Câmpul protetic edentat total cuprinde totalitatea esuturilor cu care proteza ț [631654]

Câmpul protetic edentat total cuprinde totalitatea esuturilor cu care proteza ț
vine în contact. Aceste esuturi sunt: crestele alveolare, bolta palatină, mucoasa ț
care acopera aceste forma iuni, mucoasa fundurilor de sac vestibulare i orale, ț ș
precum i mucoasa situată la trecerea dintre palatul dur i palatul moale. ș ș
La nivelul câmpului protetic sunt diferen iate morfo-clinic două zone ț :
– zona de sprijin reprezentată de suprafa a pe care se sprijină proteza, ț
care preia maximum de presiuni, alcătuită de: crestele alveolare, bolta palatină i ș
tuberozită ile maxilare i tuberculul piriform la mandibulă ț ș ;
– zona de închidere marginală sau zona de succiune este situată la
periferia zonei de sprijin, are o suprafa ă foarte redusă; este formată de mucoasa ț
care tapetează fundurile de sac i de o por iune din mucoasa mobilă ce are raport ș ț
cu proteza pe fa a ei externă; cuprinde mucoasa neutră situată la nivelul ț
fundurilor de sac vestibulare, orale i la nivelul zonei distale – zona “Ah”. In ș
această zonă se situează marginile viitoarei protezei totale mobile.
CAMPUL PROTETIC MAXILAR
Este reprezentat de creasta edentată, tuberozitățile maxilare i bolta ș
palatină.
COMPONENTA OSOASĂ
Creasta alveolara este reprezentată de proeminen ele intraorale ale oaselor ț
maxilare. Au forma de potcoavă i sunt rezultatul restructurării osoase a ș
proceselor alveolare. Pot prezenta forme i volum diferit. Pot fi mai mult sau ș
mai pu in proeminente, terse sau chiar dispărute. ț ș
Tuberozitatea maxilară
Extremitatile distale ale crestelor alveolare sunt reprezentate de
tuberozitati . Tuberozitatile maxilare poat fi voluminoase sagital sau transversal,
sau pot fi inegale, pot fi de volum redus sau pot fi sterse. Reducerea sau
disparitia tuberozitatii poate fi cauzata de parodontopatii sau extractii laborioase.
Tuberozitatea maxilara ca si tuberculul piriform ( mandibula) sunt “zone
biostatice” care se rezorb foarte lent datorita unei structuri osoase rezistente si
prezinta un rol foarte important în menținerea și stabilizarea protezei.

Bolta palatină
Formeaza peretele superior al cavitatii bucale ; este formata din apofizele
palatine ale oaselor maxilare unite pe linia mediana in cele doua treimi
anterioare si lamele orizontale ale osului palatin in treimea posterioara.
Forma boltii palatine difera: adanca, medie sau plata. Adâcimea medie este de
15-17 mm.
Forma medie a bolții palatine este cea mai benefică protezării, deoarece
opune rezistența optimă forțelor verticale și orizontale, dizlocante ale protezei.
COMPONENTA MUCOASA
Din punct de vedere topografic si functional este diferen iată în mai multe ț
zone : mocoasa fixă, neutră i mobilă. ș
Zona de mucoasă fixă
Acoperă bolta palatină i crestele alveolare. La nivelul bol ii palatine ș ț
prezinta trei zone diferite, în func ie de gradul ei de elasticitate sau ț
comprimabilitate numită rezilien ă . ț
Zona de mucoasă neutră sau pasiv mobilă
Constituie un element morfologic deosebit de valoros pentru mentinerea
protezei, deoarece intervine favorabil in formarea fenomenului de succiune. Se
afla la periferia campului protetic unde mucoasa fixa se rasfrange spre cea
mobila, in apropierea fundurilor de sac
Zona de mucoasa mobila
Cuprinde mucoasa care acopera buzele, obrajii, valul palatin si planseul
bucal. Aceasta mucoasa nu apartine campului protetic, dar fiind situata in afara
limitelor acestuia are raporturi cu proteza.
Zona de închidere marginalî
Succiunea protezei (contactul strâns și rezistent la separare între 2
corpuri, obținut prin crearea unui spațiu vid sau care conține aer rarefiat între
corpurile respective) este reprezentată de mucoasa pasiv mobilă.
Zona vestibulară centrală

Este amplasată de o parte și de alta a frenului buzei superioare, între cele
2 frenuri bucale. Spațiul se poate evidenția prin tracțiunea moderată a buzei
superioare.
Spațiul vestibular lateral și punga lui Eisenring
Incepe în dreptul tuberozităților (șanțul pterigomaxilar) și se termină la
nivelul frenurilor bucale.
Zona distală (zona Ah)
Zona funcțională distală este limita posterioară a câmpului protetic
maxilar. Este o zona deosebit de importantă deoarece aici se realizează
închiderea marginală posterioară a piesei protetice maxilare sau îndiguirea
posterioară.
Foveele palatine sunt două depresiuni din zona palatului moale, situate de o
parte și de alta a rafeului median, care rezultă din coalescența unor ducte
glandulare din mucoasă.
CÂMPUL PROTETIC MANDIBULAR
Spre deosebire de maxilar, mandibula prezintă un support dur mult
diminuat, constituit doar din crestele alveolare reziduale și tuberculii piriformi.
Zona de sprijin este reprezentata de creasta edentată mandibulară, sub
formă de arc, care se întinde de la un trigon retromolar la altul și face parte din
corpul mandibulei.
COMPONENTA OSOASA
Creasta alveolara
Este foarte mult redusa, comparativ cu cea de la maxilar. Suprafata de sprijin
este mai mica.
Tuberculul piriform
Este o formatiune morfologica ce se formeaza dupa extractia molarului de minte
inferior, in urma rezorbtiei mai reduse a peretelui distal al alveolei.
COMPONENTA MUCOASA
Mucoasa fixa

Acopera creasta alveolara, prezinta unele particularitati (nefavorabile
pentru proteza) in sensul ca are o relativa mobilitate de glisare pe planul
periostic, iar alteori, datorita neconcordantei intre atrofia osului si mucoasei se
formeaza bride (pliuri) longitudinale de-a lungul crestei.
Mucoasa pasiv mobila sau neutra
La campul protetic mandibular, limita de trecere de la mucoasa fixa la cea
pasiv mobila si mobila, de cele mai multe ori nu este posibil sa fie localizata.
Campul protetic mandibular desi este reprezentat de o suprafata foarte redusa,
nu are nici o delimitare precisa.
Zona de mucoasa mobila
Aceasta mucoasa nu apartine campului protetic, dar fiind situata in afara
limitelor acestuia are raporturi cu proteza.
Zona de închidere marginală
Zona vestibulară centrală
Această zonă se întinde între cele 2 frenuri bucale, iar fundul de sac este îngust.
Zona se află sub influența unor mușchi, dintre care orbicularul buzelor care are
fibre orizontale ce ajută la stabilizarea protezei și la acțiunea de ventil extern.
Zona vestibulară laterală
Se întinde de la frenurile bucale la tuberculii piriformi și de la coama crestei
până la linia oblică externă.
Zona linguală centrală
Se întinde pe o suprafata de 3cm : l,5 cm la dreapta și 1,5 cm la stânga frenului
lingual, ea fiind modificată de mișcările funcționale ale limbii.
Zona linguală laterală
Este o arie pereche, este delimitată de spațiul dintre canin și premolar până la
limita anterioară a tuberculului piriform.
Zona tuberculului piriform
Este o zonă cheie în asigurarea închiderii marginale a protezelor
mandibulare, închiderea se realizează la limita dintre cele 2/3 anterioare cu 1/3
distală.
Zona retromilohioidiană

Se află sub linia oblică internă și nu ține de tuberculul piriform, aripioarele
retromilohioidiene situate în această zonă cresc suprafața unei proteze totale
mandibulare.
Musculatura din vecinatatea câmpului protetic
Pentru stabilitatea și menținerea protezei este important raportul dintre direcția
de inserție a fibrelor musculare și marginea câmpului protetic.