Cancerul de Pancreas In Judetul Arad

Medicina

Cancerul de Pancreas In Judetul Arad

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE LICENȚĂ

Cancerul de Pancreas în județul Arad. Epidemiologie. Factori de risc.

Principii de îngrijire și tratament

CUPRINS

INTRODUCERE

1.1. Anatomia și fiziologia pancreasului

1.2. Cancerogeneza, generalități

CAPITOLUL II

2.1. Cancerul de pancreas

2.2. Epidemiologie

2.3. Diagnostic clinic

2.4. Diagnostic paraclinic

2.5. Diagnostic diferențial

2.6. Stadializarea cancerului de pancreas

2.7. Evoluție

2.8. Tratament

2.9 Profilaxie

2.10 Complicații

2.11 Prognostic.

CAPITOLUL III

3.1.PROCESUL DE ÎNGRIJIRE- NOȚIUNI TEORETICE

3.2. Reguli de bază în efectuarea unei tehnici de nursing:

3.3. Consemnarea intervenției în registrele medicale

3.4. Rolul asistentei medicale în îngrijirile paliative

CAPITOLUL IV -PARTEA SPECIALĂ

4.1. STUDIU STATISTIC

4.2. PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE

4.3. CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

MOTTO:

“Mă angajez solemn în fața lui Dumnezeu și-n prezența acestei adunări să duc o viață integră și să-mi îndeplinesc cu credință îndatoririle profesiei mele. Nu voi lua și nu voi administra nici un remediu periculos. Voi face totul pentru creșterea profesiunii mele și voi păstra cu o totală discreție lucrurile private care-mi vor fi încredințate și toate secretele de familie, pe care practica serviciului meu mi le va face cunoscute. Voi ajuta din toate puterile mele și în mod cinstit medicul în munca sa și mă voi dedica bunăstării celor care sunt lăsați în grija mea”.

Florence Nightingale – jurământul profesional

INTRODUCERE

Cancerul nu este o boală modernă, ci o boală a organismelor înalt pluricelulare. Deși numărul cazurilor de cancer au crescut foarte mult în ultimii ani, acest lucru se datorează atât stilului de viață modern, cât și perfecționării mijloacelor de diagnostic.

Cancerul pancreatic este o tumoră malignă, care prezintă o creștere progresivă a incidenței și a mortalității. Din nefericire, în majoritatea cazurilor este diagnosticat în stadiu avansat, inoperabil, ceea ce explică și procentul scăzut de supraviețuire.

Majoritatea cancerelor pancreatice de până la 95% sunt adenocarcinoame din celule epiteliale ductale, cu variante: chistadenocarcinoame, carcinoame anaplastice, carcinoame cu celule scuamoase,cancerul pancreatic poate fi multicentric.

Pancreasul este anatomic împărțit în 3 părți, care sunt capul, corpul și coada pancreasului. Mai mult de 70% din cazurile de cancer de pancreas au loc in capul pancreasului, 20% in corpul pancreasului și restul de cancere sunt stabilite în coada pancreasului.

Este o boală cu risc crescut la populația de culoare,cu 30- 40% față de albi,boala are apoximativ aceeași incidență atât la femei cât și la bărbați, dietele bogate în grăsimi,zaharuri și carne roșie,săracă în legume și fructe,fumătorii și persoanele care consumă alcool au risc cu până la 75% în apariția cancerului de pancreas, factori ereditari precum și obezitatea, cei care au diabet, boli ale pancreasului. Tendința de apariție a boli la vârste tot mai tinere, vârsta medie este de peste 60 de ani. Mai multe de 98% din pacienți diagnosticați cu cancer de pancreas mor, deoarece diagnosticul se face de obicei într-un stadiu avansat al boli ceea ce face foarte dificil de a tratat boala.

Tratamentul de elecție al cancerului de pancreas fiind intervenția chirurgicală radicală, curativă pancreatectomia totală sau parțială, radioterapia în cazurile incomplet operabile și pentru adenopatii,chimioterapia cu citostatice care se pot administra preoperator sau postoperator. Chiar și după intervenția chirurgicală, prognosticul pacienților cu cancer de pancreas este unul extrem de rezervat: doar între 10% și 30% dintre cei operați supraviețuiesc 5 ani.

Ignoranța, spaima de diagnostic, lipsa educației sanitare, dar și a unor programe hotărâte de prevenție și screening fac ca în țara noastră diagnosticul bolii să se realizeze în stadii avansate, când tratamentul rămâne uneori numai paliativ și extrem de scump, în acest caz suferința pacienților fiind imensă.

Toate acestea au stat la baza elaborării lucrării de față, care se adresează publicului larg respectiv paciențior din toate clasele sociale.

CAP.I. GENERALITĂȚI

1.1. Anatomia și fiziologia pancreasului

Pancreasul este un organ glandular situat retroperitoneal, transversal, la nivelul primelor două vertebre lombare. El are trei părți: capul, corpul și coada; capul este înconjurat de potcoava duodenală, iar coada merge până la splină. (Corneliu Borundel – Manual De Medicina Pentru Cadre Medii , Editura ALL, București 2009)

Secretă hormoni pe care îi varsă mai apoi în sânge, dar și suc pancreatic pe care îl transportă în tubul digestiv. Este o glandă mare anexată duodenului, cu o formă neregulată. În capătul drept este voluminos și în cel stâng ascuțit. Pancreasul este așezat profund în abdomen. La dreapta pancreasului se găsește duodenul, iar la stânga sa splina. Pancreasul ocupă epigastrul, iar coada sa ajunge în hipocondrul stâng.

(Victor Papilian-Anatomia omului vol.II Splanhologia, Editura didactică și pedagogică,București 1978)

Fig.1 Anatomia pancreasului

Date generale

Pancreasul are o lungime de 15-20 de cm și o grosime de 2 cm. Este un organ friabil, se poate rupe sau perfora ușor. Culoarea pancreasului este roz-cenușie, în timpul activității sale acesta devine roșu. Pancreasul este mai voluminos la bărbat decât la femeie și ajunge la dimensiunile maxime până la vârsta de 40 de ani, apoi de la 50 de ani scade treptat. Greutatea pancreasului nu ajunge mai mare de 100 g, în medie fiind de 80 g.(1.Victor Paplilian-Anatomia omului vol.II Splanhologia, București 1978 )

Pancreasul este format dintr-o porțiune voluminoasă în partea dreaptă, denumită cap, o porțiune orizontală – corp și o porțiune ascuțită, denumită coadă.(1.Victor Papilian-Anatomia omului vol.II Spanhologia,Editura didactică și pedagogică București 1978 )

Pancreasul are două canale excretoare canalul Wirsung străbate organul în tot lungul lui și se deschide în duoden, la ampula lui Vater, unde se unește cu coledocul și canalul Santorini, care pornește din canalul Wirsung la nivelul corpului și se deschide în duoden, deasupra ampulei Vater. Raporturile strânse ale canalului Wirsung cu coledocul au o deosebită importanță în patologie. (Corneliu Borundel – Manual De Medicina Pentru Cadre Medii , Editura ALL, București 2009)

Structura pancreasului

Fig.2 Structura pancreasului

Din punct de vedere histologic, pancreasul este alcătuit din două părți: pancreasul exocrin, care conține acini în legătură cu canalele exterioare, și pancreasul endocrin, format din insulele Langerhans, dispersate în țesutul glandular. Insule conțin două feluri de celule: cu granulații negre, și celule cu granulații deschise, care secretă insulina. (Corneliu Borundel – Manual De Medicina Pentru Cadre Medii , Editura ALL, București 2009).

Pancreasul exocrin

Fig.3. Pancreasul exocrin și endocrin-fiziologie

Reprezintă aproape 98% din masa pancreasului. Este format din acini de formă sferică. În structura acinilor se găsesc celule sero-zimogene. Aceste celule asigură secreția pancreasului exocrin cu rol important în procesele de digestie. De la nivelul acinilor pornesc canale ce se unesc. Acestea formează ductul principal Wirsung și ductul accesor Santorini. Rolul acestor ducte este de a prelua secreția exocrină a pancreasului și de a o vărsa în duoden – sucul pancreatic (Mircea Ifrim, Niculescu G.-Compendium de anatomie,Editura științifică și enciclopedică 1988).

Funcția pancreasului

Pancreasul exocrin secretă fermenți digestivi activi, secreția lor este ritmată și este determinată de cantitatea și componența acestora, în funcția exocrină a pancreasului intervine un mecanism reglator neuromoral. Pe de o parte, secreția pancreatică este influențată pe cale sanguină de secretina duodenală, iar pe cealaltă parte , scoarța cerebrală apare în secreția pancreatică prin relațiile nervoase viscero-corticale și cortico-viscerale.

Secreția externă a pancreasului, sucul pancreatic, este un lichid incolor, cu reacție alcalină, conținînd trei fermenți: tripsina, amilaza (diastaza) și lipaza.

Funcția normală secretorie a pancreasului exocrin este dependentă cu funcția normală , duodenală, gastrică și biliară. (Corneliu Borundel – Manual De Medicina Pentru Cadre Medii , Editura ALL, București 2009).

Reglarea secreției de suc pancreatic

Sucul pancreatic, este controlat pe cale nervoasă și umorală. Controlul nervos al secreției de suc pancreatic este realizat prin intermediul nervului vag și prin mecanisme reflexe – vederea sau mirosul alimentelor.

Rolul principal în reglarea secreției pancreatice le revine hormonilor:

CCK-PZ (colecistokinin-pancreozimina) este un hormon secretat și eliberat de către mucoasa duodenului. Printre rolurile sale se numără și stimularea secreției pancreatice și biliare, acesta mai asigură și senzația de sațietate.

VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal) este un hormon secretat de mucoasa intestinală, implicat în procesele de digestie.

GIP (peptid gastric inhibitor) este secretat, în special, de mucoasa duodenală. Acest hormon acționează asupra pancreasului endocrin, intensificând secreția de insulină și glucagon.

Enteroglucagonul este un hormon ce inhibă secreția pancreatică fiind eliberat de celule de tip L din mucoasa intestinului subțire (Petru P. Groza-Fiziologie 1991).

Fig.4 Reglarea secreției de suc pancreatic

Somatostatinul este secretat de celulele de tip D din mucoasa intestinului subțire și insulele lui Langerhans din pancreas. Acțiunea acestui hormon asupra secreției de suc pancreatic este de tip inhibitor (Petru P.Groza-Fiziologie 1991).

Polipeptidul pancreatic (P.P.) este secretat de celulele P.P. din pancreasul endocrin și inhibă secreția de suc pancreatic.

Explorarea Funcțională A Pancreasului

Examenul materiilor fecale este unul dintre cele mai utile efectuându-se numai după ce bolnavul timp de 3 zile a fost supus unui regim de probă Schmidt-Strassburger. Scaunul din insuficiență pancreatică este acoperit cu o masă albicioasă, alcătuită din resturi alimentare nedigerate și grăsimi.

La examenul chimic se urmărește dacă există grăsimi în cantitate mare, azot fecal, acesta fiind mai crescut, și amoniac. Examenul microscopic constată picături de grăsimi neutre și fibre musculare cu striații intacte și nuclei. O altă probă de digestie este "proba nucleilor", care urmărește gradul digerării nucleilor dintr-un țesut bogat denumit timus.

Analiza fermenților pancreatici are loc în sucul duodenal, în sânge și în urină. Dozarea fermenților pancreatici în materiile fecale nu oferă informații importante.

Cercetarea fermenților pancreatici în sânge și în urină are o importanță mare. Pentru determinarea amilazei se utilizează fie procedeul Wohlgemuth (normal 8-64 u.W. în sânge și urină), fie metoda Somogy (normal 80 – 150 mg glucoza la 100 ml ser sau urină).

1.2. Cancerogeneza, generalități

Definiție

Procesul transormarii unei celule normale într-o celulă malignă (celulă inițiată).

Etape: a) Inițierea – alterarea ireversibilă a genomului celular sub acțiunea unui/unor agenți gentotoxici.

Majoritatea agenților gentotoxici sunt factori cancerigeni exogeni. Dovezile sunt studiile epidemiologice, variațiile temoparare și geografice ale diferitelor tipuri de cancere, identificarea unor cauze specifice pentru unele localizări.

b) Promoție- totalitatea condițiilor favorabile proliferarii inițiate. Agenți fară acțiune mutagenă, cu rol în tranducția semnalului, controlul proliferării și diferențierii prin factorii de creștere și oncogene. Agenți promotori pot fi: exogeni(alimentari, fumat, alcool), endogeni(hormoni, factori imunologici și metabolici).

c) Progresia-este etapa de creștere tumorală, cea mai lungă a istoriei naturale a cancerului, caracterizată prin perioade de evoluție alternând cu perioade de regresie. În cu gentotoxici sunt factori cancerigeni exogeni. Dovezile sunt studiile epidemiologice, variațiile temoparare și geografice ale diferitelor tipuri de cancere, identificarea unor cauze specifice pentru unele localizări.

b) Promoție- totalitatea condițiilor favorabile proliferarii inițiate. Agenți fară acțiune mutagenă, cu rol în tranducția semnalului, controlul proliferării și diferențierii prin factorii de creștere și oncogene. Agenți promotori pot fi: exogeni(alimentari, fumat, alcool), endogeni(hormoni, factori imunologici și metabolici).

c) Progresia-este etapa de creștere tumorală, cea mai lungă a istoriei naturale a cancerului, caracterizată prin perioade de evoluție alternând cu perioade de regresie. În cursul acestei perioade apar alterări din ce în ce mai marcate ale materialului genetic celular- heterogenitatea genetică (Dr.Szekely O.Csaba-Oncologie Generală 2004).

CAPITOLUL II

2.1. Cancerul de pancreas

Fig.6 Cancer de pancreas-organ intern

Cancerul de pancreas este o tumoră malignă, care prezintă o creștere lent progresivă a incidenței și a mortalității. (Dr.Szekely O.Csaba-Oncologie Specială, Editura Viața Arădeană,1998)

Fig.7 Pancreasul organ intern

2.2. Epidemiologie

Teoretic oricine poate dezvolta orice boală, dar sunt anumiți factori care cresc riscul apariției unui cancer de pancreas:

Vârsta de peste 60 de ani

Sexul masculin

Fumatul – în 30% din cazuri, cancerul de pancreas este legat de fumat

Consumul exagerat de alcool

Obezitatea

Diabetul zaharat

Alimentația anormală, săracă în vegetale și bogată în carne roșie

Pancreatita cronică – în 5% din cazurile de cancer de pancreas, cauza poate fi pancreatita cronică

Infecția cu Helicobacter Pylori

Gingivita sau boala periodontală

Cei care au în familie persoane cu cancer de pancreas, au risc mai mare să facă aceeași boală

Factori socio-economici și profesionali (urban, pauperitate; industria metalelor, a lemnului, hârtiei, petrochimie, industria vopselelor, detergenților, insecticide, crescătorii de animale)

Radiații

Boli cu risc crescut (Pancreatită cronică ereditară, Diabet zaharat, gastrectomie, hipovitaminoza A, C, E). (Dr.Szekely O. Csaba-Oncologie Specială 1998)

2.3. Diagnostic clinic

Diagnosticul în stadiul inițial este dificil , atunci când sindromul dispeptic și starea generală pot fi corelate și cu alte afecțiuni. Este mai ușor când se poate palpa tumora sau când apare icterul. Examenul radiologic și cel de laborator ajută mult la diagnosticare (5.Popescu I. Georgescu S.-Atlas supurați pancreatice 1990).

2.3.1. Simtomele

Durere deasupra ombilicului este specifică în majoritatea bolilor pancreasului, și mai ales în cancer durerea este foarte puternică.

Fig.8 Durerea transversală deasupra ombilicului în cancerul de pancreas

Scădere ponderală – cancerul de pancreas fiind boala care dă cele mai mari și rapide scăderi în greutate datorită lipsei enzimelor pancreasului indispensabile digestiei și eventual creșterii glicemiei (diabet zaharat).

Diaree persistentă în timp

Apariția icterului (colorarea galben a albului ochilor) – prin blocarea canalului de evacuare a colecistului de către tumoră, acest canal trecând prin pancreas.

Fig.9 Icter al ochiului

Urina colorată spre portocaliu

Scaun decolorat, albicios

Mărirea veziculei biliare

Greață, vărsături, scăderea poftei de mâncare

Depresie

Uneori ascită (lichid în abdomen)

Uneori febră

Arsuri abdominale ce radiază către zona dorsală,disconfortul dispare când te apleci în față. Masă tumorală rectală (semnul Blumer). (Dr.Szekely O. Csaba-Oncologie Specială 1998).

2.3.2.Istoric clinic – anamneza pacientului poate da informații despre alte afecțiuni care se asociază cu apariția cancerului de pancreas (diabet, calculi biliari, alimentația, colecistopatii, pancreatita).

2.4. Diagnostic paraclinic

Biologic: amilaza serică, urinară, LDH, yGT, ASAT, ALAT, VSH, glicemie.

Imagistic:

Ecografie: modificări de formă, volum, structură, cu zone ecodense în interior, cu contur neregulat, modificarea organelor vecine prin compresia/extensia tumorii

Ecoendoscopie→pentru tumori mici + biopsie, se poate efectua examen citologic prin aspirație cu ac fin.

CT→se efectuează când nu e vizibil ecografic

Colangio-Pancreatografie Retrogradă Endoscopică: cefalic→semnul canalului dublu (stenoza canalului coledoc și pancreatic cu dilatare retrogradă).

Arteriografie: pentru tumori < 1cm (≠ PC pseudotumorală)

RMN: apreciază indicația de rezecție a tumori

Imunologic: markeri tumorali→CA-19.9, CEA, OAP, α-2-glicoproteina, β-2-microglobulina.

Morfologic: citologia sucului pancreatic biopsie percutană ghidată ecografic

Genetic: mutația genelor K-ras, P-53

Laparoscopic: bursoscopie supragastrică

Chirurgical cu examen histopatologic sau citologic din tumoră. (Lucian Miron-Terapia Oncologică-Opțiuni bazate pe dovezi 2008; )

2.5. Diagnostic diferențial

Se face cu:

– pancreatita acută și cronică

– ulcer gastric și duodenal

– biliopatii

– icter colestatic

– rahialgii

– sindroame febrile prelungite

– sindrom hepato-splenomegalic

– hemoragie digestivă superioară

– pancreatită cronică cefalică pseudotumorală (citologie, biopsie)

– tumori renale

– tumori de colon transvers

Diagnosticul diferențial histo-patologic se face cu tumorile celule insulare care includ: insulinomul malign, gastrinomul, VIPomul, glucagomul, somatostatinomul. (Dr.Szekelz O. Csaba-Oncologie Specială)

2.6. Stadializarea cancerului de pancreas

Clasificarea cancerului pancreatic din punct de vedere histologic:

I.Tumoră primară (T):

●Tx-tumoră primară ( nu poate fi evaluată)

● T0-nu există semn de tumoră primară

● Tis-existența carcinomului în situ

● T1- tumoră limitată la pancreas cu diametru mare de < 2 cm

● T2- tumoră limitată la pancreas cu diametru mai mare de > 2 cm

●T3-Tumoră cu extindere directă la unul din următoarele organe: duoden,căi biliare

●T4-Tumora se extinde direct la unul din următoarele organe :vase mari adiacente,splină, stomac, colon (Lucian Miron-Terapia Oncologică-Opțiuni bazate pe dovezi 2008)

II.Ganglioni limfatici regionali (N)

Nx-ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluați

N0-nu există metastaze în ganglionii limfatici regionali

N1-metastaze în ganglionii limfatici regionali

N1a-metastaze într-un singur ganglion limfatic regional

N1b-metastaze în ganglionii limfatici regionali(7)

III.Metastaze la distanță (M)

MX-sunt metastaze care nu pot fi evaluate

M0-nu există metastaze la distanță

M1- se confirmă metastaze la distanță

IV.Stadializare TNM-clasificare patologică

Stadiul 0 Tis N0 M0

Stadiul IA T1- N0 M0

Sadiul IB T2 N0 M0

Sadiul IIA T3 N0 M0

Sadiul IIB T1-3 N1 M0

Sadiul III T4 Orice N M0

Sadiul IV orice T Orice N M1

(Lucian Miron-Terapia Oncologică-Opțiuni bazate pe dovezi 2008)

2.7. Evoluție

Evoluția cancerului de pancreas este rapidă, puțini pacienți supraviețuind la un an de la diagnostic, majoritatea murind în primele 5-6 luni de la diagnostic.

În mod obișnuit, apar următoarele complicații:

Metastaze în ganglionii vecini sau cei mai îndepărtați

Metastaze pulmonare

Metastaze hepatice

Metastaze în cavitatea peritoneală cu ascită

Metastaze nodulare subcutanate

Invadarea tumorală a organelor vecine (duoden, stomac, colon) cu ocluzie intestinală

Durere prin invadarea plexurilor nervoase abdominale (este una dintre cele mai dureroase boli abdominale)

Icter prin invadarea căilor biliare sau metastaze hepatice

Denutriție prin probleme în alimentație și pierderi de substanțe datorită diareii necontrolabile (Mihai Mihăilescu-Chirurgia pentru cadre medii, 1991)

2.8. Tratament

2.8.1. Tratament igieno-dietetic

Fig.10 Piramida-alimentatiei-sanatoase

Regimul alimentar este extrem de important, deoarece pacienții au nevoie de multe calorii, care sunt consumate în cursul acestei boli, dar pe de altă parte, tolerează destul de greu alimentele, datorită lipsei de enzime digestive produse de pancreas.

Se recomandă pacienților cu cancer de pancreas să evite:

Prăjelile

Dulciurile concentrate

Băuturile alcoolice de orice fel

Băuturile gazoase

Cafeaua

Grăsimile animale

2.8.2.Tratament medicamentos

În practica clinică se utilizează o clasificare simplificată:

1) cancer pancreatic rezecabil – care beneficiază de rezecție pancreatică urmată de tratament adjuvant;

2) cancer pancreatic local avansat – non-rezecabil, dar fără metastaze – beneficiază de radioterapie externă cu energie înaltă asociată cu chimioterapie;

3) pacienți cu metastaze, în care intervențiile chirurgicale trebuie evitate și sunt candidați doar pentru chimioterapie (Angelescu N.-Tratament de patologie chirurgicală vol.I și II 1991).

Există următoarele forme de cancer de pancreas:

Cancerul cefalic: icter colestatic (prurit, colurie, scaune decolorate), diaree cu steatoree, dureri abdominale, semne de grataj, VB palpabilă, nedureroasă, hepatomegalie

Cancerul de corp: sindr. pancreatico-solar (dureri epigastrice + lombare) continuu sau în crize, scăderea glicemiei, hemoragia digestivă superioară, splenomegalie, ascită, icter, edeme, hepatomegalie

Cancerul de coadă: dureri în flanc și hipocondru stâng, constipație, anorexie, scăderea greutăți, diabet zaharat, tromboflebită migrantă (Clasificarea Internațională a maladiilor pentru Oncologie,Editia a treia 2005)

2.8.3.Tratament chirurgical. În scop curativ (<20%) →depistare tardivă duodeno-pancreatectomie, pancreatectomie totală, rezecție pancreatică stg., rata de supraviețuire la 5 ani: 10-20% ( Mihai Mihăilescu-Chirurgie pentru cadre medii,București 1991).

Fig.11 Tratamentul chirurgical

2.8.4.Alte forme de tratament: în cancer extins, alte boli grave

– în scop paliativ: sindrom obstructiv biliar, duodenal sau la dureri care nu cedează la medicamente→derivații bilio-digestive, gastro-jejunostomii; asigură confort, nu crește supraviețuirea, se folosesc și proteze de drenaj aplicate endoscopic (stenturi)

chimioterapie: →în 30% are efect 5-FU, doxorubicin, mitomycin C,

semustine, streptozotocin, ifosfamide, gemcitabinaevt. asociat α-IFN, ac. folinic

radioterapie: crește puțin supraviețuirea, adenocarcinomul ductal,

radiosensibil intraoperator/postoperator extern

hormonoterapie: – antiestrogeni (Tamoxifen), antiandrogeni (acetat

decyproterone), inhibitori ai factorilor de creștere (octreotid) →controversate

imunoterapie: Levamisol, Polidin, vaccin BCG anticorpi monoclonali

conjugați cu medicamente sau toxine

terapie genetică: doar încercări tratament simptomatic: – combate

durerea→antialgice, infiltrație peridurală – corectează sistemul musular→preparate enzimatice(Angelescu N.-Tratament de patologie chirurgicală vol.I și II din 2011).

2.9 Profilaxie: evitarea factorilor de risc: fumat, alimentație bogată în colesterol, mediu toxic (metilnitrosouretan, benzidina, β-naftilamina).

2.10 Complicații. Cele mai frecvente sunt complicațiile postoperatorii si includ: hemoragia, septicemia și fistule.

Mortalitatea postoperatorie variază între 5-20%. Pentru prevenirea fistulei pancreatice, în cazul tumorilor insulare, se uitilizează administrarea de analogi de somatostatin octreotid.

Radioterapia poate da complicați severe precum: enterite, ocluzi și hemoragi intestinale(Dr.Szekely O.Csaba-Oncologie Specială 1998).

2.11 Prognostic. Cancerul pancreatic face parte din categoria cancerelor cu prognostic cel mai rezervat, din cauza diagnosticului tardiv și posibilităților de tratament limitate. Rata de suparaviețuire de până la 5 ani este de 2-5%, iar supraviețuirea în medie este de 6 luni.(Dr.Szekely O. Csaba-Oncologie Specială 1998).

CAPITOLUL III

3.1.PROCESUL DE ÎNGRIJIRE- NOȚIUNI TEORETICE

Procesul de îngrijire este o metodă organizată și sistematică, care permite rezolvarea problemelor de sănătate și a nevoilor de nursing ale pacienților. Demersul de îngrijire este centrat pe reacțiile particulare ale fiecărui individ ( sau grup de indivizi) la o modificare reală sau potențială de sănătate.

Etapele procesului de îngrijire:

3.1.1. Anamneza- colectarea sistematică a datelor pentru determinarea stării de sănătate a pacientului și identificarea unor probleme de sănătate actuale sau potențiale.

( Analizarea datelor face parte din procesul de anamneză. Pentru cei care cred ca are o mai mare importanță, analizarea poate constitui un pas distinct în procesul de nursing).

3.1.2. Diagnosticul de nursing- identificarea problemelor de sănătate actuale sau potențiale ale pacientului care se pretează la o soluție prin măsuri de nursing.

3.1.3. Planificarea- dezvoltarea unui plan și a unor scopuri de îngrijire pentru a ajuta pacientul în rezolvarea diagnosticului de nursing.

Stabilirea prioritățiilor se poate realiza când nursa are cunoștințe temeinice profesionale de nursing.

3.1.4. Implementarea- punerea în practică a planului de îngrijire prin intervenția nursei sau supervizarea celorlalte persoane care pun în practică măsurile necesare. Această etapă presupune participarea și a altor membrii din echipa de îngrijiri și o bună colaborare între ei.

3.1.5. Evaluarea- determinarea răspunsului pacientului la intervenția nurselor în funcție de care se va evalua dacă au fost atinse scopurile propuse.

Evaluarea se realizează în cadrul unui proces la care ia parte familia și nursa.

3.2. Reguli de bază în efectuarea unei tehnici de nursing:

3.2.1. Aprecierea necesității tehnicii pentru pacient: asistenta trebuie să cunoască indicațiile și contraindicațiile fiecărui proceduri; orice procedură contraindicată este aceea pentru care există motive suficiente să credem că răspunsul pacientului ar fi negativ; în unele situații, o procedură poate fi contraindicată din cauza unor schimbări survenite în starea pacientului.

3.2.2. Pregătirea locului unde se realizează acțiunea: unele tehnici presupun modificarea condițiilor de mediu (temperatură, lumină), un pat accesibil și care să permită așezarea pacientului în diferite poziții, măsuri de siguranță pentru prevenirea accidentelor.

3.2.3. Efectuarea tehnici cu competență: asistenta trebuie să-și perfecționeze acțiunile și procedurile pe baze științifice și să cunoască raționamentul fiecărei etape.

3.2.4. Asigurarea echipamentului necesar: acesta va fi ales în funcție de tehnica ce urmează a fi executată; va fi pregătit lângă patul pacientului și la îndemâna asistentei pentru a crește eficența si a reduce timpul și energia necesară.

3.2.5. Asigurarea intimității pacientului: asistenta va descoperi numai partea necesară efectuării tehnicii. Va utiliza paravane de protecție; nu va face aprecieri asupra aspectului fizic al pacientului sau asupra mirosului emanat de acesta.

3.2.6. Pregatirea fizică a pacientului: aceasta presupune așezarea pacientului în poziția necesară efectuării tehnicii, pregătirea alimentară sau medicamentoasă înaintea efectuării tehnicii.

3.2.7. Pregătirea psihică a pacientului: asistenta va explica tehnica în termeni accesibili fără exagerări. Va permite pacientului să pună întrebări și va răspunde la ele.

3.2.8. Respectarea regulilor de aspsie: materialul și instrumentarul folosit va fi sterilizat sau dezinfectat în funcție de cerințe; se va purta echipamentul de protecție corespunzător; spălarea pe mâini înainte și după efectuarea fiecărei tehnici.

3.2.9. Respectarea comportamentului obișnuit al pacientului: i se vor respect ape cât posibil orele de somn, de masă; se va face pauză între diferitele tehnici.

3.2.10. Îngijirea după efectuarea tehnicii: presupune poziția confortabilă, menținerea în repaus corespunzător. Aprecierea acțiunilor de nursing sunt strâns legate de cunoștiințele și priceperilșe asistentei. Pentru siguranța pacientului ele trebuie să aibe un scop bine precizat și să fie fundamentat pe baze științifice.

3.2.11. Intervențiile trebuie să fie inofensive pentru pacient: asistenta va lua măsuri de prevenire a accidentelor.

3.2.12. Acțiunile de nursing trebuie să respecte demnitatea pacientului: i se va asigura intimitatea și va fi implicat în luarea deciziilor referitoare la starea lui de sănătate.

3.2.13. Acțiunile vor fi adaptate în mod individual, de la pacient la pacient acesta fiind privit în mod holistic ca un întreg; vârsta, valorile, credința, starea de sănătate și mediul înconjurător sunt factori care influiențează tehnicile de nursing.

Nu se vor efectua intervenții fără cunoașterea raționamentului științific. Curățirea, dezinfectarea și sterilizarea echipamentului utilizat.

Pregătirea probelor recoltate pentru laborator și completarea buletinelor de analiză.

Notarea tehnicii și a incidentelor și accidentelor.

Intervențiile stabilite în planul de nursing nu sunt fixe, ci flexibile. Ele pot fi schimbate pe baza noilor date culese de asistentă.

În procesul de realizare a tehnicilor de nursing, asistenta va tine cont de:

individualitatea pacientului, fără a viola bazele științifice ale activității. De exemplu: un pacient poate prefera să ia medicația pe cale orală în loc de cea parenterală; dacă asistenta știe că medicamentul respectiv este inactivat parțial de sucul gastric îi va oferi aceste informații.

implicarea pacientului – unii pacienți doresc să se implice total, alții doresc o implicare minoră iar alții deloc. Acesta depinde de energia lui, de numărul factorilor de stres, de frică, neînțelegerea bolii și a intervențiilor.

prevenirea complicațiilor – se impune deci respectarea măsurilor de asepsie și efectuarea tehnicii cu profesionalism și responsabilitate

asigurarea confortului fizic și psihic al pacientului.(Doina-Lucia teodorescu,Adrian Iorga, Mariana Rista-Teorii și concepte diagnostic de nursing,Ediția II Arad 2009).

3.3. Consemnarea intervenției în registrele medicale

După efectuarea unei proceduri, acesta va fi consemnată în palnul de nursig împreună cu alte date: răspunsul pacientului la intervenții, tehniciile ce urmează a fi efectuate în următoarele zile, modificarea unei anumite intervenții. Pentru atingerea scopului pentru care a fost conceput, planul de nursing trebuie actualizat permanent, completând fiecare rubrică în parte.

În concluzie:

acțiunile de nursing sunt strâns legate de cunoștiințele și experiența asistentei. Pentru siguranța pacientului, ele trebuie să aibă un scop bine precizat și baze științifice.

intrevențiile de nursing trebuie să fie inofensive pentru pacient, asistenta va lua măsuri de prevenire a accidentelor.

acțiunile vor fi adaptate în mod individual, pacientul fiind privit în mod holistic ca un întreg; vârsta, valorile, credința, starea de sănătate și mediul înconjurător sunt factori care influiențează procedurile de nursing.

acțiunile de nursing trebuie să respecte demnitatea pacientului; el va fi implicat în luarea deciziilor referitoare la starea lui de sănătate.

nu se vor efectua intervenții în mod mecanic, ci urmărind răspunsul pacientului.

dacă răspunsul acestuia nu este cel scontat, se va alege o altă intervenție.

nu se vor efectua intervenții fără cunoașterea raționamentului științific.

în efectuarea unei tehnici, se va respecta protocolul stabilit( Lucreția Titircă-Ghid de nursing 1997).

3.4. Rolul asistentei medicale în îngrijirile paliative

Paleația reprezintă îngrijirea pacienților aflați în faza terminală a unei boli incurabile, în principal cancer, în stadiul imposibilități curative. Prin asistența paliativă se asigură un tratament complex de control al simptomelor, suport emoțional, social, spiritual și respectarea demnității umane fiecărei persoane bolnave. Scopul este asigurarea calității vieții bolnavului, atenuarea suferințelor somatice și psihice, susținerea și încurajarea activităților fizice și mentale.

Conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății, „îngrijirea paliativă este o ramură care îmbunătățește calitatea vieții pacienților, făcând față problemelor asociate cu boala amenințătoare de viață, prin prevenirea și înlăturarea suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea corectă atât a tratamentului durerii cât și ale altor probleme fizice, psiho-sociale și spirituale. OMS a elaborat unele principii de bază, potrivit cărora îngrijirea paliativă:

atenuează durerea și alte simptome chinuitoare

afirmă viața și consideră moartea ca pe un proces normal;

nu grăbește și nici nu amână moartea;

integrează aspectele psiho-sociale și spirituale ale îngrijirii pacientului;

oferă un sistem de sprijin pentru a ajuta pacientul să ducă o viață cât mai apropiată de cea normală până la moarte;

îmbunătățește calitatea vieții și poate influența pozitiv evoluția bolii; (Lucreția Titircă-Ghid de nursing,București 1997).

CAPITOLUL IV -PARTEA SPECIALĂ

4.1. STUDIU STATISTIC

4.1.1 Motivația

Am ales ca subiect „Îngrijirea pacientului cu cancer de pancreas” deoarece statistic, cancerul, reprezintă în lume, dar și în țara noastră, a doua cauză de deces.

Cancerul de pancreas reprezită statistic aproximativ 4% din totalul de cancere la noi în țară. Cancerul de pancreas este una dintre afecțiunile maligne cele mai dificil de tratat și cu o rată a mortalității extrem de ridicată pentru că de cele mai multe ori este diagnosticat în stadii avansate. Este o boală întâlnită mai ales la persoanele vârstnice, conform statisticilor vârsta medie a pacienților diagnosticați cu cancer de pancreas fiind de 60 de ani.

Anual, în întreaga lume sunt diagnosticate peste 200.000 de noi cazuri de cancer de pancreas, cu o rată a mortalității de 98%. Peste 80% dintre pacienți sunt diagnosticați în stadiul avansat al bolii, și doar 15% – 20% sunt eligibili pentru intervenția chirurgicală, la momentul diagnosticului. Chiar și după intervenția chirurgicală, prognosticul pacienților cu cancer de pancreas este unul extrem de rezervat: doar între 10% și 30% dintre cei operați supraviețuiesc 5 ani.

Statistic la noi în județul Arad sunt diagnosticați aproximativ 1500 de cazuri de cancere anual, iar cazuri de cancer de pancreas aproximativ 50-70 anual.

Ignoranța, spaima de diagnostic, lipsa educației sanitare, dar și a unor programe hotărâte de prevenție și screening (depistarea cancerului în rândul populației fără risc) fac ca în țara noastră diagnosticul bolii să se realizeze în stadii avansate, când tratamentul rămâne uneori numai paliativ și extrem de scump, în acest caz suferința pacienților fiind imensă.

Frica de realitate, dar și prezența unui număr din ce în ce mai mare de vânzători de iluzii, mult popularizați în mass-media, au ca rezultat un tratament mult mai costisitor și o suferință pe măsură.

Toate acestea au stat la baza elaborării lucrării de față, care de fapt se adresează pe de o parte publicului larg, pacienților din toate clasele sociale.

4.1.2. Material și metode

Acest studiu statistic cuprinde un lot de 289 de pacienți, diagnosticați cu cancer de pancreas în judetul Arad, pe o perioadă de cinci ani ( 2009-2013 ).

Am urmărit a obține următoarele tipuri de informații:

date generale privind frecvența cancerului de pancreas în județul Arad

vârsta și sexul pacienților

mediul de proveniență al paciențiilor, precum și factorii de risc la care au fost expuși

4.1.3 Rezulate

În perioada anilor 2009-2013 au fost diagnosticați 289 de cauzuri de cancer de pancreas în județul Arad.

Pentru evaluarea argumentului studiat pe baza foilor de observație a pacienților internați cu cancer de pancreas am elaborat o imagine asupra frecvenței boli.

Cancerul de pancreas pune în pericol viața pacientului, este foarte importantă depistarea la timp a boli și îngrijirea medicală și totodată respectarea sfaturilor date de către medic în privința medicației, alimentației.

Am analizat toate foile de observație ale pacienților cu cancer de pancreas existente în anii 2009- 2013 la momentul efectuarii statistice.

Datele sunt prezentate în tabelele și diagramele următoare.

A)Analiza frecvenței cancerului de pancreas în raport cu totalitatea cazurilor de cancere, în anii de studiu 2009-2013

Tabel 1. Repartiția cazuisticii pe ani calendaristici 2009-2013

Studiu efectuat asupra cancerului de pancreas a cuprins un număr de 289 de cazuri ce a constituit aproximativ 4% din numarul total de cazuri de cancere pentru intervalul de timp 2009-2013 luat în considerare.

Fig. 1. Reprezentarea grafică a frecvenței cancerului de pancreas

În graficul prezentat axa indicelui arată ca frecvența cancerului de pancreas variază de la valori scăzute a numărului de cazuri în anii 2010 și 2012, la valori mai ridicate pe parcursul anilor 2011 și 2013, pentru anul 2009 indicele având o valoare intermediară.

B)Analiza cazuisticii în funcție de vârstă pe anii de studiu ( 2009- 2013)

Tabel 2. Cazuri noi de cancer de pancreas pe grupe de vârstă 2009- 2013

Frecvența maximă a cancerului de pancreas pe grupe de vârstă este cuprinsă între 51-65 de ani cu un procent maxim în anul 2012 de 56% ,pe când persoanele cu vârsta cuprinsă intre 35-50 de ani au un procent mai scăzut, în anul 2013 înregistrându-se un procent de 17,91%, iar la persoanele cu vârstă peste 65 de ani s-a înregistrat un procent maxim de 40,42% in anul 2010.

Diagrama 2 Repartiția pe grupe de vârstă a cancerului de pancreas, pe perioada studiată

În ceea ce privește vârsta, grupa de vârsă ceea mai afectată este cuprinsă între 51- 65 ani, cu un procent de 51,90%, în comparație cu grupa de vârstă de 35- 50 de ani, ce reprezintă o proporție de a 13,56% și grupa de vîrstă de peste 65 de ani în procent de 34,60%.

C) Analiza cazuisticii în funcție de sex pe perioada 2009- 2013

Tabel 3. Cazuri noi de cancer de pancreas, pe sexe perioada 2009- 2013

În ceea ce privește frecventa cancerului de pancreas pe sexe, am constatat o predominanță la sexul masculin cu un procent de 55,36 cazuri față de sexul feminin cu 44.64% de cazuri din totalul de 289 de cazuri, luate în studiu. Raportul dintre bărbați și femei este de aproape egal.

Diagrama 3 Repartiția pe sexe, a frecvenței cancerului pancreatic

După cum se poate observa frecvența cancerului de pancreas este aproximativ egală atât pentru sexul masculin, cât și pentru sexul feminin diferența este foarte mica,sexul masculin având un procent de 55,36% fiind cu un procent de aproximativ 10% mai mare decat la sexul feminin care se înregistrează cu un procent de 44,64%.

Analiza cazuistici în funcție de mediul de proveniență (urban/ rural ) în ani de studiu 2009- 2013

Tabel 4. Repartiția cazuistici în funcție de mediul de proveniență ( urban/rural )

Analizând datele tabelului de mai sus constatăm că frecvența maximă a cancerului de pancreas s-a înregistrat în cadrul populației din mediul urban cu un procent de 64% în anul 2012, pe când la cei din mediul rural frecvența maximă fiind de 43,28% in anul 2011.

Diagrama 4 Repartiția în funcție de mediul de proveniență al cazurilor de cancer de pancreas

Se observă faptul că 60,55% din cazurile analizate au aparținut pacienților din mediul urban, spre deosebire de mediul rural ce constituie 39,45% din cancerele analizate.

E) Analiza cazuisticii în funcție de factorii de risc ai cancerului de pancreas în ani de studiu 2009- 2013

Tabel 5.Cazuri noi de cancer pancreatic în funcție de factorii de risc, pe perioada 2009- 2013

Din analiza tabelului reisese că atât alcoolul cât și fumatul sunt factorii predominanți în apariția cancerului de pancreas cu un procent de 35,65% și 30,10% pentru fiecare,un alt factor de risc important il constituie alimentația cu un procent de 17,30%, iar ceilalți factori implicați au o frecvența mult mai mică.

Diagrama 5 Repartiția cazurilor în funcție de factorii de risc pe ani de studiu

2009- 2013

Principalul factor de risc implicat în apariția cancerului de pancreas este alcoolul împreună cu fumatul în procent de 65,76%,urmat de alimentație cu 17,30%,iar următori factori având un procent mai scăzut, boli asociate (12,45%),factori genetici (2,76%) și fară factori de risc (1,74%).

4.1.4. Discuții

Rezultatele acestui studiu statistic în număr de 289 de cazuri diagnosticate cu cancer de pancreas pe cei 5 ani arată că acest cancer variază de la valori scăzute a numărului de cazuri în anii 2010 și 2012, acestea cresc pe parcursul anilor 2011 și 2013, iar în 2009 indicele având o valoare intermediară.

Pentru evaluarea argumentului studiat pe baza foilor de observație a pacienților internați cu cancer de pancreas o imagine asupra problemelor frecvenței boli, a factorilor de risc, mediul de proveniență,în funcție de vîrstă,și pe sexe apariția boli. Această boală pune în pericol viața paciențior nedescoperită și netratată la timp.

În ceea ce privește vârsta cea mai afectată este grupa de vârstă cuprinsă între 51-65 cu un procent de 51,90%, în anul 2012 înregistrându-se 56%,urmată de cei cu vârsta peste 65 de ani cu 34,60%, aici înregistrându-se în anul 2010 un procent de 40,42%,iar cei mai puțin afectați sunt cei din vârsta 35-50 de ani cu un procent de 13,56% dar totuși acesta dă să crească în anul 2013 ajungând la un procent de 17,91% față de ani anteriori.

Cancerul de pancreas apare atât la bărbați cât și la femei,raportul fiind de 2:1,sexul masculin având un procent de 55,36% față de sexul feminin cu 44,64% din totalul de 289 de cazuri luate în studiu.Din toate cazurile 160 au fost bărbați și restul de 129 femei.Frecvența maximă la barbați a fost în 2012 cu 60%, iar femeile având frecvență maximă în 2013 cu 47,76%.

Frecvența cancerului de pancreas s-a înregistrat în cadrul paciențior din mediul urban cu un procent de 60,55% și cei din mediul rural cu 39,45% din totalul de cazuri analizate.Cei din mediul urban înregistrează în 2012 un procent de 64%, pe când în mediul rural frecvența maximă fiind de 43,28% in anul 2011.

Principali factori de risc care cauzează boala sunt fumatul și alcoolul cu un procent de 65,75% împreună urmat de factori alimentari cu 17,30%,iar restu factorilor de risc sunt mai puțin implicați: bolile asociate reprezintă 12,45%, factori genetici 2,76% și persoane declarate fără factor de risc 1,74%.

Bolile asociate sunt în mare parte colecistopatiile, diabetul zaharat, obezitate, în general persoanele cu pancreatită acută sau cronică.

4.1.5. CONCLUZII

Frecvența cancerului de pancreas în județul Arad în anii 2011 și 2013, s-a înregistrat un număr egal de cazuri de cancer de pancreas.

În ceea ce privește vârsta, grupa de vârsă ceea mai afectată este cuprinsă între 51- 65 ani, cu un procent de 51,90%.

Frecvența cancerului de pancreas este aproximativ egală atât pentru sexul masculin, cât și pentru sexul feminin, sexul masculin având un procent de 55,36%, sexul feminin având un procent de 44,64%.

Se observă faptul că 60,55% din cazurile analizate au aparținut pacienților din mediul urban, spre deosebire de mediul rural ce constituie 39,45% din cancerele analizate,frecvența maximă în urban este de 64% în 2012,și în rural 43,28% în 2011.

Principalul factor de risc implicat în apariția cancerului de pancreas este alcoolul împreună cu fumatul care reprezinta 65,75% urmat de alimentație cu un procent de 17,30% iar restul factorilor de risc sunt mai puțin implicați.

4.2. PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE

4.2.1. Cazul 1. Plan de îngrijire

Culegerea datelor

Pacienta: R.O.

Sex: feminin

Vârsta: 65 de ani

Domiciliul: jud. Arad

Ocupație: pensionară

Data internării: 15.02.2014

Istoricul bolii: Pacienta declară că în anul 2009 a fost diagnosticată cu cancer de pancreas, a urmat tratament cu Gemcitabină/Cisplatin 12 serii și tumora remite. Dar de anul trecut din mai situația s-a agravat, iar în urma examenului CT abdominal s-au evidențiat formațiune tumorală cu zone de necroză de 4/5 cm, la nivelul capului de pancreas. Formațiunea vine în contact cu pachetul mezenteric, față de care prezintă limita de demarcație. Formațiunea determină dilatație de cale biliară principală care ajunge la ~ 4/5 cm și prezintă un traiect curbat, dilatație de căi biliare intrahepatice și dilatație moniliformă de Wirsung în tot parenchimul pancreatic, la nivelul căilor biliare în LHD zona spontan hipodensă (metastazamic colangiocarcinom).

Revine în spital și se internează pe secția de Oncologie pe 15.02.2014 după o perioadă în care nu a mai urmat tratament și nu a mai fost la control cu diagnosticul de cancer de pancreas Stadiul IV T4N1M1, fază terminală. Se internează pe secția de Oncologie.

Motivele internări: dispnee, depresie, durere în partea superioară a ombilicului,inapetență, insomnie.

Antecedente heredo-colaterale:

– Tata cancer de colon

Antecedente personale, fiziologice și patologice:

– 1989 – apendicectomie;

– 2001 – fractură de claviculă dreaptă;

– 2011 – duodenopancreatectomie.

Condiții de viață și muncă:

– Locuiește cu soțul într-un apartament cu 2 camere.

Comportamente (fumat, alcool):

– sa lăsat de fumat în urmă cu 4 ani;

– nu consumă alcool;

– alimentație normală;

Medicație administrată înaintea internării:

– nu a luat medicamente

Diagnosticul de internare: Cancer de pancreas Stadiul IV T4N1M1, fază terminală

II. Examenul obiectiv

G =45kg, T = 160 cm, Temperatura = 36,5ºC;

Starea generală: alterată;

Starea de nutriție: cașecxie;

Starea de conștiență: păstrată;

Facies: grimasă;

Tegumente: tegumente palide;

Mucoase: normal colorate;

Fanere: normale;

Țesut conjunctiv-adipos: bine reprezentat;

Sistem ganglionar: nepalpabil;

Sistem muscular: tonus muscular păstrat;

Sistem osteo-articular: integru morfofuncțional;

Aparat respirator: torace normal conformat. Sonorizare pulmonară în limite normale.

Aparat cardiovascular: șoc apexian în spațiul V și pe linia medioclaviculară. Matitate cardiacă în limite normale. Zgomote cardiace rotunde, bine bătute;

Aparat digestiv: abdomen cu țesut adipos abundent. Tranzit intestinal prezent;

Ficat, căi biliare, splină: durere la palpare;

Aparat uro-genital: durere la micțiuni și usturime;

Sistem nervos, endocrin, organe de simț: ROT prezente, orientată temporo-spația

Nevoile fundamentale

1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație:

Frecvența respiratorie: 21 respirații/minut, respirație tahipneică. A.V. 80 pulsații/minut, zgomote cardiace ritmice, tensiunea arterială 125/55mmHg.

2. Nevoia de a se alimenta:

Pacienta prezintă inapetență, dificultate de alimentare, candidoză, dureri.Înainte de a se îmbolnăvii, pacienta avea 3 mese principale are o greutate de 45 kg.

3. Nevoia de a elimina:

Micțiunile sunt spontane, nedureroase, cantitatea de 1000 ml/24h, frecvența micțiunilor 4/5 zi, culoarea urinii galben închisă, concentrată, tulbure, densitatea 1015. Scaun 1/zi alimentare și hidratare insuficientă.

4. Nevoia de a se mișca și a păstra o postură corectă:

Sistemul osteo-articular integru,slăbiciune musculară,durere

5. Nevoia de a dormi și a se odihni:

Deficit de a se odihni datorită durerilor, treziri frecvente de durată (2-3 ore pe noapte), insomnie

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca:

Îmbrăcăminte curată, adecvată vârstei și condițiilor de internare dificultate – limitarea mișcărilor datorită durerei

7.Nevoia de a menține temperatura în limite normale:

Pacienta are o temperatură de 36,5°C.

8.Nevoia de a fi curat și de a proteja mucoasele și tegumentele:.

Dificultate în acordarea îngrijirilor de igienă,tegumente palide,buze uscate,prurit,escară

9.Nevoia de a evita pericolele:

Pacienta este integră din punct de vedere fizic și mental, în timpul vizitelor fiind îndrumată și supravegheată de familie, durere intensă datorită distensiei pancreasului,agitație,neacceptarea boli,episoade de plâns

10. Nevoia de a comunica

Pacienta este anxiosă, speriată datorită mediului nou în care se află, și datoriă boli.

11.Nevoia de a practica religia:

Pacienta este ortodoxă, ascultă slujbe bisericești

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:

Pacienta dorește să se însănătoșească cât mai repede, să meargă acasă la familie.

13. Nevoia de a se recrea:

Pacienta iși petrece timpul liber uitându-se la televizor.

14. Nevoia de a învăța:

Lipsa de informații și cunoștințe necesare menținerii sănătății, teama de necunoscut.

ANALIZA, INTERPRETAREA ȘI IMPLEMENTAREA DATELOR

SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

EXAMENUL DE LABORATOR

INVESTIGAȚII PARACLINICE

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Evaluare după caz

Pacienta R.O. de 65 de ani s-a internat cu următoarele simptome: greață, anemie, depresie inapetență, insomnie.Pacienta a diagnosticată cu Cancer de pancreas Stadiul IV T4N1M1, fază terminală.

În urma investigațiior și a tratamentului primit pe perioada internări starea pacientei sa ameliorat aceasta externânduse pe data de 21.02.2014 cu condiția sa respecte regimul alimentar prescris de medic,sa reducă efortul fizic,să urmeze tratamentul în continuare și să revină la control confor programări.

4.2.2. Cazul 2. Plan de îngrijire

I. Culegerea datelor

Pacient: R.I.

Sex: masculin

Vârsta: 54 ani,ocupație: muncitor în cadrul unei vopsitori

Data internării: 15.03.2014

Data externării: 21.03.2014

Istoricul boli: pacient R.I. în vârstă de 54 de ani din Jud. Arad a fost diagnosticat în urmă cu 4 luni de zile în urma unor investigați amănunțite cu cancer de pancreas stadiul IV T3 N1 M1.

Motivul internării

Se internează în secția Oncologie a spitalului județean Arad, cu anemie, infecție urinară, greață, inapetență,dispnee. Pacientul declară că în urmă cu 2 zile a terminat ședințele de chimioterapie cu Gemcitabină/Erlotinib și că este a doua cură pe care o urmează. La prima cură de citostatice s-a simțit mult mai bine.

Antecedente heredo-colaterale:

– Tata cancer de colon

Antecedente personale, fiziologice și patologice:

– 1989 – apendicectomie; 2001 – fractură de claviculă dreaptă

– diabet zaharat tip I

– nu se știe cu alergie

Condiții de viață și muncă:

– Locuiește cu soțul într-un apartament cu 2 camere.

Comportamente (fumat, alcool):

– fumează aproximativ 1 pachet/ zi

– consumă alcool;

– alimentație normală;

Medicație administrată înaintea internării:

– nu a luat medicamente

Anameneza de internare a bolnavei, completat de examenul clinic, relevă următoarele:

– greață

– anemie

– febră,dispnee legată de durere

– infecție urinară,

– stare generală alterată

II. Examenul obiectiv

G =72kg, T = 167 cm, Temperatura = 38,5ºC;

Starea generală: alterată;

Starea de nutriție: normoponderală;

Starea de conștiență: păstrată;

Facies: grimasă;

Tegumente: tegumente palide;

Mucoase: normal colorate;

Fanere: normale;

Țesut conjunctiv-adipos: bine reprezentat;

Sistem ganglionar: nepalpabil;

Sistem muscular: tonus muscular păstrat;

Sistem osteo-articular: integru morfofuncțional;

Aparat respirator: torace normal conformat. Sonorizare pulmonară în limite normale.

Aparat cardiovascular: șoc apexian în spațiul V și pe linia medioclaviculară. Matitate cardiacă în limite normale. Zgomote cardiace rotunde, bine bătute;

Aparat digestiv: abdomen cu țesut adipos abundent. Tranzit intestinal prezent;

Ficat, căi biliare, splină: durere la palpare;

Aparat uro-genital: durere la micțiuni și usturime;

Sistem nervos, endocrin, organe de simț: ROT prezente, orientată temporo-spațial;

Nevoile fundamentale

1.Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație:

Frecvența respiratorie: 21 respirații/minut la internare, respirație ritmică. Respirație orală, A.V. 80 pulsații/minut, zgomote cardiace ritmice. Pulsul este ritmic, tensiunea arterială 115/65mmHg.

2.Nevoia de a bea și a mânca:

Lipsa poftei de mâncare datorită dureri deficit nutrițional legat de aport inadecvat de lichide și alimente. Greutate 73kg.Înainte de înbolnăvire acesta consuma prăjeli, fursecuri, lichide acidulate.

3.Nevoia de a elimina

Dificultate la defecație datorită tendinței de constipației,durere, disurie, polakiurie tulburări urinare. Urocultura 100.000UFC/ml Escherichia Coli, micțiunile sunt dureroase,usturime 5-6 pe zi

4.Nevoia de a se mișca și a păstra o postură corectă:

Sitemul osteo articular este integru, mobil,dureri mici la mișcari

5.Nevoia de a dormi și a se odihni:

Deficit de a se odihni datorită dureri, treziri frecvente de durată (2-3 ore pe noapte) datorită dureri, neliniște

6.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca:

Îmbrăcăminte curată, adecvată vârstei și condițiilor de internare.

7.Nevoia de a menține temperatura în limite normale:

Alterarea temperaturi corporale,a circulației periferice, temperatura la internare 38,9°C.pacientul prezită transpirați minime

8.Nevoia de a fi curat și de a proteja mucoasele și tegumentele:

Este o persoană curată, îngrijit, face duș zilnic. Părul este îngrijit, unghiile sunt curate și tăiate. Dentiție îngrijită.

9.Nevoia de a evita pericolele:

Pacientul este integru din punct de vedere fizic și mental, în timpul vizitelor fiind îndrumat și supravegheat de familie. Despre starea sa actuală de sănătate, despre boală cunoaște puțin, este îngrijorat și vrea să știe la ce se poate aștepta.

10.Nevoia de a comunica:

Comunicare ineficientă la nivel afectiv

11.Nevoia de a practica religia:

Pacientul este o persoană credincioasă,și merge la biserică.

12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:

Pacientul dorește să se însănătoșească cât mai repede și să mearga acasă la familie.

13.Nevoia de a se recrea:

Acesta se recrează plimbînduse,vizitând locuri noi,se uită la televizor,citește.

14.Nevoia de a învăța:

Lipsa de cunoștințe a bolii, și a mențineri sănătății

În urma interpretării și departajării datelor am constatat că au fost alterate următoarele nevoi:

Nevoia de a respira

Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale

Nevoia de a dormi și a se odihni

Nevoia de a elimina

Nevoia de a comunica

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a se alimenta

Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea.

ANALIZA, INTERPRETAREA ȘI IMPLEMENTAREA DATELOR

SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

EXAMENUL DE LABORATOR

INVESTIGAȚII PARACLINICE

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Evaluare de caz

Pacientul R.I. de 54 de ani s-a internat cu următoarele simptome: greață, anemie, febră, infecție urinară. Pacientul a fost diagnosticată cu cancer de pancreas Stadiul IV T3 N1 M1, cu extindere confirmată. În urma îngrijirilor acordate și a tratamentului medicamentos, se externează în stare staționară cu următoarele indicații:

– să respecte regimul alimentar

– să urmeze tratamentul prescris

– să evite efortul fizic

– să revină la control

4.2.3.Cazul 3. Plan de îngrijire

I. Culegerea datelor

Pacient: T.S.

Sex: masculin

Vârsta: 62 ani, inginer.

Data internării: 05.04.2014

Data externării: 15.04.2014

Istoricul boli: pacientul T.S. în vâsta de 62 de ani,din municipiul Arad, în urma unor investigați amănunțite in urmă cu 6 luni a fost diagnosticată cu cancer de pancreas stadiul II A T3 N0 M0.

Motivul internării

Se internează în secția Oncologie cu durere, febră, grețuri, vărsătură, stare generală alterată,diaree, insomni, tegumente palide. Pacientul declară că în urmă cu 5 zile a terminat ședințele de radioterapie.

Antecedente heredo-colaterale:

– Nu cunoaște;

Antecedente personale, fiziologice și patologice:

– 1990 – Colecistectomie;

– hepatită A în copilărie

– nu se știe cu alergie

Condiții de viață și muncă:

– trăiește la casă cu 3 camere împreună cu soția în condiții corespunzătoare;

Comportamente (fumat, alcool):

– fumător de 20 de ani 10 tigări/zi;

– nu consumă alcool;

– alimentație normală;

Medicație administrată înaintea internării:

– nu a luat medicamente

Anamneza de internare a bolnavului, completat de examenul clinic, relevă următoarele:

durere intensă în epigastru cu iradiere în hipocondru drept,tahicardie

Greață, vărsături

Diaree,tegumente palide

Febră,stare generală alterată

insomnii

Data externării: 15.04.2014

II. Examenul obiectiv

G = 80 kg, T = 170 cm, Temperatura = 38,5ºC;

Starea generală: alterată;

Starea de nutriție: supraponderală;

Starea de conștiență: păstrată;

Facies: grimasă;

Tegumente: tegumente palide;

Mucoase: normal colorate;

Fanere: normale;

Țesut conjunctiv-adipos: bine reprezentat;

Sistem ganglionar: nepalpabil;

Sistem muscular: tonus normal;

Sistem osteo-articular: integru morfofuncțional;

Aparat respirator: torace normal conformat. Sonorizare pulmonară în limite normale.

Aparat cardiovascular: șoc apexian în spațiul V și pe linia medioclaviculară. Matitate cardiacă în limite normale. Zgomote cardiace rotunde, bine bătute;

Aparat digestiv: abdomen cu țesut adipos abundent. Tranzit intestinal prezent;

Ficat, căi biliare, splină: durere la palpare;

Aparat uro-genital: micțiuni spontane prezente. Loje renale libere. Manevra Giordani bilateral;

Sistem nervos, endocrin, organe de simț: ROT prezente, orientată temporo-spațial;

Nevoi fundamentale

1.Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație:

Respirație cu o frecvență de 20 respirații/minut.Zgomote cardiace egale, ritmice, bine bătute, 100 pulsații/ minut, tensiunea arteriala este de:TA=130/85 mmHg. La internare posibil dispnee potențial dificultate de a respira

2.Nevoia de a se alimenta

Lipsă poftă de mâncare deficit de volum de lichid legat de aport insuficint inadecvat,datorită vărsăturilor și grețurilor pacientul are o greutate la internare de 80kg

3.Nevoia de a elimina:

Dificultate la defecație datorită diareei, piele uscată,deshidratare,diureză 100ml/zi, scaun 2-3/zi la internare.

4.Nevoia de a se mișca și a păstra o postură corectă:

Pacientul are o fire liniștita, prezintă o coordonare armonioasă a mișcărilor.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni:

Astenie, oboseală, neliniște, descurajare, somn agitat și de scurtă durată deficit de a se odihni datorită dureri și spitalizări.

6.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca:

Îmbrăcăminite curată, adecvată spitaliări și lejeră

7.Nevoia de a menține temperatura în limite normale:

Extremitați calde,creșterea ușoară a temperaturii peste limitele normale,temperatura la internare 38,7°C.

8.Nevoia de a fi curat și de a proteja mucoasele și tegumentele:

Părul este îngrijit, unghiile sunt curate și tăiate. Pielea este curată, face duș zilnic. Dentiție îngrijită, buze uscate.

9.Nevoia de a evita pericolele:

Durere intensă legată de distensia pancreasului,frică, teamă,pacientul este integru din punct de vedere morfo funcțional.

10.Nevoia de a comunica:

Spitalizare, boala, mediu neadecvat,exprimarea singurătății și a lipsei de informare despre boală și evoluția ei

11.Nevoia de a practica religia:

Pacientul este o persoană cu credință în Dumnezeu și are incredere in puterile Lui.

12.Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:

Pacientul iși dorește să se refacă cât mai repede și să mergă acasă la familia lui.

13.Nevoia de a se recrea:

Pacientul se recrează citind,uitându-se la televizor, urmărind știrile.

14.Nevoia de a învăța:

Lipsa de informații și cunoștințe necesare menținerii sănătății, teama de necunoscut, și mediu necunoscut.

În urma interpretării și departajării datelor am constatat că au fost alterate următoarele nevoi:

Nevoia de a respira

Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale

Nevoia de a dormi și a se odihni

Nevoia de a elimina

Nevoia de a se alimenta

Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea.

ANALIZA, INTERPRETAREA ȘI IMPLEMENTAREA DATELOR

SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

EXAMENUL DE LABORATOR

INVESTIGAȚII PARACLINICE

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Evaluare de caz

Pacientul T.S. de 62 de ani s-a internat cu următoarele simptome: durere intensă în epigastru cu iradiere în hipocondru drept, greață, febră în urma tratamentului radioterapeutic. Pacienta a fost diagnosticată cu cancer de pancreas Stadiul II. În urma îngrijirilor acordate și a tratamentului medicamentos, se externează în stare ameliorată cu următoarele indicații:

– să respecte regimul alimentar

– să urmeze tratamentul prescris

– să evite efortul fizic

– să revină la control conform programări

4.3. CONCLUZII FINALE

Din statistică se poate obeserva că din totalul numărului de cazuri cu cancer 7356 un număr de 289 de cazuri sunt depistate de cancer de pancreas în toți acești 5 ani studiați în județul Arad.

Statistic frecvența cancerului în funcție de vârstă este in medie 60-65 de ani

aceasta tindă să crească și la persoanele mai tinere în ultimi ani.Cancerul de pancreas afectează atât femeile cât și bărbații, și apare la majoritatea persoanelor care consumă alcool, la fumători, la persoanele diabetice,la cei cu colecistopati, cu obezitate, cei care lucrează în mediu toxic cu substanțe chimice periculoase, cei care au in antecedente familiale probleme se poate sa fie și genetic, datorită stresului a unei alimentații defectuoase, a privării de odihnă, la vârste destul de tinere cu evoluție fulminantă.

Din statistică observăm ca cele mai multe cazuri se găsesc în mediul urban cu

60,55% iar îm mediul rural un procent de 39,45%.Raportul pesoanelor afectate de cancer de pancreas din mediul urban față de mediul rural este de 2:1.

Depistat precoce, cancerul de pancreas este vindecabil prin tratament corect, în

totalitate, adică 50% din cazuri. Depistarea precoce înseamnă însă surprinderea cancerului în stadiul 0, respectiv înainte ca el să-și manifeste caracteristicile principale: invazie în țesuturile învecinate sau la distanță.

Depistarea cancerului în următoarele stadii de evoluție – stadiile de cancer invaziv scade șansele de vindecare, după cum invazia este mai mult pronunțată sau mai puțin pronunțată.

Descoperirea cât mai precoce a cancerului este o dorință majoră pentru lupta

împotriva acestei boli care seceră încă viața unui număr nepermis de mare de persoane.

Din pudoare rău înțeleasă, din teamă, din lipsa de încredere în posibilitățile de

diagnosticare a bolii – fapt care are la bază lipsa unor cunoștințe minime asupra riscurilor pentru sănătate și progreselor medicale în subjugarea celor mai necruțătoare boli, multe persoane uită să facă periodic controale și analize până ce boala și-a semnalat prezența prin anumite simptome supărătoare și atunci poate fi prea târziu.

De asemenea, mai trebuie luat în considerație faptul că tratamentul este mai complicat și mai greu de suportat în fazele avansate ale bolii.

BIBLIOGRAFIE

Angelescu N.- Tratament de patologie chirurgicală vol.I și vol. II din 2011

Clasificarea Internațională a Maladiilor pentru Oncologie, Ediția a treia a Ministerului Sănătăți din România, 2005

Corneliu Borundel – Manual De Medicina Pentru Cadre Medii , Editura ALL, București 2009)

Doina-Lucia Teodorescu, Adrian Iorga, Mariana Rista- Teorii și concepte, diagnostic de nursing, Ediția II Arad "Vasile Goldiș" University press 2009

DR. Szekely O. Csaba- Oncologie Generală, Arad "Vasile Goldiș" University Press 2004

DR. Szekely O. Csaba- Oncologie Specială,Editura Viața arădeană 1998

Imagini de pe internet: https://www.google.ro/search?q=cancerul+de+pancreas&biw=1164&bih=810&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=yGAYVJiKEcXeatupgsAO&sqi=2&ved=0CAYQ_AUoAQ

Lucian Miron- Terapia Oncologică-Opțiuni bazate pe dovezi,Institutul European Iași 2008

Lucreția Titircă- Ghid de nursing, Editura Viața Românească, București 1997

Mihai Mihăilescu – Chirurgia pentru cadre medii, Editura medicală, București 1991

Mircea Ifrim, Niculescu G. – Compendium de anatomie, Editura științifică și enciclopedică, București 1988

Petru P. Groza – Fiziologie, Editura Medicală, București 1991

Popescu I., Gorgescu S., M. Al. – Atlas Supurațiile pancreatice și peripancreatice Editura medicală, București 1990

Victor Papilian – Anatomia omului (vol. 2 – Splanhologia)Editura didactică și pedagogică, București 1978