Campanii Electorale Evolutia Clipurilor Electorale In Romania Postcomunista

Cuprins

Cuprins

2. Introducere

1.1Rolul mass-mediei, comunicarii si publicitatii politice

1.2Campaniile electorale

1.3Publicitatea politica

1.4Clipurile electorale si influenta acestora asupra electoratului

3. Capitolul I

2.1Evolutia campaniilor electorale postcomuniste

2.2 Romania postcomunista

2.3Importanta mass-mediei in campaniile electorale in Romania postcomunista

2.4 Publicitatea politica in Romania dupa anul 1989

2.5 Campaniilele electorale in Romania postcomunista

2.6 Modificari la nivel discursiv în campaniile electorale (1990-2014)

4. Campitolul II

3.1 Publicitatea politica si evolutia ei in Romania postcomunista

3.2Analiza clipurilor electorale in Romania (1992/2009)

3.3Analiza clipului electoral FDSN-1992

3.4 Analiza clipului electoral PRM-1992

3.5 Analiza spotului electoral PSD- 2009

3.6 Analiza spotului electoral PNL- 2009

3.7Asemanari si deosebiri intre clipurile electorale 1992 -2009

5.Concluzii

6.Bibliografie

Introducere

Tema pe care am ales sa o dezvolt prin intermediul lucrarii mele de licenta se bazeaza pe analizat campaniilor electorale, din Romania postcomunista, punandu-se accentual pe evolutia clipurilor electorale, realizate de catre politicienti in vederea atragerii simpatizantilor de partea unui partid sau altuia.

Transformarile care s-au produs in Romania in perioada ulterioara caderii regmului communist, au avut un impact major atat din punct de vedere social, cat si politic. Inlaturarea comunismului, a oferit posibilitatea existentei multipartidismului, iar de aici porneste si idea de lupta pentru putere, de competitivitate intre partidele politice si intre actorii politici pentru a ajunge sa reprezinte cetatenii in stat, si implicit pentru a avea posibilitatea castiga anumite functii politice.

Subiectul pe care am decis sa il dezvolt prin intermediul tezei mele de licenta, se bazeaza pe evolutia publicitatii politice, si s-a dezvoltat pe baza analizei mass-mediei in Romania postcomunista. Dupa cum stim, perioada in care Romania s-a regasit sub regim communist, a reprezentat a perioada de stagnare entru tara noastra, regimul marcand pe langa interzicerea existentei altor partide politice, diferite de cel aflat la putere, si impunerea unor limite pentru mass-media. Atat ziarele cat si posturile de teeviziune existau intr-un numar limitat, iar temele abordate de catre acestea trebuiau sa fie in concordanta cu ideile promovare de partidul unic aflat la putere.

Dupa eliberarea din acest regim si revenirea la democratie, mass-media a evoluat, acest lucru putand fi observat de catre cetatenii romani, la nivel general. In tara noastra si-au facut aparitia tot mai multe ziare, reviste si canale de televiziune care au avut ca sis cop dezbaterea spectrului politic in perioada actuala, informand cetatenii cu privire la subiectele politice ale momentului, care ii vizau in mod direct. Informatiile prezentate au avut ca si mod de prezentare o modalitate obiectiva, proprie ce era menita sa puna in lumina anumite puncte slabe, sau puternice a unui anumit partid/ candidat pentru o functie politica/ reprezentant a unui partid politic aflat in lupta pentru putere.

Poporul roman actual, este unul cu o experienta democratica relative restransa, insa acesta a tins intotdeauna catre evolutie. Astfel, in pofida perioadei de umbra sub care tara noastra s-a aflat, mass-media s-a putut dezvolta , iar influenta acesteia in campaniile electorale a crescut de-a lungul timpului.

Asa cum fiecare dintre noi stie, mass-media s-a tranformat in :cainele de paza al democratiei” , expresie ce are scopul de a demonstra faptul ca aceasta vegheaza in vederea respectarii drepturilor cetatenesti, dar si in vederea obtinerii unei inagini in ansablu a oamenilor politici, va veghiind adupra bunastarii cetatenesti.

Din cercetarea mea au rezultat doua intrebari: una generala : Campaniile electorale au evoluat in Romania postcomunista?, iar cea de-a doua , cea specifica: In ce masura au evoluat clipurile politice fosite de catre politicieni in campaniile electorale in Romania postcomunista?

Pornind de la idea conform careia mass-media influenteaza evolutia unei campanii electorale, am decis sa analizez modul in care clipurile electorale au evoluat in perioada postcomunista, in Romania. Astfel ipotezele studiului sunt : Daca in Romania s-a produs o evolutie in ceea ce priveste campaniile electorale, si implicit clipurile electorale, si in acelasi timp, in ce masura clipurile electorale au reusit sa evolueze, ajungand la nivelul la care acestea au ajuns in perioada actuala.

Lucrarea mea este structurata in doua capitole, primul dintre ele preentand cadre teoretice cu privire la evolutia publicitatii electorale, a campaniilor electorale si respectic a clipurilor electorale in Romania postcomunista, iar cel de-al doilea fiind reprezentat de analiza propriu-zisa a clipurilor electorale de la alegerile din anii 1992 si 2009, din tara noastra, facand o comparatie intre doua puteri politice, atat trecute (din perioada imediat urmatoare caderii regimului Ceausescu) cat si actuale si anume partidele politice : FDSN (1992), PRM (1992), PSD (2009), si PNL (2009).

Cercetarea are ca si scop obtinerea uni imagini in ansamblu a evolutiei publicitatii si clipurilor electorale, si se bazeaza pe metoda analizei de continut.” Analiza de conținut reprezintă un set de tehnici de cercetare cantitativă a comunicării, în scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest al acesteia.”

In acest sens voi analiza in termini generali modul in care mass-media- publicitatea politica si clipurile electorale s-au dezvoltat in Romania din momentul in care in tara noastra a fost initiat un proces de democratizare, pana in prezent.

1.1 Rolul mass-mediei, comunicarii si publicitatii politice

Inceputurile studierii comunicarii, comunicarii in masa, si comunicarii politice au aproximativ acelas punct de plecare, acestea fiind interconectate. Acestea pe langa punctual de plecare comun, corespund si in ceea ce priveste efectele comunicarii mass-mediei, insa au si un set de oameni de stiinta, fondatori care au impartasit aceleasi interese pentru aceste trei subiecte si au pus bazele formarii acestora.

Inca din perioada de inceput, perceputa precum perioada de studiu a comunicarii, oamenii de stiinta si-au concentrate atentia asupra modificarilor comportamentului politic, un punct important in studiile lor fiind votul, vazut ca unul dintre principalele variabile dependente de studiu.

Lippmann a fost una dintre primele persone care au identificat rolul mass-mediei in opinia publicaca ca fiind foarte importanta, in ceea ce priveste democratia. Lippmann a sustinut ca mass-media este un lucru essential in crearea unei piete libere, si mai mult decat atat in crearea unor idei, cu privire la un anumit subiect, sau intr-un anumit domeniu.

Valoarea de democratie, si in special valoarea de democratie participativa, activa si populara pe scara larga, a determinat dezvoltarea si fornarea unui drum catre o presa libera si responsabila. De asemenea, aceasta a servit ca un important impuls pentru cercetarea comunicarii politice.

Studiul comunicarii politice a stimulat inca de la somentul aparitiei sale, o preocupare normative cu privire la necesitatea unei prese libere si a unui public informat, in interiorul societatii.

Mass-media a capatat un rol foarte important in ceea ce priveste informarea cetatelnilor, si a creat un mediu facil prin care acestia pot avea acces la informatii. Cetatenii, devin automat , fiind cuceriti de catre mass-media, public, un public care isi doreste sa obtina intr-un mor rapid stiri si noutati.

In general se considera ca televiziunea este un loc adecvat pentru a oferi stiri, desi expertii in mass-media sustin ca televiziunea deersonalizeaza si poate schimba intelesul stirilor.

Televiziunea a inceput sa capete amploare de-a lungul deceniului anilor 1950 in SUA. Acest mediu a devenit o modalitate prin care politicienii se puteau promova, astfel ca au luat nastere diferite forme de campanii de comunicare politice, care incetul cu incetul au inceput sa ocupe un loc important, privind totodata din perspectiva campaniilor electorale.

Astfel au fost puse bazele unei noi ere a politicii in televiziune, in cadrul careia candidatii se puteau promova intr-un mod rapid si mult mai usor, iar partidele politice au inceput sa isi implice tot mai mult candidatii in spoturi TV, emisiuni de televiziune, avand scopul de a-i promova pe acestia, si totodata considerand ca partidele politice, dar mai ales promovarea ideilor acestora prin intermediul mass-mediei, pot influenta rezultatul final al unui process electoral.

In acest sens al increderii in influenta pe care televiziunea si publicitatea electorala, pot influenta cetatenii, o mare parte din bugetul alocat campaniilor electorale ale fiecarui partid au fost alocare acestui fel de promovare.Aceasta modalitate era in idea oamenilor implicati in respectivele campanii, un mod foarte bun prin care fiecare cetatean putea fi informat cu privire la un candidat si putea incepe sa il simpatizeze pe acesta, sau partidul din care acesta facea parte, sau sa se identifice cu ideile promovare de acesta, in urma publicitatii care se realiza prin intermediul televiziunii.

Importantape care a capatat-o televiziunea si publicitatea electorala, a adus cu sine si efecte negative, intrucat oamenii de stiinta care au studiat acest fenomen au constatat faptul ca unii oameni considerau stirile legate de politica plictisitoare, si astfel au inceput sa le excluda din viata lor.

Cercetarea comunicarii politice a jucat in mod traditional un rol central cu privire la efectele mass-mediei. Acest mod de comunicare poate influenta rezultatele comunicarii in masa lucru ce putea determina ca o parte din populatia interesata de acest subiect sa isi poata schimba chiar alegerea cu privire la persoana pe care doreau sa o aleaga ca si reprezentant.

1.2 Campaniile electorale

“Campania electorală reprezintă un context aparte de manifestare a comunicării politice. Ea concentrează, pentru o perioadă relativ scurtă de timp, o cantitate însemnată de resurse, implicăun consum mare de energie, are obiective generale clar stabilite și un deznodământ rapid.De aceea, proiectarea, conducerea, gestionarea și controlul campaniei electorale trebuie săurmărească îndeaproape obiectivele generale și specifice ale campaniei și contextul politic șielectoral […]

Prin urmare, cetatenii sunt influentati de clipurile electorale doar intr-o oarecare masura.Acestea pot convinge electoratul, in anumite situatii fie ca fac alegerea potrivita, fie ca ar trebui sa se gandeasca daca nu cumva alegerea facuta de ei este cea gresita.

Insa mai exista si modelul dezbaterilor publice, televizate prin care candidatii isi pot aduce replici, acuze, si pot prezenta motivele pentru care programul lor este mai bun decat al celorlati, acest lucru influentand in opinia mea electoratul mai mult decat campaniile facute pe strada sau clipurile electorale intrucat poate fi observata viteza de reactie, si modul in care un politician reactioneaza in momentul in care este pus in fara unei anumite intrebari, sau a unei anumite situatii. Inacest mod cetatenii pot observa aceste lucruri si isi pot schimba sau forma o parere cu privire la un anumit candidat.

In ceea ce priveste publicitatea electorala, sunt foarte importante pe langa promovarea propriu-zisa a candidatului, anumite elemente precum vocabularul adoptat sau designul si modalitatea prin care se creaza imaginea candidatului, pentru ca acesta devine astfel un produs care trebuie sa se vanda electoratului.

Ca si candidat pentru o anumita functie, aparitia trebuie sa fie pe masura asteptarilor publicului, astfel incat pana si elemente precum tinuta conteaza. Insa cel mai important element poate fi considerat vocabularul.

Un vocabular controlat , care utilizeaza un limbat cat mai natural, ofera intotdeauna cele mai bune rezultate, astfel incat un politician, ar trebui sa stie ca acest lucru este esential in ceea ce priveste calitatea sa discursive precum si declaratiile pe care le face in momentul in care presa il abordeaza cu diferite subiecte.

Vocabularul politiceste foarte important, chiar esential in formarea unei imagini politice positive in fata electoratului. Ideile candidatului ar trebui sa detina calitati precum: claritate, calitate, proprietate, puritate, precizie concizie. Stilul prezentarii ideilor de asemenea trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici precum: naturalete, armonie, demonitate.

1.3 Publicitatea politica

Publicitatea politica a fost definita de Kaid ca fiind “procesul de comunicare prin care o sursa (de obcei un candidat politic sau un partid) achizitioneaza oportunitatea de a expune prin intermediul canalelor receptoare ale mass-mediei, mesaje politice, pentru a optine efectul dorit si anume acela de a influenta atitudinile politice ale cetatenilor, convingeri si coportamente.”

Televiziunea reprezinta o modalitate dominant de comunicare care se poate implica in domeniul politic si poate determina realizarea unor stiri, dezbateri si emisiuni de tip talk-show, care sunt considerate importante pentru electorat. De asemenea, in televiziune exista anumite reclame care sunt considerate o parte esentiala de continut, utilizata de catre mass-media, si care pot forma baza discutarii campaniilor politice.

Publicitatea politica a determinat si anumite fenomene, care au fost studiate de catre oamenii de stiinta. In acest sens s-au luat in considerare, analizandu-se toate actiunile de tip politic ce s-au desfasurat cu ajutorul mass-mediei. Aceste actiuni trebuie analizate privind atat continutul vizual, cat si textual si audio, in tot ceea ce priveste stirile ,desbaterile, si publicitatea electorala.

Turner, un om de stiinta care a studiat influenta mass-mediei adupra oamenilor, precum si comunicarea prin intermediul acestora, a definit materialele publicitare politice ca fiind imagini simple reprezentand candidatul, care il prezinta pe acesta vorbind direct sau fotografiat alaturi de una sau doua personae. De asemenea el vedea publicitatea electorala reprezentata prin imagini, ca friend imagini complexe care prezentau candidatii sau alte personae care dezbateau cu privire la aspectele puse in discutie.

“Conform ideilor exprimate de catreChristian Wright, „comunicarea de masă este orientată către audiențe largi, eterogene, care nu sunt cunoscute de către comunicator; mesajele sunt transmise în mod public și sunt calculate astfel încat să ajungă repede la public”. Mass-media este foarte importanta in relatia cu cetatenii si in impartasirea si transmiterea anumitor idei, deoarece aceasta reprezinta “Totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare în masă a informațiilor (radio, televiziune, cinematograf, publicații, disc, magnetofon etc.)”.”

Noutatea perioadei in care traim in ceea ce priveste comunicarea in masa si promovarea anumitor idei intr-un mod facil si efficient este acela al retelelor de socializare. Tweeter, MySpace si Facebook sunt foar putine dintre mijloacele pe care orice persona care doreste sa isi impartaseasca ideile cu alti oameni o poate face.

In acest sens partidele politice , si implicit politicienii au inceput sa profite din plin de aceasta resursa. Astfel ca in ceea ce ii priveste, acestia pot impartasi pe retelele de socializare idele pe care le au in legatura cu evenimente politice, ideologia partidului din care fac parte, programul politic pe care il adopta in cadrul unor alegeri fie ele locale, parlamentare , europarlamentare sau prezidentiale. In acelasi timp prin intermediul acestor retele se pot promova si clipurile electorale, cu un singur click acesta ajungand pe ecranele calculatorului fiecaruia dintre cei interesati sa il vada.

1.4 Clipurile electorale si influenta acestora asupra electoratului

O carte reprezentativa pentru importanta mass-mediei in campaniile electorale, este “Vanzarea presedintelui” scrisa de catre Joe Mc Ginnis. Aceasta prezinta mijloacele folosite in campaniile electorale, precum clipurile si mesajele politice prezentandu-se un caz particular, cel al presedintelui Richard Nixon. In campania electorala prin care acesta a fost promovat, acesta a fost pus in centru atentiei cetatenilor, urmarindu-se promovarea sa la un nivel foarte mare.

In aceasta carte, se incearca promovarea ideilor, si a candidatului prin toate mijloacele posibile, acesta asumandu-si orice rol in vederea promovarii sale. Se pune accentual atat pe calitatile candidatului care sunt promovare intens, dar si pe comparatia acestuia cu ceilalti candidate, ilustrandu-se avantajele alegerii candidatului pus in discutie.

Cartea prezintra intr-o maniera ampla tot ceea ce implica o campanie electorala, si mai ales un mesaj politic electoral realizat si transim prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa. Sunt prezentati candidatii in momentul in care acestia se afiseaza in fata cetatenilor, urmarindu-se toate aspectele, de la vestimentatie si gesture, la pozitia candidatilui si mai ales la promisiunile si ideile transmise in candrul mesajului politic.

O alta carte care prezinta modul in care clipurile electorale pot influenta cetatenii, si le pot schimba parerea acestora, este “Tehnici de manipulare”. Aici, Bogdan Ficeam prezinta o situatie concreta care a avut loc in Statele Unite ale Americii, in momentul in care pentru alegerile prezindentiale confruntarea finala trebuia sa se faca intre George Bush si Michael Dukakis.

In acest sens clipurile electorale folosite de catre Geporge Bush, au fost unele cu mesaj negative la adresa competitorului sau, si anume, s-a folosit faptul ca Michael Dukakis a orhganizat o reforma ce includea persoanele aflate in inchisoare, mai concret reabilitarea detinutilor.

Persoanele care au organizat campania electorala a lui George Buch au fost destul de atente in ceea ce il privea pe contracandidatul acestuia , astfel ca au folosit reformna lui Dukakis impotriva acestuia, intrucat actiunile sale au fost prezentate in cadrul unui clipelectoral ca fiind un lucru ce incurajeaza criminalitatea si infractorii. Astfel modalitatea prin care George Bush il prezinta pe Michael Dukakis, ca fiind un aparator al detinutilor, precum si clipurile prezentate intr-o maniera infricosatoare, au reusit sa atraga cetatenii , in detrimental faptului ca Si Dukakis prezentase o serie de statistici prin care demonstra faptul ca reforma sa nu a fost un lucru negative, ci din contra, ceva benefic pentru cetatenii americani.

Cert este insa faptul ca , desi Dukakis a prezentat tatisticile si datele care influentau intr-un mod pozitic cetatenii americani, George Bush a avut alaturi de el o echipa care nu numai ca l-a ajutat sa ajunga prezesintele statului, si a dat dovata de seriozitate si competenta, stiind cand este momentul in care ar trebui sa actionezein favoarea candidatului lor, si ce “arme” sa foloseasca pentru reusita.

Mesajul transmis prin intermediul clipului electoral a fost astfel perceput de cetatenii americani, asa cum sefii de campanie ai lui George Bush se asteptau. Crearea unei imagini negative in fata electoratului pentru Michael Dukakis, in contradictie cu imaginea pozitiva create pentru George Bush, acest lucru fiind tocmai ceea ce acesta avea nevoie pentru a putea obtine simpatia si voturile electoratului.

In acest sens observam impactul pe care un clip electoral il are in ceea ce priveste cetatenii. Unele clipuri ii pot ajuta pe candidati sa ii atraga de partea lor pe cetatenii indecisi, care inca nu au o idee formata despre candidat sau despre partidul pe care acesta il reprezinta, respectivul clip reusind sa ii induioseze sau sa ii faca sa simta o apartenenta fata de ideile promovate de catre acel partid, astfel acordandu-le votul lor de incredere.

“Prin intermediul cazului prezentat anterior se demontreaza “faptul că oamenii sunt mai puțin interesați, în momentele decisive, de analiza la rece a datelor și a fenomenelor, preferând să se ghideze după simțuri și după ceea ce le dictează instinctul de conservare.”

Influenta mass-mediei si a publicitatii electorale prin intermediul acesteia , poate fi considerate eficienta numai la un anumit nivel. Conform ideilor promovate de catre Lazarsfeld, si Kants , ideile ajung prin intermediul radioului sau prin intermediul presei scrise la liderii de opinie, iar de la acestia informatia se disperseaza catre ceilalti cetateni , influentandu-le in acest mod parerea cu privire la un anumit subiect. Aceasta modalitate ofera posibilitatea ca si populatia mai putin active din acest punct de vedere sa primeasca informatia si sa isi poata forma o idee asupra subiectelor de care nu este intr-o foarte mare masura interest.

In conformitate cu aceasta ipoteza, cetatenii tind sa aiba o mai mare increderein parerile si sfaturile persoanelor pe care le cunosc decat in instrumentele mass-media din mai multe motive.

Cele mai importante dintre acestea sunt: faptul ca persoanele cunoscute inspira oamenilor, o incredere mai mare decat persoanele pe care nu le cunosc si care apar in cadrul unor emisiuni pentru a comunica anumite stiri si informatii. In acelasi timp se poate dezvolta o discutia care sa contina argumente, schimbandu-se reciproc opinii si idei, si in acelasi timp o informative, sau un sfat venit din partea unei personae din mediul in care traieste ar putea oferi “garantia conformarii la normele de grup”.

Capitolul I

2.1 Evolutia campaniilor electorale postcomuniste – Romania parte a Europei de Est

Anul 1989 este un an cu o mare incarcatura istorica pentru Europa Estica intru-cat, acest an reprezinta un reper in ceea ce priveste renasterea democratiei in aceasta parte a Europei si incercarea reconstructiei anumitor state, iesite de sub jugul communist.

Mass-media de dupa 1989 in zona de Est a Europei , s-a organizat in concordanta cu vechea ideologie colectivistasi cu rolul dominant al partidului stat, pentru ca acestea sunt considerate cele mai potrivite mijloace de a obtine sustinerea publicului pentru noii lideri politici”.

Astfel perioada imediat urmatoare inlaturarii regimului comunist din Europa a fost oarecum o tranzitie la democratie intrucat aceasta perioada a reprezentat pentru statele foste comuniste, dar si pentru tara noastra o perioada de evolutie si dezvoltare, scopul final fiind acela al ajungerii la un regim de consucere a statului de tip democratic.

In primii ani ai deceniului 1990, statul sau guvernul a incercat sa influenteze mass-media si chiar sa o controleze, in unele cazuri reusind acest lucru. Pe langa teama fiecarui partid de a nu fii pus intr-o lumina proasta de catre presa si in special de catre audiovizuat, exista si dorinta de a se prezenta intr-o maniera cat mai pozitiva in fara alectoratului a acestor partide. Aceste incercari ale statului de a prela puterea asupra comunicarii informatiilor au avut ca si actiuni : dominarea distributiei presei scrise, monopolizarea majoritatii tipografiilor, amestecul in privatizarea presei, numirea unor personae care sa favorizeze statul in functiile care ocupau audiovizualul, impiedicarea ajungerii in atentia electoratului a informatiilor legate de govern , presedinte, etc.

In ciuda articolelor si lucrarilor aparute pana acum, care prezentau perioada imediata inlaturarii regimului comunist, ca pe o perioada in care libertatea presei a fost un principiu democratic respectat de catre conducerea statului, Peter Gross, prezinta acest fenomen ca fiind o lupta a partidelor politice si a statului in general de a optine monopol peste mass-media. In jurul anului 2000, situatia pare ca se inbunatateste , din perspectiva lui Gross, care insa continua sa sustina idea conform careia mass-media inca este influentata de persoanele aflate la guvernare.

Cu toate acestea mass-media, a devenit principalul canal de promovare a candidatilor si a oamenilor politici. Aceasta pe langa clipurile sau dezbaterile electorale pe care le poate promova, au rolul de a obtine si impartasi cetatenilor informatii, atat positive cat si negative, cu privire la activitatile desfasurate de politicieni, atat in ceea ce priveste bunastarea cetatenilor, cat si in ceea ce priveste viata lor personala.

Ultimele decenii au reprezentat o perioada de schimbari continue in ceea ce priveste piata audiovizualului si influenta acesteia asupra factorilor de decizie politici si de guvernare.Politicul a devenit dependent de pass-media, de publicitate, si prin aceasta situatie, partidele politice, si persoanele ce doreau sa ajunga la conducerea statului, au inceput sa profite din ce in ce mai mult de aceste resurse.

Promovarea clipurilor electorale a devenit astfel un lucru pe care politicienii l-au putut considera esential in ceea ce priveste campaniile electorale. In dorinta de a castiga un anumit tip de alegeri, politicienii s-au folosit de aceasta resursa, transformand-o intr-un fel de publicitate pozitiv sau negative, pentru ei , respective openentii sai.

2.3Romania postcomunista

Perioada de dupa anul 1989 este una cu o mare incarcatura istorica pentru tara noastra, in care oamenii s-au eliberat de sub dictatura comunista si s-au bucurat de cele mai importante principii din interiorul statului, si anume pluripartidism, libertate de exprimare, libertatea presei, etc.

Se poate vorbi de o adevarata eliberare pe care au simțit-o oamenii a fost atunci când, după căderea regimului comunist din țara noastră, au căpătat dreptul de a își exprimă propriile păreri. Aceștia nu s-au mai simțit constrânși sau controlați de cei de la conducere, și s-au bucurat de "puterea" căpătată începând cu anul 1990.

Inlaturarea comunismului , în nicio țara, nu s-a realizat pe cale pașnică , prin referendum sau pe cale democratică , ci prin alte căi precum revolte , lovituri de stat, revoluție, și niciodată cu acordul conducătorului.

Partidului Comunist,aflat la conducerea statului inainte de anul 1989 deținea controlul asupra tuturor instituțiilor statului dar și asupra poporului , incalcandu-se drepturile cetatenesti si folosindu-se organelle de represiune, cei nemulțumiți fiind pedepsiți. Problema principală a oamenilor în perioada comunistă a fost cenzura. Totuși se punea accentul pe cultură , elitele culturale fiind protejate. Elitele politice erau protejate insa acestea erau nevoite sa ramana de partea partidului communist, fara a publica sau impartasi celorlalti idei impotriva acestuia. Părerile acestora trebuiau să fie rezervate , iar dacă nu aveau de spus ceva în favoarea partidului , nu erau privilegiați cu dreptul la liberă exprimare.

Trecerea Romaniei la un regim de guvernare democratic , nu s-a facut in mod direct, tara noastra aflandu-se initial într-un proces de tranziție intrucat, nu se poate ajunge la e democrație perfectă imediat după căderea regimului comnist. Este nevoie de o perioadă de acomodare , de transformare a mentalității oamenilor conduși dar și a celor aflați la conducerea statului. În România a avut loc un proces de tranziție încet, care are însă ca scop obținerea unei țări dezvoltate.

Una dintre părțile bune ale democrației este aceea că pe lângă multimartidism ,oamenii au dreptul de a alege cine să guverneze statul și cine să îi reprezinte. Prin aceasta modalitate, oamenii se pot lasa convinsi de candidate ca ei sunt cea mai buna alegere, aici observandu-se rolul campaniilor electorale, dar si a publicitatii de acest tip.

2.3Importanta mass-mediei in campaniile electorale in Romania postcomunista

Mijloacele de comunicare in masa au inceput sa ia amploare in Romania, dupa inlaturarea regimului communist, astfel dezvoltandu-se si in interiorul societatii romanesti o anumita cultura politica. Acest lucru a determinat si incercarea partidelor politice de a-si promova candidatii si de a face cunoscute proiectele lor tuturor cetatenilor pentru a-ti atrage de partea lor.

De asemenea mass-media reprezinta un element important. Intradevar retelele de socializare si internetul reusesc sa capteze atentia unei mase foarte mari de oameni, insa exista oameni de anumite categorii de varsta care nu sunt familiarizati cu noile descoperiri in material de computer si astfel ei raman constanti bucurandu-se de resursele media pe care le stapanesc. In acest sens radioul si televizorul sunt elemente care ii pot influenta in mod direct sau indirect, astfel ca politica trebuie facuta astfel incat sa acopere si aceste arii.

In cadrul emisiunilor tv sau al celor de radio, partidele politice prin persoanele emblematice pentru acestea si prin candidatii lor pentru anumite functii, aleg sa prezinte programele si ideile pe care le promoveaza cu privire la viitoare alegeri.

2.4 Publicitatea politica in Romania dupa anul 1989

“Publicitatea politica reprezinta o forma majora de comunicare politica” Aceasta are o mare importanta in ceea ce priveste campaniile electorale, dar are si o influenta inportanta in luarea deciziilor in politica.

In pofida acestui punct comun important, nu toate modalitatile de publicitate politica au aceleasi efecte, si nu au acelasi continut sau stil. Unul dintre aceste actiuni determinate de publicitatea electorala, este retragerea unor informatii si furnizarea acestora catre alegatori, alte actiuni determinate de aceasta pot fi formarea unei imagini a candidatului , si prezentand electoratului punctele forte, dar si punctele stabe ale acestuia.

Spoturile de televiziune reprezinta modul cel mai facil si eficient , prin care o informative poate ajunge de la oliticieni la electoral. Astfel acestia aleg televiziunea ca un mijloc principal prin care pot comunica cu alegatorii. In acelasi timp internetul ofera posibiliatea unui nou tip de comunicare politica si publicitate electorala, astfel ca prin intermediul acestuia se pot atrage cetatenii care isi petrec o buna perioada a timpului liber, explorand aceasta resursa.

Majoritatea politicienilor au inteles si au inceput sa aplice acest principiu al promovarii cu ajutorul internetului( prin intermediul stirilor on-line, sau prin intermediul retelelor de socializare), pe care il folosesc din ce in ce mai des. Astfel ca ei incearca sa se adreseze tuturor categoriilor de varsta in functie de publicitatea electirala pe care o realizeaza si in frunctie de mediul in care aceasta se face.

Tinerii pot fi abordati cu usurinta in mediul on-line, pe cand persoanele varstice sunt mai receptive la instrumentele mass-media (tv, radio, ziarele). Oricare ar fi aceste medii alese de politicieni, toate acestea au un singur scop, si anume atragerea electoratului de partea candidatului/ candidatilor promovati, si obtinerea voturilor la sfarsitul procesului electoral.

Libertatea presei a fost un principiu care in Romania postcomunista a prins contur, astfel provocandu-se o explozie in ceea ce priveste “presa libera” si ideile promovate de catre aceasta. Astfel incat atat mijloacele de televiziune si radio care apartineau statului , cat si cele private care au aparut ulterior, au inceput sa dispuna de libertatea de a nu fi controlati de catre organelle statului. In acest sens acestea aveau dreptul la libera exprimare, institutiile presei fiind vazute ca un element important, parte a societatii, cu ajutorul careia .

Presa a devenit foarte importanta pentru romani, intrucat scapati de sub influenta comunista, acestia au fost atrasi de catre instrumentele media, fiind tentati sa “cumpere” tot ceea ce acestea “vindeau”.

In acest mod, televiziunea si mass-media in general a fost perceputa ca o parte esentiala a societatii, de care cetatenii se puteau bucura fara a exista riscul de a fi trasi la raspundere pentru aceasta. In acelasi timp putem privi acest fenomen si din punct de vedere psihologic: romanii care nu avusesera acces la aceste intrumente media, au inceput sa fie atrasi de aerul de noutate pe care acestea il aduceau , astfel devenind dependenti de orice tip de “emisiune, film, jurnal de actualitati sau dezbatere politica”.

In Romania , publicitatea electorala a devenit foarte importanta. In perioada actuala s-a creat o intreaga dezbatere cu privire la spatial media, iar acesta s-a dovedit un mediu util in care mesajele electorale sa fie promovate.

Insa televiziunile , dupa noile reglementari ale CNA, au redus numarul de mesaje electorale, si in acelasi timp durata pe care fiecare decidea sa o aloce promovarii acestora. Explicatia plauzibila producerii acestui fenomen este aceea ca CNA –ul a decis ca televiziunile sa puna in mod gratuit la dispozitia partidelo politice, un spatiu de emisie prin intermediul carora acestia sa se oata promova si prin care sa se poata crea un mediu ideal pentru initializarea unor confruntari electorale.

2.5 Campaniilele electorale in Romania postcomunista

Urmand aceasta reglementare, daca televiziunile decid promovarea acestui principiu, pot suferi anumite pierderi de ordin material, fapt pentru care mediile mass-media de ordin privat decid sa dedice at mai mutin timp acestor medii.

In campania din anul 1996, dar si in campaniile din anii 1989 si 2000, structurilor de campanie le era permis sa achizitioneze spatii pentru a-si promovadiferite clipuri/ spoturi ce erau menite sa ajute la realizarea comunicarii electorale. Acest lucru era realizabil in mod independent de spatial gratuit pe care televiziunea nationala, precum si televiziunile private il alocau in mod gratuit publicitatii electorale. Aceaste facilitati, de care partidele politice si respectiv campaniile electorale le detineau, se incheie insa odata cu alegerile din anul 2004, si campania electorala realizata in acea vreme.

“In campaniile electorale se incearca in present folosirea unei cai mai dificile de comunicare si anume aceea realizata prin intermediul jurnalistilor.” In acest sens clipurile electorale nu reprezinta principal arma folosita de catre politicieni in campaniile electorale. Acestia se axeaza mai mult pe promovarea prin intermediul emisiunilor de televiziune la care participa, dar si pe formarea unei imagini prin intermediul acestora si al dezbaterilor televizate la care participa.

Folosindu-se de aceste resurse, politicienii reusesc sa convinga cetatenii in legatura cu ideile pe care ei le promoveaza, dar si cu privire la alegerea pe care acestia o fac la sfarsitul campaniei electorale, si anume referitoare la persoana pe care cetatenii o dezemneaza pentru a-i reprezenta.

Campaniile electorale au rolul de a influenta electoratul. Prin intermediul acestora, cetatenii pot decide cu cine voteaza, daca isi schimba optiunea politica sau daca tin cont de optiunea electorala precendenta.

In ansamblu, campania si respectiv modalitatea prin care se desfasoara publicitatea electorala nu par insa capabile sa produca schimbari majore optiunii politice a cetatenilor., Astfel ca acestea mizeaza o categorie de personae destul de restransa. Privita in termeni largi o campanie electorala influenteaza electoratul, insa aceasta pare ca poate influenta numai nehotaratii- cei care nu au luat o decizie sigura in legatura cu partidul plitic pe care il vor vota, cei care nu au o decizie politica stabilita anterior.

Partidele politice incearca sa informeze electoratul in legatura cu deziciile si pozitia pe care o adopta in legatura cu o problema cu care statul se confrunta. Perioada campaniilor electorale este cea in care cetatenii pot fi convinsi de cauzele pentru care un candidat a unui partid politic militeaza.

Un alt element esential in ceea ce priveste o campanie electorala a unui partid este reprezentata de resursele umane, si anume numarul de personae de care dispune si care sunt utilizati cu diferite scopuri precum: aparitii in diferite clipuri , sau pe diferite panouri, vizite organizate in teritoriu, prezenta la diferite evenimente , reportaje.

Aceste instrumente sunt utilizate cu scopul de a-i determina pe cetateni sa creada ca votand un anumit partid fac alegerea corecta, si pentru a demonstra ca respectivul partid dispune de un numar mare de simpatizanti cu care cetatenii neafiliati politic se pot identifica.

O campanie electorala reprezinta pentru un partid politic perioada dea mai activa si “momentul de varf al oricarei activitati de marketing politic”. Astfel, avand ca scop atragerea electoratului, in perioada de 30-45 de zile (timpul desfasurarii unei campanii electorale in Romania), se utilizeaza toate tehnicile de publicitate politica de care un partid poate dispune:Relatii publice, campanii negative, clipuri electorale.

În general, campaniile electorale urmăresc promovarea candidatului (sunt,așadar, personalizate), astfel că alegătorii își cunosc destul de bine candidații, votând mai mult pentru oameni decât pentru idei sau doctrine politice ale momentului. “

Astfel ca promovarea candidatilor, si formarea unei idei pozitive despre acesta este cel mai important lucru intr-o campanie electorala, lucrul acesta fiind si scopul principal al clipurilor politice din perioada campaniilor electorale.

In ceea ce priveste tara noastra putem spune ca aceasta a evoluat in ceea ce priveste campaniile electorale, odata cu inlaturarea regimului communist. Pluripartidismul, dreptul oricarui cetatean din orice stat democratic de a-si alege, prin intermediul votului, personae care sa ii reprezinte, a sporit si competitivitatea in ceea ce priveste paretidele politice.

Acestea, din dorinta de a capta atentia oamenilor, si de a obtine simpatia acestora, au inceput campanii electorale prin intermediul carora sa reuseasca sa devina tot mai cunoscuti de catre cetateni.

In acet context se urmareste o promovare a fiecarui candidat din cadrul oricarui partid. Ceea ce este insa interesant este modul de abordare al fiecarui subiect legat de cetateni, de catre fiecare partid. In zilele noastre exista posibilitatea fiecaruia de a se promova, de a se face cunoscut printer cetateni.

Exista clipuri electorale, bazate pe programul de campanie al fiecarui candidat, si pe langa acest aspect se prezinta motivele dar si calitatile pe care un anumit candidat le detine pentru a reprezenta statul pentru care candideaza.

In perioada in care ne aflam, avem posibilitatea de a ne schimba parerea in legatura cu o persoana pe care dorim sa o votam , la acest lucru contribuind si dezbaterile intre candidati. Acestia practic concureaza pentru a castiga electoratul, fiecare candidat prezentand motivele pentru care el ar trebui sa ne reprezinte.

Inceputurile perioadei postcomuniste au reprezentat o perioada in care cetatenii au organizat proteste si diferite manifestatii, militand pentru o tara dezvoltata, dar si pentru imbunatatirea situatiei romanilor.

2.6 Modificari la nivel discursiv în campaniile electorale (1990-2014)

In ceea ce priveste modificarile ce au avut loc la nivel discursiv, si evolutia candidatilor in perioada 1990-2012, se observa faptul ca in anii ’90 se facea tot mai mult referire la sistemul cu care tara s-a confruntat in perioada anterioara, si anume in timpul regimului communist.

Prin intermediul campaniilor electorale de atunci se vorbea despre drepturile cetatenilor care nu fusesera respectate, dar care li se promiteau electoratului. Facand o comparative cu perioada actuala, nu se mai vorbeste atat de mult in clipurile electorale despre drepturile cetateanului pentru ca omul este constient ca detine aceste drepturi, pentru ca aceste drepturi nu ii pot fi incalcate si pentru ca fiecare este constient despre conditia lui in societatea in care traim.

Astazi nu se aduc in discutie schimbari atat de mari pentru tara, ci doar proiecte de viitor menite sa inbunatateasca starea tarii, insa nu sa o schimbe radical. Ceea ce este insa un lucru cert este faptul ca in present.

Ca si punct comun al campaniilor electorale si al clipurilor de acest tip , putem observa dezbaterile, care se pot gasi si in filmuletele electorale realizate inaintea alegerilor din 1994, dar si cele realizate inaintea algerilor din 2008. Acest punct culminant poate schimba parerea cetatenilor cu drept de vot, astfel ca daca cei care doresc sa candideze, au niste idei bine puse la punct, si au niste argimente plauzibile, pot convinge electoratul, si pot chiar schimba parerea acestora cu privire la persoana pe care ar trebui sa o voteze.

Desi acest lucru este uneori posibil, nu are o putere se schimbare a rezultatelor alegerilor atat de mare, intrucat oamenii isi formeaza o idee cu privire la candidati cu mai mult timp inainte, prin intermediul altor modalitati de publicitate, fie prin intermediul diverselor simpatii de ordin politic catre o persoana sau catre un partid.

De asemenea sloganurile folosite sunt diferite, astfel incat sa induca idea de evolutie si in acest sens. In perioada umatoare anilor 2000 s-a pus tot mai mult accentual pe sloganuri si nu doar pe proiecte de lege si pe motiuni promovate.

Totusi in intreaga perioada la care face referire proiectul, politicienii incearca sa faca exprime idei cu privire la ceea ce ii intereseaza cel mai mult pe cetateni si la domeniile in care acestia sustin ca exista probleme pentru a inbunatati situatia tarii si nivelul de trai al poporului.

Mass-media a fost un element folosit in perioada comunista ca si instrument de exercitare a propagandei politice, in acest sens cetatenii fiind obligati sa accepte ca si realitate“versiunea oficiala “ in car erau prezentate evenimentele , in secial cele de naturapolitica.

Dupa inlaturarea regimului comunist, interzicerea existentei mai multor partide plitice a fost anulata, atfel incat partidele istorice si-au reluat activitatea, devenind in acest timp legale, si actionand ca atare. Reaparitia acestora a fost insa privita cu ostilitate de catre romani, puterea politica fiind preluata de catre FSN.Opinia publica a fost atrasa de partea acestora, fiind priviti de catre cetateni ca peersoanele care au reusit eliberarea de sub conducerea regimului communist.

Sondajele realizate in perioada imediata inlaturarii regimului Causescu, aratau un grad mare de optimism al romanilor , in ceea ce privea parerea acestora in legatura cu evolutia urmatoare a situatiei tarii, si a sistemului politic ce o guverna.

Alegerile din anul 1990 si respectiv cele din anul 1992, nu s-au bazat pe o forma de publicitate electorala atat de dezvoltata, intrucat in acea perioada postul de televiziune national era cel care inca detinea monopolul in ceea ce priveste mass-media.

Acest lucru se schimba ins, in ceea ce priveste alegerile din anii urmatori,si anume incepand cu anul 1996, intrucat publicul a avut posibilitatea de a dispune de mai multe posture de televiziune, TVR-ul captand tot mai putin interesul cetatenilor. In aceasta perioada , mass-media, si respectiv publicitatea, au ajuns la un nivel de dezvoltare mai ridicat, partidele politice avand posibilitatea de a se folosi de o gama mai larga de posturi tv, dar si radio, pentru a-si informa cetatenii cu privire la planurile politice. Acestia au avut posibilitatea de a se promova folosindu-se de diferite stiri, opinii, programe precum si spoturi publicitare, in ceea ce priveste campaniile electorale si publicitatea politica.

In acest sens introducerea televiziunii private, a determinat cresterea interesului cetateanului, dar si a partidelor politice, si candidatilor pentru acest tip de teneviziune, ce oferea o modalitate de promovare mai ampla si de impact.

Cu toate acestea, TVR-ul inca detinea controlul in ceea ce priveste campaniile electorale si suportul principal pentru mesajele de tip electoral. Aici erau promovate cele mai multe informatii de tip electorale, intrucat intreaba populatie avea acces intr-un mod facil la acest program de televiziune , spre deosebire de programele de tip privat.

Un sondaj CSUR, realizat in perioada 9-15 octombrie 1996, arata ca in acea perioada Teleniviziunea Romana Nationala, avea ca si telespectatori 74% dintre romana. In acelasi timp posturile de televiziune de tip privat erau urmatite numai de 48% dintre cetatenii tarii noastre.

Reglementarile cu privire la implicarea audiovizualului in campaniile electorale, au intrat in vigoare in urma Deciziei Nr. 88 a CNA , adoptata in 3 septembrie 1996 prin care posturilor de televiziune de tip privat li se oferea posibilitatea de a retransmite emisiuni ce apartineau altor posturi de televiziune care contineau informatii legate de spectrul politic si care priveau in mod direct programele politice ale celor care aspirau la obtinerea puterii politice in stat. In acest fel , publicitatea electorala s-a dezvoltat, oamenii avand o gama variata de canale tv prin care sa se poate informa in ceea ce priveste candidatii partidelor, si persoanele care isi exprimau dorinta de a-I reprezenta din punct de vedere politic.

Pentru Romania, si in special pentru cetatenii romani, televiziunea a reprezentat in perioada postcomunista un mijloc de informare, si mai mult decat atat, un element indispensabil in vietile lor. Astfel ca mass-media a devenit un lucru ce a captat si atentia partidelor politice, care au inceput sa expluateze cat mai mult acest element.

Televiziunea a devenit o resursa pentru politicieni si campaniile electorale, fara de care acestia nu puteau demara lucrurile. Iar partidele politice au devenit unul dintre cele mai importante resurse financiare ale canalelor media, intrucat acestea aduceau un important adaos economic urmarind promovarea si influentarea cetatenilor catre un vot in favoara lor. In cartea “Colosul cu picioare de lut” , Peter Gross chiar aminteste faptul ca fara mass-media si posibilitatile de promovare pe care aceasta le-a oferit-o partidelor politice, nu ar fi existat campanie electorala in anul 1996.

Se observa astfel, faptul ca in acea campanie electorala, publicitatea politica a reprezentat cel mai important reper, fara de care nu s-ar fi putut observa existent unui fel de promovare, la care cetatenii sa fie receptivi, si care le-ar fi putut capta interesul.

Scena politica , precum si posturile de televiziune private, se pare ca s-au dezvoltat impreuna, intre aceste doua elemente s-a creat o relatie de interdependenta: partidele politice nuse puteau dezvolta fara ajutorul si promovarea prin intermediul mass-media, iar posturile de televiziune nu s-ar fi putut progresa fara ajutorul financiar primit din partea partidelor politice.

Jurnlistii s-au aflat in situatia de a fi implicati in pregatirea mesajelor electorale, si promovarea candidatilor, acestia insa aflandu-se intr-o perioada de inceput a publicitatii politice a Romaniei postcomuniste, iar majoritatea dintre ei nefiind inca pregatiti sa duca o campanie bazata pe promovarea cu ajutorul mass-media.

Inceputurile perioadei postcomuniste, si anume anii 1990 si 1992, au reprezentat perioada de inceput a democratiei in tara noastra. Trecerea de la communism la un regim de guvernare democratic nu a fost usoara, intrucat a fost nevoie de o perioada de tranzitie, in care atat politicienii, si resursele media, cat si cetatenii sa se poata obisnui cu acest nou mod de conducere a statului. Astfel ca in primii ani ai demararii procesului de democratizare pentru Romania, publicitatea de tip politic a existat, insa intr-o masura relative mica, comparativ cu anii ce au urmat.

La alegerile din anul 1996, resursa cea mai folosita in campaniile electorale realizate a fost reprezentata de catre mass-media. In acea perioada, comparativ cu anii precedenti, televiziunea, respectiv posturile de televiziune au ajutat la crearea unei campanii electorale care tindea catre evolutie. Cetatenii, in special cei care aveau acces la televiziunea prin cablu, si astfel la o varietate de programe TV, puteau primi pe langa informatiile legate de spectrul politic de tip classic ce urmarea prezentarea programului politic al candidatilor, spoturi publicitare electorale, dezbateri si emisiuni de “talk-show”, si programe divertisment de natura electorala si diferite clipuri care incurajau cetatenii sa isi exercite dreptul la vot.

Televiziunea a reusit , ca si reper important al campaniilor electorale postcomuniste, sa organizeze dezbateri electorale, din prisma carora cetatenii sa isi poata forma pareri, sa observe reactiile si capacitatea de adaptare la anumite situatii ale candidatilor, capatand sau nu incredere in unul sau altul. Se poate spune ca acest tip de publicitate politica a reusit sa ofere posibilitatea cetatenilor de a evalua pozitia fiecarui candidat si a fiecarui partid, in concordanta cu nevoile cetateanului. Tot in acea perioada, de inceput a perioadei postrevolutionare, au luat nastere emisiunile tv care aveau ca si tema analiza situatiei politice de catre oameni avizati sa faca acest lucru, si anume observatorii politici, care puteau influenta prin parerile sau prin criticile lor decizia cetateanului.

Programele electorale au fost prezentate cetatenilor cu ajutorul mass-media, publicitatea de tip politic avoluand in ceea ce riveste tara noastra, in zilele noastre ajungand sa fie caracterizata prin varietate de posibilitati de informare in ceea ce priveste scena politica si electorala.

Existenta emisiunilor de analiza a programelor politice, Existenta materialelor obtinute de catre posturile TV de la partidele politice, dorinta jurnalistilor de a oferi informatii coerente si reale bazate pe investigare si cercetare, existent declaratiilor de presa, sunt unele dintre aspectele politice la care Romania a trebuit sa se adapteze sis a evolueze odata cu trecerea timpului tinzand cat mai mult catre o publicitate politica de o calitate comparabila cu ale statelor dezvoltate din lume ca de exemplu Statele Unite ale Americii, tara care intotdeauna a reprezentat pentru Romania un model in ceea ce priveste democratia.

In ceea ce priveste publicitatea electorala, in perioada imediat urmatoare caderii regimului comunist actiunea presei , desi libera si “obiectiva”, s-a axat pe promovarea candidaturii si mesajelor electorale ale presedintelui in fuctie, sau a partidului din care acesta facea parte, intr-o mai mare masura decat a celorlalti candidati.

Astazi insa, in ceea ce priveste campaniile electorale, precum si promovarea partidelor sau candidatilor pentru anumite functii in stat, televiziunile pot alege daca doresc sa promoveze intr-o mai mare masura mesajele si ideile unui anume candidat, daca fac publicitate electorala pozitiva sau negativa unui partid politic, si daca prezinta cetatenilor situatia politica in maniera in care acestea doresc.

Dupa o analiza a lui Peter Gross, care face referire la un studiu realizat de CSI, in cadrul alegerilor din anul 1996, presedintele aflat in functie, Ion Iliescu a primit mai multa atentie din partea mass-mediei in campania sa electorala decat contracandidatii sau Emil Constantinescu sau Gherghe Funar. Si acestia din urma, personae cunoscute ale spectrului politic, care ocupau diferite functii in stat, s-au bucurat de o promovare mai mare in ceea ce priveste publicitatea politica decat ceilalti candidati, pe care poporul nu ii cunostea atat de bine si care nu aveau atat de multa experienta in domeniul la care facem referire.

Publicitatea electorala, si promovarea prin intermediul mass-media a trebuit sa atinga un nivel de dezvoltare mai mare, intrucat exploatand aceasta resursa, politicienii trebuiau sa empatizeze cu cetatenii nemultumiti de sistemul de conducere al tarii de dupa anul 1990. Astfel ca mass-media devenise o puternica arma, pe care politicienii o puteau folosi pentru a convinge cetatenii, de faptul ca dorinta lor de atingere a unui sistem democratic, este inca arzatoare, si ca interesul lor major este reprezentat de satisfacerea nevoilor si rezolvarea problemelor cu care cetateanul de rand se confrunta.

Toturi o mica parte din populatia tarii a putut fi influentata de publicitatea politica a vremii. Cetatenii aveau deja o opinie cu privire la candidatii care se prezentau in fata lor prin intermediul instrumentelor media, astfel ca in contextual in care majoritatea cetatenilor erau hotarati cu privire la candidatul , sau la partidul pe care doreau s ail aleaga, televiziunea, nu a putut sa influenteze atat de mult voturile oamenilor, publicitatea politica reusind sa formeze o idee cu privire la vot numai unei categorii restranse din cetatenii cu drept de vot ai tarii, si anume nehotaratii.

Desi televiziunea pare ca nu este ceea ce determina votul oamenilor, si nu are o influenta atat de mare asupra hotararii politice, mare parte din emisiunile cu tema politica, dezbaterile politice televizate, spoturile publicitare electorale, sunt atent urmarite de cetateni. Acestia, desi au luat o decizie cu privire la candidatul caruia ii vor acorda votul de incredere, sunt interesati sa priveasca reactiile politicienilor, precum si ideile pe care acestia le promoveaza.

Desi spoturile electorale nu au avut un impact atat de mare, pe cat politicienii se asteptau, mass-media a avut un rol important in promovarea idelor politice, care il interesau in mod direct pe cetatean, astfel ca alegatorii au acordat un credit destul de important imortantei televiziunii in ceea ce riveste informarea publicului.

Capitolul II

3.1 Publicitatea politica si evolutia ei in Romania postcomunista

Dupa cum stim, tara noastra a evoluat din punct de vedere al publicitatii si mass-mediei in perioada ce a urmat inlaturarii comunismului. Astfel in pofida anilor de limitare si de ingradire a drepturilor atat ale cetatenilor cat si ale mass-mediei, publicitatea a prins contur in ceea ce priveste exprimarea publica a ideilor si influentarea oamenilor.

Cetatenii au fost interesati de subiectele pe care mass-media le oferea si in acelasi timp au inceput sa fie foarte interesati de emisiunile cu tema politica, si de modalitatea in care scena politica era prezentata prin intermediul mass-mediei.

Starea de spirit a cetatenilor romani din perioada postcomunista, a declansat un interes sporit al acestora, ei fiind cei care ii doreau sa produca o schimbare pnetru Romania, catre mass-media audiovizuale, acestea reusind sa aiba o modalitate sporita de influenta. Astfel pe langa rolul classic de informare a publicului larg, audiovizualul a reusit sa influenteze puternic opinia publica.

In ceea ce priveste promovarea politicului, desi in perioada campaniei electorale candidatii incearca sa se promoveze din ce in ce mai mult, folosindu-se de toate mijloacele de care dispun, acestia nu reusesc sa schimbe foarte mult parerea electoratului. Cetatenii cu drept de vot sunt cei care reusesc sa se hotarasca in legatura cu persoana careia ii vor oferi votul de incredere pentru a-i reprezenta din punct de vedere politic, cu mult timp inaintea demararii campaniei electorale. Astfel televiziunea a avut un rol essential in producerea acestui fenomen, deoarece prin intermediul emisiunilor, talk-show-urilor cetatenii si-au format o idee cu privire la candidati, la intentiile acestora, si despre felul in care acestia i-ar putea reprezenta.

Un studio IS realizat in perioada 6-14 noiembrie 1996, a demonstrate faptul ca acest lucru privind parerea cetatenilor este adevarat, astfel ca la alegerile parlamentare din acel an 61% din cetatenii cu drept de vot ce au participat la respectivut studio erau hotarati in legatura cu partidul pe care il vor vota inainte de inceperea campaniei electorale. In acelasi timp, in acelas studiu, asupra alegerii presedintelui de aceasta data, 60,6% din cetatenii cu drept de vot care au luat parte la realizarea studiului erau hotarati cu privire la candidatul caruia ii vor acorda votul. Acelasi studiu IS arata faptul ca in cadrul acelorasi tipuri de alegeri, 22, 4% si-au format o opinie in timpul campaniei electorale cu privire la candidatul pe care il vor vota la alegerile parlamentare din anul 1996, si 22,5% la alegerile prezidentiale, in timp ce persoanele care au reusit sa se hotarasca cu privire la alegeri in ziua votului au fost intr-un procent foarte mic: 3,7 % la alegerile pentru Parlamentul Romaniei, si respectiv 4,6% privind alegerea presedintelui.

Televiziunea a urcat mult in sondaje, dovendindu-se a avea o influenta sporita pentru o parte semnificativa din romani, astfel ca aceasta a devenit si principalul mediu in care s-au putut promova modele politice, positive sau negative, si prin intermediul careia partidele au incercat sa atyraga de partea lor cat mai mult electorat si un numai cat mai mare de simpatizanti.

Parerea publicului larg cu privire la scena politica este influentata de o varietate de factori de ordin:social, economic, cultural, educational. Astfel ca cetatenii incearca sa aleaga varianta pe care ei o considera cea mai buna in a gasi solutii la problemele legate de factorii enumerati anterior.

In cartea sa “Colosul cu picioare de lut” , Peter Gross, sugereaza faptul ca in tranzitia generate in Romania, prin trecerea de la communism la democratie s-a creat o relatie nesigura intre electorat si mass-media. Rolul publicitatii politice pare a fi unul nu foarte bine definit, poporul cu drept de vot fiind influentat in mica sau mare masura de aceasta, uneori aceasta influenta chiar disparand.

Totusi acest rol al presei in perioada anilor 1990, parea sa fie unul puternic. In ziarul 22 (20 ianuarie 1997) presa era privita ca un element important in formarea opiniei publicului. :presa si-a indeplinit rolul sau ca lider de opinie”. Astfel ca aceasta era privita de unii ochi ca fiind un factor essential si de o mare influenta in ceea ce priveste influentarea cetatenilor in mod direct.

Peter Gross numeste mass-media din Romania – “un gigant mitic”. Astfel ca acesta nu vede rolul mass-mediei romanesti ca fiind unul essential, el considerand faptul ca pentru o tara dezvoltata este nevoie ca si mass-media sa se dezvolte, iar pentru ca aceasta sa dobandeasca rolul ei de baza ar trebui sa aiba ca si scop prezentarea stirilor in maniera obiectiva, si ar trebui sa scape de sub dominatia diferitelor partide politice, aflata in diferite canale media.

Revenind la perioada imediat urmatoare inlaturarii comunismului, In Romania dorinta oamenilor de a-si exprima dreptul de a vota era din ce in ce mai mare. Conform unui articol, din ziarul Jurnalul (variant online) la alegerile din anul 1990, numarul persoanelor care s-au prezentat la vot in ziua alegerii presedintelui a fost unul foarte mare. Atunci au votat peste 14 milioane de persoane din populatia totala cu drept de vot (circa 17 milioane). Acest numar impresionant de votanti a reprezentat apogeul numarului de persoane care in acea zi s-au prezentat la urne. In acest sens, al prezentarii la vot , si la alegerile din anul 1992, se inregistreaza un numar mare de votanti, insa acesta este in scadere in urmatoarele tururi de alegeri.

3.2 Analiza clipurilor electorale in Romania (1992/2009)

In ceea ce priveste publicitatea politica, in anii de debut ai democratiei, in tara noastra, facand referire la scrutinele din anii 1990, si 1992, romanii inca nu avusesera acces la un numar atat de mare de posture cvasi-nationale private si comerciale, si nici la o presa care sa fie indeajuns de bine dezvoltata incat sa informeze cetatenii cu privire la candidate. Numai persoanele cu functii politice importante reusisera sa se faca intr-o masura mai mare cunoscute, astfel ele fiind si cele carora cetatenii le-au acordat votul lor.

3.3 Analiza clipului electoral FDSN-1992

Facand referire la un caz particular putem prezenta clipul electoral din anul 1992 al FDSN. FDSN, fiind castigatoare la alegerile din anul respectiv a plasat in centru actiunii pe candidatul sau, Ion Iliescu.

Acesta este si imaginea marcanta a partidului, evoluat astazi, si transformat in PSD (Partidul Social Democrat). In ceea ce priveste clipul electoral din anul 1992, acesta incepe prin a prezenta doua elemente marcante din punct de vedere al traditiei si culturii romane , primul dintre acestea fiind Manastirea Voronet, un element de o cultura deosebita pentru Romania, cu o incarcatura atat religioasa , cat si istorica, iar cel de-al doilea fiind costumul traditional romanesc, un element apreciat de catre poporul roman, si pretuit de catre acesta.

Urmatorul cadru prezinta candidatul FSDN, la alegerile prezidentiale din anul 1992, si anume pe Ion Iliescu, care era si presedintele inca in functie, al Romaniei. Acesta reprezenta o figura cunoscuta de cetateanul roman, si de aceea spotul electoral il plaseaza in centrul actiunii. Prin acest lucru, poporul a reusit sa asocieze figura acestuia cu noua denumire a partidului din care acesta facea parte FDSN, transformat din FSN.

Un alt cadru, prezinta stema partidului care il sustinea pe Ion Iliescu in cursa pentru alegerile prezidentiale. Aceasta sigla este una cunoscuta noua , intrucat aceasta este sigla oficiala utilizata in perioada actuala de catre Partidul Social Democrat. Stema partidului apare in clip de mai multe ori, facand practice trecerea de la un mediu la altul, de la un domeniu pe care clipul il vizeaza la celalalt.

Un alt element prezentat in spotul electoral al FDSN, din anul 1992, este imaginea procedeului de vot. In acest sens este prezentata imaginea in ansamblu a democratiei, in momentul in care imaginea se focuseaza asupra unei main ice introduce un bulletin de vot intr-o urna.

Nici elementele georgrafice nu par a fi uitate in acest clip electoral. In incercarea de a prezenta cat mai mult atuurile de care Romania dispune, resursele si frumusetile pe care yara noastra le detine, este prezentata si o imagine a Sfinxului, din Muntii Bucegi.

Toate acestea au rolul de atrage romanii de partea FDSN, prin atingerea a cat mai multe elemente pe care acestia le petuiesc, si pe care considera ca ar fi esential, ca politicienii romani sa le vizeze.

In acelasi timp se face trimiterea la unitate, prin sunetul aflat pe fundalul spotului electoral, din care cele mai pronuntare sunt versurile “Unirea, Romani!”, astfel ca toti cetatenii tarii sunt chemati in sutinerea presedintelui in functie, Ion Iliescu, pentru a obtine o RRomanie unita, in jurul presedintelui.

3.4 Analiza clipului electoral PRM-1992

Un alt clip reprezentativ pentru perioada anilo 1992, este cel ap Partidului Romania Mare (PRM). Spotul detine si el o melodie pe fundal, care se intrepatrunde cu o voce menita sa invite romanii sa voteze partidul.

Sigla PRM isi face si ea apartitia pe fundalul clipului, de mai multe ori, rezultand faptul ca prin intermediul acestui spot nu este promovat doar candidatul acestora, Vadim Tudor, ci intregul partid.

Elementele gergrafice nu sunt lasate la o parte nici in acest clip electoral, unele cadre surprinzand Sfinxul ,un element reper al spotului, care reprezinta un important punct georgrafic pentru Romania.

Urmatoarele cadre prezinta, fie candidatul in mijlocul unei multimi, fie, il prezinta pe acesta aflat in centrul atentiei, pe scena unei sali intinse, plina de oameni, sustinatori ai candidatului. Sunt de parere ca aceste imagini au fost create pentru a focalize sustinerea poporului pentru candidat, si pentru ca cetatenii sa se poata identifica cu oamenii aflati in sala.

Pe langa cantecul patriotic de pe coloana sonora a clipului, vocea presedintelui partidiului incearca sa convinga cetatenii de faptul ca el este potrivit pentru a se afla in functia pe care doreste sa o obtina.

“Romani, vreti sa ia sfarsit cosmarul pe care il traieste tara de aproape 3 ani?

Vreti sa nu mai fie batjocorit acest popor de catre aventurieri si agenturi straine?

Vreti sa fie smulse din radacina minciuna coruptia jaful teroarea si tradarea de tara?

Votati Partidul Romania Mare!

Partidul reintregiri neamului intre hotarele sale istorice, partidul demnitati de a ne numi romani la noi acasa, partidul propagiri Romaniei!”

Clipul face trimitere la perioada anterioara, insa nu la communism. PRM ctitica modalitatea in care tara a fost condusa in decursul celor aproape trei ani de democratie, astfel ca se considera o buna alternative pentru a reprezenta romanii si pentru a putea sa se pozitioneze in fruntea acestora, gasit solutii pentru problemele lor.

3.5 Analiza spotului electoral PSD-2009

La polul opus, si mai apropiata de perioada actuala, avem campania elaborata in anul 2009, o campanie in care resursele publicitare, si de campanie au capatat un avant major fata de perioada de inceput de democratie din tara noastra.

In acest sens, am decis sa analizez si clipul electoral al Partidului Social Democrat, pentru a observa modificarile care s-au produs in mai mult de un deceniu de la clipul analizat anterior.

Astfel, dupa mai multe transformari de ordin intern al Frontului Democrat al Salvarii Nationale, se ajunge la PDSR, dupa care acesta avea sa devina PSD –Partidul Social Democrat de astazi.

Urmarind clipul candidatului PSD, din anul 2009, Mircea Geoana, se poate observa modalitatea in care spotul a fost gandit:

Primul cadru il prezinta pe candidat , inconjurat de casute traditionale romanesti, aflat in mediul rural, si militand pentru buna-starea cetatenilor romani, pe care isi doreste sa ii reprezinte din functia de presedinte al tarii. Acestuia i se alatura oameni-muncitori de rand, specifici mediului rural. Spatiul ales pentru filmarea primului cadru al clipului , este ales in concordanta cu ideea pe care candidatul o exprima cu privire la sprijinirea agriculturii.

In urmatorul cadru, alaturi de candidate se afla cadre medicale, deoarece se adduce in discutie ideea de spriinire a spitalelor, insa este sustinuta si o ramura alta importanta pentru toti cetatenii tarii, si anume invatamantul.

Urmatoarea idee prezentata face referire la alte nevoi ale cetatenilor, si la o alta ramura a industriei , considerate foarte importanta si anume industria constructiilor. Intrucat una dintre necesitatile cele mai mari ale romanilor sunt drumurile si autostrazile, in cadrul clipului electoral, se promoveaza si aceasta dorinta.

O alta necesitate a romanilor este reprezentata de catre locurile de munca, iar in cadrul clipului se face referire la acest lucru esential pentru viata oamenilor de rand. Este vizata si o alta categorie importanta formata din cetatenii cu drept de vot mai in varsta, carora li se induce ideea de pensie stabile, si batranete facilitate de catre stat. De aceasta data, grupul de oameni care il insoteste pe candidat este reprezentat de persoane in varsta, care ar putea apartine acestei categorii.

In continuare sunt prezentate cadre cu incarcatura spirituala importanta pentru popotul roman. Candidatul este plasat de aceasta data in centrul actiunii, alaturi de persoane imbricate in haine apartinand portului popular romanesc.

Prin intermediul clipului electoral prezentat, se incearca implementarea ideii de unitate si in acelasi timp de dezvoltare a tarii. In acelasi timp, faptul ca de fiecare data, candidatul este plasat in centru unui grup de persoane, adecvate pentru subiectul adus in discutie, il face pe candidat sa apara in fata cetatenilot ca un om devotat, ce urmareste interesele oamenilor, si totodata il plaseaza pe acesta in mijlocul lor, empatizand cu acestia.

Mesajul electoral stransmis prin intermediul clipului electoral este urmatorul:

“Dupa 5 ani de scandal, oamenii nu traiesc bine.

E timpul sa ne unim pentru Romania.

Sa prijinim agricultura!

Sa investim in scoli si spitale!

Sa construim drumuri si autostrezi!

Pentru locuri de munca sigure

Pentru pensii decente!

Stiu ce avem de facut pentru Romania!

Va chem alaturi de mine!

Invingem impreuna!”

Acest mesaj , este transmis prin intermediul vocii candidatului, voce care este hotarata, foloseste un limbaj pe intelesul tuturor cetatenilor si incearca sa ii atraga pe acestia de partea sa, inducandu-le acestora ideea de evolutie prin unitate.

3.6 Analiza spotului electoral PNL- 2009

Un alt spot electoral din anul 2009, ne arata faptul ca acestea se pot asemana in foarte multe privinte, insa in acelasi timp, ele pot fi si diferite.

Astfel in cadrul clipului electoral promovat de catre Partidul National Liberal sunt promovate dupa cum era de asteptat idei cu privire la statul roman, necesitatile si problemele cu care acesta se confrunta, insa se face referire si la resursele de care Romania dispune.

In primele cadre ale spotului sunt prezentate imagini specifice Romaniei, care fac parte din traditia, si agricultura romaneasca. Aici sunt prezentate ruland in interval de cateva secunde imagini cu privire la munca pamantului (arat , treierat, cosit), dar si legate de sistemul alimentar traditional.

In continuare sunt rulate , in mod rapid, imagini ce apartin industriei Romaniei, si altor puncte importante pentru cetatenii tarii noastre, si anume sistemul sanitar, constructia de imobile, industrie constructoare de masini, etc.

In continuare se face trimitere la dezvoltarea copiilor, si la sistemul de invatamant, intrucat se prezinta imaginea unui copil fericit caracterizat de inocenta varstei. Sistemul de invatamt este legat de cultura, intrucat urmatoarele imagini ce apar in spotul electoral, fac trimitere la cultura muzicala (opera). Televiziunea si mediile de afaceri sunt de asemenea promovare cu ajutorul clipului.

Nici frumusetile si resursele natural nu sunt lasate la o parte, urmatoarele cadre prezentand Romania cu frumusetea caracteristica naturii.

Candidatul apare si el , impreuna cu steagurile partidului care il sustin, si cu o multume de oameni, care are rolul de a-l plasa in centrul atentiei. Desi initial, Crin Antonescu este plasat pe o scena, fiind in atentia tuturor celor din jur, in urmatorul cadru acesta apare printre oameni, strangandu-le mana, prin aceasta marcandu-se apropierea fata de cetateni.

Mesajul electoral promovat la sfarsitul clipului este “ E in puterea noastra, sa schimbam puterea lor”, facandu-se trimitere la ideea de schimbare, de evolutie si de creare a unei noi modalitati de conducere a tarii, aflata in opozitie fata de modele promovate in anii anteriori. Se incearca prin acest mesaj empatizarea cu toti cetatenii care s-au dovedit a fi nemultumiti de modalitatea in care Romania a fost condusa in anii anteriori.

3.7 Asemanari si deosebiri intre clipurile electorale 1992 -2009

Facand o comparatie intre clipurile electorale din Roamania, cele vechi/ cele recente, putem observa , la nivelul simtului comun, faptul ca aceaste clipuri au evoluat, si astazi sunt intr-o stare inbunatatita fata de aceea de la inceputul anilor ’90.

La nivel de imagine, mass-media a inceput sa utilizeze cat mai mult elementele tehnologice ce au aparut in timp, astfel in prezent existand mai multe dintre aceste resurse, capabile sa creeze o imagine concreta si de o calitate ridicata.

Evolutia s-a produs atat la nivelul clipului electoral cat si la nivelul campaniei electorale. Ceea ce a reusit sa faca o diferenta notabila intre campaniile electorale si spoturile publicitare de campanie, la inceputul anilor 1990, sunt de parere ca este nivelul de democratie pe care tara noastra a reusit sa il atinga. La incepul anilor ’90 Romania nu intelesese inca toate elementele care fac parte din democratie. In acelasi timp, mass-media nu ajunsese la un nivel de evolutie atat de ridicat ca si astazi. Romanii nu aveau un model bine-stabilit in ceea ce priveste campaniile electorale. Nu exista un numar ridicat de carti care sa studieze la nivel teoretic campania electorala in Romania sau emisiuni cu tema politica, unde sa fie dezbatute zilnic problemele cu care Romanii se confrunta.

Astfel, sunt de parere ca , din punctual de vedere al spoturilor publicitare, tara noastra a evoluat in timp, datorita modelelor pe care aceasta le-a avut, intrucat, aflata la inceput de democratie, Romania se afla inca intr-o perioada de tranzitie, de eliberare a principiilor comuniste care fusesera romovate pentru o perioada de mai bine de 40 de ani, principii pe care cetateanul le considera normale. A fost nevoie de o perioada in care intregul popor sa asimileze noile resurse de care dispunea si cu ajutorul carora iti propunea sa se dezvolte.

Mass-media a trebuit sa asimileze si ea aceste noi resurse, si a reusit sa ajunga astazi sa fie la un nivel mult mai dezvoltat decat era in anii 1990. Aparitia cat mai multor canale de timp comercial la inceput, a condus si la aparitia mai multor canale de televiziune care sa vizeze strict sfera politica. In present exista posturi de televiziune care fie isi dedica cel mai mult din timpul alocat emisiunilor si stirilor ce fac referire directa la scena politica. In primii ani de dupa inlaturarea comunismului, canalele tv nu existau intr-un numar atat de mare, si doar o mica parte din timpul acestora de emisie era dedicate emisiunilor cu tematica politica.

Una dintre asemanari, care poate fi considerate diferenta in ceea ce priveste clipurile electorale din anii 1992, si cele din 2009, este faptul ca ambele fac referire la perioada precedent. Desigur in mod diferit, clipurile din anul 1992 fac referire la perioada comunista de sub jugul careia Romania reusise sa se elibereze, iar cele din anul 2009 fac referire la perioada anterioara, care in mod diferit acum este reprezentata de perioada de democratie in care Romania se afla subconducerea unui alt prezedinte.

Toate clipurile insa, indiferent de perioada spre care fac referire , pun accentual pe imbunatatire si schimbare: schimbarea regimului , schimbarea presedintelui cu principiile caruia nu sunt de accord, schimbarea unui partid politic aflat la putere care nu este considerat porivit in a reprezenta interesele cetateanului roman, si care se doreste a fi inlocuit cu un altul, considerat a fi ideal pentru rezolvarea problemelor cu care poporul roman se confrunta.

O alta asemanare intre clipuri poate fi reprezentata de faptul ca fiecare candidat este plasat in centrul atentiei, intr-un mod mai bine dezvoltat din punct de vedere imaginistic, sau mai slab dezvoltat, in functie de perioada in care spotul publicitar a fost conceput.

Astfel ca: In Campania electorala din anul 1992, candidatul FDSN, este plasat in centru atentiei, prin interemediul unei fotografii care ruleaza, impreuna cu alte imagini care fie reprezinta emblem partidului, fie imagini cu care se incearca apropierea de cetateni.

Spotul in care apare Vadim Tudor este gandit insa intr-un alt mod, candidatul este plasat in atentia celui care priveste clipul prin faptul ca acesta apare in imagini ce il surprind fie alaturi de cetateni, fie vorbindu-le acestora.

In acelasi timp, si in anul 2009, candidatii sunt plasati in centrul actiunii. Diferite sunt insa modurile de gandire ale spoturilor. Spre exemplu Mircea Geoana, candidatul PSD pentru alegerile prezidentiale din acel an, este prezentat de fiecare data in mijlocul unei multimi, el fiind cel care o conduce. De cealalta parte, clipul PNL, il prezinta pe Crin Antonescu, tot in centru atentiei, insa initial acesta este plasat pe o scena, unde se poate bucura de atentia cetatenilor, iar ulterior acesta este surprins intr-un alt cadru in timp ce se afla alaturi de cetateni, strangandu-le mana. Ambele clipuri din anul 2009, ii prezinta pe candidati cu o atitudine de lider, facandu-I potriviti pentru functia pentru care candideaza, insa intr-un mod distinct. Mircea Geoana este liderul fiecarei multimi alaturi de care merge in respectivul clip electoral, pe cand Crin Antonescu, este imortalizat in ipostaza de lider datorita faptului ca acesta este pe o scena, aclamat si aplaudat de persoanele aflate in sala. In acelasi simp o alta asemanare este faptul ca ambii presedinti de partide sunt plasati in mijlocul cetatenilor. Acest lucru este demonstrate de faptul ca, fie ca este liderul multimii, candidatul Partidului Social Democrat merge alaturi de ea, iar fie ca se afla pe o scena, candidatul Partidului National Liberal, coboara in mijlocul multimii. Ambele cadre la care am facut referire au rolul de a forma o imagine prin care candidatul, indifferent de culoarea politica, careia ii apartine, sa fie perceput de catre popor ca o persoana care este alaturi de cetatean, apropiat de acesta, si dispus sa ii fie alaturi si sa il sustina.

Aceasta apropiere de cetateni nu a fost realizata si in spotul electoral al FDSN din anul 1992, intrucat candidatul de atunci pentru functia de presezinde al tarii, Ion Iliescu, nu a fost captat in niciunul dintre cadre alaturi de cetateni. Acestuia i-a fost prezentata o fotografie in cadrul clipului, prin care se incerca cel mai probabil o conexiune intre imaginea sa si imaginea partidului, cetateanul reusind sa il identifice ca fiind o figura politica cunoscuta, cu care erau obisnuiti, sip e care il sustinusera si in alegerile precedente, si anume alegerile care au avut loc in anul 1990, imediat dupa intaturarea regimului condus de Nicolae Ceausescu.

Privite in ansamblu, insa, toate cele 4 clipuri electorale au avut ca si obiectiv promovarea anumitor idei printre care putem aminti:patrimonial national, cultura , traditia, educatia si tinerii, elementele naturale deosebite de care Romania dispune si pentru care ar putea devein cunoscuta la nivel international prin dezvoltarea activitatilor de turism, industria, etc.

In ceea ce priveste subiectele abordate in fiecare clip electoral realizat in prezent, observam ca interesul politiecienilor este bazat pe investitia si promovarea unor subiecte importante precum sanatatea. Sistemu sanitar este unul dintre subiectele cele mai criticare din punct de vedere al dezvoltarii si competentei la nivelul tarii noastre.

Au existat foarte multe elemente negative prezentate cu privire la aceste subiecte de catre mass-media, si astfel politicienii identificand aceasta problema isi propun in clipurile electorale sa o resolve. Ei doresc sa ajute la dezvoltarea sistemului sanatatii in Romania, si observam ca atat in clipul electoral promovat in anul 2009, de catre Partiul National Liberal, cat si clipul promovat in acelasi an de catre Partidul Social Democrat, aceasta problema este identificata. Se incearca de catre ambele partide, prin introducerea unor imagini sugestive cu privire la acest aspect, sa se induca ideea ce dezvoltare si evolutie in ceea ce il priveste.

Un alt subiect intest promovat in campaniile electorale, si implicit I spoturile publicitare electorale este sistemul de invatamant. Dupa cum stim tinerii romani reprezinta un bun potential de dezvoltare al tarii, insa atat acestia, cat si parintii lor (oamenii cu drept de vot) sunt nemultumimti de anumite aspecte ale acestui subiect.

Intens dezbatut de catre politicieni, sistemul de invatamand pare a fi o prioritate si din perspectiva clipuriloe electorale. Cele doua slipuril electorale, focalizeaza imagini representative legate de aceasta. Constatam acest lucru si din faptul ca in clipul sau electoral, Mircea Geoana isi manifesta dorinta de a investi in scolile din Romania. “Sa investim in scoli si spitale!”, si in acelasi timp in clipul lui Crin Antonescu, este evidentiala o imagine in care acesta tine in brate un copil, astfel aratandu-si simpatia fata de acestia, dar cel mai important faptul ca acesta ii sustine pe tineri, si isi doreste sa contribuie la evolutia lor persoanala. Astfel observam faptul ca ambele partide pun accentual pe educatie, pe cultura sip e dezvoltarea tinerilor.

Pe langa aceste aspect importante ale vietii cotidiene, promovate cu ajutorul clipurilor electorale, observam si dorinta de a dezvolta industria si constructiile, prin prezentarea in cadrul ambelor clipuri electorale a unor imagini care fac trimitere la aceste lucruri.

Un element comun totusi tuturor celor 4 clipuri electorale analizate este traditia si elementele natural pe care tara noastra le detine. Se pune accent pe spiritual national prin faptul ca in mai multe randuri pe ecran apar imagini cu persoane imbracate in portul popular romanesc.

Acest element este apreciat la nivel mondial, si din aceasta cauza se incearca promovarea lui sip e plan intern. Apreciat de catre cetatenii romani, dar si de cei din toata lumea, costumul popular romanesc reprezinta un element reprezentativ pentru Romani, si sunt de parere ca incercarea de a-l promova in interiorul spoturilor electorale are rolul de a atinge atura sensibila a cetatenilor care inca tin la valorile nationale si care in acelasi timp, isi iubesc semenii , tara si frumusetile ei.

Elementele georgrafice, care determina frumusetea naturii romanesti, ocupa de asemenea un loc important in ceea ce priveste clipurile electorale, acestea fiind promovate in toate cele 4 spoturi. Pe langa Sfinx, Imagini ce surprind rauri, cascade, munti apartinand tarii nastre, sunt identificate si imagini de natura istorica si religioasa. De exemplu Manastirea Voronet din clipul celor de la FDSN din anul 1992 are rolul de a evidentia faptul ca Romania a reusit sa se mentina un sta puternic de-a lungul istoriei, prin reusitele unor conducatori puternici precum Stefan cel are, insa are si rolul de a sensibiliza cetatenii prin faptul ca religia este un lucru important pentru majoritatea cetatenilor romani, care intotdeauna au crezut intr-o putere divina ce ii vegheaza si care ii ajuta.

Acest aspect religios poate fi si un element care sa diferentieze Romania democrata decat de cea aflata sub regimul communist, intrucat in timpul guvernarii comuniste religia nu era un element atat de mult promovat si astfel dupa inlaturarea regimului se pune tot mai mult aspect pe divinitate.

Observam ca diferenta generala intre clipurile analizate, faptul ca in interiorul acestora se face trimitere la perioada anterioara, insa FDSN, aflandu-se inca la putere nu critica actuala forma de conducere, ci face trimitere la regimul communist. In acelasi timp Partidul Romania Mare, dorind sa ajunga la putere , critica forma de conducere care a caracterizat tara noastra in cadrul celor peste 2 ani, de conducere a FSN, clasificandu-i pe acestia ca fiind aventurieri sau tradatori.

In anul 2009, putem gasi o asemanare intre clipurile realizate sic el al PRM din anul 1992. Toate cele 3 clipuri critica in mod direct forma de conducere a statului din perioada imediat anterioara. Astfel Mircea Geoana afirma faptul ca “dupa 5 ani de scandal, oamenii nu traiesc bine”, clasificand perioada anterioara ca fiind una caracterizata de certuri, scandaluri si haos la nivel politic, in timp ce si Crin Antonescu doreste schimbarea actualei conduceri prin exprimarea dorintei de a “schimba puterea lor”.

Din punct de vedere al sunetului se produc anumite schimbari, ins ail linii mari se folosesc aceleasi modalitati de promovare. Melodiile cu tenta patriotica au rolul de a forma o imagine de om al statului care isi iubeste tara si care militeaza pentru buna-starea acesteia. In acelasi timp candidatul poate vorbi sau nu pe fundalul spotului. Acesta poate sa isi exprime direct, prin intermediul discursului electoral ideile cu privire la ceea ce doreste sa faca pentru tara, fie prin intermediul unor imagini sugestive, care fac trimitere la anumite elemente si care il lasa pe cetatean sa inteleaga de unul singur ceea ce clipul doreste sa exprime.

Se promoveaza o imagine vesela a candidatului, acesta fiind zambitor, dar in acelasi timp, acesta se dovedeste a fi serios si hotarat. Deducem acest lucru prin intermediul mesajului pe care acesta il transmite. Vocea hotarata in cazurile exprimarii directe ale ideilor, si anume sporul electoral al PRM din anul 1992, si spotul electoral al celor de la PSD din anul 2009, indica hotararea care i-a determinat pe candidati sa opteze pentru obtinerea acelei functii.

Un alt element foarte important promovat in toate clipurile electorale analizate, este sigla partidului. Aceasta ruleaza in diferite forme, pentru a atrage atentia asupra patidului acre este in spatele candidatului si care isi doreste ca acesta sa castige alegerile. Putem spune ca prezenta siglei are un dublu rol, pe langa cel initial, prezentat anterior, aceasta are si rolul de a atrage simpatizantii partidului, care nu cunosc insa candidatul, asupra acestuia.

Privite in linii mari, putem spune ca spoturile electorale nu s-au schimbat foarte mult ca si structura. Schimbate au fost intr-o oarecare masura interesele politicienilor, ale cetatenilor, si nevoile pe care acestia le-au avut, ceea ce a determinat si pozitia candidatilor vis-à-vis de aceste aspect.

Evolutia clipurilor electorale s-a produs la nivelul dezvoltarii tehnologice, calitatea imaginilor, a sunetelor si a clipului electoral in sine, devenind una mai buna, si ajungand la un standard mai ridicat fata de cele din anii interior.

Concluzii

Publicitatea politica a reprezentat o forma de promovare politicienilor, care in Romania a a prins contur in jurul anilor 1990. Promovarea evenimentelor politice exista si in ceea ce privea regimul comunist, insa in cele vremuri intreaga publicitate politica se facea intr-o maniera pur subiectiva ce avea ca si scop promovarea partidului unic aflat la guvernare si anume Partidul Comunist.

Odata cu inlaturarea regimului comunist, si declansarea procesului de democratizare, in Romania , mass-media incepe sa capete o mai mare amploare. Avand ca si modele, statele dezvoltate din lume, ca de exemplu Statele Unite ale Americii, mass-media romanesti demareaza un proces de dezvoltare.

Publicitatea politica se dezvolta in tara noastra, astfel ca apar tot mai multe forme de promovare a candidatilor. In primul rand dupa anul 1990, incep sa ia nastere un numar mare de posturi de televiziune de tip comercial. Televiziunea Romana, care detinea monopolul in ceea ce privea publicitatea romaneasca, incepe sa scada in detrimentul canalelor de televiziune nou-aparute. Astfel ca odata cu aparitia acestor posturi, numarul stirilor si emisiunilor s-a marit. In acest sens in perioada actuala exista mai multe canale a caror activitate generala se bazeaza pe promovarea si pe prezentarea vietii anumitor figure politice, sip e activitatea pe care acestia o intreprind.

Campaniile electorale au inceput si ele sa se dezvolte, intrucat resursele partidelor au inceput sa creasca, iar in ceea ce priveste publicitatea politica , aceasta a reusit sa se dezvolte prin intermediul emisiunilor de tip politic, a talk-show-urilor, a stririlor cu tema electorala. Un lucru care a ramas inca din perioada de debut a democratiei in tara noastra a fost reprezentat de clipurile electorale. Prin intermediul acestora, candatii incearca sa faca o prezentare scurta a ideilor pe care le sustin si a domeniilor in care doresc sa investeasca. In acelasi timp se realizeaza o prezentare a imaginii candidatului, dar si a partidului politic care il sustine si din care acesta face parte.

Avant ca punct de reper clipurile electorale din anul 1992 ale PRM si FDSN, dar si clipurile electorale ale PNL si PSD din anul 2009, am incercat sa realizez o analiza a acestora si in acelasi timp sa identific diferentele care s-au produs in acesti ani in structura unui clip electoral.

Astfel in ceea ce priveste clipurile electorale se pastreaza o structura standard, aceea in care se prezinta presedintele partidului/ candidatul pentru functia de presedinte, si se incearca formarea unei imagini a acestuia in care el este plasat in mijlocul oamenilor, identificandu-se cu acestia.

Diferentele, asa cum era de asteptat exista intrucat devoltarea tehnologiei si-a spus cuvantul si de-a lungul timpului mass-media si publicitatea poltica au reusit sa evolueze, creand astfel un mediu potrivit promovarii spectrului politic.

La nivel imaginistic, putem spune sa imaginile prezentate in cadrul clipurilor prezinta in mare aceleasi elemente, nevoi cu care cetateanul roman se confrunta. Aceste nevoi sunt insa diferite potrivit perioadei. In cadrul clipurilor electorale din perioada anilor ’90 problemele romanilor erau legate de iesirea de sub regimul comunist, acest lucru, se schimba insa si in anii 2000, obervam ca problemele romanilor devin de natura tehnica. Se doreste dezvoltarea industriei si evolutia anumitor sisteme importante pentru statul roman, precum sistmul sanitar si invatamantul.

Imaginea este foarte importanta pentru un politician, iar felul in care acesta este perceput de catre popor, este esential. Prin intermediul clipurilor electorale , dar mai ales prin intermediul mass-mediei, si a publicitatii politice, un candidat pentru o anumita functie reuseste sa exprime ideile pe care doreste sa le promoveze, si in acelasi timp reuseste sa realizeze o imagine negativa sau pozitiva a sa.

Desi la inceputul anilor ’90, publicitatea politica nu era atat de bine dezvoltata, odata cu trecerea timpului, au aparut noi canale si noi modalitati prin care politicul a reusit sa capteze atentia in ceea ce priveste mediul audiovisual. Promovarea a reusit sa atinga un nivel dezvoltat, fiecare resursa sau mediu reusind sa aiba o contributie in realizarea unei campanii electorale. In acest sens, desi la inceputul anilor 1990, publicitatea era realizata numai prin intermediul televiziunii si a ziarelor, astazi aceasta s-a extins, politicienii utilizant internetul si mediile online pentru a fi mai aproape de cetateni, si pentru a le impartasi ideile.

Nivelul de dezvoltare in ceea ce priveste campaniile electorale este unul vizibil, campaniile electorale atingand un nivel de progres mult mai mare decat in cazul anilor trecuti. Suntem inca intr-o perioada de tranzitie si dezvoltare si cel mai probabil atat campaniile si clipurile electorale, cat si politicienii vor tinde catre un nivel de evolutie mult mai ridicat.

Bibliografie:

BARBU Daniel "Republica absentă: politică și societate în România postcomunistă" , Editura Nemira, 2004

Bogdan Teodorescu Dorina Gutu Radu Enache , “Cea mai bunã dintre lumile posibile “ Marketingul politic în România – 1990-2005”, comunicare.ro

BELLI Nicolae "Tranziția, mai grea decât un război: România 1990-2000" , Editura Expert, 2001

Bobin, Jean-Paul – “Le marketing politique”, Milan Midia, 1988

Gross Peter, “Colosul cu picioare de lut”, Polirom 1999

DAVIES John Phillip , NEWMAN Bruce „Winning Elections With Political Marketing”, Editura Routledge, 2006

NEWMANN Bruce „The Marketing of the President: Political Marketing as Campaign Strategy”, SAGE, 1994

Spichal , Media Beyond Socialism, p144

Gross Peter, Mass-media si Democratia, p 85

NEDELCU Elena , "Democrația și cultura civică: cultura civică în România , Editura Paideia, 2000

Noir, Michel – “Reussir une campagne electorale: suivre l’exemple americain ?”, Les Editions d’Organisations, Paris, 1977

PREDA Cristian "Tranziție, liberalism și națiune", Editura Nemira, 2001

PREDA Cristian, „Inroducere in stiinta politica”, Editura, 2003

Preda Cristian, Partide și alegeri în România postcomunistă: 1989-2004 , Nemira, 2005

Preda Cristian, Regimul, partidele și sistemul politic din România, Nemira, 2008

Patterson, Thomas E. 2003. “The Search for a Standard: Markets and Media.” Political Communication

Tran Vasile,Stranciugelu Irina, Teoria Comunicarii, Editura comunicare.ro, 2003, p 113

Wahl-Jorgensen/Hanitzsch,The Handbook of Journalism Studies, p 400

Daniel Șandru & Sorin Bocancea, “ Mass-media și democrația în România postcomunistă”, Institutul European, 2011, p 36

Ficeac Bogdan, “Tehnici de manipulare-Editia a IIa”, Editura Nemira, 1997, p 6

http://www.scribd.com/doc/145696303/Managementul-campaniei-electorale consultat 10.04.2014

http://www.scribd.com/doc/97419429/TRANZI%C5%A2IA-DEMOCRATIC%C4%82-%C5%9EI-REFORMA-SOCIAL consultat 18.01.2014

http://www.roastbrief.com.mx/2012/03/marketing-electoral/ consultat 18.01.2014

http://www.catavencii.ro/Alegeri-parlamentare-2012-clipuri-electorale-ridicole-cu-bebelusi-si-motanul-incaltat_0_6390.htmlconsultat 18.01.2014

http://www.antoniomomoc.ro/naumovici-publicitatea-electorala-scarbeste/consultat 18.01.2014

http://www.politikkampagnen.de/politikkampagnen/documents/pdf/kavanagh-party_demogracy-and-political-marketing_voigt.pdf consultat 18.01.2014

http://www.grcp.com.ulaval.ca/wp-content/uploads/2013/03/43-Flinders-c43.pdf.consultat 18.01.2014

http://www.youtube.com/watch?v=8jE21EFnw80 – Clipuri despre marketing politic consultat 18.01.2014

http://www.youtube.com/watch?v=nDsxvabIeqw Capanie electorala PRM 1992 consultat 18.01.2014