Campanie de Promovare a Comunei Bucsani Ca Destinatie Turisticadocx

Diverse

Campanie de Promovare a Comunei Bucsani Ca Destinatie Turisticadocx

Byadmin ianuarie 1, 2024

=== Campanie de promovare a comunei Bucsani ca destinatie turistica ===

STUDENT:

PUICA ELENA

TITLU LUCRARE LICENȚĂ:

CAMPANIE DE PROMOVARE A COMUNEI BUCȘANI CA DESTINAȚIE TURISTICĂ

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1.

ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROMOVAREA ÎN SECTORUL TURISTIC

1.1. PROMOVAREA ÎN SECTORUL TURISTIC: CONCEPTE ȘI PARTICULARITĂȚI

1.2. INSTRUMENTE DE PROMOVARE IN DOMENIUL TURISTIC

1.3. TENDINȚE PRIVIND ACTIVITATEA DE PROMOVARE ÎN SECTORUL TURISTIC

CAPITOLUL 2.

ANALIZA ACTIVITĂȚII TURISTICE LA NIVELUL COMUNEI BUCȘANI

2.1. POZIȚIONARE ȘI ACCESIBILITATE

2.2. ISTORICUL COMUNEI BUCȘANI

2.3. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ A COMUNEI BUCȘANI

2.4. CADRUL SOCIO-ECONOMIC AL COMUNEI BUCȘANI

2.5. POTENȚIALUL TURISTIC NATȚIONAL AL COMUNEI BUCȘANI

2.5.1. CADRUL NATURAL AL COMUNEI BUCȘANI

2.5.2. RESURSE TURISTICE ANTROPICE

2.5.2.1. CULTURA

2.5.2.2. MEȘTEȘUGURILE

2.5.3. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ SPECIFIC TURISTICĂ

2.6. CEREREA TURISTICĂ

2.7. FORME DE TURISM PRACTICATE

CAPITOLUL 3.

ANALIZA MIXULUI DE MARKETING LA NIVELUL COMUNEI BUCȘANI ȘI CERCETARE DE MARKETING PENTU IDENTIFICAREA ATITUDINILOR ȘI OPINIILOR LOCUITORILOR COMUNEI BUCȘANI CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA TURISTICĂ

3.1. ANALIZA MIXULUI DE MARKETING LA NIVELUL COMUNEI BUCȘANI

3.1.1. POLITICA DE PRODUS

3.1.2. POLITICA DE PREȚ

3.1.3. POLITICA DE DISTRIBUȚIE

3.1.4. POLITICA DE PROMOVARE

3.1.5. PERSONALUL

3.1.6. PROCESUL

3.1.7. PROBA FIZICA

3.2. ANALIZA SWOT

CAPITOLUL 4.

CAMPANIE DE PROMOVARE A COMUNEI BUCȘANI CA DESTINAȚIE TURISTICĂ

4.1. DEZVOLTAREA CAMPANIEI DE PROMOVARE

CONCLUZII

ANEXĂ

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROMOVAREA ÎN SECTORUL TURISTIC

Turismul reprezinta unul dintre sectoarele economiei globale cu cea mai mare rata de crestere in ultimii ani, care are numeroase beneficii economice, sociale si culturale printre care se numara: sprijinirea producatorilor locali, contributia la dezvoltarea unor zone din anumite regiuni, dar si promovarea intelegerii dintre anumite persoane care apartin unor culture diferite.

Importanta deosebita a activitatilor promotionale a fost sesizata de comercianti din cele mai vechi timpuri, care foloseau anumite activitati promotionale pentru a-si creste vanzarile.

Lucrurile au evoluat cu timpul, activitaile de promovare s-au diversificat, astfel si modul lor de realizare s-a perfectionat de la an la an. Daca in trecut oamenii cumparau aproape orice produs sau serviciu, acum ei tind spre produsele sau serviciile de calitate sau spre cele de care au mai auzit, de aceea promovarea este foarte importanta si trebuie facuta cu intelepciune, sa fie de-a dreptul remarcabila si cel mai important, sa fie autentica.

1.1. Promovarea în sectorul turistic: concepte și particularități

Una dintre definitiile date turismului, este aceea a profesorului elvetian dr. W. Hunziker: “Turismul este un ansamblu de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor, atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si activitate lucrative oarecare.”

Turismul este o industrie în creștere rapidă, care implică multe sectoare economice și sociale, ceea ce îl face un excelent vector de dezvoltare. Nu surprinzator, sondajele arată că industria turismului reprezintă una dintre prioritatile majore pentru agențiile guvernamentale din intreaga lume, investind in promovarea acestuia atat la nivel intern, cat si international.

Turismul include o gamă largă de activități, cum ar fi: transport, cazare, operațiuni de turism, tur de ghidare, vânzarea de suveniruri, afaceri realizate de agenții de turism, ceea ce poate avea o contribuție semnificativă la reducerea sărăciei, generarea unor locuri de muncă și dezvoltarea unor locuri izolate, imbunătățește infrastructura. Industria turismului este diferită față de celelalte industrii, deoarece nu vinde un produs, ea vinde un produs turistic complex alcatuit din bunuri si servicii. Astfel, “produsul turistic este definit ca fiind rezultatul asocierilor, interpendentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii.”.

Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.) a propus si o definitie pentru turismul national: poate fi considerat turist national orice persoana care viziteaza un loc ce nu constitue domiciliul sau obisnuit, situate in teritoriul tarii sale de resedinta si avnd scop diferit de acela a executarii unei activitati remunerate si efectuand o sedere cu o durata de cel putin o innoptare (adica 24 de ore).

Turismul genereaza in special efecte pozitive asupra economiei (dezvoltarea economiei locale si crearea unor locuri de munca), efecte pozitive socio-culturale (promovarea traditiilor, obiectelor de artizanat) si efecte pozitive asupra mediului natural ( necesitatea de a restaura si intretine atractiile turistice, promovarea unor masuri pentru protejarea mediului inconjurator) si de aceea este necesara activitatea de promovare pentru a sustine dezvoltarea turismului si implicit a mediului inconjurator (mediul natural, resursele naturale, flora si fauna, mediul agricol, mediul construit).

Destinatiile turistice nu au doar scopul de a atrage capital financiar din strainatate, ci si capital uman, un exemplu foarte semnificativ ar fi antrepenorii, care ajuta la dezvoltarea atractivitatii piețelor locale. Atragerea de capitaluri straine pentru dezvoltarea proiectelor din sectorul turistic reprezinta o provocare pentru cresterea popularitatii zonelor turistice. Investitorii străini preocupati de dezvoltarea turismului, pot oferi expertiză managerială și tehnică, precum si o bună imagine pentru destinația respectivă. Dezvoltarea turismului poate ridica gradul de conștientizare a patrimoniului natural si cultural și contribuie la obținerea de resurse alocate protecției și conservării patrimoniului.

Turismul nu genereaza doar efecte pozitive, existand situatii in care efectele negative pot afecta dezvoltarea echilibrata a unei zone si ele se refera la invazia unor spații deschise, poluarea, congenstionarea traficului, prețuri mai mari, locuri de muncă cu calificari slabe, salarii scăzute, șomaj sezonier, degradarea patrimoniului natural și cultural, precum și supradependența asupra turismului. Astfel de avantaje apar in turism, chiar dacă acesta este dezvoltat cu atenție și monitorizat îndeaproape (vezi Tabelul nr. 1.1.).

O destinatie turistica se afla in competitivitate cu alte mii de destinatii turistice la nivel national si international, iar acest nivel înalt de concurență necesită o abordare unică și creativă. Pentru a înregistra succes, este nevoie de o activitate de promovare sustinuta care să dea dovada de un efort constant pentru a crea cea mai bună imagine posibilă a destinației. Specialistii Organizatiei Mondiale a Turismului afirma ca aproape nici o activitate din lume “nu are nevoie de o promovare mai activa, mai ingenioasa si mai agresiva ca turismul…”

Tabelul nr. 1.1. Efectele pozitive si negative ale activitatii turistice

Sursa: Investment Advisory Series (Series A, number 5), United Nations Conference on Trade and Development,Promoting Foreign Investment in Tourism, United Nations, New York and Geneva, 2010, p.8

Promovarea în sectorul turistic reprezintă un ansamblu de demersuri de comunicare prin urmarirea permanenta a transmiterii pe diverse cai a unor “ mesaje destinate informării atât a cliențilr potențiali, cât și a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor și serviciilor turistice oferite spre comercializare, cu scopul de a consolida o imagine pozitivă si de a cultiva o atitudine favorabilă față de acestea și firmă, respectiv de a determina în mentalitatea și obiceiurilor de cumpărare (…) ale turiștilor modificări convenabile întreprinderii ofertante.”

Activitatea de promovare a produsului turistic este “o forma specifica de comunicare, care consta in transmiterea pe diferite cai de mesaje si informatii menite sa ii informeze pe operatorii de turism si pe turistii potentiali asupra caracteristicilor produsului turistic si asupra elementelor componente ale serviciilor turistice oferite spre comercializare, sa le dezvolte o atitudine pozitiva fata de firmele prestatoare de servicii turistice, cu scopul de a provoca modificari favorabile in mentalitatea si obiceiurile turistilor.”. Aceasta activitate presupune transmiterea pe diferite canale, de mesaje turistice menita sa-l informeze pe consummator asupra produsului turistic si sa-i dezvolte o atitudine pozitiva fata de oferta. Totodata, un element decisiv este faptul ca oferta turistica si produsul turistic sunt legate de un amplasament in spatiu, ele neputand fi deplasate in preajma cumparatorilor.

Sfera activitatii de promovare este extrem de larga si cuprinde instrumente variate, dintre care mentionam:

Publicitatea prin mass-media, inglobeaza toate masurile cu ajutorul carora organismele turistice si prestatorii de servicii turistice incearca sa influenteze de la distanta turistii potentiali prin intermediul mijloacelor de comunicare de masa: afise, pliante, scrisori publicitare, presa, radio, televiziune, filme etc.

Participarea la targuri, saloane, expozitii internationale atat in cadrul pavilioanelor nationale, cat si in cadrul saloanelor si expozitiilor specializate pe teme turistice.

Publicitatea directa, prin contactul personalului agentiilor de voiaj, al birourilor de turism, al punctelor de vanzare etc., cu clientela potentiala;

Invitarea reprezentantilor si functionarilor agentiilor de turism cu care s-au stability relatii de afaceri ori se preconizeaza inceperea colaborarii, a reprezentantilor presei de specialitate si a ziaristilor publicatiilor turistice, a medicilor caselor de asigurari etc., sa participe la vizite de documentare in vederea cunoasterii ofertei ce urmeaza a fi comercializata;

Organizarea de conferinte de presa in care se prezinta aspecte legate de activitatea de turism, preocuparile pentru dezvoltarea in perspective a unor statiuni turistice etc.

Folosirea liderilor de opinie, persoane care, in localitatile rurale, targuri, cartiere, mici orase sunt solicitate de grupuri mari de populatie pentru consultatii de ordin financiar, ethnic, juridic etc. si exercita mare influenta asupra formarii opiniilor acestor grupuri. Agentiile de voiaj isi concentreaza tot mai mult atentia spre depistarea acestor lideri si integrarea lor in randul clientele, exercitand astfel o influenta favorabila asupra unui cerc larg de populatie;

Actiuni in domeniul relatiilor publice, adica un ansamblu de masuri luate de intreprindere pentru a intretine climatul relatiilor sale cu publicul sau cu o parte a aacestuia. Se pot realiza prin: transmiterea pe diferite cai, de informatii despre intreprinderea turistica si despre produsele sale, organizarea de conferinte de presa, organizarea de conferinte sau de intalniri cu specialist, legatura permanenta cu grupurile, institutiile si persoanele influente.

In ultima perioada, cu mare amploare in ultimul deceniu, promovarea s-a dovedit elemental cheie in atingerea succesului, avand scopul general de a influenta comportamentul oamenilor, astfel incat sa le creeze o imagine favorabila a produselor si serviciilor. Promovarea indeplineste o serie de functii: diferentierea produselor, in special a marcilor; formarea unei imagini (favorabile); constientizarea publicului cu privire la noile produse si servicii; atenuarea fluctuatiilor cererii, mai ales in cazul produselor si serviciilor sezoniere; reamintirea caracteristicilor si avantajelor produselor si serviciilor pentru a fideliza clientii etc.

Pentru a avea sanse sa fie remarcata, o firma de turism trebuie sa fie din ce in ce mai creativa si spectaculoasa, sa se limiteze la un mesaj publicitar esential, sa se repete anuntul neincetat (cu consecventa). In turism, mesajul transmis este recomandat sa fie insotit de o fotografie de calitate, reprodusa corespunzator din punct de vedere grafic. Deseori imaginile puse la dispozitia clientilor, pentru promovarea firmei turistice nu corespund cu calitaea serviciilor oferite.

În domeniul turismului, acțiunile de promovare vizează atât atragerea de noi clienți, cât și păstrarea clienților actuali printr-o adresare directă sau cu ajutorul intermediarilor publicului țintă sau grupurilor țintă bine identificate. Promovarea serviciilor capata conotatii diferite datorita caracteristicilor serviciilor turistice: intangibilitatea, variabilitatea, inseparabilitatea, de aceea in cadrul turismului, poate mai mult ca in alte secotare, se pune foarte mare accent pe calificarea si pe profesionalismul celui care desfasoara activitatea de promovare.

Turistul nu cumpara numai servicii de baza, el cumpara, in primul rand, un loc de vacanta care sa ii asigure in paralel cu o gama diversificata de servicii de calitate corespunzatoare gusturilor si preferintelor sale si posibilitatii multiple de recreere, de vizitare a unui nou cadru natural, de cunoastere a unor noi obiceiuri, de practicare a unor sporturi preferate, de largire a orizontului cultural artistic etc. Toate acestea nu pot fi asigurate de un singur obiectiv turistic, deoarece produsul turistic este rezultatul unor activitati complexe pentru care, pe langa conditiile natural atractive sunt necesare amenajari speciale de baza tehnico-materiala si de infrastructura specific turistica sau cu caracter general. Prin urmare, prestatiile de servicii in cadrul produsului turistic trebuie sa fie asamblate intr-un tot unitar, pe baza carora o zona sau o statiune turistica sa actioneze ca o singura unitate economica.

Produsul turistic nu poate fi incercat inainte de a fi cumparat, eventual poate fi vizionat, din aceasta cauza activitatea de promovare turistica trebuie sa urmareasca crearea unor imagini veridice, sa furnizeze o descriere clara si exacta a produsului oferit, a pretului. Ea trebuie sa fie convingatoare si atragatoare, sa determine clientul sa ia decizii de cumparare. Promovarea turistica trebuie realizata in asa fel incat sa inspire si sa obtina increderea publicului consumator. La achizitionarea unui serviciu turistic, spre deosebire de celelalte servicii, se percepe un risc mai ridicat fara informarea, convingerea si reamintirea realizate prin promovare, produsele firmei de turism nu ar ajunge la segmentele vizate.

1.2. Instrumente de promovare în sectorul turistic

In vederea atingerii obiectivelor propuse, firma de turism trebuie sa recurga la activitati de promovare inedite, astfel incat sa obtina increderea si fidelitatea publicului consummator prin utilizarea unor instrumente de promovare eficiente si profesioniste. Doar prin intermediul promovarii poti face cunoscuta valoarea serviciul turistic si poti crea premisele succesului in afaceri. Promovarea este modul prin care se sustine popularitatea serviciului turistic, facandu-l cunoscut clientilor, de exemplu prin adaugarea unor imagini de calitate specifice serviciilor furnizate in zonele de provenienta sau in brosuri cu specific turistic.

Ca orice altă activitate susținută și planificată, promovarea turistică are obiective clare. Cele mai cunoscute obiective sunt: întărirea fidelității clienților actuali,mărirea numărului de ocazii în care clienții ei fideli o pot solicita pentru satisfacerea nevoilor de turism, atragerea clienților firmlor turistice concurente, transformarea non-concumatorilor de produse turistice în consumatori.

Pentru a se realiza acțiuni de promovare eficiente trebuie să se depună un efort intens din partea intreprinderii turistice, trebuind să-și definească clar ținta și obiectivele campaniei promoționale.Promovarea in sectorul turistic, datorită complexității procesului, are mai multe forme: publicitatea; promovarea vânzărilor; relațiile publice; forța de vânzare; participarea la targurile si expozitiile.

Publicitatea este defintă ca o variabilă calitativă, de natură psihologică, cu acțiune pe termen lung si care, în general, este greu măsurabilă cantitativ în privința efectelor economice pe care le generează; este componenta “tradițională” a activității de cominicare de marketing prin prisma frecvenței utilizării instrumentelor sale specifice și a resurselor alocate de către organizațiile turistice. În domeniul serviciilor și al serviciilor, publicitatea, mizează foarte mult pe aspectul emoțional, fiind preponderant simbolic si mai puțin descriptiv.

Publicitatea reprezinta suma actiunilor care au drept scop prezentarea indirect (nepersonala) – orala sau vizuala – a unui mesaj in legatura cu un produs, serviciu, marca sau firma de catre orice sustinator.

Astăzi, publicitatea este un mijloc de promovare tot mai folosit în rândul firmelor de turism, deși costurile pentru realizarea ei nu sunt deloc reduse, tot mai multe anunțuri publicitare sunt destinate consumatorilor actuali sau potențiali. Publicitatea este foarte importantă deoarece are rolul de a pune în evidență serviciile sau produsele companiei turistice, oferă posibilitatea consumatorilor să le cunoască mai bine și să-l aleagă pe cel mai avantajos.

Specialistii apreciaza ca exista cinci decizii fundamentale care se iau in procesul de construire a unui program eficient de publicitate, decizii cunoscute sub denumirea de “cei cinci M “:

Stabilirea obiectivelor publicitatii (Misiunea);

Stabilirea bugetului care va fi alocat (Banii, respectiv “Money”);

Elaborarea mesajului care va fi difuzat (Mesajul);

Alegerea mijloacelor si tehnicilor publicitare (Mijloace);

Evaluarea rezultatelor (Masurare).

Stabilirea obiectivelor publicitatii (Misiunea). Obiectivul de publicitate poate fi definit ” ca o sarcina specifica de comunicare de urmeaza sa fie indeplinita vis-à-vis cu un anumit public tinta, intr-o anumita perioada de timp.”

In functie de obiectivul urmarit se disting urmatoarele forme de publicitate:

Publicitatea de informare, al carei obictiv il constitue crearea unei cereri primare (lansarea unui produs touristic);

Publicitatea de convingere, care are drept obiectiv crearea unei cereri selective ( de exemplu, in momentul intensificarii concurentei);

Publicitatea de reamintire, folosita in cazul produselor sau serviciilor in faza de maturitate;

Publicitatea comparativa, al carei obiectiv il constitue alegerea ofertei firmei in cauza, in raport cu ofertele similare ale firmelor concurente (in legislatiile celor mai multe tari este considerate drept concurenta neloiala si se sanctioneaza corespunzator).

Publicitatea turistica trebuie sa asigure nu numai informarea potentialilor client, atragerea interesului acestora si indreptarea atentiei spre o anumita oferta turistica, ci sa serveasca scopului de a fideliza clientela, alaturi de celelalte instrumente de promotionale.

Stabilirea bugetului de publicitate. Pornind de la idea “ ca rolul publicitatii este acela de a determina o evolutie crescatoare a cererii produsului, factorii de decizie din firmele care ofera produse turisticetrebuie sa inteleaga ca este necesar sa se inteleaga ca este necesar sa se investeasca cu deosebita seriozitate in publicitate.

Fundamentarea bugetului publicitar constitue un proces complex, bazat pe anumiti factori specifici, care pot fi structurati in felul urmator:

Etapa din ciclul de viata al produsului turistic sau al gamei de produse turistice (in general se aloca bugete mai mari in cazul unor produse turistice noi, pentru a acapara o parte cat mai ampla a publicului);

Cota de piata si clientele (pentru cresterea cotei de piata a unor produse turistice mai putin cunoscute este necesar sa se sporeasca volumul cheltuielilor cu publicitatea);

Concurenta si aglomeratia (pe o piata cu o manifestare puternica a concurentei este necasar sa se aloce un buget mai mare, astfel incat sa se poata individualiza mai suplu o anumita marca de produs touristic);

Frecventa de repetare a reclamei, trebuie aleasa astfel incat sa se asigure o buna receptionare a mesajului de catre potentialii client;

Gradul de inlocuire a competentelor produsului turistic (justificand alegerea unei anumite atractii turistice in raport cu celelalte).

Generarea mesajului. Exista doua mari grupuri de metode prin care se poate genera mesajul publicitar, si anume:

Metode inductive (bazate pe faptul ca mesajul poate avea ca sursa ideile bune ale consumatorilor insisi, pornind de la nivelul de satisfactie oferit de produsele respective);

Metode deductive (nivelul de recompensa asteptata de consumatori in urma achizitionarii produsului turistic).

Mesajul publicitar poate fi construit in mai multe moduri:

Strategia clasica de elaborare, fundamentata pe baza experientei in domeniul creatiei publicitare a marilor firme;

Strategia creativa, bazata indeosebi pe conceptual de evocare a axei, de credibilizare a acesteia;

Strategia de tip star, bazata pe personalitatea produselor, o anumita marca detinand fizic, character si stil.

Stilul fiecarui mesaj depinde de proportia in care se mixeaza elementele sale component, elemnte de natura fizuala (text si culoare), sonora, statica sau cinetica. In functie de tematica exprimata si de stilul de executie al mesajului, se deosebesc mai multe tipuri de mesaje publicitare, de natura factuala, emotionala, implicatie sociala, contemplare etc.

Alegerea mijloacelor si tehnicilor publicitare. Mesajele publicitare sunt transmise prin urmatoarele medii majore:

Presa cu cele doua forme ale sale:

Presa cotidiana, cel mai utilizat mod de publicitate, datorita avantajelor pe care le ofera cum ar fi flexibilitate ridicata (anunturile difera de la o zona la alta), arie vasta de difuzare, posibilitatea de a dirija expunerea anunturilor, dar acest tip prezinta si cateva dezavantaje (durata scurta de viata, calitatea proasta de reproducere tipografica);

Presa periodica, prezinta avantaje legate de selectivitatea socio-profesionala si receptivitate sporita a destinatarilor, calitatea superioara a reproducerilor tipografice. Principalele dezavantaje sunt legate de costul ridicat si de aria relative redusa de difuzare.

Radioul este un mijloc media care acopera rapid si cu regularitate o mare parte din public, asigura o selectivitate ridicata (permite difuzarea pe categorii de ascultatori) si prezinta costuri moderate. Principalul dezavantaj il constitue prezentarea mesajului in mod sonor, conducand la formarea unei imagini partiale asupra obictului mesajului.

Televiziunea reprezinta mijlocul media cu cea mai mare expansiune in zilele noastre. Avantajele principale deriva din asigurarea unei combinatii echilibrate dintre sunet, culoare si imagine, iar mesajul poate fi difuzat in mod repetat la ore de maxima audienta.

Cinematograful. Datorita costurilor destul de mari pe care le `implica, cat si datorita selectivitatii reduse a destinatarilor vizati, este un mijloc media destul de modest. Mesajele publicitare se transmit prin: filmul de documentare comerciala; spotul publicitar propiu-zis.

Publicitatea exterioara se realizeaza prin intermediul afiselor, panourilor, insemnelor luminoase, mijloacelor de transport etc. Avantajele le reprezinta utilizarea unor idei simple si precise in care se subliniaza in mod special marca serviciului. Constituie cel mai efficient mijloc de publicitate in marile aglomeratii urbane. Dezavantajul este reprezentat de faptul ca mesajul transmis este foarte concis, prezentand informatii reduse.

Publicitatea prin tiparituri. In cadrul acestui tip de publicitate sunt cuprinse suporturile de tipul afiselor, cataloagelor, prospectelor, pliantelor, brosurilor etc. In cadrul promovarii turistice, rolul lor creste cu precadere in anumite perioade din an. Rolul tipariturilor turistice nu este doar acela de apel (starnind interesul potentialilor turisti, printr-o prezzentare grafica), cat si de informare a clientilor (printr-un continut corespunzator de sfaturi si de date utile pentru viitorii turisti).

Tipariturile se editeaza si se pun la dispozitia turistilor de catre o gama larga de prestatori si distribuitori de servicii turistice, dintre care:

Hotelieri individuali: pun la dispozitia turistilor individuali, agentiilor de voiaj sau transportatorilor pliante, afise, foi volante care contin imagini si sugestii referitoare la confortul, calitatea serviciilor, pretul acestora etc.. Difuzarea acestor materiale se poate realiza fie prin intermediul personalului de la receptie, fie prin posta, distribuitori turistici, prin reteaua de magazine etc.;

Lanturile hoteliere: asigura promovarea prin mijloace mai avansate, cum ar fi: brosuri, ghiduri turistice etc. Din randul acestora se detaseaza ghidurile, care printr-o realizare artistica deosebita, pun in valoare in mod atragator destinatiile turistice;

Statiunile artistice: acestea editeaza si distribuie atat pliante publicitare, cat si documente turistice, care contin informatii complexe, furnizand detalii de natura istorica, arhitectonica, cultural etc., obtinute cu concursul unor specialist de valoare (istorici, filologi etc.). De cele mai multe ori se detaseaza de publicitatea propriu-zisa, distriuindu-se contra-cost prin diferite puncte de vanzare (librarii, muzee etc.). Pe langa informatii turistice simple (referitoare la posibilitatea de cazare si masa), contin date de identificare a statiunilor, planuri de amplasament ale obiectivelor turistice, cai de acces, planuri ale traseelor turistice locale, orare de vizitare a anumtor obiective turistice (muzee, case memorial etc.);

Zonele turistice: de cele mai multe ori, zonele turistice nu se suprapun cu cele administrative teritoriale, dar organismele care functioneaza in cadrul acestora pot initia actiuni de promovare turistica, prin tiparituri de genul pliantelor si brosurilor;

Oficii nationale de turism: editeaza si distribuie materiale publicitare sub forma de brosuri, ghiduri sau cataloage care contin informatii generale asupra atractiilor turistice, precum si despre cultura, istoria, geografia tarii respective, privita ca destinatie turistica. Constituie un instrument de promovare menit sa sprijine activitatea reprezentantilor turistici care actioneaza in strainatate iar importanta lor creste cu ocazia participarii la manifestari promotionale (targuri, saloane, expozitii etc.).

Datorita eficientei lor, tipariturile publicitare sunt editate si distribuite de catre tot mai multi prestatori sau distribuitori de servicii turistice ( transportatori, agentii de turism etc), in formulare atragatoare si variate.

Publicitatea directa. Informeaza si atrage clientii potentiali spre un anumit produs touristic individual sau complex, utilizand drept mijloace de comunicare posta directa, vanzarea din usa in usa, telemarketingul si internetul. Particularizarea mesajului in fuctie de grupul de client (turism religios, turism balnear etc.), reprezinta avantajul principal,

Publicitatea gratuita. Se concretizeaza in “orice forma de noutate cu semnificatie comerciala in legatura cu un produs, serviciu, o intreprindere sau o unitate comerciala sau prestatoare de servicii etc., dar neplatita de agentul respectiv.

In general, forma cea mai cunoscuta este interviul la TV sau in presa scrisa, radio.

Evaluarea rezultatelor. Evaluarea efectelor unei campanii publicitare se realizeaza prin doua metode:

Analiza efectului de comunicare prin testarea preliminara reclamei de catre consumatori sau prin testarea ulterioara, ceea ce presupune evaluarea nivelului de informare a publicului dupa incheierea campaniei de publicitate;

Analiza efectului asupra vanzarilor, fie pe baza datelor istorice, fie pe baza unor metode experimentale.

Promovarea vânzărilor reprezintă un ansamblu divers de instrumente specific, majoritatea pe termen scurt, destinate să stimuleze achiziționarea mai rapidă sau intr-un volum mai mare a unor produse sau servicii de către consumatori. Promovarea urmărește îmbogățirea ofertei prin adăugarea unei valori suplimentare la nivelului produsului sau serviciului turistic, al prețului și al distribuției, pe o peroadă limitată de timp, ținând seama de obiectivele comerciale ale organizației de turism și cu scopul de a câștiga un avantaj temoprar față de concurență.

Scopul principal urmarit prin acest tip de promovare il constituie stimularea cererii turistice si cresterea rapida a volumului de incasari din presatiile turistice. Dezvoltarea tehnicilor de promovare a vanzarilor in turism este determinata de o serie de factori:

Intensificarea concurentei pe piata turistica, diversificarea alternativelor de petrecere a vacantelor si concediilor, cresterea numarului de destinatii turistice;

Cresterea si consolidarea gradului de independent a distribuitorilor turistici, diversificarea rolului acestora, la randul lor interesati de stimularea consumului turistic;

Fluctuatiile economice, care determina modificari ale destinatiilor veniturilor consumatorilor;

Cresterea gradului de flexibilitate a activitatii personalului de vanzari etc.

Principalele mijloace de promovare a vanzarilor de produse si servicii turistice sunt:

Reducerile de preturi si tarife au ca scop stimularea cererii turistice cu precadere in extrasezon, atragerea de clienti potentiali, precum si fidelizarea clientilor efectivi. Pentru valorificarea corecta a acestui instrument promotional, firma turistica trebuie sa tina cont de o serie de aspect: reducerea tarifelor sa nu fie insotita de scaderea calitatii prestatiei turistice; perioada optima de de aplicare a reducerilor este extrasezonul; nu trebuie abuzat de acest instrument etc.

Concursuri publicitare, tombole, loterii, jocuri au scopul de a crea o atmosfera de interes din partea publicului in care sunt antrenati turistii potentiali; permit popularizarea ofertei turistice, sensibilizarea clientilor potentiali.

Publicitatea la locul vanzarii reprezinta un ansamblu de tehnici de semnalare audio-vizuala care au drept scop atragerea, orientarea si dirijarea interesului consumatorilor spre anumite puncte de vanzare a produselor turistice.

Organizarea unor reuniuni de lucru, de tipul seminariilor sau work-shopurilor cu personalul reprezentant al firmelor partenere sau colaboratoare, in cadrul carora este difuzata o serie de informatii vizand produsele sau serviciile turistice.

Alte modalitati de prezentare a produselor turistice si de informare a clientilor precum:

Voiajele de stimulare, oferite in special detailistilor turistici;

Saptamanile gastronomice si degustarile de bauturi alcoolice

Oferirea de cock-tail-uri, prezentarea unor spectacole de un anumit specific etc.

Relațiile publice implică responsabilitate și atenție în stabilirea de politici și informare, pentru atingerea celor mai nobile interese ale organizației și ale publicului vizat. Actiunile relatiilor publice sunt orientate pe termen lung si au in vedere ansamblul contactelor directe realizate in mod sistematic de firma de turism cu clientele, cu managerii altor firme, cu liderii de opinie, cu reprezentantii puterii publice, cu mass-media etc., in urma carora se creeaza incredere si o atitudine favorabila fata de ea si de produsele sale.

Din perspectiva imaginii organizației turistice, mass-media dispune de capacitatea de a contibui semnificativ, mai mult sau mai puțin favorabil, la crearea imaginii organizației. Proiectarea, organizarea și desfășurarea unor acțiuni coerente de relaționare cu reprezentanții mass-media este o condiție obligatorie pentru succesul prezenței pe termen lung a organizației pe piață.

Alegerea canalului mediatic este fundamental pentru activitatea de relații publice, canalul trebuie sa fie “de încredere, apt să ajungă la publicurile prioritare și capabil să poarte mesajul.”

Relatiile publice urmaresc imbunatatirea reputatiei firmei de turism prin utilizarea mai multor activitati: comunicatul de presa; comunicatiile organizatiei; lobby-ul; consultant.

Comunicatul de presă, “constitue un instrument prin care o organizația poate să aducă la cunoștința presei ( și prin ea a publicului ) unele informații legate de activitatea ei, iar pe de alta parte, reprezentanții presei pot obține anumite date din sursă sigură și fără a mai depune efortul necesar documentării proprii.” De exemplu: “City Break-urile raman in perioada de varf si in luna martie.”, comunicat publicat de EuroTouring Travel (www.eurotouringtravel.ro), stire care au ca obiectiv aducerea la cunostinta a noutatilor in ceea ce priveste tendintele consumatorilor de servicii turistice, mentionand faptul ca City Break-urile sunt in plina expansiune in randul romanilor.

Comunicațiile organizației: pentru ca publicul intern cat si cel exetern al organizației și consumatorii să cunoască misiunea și obiectivele urmărite, activitățile desfășurate, resursele alocate și performanțele obținute trebuie ca activitatile de marketing să fie insoțite de o componentă de comunicare. De exemplu: relansarea unui pachet turistic deja existent prin lansarea unui concurs care are ca scop promovarea organizatiei.

Consultanța presupune recurgerea la serviciile unui consultant de relații publice care ar aduce un salt semnificativ imaginii turistice. Consultanul de relatii publice are rolul de a prezenta firma de turism in cea mai buna lumina posibila, fara manipularea publicului prin fabricarea de imagini false sau chiar partial adevarate. Consultantul de turism pune intrebari pentru a descoperii care sunt nevoile adevarate ale clientilor pentru a oferi cele mai potrivite oferte de turism. Agentia de turism TuiTravel a lansat un program adresat clientilor corporate “ Programul Corporate TUI TravelCenter ” prin intermediul caruia clientii primesc consultant cu privire la serviciile turistice.

Organizația turistică face apel în implementarea campaniilor la tehnicile relațiilor publice, iar cele mai utilizate tehnici sunt:

Difuzarea de știri (presă, radio, televiziune ) – una dintre cele mai simple și accesibile tehnici de relații publice. Organizația turistică informează periodic consumatorii și publicul despre lansarea pe piață a unor noi servicii si produse turistice, deschiderea de noi destinații turistice, evenimente de marketing ale organizației.

Discursurile – se poate apela la susținerea unor discursuri în cadrul unor evenimente organizate, în cadrul cărora se poate acoperi toate activitățile turistice desfășurate de organizație.

Evenimente speciale (lansarea pe piață a unor produse sau servicii turistice noi)– au rolul de a atrage noi segmente de clienti sau publicul deja existent. Constă în activități care sugerează capacitatea de inovare și creativitate, ducând la depășirea performanțelor competitorilor săi.

Materiale de identificare (documente scrise, audio-vizuale sau electronice )- trebuie avute în vedere și utilizate în toate demersurile specifice campaniei de relații publice existent unui logo al organizației, a unui slogan, a unor mesaje-standard.

Activitatile de interes social si responsabilitatea socială – dezvoltarea imaginii organizației înspre una implicată social și care îndeplinește misiuni de responsabilitate socială. În cazul industriei turismului este benefică asocierea cu cauze de protecția mediului, de luptă împotriva poluării.

Sponsorizarea – obiectul sponsorizării este acela de a face să se vorbească despre întreprindere și despre sprijinul acordat.

Tabelul nr. 1.2. Prezentarea tehnicilor de relatii publice in sectorul turistic

Sursa: V. Balaure, I. Catoiu, C.Veghes, Marketing Turistic, p.376

Planificarea și realizarea unor campanii eficiente de relații publice presupune adoptarea unor decizii esențiale privind obiectivele urmărite prin intermediul acestora, construirea mesajului care va fi transmis, alegerea mediilor de comunicare folosite, modul de implemetare al planului și procedurile de monitorizare si evaluare a performanțelor obținute.

Fortele de vânzare reprezintă una dintre cele mai flexibile componente ale mixului promoțional, lucru datorat contactului direct dintre reprezentanții companiei de turism si clienții săi. Structura forțelor de vânzare este complexă, existând mai multe tipuri de reprezentanți, clasificarea realizată de McMurry, reprezintă și astăzi punctul de plecare pentru stabilirea structurii forțelor de vânzare.

Fortelor de vanzare le corepund o serie intreaga de ocupatii: agenti de vanzare, reprezentanti comerciali, responsabili pentru relatia cu clientii, consultant comerciali, ingineri de vanzari, reprezentanti in teritoriu, manageri districtuali, si reprezentanti de marketing.

Aceste categorii de personal reprezinta firma si, fie ca sunt angajati ai sai, fie ca sunt delegate de catre aceasta, au un dublu rol: atat de crestere a cifrei de afaceri, cat si rol promotional, prin activitati de prospectare si dialog in cadrul pietei de referinata.

Principalele etape ale procesului de organizare și coordonare a forțelor de vânzare trebuie analizate și rezolvate cu mare atenție, pentru ca eficiența acțiunilor promoționale desfășurate de ele depinde în mare măsură de modul în care aceste etape sunt duse la bun sfârșit.

Participarea la targuri si expozitii interne si internationale, saloane si expozitii reprezinta un instrument eficient de promovare, deoarece ofera o serie de ajantaje: posibilitatea de a intra in contact cu purtatorii cererii de servicii turistice si de a le studia comportamentul, vanzarea de servicii turistice, studierea ofertelor turistice concurente.

Materialele promotionale utilizate in cadrul manifestarilor expozitionale sunt variate: brosura, ghid de preturi, flyer, carti de vizita, scrisori si tin cont scopul si prioritatea pe care le au acestea in cadrul targurilor si expozitiilor. (vezi Tabelul nr. 1.3.)

Tabelul nr. 1.3. Materiale promotionale in cadrul manifestarilor expozitionale

Sursa: P. Nistoreanu, Turism rural, Tratat, 2010, p.221

Manifestraile promotionale cuprind o serie de tehnici de promovare care implica participarea firmelor de turism la o serie de evenimente si actiuni, in scopul promovarii propriei oferte si dezvoltarii afacerii. Cele mai raspandite manifestari promotionale sunt targurile si expozitiile in Romania se organizeaza diferite evenimente si manifestari prmotionale care au ca scop promovarea turismului chiar si pe plan mondial (vezi Tabelul nr. 1.4.)

Tabelul nr. 1.4. Principalele manifestari promotionale din Romania repartizate pe orase in anul 2016

Sursa: www.infotravelromania.ro, 2016

Complexitatea activitatii promotionale, dar si stransa legatura a acesteia cu toate celelalte activitati de marketing, fac necesara o deosebita atentie in elaborarea instrumentelor de promovare pentru a pune in practica ceea ce si-a propus firma. Aceste cinci categorii de actiuni promotionale (publicitatea; promovarea vânzărilor; relațiile publice; forța de vânzare; participarea la targuri si expozitii) au o structura complexa, deosebndu-se prin numeroase elemente.

1.3. Tendințe privind activitatea de promovare în sectorul turistic

In ultimul deceniu tehnologia a inregistrat o dezvoltare semnificativa si nu mai este un secret pentru nimeni ca turismul exista in spatiul virtual, pe web, in contextul tehnologiilor de comunicare, prin intermediul sistemelor de rezarvari online, prin existenta unor agentii de turism online etc. Rolul internetului si inclusiv a noilor mijloace de prezentare vizuală va crește din ce în ce mai mult. Tehnologia informației joacă, de asemenea, un rol foarte important prin sistemele de rezervare online și utilizarea de aplicații pentru managementul relațiilor cu clienții. Utilizarea internetului pentru obținerea de informații și achiziționarea de produse turistice continua să crească.

Pentru a imbunatatii sansele de a atrage atentia consumatorilor care se gandesc la vacante, trebuie, pe de o parte, sa stii sa iti asiguri prezenta pe internet la momentul cautarii de informatii si, pe de alta parte, sa propui mesaje originale ca format si continut. Internetul a devenit unul dintre principalele mijloace media utilizate de un consummator care intentioneaza sa plece in vacanta..

In zilele noastre daca urmaresti sa promovezi un serviciu turistic, trebuie sa folosesti internetul pentru a-ti promova activitatea pentru a acapara o sfera cat mai larga de clienti. Nu mai este suficient sa te folosesti de prieteni ca sa te recomande celor interesati sau sa pastrezi legatura cu clientii vechi. Trebuie sa mentionezi brand-ul pe un site propiu, sa realizezi spot-uri radio sau TV pentru a ajunge la noi clienti. O alta activitate pentru promovarea brand-ului este pariciparea la conferintele legate de obiectul de activitate al firmei si chiar participarea ca speaker la conferintele din domeniu.

Dispozitivele mobile incurajeza comunicarea turismului, deoarece acestea sunt usor portabile si accesibile. Calatorii pot utiliza smartphon-urile sau tabletele pentru a gasi informatii cu privire la destinatiile pe care le viziteaza. The Worls Travel Monitor a constat ca 40% dintre calatorii internationali au un smartphone cu conexiune la internet, e-mail si alte functii. Dintre utilizatorii de smartphone-uri 40% le folosesc pentru a obtine informatii cu prvire la destinatia turistica, 26% dintre calatori le folosesc de placere si 34% dintre calatorii de afaceri le folosesc pentru a schimba rezervarile din timpul calatoriilor.

In mediul online trebuie sa fii constant prezent prin continutul de pe paginle web, prezentarea unor articole utile pentru clientii actuali si potentiali, realizarea unor baze de date cu e-mail-urile clientilor si trimiterea de newsletter cu noutatile companiei, realizarea unor campanii de promovare prin Facebook Ads si Google Adwords.

Cele mai importante aplicatii WEB 2.0. sunt: Bloguri, Forum-uri, Sisteme de evaluare a hotelurilor, Podcasting, RSS, Tagging, Social Media, Wikis.:

Bloguri: cititorii pot scrie si adauga comentarii la continutul firmelor turistice. Acestea incurajeaza clientii sa isi exprime parerile si sa-si impartaseasca experientele, pozele si calatoriile. Sunt multe bloguri in industria turismului, de exemplu: tripadvisor.com, hotelchatter.com etc. Blogurile devin o sursa tot mai importanta de informatii pentru turistii internationali care doresc sfaturi si sugestii cu privire la serviciile turistice.

Forum-urile permit strangerea unor opinii in jurul unui subiect sau un interes comun, dezvoltat prin discutii. In prezent exista mii de forum-uri axate pe problem din turism, unde oamenii fac schimb de opinii si scriu comentarii. Unele dintre ele sunt: www.virtualtourist.com, www.tourismzone.com etc.

Sistemele de evaluare a hotelurilor ofera posibilitatea clientilor de a da o nota pentru serviciile prestate pentru timpul petrecut in hotel, astfel incat si altii viitori consumatori sa poate lua o decizie cat mai buna (www.tripadvisor.com) .

Podcasting este o forma de radio online si se refera la incarcarea de fisiere audio si video de catre utilizatori pe site-uri web. Cel mai bine cunoscut site web de partajare a unui astfel de continut este www.youtube.com. In zilele noasrte o multime de furnizori de servicii turistice folosesc Podcasting-ul ca o forma eficienta de marketing, precum si un instrument de comunicare.

Telespecatatorii britanici, dar si cei din intreaga lume au putut descoperii Romania intr-un film realizat recent de travel Channel. “Wild Carpathia” care are o lungime de aproape 50 de minute, preinta partea salbatica a romaniei. Filmul, care este alcatuit din trei parti, poate fi vizionat oricand online de oameni din intreaga lume pe www.youtube.com.

RSS (Really Simple Syndication) este un fisier care perimite utilizatorului sa obtina informatii actualizate cu privire la ceea ce este interesat. Nu este nevoie sa se faca click pe fiecare site in parte de care fiecare este interesat, deoarece RSS ofera feed-uri cu informatii noi actualizate pentru fiecare cititor.

Tagging este o forme de cuvinte sau o eticheta pentru o categorie utilizata pentru a identifica continutul specific in baza de date. Ele dau acces direct la informatiile necesare si sunt folosite, de exemplu, de Flicker, site-ul de partajare a fotografiilor.

Social Media (Twitter, Facebook, MySpace etc) devine un instrument de marketing de turism care ofera un mare impact pe pietele turistice. Organizatiile de turism din intreaga lume pot posta informatii valoroase, clipuri video, imagini, marturii ale clientilor, crearea unor forumuri de discutii si multe altele. “273 de locuri pe care trebuie sa le vizitezi inainte sa pleci din Romania”, este pagina de Facebook care inregistreaza un succes in promovarea Romaniei autentice prin intermediul Social Media, aproximativ 450 de mii de persoane apreciaza aceasta pagina.

Wikis este un site web care permite utilizatorilor sa adauge si sa actualizeze continut pe site folosind propriile lor browsere web. Cel mai popular site este www.wikipedia.com, o eciclopedie online, care este create si actualizata de carte utilizatorii sai in mod continuu. In turism, un exemplu este www.wikitravel.org.

Internetul, prima sursa pentru pregatirea unei calatorii

Conform datelor “Attitudes of Europeans towards tourism” (2013) s-a considerat ca cele mai importante surse de informare ale turistilor cand iau decizii cu privire la planurile de calatorie sunt: recomandarile prietenilor, familiei sau colegilor; (56%) se bazeaza pe recomandarile de pe Internet (46%), experientele personale (34%), agentiile de turism (21%) si cataloagele gratuite (11%); 9% au mentionat Radio sau TV (9%), ghiduri si reviste (8%) sau site-uri de social media 5%.

Figura 1.2. Sursa de informatie utilizata in fundamentarea planurilor de calatorie.

Sursa: Copyrighted by Flash Eurobarometer, Sources of holiday planning, 2013

O data cu expansiunea si dezvoltarea internetului, sistemele de rezarvari s-au extins si ele, fiind un instrument de lucru foarte important pentru agentiile de turism (sisteme de rezervari online: https://www.amadeus.net ; http://www.sabre.com ; http://www.worldspangroup.com ; http://www.booking.com ). Turistii din lumea intreaga au descoperit ca pot cumpara, vizualiza, rezerva in timp real pachete sau servicii turistice prin intermediul serviciilor turistice online. Dezvoltarea internetului a permis aparitua site-urilor de tip portal, prin intermediul carora sunt cuprinse atractiile, ideile de vacanta, adrese utile, informatii puse la dispozitia turistilor.

Prin utilizarea acestor sisteme se reduc costurile, atat in ceea ce priveste distributia, cat si promovarea. In principiu, promovarea online, comparativ cu cea clasica, inregitreaza costuri mai reduse, iar impactul este similar sau chiar superior. Foarte important este si contactul cu clientii potentiali oriunde in lume si oricand si intr-un timp foarte scurt, firmele de turism avand totodata posibilitatea de a-si cunoaste mai bine clientii. Pentru turisti este excelent sa poate accesa produse turistice oricand de oriunde in lume

Instrumentele denumite Web 2.0. pot fi considerate instrumente de colaborare in masa, deoarece utilizatorii pot participa in mod activ si in acelasi timp sa colaboreze si cu alti utilizatori. Tehnologiile Web 2.0. permit utilizatorilor de internet sa devina co-producatorii, co-designerii, co-marketerii si co-distribuitorii de experiente si service turistice, precum si co-intreprinzatorii de noi modele de e-business.

*

* *

Datorita faptului ca turismul reprezinta unul dintre sectoarele economiei globale cu cea mai mare rata de crestere in ultimii ani si ofera numeroase beneficii economice, sociale si cultarale (sprijinirea producatorilor locali, contributia la dezvoltarea unor zone din anumite regiuni, dar si promovarea intelegerii dintre anumite persoane care apartin unor culture diferite), activitatea promotionala a turismului este foarte importanta pentru dezvoltarea afacerilor din sector.

CAPITOLUL 2: ANALIZA ACTIVITĂȚII TURISTICE LA NIVELUL COMUNEI BUCȘANI

Întoarcerea la mediul rural este o activitate tot mai cautată în zilele noastre, izvorâtă din dorința de a reveni pentru cateva moment la obiceiurile și tradițiile pline de incărcătura culturală și emoțională, dar si la melegurile pline de istorie. Localitate din zona munteniei, comuna Bucșani dispune de un potențial turistic natural bogat și un potențial turistic antropic diversificat, cu oameni muncitori care pun accent pe valorile rurale ale comunei, pe teritoriul căreia se află cea mai mare rezervație de zimbrii din România și moștenire istorică lasată de familia Dalles, una dintre cele mai bogate familii din Romania în secolul al XIX-lea.

2.1. Istoricul Comunei Bucșani

Istoria este legată de familia Dalles, care a avut în comuna Bucșani case, proprietăți, legături afective și spirituale, prin dragostea și respectul țăranilor și dând în schimb ajutor material, social și cultural. Ioan G. Dalles, născut în anul 1816 alături de soția sa, Elena Dalles, născută în anul 1849, reușesc să aducă la Bucșani spiritul epocii moderne.

În 1862 Ioan G. Dalles devine proprietarul moșiei Bucșani, urmând ca după căsătoria cu soția sa Elena, în anul 1872 să se mute la conac. Și acum se știe prin sate și se transmite din generație în generație, un lucru de mirare pentru vremea aceea: nu era flăcău sau fată din Bucșani sau din Rățoia, care făcând nuntă, să nu primească înștiințare de la curte că au voie să meargă la pădure pentru a-și lua lemne să își ridice casă nouă, ori dacă nu aveau zestere, vită, căruță cu boi, porci, oi, cal sau tot ce știa el ca ii trebuie gospodarului.

Ioan G. Dalles a decedat în Ianuarie 1886, lăsând cei trei copii în grija soției, George născut in anul 1871, care a decedat la vârsta de doar doi ani, Dora născută în anul 1875 și Ioan, născut în 1879. Dora moare la vârsta de numai 17 ani, fiind o lovitură cruntă, pe care mama Elena și fratele Jean au transformat-o într-un gest de rară omenie și credință adevarată, au ridicat la Bucșani o splendidă școală, care astăzi poartă numele tinerei fete, iar în 1894-1895 au ctitorit biserica din sat, ambele dedicate memoriei fiicei și surori, al sotului si al tatalui Ioan G. Dalles.

Ioan I. Dalles, zis Jean, a studiat dreptul la Paris, întors în țară, în afara vocației de avocat se dedica în activități de binefacere și culturale, alături de mama sa. Ioan moare în 1914 și prin grija vărului său Mihail și a fundației Dalles, realizează o frumoasă statuie de bronz cu textul “Jean I. Dalles, 1879-1914”, care a fost dusă în parcul de la Bucșani. De atunci Jean Dalles veghează asupra locuitorilor comunei Bucșani, a conacului și a splendidului parc amenajat de tatăl său. Ramasă absolut singură Elena Dalles, preferând să stea mai mult la Bucșani, continuă să facă acte filantropice. Prin testament înnoiește binefacerile asupra satelor Bucșani și Rățoia, hotărând lucruri care s-au făcut, există astăzi și vor exista mereu.

2.2. Poziționare și accesibilitate

Sistemul teritorial al comunei Bucșani este situat în lunca râului Ialomița, are o suprafață de 5,809 ha și este poziționat în partea central-estică a județului Dâmbovița, având în componența sa satele: Bucșani, Rățoaia, Hăbeni, Racovița.

Turistul care pleacă din orașul Târgoviște și se îndreaptă spre sud, spre vechiul drum al Bucureștilor, în fața sa se vede panorama amplei câmpii a Târgoviștei, în dreapta se văd ultimele prelungiri din piemontul Cândești, iar spre stânga se înalță pintenul Măgurii. Accesul în comuna Bucșani se poate face prin trei tipuri de transport:

Transport rutier.

75% din drumurile și străzile comunei Bucșni sunt asfaltate, fiind intr-o stare foarte bună.

Drumul Județean 711 la o distanță de 20 km față de Municipiul Targoviște;

La o distanță de 65 km față de București, pe drumul Național A1 până la comuna Bujoreanca, de la comuna Bujoreamca se face accesul pe Drumul Județean 711;

La o distanță de 35 km față de Ploiești pe Drumul Național A1 până la comuna Postârnacu, de la comuna Postârnacu se face accesul pe drumul 720 A.

Transport feroviar. Cea mai apropiată gară, este Gara Târgoviște, aflată pe magistrala București Nord – Gară Târgoviște. Din Târgoviște drumul se continuă pe cale rutieră prin intermediul Drumului Județean 711.

Transport aerian. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internațional Henri Coandă București. Prin intermediul transportului rutier (pe DN A1 până la comuna Bujoreanca, de la comuna Bujoreamca se face accesul pe DJ 711) și feroviar (gara București Nord – Gara Târgoviște, drumul continundu-se pe cale rutieră prin intermediul DJ 711), turiștii ajung în comuna Bucșani.

Datorită distanțelor mici față de marile orașe și poziționării, cel mai accesibil mijloc de transport, este transportul rutier.

Sursa : prelucrare proprie pe baza datelor de la http://www.google.ro/maps, link accesat la data de 11.04.2016

Figura 2.1. Comuna Bucșani, imagine satelit

În Figura 2. 1. se pot observa comuna Bucșani cu toate cele patru sate din componența ei (Bucșani, Hăbeni, Racovița și Rățoaia) și pădurea Bucșani pe cuprinsul căreia se află Rezervația de zimbri ”Neagra”.

2.3. Baza tehnico-materială a Comunei Bucșani

Pentru desfășurarea în bune condiții a activității turistice este necesar pe lângă elementele de atracție, de mijloacele materiale adecvate, capabile să asigure satisfacerea cerințelor turiștilor pe durata și cu ocazia realizării voiajelor de o baza tehnico-materială (cuprinde: ansamblul cladirilor, mijloacelor de munca, instalatiilor, obiectelor de inventar a materialelor folosite in sectorul turistic) care să conducă la realizarea circulației turistice. Dacă atracțiile constituie factorul fundamental al activității turistice, baza tehnico-materială și infrastructura turistică reprezintă factorul decisiv, iar infrastructura generală, factorul permisiv.

Mijloacele de transport in comun

Mediul rural se confruntă cu o lipsă sau cu o dezvoltare mai redusă a rețelei de drumuri care să permită să asigure populației servicii de viață moderne. În comuna Bucșani majoritatea drumurilor comunale și județene sunt reabilitate și modernizate prin asfaltare, ceea ce duce la o bună accesibilitate rutieră cu comunele învecinate și cu Municipiul Târgoviște.

Potrivit informațiilor oferite de autoritatea publică, prin intermediul unui proiect finanțat din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală ( F.E.A.D.R.), care vizează asfaltarea drumurilor comunale din cele patru sate ale comunei Bucșani, pe o lungime de 12490,98 m.

În comuna Bucșani sunt mijloace de transport care fac legătura între cele patru sate ale comunei, dar și cu alte comune și sate sau orașe, astfel:

Pe ruta Bucșani – Târgoviște, primul autobuz în intervalul, Luni – Vineri pleacă la ora 5:20 dimineața, iar ultimul la ora 21:20 seara. În zilele de week-end primul autobus pleacă la ora 5:20, iar ultimul autobuz pleacă la ora 18:55.

Prin intermediul rutei Bucșani – Târgoviște se face accesul cu satele Hăbeni și Racovița.

Pe ruta Bucșani – Ploiești, primul autobuz care pleaca din Bucșani este la ora 8.40, iar ultimul la ora 20.40

Pe ruta Bucșani – București primul autobuz pleacă din Bucșani la ora 5:35, iar ultumul pleacă la ora 9:35.

Prin intermediul rutei Bucșani – Târgoviște se face accesul cu satele Hăbeni și Racovița.

Stațiile de autobuz pentru locuitori sunt amenajate în zonele centrale ale comunei.

Rețeaua de telecomunicații. Datorită faptului că tehnologia modernă de comunicare a ajuns și în mediul rural, se remarcă faptul că rețeaua unităților prin poștă și telefonie fixă, înregistrează un volum mai redus de servicii specifice. Comuna Bucșani este conectată la rețele de telefonie mobilă și dispune de rețea de internet în bandă largă, toate instituțiile piblice, inclusiv școlile, sunt conectate la internet de mare viteză. Televiziunea prin cablu acoperă toată aria comu-nei Bucșani.

Unitățile comerciale și sanitare. Centrul de Asistență Medico – Socială Bucșani, cu capacitate de 80 de paturi, are ca domeniu de activitate acordarea de servicii de îngrijire, servicii medicale, precum și servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale. Beneficiarii acestor servicii sunt persoanele cu afecțiuni cornice care necesită temporar sau permanent îngrijire, supraveghere și asistare.

Pentru locuitorii comunei Bucșani asistența sanitară este asigurată prin dispensarele medicale, prin acordarea de consulații zilnice și rețete medicale. În prezent, în toate cele patru sate sunt unități comerciale de tipul magazin mixt, de unde locuitorii iși achiziționează produsele necesare.

Rețeaua de administrare cu apă. În prezent comuna Bucșani dispune de o rețea publică de dotare cu apă rece pentru nevoi menajere, tehnologice și stins incendiul, cu o lungime totala de 52 km. Furnizorul care administrează sistemul de apă din localitate este SPJAACS DÂMBOVIȚA, calitatea apei distribuite fiind analizată de Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița.

Din totalul locuințelor din comuna Bucșani 52,53 % au o instalație de alimentare cu apă din rețeaua publică, restul locuințelor având propiul sistem de alimentație cu apă. În anul 2011, se prezenta un număr mare al locuințelor fără o instalație de alimentare cu apă, un procent de 27,19 % din totalul locuințelor, dar în prezent se constată o creștere a locuințelor cu instalație de alimentare cu apă. (vezi Tabelul nr. 2.1.)

Tabelul nr. 2.1. Locuințe convenționale după dotarea cu instalații de apă