Campanie Sociala

=== 896b9bd7dba4d753ebe5a97ab871edeecb261bb2_541812_1 ===

CUPRINS

CAMPANIA SOCIALǍ PORNIND DE LA MORALA ˝RESPECTǍ-I PE BǍTRȂNI, CǍCI ȘI TU VEI FI BǍTRȂN,,

I. Campania socialǎ- generalitǎți

Etica este teoria rațională asupra valorilor care cauta determinarea sensurilor, scopurilor adevarate ale vietii omului.

Morala este stiinta binelui, definind anumite reguli ale acțiunilor umane.Sunt morale numai acele acțiuni care sunt expresia unui principiu rational și sunt înfaptuit în mod voluntar. Faptul ca acțiunile oamenilor ,comportamentul lor să se ghideze după Normele morale este foarte important pentru viata sociala.

Termenii etica și morala,provin din limba greacă și conduc le notiuni foarte apropiate :

,,ethosʼʼ – în greaca veche – obisnuintele în comportament ale unei persoane, unui grup uman, societate sau popor, corespunzând in franceza cuvântului ,,moeursʼʼ;

,,moresʼʼ – în latina – mod de a actiona, practica fundamentata de obisnuinta, care se transmite din generatie în generatie. De aici vine si Dreptul cutumelor – norme stabilite din obiceiuri.

Se consideră că etica este partea teoretică a moralei și se orienteaza catre o reflectare asupra fundamentelor moralei.Cu alte cuvinete ea este o filosofie asupra moralei, a binelui, a datoriei, având ca scop reflectarea si generalizarea lumii concrete a moralitatii pentru o directionare constienta ulterioara, pe baza elaborarii unor principii.

Realismul moral susține că există într-un anumit sens o realitate morală obiectivă,în consecință se poate afirma că că morala este obiectivă. Totuși, este imposibil de negat faptul că morala ne furnizează motive de acțiune. Insă trăsătura standard a psihologiei umane sugerează că, pentru a avea un motiv de acțiune, trebuie să existe și o dorință, iar dorințele par a fi subiective în sensul că dorințele unei persoane pot fi diferite de ale altei persoane .

Campaniile sociale își propun și pun accent pe implicarea și conștientizarea oamenilor asupra unor probleme. Prin materialele folosite și promovate, se încearcă a sensibilizarea unui public cât mai numeros, cu speranța de a schimba ceva spre bine.

In vederea inițierii și realizării unei campanii sociale ,pentru a asigura succesul acesteia trebuie urmărite următorele etape bine definite:

Etapa I – Stabilirea contextului în cadrul căruia se va desfășura campania. In această fază inițială trebuiesc să analizate care sunt nevoile publicului țintă și cu ce îl ajută obiectivul campaniei. Inainte de începerea unei campanii sociale, trebuie știut ce anume este de făcut deci trebuie indentificată problema. Astfel că, orice campanie umanitară începe datorită unei probleme semnalate de cineva din public, ori ca urmare a unor rezultate, cercetări care atrag atenția despre existența sau posibila viitoare existență a unei probleme.Sesizarea problemei se face ca urmare a unor situatii observate sau a unor motive bine intemeiate. Misiunea campaniilor sociale este de a înlătura aspectele negative ce afectează societatea.

Etapa II – Definirea conceptului campaniei. Aceasta este o etapă deosebit de importantă ,multe idei de campanii se pot pierde sau modifica în aceast etapă. Se impune a se răspunde la întrebări precum: pe cine ajută această campanie, ce aduce ea nou, este potrivită ideea pentru publicul țintă al produsul? Cercetarea este factorul cheie în procesul de analizare a problemei. Cercetarea reprezintă o acumulare controlată, obiectivă, care ajută la descrierea și înțelgerea situațiilor, confirmând sau invalidând ipotezele inițiale. Activitatea de cercetare trebuie să vizeze publicurile țintă, mesajele transmise acestora și mass-mediei.

Etapa III – Stabilirea obiectivelor. Deseori scopul în sine de a atrage atenția mass media nu este suficient. Trebuie găndit ccea ce se dorește să se obțină prin intermediul articolelor din presă. Publicitate? Vizibilitate? Îmbunătățirea imaginii companiei? Aceste răspunsuri ,la aceste întrebări pot devenii obiective specifice, măsurabile, relevante și încadrate în timp. Trebuie identificat și tipul de presă potrivit și mesajele adecvate.

Etapa IV – Identificarea publicului țintă. Publicul țintă este pe de o parte publicul care trebuie ajutat, iar ajutat nu inseamna doar oferindu-i ceva material ci aducand ceva benefic pentru el, iar pe de alta parte este publicul care ne poate sprijini sa ajutam . Identificarea tipurilor de publicuri intr-o campanie socială este importantă deoarece în funcție de tipurile de public se formează obiectivele, strategiile si mesajele. Deși cauza în sine a campaniei este una singură, mesajele și stategiile pot fi mai multe și diferite pentru publicurile diferite, la final însa se urmărește același rezultat.

La acest pas nu este suficientă doar stabilirea vârstei publicului, ci este necesar să definim mai multe detalii legate de cei cărora ne adresăm: sex, ocupație, studii și venit. Aceste aspecte ne vor ajuta să comunicăm cât mai specific.

Etapa V – Stabilirea mesajului. Tot o etapă importantă pentru stabilirea strategiei unei campanii este stabilirea mesajului. Mesajul reprezentând conceptul campaniei ,elaborat după parcurgerea etapelor anterioare. În acest moment, campania socială este gata pentru a fi transmisă publicului.

Etapa VI- Planul de implemetare. Aceast plan diferă de la o campanie la alta ,în funcție de specificul acesteia. O lansare de magazin sau produs se implementează diferit de o campanie de awereness. Acest pas presupune totodată stabilirea rețelelor sociale folosite.

Etala VII- Monitorizare. Procesul de monitorizare se efectuează pe parcursul defășurării întregii campaniei nu doar la final. În cadrul acesteia se pot identifica metode de îmbunătățire a modului în care comunicați și a mediilor pentru care trebuie realizate schimbări în strategie.

Așadar, crearea unei strategii nu este un proces atât de complicat pe cât ar putea să pară la prima vedere. Dacă se reușește stabilirea unui concept clar și solid, celelalte elemente se vor contura în mod natural.

II. Campanie sociala ,, Respectă-i pe bătrâni, căci și tu vei fi bătrân ʼʼ

II.1 Contextul campaniei

Efectele pe care campaniile le au asupra societătii noastre contemporane sunt multiple, se manifestă direct sau indirect și sunt mai mult sau mai puțin vizibile. Există campanii care informează, altele care au rol de educare, unele încearcă să schimbe atitudini și mentalităti.

Comportamentul neadecvat al unor persoanelor tinere în transportul public a motivat un grup de studenți de la ,,FACULTATEA DE COMUNICARE SI RELATII PUBLICE,, să demareze o amplă campanie socială, pentru a educa populația tânără și a crea noi exemple comportamentale. Rămâne mereu actuală problema transportului public. Cea mai arzătoare problemă sunt oamenii care ne înconjoară în acest spațiu ,al mijloacelor de transport în comun. Problema aceasta depășește dificultatea cu noile trasee care nu pot fi memorate după câteva luni de la schimbarea acestora și disconfortul îmbulzelii sau mizeriei din mijloacele transport. Cu toții ne confruntăm probabil, cu indivizi care vorbesc pe un ton ridicat la telefon, nu cedează locul bătrânilor sau doamnelor gravide sau fac murdărie în jurul lor.

II.2 Identificarea problemei

In identificarea problemei campanie noastre vom face referire la acest citat :

„Copiii din ziua de azi iubesc luxul. Nu au maniere, disprețuiesc autoritatea și dovedesc lipsă de respect față de bătrâni. Nu se mai ridică în picioare când oamenii în vârstă intră în încăpere. Își contazic părinții, mănâncă în grabă delicatesele la masă, stau picior peste picior și sunt tirani cu profesorii. Tinerii din ziua de azi nu se gândesc decât la ei înșiși. Nu au pic de respect pentru părinți sau persoane în vârstă. Vorbesc ca și cum ei înșiși ar știi totul și ceea ce noi considerăm înțelepciune este lipsit de relevanță pentru ei. Cât despre fete, sunt directe, lipsite de modestie și nefeminine în limbaj, comportament și îmbrăcăminte.” Citat de Socrate

II.3 Publicul țintă,beneficiarii campaniei.

1. Prima categorie de public și anume publicul care trebuie ajutat sunt persoanele vărsnice.De ce?

Ne- au fost alături și au participat împreună cu părinții noștri la cresterea noastră.Ne-au oferit dragostea lor caracterizată prin grijă și protecție. Chiar dacă vorbim despre bunicii noștri, fie că discutăm despre vecinii sau cunoștințele mai în vârstă, trebuie remarcat că am fost încă de mici înconjurați, pe lângă cei tineri, și de oameni în vârstă. Odată ce am crescut și am ajuns la o vârstă la care am putut avea cât de cât grijă de noi înșine, observăm că bătrânii noștri au mai înaintat în vârstă. Astfel, se întâmplă ca aceștia să se deplaseze mai greu, să nu pot să stea în picioare în mijloacele de transport ,să aibă nevoie de întelegerea și bunăvoința noastră.

2. A doua categorie de public este populația tânără în caliate de receptor a acestei campanii.Această categorie este cea care trebuie să-și schimbe mentalitatea și comportamentul ,însușindu-și următorul mesajul al campaniei ,,Nu fii nerespectos față de bătrâni. Oferiți-le un loc într-o încăpere, într-un mijloc de transport, ajutați-i și încercați să îi înțelegeți chiar dacă uneori nu rezonăm cu principiile lor. ”

II.4 Tacticile folosite pentru transmiterea mesajului campaniei.

In vederea transmiterii mesajului se vor utiliza tacticile prin media controlate și anume folosirea broșurilor, pliantelor,afișelor și a unui site,toate acestea special făcute pentru Campania socială. Aceste tactici pot fi controlate din punctul de vedere al conținutului acestora, a modului, momentului și locului de distribuire.

II.5 Evaluarea sau dovada impactului campaniei sociale

Evaluarea într-o campanie socială are rolul unei”voci”care ne spune daca a avut sau nu impact campania asupra publicului. Este singura modaliatate de a ne convinge daca obiectivele propuse au fost sau nu atinse și în ce măsură. Evaluarea într-o campanie umanitară reprezintă o nouă cercetare pe același traseu făcut înainte de campanie. In urma unei cercetări  și a rezultatelor obținute se poate hotarî dacă campania a avut sau nu succes. Dupa sfărșirea campaniei, trebuie revizuite toate elementele cercetate înainte pentru a se putea constata sau nu schimbările.

BIBLIOGRAFIE

Cһіșu, Vіοrіcɑ Αnɑ, Rοtɑru, Flοrіn, Μɑnuɑlul ѕреcіɑlіѕtuluі dе rеѕurѕе umɑnе, Cɑѕɑ dе Εdіtură ІRΕCЅΟΝ, Βucurеștі, 2002

Jеɑn- Clɑudе Αbrіc, Ρѕіhοlοgіɑ cοmunіcărіі,trɑd. Lumіnіțɑ șі Flοrіn Вοtοșіnеɑnu, Вucurеștі, Ροlіrοm, 2002

Κοttеr Ρ. Jοhn, Fοrțɑ ѕchіmbărіі, Εdіturɑ Ρublіcɑ, Вucurеștі, 2009