Campania electorală pentru alegerile parlamentare 2016, v ăzută prin intermediul Facebook COORDONATO R STIINȚIFIC : Lect. Univ. Dr. Viorel Nistor… [602534]

1
UNIVERSITATEA „BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, ADMINISTRATIVE ȘI ALE
COMUNICĂRII
MASTERAT PRODUCȚIE MEDIA

Lucrare de Disertație
Campania electorală pentru alegerile
parlamentare 2016, v ăzută prin intermediul
Facebook

COORDONATO R STIINȚIFIC :
Lect. Univ. Dr. Viorel Nistor

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

2
Cuprins
Abstract…………………………………………………………………………………………………………………………………………………. .4
Introducere…………………………………………………………………………………………………………………………………………….. 5
I.Introducere in t ematica specializata…………………………………………………………………………………………………… …6
1. Sistemul politic în România, după anul 1990 ………………………….. ………………………….. …………………… 8
1.1 Partidul care a prelua t puterea după Revoluție, în România ………………………….. ………………… 10
1.2 Istoria Partidului Social Democrat ………………………….. ………………………….. ………………………… 11
1.3 Istoria Partidului Național Liberal ………………………….. ………………………….. …………………………. 12
1.4 1.4 Femeile în politică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 14
2. Comunicarea politică și comunicarea electorală ………………………….. ………………………….. ……………. 15
1.5 Campania electorală de la context la practică ………………………….. ………………………….. ………… 16
1.6 Discursul electoral ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
1.7 Electoratul, dezbaterea electorală și rolul mass -media ………………………….. ………………………… 18
3. Politica și site -ul de socializare Facebook ………………………….. ………………………….. ……………………… 20
1.8 Mecanismul facebook și televiziunea ………………………….. ………………………….. ……………………. 21
1.9 Facebook -ul poate influența alegerile în politică ………………………….. ………………………….. …….. 21
1.10 Generația Facebook și părerea lor despre politică ………………………….. ………………………….. ….. 22
II. Studiul de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 25
4. Aparatul metodologic folosit în lucrarea de cercetare ………………………….. ………………………….. ……. 25
1.11 Formularea ipotezei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 25
1.12 Datele culese și pregătirea studiului de cercetare ………………………….. ………………………….. …… 25
5. Aplicarea grilei de analiză, pe postările de pe pagina de Facebook a Alinei Gorghiu ……………………. 26
1.13 Aplicarea grilei de analiză ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 26
6. Rezultatele aplicării grilei de analiză – reprezentarea lor sub forma unor grafice ……………………….. 36
1.14 Tipurile de postări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 37
1.15 Rezultatul analizei postărilor pe categoriile din care fac parte ………………………….. ……………… 38
1.16 Tipul de mesaj transmis în cele 126 de postări ………………………….. ………………………….. ……….. 39
1.17 Felul postărilor – text/ilustrație/video/articol ………………………….. ………………………….. …………. 40
1.18 Tipul mesajului negativ/pozitiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 43
7. Reacțiile cititorilor la postări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 44
1.19 Top 10 al celor mai apreciate postări ………………………….. ………………………….. ……………………. 44

3
1.20 Top 5 cele mai vizionate materiale video, distribuite pe pagina sa ………………………….. ………… 46
1.21 Top 5 materiale realizate și distribuie direct de Alina Gorghiu, pe pagina sa oficială de
Facebook ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 47
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 48
8. Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………………………………………49

4
Abstract

The parliament ary elections for the Senate and the Chamber of Deputies took place
on December 11, 2016. Thus, the election campaign officially started on 11 November 2016 and
ended on 10 December 2016. For a seat in Parliament, they fought for the Senate and Chamber
of Deputies, 6,351 candidates.
The most important parties that were candidates were PNL and PSD. The president
of the National Liberal Party during the election was Alina Gorghiu, as of December 18, 2014.
For the Social Democratic Party, Liviu Dragnea was and is president. Thus, the battle for power
went between the two political parties.
My working hypothesis is: the electoral campaign for the December 2016
parliamentary elections was also done through Facebook. Intended to help me in the research is
the case study on the posts on the official Facebook page of Alina Gorghiu during the electoral
campaign. The research comes with the novelty that today, Facebook plays an important role
even in politics. Although this is a so cial networking site, it has become an important tool in
communicating the politician with citizens, but especially in their electoral campaigns. As early
as 2006, in Romania, Article 6 (1) of Law no. 334/2006, allows candidates from electoral
campaigns to express their opinions freely and to communicate directly with voters using any
means of mass information. Therefore, the money allocated to the electoral campaign can use the
money and the promotion / distribution of certain electoral videos.
The transmi tted messages were mostly positive, video, to which they added a text, meant to
explain the content of the material or to provide additional information. It emphasized the
electoral promises that the National Liberal Party made in the election campaign and the benefits
of voting with this party.
Intersecting the research hypothesis with the results of the case study will help me to
draw conclusions. I will interpret the results obtained by applying the analysis grid on the 126
posts and will tur n them into graphs. Thus, the hypothesis will be confirmed or denied, which
means that this electoral campaign for the December 2016 parliamentary elections was made or
not through the social networking site, Facebook.

5
Introducere

Alegerile parlamentare pentru Senat și Camera Deputaților, au avut loc în 11
decembrie 2016. Astfel, ca mpania electorală a început, of icial, pe 11 noiembrie 2016 și s -a
încheiat pe 10 decembrie 2016. Pentru un loc în Parlament ul României , s-au bătut , 6351 de
candid ați.
Fiecare județ a avut candidații săi pentru Senat, dar și pentru Camera Deputaților.
Formațiunile politice care au candidat sunt: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național
Liberal (PNL), Partidul Alianta Liberalilor si Democratilo r (ALDE), Partidul Mișcarea Populară
(PMP), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Uniunea Salvați România (USR),
Partidul România Unită (PRU), Partidul Ecologist Româna (PER), Partidul Noua Românie
(PNR), Alianța Noastră România (ANR) , plus candid ații independenți .
Cele mai importante partide care au candidat au fost PNL și PSD. Președintele
Partidului National Liberal, în perioada alegerilor a fost Alina Gorghiu, încă din 18 decembrie,
2014. Pentru Partidul Social Democrat, președin te a fost și este Liviu Dragnea. Astfel, bătălia
pentru putere s -a dus între cele două formațiuni politice.
Ipotez a mea de lucru este: campania electorală pentru alegerile parlamentare din
decembrie 2016, s-a făcut și prin intermediul Facebo ok. Menit să mă ajute în cercetare este
realizarea studiul ui de caz asupra postărilor de pe pagina oficială de Facebook, ale Alinei
Gorghiu, în perioada campaniei electorale .
Cercetarea vine cu noutatea că în ziua de azi, F acebook -ul joacă un ro l important
până și în politică. Deși acesta este un site de tip rețea de socializare, a devenit un important
instrument în comunicarea politicianului cu cetățenii, dar mai ales în campaniile electorale ale
acestora. Încă din 2006, în România, articu lul 6, alineatul (1), din legea nr. 334/2006, permite
candidațiilor din campaniile electorale, să să își exprime în mod liber opiniile și să comunice
direct cu alegătorii, utilizând orice mijloc de informare în masă. Prin urmare, banii alocați
pentrucampan ia electorală, se pot folosi banii și pe promovarea/distribuirea anumitor
videoclipuri electorale .
Principalul motiv pentru care am ales această temă, este faptul că în ziua de azi,
mediul online și social media constituie un aspect important în viața de zi cu zi. Acest lucru o
știu și politicienii, fapt pentru care au încercat să se adapteze noilor cerințe. Pliantele și fluturașii

6
cu candidații din diferitele campanii electorală, au fost înlocuite, cu postările de tip ilustrații,
video sau chiar text de pe Facebook. Astfel, o singură postare, poate fi văzută într-un timp
extrem de scurt, de zeci de mii de oameni.
Președintele Partidului N ațional Liberal, Alina Gorghiu, are pe pagina sa oficială de
Facebook, care este și publică, 123.298 de persoane ca re îi apreciază pagina și 121.12 0 de
persoane care o urmăresc. Astfel, voi incerca să urmăresc și reacțiile lor la postări, exprimate
prin numărul de aprecieri, comentarii și chiar distribuiri. Apoi voi interpreta aceste date sub
forma unor grafice și voi alcătui un top 10 al celor mai apreciate postări ale ei.
Intersectarea ipotezei de cercetare cu rezultatel e studiului de caz mă vor ajuta să
alcătuiesc concluziile. Voi interpreta rezultatele obținute în urma aplicării grilei de analiză, pe
cele 126 de postări și le voi transforma sub forma unor grafice. Astfel că , ipoteza va fi
confirmată sau infirmată , ceea ce înseamnă că, această campanie electorală pentru alegerile
parlamentare din decembrie 2016, s -a făcut sau nu și prin intermediul site -ului de tip rețea de
socializare, Facebook.

7
I. Introducere în tematica specializată

Politica este o știință, dar și o practică prin care se guvernează un stat. Totdodată este
și “o form ă de a conduce o comunitate umană ”1. Comun icarea constituie un ansamblu de acțiuni
prin care se urmărește transmiterea unui mesaj. Aceasta poate fi de mai multe feluri, direct sau
mediat , verbal sau nonverbal etc.
Există și comunicarea politică , care este extrem de accesibilă în ziua de azi. Oamenii
politici comunică cu poporul prin tot felul de metode, social media, diferite interviuri sau
confer ințe de presă la diferite posturi de televiziune sau radio. În plus, este multă transparență,
datorită accesului la informație, dar și a tehnologiei avansate.
“Prin fenomenul comunicării politice, se înțelege: discursurile și mitingurile electo rale,
prezentarea programelor politice, interviurile acordate de demnitari cu privire la problemele de
interes public (dintr -o perspectivă anume), sondajele electorale, difuzarea unor communicate de
presăsau desfășurarea unor conferințe de presă, dezbatere a moțiunilor de cenzură, (într -o
oarecare măsură), exercitarea dreptului la vot, discuțiile purtate de un deputat cu cetățenii în
cadrul audiențelor săptămânale etc.“2
Încă din 2006, în România, articulul 6, alineatul (1), din legea nr. 334/2 006, permite
candidațiilor din campaniile electorale, să să își exprime în mod liber opiniile și să comunice
direct cu alegătorii, utilizând orice mijloc de informare în masă. Prin urmare, banii alocați
pentrucampania electorală, se pot folosi banii și pe promovarea/distribuirea anumitor
videoclipuri electorale .

1 *** https://dexonline.ro/definitie/comunicare, accesat în 3 februarie 2017
2 Brian McNair, Introducere în comunicarea politică , Polirom, București, 2007, p. 5.

8
1. Sistemul politic în România, după anul 1990

În cartea Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la Generația
Facebook , autorul Vasile Sebastian Dâncu, vorbeș te despre ce a însemnat politica în România,
după Revoluția din 1989 și căderea comunismului. Astfel, spune autorul, instaurarea unui regim
așa-zis, democratic, în țara noastră, duop anul 1990, a dus politica la un alt nivel. Deși în primii
ani, cei care n e-au condus nu se ghidau după caracteristicile unui stat cu adevărat democratic.
Politicienii de atunci spuneau poporului, doar ceea ce ei doreau să audă.
În primii 15 ani, după revoluție, politica a fost organizată, spun e auto rul Dâncu, în
două blocuri, numite de el „Noi și Ei”3. Întotdeauna a fost un dezechilibru între partide și aici
vorbim de un partid mare, precum, Partidul Democratic Socialist al României ( PDSR ) și Partidul
Social Democrat și partidele mai mici, la care nu le rămânea de cât să caute să facă alianțe cu alte
partide, pentru a avea o sansă de câștig. Astăzi, susține autorul , blocul politic aflat la putere este
divizat. Este o luptă între Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat. Politica
devenind astfel un mojlo c de acțiune socială. Oamenii își dau seama că viața lor nu mai poate
depinde așa mult de deciziile politicienlor.
Un aspect precizat în carte, de către autorul Dâncu este faptul că, încet, încet, viața lor și a
noastră nu mai depinde chiar așa de mut l de deciziile politicienlor.Desigur, ei ne condus, dar
totuși trăin într -o democrație, unde lucrurile pot fi schimbate și unde ne putem spune părerea
într-un fel sau altul. Ba chiar mai mul, am început, să ne uităm la politicieni ca la oameni, îi
alegem d upă performanțe, după lucrurile bune pe care le știm despre ei și nu după pasiunile ori
fantasmele noastre.
Partidul care a preluat puterea după Revoluție, în România
Din anul 1990, până în 2000, România a fost condusă doar de partide care care
aveau orientări social -democratice. Autorul Sebastian vasile Dâncă, îi consideră pe cer care au
preluat puterea imnediat după revoluție direct responsabiliu, de faptul că România nu s -a
dezvoltat economic așa cum ar fi trebuit. Dar și de faptul că co nducătorii au refuzat să găsească
vinovații pentru revoluția din 1989 și pentru moartea a peste 1000 de suflete. Politicienii și

3 Vasile Sebastian Dâncu, Triburile. O patologie a politicii românești de l a Revoluție la Generația Facebook ,
Editura Școala Ardeleană, Cluj -Napoca, 2015, p. 24 .

9
partidele de stânga care își tot schimbau denumirea din Partidul Social Democrat Român, în
Partidul Soialist sau Partidul Socia l Democrat, nu au asigurat dezvoltarea și menținerea unei
gândiri critice de stânga. Ei urmăreau să facă diferite alianțe și strategii să câștige alegerile, dar
nu urmpreau neapărat binele polupației.
Un lucru evidențiat în carte este faptul c ă umanitatea este o boală a partidelor și
puterilor de stânga, precum și a întregii politici românești. Funcționa o credință falsă, prin care
unitatea consta în unanimitate. După pierderea unor alegeri, nu se fac studii și analize și nu se
găsesc vinovați. Prin urmare, puterile de stânga, nu se adaptează la o viață socială de mare
complexitate. Au condus timp de un deceniu, coial democrații, însă nu au adaptat ideile și
caracteristicile lor, nevoilor oamenilor și a statului. Nu poți să aplici aceleași regul i și
considerente pe care le -ai aplicat în anii 90 și în anii 2015 -2017. Din păcate societatea nu
interesează pe nimeni, politicienii în general, propun realizarea sondajelor pentru a se uita la ele
ca la o oglindă și nu pentru a înțelege ceva din ele .
În toți acești ani de guvernare, Partidul Social, indiferent sub ce denumire era, nu a
avut adversar politic. Nu a avut nici măcar capitaliști cu care să se lupte. S -a închis în sine și nu a
reușit să creeze o cultură politică care să educe m asele.
Autorul Dâncu critică dur acest partid de stânga și îl consideră direct responsabil
pentru ceea ce e România astăzi, pentru faptul că nu ne -am dezvoltat ca nașiune, așa cum ar fi
trebuit. Deși am scăpat de comunism, cu un preț scump, nu ne-am învățat minte și am continuat
sub o minciună politică. În anul 1989 aveam două alternative, revoluția sau reforma, se pare că
cineva a ales pentru noi revoluția. Acum în anul 2017, singura noastră soluție este reforma și mai
ales reforma sistemului politic și a tot ceea ce ține de politic. Fără o putere modernă de stânga și
mai ales europeană, nu este posibilă o astfel de schimbare. „Partidul Social Democrat este dator
să facă o rupere de trecut și să aducă pe scena politică stânga modernă, fără de c are România
politică nu poate merge decât șchiopătând .”4

4 Vasile Sebastian Dâncu, Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la Generația Facebook ,
Editura Școala Ardeleană, Cluj -Napoca, 2015, p . 55.

10
1.1 Partidul care a preluat puterea după Revoluție, în România

Din anul 1990, până în 2000, România a fost condusă doar de partide care care aveau
orientări social -democratice. Autorul Vasile Sebastian Dâncu, îi consideră pe cei care au preluat
puterea imediat dup ă revoluție direct responsabili , de faptul că România nu s -a dezvoltat
economic așa cum ar fi trebuit. Dar și de faptul că conducătorii au refuzat să găsească vinovații
pentru revo luția din 1989 și pentru moartea a peste 1000 de suflete. Politicienii și partidele de
stânga care își tot schimbau denumirea din Partidul Social Democrat Român, în Partidul Soialist
sau Partidul Social Democrat, nu au asigurat dezvoltarea și menținerea un ei gândiri critice de
stânga. Ei urmăreau să facă diferite alianțe și strategii să câștige alegerile, dar nu urmpreau
neapărat binele polupației.
Un lucru evidențiat în carte este faptul că umanitatea este o boală a partidelor și
puterilor de s tânga, precum și a întregii politici românești. Funcționa o credință falsă, prin care
unitatea consta în unanimitate. După pierderea unor alegeri, nu se fac studii și analize și nu se
găsesc vinovați. Prin urmare, puterile de stânga, nu se adaptează la o v iață socială de mare
complexitate. Au condus timp de un deceniu, coial democrații, însă nu au adaptat ideile și
caracteristicile lor, nevoilor oamenilor și a statului. Nu poți să aplici aceleași reguli și
considerente pe care le -ai aplicat în anii 90 și în anii 2015 -2017. Din păcate societatea nu
interesează pe nimeni, politicienii în general, propun realizarea sondajelor pentru a se uita la ele
ca la o oglindă și nu pentru a înțelege ceva din ele .
În toți acești ani de guvernare, Partidul Soc ial, indiferent sub ce denumire era, nu a
avut adversar politic. Nu a avut nici măcar capitaliști cu care să se lupte. S -a închis în sine și nu a
reușit să creeze o cultură politică care să educe masele.
Autorul Dâncă critică dur acest partid d e stânga și îl consideră direct responsabil
pentru ceea ce e România astăzi, pentru faptul că nu ne -am dezvoltat ca nașiune, așa cum ar fi
trebuit. Deși am scăpat de comunism, cu un preț scump, nu ne -am învățat minte și am continuat
sub o minciună politică . În anul 1989 aveam două alternative, revoluția sau reforma, se pare că
cineva a ales pentru noi revoluția. Acum în anul 2017, singura noastră soluție este reforma și mai
ales reforma sistemului politic și a tot ceea ce ține de politic. Fără o putere mode rnă de stânga și
mai ales europeană, nu este posibilă o astfel de schimbare. „Partidul Social Democrat este dator

11
să facă o rupere de trecut și să aducă pe scena politică stânga modernă, fără de care România
politică nu poate merge decât șchiopătând .”5

1.2 Istoria Partidului Social Democrat

Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR), a fost fondat la data
de 31 martie 1893. Era considerat la acea vreme un reprezentatnt al proletariatului roman.
Principalele idei pe care doreau să le pună în aplicare erau instituirea votului universal,
organizarea invățământului gratuit obligatoriu, adoptarea unei legislații a muncii, dar și
organizarea unei reforme radicare a sistemului agrar din România, care avea să favorizeze
țărănimea.
Abia în anul 1990, la 31 ianuarie a luat naștere Partidul Social Democrat Român
(PSDR). La Marea Unire din 1918, PSDR a solicitat democratizarea țării și transformarea ei într –
o societate socialist. Tot în acel an, în decembrie, PSDR, și -a schimbat numele rămânând doar
Partidul Socialist. Nouă ani mai târziu, la congresul din 7 mai, s -a constituit Partidul Social
Democrat (PSD). Așa i -a rămas denumirea până în ziua de azi.
După Revoluția din 1989, România a trecut încet de la communis m la democrație,
iar această perioadă de tranziție a fost gestionată într -o mare măsură de partidele de stânga, cu
vocative social -democrată. După căderea comunismului, “primul partid apărut pe scena politicii
din România, a fost Partidul Social Democrat R omân (PSDR) ”6. Însă, nu a reușit să obțină o
legitimitate electorală și a decis să formeze o alianță cu PD, în anul 1995 pentru a putea participa
la alegerile legislative din anul 1996. Această alianță s -a numit Uniunea Social Democrată și a
rezistat doar 4 ani, până în anul 1999. Un al doilea partid înfiinâat în anul 1991, a fost Frontul
Salvării Naționale (FSN). După numai un an de la înființare, și -a schimbat orientarea spre cea
social -democratică, iar in anul 1993 și -a schimbat denumirea devenind Partid ul Democrației
Sociale din România (PDSR).

5 Vasil e Sebastian Dâncu, Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la Generația Facebook ,
Editura Școala Ardeleană, Cluj -Napoca, 2015, p .55
6 Ibidem

12
Aceste două partide, PSDR si PDSR au construit în anul 2000, Polul Democrației
Sociale din România, bloc cu care au reușit să câștige alegerile legislative din același an. Un an
mai târziu, în 2001, 16 iunie, se constituie Partidul Social Democrat, rezultat din unificarea celor
două partide. A urmat apoi un process de modernizare a stângii democrate românești, precum și
de unificare, după cum declara în anul 2003, președintele PSD de atunci, Adrian N ăstase. Doi ani
mai târziu, PSD a devenit în cadrul Partidului Socialiștilor Europeni, membru cu drepturi
depline.
Tot în același an, 2005, la președenția partidului, a fost ales Mircea Geoană. În 2006,
Ion Iliescu a fost desemnat președint e de onoare al Partidului Social Democrat. Cinci ani a durat
și președenția în partid pentru Mircea Geoană, iar în 2010 în luna februarie, a fost ales Victor
Ponta. Acesta din rumă a devenit în 2012 și Prim Ministru al României, conducând un guvern
social -democrat. În 2015, Liviu Dragnea a fost ales noul președinte al Partidului Social
Democrat, în data de 18 octombrie, în cadrul Congresului Extraordinar al Partidului Social
Democrat.

1.3 Istoria Partidului Național Liberal

La data de 24 mai, 187 5, a fost fondat official, Partidul Național Liberal. Acesta a luat
naștere la inițiativa unui grup de liberali, din care făceau parte, pe lângă alții, Ion C. Brătianu și
Mihail Kogălniceanu . Scopul acestui partid era să pune bazele unor formațiuni politi ce care să
marcheze istoria României moderne. Primul preșdinte al PNL, a fost Ion C. Brătianu, cu el la
conducerea partidului, în timpul guvernării liberale, România și -a proclamat independent în anul
1877.
Partidul Național Liberal a încercat să contribuie la dezvoltarea și reformarea societății
românești de atunci. A fost primul partid care în anul 1881, a pledat pentru introducerea
suflagiului universal. Încă de atunci au avut un scop clar, iar deviza lor nu s -a modificat nici în
ziua de azi, ac easta fiind sub principiul “Prin noi înșine”.7

7 ***, Istoria Partidului Național Liberal, www.pnl.ro/istoric , accesat în data 20 iunie 2017.

13
După terminarea Primului Război Mondial, s -a constituit Marea Unire, din decembrie
1918, iar la conducerea țării, se afla tot un partid liberal. În perioada interbelică, liberalii au
promovat reforma agrară, o nouă legislație electorală, organizarea administrative unitară, precum
ș unele măsuri de refacere a economiei. După terminarea celui De -al Doilea Război Mondial, în
anul 1945, s -a instaurat în România un regim totalitar și anume, comunismul. Aces t lucru a dus
la dizolvarea partidelor politice democratice, precum și a Partidului Național Liberal. Astfel, în
anul 1947, activitatea PNL a fost suspendată, iar majoritatea membrilor, precum și a
conducătorilor partidului, au fost duși în închisorile co muniste. Timp de aproape 50 de ani, chiar
dacă se aflau în inchisori sau în exil, mulți dintre liberali au continuat să își promoveze ideile și
au încercat să păstreze viu spiritual PNL.
După revoluția din 1989 și căderea comunismului, o parte di n liberalii care se aflau în
exil, s -au întors în țară și au încercat să reconstituie Partidul Național Liberal. Li s -au alăturat
chiar și câteva personalități de atunci, precum, Nicolae Enescu , I. V. Săndulescu și Radu
Câmpeanu, care a fost ales primul pr eședinte al partidului, după 1990. După anul 2001, Partidul
Național Liberal a absorbit și alte partide care erau compatibile din punct de vedere ideologic și
și-a continuat procesul de consolidare organizatorică externă. Doi ani mai târziu, devine parte d in
Alianța DA PNL -PD, Alianța Dreptate și Adevăr. Un moment memorabil, este anul 2004, când
președintele PNL de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, devine primul premier liberal al României,
după perioada comunistă.
În timpul în care PNL a fost la guvernare, România a simți o dezvoltare din punct de
vedere economic, prin care s -a redus fiscalitatea, si s -au încurajat investițiile private. Acela a fost
momentul care a transformat Partidul Național Liberal într -un partid puternic, care făcea parte
din primele trei partide din România. Cinci ani mai târziu, Crin Antonescu devenea președintele
PNL, iar acest lucru “a dus formațiunea politică la cel mai mare scor din ultimele două decenii.
De asemenea, Crin Antonescu a fost candidatul partidului la aleger ile prezidențiale din același
an, clasându -se pe locul 3. ”8
În 2011 are loc o nouă alianță, Alianța de Centru -Dreapta, alături de Partidul
Conservator (PC). Avea ca scop unirea mai departe cu Partidul Social Democrat, formându -se
asftel, Uni unea Social Liberală (USL), care a preluat guvernearea în mai 2012. Până în februarie

8 ***, Istoria Partidului Național Liberal, www.pnl.ro/istoric , accesat în data 20 iunie 2017.

14
2014, PNL a rămas parte din această alianță, iar după această data au ieșit de la guvernre și au
anunțat și destrămarea Uniunii Social Liberale.
Trei ani mai târziu, în 2014, după alegerile europarlamentare din mai, PNL a decis ca
împreună cu PSD, să nominalizeze un candidat comun pentru alegerile prezidențiale de la
sfârșitul anului. Astfel, acest candidat era Klaus Iohannis, care era și președintele Partidulu i
Național Liberal și care a reușit să câștige alegerile din noimebrie 2014, învingându -l pe
candidatul Victor Ponta. Prin urmare PNL are la conducerea statului primul președinte liberal din
istoria țării. După câștigarea alegerilor, în urma unei fuziuni î ntre PNL și PDL, copreședinți ai
noului PNL au devenit Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

1.4 1.4 Femeile în politică

În România există puți ne femei care fac politică, dar totuși numărul lor parcă crește
de la an la an. Trăim într -o lume în care femeile au drepturi egale cu ale bărbaților., însă în
politică , ca femeie e mai greu să câștigi încereder, dar mai ales să poți foi autoritară. Există
criterii europene, prin care un partid trebuie să aibă un anumit procent de membrii femei, iar în
parlam ent la fel, orecum și la conducerea partidelor. Autorul Dâncă spune că „politica este cu
certitudine, o profesie încă masculină, dar destul de prost făcută de bărbați. Cred că dacă mai
multe femei ar fi implicate, politica ar fi altfel”9.
În cartea Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la generația
Facebook , autorul vorbește despre ce s -ar întâmpla dacă femeile s -ar implica mai mult în
politică. El consideră că această implicare ar aduce numai beneficii, femeile, spune el, ar putea
apropia mai mult politica de viața adevărată, căutând la problemele care există, soluții în mod
real. Ele nu sunt la fel de arogante ca bărbații și cel mai probabil și -ar lua mai în serios rolul de
politician, dar și responsabilitățiile pe car e le au.

9 Vasile Sebastian Dâncu, Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la Generația Facebook ,
Editura Școala Ardeleană, Cluj -Napoca, 2015, p . 26.

15
2. Comunicarea politică și comunicarea electorală

În cartea Construcția simbolică a câmpului electoral , autorii vorbesc despre o nouă
tendință în politică care reduce studiul comunicării politice la cel al comunicării electorale. Prin
urmare, campania electorală este considerată un context pentru investigarea practicilor și
mecanismelor de comunicare politică. Totodată este considerată și una din practicile care
alcătuiesc o campanie, prin faptul că comunicarea politică poate să constit uie o modalitate prin
care să se testeze și metoda democratică de selecție a liderilor care urmează a fi aleși.
Camelia Beciu, unul dintre autorii cărți subliniează faptul că în realitate, obiectul
comunicării politice și aria de investigare cor espunzătoare sunt relativ stabile. 10 Este absolut
normal ca practicile comunicării politice, semnificația și consecințele acesteia să fie diferite în
funcție de contextul în care se află, astfel că nu se poate vorbi de concepte diferite. Pentru
democrația politică într -o societate este extrem de important să existe anunite practici care să
poată pemite această vizibilitate a politicului în contextul în care se află. Lucru care poate să
confere un sens rațional comunicării politicului în funcție de contextu l din care face parte, fie ca
este electoral, sau doar o rutină politică.
Această comunicare politică este principala manieră prin care electoratul poate
participa la decizia politică, astfel cetățeanul poate evalua și sancționa cu prilejul vo tului. Este
foarte important aici, ca electoratul să fixeze această semnificație a deciziei sau e evenimentului
politic în contextul în care acesta se află.
Autorii mai vorbesc aici despre comunicarea electorală ca fiind un spațiu interactiv.
Acesta este generat în principal de schimbul discursiv dintre politicieni, care participă la
respectiva campanie. Acțiunea electorală , indiferent din partea cui vine, fie că este vorba de
candidat, partid sau media/opinia publică, este manifestată și concen trată sub forma unui discurs
politic. Acest discurs este defapt o explicație despre situația în care comunicarea este produsă.
Prin acesta se organizează conținutul comunicării și a mesajului care urmează să fie transmis.
Discursul politic este acela în care se evaluaează situații de comunicare publice, dar
care sunt intens ritualizate. Acesta comunica o versiune așa zis adevărată și corectă a unui
conținut, prin care actorul politic activează strategii de comunicare credibile prin care să îi po ată

10 ***,Construcția simbolică a câmpului electora l, Institutul European, Iași, 1998, p.44.

16
aduce un plus de veridicitate. Discursul electoral face parte din discursul politic fiind considerat
un gen al acestuia.

1.5 Campania electorală de la context la practică

Comunicarea electorală este dată de caracteristicile contextului polit ic, iar acest
context reflectă chiar acțiunea unui eveniment. În cartea Construcția simbolică a câmpului
electoral , autorii descriu acest eveniment (conjunctural sau convențional), care
1) conferă acțiunii politice o anumită finalitate
2) fixează prin practici specifice tipul de informație
3) fixează unghiurile de vizibilitate necesare pentru derularea, cunoașterea și
înțelegerea acțiunii 11
Astfel, această campanie electorală despre care se vorbește în carte este defapt un
eveniment convențional e, care aj ută la situarea acțiunii politice într -un spațiu oarecum
concurențial. În acest eveniment, proiectele politice și politicienii evoluează în fața alegătorilor ,
într-un raport cu o poziție inițială de credibilitate. Se mai vorbește aici de campania electoral ă ca
fiind o practică politică ce este puternic reglementată de coduri socio -politice care au rolul de la
o legitimiza în mod diferit.
Prin urmare, o campanie electorală poate fi definită ca o practică națională, care este
legitimată printr -o serie de condiții socio -politice, specifice de la o țară la alta. Astfel spus,
campania electorală este o practică socială și politică cu ajutorul căreia se poate stabili o
identitate a majorității unui colectiv.
Organizarea unei campanii electo rale include:
1) condiții de vizibilitate a campaniei electorale – resursele legale, instituționale,
logistice, convenționale de care dispun, la un moment dat actorii
2) strategii de comunicare prin care participanții la campanie pun în practică o
politică de v izibilitate pentru a produce mesajul electoral.12

11 ***,Construcția simbolică a câmpului electora l, Institutul European, Iași, 1998, p.20 .
12 Idem, p. 22

17
Un lucru important precizat de către autorii, este faptul că dintre resursele și practicile care
generează acest spațiu al comunicării electorale, mass -media ocupă un loc privilegiat. Fără
mijloacele de comu nicare, campania electorală ar fi foarte greu de făcut. În ziua de azi,
tehnologia și toate canalele de transmitere a informației sunt extrem de importante și joacă un rol
vital. Lumea își ia informațiile din aceste canale, dar are totodată posibilitatea s ă își selecteze
informația și să o verifice într -un fel.
Mass -media conturează comunicarea electorală drept un spațiu interactiv. Ea este cea
care poate să ofere un schimb discursiv între politicieni, să ofere un punct de vedere al lor, dar și
diferite reprezentări ai acestora. Îi conferă astfel actorilor sociali, adică politicienilor vizibilitate
în spațiul public, lucru important în campania lor electoraă. În cartea Construcția simbolică a
câmpului electoral , autorii aseamnă puterea mass -media cu una legislativă sau juridică,
constituind un obiect al luptei pentru puterea politică.
Așadar, lumea politică a trebuit să se adapteze la practiciile mediatice, la canalele de
comunicare, pentru a încerca alegătorul să îl voteze. Dincolo de strategiile de campanie
electorală, de discursurile sau de programul pe care îl vizau , în cazul în care câștigau alegerile,
este foarte important ca lumea să te vadă, să încerce să te cunoască. Acest lucru este posibil doar
prin televiziune sau online.

1.6 Discursul electoral

În cartea Construcția simbolică a câmpului electoral ,autorii spun despre un discurs
politic că este electoral, atunci când este generat de o situație în care comunicarea este
instituționalizată, adică:
1) „De un eveniment con vențional (campania electorală)
2) De un context de interacțiune (candidați, media, electorat – dezbatere
electorală)
3) De un context comunicațional (practici specifice de comunicare
electorală)”13

13 ***,Construcția simbolică a câmpului electora l, Institutul Eur opean, Iași, 1998, p.26 .

18
Altfel spus, discursul electoral face parte din strate gia electorală, dar poate fi exprimat
de către actorii politicieni în mai multe contexte, care au legătură cu campania electorală. Fie că
este vorba de o dezbatere, fie că se prezintă programul în cazul câștigării alegerilor, fie că este
vorba doar de un s implu interviu, acest discurs este unul din resursele cele mai important e dintr -o
campanie electorală. Pe lângă această resursă importantă, se mai regăsește și electoratul, care
este o resursă oarecum formală , fiind un interlocutor gereric, structurat ca o instituție și care
legitimează rolul discursiv al candidatului. Acesta din urmă, oferă candidatului o identitate
generică, în sensul de subiect al unei decizii, prin care candidatul trebuie să ofere reprezentații
despre sine, care vor fi sancționate de că tre media și electorat.
Când vine vorba de media și de electorat, politicianul trebuie să se lase investigat,
cercetat și totodată să încerce să se prezinte și reprezinte. Când este vorba de contra candidații
lui, acesta trebuie să se lase chestion at de ei, dar la rândul lui, îi poate și el interpola pe acestia.
Din acest punct de vedere, avantajul major al unei campanii electorale, este faptul că se permite
comunicarea și confruntarea între candidații politicieni, fiind singura practică care egaliz rează
condițiile discursive ale acestora.

1.7 Electoratul, d ezbaterea electorală și rolul mass -media

Rolul de candidat pare la prima vedere, ca fiind o poziție de subordonare, însă în
realitate el conferă dreptul unui politician de a simulapoz iția celui care poate să ia decizii
politice. Într-o dezbatere electorală, electoratul este cel care deține roluri discursive diferite.
El joacă un rol important în sancționarea prestației candidatului, prin intemediul unor sondaje
de opinie. Spre el merg toate intervențiile discursive pe care le au candidații, precum și ale
mass -media.
Autorii explică în cartea Construcția simbolică a câmpului electoral , că „aceste
roluri instituie identitatea electoratului în schimbul discursiv: el este int erlocutorul țintă
pentru candidat și media, pentru toate intervențiile discursive în campanie; de asemenea, el
ghidează prin sondaje, proiectele discursive ale candidaților și media și este arbitrul

19
competiției electorale ”14 Într-o campanie electorală su nt vizibile diferite părți ale
electoratului. Electoratul este asemănat ca fiind o prezență generică, ca o opinie publică, sau
ca și grup social.
Puterea electoratului provine atât din faptul că validează o formă de guvernare,
dar și din fa ptul că legitimează organizarea unui spațiu în care are loc comunicarea
electorală. Acesta nu participă direct la schimbul discursiv dintr -o campanie, însă este
rațiunea de a fi, al unei comunicări electorale. Aceste lucruri duc la primirea electoratului a
cât mai multă informație și cunoaștere, adică vizibilitate despre manifestarea politicului într –
un astfel de context.
Mass -media este cea care asigură circulația informației politice și evaluează într -un
fel evenimentul electoral, în calitatea sa de opinie publică legitimă. Tot ea este cea care ajută
la consturirea comunicării electorale, ca spațiu de acțiune politică, având posibilitatea de a
rescrie constant discursul între candidați, media și electorat. Autorii vorbesc de diferite
situații de comunicare a politicianului în campania electorală, în care media pune în practică
această idee de acțiune aolitică într -un spațiu concurențial. Astfel; „Reprezentările mediatice
despre campanie permit publiculuo să panorameze un întreg context concurenți al și să
participe astfel șa dezbaterea electorală, prin faptul că utilizează situațiile mediatice de
comunicare, candidații pot astfel să redeschidă schimbul discursiv cu media și electoratul”15
O campanie electorală este de finită de anumite si tuații de comunicare, alcătuite
dintr -un ansamblu de practici cum ar fi: turneu electoral, participarea la diferite mitinguri,
conferințe de presă, dezbateri televizate și nu numai, interviuri etc. Astfel, în funcție de
organizarea timpului și a agendei el ectorale, un candidat poate să se apropie mai mult de
oameni, prin mijloacele de comunicare pe care le alege. Cele mai eficiente și comode ar fi
canalele online, adică pagina lor oficială de Fac ebook, Twitter sau site -ul lor.

14 ***,Construcția simbolică a câmpului electora l, Institutul European, Iași, 1998, p.28.
15 ***,Construcția simbolică a câmpului electora l, Institutul European, Iași, 1998, p.30

20
3. Politica și site -ul de socia lizare Facebook

În cartea Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la generația
Facebook , autorul Vasile Sebastian Dâncu vorbește despre dezvoltarea politicii românești de la
Revoluție până în ziua de azi, dar și despre gener ația tânără, care se mai numește și generația
Facebook. Politicienii trebuie să se adapteze noii mode, în materie de social media și să încerce
să țină pasul cu tehnologia. În cartea sa, autorul spună că , cititorul tânăr vine dintr -o altă lume, o
lume a im aginii, care poate să înțeleagă mai bine pe baza unor analize mai sumare, mai colorate
emotional. El este crescut într -o lume a tehnologiei, a televiziunii și a tot ceea ce însemnaă social
media. Dâncu îi numește pe acesti cititori, “triburile postmoderne16”. Astfel, oamenii se simt și
chiar sunt legati prin partajarea de afecte șie moții. Ei sunt considerați reprezentanți ai unei
mutații genetice, în care legaturile sociale tradiționale sunt rupte și înlocuite.
Generația din care ei fac parte e ste una atinsă de “individualism negativ, adică afectată
de neliniște și de singuratate, intră în rețelele de socializare unde se pot sustrage reciprocității .”17
Aceste grupuri din care ei fac parte, unde relaiile sunt virtuale, de cele mai multe ori fragi le și
superficiale, îi dă fiecărui individ șansa să facă parte din mai multe rețele, unde poate să își
aleagp proprii prieteni. Aceste zise prietenii de pe rețelele de socializare, cum este facebook -ul,
sunt considerate puncte de stabilitate pentru fiecare individ. Însă aceste puncte sunt miscătoare,
mai ales că vorbim de o societate a incertitudinii maxime, în care solidaritatea este reflexivă. În
această societate a incertitudinii, individual este asaltat cu o multitudine de aparențe,
multiaparențe, unde nu există principii solide care să ducă la collective stabile.
Această generație tânără , numită și generația F acebook, sunt cei care se plâng că nu s -au
născut în locul potrivit. Sunt cei care se exprimă, prin muzică, dans sau anumite postări. Sun t
singurii contemporani cu lumea noastă, deoarece cei mai mulți dintre româno nu sunt considerați
cetățeni tipici ai acestei societăți modern.

16 Vasile Sebastian Dâncu, Triburile. O patologie a pol iticii românești de la Revoluție la Generația Facebook ,
Editura Școala Ardeleană, Cluj -Napoca, 2015 ,p. 9
17 Ibidem

21
1.8 Mecanismul facebook și televiziunea

Pe facebook, la modă sunt live -urile de la diferite evenime nte și nu numai.
Emisiunile, anumite conferințe de presă, declarașii, interviruri etc, pot și sunt transmise live de
tot mai mulți politicieni. Astfel, împacă și capra si varza. Adică, îi surprinde atât pe cei care îi
urmăresc pe facebook, cât și pe telesp ectatori, participând la diferitele emisiuni televizate sau
decalarții de presă ori conferințe.
În ziua de azi, “media participă la marile celebrări collective și creează o iluzie
perfecta a realității, dar nu prin oglindire strâmbă sau con cave, ci prin proximitate“.18 După cum
spunea autorul Vasile Sebastian Dâncu, televiziunea este pe cale să măară, deoarece se confundă
tot mai mult cu viața. Specialiștii media spun că nu putem să mai criticăm televiziunea pentru că
locuim tot mai mult în t elevizor. Acest lucru se reflect și în sfera politică, criticăm un politician la
televizor, iar acest lucru devine o modalitate de a -I tine în viață. Bogdan Ghicu spune că din
cauza faptului că televizorul s -a apropiat prea mult de viață, trebuie să stea în preajma unui
politician, care totodată prin acest lucru, și -a câștigat dreptul de a locui la televizor. Nebăga rea în
seamă poate “ucide”, un politician, la fel și un post de televiziune sau o emisiune. Există o
legătură între televizor și politicieni. Când vine vorba de cei din urmă, publicul manifestează un
interes sporit, astfel fac audiențe atunci când apar la televizor.

1.9 Facebook -ul poate influența alegerile în politică

În anul 2014, la alegerile prezidențiale s -a produs un lucru uluitor pentru țara
noastră, o răsturnare de rezultat privind competiția dintre cei doi candidați de atunc i, Victor
Ponta și Klaus Iohan nis. S-a pornit de la faptul că în diaspora, votul a fost viciat din lipsa unor
ștampule de vot, precum și a insuficienței secțiilor de votare de acolo. S -au început proteste la
toate secțiile, iar oamenii și -au manifestat nemulțumirea pe fac ebook. Apoi a început un protest
pe facebook, atât ai celor implicati direct, cât și al oamenilor din țară care au empatizat cu ei.

18 Vasile Sebastian Dâncu, Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la Generația Facebook ,
Editura Școala Ardeleană, Cluj -Napoca, 2015 , p. 10.

22
Din cauza faptului că Guvernul de atunci, a refuzat ca în turul II să suplimenteze
secțiile de votare din Diasporă, a început, atât pe rețelele de socializare, cât și la televizor, un
amplu process de mobilizare la vot. Acesta viza oarecumvotul împotriva candidatului Victor
Ponta, care fiind prim ministrul și conducătorul Guvernului, era responsabil de ce se petrecea în
diaspora și car, avea în primul tur de alegeri, 10 procente peste contra -candidatul său, Klaus
Iohannis. Astfel, după cum spunea autorul, Vasile Sebastian Dâncu, “am asistat la un mechanism
de contegiune între televiziune și facebook, destul de întâlnit în lume în ultimii ani, în care
masele se ridică pentru că le -a fost refuzat un drept.”19
Aceas tă mobilizare a dus la o prezenț ă la vot de 80% din populația reală a României.
Puterea mediului online, precum și a canalelor media cum e ste televiziunea este foarte ,are. La
fel de mare însă, poate fi și manipularea și dezinformarea prin ele. Autorul cloncuzionează faptul
că trăim într -o lume, într -o epocă a triburilor sociale, “în care politica este tractată printr -o
afectivitate a străzi i”.20 Un lucru pe care pune accen tul Dâncu face referire la falimentul politicii
clasice. Un om care are acces la informatie, vrea să evolueze, dar și să nu mai fie mințit.
Partidele trebuie să înțeleagă că avem nevoie de o reformă a acestui tip de gândire , a politicii
clasice. Este important constituirea unui partid și mai ales legătura lui cu masele.
În cazul alegerilor parlamentare din noiembrie 2016, generația tinerilor, generația
facebook, a pornit și a susținut această mișcare care a du s la câștigarea lui Klaus Iohannis a
funcție de președinte al României. Nu a fost vorba de nicio campanie electorală foarte bună, a
fost vorba de greșala contra -candidatului Victor Ponta, care fiind în fruntea Guvernului, nu a
dorit să reyolve problema vot urilor din Diasporă, deși toată lumea o cerea.
1.10 Generația Facebook și părerea lor despre politică

Această generație Facebook, numită și generația Y, este cea care nu mai respectă
vechile moduri de legitimitate, ea se opune autorității de orice fel și mediteayă între apatie și
revolta de stradă. Un lucru extrem de important, este faptul că această generație este una
dezamăgită, în special de ceea ce ține de politică. Însă, acest lucru aduce totuți o modalitate

19 Idem, p.12.
20 Vasile Sebastian Dâncu, Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la Generația Facebook ,
Editura Școala Ardeleană, Cluj -Napoca, 2015 , p.13.

23
suplimentară de control al politicu lui. Au fost și sunt în continuare cazuri în care televiziunile
devin partinic e și nu mai respectă nicio regulă deontologică , mai ales cea privind obiectivitatea.
Sunt politicieni care folosesc metode de manipulare a populației și a segmentelor electorale, însă
în rețelele de socializare, nu mai e nevoie de televiziuni sau de alte canale media. Acolo găsim
toată înformația, tot ce vrem să aflăm.
Prin urmare, autorul Sebastian Dâncu vorbește în carte, despre o nouă autonomie a
unui tip media și anume Facebook -ul, dar și despre o combinație între televiziune și facebook,
care poate deveni letală pentru un sistem politic. Asistăm, așadar, la o naștere a unei noi
conștiințe, o conștiință a străzii, un semn de modernitate care îi obligă pe cei af lați la putere să se
mobilizeze si să înțeleagă ce vor cei care i -au votat sau nu. Să intre în dialog, să încerce să
schimbe sau să facă anumite reforme benefice.
Mulți politicieni, majoritatea cu vârsta peste 40 -45 de ani, nu pot înțelege ac est
fenomen. Ei s -au născut într -o altă lume, în cea a comunismului. Prin urm are, consi deră această
nouă generație, ca o teorie a complotului. Se vede clar o inadecvare a sistemului politic de acum,
a tuturor partidelor, la o viață socială nouă, la ceea ce cere un nou tip de civism. Ca principală
caracteristică ai acestei generații, este diversit atea și respectul ei. Se formează, cum a fost ș i în
cazul alegerilor parlamentare din 2014, „o masă unită de o emoție și nu de un contract social. Ei
au dezvoltat a lt mod de a simți comunitatea, de la interesul comunitar, la interesul național”.21
Deși este o generație dezamăgită, este capabilă ca în momentul ăn care un drept al individului
este încălcat, să acționeze punctual. Un a spect subliniat de autorul Dâncu , este faptul că generația
Facebook, caracterizează comunitatea ca fiind fondată de suma intereselor personale, a
inzereselor fiecărui individ, precum și a drepturilor lor și nu fondată de un interes abstract, politic
sau istoric .
Statul român încearcă de 200 de ani să îndeplinească un obiectiv politic, unitatea
națională, însă nu urmărește un interes social sau unul economic. De aici se reflectă o nouă
caracteristică importantă ai acestei generații Y, care se adună în jurul unei emoții, nu urmăresc și
nu respectă contracte sociale sau tradiționale, moștenite prin educație. Nu îi interesează și nu îi
atrag discursurile politice despre interesul național sau colectiv. Ei văd acest interes colectiv, prin

21 Vasile Sebastian Dâncu, Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la Generația Facebook ,
Editura Școala Ardeleană, Cluj -Napoca, 2015 , p.14.

24
interesul persona l, astfel se naște o cultură politică nouă, care aduce o nouă formă de
responsabilitate.
Toate aceste lucruri trebuie înțelese de clasa politică. Deși ei ne conduc, noi îi alegem.
Ca politician, trebuie să ții pasul cu tehnologia, în primul rând , apoi să apleci urechea și la noile
generații, care au puterea de a alege. Cei doi lideri, Lviu Drag nea și Alina Gorgiu, au înțeles cât
de impo rtante sunt site -urile de socializare.

25
I. Studiul de cercetare
4. Aparatul metodologic fo losit în lucrarea de cercetare
1.11 Formularea ipotezei
Am pornit de la ipoteza:
Campania electorală pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016, s -a făcut și prin
intermediul Facebook. Menit să mă ajute în cercetare, este realizarea studiul ui de caz asupra
postărilor de pe pagina oficială de Facebook, ale Alinei Gorghiu, în perioada campaniei .

1.12 Date le culese și pregătirea studiului de cercetare

Datele culese sunt din postările Alinei Gorghiu, pe pagina ei publică și oficială de
Facebook. Campania electorală pentru alegerile parlamentare din decembrie 2016, a ținut 30 de
zile, timp în care eu am contorizat fiecare postare a ei . Acest lucru l -am făcut cu ajutorul
laptopului, am notat pe zile, postările/mesajele pe care subiectu l meu l -a postat.
Instrumen tul folosit este grila de analiză, metodă cantitativă , însă și calitativă. Am
încercat să contorizez toate postările celor doi .
Grila de analiză este următoarea:
 Postarea este personală, face referire la partid sau la campania electorală
 Mesajul transmis este negativ /pozitiv
 Postarea are un mesaj text/ilustrat/ video
 Postarea face referire la pro misiunile electorale sau face referire la dezavantajele
contra candidatiilor
 Reactiile cititorilor la postari, număr de like -uri și comm ent-uri

26
5. Aplicarea grilei de analiză, pe postările de pe pagina de Facebook a
Alinei Gorgh iu

Alina Gorghiu s -a născut în orașul Tecuci, județul Galați, pe data de 16 sept embrie
1978 . Este avocat și om politic româ n. Cariera ei a începu t în anul 2002 când a lucrat ca avocat
stagiar la o societate civilă de avocați. Cinci ani mai târziu, în 2007, deține postul de avocat,
ramurile principale de activitate fiind dreptul civil, dreptul comerial și cel penal. Din 2008 până
în anul 2016 este m ediator autorizat în cadrul propriului Barou de mediatore, iar în același timp
era lector collaborator la catedra de mediere și Arbitraj.
În plan politic, din anul 2002 s -a înscris ca membru în Partidul National Liberal , iar
până în anul 2004, a fost consilier local pentru București. Patru ani mai târziu, obține un loc de
parlamentar în Camera Deputaților. Iar , în anul 2012, a ocupat funcția de Vicepreședinte al
Camerei Deputaților și tot atunci a devenit doctor în drept, titlu pe care l -a obținut la
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Un moment important este data de 18 decembrie,
2014, când a fost ales președintele Partidului Național Liberal, fiind prima femeie președinte al
acestui partid din istoria lui. A demisionat însă, după alegerile parlamentare din decembrie 2016.
Președintele Partidului Național Liberal, Alina Gorghiu, are pe pagina sa oficială de
Facebook, care este și publică, 123.298 de persoane care îi apreciază pagina și 121.120 de
persoane care o u rmăresc.

1.13 Aplicarea grilei de analiză
11 noiembrie – patru postări . Un filmuleț cu dânsa, în care îndeamnă oamenii să voteze la
alegerile din Republica Moldova, o conferință d e presă live, în care anunță of icial începerea
campaniei electorale și în că o po stare în care face o comparatie între cele două partide, PNL și
PSD.
 O postare face referire la campania elctorală, este text + articol, mesajul trasnsmis este
unul pozitiv, se face referire la promisiunile electorale. Are 469 like -uri si 50 commen turi

27
 Lansarea candidaților (postare de partid), text + video, mesaj pozitiv, 234 like -uri și 21
commenturi
 Postare de campanie electorală, text + articol, mesajul este negative, face referire la
dezavantajele co ntra candidatiilor PSD, 240 like -uri si 16 co mmenturi.
 O postare personală, text+ video, 18.000 vizualizări, 583 like -uri și 33 commenturi

12 noiembrie – 2 postări, au legătură cu vizita ei la Timiș oara, prin care face campanie:
 O postare de partid (lansarea unor candidați PNL), mesaj pozitiv, ilust rat printr -o
imagine, 990 like -uri si 59 comment -uri
 O postare din campanie electorală, prezintă echipa PNL, text+ imagine, 629 like -uri și 32
comment -uri

13 noiembrie – 4 postări, 2 filmulețe cu depunerea candidaturii pentru alegeri în 2 orașe, Caraș
Severin și Reșița, o postare în care mulțumește românilor din Diasporă că au votat prin
corespondență și o conferință de presă în care prezintă ceea ce va face PNL, dacă va câștiga
alegerile
 Postare din Campania electorală, text+video, mesajul transmis este p ozitiv, se prezintă
promisiunile electorale, 27.000 vizualizări, 735 like -uri și 171 comment -uri
 O postare de partid (lansarea candidațiilor PNL), este text + imagine, mesaj pozitiv, 196
loke-uri si 4 comment -uri
 Text + articol, din Campania electorală, me saj pozitiv, se face referire la promisiunile
electorale, 508 like -uri și 35 comment -uri
 O postare personală, text+imagine, 741 like -uri și 26 comment -uri

14 noiembrie –2 postări, o postare în care prezintă beneficiile PNL și încă una în care atacă PSD,
chestionar pentru Liviu Dragnea
 Prima postare, este din Campania electorală, mesaj pozitiv,text + imagine, face referire la
promisiunile electorale, 601 like -uri și 140 comment -uri
 A doua postare este tot din campanie electorală, tect+imagine, mesaj negati ve, face
referire la dezavantajele contra -candidațiilor, PSD, 225 like -uri și 45 comment -uri

28
15 noiembrie – 3 postări, 2 în care atacă PSD și acuză că a uitat de oameni, o postare în care ea
apare cu un motan, la Galați:
 Prim ele două postrări, sunt din Ca mpania electorală, text + imagine, mesajul transims
este unul negative și face referire la dezavantajele contra candidațiilor, PSD, 650 like-uri
și 119 comment -uri
 A treia postare este una personală, o imagine, 1700 like -uri și 98 comment -uri

16 noiembrie – 0 postare de partid, în care candidații PNL Timiș își anunță offi cial candidatura,
text + imagine, 814 like -uri și 26 comment -uri

17 noiembrie – 3 postări, o știre despre un un brad din Târgu -Jiu, pe care primarul PSD, a dat
100.000 de Euro, o conferin ță de presă tot în Timiș și o filmare în Mall Timișoara, în care ia
masa împreună cu echipa dânsei
 O postare din Campania electorală, text + articol , mesaj negative, face referire la
dezavantajele c ontra candidațiilor PSD, 652 like -uri și 85 comment -uri
 Un text + video, din campanie electorală, în care se transmit promisiunile electorale,
mesaj pozitiv, 5600 vizulizări, 380 like -uri și28 comment -uri
 O postare personală, text+video, 5600 vizualizări, 412 like -uri și 23 comment -uri

18 noiembrie – 3 postări, o postare cu poze în care Alina apare la o fabrică din Timișoara, o poză
cu o farufurie de supă la un restaurant în Suceava și tot în Suceava a postat o știre despre PNL,
care susține ca pensile nesimțite, să fie mic șorate
 Primele două postări sunt persona le, text + imagini cu ea, 3281 like -uri și 157 comment –
uri
 A treia postare este din Campania electorală, text+imagine, mesajul este negative și face
referire la dezavantajele contra candidațiilor din PSD 578 like -uri și 48 comment -uri

19 noiembrie – 6 postări, un filmuleț de la mitingul de campanie din Suceava, un de a participat
Dacian Cioloș, 4 live-uri de la conferințele de presă, unde se anunțau candidaturile din Botoșani
și Neamț.

29
 Prima postare este din Campania electorală, text+video, mesajul este poz itiv și face
referire la promisiunile elctorale PNL, 27.000 vizualizări, 742 like -uri și 37 comment -uri
 4 postări de partid (lansarea candidațiilor PNl din diferite județe), text + video, mesaj
neutru, 181.000 vizualizări, 3209 like -uri, 423 comment -uri
 Ultima postare este din Campania electorală, o imagine cu un mesaj neutru, de susținere a
PNL, 554 like -uri și 22 comment -uri

20 noiembrie – 3 postări , un filmuleț din drumul său spre iași , un live de la o conferință, legată
de o prioritate pentru PNL și an ume o autostradă Târgu -Mureș – Iași si o poză cu ea de la o
fabrică
 Prima postare este personală, text + video , 4300 vizualizări, 337 like -uri, 15 comment -uri
 A doua este din campanie electorală, text+ video , mesajul este pozitiv și face referire la
promisi unile electorale ale PNL, 20.000 vizualizări, 715 like -uri și 101 comment -uri
 A treia postare este una personală, text + imagine, 623 like -uri, 33 comment -uri

21 noiembrie – 3 postări, o postare în care declară că principalul lor adversar este PSD, o post are
în care anunță că va participa la o dezbatere în cadrul unei emisiuni de la B1 Tv și un fil muleț cu
colegii de partid din T eleorman, în care încearcă să convingă lumea să voteze cu PNL
 Prima postare este din Campania electorală, text+imagine, mesaj neg ative si face referire
la dezavantajele guvernării PSD, 393 like -uri și 15 comment -uri
 A doua postare este tot din Campania electorală, mesaj neutru, ilustrat printr -o imagine,
282 like -uri și 16 comment -uri
 A treia este din Campania electorală, text+video , mesaj pozitiv, promisiuni electorale,
20.339 vizualizări, 337 like -uri și 32 comment -uri

22 noiembrie – 4 postări,
 postare personală , imagine+ text, 972 like -uri și 60 comment -uri
 o știre despre președintele Iohannis, din campanie electorală, imagine, mesaj neutru, 542
like-uri și 20 comment -uri
 o postare despre obie ctivele PNL, din Campania electorale, mesaj pozitiv, text+imagine,
1800 like -uri și 223 comment -uri

30
 o postare din Campania electorală, impotriva PSD , text+imagine+artcol, mesaj negative,
486 like-uri și 72 comment -uri

23 noiembrie – o postare din Campania electorală, text+ video, mesaj pozitriv prin care își
prezintă promisiunile electorale, 61000 vizualizări, 1100 like -uri și 137 comment -uri

24 noiembrie – 2 postări
 o postare în care este expirmată promi siunea unui nou spital dar și a unei creșteri
economice,
 o postare din Campania electorală, text+video, 289.219 vizualizări, 941 like -uri și 93
comment -uri

25 noiembrie – 4 postări,
 un live de la conferința de presă din Timiș, din Campania electorală, text+video, mesaj
atât negative, cât și pozitiv, se prezintă promisiunile electorale PNL, dar și dezavantajele
contra candidațiilor PSD, 23.000 vizualizări, 281like -uri, 59 comment -uri
 un clip de la ceva emisiune de la postul România Tv la car e a participat, text+video, se
prezintă promisiunule electorale, 478 like -uri și 40 comment -uri
 o postare prin care susține reforma parlamentată , din Campania electorală, mesaj
pozitiv, text+imagine, 400 like -uri și 18 comment -uri
 O postare personală, tex t+imagine, 162 like -uri și 8 comment -uri

26 noiembrie – 4 postări,
 O postare a partidului (lansarea candidațiilor PNL), text+imagine, 340 like -uri, 21
comment -uri
 O postare din Campania alectorală, imagine neutr ă, indeamna lumea să voteze, 493 like –
uri și 27 comment -uri
 O promisiune electorală, imagine+text, 238 like -uri și 11 comment -uri
 O postare personală, text+imagine, 708 lik -.uri, 17 comment -uri

31

27 noiembrie – 5 postări,
 2 filmule țe cu Alina, prin care suține că România merge înainte și că suți ne guvernul
Cioloș si după alegeri, text+video, 37.000, respectiv, 154000 vizualizări, 3400 like -uri,
1256 comment -uri
 lansare candidați Hunedoara, 2 postări, care aparțin de partid, video si imagini, 13741
vizualizări, 731 like -uri și 38 comment -uri
 o pos tare din Campania electorală, articol+text, mesaj negativ adresat contra candidațiilor
din PSD, 1600 like -uri și 282 comment -uri

28 noiembrie – 5 postări, 2 filmulețe în care ea face declarații despre PNL si beneficii, dar și
despre avantajele votării PSD , anunță și participarea la o dezbatere în ca drul unei emisiuni la
Antena 3:
 2 postări fac parte din Campania electorală, text+video, mesaj negativ, care face referire
la dezavantajele guvernării PSD, 11.027 vizualizări, respectiv, 12000 vizualizări, 781
like-uri, 90 comment -uri
 O postări sunt depre Campania electorală PNL, text+imagine, mesaje positive, 752 like –
uri și 36 comment -uri
 Ultima postare este una personală, o imagine cu Alina Gorghiu, 1900 like -uri și 68
comment -uri

29 noiembrie – 4 postări,
 2 filmulețe în care susține PNL, text+video, mesaje pozitive, promisiuni electorale,
31.000 vizualizări, 1700 like -uri și 452 comment -uri
 O postare personală, poze de la o întâlnire cu câțiva membrii PNL , 1200 like -uri, 116
comment -uri
 Ultima postare este d istribuirea unui filmulet facut de partidul PNL, care are in prim plan
declarașia unui cetățean care critică modul de guvernare PSD si care a adunat 2.117.562
de vizualizări, 862 de like -uri și 63 de comment -uri

32
30 noiembrie – 6 postări , anunță lansarea candidaturii PNL Bacău, conferinț ă live prin care
anunță că PNL va câștiga alegerile, dar a postat și câteva poze cu niște oameni dintr -o cumună
din Bacău
 2 postări, din Campania electorală, text+video, prezinta promisiunile elctorale, mesaj
pozitiv, 58.0 00 vizualizări, 1614 like -uri și 66 comment -uri
 3 postări, text+imagine, au legătută cu Campania electorală, mesaj pozitiv, 961 like -uri,
55 comment -uri
 Ultima postare este una personală, o imagine, 307 like -uri și 8 comment -uri

1 decembrie – 2 postări, c u urări pentru ziua națională , ambele personale, 867 like -uri, 62
comment -uri

2 decembrie – 8 postări, 2 conferințe de presă live, de la lansarea candidaturii PNL Dolj și PNL
Craiova, un filmuleț cu un miting din Oltenia la care a participat dacian Cioloș ,. A postat și
câteva poze cu niște veverițe dintr -un prc din Dolj
 2 postări, text+video, cu fererire la Campania electorală, prin care prezintă promisiunile
PNL, mesaj pozitiv, 54744 vizualizări, 1343 like -uri, 383 comment -uri
 2 postări de la lansarea can didațiilor (de partid), text+video, 31.364 vizualizări, 252 like –
uri, 30 comment -uri
 2 postări personale, text+imagini, 1353 like -uri și 112 comment -uri
 2 postări din Campania electorală, cu promisiunile PNL, dar si cu dezavantajele PSD
text+imagine, mesaj pozitiv și negativ, 4192 like -uri și 525 comment -uri

3 decembrie – 4 postări,
 2 declaratii în care prezintă dezavantajele guvernării PSD , text+video+imagine, mesaje
negative, 41000 vizualizări, 3777 like -uri, 1206 comment -uri
 2 postări, de partid (lansa rea unor candidați), text+video, mesaj pozitiv, 56947
vizualizări , 941 like -uri și 92 comment -uri

4 decembrie – 7 postări,

33
 3 materiale video, despre promisiunile electorale ale PNL, text+video, mesaj pozitiv,
202.818 vizualizări, 2936 like -uri și 1033 co mment -uri
 O postare text+imagine, din Campania electorală, în care prezintă dezavantajele PSD,
mesajul transmis este unul negativ, 619 like -uri și 160 comment -uri
 O postare personală, un filmuleț cu Alina Gorghiu în Timișoara , în care dă de mâncare
porumbe ilor 14000 vizualizări, 1200 like -uri și 92 comment -uri
 Ultimele 2 postări sunt tot legate de Campania electorală, în care ea susține candidații
PNL din alte județe și cere ca lumea să iasă la vot, text+imagine, mesaj pozitiv, 521 like –
uri și 61 comment -uri.

5 decembrie – 7 postări,
 postare personală, o poză cu un chirurg, mesaj pozitiv, 4700 like -uri și 759 comment -uri
 3 materiale video, unul de la o conferință de p resă din Timiș, un filmuleț cu D acian
Ciolos și unul cu ceva cadidat PNl din Teleorman, în ca re sunt prezentate promisiunile
electorale, mesajul este pozitiv în toate, 54.244 vizualizări, 886 like -uri și 72 comment –
uri
 dar și o postare text, în care anunță că va participa la o dezbatere în cadrul un ei emisiuni
de la Realitatea Tv, 623 like -uri și 41 comment -uri
 ultima postare este un articol despre Campania electorală PNl și despre promisiunile
electorale, 104 like -uri și 16 comment -uri

6 decembrie – 6 postări,
 O postare personală, poză de Sfântul Nicolae, 187 like -uri și 18 comment -uri
 2 postăr i, text+imagine, ptin care indeamnă lumea să meargă la vot, mesaj pozitiv, face
referire și la Campania electorală, 2000 like -uri și 337 comment -uri
 2 filmulețe, live -uri, cu dezbateri politice despre Campania electorală, sunt prezentate
promisiunile elect orale PNL, 39.947 vizualizări, 400 like -uri și 46 comment -uri
 O postare video, de partid, cu in ca ndidat PNL Timiș , text+poză, 1000 like -uri, 107
comment -uri

7 decembrie – 7 postări,

34
 3 live-uri cu ea, într -un interviu despre campania electorală pe Adevăr ul, text+video,
prezintă promisiunile electorale, dar face referire și la dezavantajele contra candidațiilor
din PSD, 49.489 vizualizări, 1148 like -uri și 197 comment -uri
 2 postări despre Campania electorală, text+imagine, mesaj pozi tiv, 1264 like -uri, 143
comment -uri
 O postare în care a distribuit un articol , despre promosoinile electorale PNL, 104 like -uri
și 16 comment -uri
 Un filmulet, în care prezenta dezavantajele celor de la PSD în programul de guvernare,
mesaj pozitiv, 1 23.875 de vizualizări, 1200 li ke-uri și 327 comment -uri

8 decembrie – 6 postări,
 2 live -uri, un interviu cu ea la Adevărul și unul cu Dacian Cioloș, în Campania electorală,
text+video, 872.913 vizualizări, respectiv, 20.000 vizualizări, 4434 like -uri, 841
comment -uri
 4 postări despre Campania electorală, text+imagine, mesaje pozitive, în care sunt
prezentate promisiunile electorale

9 decembrie – 7 postări,
 Un articol care face referire la Campania electorală, mesaj pozitiv, 449 like -uri și 35
comment -uri
 Un filmulet, de la o emisiune la care Alina Gorghiu a participat,mesaj pozitiv, face
referire la promisiunile electorale PNL, 89.000 vizualizări, 912 like -uri și 219 comment –
uri
 Postare despre partid, o declarație e lui Klaus Iohannis, mesaj pozitiv, video, 75.479
vizualizări, 321 lik e-uri și 36 comment -uri
 O postare video, face referire la Campania electorală, mesaj pozitiv, 43.526
vizualizări,292 like -uri și 40 comment -uri
 Un alt filmuleț video, din campanaia electorală, in care se faca referire la promsisiunile
electorale, 10.3232 v izualizări, 537 like -uri și 62 comment -uri
 2 postări personale, imagini cu ea, 6200 like -uri și 803 comment -uri

35
10 decembrie – 3 postări, toate sunt personale, poze prin care îndea mnă lumea să meargă la vot,
mesajele transmise sunt positive. Postările au acumulat 3327 like -uri și 229 comment -uri.

36
6. Rezultatele aplicării grilei de analiză – reprezentarea lor sub forma
unor grafice

În cele 30 de zile de campanie electorală, Alina Gorghiu a avut 1 26 de postări, ad ică o
medie de 4,2 postări pe zi. În graficul de mai jos, este trecut numărul postărilor din fiecare zi de
pe parcursul întregii campani i electoral e.

Fig. 1

4
2 4
2 3
1 3 3 6
3 3 4
1 2 4 4 5 5
4 6
2 8
4 7 7
6 7
6 7
3
0123456789Numărul de post ări în cele 30 de zile de
campanie electorală
Nr. postari

37
1.14 Tipurile de postări

În urma aplicării grilei de analiză pentru cele 126 de pos tări, am identificat tipurile de
postări. Acestea se regăsesc în graficul de mai jos:

Fig. 2

Tipul de postari0204060Axis Title
Text VideoImagine/ilus
tratieText si
imagineText si videoText si
articol
Tipul de postari 3 6 16 35 57 9Tipu rile de postari

38
1.15 Rezultatul analizei postărilor pe categorii le din care fac parte

În urma aplicării grilei de analiză pe cele 126 de postări, acestea au fost împărțite în
trei categorii, postări personale , postări de partid și cele care fac referire la campania electorală.
Din totalul de 126 de postări, 19 sunt personale, 20 fac referire la partid, iar 87 sunt din campania
electorală. Aceste date se reg ăsesc în fig. 3 .

Fig. 3

15%
16%
69% Rezultatul postărilor pe categorii
Postări personale
Postări de partid
Postări din campania
electorală

39
1.16 Tipul de mesaj transmis în cele 126 de postări

Postările de partid și cele referitoare la campania electorală, au fost în număr de 107.
Dintre acestea 27 au avut un mesaj n egativ , 63 au avut un mesaj poz itiv, iar restul de 17, au avut
un mesaj neutru . În figura 3.1. sunt reprezentate aceste date.
Mesajele negative făceau referire la dezavantajele și lucrurile negative pe care
contracandidații din Partidul Social Democrat, le -au avut cât timp au fost la guvernare. Alina
Gorghiu a avut grijă să prezinte aceste lucruri prin postările ei. Mesajele pozitive făceau referire
la promisiunile electorale de guvernare ale PNL, în cazul în care, vor câștiga alegerile.

Fig. 3.1

25%
59% 16% Mesajul transmis de postarile de partid si
cele referitoare la campania electorala
Mesaj pozitiv
Mesaj negativ
Mesaj neutru

40
1.17 Felul postărilor – text/ilustrație/video/articol
Cele trei categorii de postări (personale, de partid și cele din campania electorală), le -am
împărțit în funcție de forma postării. Astfel, sunt postări de tip text, ilustrație, video sau articol,
însă au fost și c ombinații între ele.

1.7.1 Postările personale

Fig. 3.2

Din cele 19 postări personale:
 8 au fost ilustrații/poze cu Alina Gorghiu
 3 au conținut text și un material video, tot cu ea
 8 au avut text și diferite imagini

65% 24% 11% Postările personale
Ilustrație/poze
Text și video
Text și imagine

41
1.7.2 Postările de partid

Din c ele 20 de postări despre Partidul Național Liberal, regăsite pe pagina oficială a
Alinei Gorghiu, în cele 30 de zile de campanie electorală, 11 din ele sunt de tipul text și video.
Aici s -a pus accentul pe prezentarea candidațiilor PNL, din mai multe județe din țară. Aceștia
sunt membrii de partid, iar Alina a încercat să îi facă cunoscuți alegătorilor.

Fig. 3.3

10%
55% 25% 10% Postari le de partid
Video
Text si video
Text si imagine
Imagine/ilustratie

42
1.7.3 P ostăril e care fac referire la campania electorală

Postările cu și despre campania electorală, au fost în număr de 87. Cele mai multe sunt de
tipul text și video, 43 de postări. Iar acestea se impart în două categorii:
 fie realizate de ea sau care o au protagonist direct, pe Alina Girghiu, diferite live -uri de la
conferințe de presă, declarații de pr esă, mitting -uri și emisiuni la care a luat parte
(dezbateri electorale)
 fie doar distribuite, dar care au legătură cu ampania electorală sau cu Partidul Național
Liberal

Fig. 3 .4

49%
25% 4% 7% 5% 10% Postarile referitoare la campania electorala
Text si video
Text si imagine
Text
Imagine/ilustratie
Video
Articole si text

43
1.18 Tipul mesajului negativ/pozitiv
Postările de partid și cele care au făcut referire la campania electorală, au avut mesaje:
 Pozitive, promisiunile electorale, prezentarea avantajelor guvernării PNL
 Negative, prezentarea dezavantajelor contra candidaților din PSD
 Neutre, postările culansarea candidațiilor, care nu transmi t un mesaj pozitiv sau negative
 Ultimele sunt cele care îndeamnă lumea să meargă la vot,

Fig. 3.4.1

40 25 8 14
Promisiuni electoralePrezinta dezavantajele contra candidatiilor din
PSDIndeamna alegatorii sa votezeMesaj NeutruMesajul transmis prin postari
Mesajul transmis de postarile din campania electorala

44
7. Reacțiile cititorilor la postări
În cele 30 de zile de campanie electorală, Alina Gorghiu a avut o activitate destul de
intensă pe pagina oficială de Facebook. Totalul postărilor este de 126, media fiind de 4,2 postări
pe zi.
Astfel, aplicând grila de analiză, am contorizat și numărul de aprecieri pentru fiecare
postare în parte. Totalul aprecierilor pentru cele 126 de postări a fost de 90.294 de like -uri, ceea
ce înseamnă o medie de 71 9 like-uri pe postare. Numărul celor care îi urmăresc pagina de
Facebook a Alinei Gorghiu este de 121.120, doar 0,59%, i -au apreciat postările, media fiind de
719 like -uri pe posta re.

1.19 Top 10 al celor mai aprec iate postări

1. O postare text și imagine , în care ea dă mâna cu Dacian Ci oloș și îi îndeamnă pe cetățeni
să meargă la vot, dar spune și câteva avantaje despre o posibilă guvernare PNL. Postat în
data de 09 decembrie, 2016. Are 5100 aprecieri, 617 distribuiri și 737 de comentarii.
2. Locul doi îl ocupă o fotografie cu ea și celebrul chirurg Leon Dănilă, în care cei doi se
îmbrățișează. Poza are sigla PNL și a fost postată în data de 05 decembrie, 2016. Are
4700 de aprecieri , 524 dis tribuiri și 759 comentarii.
3. Un material video distribuit pe pagina sa, de Alina Gorghiu, în care protagonist este
Dacian Cioloș și care îndeamnă cetățenii să voteze. Acesta a fost postat în data de 08
decembrie, 2016. Are 872.913 vizualizăi, 3800 aprecieri și 728 comentarii.
4. Locul patru este ocupat de o postare text și imagine , în data de 3 decembrie, 2016,în care
Alina Gorghiu atacă contra candidații din OSD. Aceasta a primit 2900 de aprecieri , 440
distribuiri și 886 comentarii.
5. O postare text, în care Ali na Gorgiu vorbește despre susținerea PNL pentru Dacian
Ciolos. A fost postată în data de 2 decembrie, 2016 și are 2700 aprecieri , 314 distribuiri
și 495 comentarii.

45
6. Locul șase este ocupat de un video (transmisiune live), în care protagonista Alina
Gorghiu vorbește despre promisiunile electorale PNL. Acesta a fost postat în data de 27
noiembrie 2016 și a avut 2300 de aprecieri , 410 distribuiri și 988 comentarii.
7. O imagine cu Alina Gorghiu, prin care anunță că va avea participa la o dezbatere
electorală în ca drul unei emisiuni, de la postul Antena 3. Aceasta a fost postată în data de
06 decembrie, 2016 si a adunat 2000 de aprecieri , 141 distribuiri și 337 comentarii.
8. Locul opt este ocupat de o imagine personală cu Alina Gorghiu, care adună 1900 de
aprecieri și 97 de comentarii. Data postării a fost 27 noiembrie 2016.
9. Penultimul loc din clasament este ocupat de un video (o transmisiune în direct), de la un
miting electoral, în care Alina Gorghiu îl provoacă pe Liviu Dragnea la o de zbatere
electorală. Acesta a ad unat 118.000 vizualizări, 1500 de aprecieri , 580 de distribuiri și
732 de comentarii.
10. Ultimul loc îl ocupă un filmuleț postat direct de Alina Gorghiu, care era de la o conferință
de presă, în care își lansau candidature membrii PNL Botoșani. A avut 154000 de
vizualizări, 1500 de aprecie ri, 658 de distribuiri și 306 comentarii. A fost postat în data
de 19 noiembrie 2016.

46
1.20 Top 5 cele mai vizionate materiale video, distribuite pe pagina sa

În tabelul de mai jos, se regăsește un top 5, al celor mai apreciate, materiale video, pe
care Alina Gorghiu a ales să le distribuie pe pagina sa de Facebook.

TO
P Data Material Video – conținut Număr
vizualizări Număr
aprecieri Număr
comentarii
1 29.11.16 Video realizat de PNL, in care un
cetatean roman critica guvernarea PSD
si spune de ce schimbări ar fi nevoie în
noua guvernare 2.117.562 862 63
2 08.12.16 Un video realizat de Dacian Ciolos
despre promisiunile electorale PNL 872.913 3800 728
3 08.12.16 Video cu Klaus Iohannis, la o conferi nță
de presă – indeamn ă cetățenii să meargă
la vot 383.456 998 178
4 24.11.16 Material realizat de PNL, cu programul
de guvernare în cazul câștigării
alagerilor 289.218 941 93
5 07.12.16 Filmuleț realizat de PNL, prin care
prezintă România ca pe o femeie și spun
promisiunile lor electorale 123.875 1200 132

47
1.21 Top 5 materiale realizate și distribuie direct de Alina Gorghiu, pe pagina sa
oficială de Facebook

În tabelul de mai jos, am realizat un top 5 al materialelor cu cele mai multe aprecieri, pe
care Alina Gorghiu le -a postat pe pagina sa.

TOP Data Material Video – conținut Număr
vizualizări Număr
aprecieri Număr
comenta
rii Număr
distribuiri
1 19.11.16 Video de la lansarea candidațiilor PNL
din jud. Botoșani, la care participă și
Alina Gorghiu 154.000 1500 306 658
2 27.11.16 Material video cu ea, în care invită
cetățenii să voteze și prezintă avatnajele
guvernării PNL 154.000 2300 988 410
3 04.12.16 Un video de la un miting PNL, în care
Alina Gorghiu îl provoacă în direct pe
Liviu Dragnea la o dezbatere electorală 118.000 1500 732 580
4 09.12.16 Un live de la o emisiune la care ea este
invitată, pe Antena 3, unde are loc o
dezbatere electorală 89.000 912 219 741
5 04.12.16 Video de la un miting PNL, în care Alina
Gorghiu face c ampanie electorală alături
de Dacian Cioloș 70.000 1200 100 321

48
Concluzii

Am pornit de la ipoteza : campania electorală pentru alegerile parlamentare din
decembrie 2016, s -a făcut și prin intermediul Facebook . Am realizat apoi studiul de caz asupra
postărilor de pe pagina oficială de Facebook, ale Alinei Gorghiu, în perioada campaniei
electorale. Pentru a putea confirma sau infirma ipoteza, am aplicat grila de analiză, pentru fiecare
postare în parte.
Rezultatele studiului de caz au fost structurate sub forma unor grafice. Intersectarea
ipotezei de cercetare cu interpretarea acestor grafice, m -au ajutat s ă formulez o concluzie. Prin
urmare, se poate face campania electorală și prin intermediului site -ului de socializare Face book.
In ziua de astăzi, politicienii folosesc tot mai mult aceste mijloace de masă pentru a comunica cu
alegătorii.
În cele 30 de zile de campanie electorală, Alina Gorghiu, a avut 126 de postări. În
urma aplicării grilei de analiză am rem arcat faptul că, 19 au fost personale, 20 au făcut referire la
partid, iar restul de 87 au fost de spre campania electorală. Astfel că , deși este un site de tip rețea
de socializare, poate fi și chiar este folosit , ca instrument în campania electorală. Fie că este
vorba doar de o simplă comunicare cu alegătorii sau de o informare a lor cu privire la lansarea
candidațiilor și a programului de guvernare, este considerat un mijloc de convingere în campania
electorală. În primele 10 zile, postările au fost despr e lansarea candidațiilor, media a fost de 3
postări/zi, iar spre sfârșitul ultimelor 10 zile de campanie, s -a postat mai mult, media este de 8
postări/zi.
Mesajele transmise au fost majoritar pozitive, de tip video, la care a mai adăugat un
text, menit să explice conținutul materialului sau să aducă informații în plus. Ilustrațiile/imaginile
au fost și ele importante în trasmiterea mesajelor, iar cele în care apărea alături de Dacian Cioloș
sau oameni dragi publicului, precum celebrul chirurg Leon Dănăilă, au fost cele mai apreciate,
primind un număr mare de like -uri. Întotdeauna o poză face cât o mie de cuvinte, iar acest lucru
se pare că a făcut parte din strategia în campania electorală .
Ipoteza se confirmă, se face campanie e lectorală și prin intermediul Facebook. Acest
site a ajuns să fie folosit ca un instrument atât pentru promisiunile electorale, care au loc în
diferitele campanii, cât și pentru a prezenta dezavant ajele contra candidațiilor săi .

49
8. Bibliografie
 Cerna, Silviu, Corupția, birocrația, diretocrația și evenimentul , Editura Sedona, Iași, 1996.
 Coman, Mihai, Mass media în România post -comunistă , Polirom, București, 2003.
 Dâncu, Vasile Sebastian, Triburile. O patologie a politicii românești de la Revoluție la
Generați a Facebook , Editura Școala Ardeleană, Cluj -Napoca, 2015.
 Fisichella, Domenico, Știința Politică , Polirom, București, 2007.
 Melinescu, Nicolae, O viziune despre televiziune, Editura Apled, București, 2013.
 McNair, Brian, Introducere în comunicarea politică , Polirom, București, 2007
 *** Construcția simbolică a câmpului electoral , Institutul European,Iași, 1998.

Surse online
 *** Istoria Partidului Național Liberal, www.pnl.ro/istoric, accesat în data 20 iunie 2017.
 *** https://www.facebook.com/liviudragnea.ro /?ref=ts&fref=ts, accesat în 3 februarie 2017
 *** https://www.facebook.com/alinagorghiu/?fref=ts, accesat în 3 februarie 2017
 *** https://dexonline.ro/definitie/politică, accesat în 3 februarie 2017
 *** https://dexonline.ro/definitie/comunicare, accesat în 3 februarie 2017