mioara
Data: 26.01.2015
Tema anuală de studiu : „ Cum planificăm, organizăm o activitate?‖
Tema săptămânii : „Plutind pe valuri‖ – Mijloace de transport naval ‖
ALA:
Biblioteca : Citim imagini cu mijloace de transport maritim
Arta: Coloră m mijlocul de transport maritim preferat;
Stiință: „Bărci pe apă – plutire‖ – experiment
ADE:
– DLC – (joc didactic: Spune ceva despre…..! ,, vaporașe și bărcuțe ” ;
-DEC – (Pictură: Barca cu pânze )
SCOPUL ACTIVITĂȚII :
Formarea capacității de a răspunde în propoziții corect formulate la întrebări;
Dezvoltarea capacității de a descrie imagini, obiecte;
Experimentarea plutirii corpurilor; stabilirea relației dintre greutatea bărcuței și a gradul de
scufundare a bărcuței în apă;
Stimularea expresivității și cr eativității , prin pictură.
Cultivarea spiritului critic și a gustului pentru frumos.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
ALA:
Biblioteca:
– să recunoască mijloacele de transport maritim;

56

Arta:
-să coloreze mijlocul de tran sport maritim preferat, respectând conturul dat;
Stiință:
-să observe, pe baza experimentului, plutirea corpurilor, prin adăugarea sau luarea de mici
obiecte din bărcuțele aflate pe apă;
-sa verbalizeze acțiunile, utilizând termenii adecvați.
ADE: DLC : Joc didactic: ,, Spune ceva despre…..‖
-să formuleze răspunsuri în propozitii simple/dezvoltate corecte despre mijloacele de
transport maritim;
-să discute cu colegii și cu educatoarea despre subiecte cunoscute (mijloace de transport
maritim);
– să ia parte la activitățile de joc, de învățare în grup, să sugereze ce este de făcut mai departe
într-un joc, o activitate , continuând secvanțe de acțiune;
DEC – Pictură: (Barca cu pânze )
-să identifice materialele folosite (acuarele , pensule, bloc de desen – coli de desen A 4;
pahar cu apă, șervețel, tabloul model);
-să aplice culoarea adecvată pe suprafața dată cu pensula;
-să respecte poziția de lucru față de suportul de lucru;
– să aprecieze lucrările proprii și ale colegilor, pe baza crit eriilor de evaluare stabilite.;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode : Conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, Tehnica ghicitorilor, tehnica
„stabilirii succesiunii evenimentelor‖;
Mijloace de invățământ :
ALA : cărți, reviste, planșe, foi, creioane, bărcuțe din hârtie
ADE : bărcuțe confecționate, Invitata noastră păpușa „Zâna Mării‖, coșuleț cu machete,
suport pentru afișarea lucrărilor.
Forma de organizare : pe grupuri, frontal , individual
Durata : o zi
Locul de desfășurare : sala de grupă
Material bibliografic :
Curriculum pentru î nvățământul preș colar ( 3 -6/7 ani) MECI, 2009 ;
SCENARIUL ZILEI
ADP:

57
Întâlnirea de dimineață începe cu salutul ,,Bună dimineață, mici călători pe mare!‖.
Se stabilește starea vremii zilei și operăm caracteristicile acesteia la calendar.
Evenimentul zilei: este anuntată sosirea Zânei Mării, care aduce un coșulet cu surprize
pentru copii. O prezint pe Zâna Mării copiilor ș i îi roag pe copiii să -i arate cât de multe
lucruri știu ei despre mijloacele de transport pe apă;
Copii sunt îndrumați spre centrele pregătite pentru ei: Biblioteca, Știinta, Artă.
Copiii se grupează la centrele de activitate:
Biblioteca – frontal pentru fixarea mijloac elor de tra nsport maritim, după care se împart în
grupuri mici la Artă și Știință.
Se explică preșcolarilor ce sarcini au de îndeplinit în aceste centre, după care copiii vor lucra
în grupuri mici.
Tranziție : Voi spune o ghicitoare despre vapor. Copiii vor găsi răspunsul și vom trece
la urmatoarea activitate, ADE: DLC – jocul „Spune ce ș tii despre…..‖ cu trei variante care
solicită formularea de răspunsuri în propoziții corecte.
Se derulează jocul didactic: ‖Spune ce știi desp re….!‖ și printr -un joc d e atenție „Căpitanul
distrat ‖ trecem la DEC ( Barca cu pânze – Pictură‖).
În încheierea activităților voi face aprecieri verbale asupra comportamentului și activității
copiilor, iar Zâna Mă rii le va dărui câte un ecuson și împreună cu mine, vom fel icita copiii
pentru activitatea desfășurată.
Se finalizeaza activitatea cu vizitarea expoziției de lucrări ale copii lor realizate în
perioada desfăș urării proiectului.

EVENIMENT
DIDACTIC CONTINUT ȘTIINTIFIC STRATEGII
DIDACTICE EVALUARE
1. Momentul
organizatoric -aerisirea sălii
de grupă și
asigurarea unui
climat benefic
pentru
desfășurarea
activității;
-pregatirea

58
centrelor si a
materialelor
necesare
2. Captarea
atenției Sosirea Zânei Mării (o păpușă
costumata adecvat) cu coșulețul
surpriză ( machete și imagini cu
mijloace de transport maritim), după
ce copiii au răspuns la ghicitoarea:
În apă plutește,
Dacă de țărm se izbește
Repede se -npotmolește.
(Vaporul) -explicația;
-conversația;
-frontal;

-ghicitoarea Observarea și
aprecierea
comportamen –
tului copiilor

Răspunsul
corect la
ghicitoare
3.Reactualiza –
rea
cunoștințelor Se trec în revistă cele trei centre și ne
grupăm pentru convorbire la
Centrul ,,Biblioteca” unde copiii
citesc imagini despre mijloace de
transport naval:
CINE conduc mijloacele de transport
maritim? ( marinarii – căpitanii de
nave)
CE mijloace detransport merg pe
apă?:
-Ce mai transportă mijloacele de
transport maritim în afară de oameni?
UNDE merg vapoarele?
(Ne transportă în alte tări, departe de
țara noastră
CÂND?
Când mergem cu vaporul?
Când mergem cu barca?
DE CE?

conversația

metoda
„Explozia
stelaraă‖

Observarea si
aprecierea
comportament
ului:

-alcatuiește
propoziția
răspuns corect
exprimată;

59
De ce folosim mijloacele de transport
navale?;
Centrul ,,Arta”
– Copiii de la centrul Artă vor colora
mijlocul de transport preferat de pe
fișa de lucru.
Centrul ,,Stiință”
Copiii vor realiza experimentul,
plutirea corpurilor, observând ce se
întâmplă cu bărcuța când se pun sau se
iau mici obiecte din bărcuță ( se ridică
mai la suprafață dacă se iau obiecte și
se afundă dacă se pun obiecte în
bărcuță) .
Se face o scurtă evaluare a activ ității
pe centre.
Se va face tranzitia prin ghicitoarea:
În apă plutește,
Dacă de țărm se izbește
Repede se -npotmolește.
(Vaporul)
-org. lucrului
in grup mic pe
centre

-observarea
-explicația
-exercițiul

Observarea și
aprecierea
comportament
elor:
-exprimă
corect în
propziție
acțiunea,
4. Prezenta rea
noii
activități și a
obiectivelor ei. Se anuntă copiii că Zâna Mării ( o
păpușă) a pregătit un coș cu multe
machete și imagini cu mijloace de
transport naval. Împreună cu ea ne
jucăm jocul ,, Spune ceva despre. ..‖,
iar apoi vom picta „Barca cu pânze‖ -conversația;
-explicația; -Observarea și
aprecierea
comporta –
mentelor:

5. Dirijarea
învățării cu
obținerea
performanței Din coș ul Zânei Mării se va scoate o
machetă, sau o imagine, cu barca.
Sarcina jocului: „Să descrie imaginea
pe care macheta o reprezintă în
propoziții corect exprimate din punct -org. frontală
– explicația; –
demonstrație
parțială -Observarea și
aprecierea
comporta –
mentelor :

60
de vedere logic și gramatical‖
Varianta I
Eu, o voi ruga pe Zâna Mării să -mi
spună ce întrebări să pun copiilor;
-”Spune ce știi despre barca
acesta!”, iar copilul respectiv va
descrie în propoziții simple/ dezvoltate
barca.
-”La ce se foloșeste barca?„
-”În ce anotimp (anotimpuri) se
folosește barca?”
Varianta II :
Zâna Mării, îmi va arăta o altă
machetă (sau o imagine), pe care nu o
voi arăta copiilor, dar o voi descrie, iar
copiii trebuie să -mi spună despre ce
este vorba. Doi, trei copii, vor
descrie și ei cate un alt mijloc de
transport maritim, iar colegii lor vor
descoper i imaginea, din coșul Zânei,
cu mijlocul de transport despre care
este vorba, formuland răspunsul în
propoziție corectă.
Varianta III :
Ne vom juca jocul:
As vrea sa fiu un vapo r (o barcă, o
șalupă, un iaht, etc ) pentru că….
Copiii adreseaza alte întrebari legate
de mijlocul de transport respectiv,
fiind orientati spre cunoștintele
dobândite anterior:
-Pe unde mergi tu?

– exercitiul;

Exersarea
formulării
propoziției
-alcatuiește
corect
propoziția
simplă /
dezvoltată

-adresează
întrebări în
legătură cu
cele observate

-Observarea și
aprecierea
comporta –
mentelor :
-alcatuiește
corect
propoziția
simplă/dezvol –
tată

61
– Cine te conduce pe tine?
-De ce am nevoie de tine?
-Ce transporți tu?
– De ce să călătoresc eu cu tine și nu
cu un alt mijloc de transport?
Complicarea jocului: Zâna Mării îmi
șoptește la ureche că ea dorește să le
prezint copiilor o imagine cu un mijl oc
de transport maritim, iar copiii sunt
rugați:
-să spună cum se numește mijlocul de
transport din imagine;
– pe unde merge el (submarinul). -adresează
întrebăr i în
legătură cu
cele observate
Printr -o altă ghicitoare vom trece la
activitatea DEC – Pictură: Barca cu
pânze )

„Noi o facem din hârtie
Plutește pe apa argintie,
Pescarii o fac din lemn, pânze și sfori,
Plecând cu ea să pescuiască -n zori‖.
(barca cu pânze)
Doamna educatoare va prezenta
copiilor o fișă de colorat cu o bărcuță
cu pânză și îi întreabă dacă vor să îi
arate Zânei Mării cum știu ei să
picteze.
Educatoarea îi roagă pe copiii să fie
atenți, pentru ca la sfârși itul activității
vor aprecia calitatea lucrărilor în
funcț ie de criteriile de realizare prin
comparare cu produsul model, dar și
cu cele ale celorlalți colegi și cu Tehnica
ghicitorilor

-explicatia;
-conversația

-Observarea și
aprecierea
comporta –
mentelor :

Observarea și
aprecierea
comporta –
mentelor :

62
siguranță, Zâna Mării va fi încântată
de desenele copiilor .
Fiecare copil va avea pe m asă
materialele necesare reliză rii temei.
Prezentarea produsulu i model :
Produsul model este expu s în fața
copiilor pentru a fi uș or de vizualizat
(calitate, formă , mărime, culoare). Se
cere copiilor să denumească
materialele specifice (acuarele,
pensule, pahar cu apă, șervețele);
Explicarea și demonstarea tehnici i de
lucru: Se va explica ș i demonstra
tehnica de lucru. Se lucrează, folosind
modelul, aplicând culoarea adecvată .
Se enumeră reguli le ce trebuie
respectate în realizarea lucrării:
utilizarea corectă și atentă a
instrumentelor de lucru, plă cuta
îmbinare a culorilor, aspectu l estetic al
produsului final, încadrarea î n timpul
de lucru.
Exerciții pregătitoare pentru încălzirea
mușchilor mici ai mâinilor
-Fă-ți degetele pocnitori!, cântăm la
pian; cântăm la fluier; frecăm palmele;
închidem și d eschidem pumnii.
Executar ea lucrarii de catre copii. În
timp ce lucrează îi voi supraveghea și
îndruma individual , Dacă este cazul.
Se reiau explicațiile privind modul de
lucru dacă se observă că nu au fost
înțelese. Se corectează eventualele
Conversația

Planse

Explicaț ia

Exerciț iul
Explicația

63
greșeli.
Evaluarea
După ce se anunță încetarea lucrului se
realizeaza o mini –expozitie.
Educatoarea va analiza o lucrare a
unui copil, avâ nd criteriile stabilite la
începutul activitatii. Cîțiva copii vor fi
numiți să aleagă lucrările „care le -au
placut‖ motivâ nd alegerea făcută. Conversația

Incheierea
activității Se fac aprecierii gene rale și
individuale asupra lucrărilor ș i a
modului de lucru, copiii primind, ca
recompense un ecuson.
Copiii se vor relaxa prin j ocul de
atenție „Căpitanul distrat ‖. -aprecieri
verbale;
-recompensa
-ecusoane
Căpitanul distrat
Varianta de joc bazat pe atenție în imitarea unor miȘ cări – ‗Căpitanul distrat ‘:
Unul dintre copii este desemnat CĂ pitanul distrat și trebuie să stea cu fața la ceilalți, așezați în
șir indian. El trebuie să le explice ca se află pe puntea navei lui și că în stanga se afla apa, iar
în dreapta pământul.
După ce micuț ii se obiȘnuiesc cu spațiul, Că pitanul distrat trebuie să strige apă, pământ sau
punte, în timp ce copiii trebuie să sară la stâ nga, la dreapta sau să rămână pe loc. Căpitanul îi
va induce în eroare, arătând cu mâinile în direcția opusă: dacă strigă apă, va ară ta cu mâ inile
spre dreapta, deși apa se afla în stâ nga. Cei care greșesc sunt eliminaț i, iar cel care ramâ ne
ultimul în joc iese câștigă tor.
Încălzirea mâinii
„Mâna mea e ca un cuvânt
Care răvășește un gând
Mâna bate, mâ na tace
Mana floare se desface
Dacă vrei ușor să zbori
-Fă-ți degetele pocnitori!,
cântăm la pian; cântăm la fluier; frecăm palmele; închidem și deschidem pumnii .

64

CAPITOLUL III
Chestionare aplicate cadrelor didactice – profesori pentru învățământul preșcolar –
și părinților preșcolarilor , privind învățarea pe bază de proiecte tematice

Pentru a vedea în ce măsură cadrele didactice și părinții preșcolarilor apreciază metoda
proiectelor în actul educațional, am aplicat chestionare unui număr de 18 educatoare și 21 de
părinți de la o grădiniță din provincie. Chestionarele, răspu nsurile și prelucrarea acestora vor
fi prezentate în capitolul III al acestei lucrări.
Îmi propun, prin aplicarea acestor chestionare cadrelor didactice din învăț ământul
preprimar, să văd părerea cadrelor didactice privind :
– efectul proiectelor tematice asupra calității pregătirii copilului și relația di ntre participarea
preșcolarilor la derularea proiectelor tematice și perf ormanțele școlare ale acestora;
-în ce măsură b aza materială a grădinițelor ajută la derularea proi ectelor tematice și care este
gradul de implicare al educatoarei la procurarea bazei materiale necesării derulării proiectelor
tematice;
-părerea cadrelor didactice în ceea ce privește dezvoltarea unor competențe manageriale ale
educatoarelor necesare pr oiectării și implementării proiectelor tematice;
-relația dintre proiectul tematic și durata derulării acestuia, a temei și a nivelului de vârstă a
preșcolarului:
În ceea ce privește Chestionarul aplicat părinților preșcolarilor , urmăresc să văd în ce
măsură părinții cunosc: activitățile desfășurate în grădiniță și semnificația „proiectelor
tematice‖; gradul de implicare al acestora în proiectarea, derularea și asigurarea bazei
materiale necesare proiectelor tematice; importanța proiectelor tematic e în pregătirea
copiilor, din punctul de vedere al părinților.

65
III. A. 1. CHESTIONAR – PROIECTELE TEMATICE –
Profesori pentru învățământul preșcolar

1. Considerați că Proiectele Tematice înfluențează calitatea pregătirii copilului
(preșcolarului)?
o Da
o Nu
2. Considerați că există o relație directă între participarea preșcolarilor la derularea
proiectelor tematice și performanțele școlare ale acestora?
o În foarte mare măsură
o În mare măsură
o În măsură medie
o În mică măsură
o Nu există o relație
3. Baza materială a grădinițelor este suficientă pentru derularea proiectelor tematice?
o În foarte mare măsură
o În mare măsură
o În măsură medie
o În mică măsură
4. Considerați că din punct de vedere al bazei materiale necesare derulării proiectelor
tematice, educatoarea se implică:
o Foarte mult
o Mult
o Puțin
o Nu se implică
5. Proiectarea și implementarea proiectelor tematice presupune dezvoltarea unor
competențe manageriale ale educatorilor?
o Da
o Nu
6. După părerea dumneavoastră durata pe care se derulează proiectele tematice ( una,
două, . … cinci săptămâni) este influențată de temă:

66
o Într-o mare măsură
o Într-o măsură medie
o Într-o mică măsură
o Nu are nicio importanță
7. Cum vedeți participarea părinților la proiectele tematice?
o În avantajul preșcolarului
o În avantajul cadrului didactic
o În avantajul tuturor
o Nu are niciun efect
8. Spațiul de desfășurare a proiectelor tematice necesită o amenajare specială?
o Da
o Nu
9. Există o relație între numărul proiectelor tematice și nivelul de vârstă al preșcolarului?
o Da
o Nu
o Nu are importanță vârsta preșcolarului
10. Preciza ți gradul didacic al dumneavoastră
o Gradul I
o Gradul II
o Definitiv
o Debutant

Notă:
Fiecare chestionar admite un singur răspuns.

67

III.A. 2. CHESTIONAR –PĂRINȚI
Proiecte tematice

1. În ce grupă este copilul dumneavoastră?
o Grupa mică
o Grupa mijlocie
o Grupa mare
2. Precizați frecvența cu care copilul dumneavoastră merge la grădiniță.
o Zilnic
o 2-4 zile /săptămână
o Ocazional
3. Vă interesează ce activități se desfășoară la grădiniță?
o Foarte mult
o Mult
o Puțin
o Nu mă interesează
4. Cunoașteți semnificația „Proiectului Tematic‖?
o Da
o Nu
5. Dacă ați răspuns DA la întrebarea anterioară, precizați dacă participați:
 La proiectare
 La derularea proiectului
 Material, prin asigurarea bazei materiale necesare derulării proiectului
6. Urmăriți Avizierul în care este expus Centrul Tematic cu prezentarea activităților ce
urmează să se desfășoare la grupa unde este copilul dumneavoastră?
o În fiecare zi
o Săptămânal
o Ocazional
o Niciodată

68
7. Cât de mult vă implicați , alături de educatoare , la derularea proiectelor tematice?
o Foarte mult
o Când este nevoie
o Niciodată
8. Considerați că activitățile derulate în cadrul proiectelor tematice contribuie mai mult
la pregătirea copiilor decât celelalte activități?
o Da
o Nu
9. Precizați vârsta dumneavoastră
o Între 20 -30 ani
o Între 30 -40 ani
o Peste 40 ani
10. Nivelul de pregătire al dumneavoastră
o Studii superioare
o Studii medii
o Alte situații

Notă:
-Chestionarele care au în fața eventualelor răspunsuri semnul
o admit un singur răspuns.
Chestionarele care au în fața eventualelor răspunsuri semnul
 admit mai multe răspunsuri

69

III. B . 1. REZULTETELE chestionarelor și INTERPRETAREA datelor
CHESTIONAR – PROIECTELE TEMATICE –
Profesori pentru învățământul preșcolar

III.B . 1.1. Considerați că PROIECTELE TEMATICE înfluențează calitatea pregătirii
copilului (preșcolarului)?
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante
de răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente
1 Considerați că PROIECTELE
TEMATICE înfluențează calitatea
pregătirii copilului
(preșcolarului)?
DA 18 100%
NU 0 0%

Toate cadrele didactice chestionate au considerat că proiectele tematice influențează calitatea
pregătirii preșcolarului . 02468101214161820
DA NU

70
III. B. 1.2 Considerați că există o relație directă între participarea preșcolarilor la
derularea proiectelor tematice și performanțele școlare ale acestora?
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante
de răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente
2 Considerați că există o relație
directă între participarea
preșcolarilor la derularea
proiectelor tematice și
performanțele școlare ale acestora? În foarte
mare
măsură 3 16,66%
În mare
măsură 10 55,55%
În măsură
medie 5 27,77%
În mică
măsură 0 0%
Nu există
o relație
directă 0 0

Cadrele didactice chestionate consideră că există o relație directă între participarea
preșcolarilor la derularea proiectelor tematice și performanțele școlare ale acestora. în foarte mare măsură
în mare măsură
în măsură medie
în mică măsură
nu există o relație directă

71
III. B. 1.3 Baza materială a grădinițelor este suficientă pentru derularea proiectelor
tematice?
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante
de răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente
3 Baza materială a grădinițelor
este suficientă pentru derularea
proiectelor tematice?
În foarte
mare
măsură 0 0%
În mare
măsură 5 27,77 %
În măsură
medie 10 55,55%
În mică
măsură 3 16,67 %

Cadrele didactice consideră în procent de 55,55% că baza materială a grădinițelor este
suficientă „în măsură medie‖ pentru derularea proiectelor tematice, „în mare măsură‖ în
procent de 27,77 % și „în mică măsură‖ în procent de 16,67%

în foarte mare măsură
în mare măsură
în măsură medie
în mică măsură

72
III. B. 1.4 Considerați că din punct de vedere al bazei materiale necesare derulării
proiectelor te matice, educatoarea se implică:
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante
de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente
4 Considerați că din punct de vedere
al bazei ma teriale necesare derulării
proiectelor tematice, educatoarea se
implică:
Foarte
mult 10 55,55 %
Mult 7 38,88 %
Puțin 1 5,55%
Nu se
implică 0 0%

Doar un singur cadru didactic din cele 18 chestionate (5,55%), au răspuns că se implică
puțin, din punct de vedere al bazei materiale, iar în procent de 94,55% au răspuns că se
împlică „foarte mult (55,55%), respectiv „mult‖ (38,88 %). Toate cadrele didactice au
considerat că educatoarea are un rol în procurarea bazei materiale necesării der ulării
proiectelor tematice. foarte mult
mult
puțin
nu se implică

73
III. B. 1.5 Proiectarea și implementarea proiectelor tematice presupune dezvoltarea
unor competențe manageriale ale edu catorilor?
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante
de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente
5 Proiectarea și implementarea proiectelor
tematice presupune dezvoltarea unor
competenț e manageriale ale
educatorilor? DA 18 100% %
NU 0 0%

În procent de 100%, cadrele didactice chestionate consideră că „p roiectarea și implementarea
proiectelor tematice presupune dezvoltarea unor competențe manageriale ale educatorilor .

Da
Nu

74
III. B. 1.6. După părerea dumneavoastră durata pe care se derulează proiectele tematice
( una, două,….cinci săptămâni) este influențată de temă: „Într -o mare măsură”, „Într -o
măsură medie”, „Într -o mică măsu ră”, „Nu are nicio importanță”.
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

6 După părerea dumneavoastră
durata pe care se derulează
proiectele tematice ( una,
două,….cinci s ăptămâni) este
influențată de temă:
Într-o mare
măsură
15
83,33%
Într-o măsură
medie
3
16,67%
Într-o mică
măsură
0
0%
Nu are nicio
importanță
0
0%

Cadrele didactice consideră că „durata pe care se derulează proiectele tematice ( una,
două,….cinci săptămâni) este influențată de temă „ într-o mare măsură ‖, în procent de 83,33%
și în procent de 16,67% „ într-o măsură medie‖.
într-o mare măsură
într-o măsură medie
într-o mică măsură
nu are nicio importanță

75
III.B.1.7 Cum vedeți participarea părinților la proiectele tematice?
Nr.
chestionarului Între barea Variante de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente
7 Cum vedeți participarea
părinților la proiectele tematice?
În avantajul
preșcolarului 2 11,11%
În avantajul
cadrului didactic
1
5,55%
În avantajul
tuturor 15 83,34%
Nu are niciun
efect 0 0%

În procent de 83,34% cadrele didactice chestionate consideră participarea părinților la
proiectele tematice „în avantajul tuturor.

în avantajul preșcolarului
în avantajul cadrului didactic
în avantajul tuturor
nu are niciun efect

76
III.B.1.8 Spațiul de desfășurare a proiectelor tematice necesită o amenajare specială?

Nr.
chestionarului
Întrebarea Variante
de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

8 Spațiul de desfășurare a
proiectelor tematice necesită o
amenajare specială? Da 18 100%
Nu 0 0%

În procent de 100% ( 18 din cele 18 cadrele didactice chestionate) consideră că „spațiul de
desfășurare a proiectelor tematice necesită o amenajare specială‖.

Da
Nu

77
III.B.1.9 Există o relație între numărul proiectelor tematice și nive lul de vârstă al
preșcolarului?
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

9

Există o relație între
numărul proiectelor
tematice și nivelul de vârstă
al preșcolarului?

Da
18
100%

Nu
0
0%

Nu are
importanță
vârsta
preșcolarului
0
0%

Toate cadrele didactice chestionate consideră că „există o relație între numărul proiectelor
tematice și nivelul de vârstă al preșcolarului‖.
Da
Nu
Nu are nicio importanță

78

III. B. 1.10 Precizați gradul didacic al dumneavoastră !
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

10
Precizați gradul didacic al
dumneavoastră

Gradul
didactic I
9
50%

Gradul
didactic II
5
27.78%

Definitiv 3 16,67%

Debutant 1 5,55%

gradul didactic I
gradul didactic II
gradul didactic definitiv
debutant

79
III. B. 2. REZULTETELE chestionarelor și INTERPRETAREA datelor
CHESTIONAR PĂRINȚI – PROIECTELE TEMATICE –
III.B.2.1 În ce grupă este copilul dumneavoastră?
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

1
În ce grupă este copilul
dumneavoastră?

Grupa mică
6
28,57%
Grupa
mijlocie 6 28,57%

Grupa mare
9
42,85%

0123456789
Grupa mică Grupa mijlocie Grupa mare

80
III.B.2.2. Precizați frecvența cu care copilul dumneavoastră merge la grădiniță !
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

2

Precizați frecvența cu care
copilul dumneavoastră
merge la grădiniță.

zilnic
13
61,90%
2-4 zile pe
săptămână
7
33,33%

ocazional
1
4,76%

Din răspunsurile părinților a rezultat faptul că în procent de 61,90% (13 din 21) copiii
frecventează „zilnic ‖ grădinița, în procent de 33,3% frecventează grădinița „2-4 zile pe
săptămână‖ și numai în procent de 4,76% „ocazional‖. Se observă interesul pe care îl au
părinții privind frecvența cu care copilul merge la grădiniță.
0%10%20%30%40%50%60%70%
zilnic 2-4 zile pe
săptămână0cazionalzilnic
2-4 zile pe săptămână
ocazional

81
III.B.2.3 Vă interesează ce ac tivități se desfășoară la grădiniță?
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

3

Vă interesează ce activități se
desfășoară la grădiniță?

Foarte mult
18
85,71%

Mult
2
9,53%

Puțin
1
4,76%
Nu mă
interesează
0
0%

Toți părinții sunt interesați de activitățil e ce se desfășoară la grădiniță: 85,71% „foarte mult‖,
9,53% „mult‖ și doar un singur părinte (4,76%) „puțin‖.

foarte mult
mult
puțin
nu mă interesează

82

III.B.2.4 Cunoașteți semn ificația „Proiectului Tematic”?
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante
de răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

4

Cunoașteți semnificația
„Proiectului Tematic‖?

Da

17
80,95 %

Nu

4
19.05 %

Se constată, din răs punsurile părinților, că aceștia cunosc în procent de 80,95% (17 din
21) semnificația proiectelor tematice și în procent de 19,05% ( 4 din 21) nu o cunosc.
Da
Nu

83
III.B.2.5 Dacă ați răspuns DA la întrebarea anterioară, precizați dacă participați: la
proiectare, la derularea proiectului, m aterial – pentru asigurarea bazei materiale
nrcesare derulării proiectului .
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante de răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

5 Dacă ați răspuns
DA la întrebarea
anterioară,
precizați dacă
participați:

La proiectare
4
23,52%
La derularea proiectului 14 82,35%
Material, pent ru
asigurarea bazei
materiale ne cesare
derulării proiectului

17

100%

Notă. Acestă întrebare admite și trei răspunsuri.

Din cei 17 părinți care cunosc semnificația „Proiectului Tematic‖, în procent de 100% (17
din 17), participă material, pentru asigurarea bazei materiale necesare derulării proiectului,
82,35% (14 din 17) participă la derularea proiectului și în procent de 23,52% (4 din 17)
participă, alături de educatoare, la proiectare. la proiectare
la derularea proiectului
material, pentru asigurarea
bazei materiale necesare
derulării proiectului

84
III.B.2.6. Urmăriți Avizierul în care este expus Centrul Tematic cu prezentarea
activităților ce urmează să se desfășoare la grupa u nde este copilul dumneavoastră?
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

6
Urmăriți Avizierul în care
este expus Centrul Tematic
cu prezentarea activităților ce
urmează să se desfășoare la
grupa unde este copilul
dumneavoastră?

În fiecare zi
14
66,67%

Săptămânal
5
23,81%

Ocazional
2
9,52%

Niciodată
0
0%

Din răspunsurile date se observă faptul că părinții urmăresc la Avizierul grădiniței,
activitățile ce urmează să se desfășoare „în fiecare zi‖ în procent de 66,67% (14 din 21
părinți), „săptămânal‖ – în procent de 23,81% (2 din 21 părinți) și în procent de 9,52% (2 din
21 părinți) „ocazional‖. în fiecare zi
săptămânaal
ocazional
niciodată

85
III.B.2.7. Cât de mult vă implicați , alături de educatoare , la derularea proiectelor
tematice?
Nr.
chestionarul
ui

Întrebarea Variante
de răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

7
Cât de mult vă implicați ,
alături de educatoare , la
derularea proiectelor tematice?

Foarte
mult
10
47,62%
Când este
nevoie
11
52,38%

Niciodată
0
0%

Toți părinții se implică, alături de educatoare, la derularea proiectelor: 47,62% dintre părinți
(10 din 21) se implică „foarte mult‖ și în procent de 52,38% dintre părinți (11 din 21) – „când
este nevoie‖.
foarte mult
când este nevoie
niciodată

86

III.B.2.8. Considerați că activitățile derula te în cadrul proiectelor tematice contribuie
mai mult la pregătirea copii lor decât celelalte activități?
Nr.
chestionaru –
lui Întrebarea Variante de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

8 Considerați că activitățile
derulate în cadrul proiectelor
tematice contribuie mai mult la
pregătirea copii lor decât
celelalte activități?
Da
18
85,71%

Nu
3
14,29%

În procent de 85,71% dintre părinții chestionați (18 din 21) consideră că activitățile
derulate în cdrul proiectelor tematice contribuie mai mult la pregătirea copiilor decât celelalte
activități și doar 3 dintre ei (14,29%) au răspuns „nu‖.
da
nu

87
III.B.2.9. Precizați vârsta dumneavoastră
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observ ații
Procente

9

Precizați vârsta
dumneavoastră

Între 20 -30 ani

13
61,90%

Între 30 -40 ani

8
38, 10%

Peste 40 ani

0
0%

Părinții care au răspuns la ch estionare au vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani : 13 din
21 (61,90%) au vârsta mai mare de 20 și mai mică de 30 de ani, iar 8 din 21 (38,10%) au
vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani.

între 20-30 ani
între 30-40 ani
peste 40%

88
III.B.2.10 Nivelul de pregătire al dumneav oastră
Nr.
chestionarului Întrebarea Variante de
răspuns Nr. de
răspunsuri Observații
Procente

10

Nivelul de pregătire al
dumneavoastră

Studii
superioare
12
57,14%

Studii medii
8
38,10%

Alte situații
1
4,76%

Peste 50% dintre părinții chestionați au studii superioare (12 din 21 – 57,14%), 38,10%
dintre părinți (8 din 21) au studii medii.

studii superioare
studii medii
alte situații

89

CAPITOLUL IV
Interdisciplinaritatea și metodele moderne de predare.
Alte tipuri de proiecte

IV. 1 Interdisciplinaritate a
În ultima vreme problema interdisciplinarității este tot mai des întâlnită în literatura de
specialitate și de la noi din țară.
Predarea pe discipline este preferată în lume pentru că ea corespunde divizării practice a
cunoștințelor și a sub iectelor de cercetare și de gândire. Ea s -a implementat puternic și s -a
consolidat, deoarece a găsit solide puncte de sprijin în structura socială a societății trecute,
compartimentarea disciplinelor concordând mult timp cu cea socială.
Perspectiva interdisciplinară oferă, în mod direct, atât profesorului, cât și elevului, o
structură care respectă ierarhia cunoștințelor însușite anterior. Acesta este un avantaj
considerabil ce poate explica succesul acestei abordări, chiar în rândul pedagogilor, of erind
argumente ce nu pot fi neglijat e. Numai că disciplina nu este singura structură posibilă, deși
adoptarea structurii reprezintă soluția cea mai comodă, evitându -se efortul de a se proceda la o
analiză descendentă a obiectivelor.
O primă etapă în parcurgerea drumului spre învățarea integrată este
monodisciplinaritatea/ intradisciplinaritatea care este centrată pe discipline separate,
independente și considerate izolat. Prin monodisciplinaritate se accentuează importanța
fiecărei d iscipline, fi ecare fiind văzută ca un întreg . La acest nivel, vorbim de integrare dacă
ne referim la abordarea mai multor teme ale aceleiași discipline, conjugarea unor conținuturi
independente ale învățării, aparținând aceluiași domeniu de studiu, pentru a rezolva o
problemă, a studia o temă, a dezvolta deprinderi.
Cu toate că i ntradisciplinaritatea are în vedere integrarea la nivelul conținuturilor și integrarea
la nivelul deprinderilor și competențelor, are și „numeroase incoveniente, mai ale s în cadrul
unei educații sau al unui învățământ global: lipsa motivației, incapacitatea de a asigura
transferul cunoștințelor, „enciclopedismul specializat‖, rolul secundar pe care -l are cel care

90
învață etc. Aceste deficiențe pot fi înlăturate prin organizarea inte rdisciplinară a
învățământului, acesta oferind educabililor prilejul de a se familiariza cu principii generale,
orientate în contexte câ t mai variate posibil .
Interdisciplinaritatea „presupune o intersectare a diferitelor arii disciplinare prin
ignorarea limitelor stricte ale disciplinelor, se caută teme comune pentru diferite obiecte de
studiu cu un ordin de învățare mai înalt ‖ 10. „Este și o formă de cooperare între discipline
diferite cu privire la o problematică, a cărei complexitate nu poat e fi sur prinsă decât printr -o
convergenț ă și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere‖.11
Prin interdisciplinaritate se realizează acțiunea deschisă dintre competențe sau conținuturi
interdependente dintre două sau mai multor discipline, ce impli că interpretarea disciplinelor.
Tendința este de realizare a obiectivelor de învățare de ordin mai înalt (capacități
metacognitive cum ar fi: luarea de decizii, rezolvarea de probleme, însușirea metodelor și
tehnicilor de învățare eficientă).
Prezint și alte definiții ale interdisciplinarității:
– „Interacțiune existentă între două sau mai multe discipline, care poate să meargă de la
simpla comunicare de idei până la integrarea conceptelor fundanentale privind epistemologia,
terminologia, metodologia, procedeele, datele și orientarea cercetării ‖ (OCDE, 1972).
– „În sens larg al termenului, interdisciplinaritatea implică un anumit grad de integrare între
diferite domenii ale cunoașterii și între diferite abordări, ca și utilizarea unui limbaj comun,
permițând schimbări de ordin conceptual și metodologic‖.12
– „Interdisciplinaritatea poate fi caracterizată prin aprecierea lui Platon despre arta politică:
Arta țesutului, care nu lasă niciodată să survină divorțul dintre diferitele elemente, urzește și
combină mereu informațiile pentru a fac e din ele o țesătură suplă și foarte strânsă‖ 13
-„Interdisciplinaritatea constă din selectarea din ansamblul mediului natural și social a unui
domeniu și gruparea cunoștințelor derivate din diferite discipline științifice în funcție de
relevanța lor pentr u cunoașterea integrală și acțiunea umană asupra domeniului respectiv.

10

10 Theodor Pălășan – Suport de curs – Pedagogia învățământului primar și preșcolar – 2015 , pag.16
11 Constantin Cucoș, Pedagogie, 2000, Polirom, pag.70
12 D*Hainaut, Programe de învățământ și educație permanentă, pag.346
13 Mohammed Allal Sinaceur, Interdisciplinaritatea și științele umane, Editura Politică, București, 1986, pag.48

91
Principala modalitate de introducere a acesteia în învățământ o reprezintă regândirea
conținuturilor și elaborarea planurilor, a programelor și manualelor școlare în perspectiva
conexiunilor posibile și necesare sub raport epistemologic și pedagogic‖ 11.
„Acțiunea de promovare a interdisciplinarității trebuie să se integreze în contextul
sistemului educativ dat. De asemenea, pentru a fi eficientă, trebuie să se a socieze cu alte
principii sau inovații specifice unui învățământ modern‖.12
Optica interdisciplinară constituie o abordare economică din punct de vedere al
raportului dintre cantitatea informației și volumul de învățare, dar tocmai de aceea trebui e să
se evite tendința de generalizare abuzivă. Această metodă realizează conexiun i între discipline
și pune în evidență coeziunea, unitatea, globalitatea temei sau a problemei de studiat. Prin
interdisciplinaritate se încearcă să se opereze o sinteză a metodelor utilizate, a legilor
formulate și a aplicațiilor propuse, să străpungă „barierele de protecție‖ pe care disciplinele le
stabiliseră, unele împotriva alt ora. Important este faptul că perspectiva interdisciplinară nu
ignoră disciplinele . ‖Interdisciplinaritatea realizată la nivel de grupe de materii conexe sau
concepută sub o formă și mai radicală nu implică abandonarea noțiunii de disciplină .
Dimpotrivă, d isciplinele, cu metodele și cu epistemologia lor proprie – datorită însă
specificității lor – trebuie s ă fie considerate drept necesare atât pentru o formație intelectuală
sistem atică, cât și pentru o bună înțelegere a lumii‖. (UNESCO, 1975).
Interdisciplinaritatea „favorizează transferul și, prin urmare, rezolvarea de probleme
noi, permite o vedere mai generală și o decompartimentare a cunoașterii umane. Pe de altă
parte, tratarea interdisciplinară trebuie să evite tendința de generalizare abuziv ă și de însușire
a unor cunoștințe și deprinderi dezlânate ‖ 13.
Trebuie să subliniem „faptul că interdisciplinaritatea este centrată pe formarea de
competențe transversale, cu o durabilitate mai mare în timp. În timp s -a descoperit faptul că
există ceva superior interdisciplinarității, ceva care să asigure unitatea cunoașterii printr -o
abordare atât a elementelor comune care se află între discipline, înăuntrul disciplinelor, dar și
dincolo de ele, adică abordarea transdisciplinară a educației ‖.

11

11 Marin Manolescu , Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar, Teorie și practică, Universitatea din
București, 2005, Editura Credis, pag.120 -121
12 G. Văideanu , Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București, 1988, pag. 253-254
13 Marin Manolescu , Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar, Teorie și practică, Universitatea din
București, 2005, Editura Credis, pag.121 -122

92
IV.1.1 . ACTIVITATE INTEGRATĂ :
,,A venit toamna!”

Prezint un model de activitate integrată , în cadrul proiectului tematic „Toamna, anotimpul
bogăției‖

* JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI DIDACTICE ALESE :
1. ,,Zana T oamna si copiii ‖
Centre de interes
Artă; colț ul clasei,
Desen: „Covor de frunze‖
Lipire: „Stol de păsări pe cer‖
Joc de rol‖ ,, Zana toamna si copiii ‖
Obiective de referință :
– să deseneze frunze colorate,
-să lipească un stol de râ ndunele
– să interpreteze convingător rolurile alese, imaginându -și dialoguri originale.
2. Plimbare în parc
Obiective operaționale :
– să observe transformările ce au avut loc în natură;
– să înțeleagă cauzele acestor transformări;
– să alerge spre diferite direcții cu opriri, porniri și întoarceri ;
– să participe cu plăcere la activitate.
Joc de mișcare : ,,Alergăm printre copaci‖
*ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:
1. Activitate opțională – Limba engleză
Obiective operaționale :
– să pronunțe corect în limba engleză cuvintele toamna, frunză, rândunică , stol, ploaie,
culorile toamnei și expresiile propuse ;
*ACTIV ITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE:
1.Științ e (mediu) : Lectura după imagini – „A venit toamna!‖

93
2. Estetic ș i creativ : – Pictura – „Copacul T oamnei‖
Obiective operaț ionale:
– să identifice diferite aspecte ș i simboluri specifice anotimpului T oamna ;
-să rede a tema plastică propusă (linia în spaț iul plasti c) cu mijloacele artei plastice.
SCENARIUL ZILEI
La întâlnirea de dimineață le povestesc preșcolarilor că m -am întâlnit cu un copil în
drum spre grădiniță , care m -a întrebat mirat u nde le poate găsi pe mierlele, pe rațele să lbatice ,
pe râ ndunelele pe care le-a văzut toată vara în parcul de lângă noi și ne intâ lneam cu el e.
I-am răspuns că o să întrebăm și pe ceilalți copii și poate vom găsi răspunsul.
Fiind prea de dimineață, propun copiilor jocu rile și activităț ile didactice alese (ALA I)‖.
Apoi, le propun să facem o scurtă plimbare în parcul din apropierea grădiniței, poat e
vom afla unde au disparut păsă rile din parc, pentru că aveau căsute prinse în copaci de ș colari.
Le reamintesc copiilor r egulile de comportare și de circulație și, echipați ca de toamnă,
pornim la drum.
În parc privim cu atenție la schimbările ce au avut loc în natură: iarba a început să se
vestejească, copacii au îmbrăcat haina de toamna ară mie, frunzele au început să cad ă și au
format un covor multicolor, iar florile din parc au fost schimbate de ingrijito rii parcului. Doar
ciripitul vrăbiuțelor și croncănitul ciorilor vestesc schimbarea vrem ii, tulburănd liniștea
parcului. Adulți i si copii se plimbă prin parc, a dmiră culoarea copacilor și strâ ng castane
luciose si maronii .
Propun copiilor să ne jucăm, pentru a ne mai încălzi și pentru a mai profita de o zi
însorită de toamnă. Se desfășoară jocul de mișcare ,,Alergăm printre copaci‖ (alergare spre
diferite direcții cu opriri, porniri, întoarceri), nu înainte de a efectua exercițiile specifice părții
inițiale ale unei activități de educație fizică.
Veseli, ne întoarcem la grădiniță, sp erând să găsim răspunsul la î ntrebar ea „Unde au
zburat pasarile călătoare?‖ și găsim t abla acoperită cu hârtie colorată pe care s crie
„SURPRIZA‖ ( lectura dupa imagini : „A venit toamna!‖). Desfacem hârtia ș i admiram 5
tablouri desenate cu simboluri ale to amnei. „Un arici‖ ne povestește de ce trebuie sa plece
păsările călătoare în ță rile ca lde și de ce copiii, toamna, construiesc căsuțe pentru vrăbiuț e.
În încheierea act ivității le sugerez copiilor, că pentru urmatoarea activitate să ,,stea de vorbă
cu Toamna‖ și să picteze „Copacul T oamnei „
Toți copiii primesc la sfârșitul zilei câte un măr, o frunză ș i o ,,fo tografie‖ de la arici
pentru a -și aminti surpriza lui și frunza de toamnă .

94

IV. 2. METODE DE PREDARE -ÎNVĂȚARE – EVALUARE
folosite în cadrul activităților de CUNOAȘTEREA MEDIULUI
în învățământul preșcolar.

În etapa actuală are loc un proces dinamic care ob ligă toate categoriile sociale s ă țină
pasul cu evoluția societății și implicit a educației. Suntem în era informațională, care este
acceptată destul de greu de către unii integrându -se cu greu în ea. Și în învățămâ nt au loc
transformări rapide pornind de la crearea mediului de învățare, care poate eficientiza tehnicile
de învățare și de muncă intelectuală sau le poate bloca, încetini, atât din lipsa banilor sau
chiar din dezinteresul cadrelor.
Este nec esar ca și cadrele didactice să studieze teoriile învățării, „nu numai pentru a
înțelege cum se produc procesele de învățare, ci și pentru a afla cum trebuie organizat mai
bine contextul instrucțional astfel încât să faciliteze obținerea de către elevi a r ezultatelor
proiectate‖. 12
Activitățile desfășurate la grădinițe în cadrul proiectelor sunt diverse. Educatoarea,
cunoscând copiii și ținând cont de particularitățile indiv iduale și de vârstă ale acestora , dar și
de avântul pe care l -a luat știin ța șă tehnica în etapa actuală, are în vedere găsirea acelor
metode de predare care să conducă „pas cu pas‖ copilul pentru înțelege rea și asimilarea
cunoștințelor și formarea unor comportamente atât de necesare unui preșcolar aflat la început
de drum în viață.
În cadrul activităților de cunoașterea mediului, metodele de cunoaștere și explorarea
directă a realității joacă un rol important. Metodele de explorare directă se aplică ori de câte
ori este nevoie, contactul nemijlocit cu obiectele și fenomenele realității oferind acces la
cunoașterea informațiilor veridice, concrete, complete, la cunoașterea mai multor analizatori
care au și un impact afectiv puternic. De câte ori este posibil , educatoarea va aduce în sala de
grupă sau va duce copiii să vadă în mediul lor animalele, plantele, oameni, fenomene și
procese reale.
12

12 Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga – Metode interactive de grup – Ghid metodi c-
Editura ARVES, 2002, pag. 5 .

95

Întrucât sunt supuse cunoașterii și obiecte sau ființe îndepărtate în timp și spațiu, cu
dimensiuni uriașe sau mic roscopice, aceste explorări nu se pot realiza, fiind înlocuite cu
observarea, analizarea unor substitute ale realității: fotografii, planșe, filme, diafilme,
ilustrații, desene, grafice, hărți, etc.
Există multe metode prin care copiii pot învăț a ori exersa concepte sau deprinderi, fiind
foarte important demersul pe care educatoarea sau părintele îl poate iniția în direcția stimulării
ineresului copilului pentru cunoaștere, al interesului pentru a căuta informația necesară și
pentru a utiliza în c ontexte variate, al interesului pentru rezolvarea de probleme prin
planificarea și organizarea unor activități sau jocuri în acest scop. Alături de metodele clasice
de predare –învățare folosite în grădiniță la Cunoașterea Mediului (observația, conversația,
exercițiul, problematizarea, demonstrația, experimentul) se folosesc, din ce în ce mai mult,
metode le moderne – metode le interactive de grup , cum ar fi: explozia stelară, metoda
cubului, turul galeriei, floarea de lotus, ciorchinele, ghicitorile, pălăriuț ele gânditoare,
interviul, schimbă perechea, bula dublă, învățarea în cerc, categorizarea, analiza și
interpretarea imaginilor, etc.).
Metodele interactive de grup exersează capacitatea de a selecta, combina, învăța lucruri
de care vor avea nevoie în viața de școlar și de adult. Trebuie să ne întrebăm dacă tot ce -i
învățăm pe copii sunt lucruri de care ei au nevoie, și să nu urmărim formarea din copii a unor
„enciclopedii‖, ci formarea la copii a unor comportamente care să -i ajute în viață.
Mă voi referi la metoda „CATEGORIZAREA ”, tehnică prin care se fixează și
sistematizează cunoștințele dobândite prin diferite căi și mijloace utilizate în procesul
instructiv -educativ și are ca obiectiv „exersarea capacității de structurare a cunoștințelor după
diferite criterii în vederea consol idării și sistematizării acestora‖, fiind specifică cunoașterii
mediului, educării limbajului și educației pentru societate și prevede etapele următoare:
organizarea pe grupuri, comunicarea sarcinii didactice, activitatea pe grupuri, prezentarea
muncii în grup și evaluarea.
Exemplific, aplicarea acestei metode la activitatea cu tema „Flori de toamnă‖, la grupa mare.
1. Organizarea pe grupuri . Se lucrează în grupuri de câte 4 -5 copiii. Printr -un exercițiu
specific brainstorming -ului copiii definesc caracteris ticile florilor de toamnă. Ei nu
respectă un anume algoritm, ci exprimă aceste caracteristici într -o ordine nestabilită.
Cu ajutorul imaginilor completate de etichete scrise, educatoarea afișează pe un panou
aceste caracteristici.

96
2. Comunicarea sarcinii di dactice . Pe baza caracteristicilor enumerate, dar și a celor
descoperite de copii în alte activități de cunoaștere, se restructurează cunoștințele.
„Grupați caracteristicile florilor de toamnă‖ după criteriile următoare: alcătuire, lucrări
de îngrijire, l ocul unde cresc, felul lor, utilizare.
3. Activitatea pe grupuri . Fiecare grup alege câte un criteriu.
Caracteristicile florilor de toamnă Categorizarea cunoștințelor
sunt flori de toamnă
au frunze
sunt colorate
au flori mirositoare
frunze crestate
rădăcină firoasă
tulpină lemnoasă
are multe flori
se numesc tufănele
se numesc crizanteme
rezistă la frig și ger
sunt parfumate
se udă
se sapă
se stropesc contra dăunătorilor
se găsesc în grădini, parcuri, seră,
florărie
se oferă celor dragi
1. Părți componente/alcă tuire
-rădăcină firoasă
-tulpănă lemnoasă
-frunze crestate
-flori colorate, mici, mari, cu multe
petale, parfumate
2. Lucrări de îngrijire
-plantatul
-săpatul
-udatul
-stropitul contra dăunătorilor
3. Locul unde cresc/se găsesc
-în grădină
-în seră
-la florărie
4. Felul lor
-tufănele
-crizanteme
5. Utilizare
-pentru decorarea camerelor, sălilor de
spectacole
-oferirea de flori celor dragi

4. Prezentarea muncii în grup. Fiecare grup prezintă criteriul și enumeră
caracteristicile selectate .

97
5. Evaluarea . Sunt apreciate/corectate/completate rezultatele obținute în funcție de cum
a fost sarcina precizată (oral, prin fișe de lucru).
Se pot da fișe de lucru care să conțină imagini pe care copiii să le încercuiască/delimiteze
sau să stabilească relații de apartenență: crizantema desenată în întregime – copilul
delimitează părțile componente; sapa și stropitoarea sunt încercuite cu aceeași culoare și sunt
trasate săgeți către plantă; sunt însemnate cu semnul X locurile unde cresc florile de toamnă;
sunt încercuite tufănelele și crizant emele dintr -o mulțime de flori.
Atunci când timpul nu permite sau când categorizarea este utilizată într -o activitate de
memo rizare „Crizanteme și tufănele‖, ca tehnică în reactualizarea cunoștințelor, ea se
desfășoar ă frontal, pe baza enumerărilor utilizate de copii, fiecare categorie de caracteristici
este subliniată/încercuită/bifată cu aceeași culoare. Categorizarea poate fi suplinită de tehnica
sintetizării.
Beneficiile acestei metode: „Antrenează toți copiii; permite organizarea în perechi, pe
grupuri mici, frontal; este utilizată în diferite momente ale activității; stimulează gândirea;
reactualizează cunoștințele; structurează și consolidează cunoștințele; stimulează întrecerea,
cooperarea când se lucrează pe grupuri; completează strategii didactice13‖.
Există diferite variante de categorizare a informațiilor, care se modifică de la o etapă la
alta, de la un grup la altul în funcție de priorități, informații, preferințe motivate, viziuni, etc.
Strâns legate de metodele de predare sunt mijloacele de realizare a activităților de
cunoaștere a mediului. ‖Familiarizarea preșcolarului cu mediu cu ajutorul experienței
senzoriale, constituie un proces activ care implică o intensă activitate psihică a co pilului.
Treptat se perfecționează activitatea de percepție a realității și formarea spiritului de
observație. Contactul cu obiectele și fenomenele înconjurătoare crează ocazii favorabile
pentru apariția dorinței copiilor de a cunoaște, stimulează curiozit atea și interesul‖.14
Observând comportamentul copiilor atunci când ei sunt organizați în grupuri mici,
educatoarea poate constata dificultățile unora dintre copii de a se integra în activitate, iar pe
de altă parte , poate identifica rolurile pe care ei și le asumă, de unde poate desprinde alte
particularități esențiale ale personalității lor.
13

13 Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga – Metode interactive de grup – Ghid metodic –
Editura ARVES, 2002, pag.274.
14 Carmen Tică, Științe și cunoașterea mediului. Didactica științelor și a cunoa șterii mediului în învățământul
primar și preșcolar, Suport de curs, Credis București, anul 2007, pag.122

98

În funcție de constatările făcute, educatoarea va ști cum să -și orienteze intervenția educativă,
adaptând -o în raport cu trebuințele fiecăruia, dar și pentru dezvoltarea sentimentelor
favorabile apartenenței la grup.
Dintre mijloacele de realizare a activității de cunoaștere a mediului amintesc: observarea,
lectura după imagini, lectura educatoarei, discuții libere – convorbirea, jocul didactic,
memorizarea.
Dacă : observarea completează cunoștințele preșcolarilor prin intuirea directă a
obiectelor, fenomenelor, ființelor sau proceselor naturale, permițând copilului să ajungă la
generalizări, abstractizări, relații cauză -efect, prin confruntarea ideilor cu realitatea vie, prin
îmbinarea informației cu intuiția carac teristicilor lumii reale; lectura după imagini asigură
formarea unor reprezentări concrete, contribuie la exersarea capacității de comunicare orală
prin prezentarea unor acțiuni succesive; memorizarea asigura reținerea cu ușurință a
caracteristicilor spe cificilor diferitelor fenomene ale naturii, plantelor și animalelor,
mijloacelor de transport, anotimpurilor etc; convorbirea permite corectarea greșelilor, a
exprimării incorecte, obișnuiește copiii să răspundă individual, pe rând, urmărește pe lângă
form area deprinderii de pronunție corectă, de structurare a exprimării și de însușire a limbii
române literare, poate fi orientată spre atingerea obiectivelor specifice activităților de
cunoaștere a mediului,
JOCUL DIDACTIC are o eficiență deosebită deoarece toți copiii participă la desfășurarea
lui, depun același efort de gândire și de exprimare și fără să -și dea seama învață jucându -se.
„Jocul didactic este un mijloc de accelerare a trecerii de la joc la învățare, de oarece
îmbină ludicul cu asimilarea de cunoștiințe și formarea unor capacități de cunoaștere. Este
propus, organizat și condus de educator, în scopul realizării uno r sarcini didactice precise‖.14

14

14 Elisabeta Voiculescu, Pedagogie preșcolară, ediția XXI, Editura ARAMIS, anul 2001, pag. 86

99
Jocul didactic utilizat în cadrul activităților preșcolare are particularitatea că îmbină armonios
elementul instructiv și exercițiul cu elementul distractiv. Învățând prin joc, copilul se și
distrează în același timp. Îmbinarea elementului distractiv cu c el instructiv duce la apariția
unor stări emotive complexe, care stimulează și intensifică procesele de dezvoltare psihică.
„Jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebește de celelalte jocur i: scopul
didactic, sarcina didactică, eleme ntele de joc, conținutul jocului didactic, regulile jocului,
materialul didactic, acțiunea jocului‖.15
Metodologia jocului didactic cuprinde următoarele momente: Organizarea sălii de grupă ,
a locului unde se va desfășura jocul; Introducerea în joc; Prezentarea materialului; Anunțarea
titlului jocului și a scopului acestuia; Executarea jocului de probă; Desfășurarea jocului de
probă; Executarea jocului de către copii; Complicarea jocului; Evaluarea desfășurării jocului
și a achizițiilor; Retenția și fizarea cunoștințelor și deprinderilor.
Există mai multe criterii de clasificare a jocului didactic , după Laboratorul Preșcolar :
 După conținutul lor:
-jocuri didactice pentru cunoașterea mediului;
-jocuri didactice pentru educarea limbajului;
-jocuri didactice cu conținut matematic;
-jocuri didactice pentru însușirea unor norme de comportament civilizat;
-jocuri didactice pentru însușirea unor norme de circulație rutieră.
 După prezența sau absența materialului didactic:
-orale ( fără material didactic),
-cu material ajutător: cu material didactic, cu material ajutător; Jocuri de interpretare a
unor povești.
 După scopul urmărit:
-jocuri senzoriale; pentru dezvoltarea sensibilității tactile și chinestezice, pentru
dezvoltarea sensibilității vizuale, auditive și gustativ -olfactive;
15

15 Mihaele Păiș Lăzărescu, Liliana Esechil, Laborator pre școlar – Ghid metodic – Ediția a IV -a, revizuită, Editura
V&I INTEGRAL, București, 2011, pag.140.

100
-jocuri intelectuale: stimularea comunicării orale, exersarea pronunției corecte, de atenție
și orientare spațială, de analiză și sinteză mentală, de realizare a comparației mentale; de
realizare a abstractizării și ge neralizării, pentru dezvoltarea perspicacității , imaginației;
dezvoltarea proceselor de inhibiție voluntară și a autocontrolului.
Voi prezentă jocul didactic „Ce face Păpușa?”, care face parte din categoria jocurilor
didactice pen tru cunoașterea mediului (pentru verificarea și consolidarea cunoștințelor despre
om și mediul ambiant – fixarea cunoștințelor cu privire la princi palele părți ale corpului
omenesc și la acțiunile care se execută cu acestea ).
Obiective: Consolidarea cunoștințelor privind părțile corpului omenesc și formarea
deprinderii de a executa anumite acțiuni simple, respectând comanda/cerința; Activizarea
vocabularului prin folosirea cuvintelor corespunzătoare; Educarea spiritului de observație.
Recomandări metodice: Conducătorul jocului mânuiește păpușa, imprimându -i anumite
mișcări simple, pe care urmează să le execute și copiii, la solicitarea educatoarei și sub
supravegherea ei. Mișcările pot fi demonstrate cu ajutorul unui copil, așezat în fața grupei
sale, de o păpușă mânuită de o educatoare.
Păpușa execută următoarele mișcări: Păpușa apleacă capul; Păpușa întoarce capul; Păpușa
ridică mâna, coboară mâna; Păpușa duce mâna la frunte, la bărbie, la obraz; Păpușa întinde
mâna înainte, late ral; Păpușa bate din palme; Păpușa mânâncă, bea lapte; Păpușa ridică și
coboară, pe rând picioarele, merge.
Regulile jocului: Copiii vor răspunde la întrebările conducătorului de joc, referitoare la
părțile corpului omenesc (Care sunt acestea, ce ac țiuni îndeplinim cu ele); Cel numit trebuie
să răspundă, folosind propoziții simple și dezvoltate, formulate corect din punct de vedere
gramatical; Copiii imită mișcările executate de păpușă, mânuită de educatoare, în această
acțiune pătând fi antrenați to ți copiii din grupă sau numai cei numiți.
Elemente de joc : surpriza, imitarea mișcărilor păpușii sau ale copilului ales, hazul care se
produce când, intenționat, se greșește.
Material didactic : o păpușă mai mare care este mânuită de educatoar e și ar putea executa
mișcările cerute; imagini reprezentând diferite poziții ale păpușii și diferite mișcări ale
omului.
Desfășurarea jocului: În fața copiilor va fi amenajat teatrul de păpuși. După apariția
surpriză a păpușii, jocul începe direct p rin întrebarea: „Spune, ce face Păpușa?”. Copilul
solicitat numește întreaga acțiune și partea corpului ce o execută. Întreaga grupă de copii va
imita acțiunea respectivă. La solicitarea educatoarei, copiii din grupă pot repeta în cor,

101
răspunsul corect da t de copil. Pe parcursul jocului se acordă atenție formulării corecte a
răspunsului. Li se cere copiilor să găsească și singuri mișcări pe care să le execute păpușa și ei
să le imite. De asemenea, pentru a le stimula copiilor atenția și pentru a face jocul mai
amuzant, se pot inversa rolurile: Păpușa să imite copiii (atunci se pot face greșit unele mișcări,
solicitându -i pe copii să fie atenți și să le sesizeze.
Evaluare : Se vor da copiilor imagini, care reprezintă acțiunile păpușii: ei vor identifica
acțiunea și o vor numi , precizând și partea corpului implicată, f ormulând corect răspunsurile.
Educatoarea face aprecieri asupra modului de desfășurare a jocului didactic, felicitând copiii
pentru implicarea lor.
Jocul didactic este folosit mult în activitățile derulate în sala de grupă, dar și în aer liber.
Jocul, sub orice formă a sa, este un minunat mod de cunoaștere și autocunoaștere, de
exersare a unor capacități, de socializare primară, de antrenare a capacităților cognitive de
exterior izare a emoțiilor și sentimentelor.
Când copilul se joacă cu alți copii, el învață să respecte reguli și algoritmi, ce constituie
temeiul conformării la normele de comportare socială, morală.

102

IV.3. COLABORAREA CU FAMILIA
Este c unoscand faptul că, fiecare persoană este unică în felul ei ș i fiecare părinte are
stilul propriu de educaț ie. C olaborarea educatoarei cu familiile copiilor este foarte importantă
în realizarea unui proces instructiv -educativ d e calitate, pentru a veni în sprijinul copiilor și a
pregătirii lor pentru școală, pentru viață.
Familia este primul iniț iator socio -cultural al co pilului, iar grădinița constituie prima
experiență de viață a acestuia î n societate . În perioada celor trei etape în care copilul vine la
grădiniță ; etapa antepreșcolară 2-3 ani; etapa prescolară mică 3-4 ani și 4-5 ani sau nivelul I
„de socializare ‖; etapa 5 -6 ani, sau nivelul II sau cel de „pregatire pentru școală‖ ,
educatoarea, copiii și părinții acestora constituie o „mare familie‖, iar de modul în care
colaborează depinde formarea copilului.
Părinții sunt preocupaț i în a-și clarifica și înțelege importanța educației în familie și a
colaborării cu grădinița ca parteneri, constientizând deopotrivă necesitatea coerenței
influenț elor educative ale tu turor factorilor care acț ionează asupra copiilor.
Discuțiile periodice individuale/de grup purtate cu părinții au evidentiat diversitatea
părerilor părinților legate de stabilire a unor reguli și limite în comportamentul propriilor copii.
Este necesar să se stabilească un sistem unitar de cerinte în grădiniț ă și în familie, altfel
colaborarea dintre cei doi factori educaționali ar rămâne fără rezultatele scontate.
Pe lân gă proiectele tematice, la care părinții participă în număr destul de mare, între
grădiniță și familiile copiilor se încheie diferite parteneriale având ca scop educarea și
formarea preșcolarului pentru a putea parcurge drumul vieții pe care el se află abi a la început.
Părinții participă, alături de copii și în cadrul proiectelor educaționale extracurriculare, sau
în deru larea unor proiecte educative ( cu Poliția, cu a lte grădinițe, cu Cabinetul M edical, cu
Biblioteca, etc.).
Voi exemplifica prin: un model de Parteneriat c u familia, unul cu Cabinetul M edical și unul
cu Poliția

103

IV.3. 1. PROIECT DE PARTENERIAT
„GRĂDINIȚA ȘI FAMILIA – PARTENERI ÎN EDUCAȚIA COPIILOR -”
„Nu vă transformați copiii în neputincioși făcându -le viața ușoară‖ !
Robert A. Heinlein
Partenerii proiectului:
Preșcolarii de la grupa mijlocie
Părinții și bunicii
Educatoare: Popescu Lavinia Mioara
Coordonator proiect : Popescu Lavinia Mioara
Argument :
Astăzi , mai mult ca oricând, datorită faptului că societatea în care trăim este într-o
permanentă schimbare, atât părinții cât și educatoarele trebuie să aibă în vedere o adevărată
luptă cu mediul, să fie foarte atente la mijloacele pe care le folosesc pentru a-i putea crește
corect pe copii, ei fiind foarte vulnerabili la această vârstă, iar influențele negative sunt la tot
pasul . Pentru a avea o relație activă și pozitivă cu preșcolarii, trebuie să știm să le descoperim
trebuințele și nevoile , pentru ca legăturile ce se stabilesc între preșcolari și adulți să se bazeze
atât pe încredere, dar mai ales pe respectul reciproc .
Dupa cum bine se știe, familia este factorul primordial în educarea unui copil și educația
începe în familie , de aceea legătura dintre gradiniță și mediul familial va trebui să se
întrepătrundă , iar educatorul să cunoască foarte bine mediul de viață al copilului pentru a
putea colabora .
Parteneriatul dinte grădiniță și familie , organizat corect, duce la o educație solidă , fără
pericolul de eșec școlar mai târziu . Preșcolaritatea reprezintă piatra de temelie a personalității
în formare a copilului , iar prezența familiei în cadrul grădiniței va fi liantul între copil și
mediul necunoscut inițial.
Parteneriatul grădiniță – familie , acțiunile pe care aceștia le desfășoară , continuarea de către
familie a activităților desfășurate în grădiniță nu fac decât să ducă la o mai bună formare a
preșcolarului ce urmează a se forma pentru viața de adult.

104

Scopul proiectului
Colabo rarea dintre familie și grădiniț ă pentru o implicare cât mai activă în proce sul de
formare a preșcolarului; eficientizarea relației familie -grădiniță prin sprijinire a părinților în
vederea înțelegerii responsabilității de a fi pă rintele unui preșcolar.
Obiective gener ale
-Formarea unor deprinderi și bune practici de relaționare și comunicare între preșcolari,
părinți și educatoare.
-Dezvoltarea unor atitudini pozitive față de problemele educative ale preșcolarilor, dar
și eliminarea discri minărilor de orice natură.
Obiective specifice
-Identificarea responsabilităților membrilor parteneriatului;
-Derularea unor activități specifice, pregă tite pentru stimularea unor proc edee de
colaborare între membri .
-Cunoasterea individuală a copiilor pentru o mai bună colaborare grădini ță – copil,
grădiniță – familie;
-Existența unui consens între părinți referitor la stabilirea, aplicarea și respectarea
unor reguli de comportament al copilului.
-Realizarea schimbului de opinii î n ceea ce priveste necesitatea unui mediu educa tiv
sănătos.
Parteneri implicați
-Educatoarele de la grupa mijlocie
-Părinții , bunicii preșcolarilor
-Preșcolarii de la grupa mijlocie
-Directorul școlii
Sarcinile partenerilor:
-Educatoarea va fi prezentă la activitățile întreprinse ;
-Are datoria de a media și soluționa problemele ce pot apărea în urma unor dezbateri și
lecturări de materiale;
-Părinții participă de bu nă voie la acțiunile desfășurate la grupă și asigură mijloacele necesare
pentru preșcolari.
-Se implică activ în activitățile desfășurate și în soluționarea un or probleme de tip
educațional;

105

Durata
Durata parteneriatu lui: cinci luni ( sem.I/ an școlar 2015 -2016 );
Grup țintă
Părinți, bunici, preșcolari, e ducatoare;
Locul de desfășurare
Gradi nița cu program prelungit – Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod‖ București ;
Resurse :
-umane – Preșcolarii de la grupa mijlocie
– Educatoarele de la grupă;
– Părinții preșcolarilor;
-materiale – cărți, pliante, revis te, fișe, calculator, ecusoane;
-financiare – bugetul minim alocat de membrii proiectului și de părinți ;

Modalități de realizare
-Ședințe cu părinții ;
-Lectorate pe diverse teme;
-Vizite;
-Vizită la Ferma Animalelor, Pantelimon
-Vizită la Grădina Botanică din București și la Sera cu plante exotice
-Activități desfășurate împreună cu părinții;
-Sărbătorirea onomastică și a zil ei de naștere a copiilor;
-Expoziții cu lucrările copiilor;
-Serbările realizate în diferite momente ale anului
Modalități de evaluare
Întâlnirile se v0r desfășura lunar, pe o perioadă de cinci luni, timp de o oră, moment în care
se vor discuta temele pro puse.
La finalul fiecăr ei întâlniri, educatoarea va reaminti tema pentru luna viitoare (Graficul
activităților este prezentat pări nților la începutul derulării proiectului și afișat) , pentru a le da
posibilitatea părinților de a se pregăti cu materiale și noutăți .
Se vor distribui diferite fișe de observație, chestionare și alte modalități de evaluare .

106
CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR

Perioada/
Tema Obiective Modalități
de realizare Locul
desfășurării Responsabilități
Septembrie
―Îmi
cunosc
copilul ‖ -să luăm la cunoștință
regulile și obligațiile
fiecărui membru în parte;
-stabilirea opționalelor de
la grupă;
-realizarea unei scurte
caracterizări a
preșcolarilor;
– lecturarea unui referat
cu tema ―Copilul și
violența infantilă‖ Ședința cu
părinții
Expu neri

Lectorat
Masa
rotundă Grădinița
Sala de
grupă Dirijarea întâlnirii ;
Prezentarea temelor
din proiect ;
Distribuirea unor
chestionare pentru
părinți ;
Coordonarea
activității realizate;
Discutarea unor
probleme survenite în
urma discutării cu
părinții .
Octombrie
―Vizită la
Grădina
Botanică ‖ Realizarea unei activități
practice, împreună cu
părinții Activitate
colaterală cu
părinții Grădina
Botanică Coordonar ea
activității derulată
împreună cu părinții ;
Observarea unor
fenomene ale naturii
specifice t oamnei
Noiembrie
―Vizită la
Ferma
animalelor‖
din
Pantelimon Observarea animalelor și
a modului lor de viață;
Cunoașterea foloaselor
obținute de la animale și
a modalităților de
obținere a acestora.
Excursie la
Ferma
animalelor;
Plimbare în
aer liber;
Observarea
animalelor Ferma
animalelor
din
localitatea
Pantelimon Dirijarea vizitei;
Organizarea și
obținerea acordului
din partea ISMB și a
reprezentanțior
Fermei Animalelor
Decembrie
―Îl
așteptăm Participarea la serbarea
de Crăciun Serbare de
Crăciun
Expuneri Sala de
grupă de la
grădiniță Organizarea unei
serbări specifice ;
Prezentarea temei

107
pe Moș
Crăciun‖ pentru luna viitoare
Ianuarie
―Universul
copilăriei‖ Discutarea unor
probleme întâmpi nate pe
parcursul celor 5 luni ș i
soluționarea acestora ;
Stabilirea unor norme de
comportare pentru viitor Masa
rotundă
Expuneri
Relatări Grădinița Participarea la masa
rotundă cu idei noi,
cu observații pentru
copii ;
Evaluarea proiectului

108
IV.3.2 . PROIECTE EDUCAȚIONALE
IV..3.2.1. PROIECT EDUCAȚIONAL
„SUNTEM MICI, DAR SĂNĂTOȘI, VOIOȘI, VOINICI !”

Argument
Cunoașterea regulilor de bază în păstrarea curățen iei corporale și a îmbrăcămintei ,
cunoa șterea regulilor de alimentație corectă și reguli de igienă bucală
Inițiatori : Institutor: Popescu Lavinia -Mioara, GPN Nr.248 București, Sectorul 1
Scopul :- îmbogătățirea legăturii dintre grădiniță și cabinetul medical
– prezentarea unor program e artistice cu diferite ocazii
Obiective : -copiii vor fii învățați să mănânce sănătos ;
– copiii vor da mai multă importanță igienei alimentelor și igienei îmbrăcămintei ;
– copiii vor f i învățați să se spele pe dinți .
Părți implicate :
-Institutor: Popescu Lavinia -Mioara, GPN Nr.248 București, Sectorul 1 și
-Cabinetul Medicalal GPP Nr.248 B ucurești, copiii și comunitatea
Obligațiile părinților : părinții grupului fam ilial lărgit, anturajul social al copilului, societatea
Obligațiile comune :
– copiii participă la activități
– educatoarea, medicii informează din timp părinții asupra desfășurări proiectulului
Durata : Anul școlar 2014 —2015
Grup țintă:
Preșcolarii grupei mici, păr inții acestora, educatoarea și C abinetul m edical al GPP
Nr.248, București
Resurse umane : – preșcolarii
– părinți ă preșcolarilor
– educatoarea
– medicul

109
Resurse Materiale : – spațiile de învățământ din ambele unități;
– CD-uri cu filme documentare, aparate foto digital,
– cameră video,
– coli de scris,
– fotografii și
– lucrări realizat e de copii împreună cu părinții
Resurse financiare :
Bugetul proiectului constituit din contribuirea educatoarelor, a grădiniței,
sponsorizări.
Bugetul se folosește pentru:
-procurarea bibliografiei, a colilor de scris,
– multiplicarea CD -urilor,
– confecționarea jurnalului,
– realizarea fotografiilor,
– cheltuieli de protocol, excursii
Implementarea proiectului:
Prin activitatea proiectului grădinița recunoaște și accentuează rolul părinților
în activitatea grăiniței pentru crea rea unui mediu sigur și sănătos
Monitorizarea proiectului :
-înregistrarea video,
-foto.
Evaluarea proiectului :
– chestionare
– expoziții cu lucrările copiilor
Diseminarea rezultatelor :
-expuneri în cadrul Consiliului profesoral,
-popularizarea proiectului prin: site -ul școlii, Avizier,
– simpozioane.
Finalizarea proiectului :
– albume cu fotografii din activitatea copiilor,
– expoziția cu lucrările copiilor
– prezenterea unui program artistic de către copii.

110

CALEDARUL ACTIVITĂȚILOR
propuse în ca drul parteneriatului educaț ional
„SUNTEM MICI, DAR SĂNĂTOȘI, VOIOȘI, VOINICI !‖
Anul școlar 2014 -2015
Nr.
Crt Data Tema
activității Mijloace de
realizare Conținutul
acțiunii Locul
desfășurării Evaluare
1 Oct.
2014 ―Prietena
mea
curățenia‖ – prezentare
de imagini Cunoașterea
regulilor de
bază în
păstrarea
curățeniei G.P.N. Nr.248,
strada Ostașilor
Nr.2, București imagini
2 Nov.
2014 ―De vorbă
cu
medicul
de
familie‖ Convorbire Prevenirea
bolilor
respiratorii –
vizită la
cabinet Cabinetu l
medical, GPP
Nr.248 București,
strada Ar tur
Vârtejan, Nr.15,
București, sector 1 CD
3 Dec.
2014 ―Prietenii
curățeniei‖ Memorizare Să retina
versurile
poeziei G.P.N. Nr.248,
strada Ostașilor
Nr.2, București Planșe
4 Ian.
2015 Vitaminel
și
sănătatea Lectura
educatoarei Să rețină
că
vitaminele
sunt
importante în
sănătatea
oamenilor G.P.N. Nr.248,
strada Ostașilor
Nr.2, București
Planșe
5 Febr.
2015 ―Pentru un
zâmbet
frumos‖ Prezentare
Power Point Prelucrarea
unor reguli
de igienă
bucală prin G.P.N. Nr.248,
strada Ostașilor
Nr.2, București
CD

111
adaptarea lor
la vârsta
copiilor
6 Mart.
2015 ―Vizita la
Cabinetul
medical‖
Observare
Conversație Să observe
aparatura din
dotare Cabinetu l
medical, GPP
Nr.248 București,
strada Ar tur
Vârtejan, Nr.15,
București, sector 1 Vizită
7
Aprili
e
2015 ―La Piață ‖ Observare
Conversație Să observe
fructe,
legume, să
cunoască
regulile de
igienă La Piață Vizită
8 Mai
2015 ―Oul și
importanța
lui pentru
organism‖ Convorbire Să cunoască
rolul
alimentelor în
viața de zi cu
zi G.P.N. Nr.248,
strada Ostașilor
Nr.2, București
Imagini
9 Iunie
2015 ―Dacă
vesel se
trăiește‖ Cântec Copii vor
învăța jocul
și vor executa
corect G.P.N. Nr.248,
strada Ostașilor
Nr.2, București
vizualizare
a jocului
– impresii
-expoziții
foto
finalizarea
proiectului

112

IV.3.2.2. Proiect Educativ – „ȘTIM SĂ CIRCULĂM !”

Initiator proiect : Institutor, Popescu Lavinia -Mioara
Coordonatori proiect :
Director, Lupu Emilia
Institutor , Popescu Lavinia -Mioara

„În circulaț ia rutieră e de ajuns, un eori, să greșești o singură dată ,
pentru că a doua oară nu mai ai câ nd‖
Argument
Pietonii reprez inta categoria cea mai numeroasă de particitanț i la trafic, fiind și cea
mai expusă riscurilor de accident. Una din principalele cauze ale accidentelor a fost
traversarea prin locuri nepermise sau la culoarea r oșie a semaforului electric, un numar mare
de victime înregistrâ ndu-se din râ ndul copiilor.
Experiența a demonstrat că cei mici, datorită dorinței de a se impune atenț iei co lective
prin risc, prin „ bravadă‖ cât și din cauza lipsei de experiență, participă î n mod culpabil la
accidente, unele dintre ele cu urmări grave ș i foarte grave. Oricare ar fi cauza stab ilită de
organele de specialitate în cercetarea unui accident î n care sunt implicaț i copiii, există un
vinovat comun, lipsa educației rutiere fă cută la timp .
Ținând con t de aceste considerente, educația rutieră care reprezintă educația pentru
viață, se impune a fi prezentă în permanent în grădinițe și școli pentru că cei mici trebuie să
învețe și în același timp să respecte de timpuriu regulile de circulaț ie.
Parteneriatul înche iat între grădinița noastră și P oliția rutieră vizeaz ă formarea unor
deprinderi civilizate pe stradă, cunoașterea indicatoarelor de circulație, întelegerea necesității
respectării lor ș i a rolului politistulu i în dirijarea circulaț iei. Orele de circulație susținute de
agent ul de circulație se vor completa în mod firesc cu serbări și spectacole tematice, expoziții
de desene ș i excursii.
Ceea ce dorim cu toții, educatoare, părinți, agent de poliț ie rutieră este să creștem
copii sănătoși. Dacă toate activitățile îl pregă tesc pe cel mic pentru a deveni om în sensul
social al cuvântului, educația rutieră îl ajută să rămână om , să trăiască .

113
Scopul proiectului :
-Cunoașterea de către preș colari a principa lelor reguli de circulație rutieră ;
-Conștientizarea de către preș colari a pericolelor la care se expun atunci când ignoră aceste
reguli.
Obiectivele proiectului :
-Îndrumarea preș colarilor pent ru descifrarea ABC -ului circulaț iei;
-Formarea unei atitudini pozitive în rândul preș colarilor pentru respectarea normelor rutiere;
-Formar ea unei atitudini responsabile și conș tiente pentru protejarea propriei vieți și a
integrităț ii corporale;
-Organizarea unor expoziții și desene pe teme de circulație rutieră ,a unor serbări ș i spectacole
tematice;
-Implicarea preșcolarilor în demersurile practice („Itinerar pe stăzile din preajma grădiniț ei‖);
-Prezentarea în gradiniță a accidentelor grave de circulație în care au fost implicaț i copiii d e
vârstă preșcolară și ș colară .
Resursele proiectului :
-umane :
– copiii grupei mari;
-educatoare;
-agent de circulaț ie .
-materiale :
Planș e,
‖A.B.C. -ul circulaț iei‖(CD),
1 aparat foto ,
pliante,
siluete -indicatoare de circulaț ie.
Grupul țintă :
grupa de preș colari
Perioada de desfășurare :
Anul școlar 2014 -2015 ( o activitate la 2 luni)
Locația :
Gradinita cu P.P. Nr.248 București și alte spaț ii impuse de calendarul activităț ilor

114

CALENDARUL DE ACTIVITĂȚ I
Nr.
crt Perioada Activitatea Locul de
desfășurare Parteneri Observații
1 Septembrie
2014 „Vocabularul circulaț iei‖ –
prezentarea ABC -ului
circulației ( reguli de
circulație rutieră pentru
pietoni ). Sala de
grupă Poliția Sect. 1
București
2 Noiembrie
2014 „Știm sa circulam? ‖ –
„Indicatoarele de circulație,
prietenele copiilor când
sunt pe stradă ‖ . -Parcurs
aplicativ – Curtea
grădiniței Agentul de
circulație
3 Ianuarie
2015 „Brigada micilor pietoni‖ –
serbare tematică
Sala de
festivități a
grădiniței Educatoarele și
preșcolarii
grupei mari
4 Martie
2015 „ Pe stradă‖ –
complexitatea și funcțiile
străzii ca spatiu social
„ Alegerea locurilor de
joacă‖ Sala de
grupă
și curtea
grădiniței Agentul de
circulație
5 Mai
2015 „Itinerar pe strazile din
preaj ma gradiniței‖ –
demers practic Strada din
fața
grădiniței Educatoarea
și agentul de
circulație
6 Iunie
2015 Evaluarea proiectului:
„ Ne jucăm, desenăm,
circulație î nvățăm‖ –
expoziție de lucrări Sala de
grupă și
Sediul
Poliției Educatoarea
și agentul de
circulație

115

CONCLUZII
PROIECTUL TEMATIC –oportunitate pentru dezvoltarea cunoștințelor copiilor
Metoda proiectelor este o strategie de învățare și evaluare, a cărei caracteristică se
concentrează pe efortul deliberat de cercetare, pe căutarea și găsirea răspunsurilor legate de
tema propusă.
La vârstele mici, experimentele produc acțiuni și reacții imediat observabile. Atunci când
copilul experimentează pe cont propriu, nu avem garanția că va reuși să treacă la un nivel
superior de înțelegere a unui concept. De aceea e ste necesar să vedem experim entul ca pe un
proiect integrat în curr iculum, inițiat fie de educator , fie de copil.
Pe lângă multele beneficii (avantaje) prezentate în capitolul I al acestei lucrări, se mai pot
adăuga:
„Proiectele tematice – presupun investigarea unor subiecte propuse de copii, sugerate de
anumite evenimente, întâmplări, ordinea desfășurării lor fiind la latitudinea educatoarei și a
copiilor.
Subiectul proiectului este inspirat din mediul apropiat, presupunând interacțiunea directă
dintre copil și mediu.
-Proiectul facilitează negocierea care este v izibilă între copii, între grupuri. Apariția
conflictelor în timpul confruntărilor de idei, realizarea sarcinilor de grup, alegerea liderului
sunt situații de conflict care nu trebuie neglijate.
-Proiectul oferă posibilitatea reflecției asupra rezultatelo r, comportamentelor în timpul
lucrului, asupra implicării, asupra produselor realizate, asupra consecințelor, iresponsabilității
în respectarea regulilor, etapelor proiectării.
-Indiferent ce tip de învățare promovează un proiect copiii au de rezolvat prob leme și situații
neprevăzute. Ei formulează judecăți de valoare în urma prelucrării datelor cunoscute ale
problemei, combină ideile, își atribuie responsabilități, relaționează, își respectă limita
capacităților i ndividuale în cadrul grupului, fac analogii între diferite situații, activități

116
desfăș urate, participă cu interes la proiectarea secvențelor de ac tivitate, fac transfer de
cunoștințe de la un proiect la altul, de la o activitate la alta.
-Copiii își exprimă fără reținere ideile, emoțiile, trăirile.
-Explică comportamentele personale și ale grupului din care face parte. Proiectul oferă
posibilități de exersare a capacității de adresare, de întrebări și întrebări la întrebări până se
elucidează problemele, situațiile ivite în timpul activității în ca re este direct implicat
copilul/copiii.
-Fiecare proiect generează noi idei pentru proiectul următor, convinge copiii că misterul este
unul nou, necunoscuta proiectului le creează situații concrete de investigare, dezbatere,
preluc rarea informațiilor, valo rizare a aptitudinilor.
-Proiectul antrenează copiii în luarea unor decizii. De aceea se crează situații de învățare prin
analiză, comparație, identificarea elementelor ascunse sau foarte simple.
-În grup sunt recunoscute aptitudinile individuale reciproc, sunt sesizate reciproc progresele,
învăță să se reorganizeze în anumite situații de învățare, participă la evaluarea procesului de
învățare, dacă sunt solicitați.
-Integrarea cunoștințelor însușite, produselor realizate din cadrul unui proiect în altul, pr intr-o
realizare creatoare, alegere selectivă, prin restructurarea ideilor și corelarea cu altele, prin
aplicații practice complete. Copiii învață să prelucreze informația, să o integreze eficient în
noi procese de învățare. Verifică deciziile luate prin c onsultarea educatoarei, a altor adulți,
găsesc variante la soluțiile deja cunoscute, reflectează fie cu voce tare, fie prin meditație,
retragere sau revenire.
-Copiilor li se întipăresc acele informații la care sunt implicați mental, acțional și
motivațional. Le stochează și le folosesc pentru noi conexiuni, pentru asimilarea altora, în
urma unui proces constant proiectant în timpul derulării proiectelor‖. 16

16

16 Viorica Preda, Silvia Breben, Elena Gongea, Veronica Mitrulescu – Învățarea bazată pe proiecte -, Colecția:
Științele Educației – Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura ARVES, anul 2009, pag.21 -22

117
Conținuturile converg temei sau subtemei, respectă nevoile de cunoaștere ale copiilor, la un
moment dat, ținându -se seama de particularitățile de vârstă ale acestora.
Activitățile integrate, desfășurate pe parcursul proiectelor tematice aduc un plus de lejeritate și
coerență procesului de predare – învățare – evaluare. Aceste activități asigură o învățare
activă, care se extinde până la limita pe care copilul o stabilește, reflectă interesele și
experiența copiilor și are o finalitate reală.
Este folosită mult predarea inte grată în învățarea bazată pe proiecte . În cadrul unui proiect
tematic prezentate la Capitolului II ( Mijloace de transport) am anexat un model de activitate
integrată realizată la grupă în derularea proiectului respectiv, iar în cadrul Capitolului IV
(Inte rdisciplinaritatea și metode moderne de predare. Alte tipuri de proiecte) am prezentat
modelul de activitatea integrată „A venit toamna!‖.
Reușita predării integrate a conținuturilor î n grădiniță ține în mare mă sură de gradul de
structurare a conținutului proiectat, î ntr-o viziune un itară, țintind anumite finalități. Învățarea
într-o manieră cât mai firească, natura lă pe de -o parte și învăț area conform unei structuri
riguroase, pe de alta par te, sunt extreme care tre buie să coexiste î n curriculum -ul integrat.
Important este fa ptul că preș colarii trebuie sa învețe î ntr-o manieră integrată, fiecare
etapă de dezvoltare fiind strâns legată de cealaltă. Activi tățile integrate sunt oportune î n acest
sens, prin ele adu cându -se un plus de lejeritate ș i mai multă coerentă procesului de predare –
învătare, punând accent deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces.
Activitatea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bu nă corelare a activităților de
învățar e cu v iața societății, cultura ș i tehnologia didactică.
Educatoarea în colaborare cu copilul are în vedere coordonarea activității pe timpul derulării
proiectului, având rolul de ghid și mentor a întregii activități. Prin activitățile desfășurate pe
parcursul pr oiectelor copiii își vor putea aprofunda cunoștințele despre subiectul dat. Alături
de ei sunt implicați: specialiști, părinți, membrii ai comunității.
Din chestionarele aplicate educatoarelor și părinților preșcolari lor a rezultat că
educatoarele acordă importanța cuvenită acestui mod de învățare , pe bază de proiecte, se
implică în proiectarea, pregătirea materialelor și derularea proiectelor și există o colaborere
foarte bună între educatoare și părinții copiilor.
Și părinții preșcolarilor sunt conștienți de rolul proiectelor în învățare și alături de
educatoare și copii , participă la derularea acestor proiecte. Copiii sunt beneficiarii direcți ai
tuturor proiectelor tematice, educative și parteneriatelor și nimic nu este de prisos în
preocuparea tuturor celor implicați în actul educațional, atâta timp cât se face cu multă

118
dragoste și dăruire din partea adulților pentru micuții care au nevoie de sprijin , îndrumare și
multă dragoste .
Etapa de evaluare a activit ății copiilor, la finalul unui proiect tematic, oferă educatoarelor și
părinților posibilitatea de a observa copilul, de a -l aprecia; totodată este un prilej de testare și
de verificare a capacităților intelectuale și a aptitudinilor creatoare ale copiilor .
Copiii au un potențial inimaginabil, iar pentru valorificarea acestuia , educatoarea va
trebui să -și folosească și chiar să -și dezvolte disponibilitățile empatice, înțelegând prin aceasta
capacitatea de a se transpune imaginar în vârsta copilăriei. Acasta poate sta la baza explicării
faptului că, indiferent de numărul firelo r albe apărute la tâmpla doamnei educatoare, după
trecerea anilor petrecuți la ca tedră alături de cei mici, nu poate să se simtă decât tânără.