Campania de Relatii Publice

Raport de Originalitate (Raport de Detectare a Plagiatului) pentru Bădilă Georgiana.doc – 11% plagiat

Lista documente plagiate

(Numarul de langa fiecare rezultat reprezinta procentul de plagiat/ similaritate textuala)

http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/comunicare/COMUNICAREA-IN-SITUATII-DE-CRI24483.php

8%http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/comunicare/COMUNICAREA-IN-SITUATII-DE-CRI24483.php

http://www.scritube.com/administratie/SIMILITUDINI-INTRE-MANAGEMENTU64371.php

6%http://www.scritube.com/administratie/SIMILITUDINI-INTRE-MANAGEMENTU64371.php

http://scritube.poeziile.com/administratie/SIMILITUDINI-INTRE-MANAGEMENTU64371.php

6%http://scritube.poeziile.com/administratie/SIMILITUDINI-INTRE-MANAGEMENTU64371.php

http://www.slideshare.net/dianamcismaru/curs-10-campania-de-comunicare-strategica

4%http://www.slideshare.net/dianamcismaru/curs-10-campania-de-comunicare-strategica

http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/comunicare/campanii-de-relatii-publice-251162.html

2%http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/comunicare/campanii-de-relatii-publice-251162.html

Continut – text

(Treceti cursorul mouse-ului peste fragmentul plagiat pentru a vedea lista de pagini plagiate)

CAMPANIA DE RELAȚII PUBLICE
„Ai și tu grijă de mine”

CUPRINS

Capitolul 1. Campania de relații publice. Abordare teoretică

Campania de relații publice. Noțiuni introductive

Definiții ale campaniei de relații publice

1.3. Tipuri de campanii de relații publice

1.4. Etapele planului unei campanii de relații publice

1.5. Efectele campaniei de relații publice

Capitolul 2. Campania de relații publice. Abordare practică

Prezentarea campaniei de relații publice „Ai și tu grijă de mine”

Analiza campaniei de relații publice „Ai și tu grijă de mine”
2.2.1. Tipurile campaniei „Ai și tu grijă de mine”
2.2.2. Etapele planului campaniei „Ai și ti grijă de mine”
2.2.3. Efectele campaniei „Ai și tu grijă de mine”

Concluzie

Bibliografie

CAPITOLUL 1

CAMPANIA DE RELAȚII PUBLICE. ABORTARE TEORETICĂ

CAMPANIA DE RELAȚII PUBLICE. NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Un instument major de promovare în masă îl reprezintă activitatea de relații publice – crearea unor relații bune cu diverse categorii de public existente, prin obținerea unei mediatizări favorabile, prin edificarea unei imagini bune a firmei în ochii publicului și prin gestionarea judicioasă sau îndepărtarea efectelor negative produse de zvonuri, relatări sau evenimente defavorabile firmei.
Relațiile publice pot avea un puternic impact asupra conștiinței publicului, la un preț de cost mult mai scăzut decât ar putea s-o facă publicitatea comercială prin reclame. Rezultatele aduse de gestionarea inteligentă a activității de relații publice pot fi uneori spectaculoase.
Profesioniștii de relații publice proiectează campanii pentru a dezvolta relații, cu diferite categorii de public, care vor ajuta organizația să își atingă scopul și obiectivele.
În general, campaniile de relații publice urmăresc să influențeze comportamentul publicului în diverse moduri. Adică dermină oamenii să: să facă ceva, să facă ceva ce făceau dar în mod diferit, să nu mai facă ceea ce făceau, să nu facă ceva, să continue să facă ceea ce făceau.

DEFINIȚII ALE CAMPANIEI DE RELAȚII PUBLICE

Etimologic, „campanie” provine din franceză („campagne”) care înseamă totalitatea operațiunilor militare efectuate într-un anumit timp, în vederea atingerii unui scop strategic. Conotația militară se păstrează în definirea campaniei de relații publice care presupune acțiuni organizate, bine delimitate temporal și realizate în grup, pentru a atinge un scop.
În definițiile – restrânse sau extinse – din literatura de relații publice accentul cade pe efort, ținte și obiective.
O primă definiție a lui Lugovoy Constantin și Huisman Denis este: campania este o vastă operație de informare, un efort depus pentru a furniza presei materialul articolelor destinate să „vorbească” despre obiectul, evenimentul sau serviciul care a motivat campania. Consider că este printre primele definiții ale campaniei de relații publice, care nu explică prea bine campania de relații publice și fiind foarte ușor confundată cu campania de presă.
Într-o altă definiție a unui autor cunoscut, Robert Kendall, „campania de relații publice este un efort susținut al unei organizații pentru a construi relații sociale demne de încredere, cu scopul de a atinge anumite obiecive (determinate în urma unor cercetări), efort bazat pe aplicarea unor strategii de comunicare și evaluarea rezultatelor susținute”. Definiția, deși corectă, nu surprinde esența conceptului de campanie de relații publice. O privire mai atentă asupra acestei definiții relevă faptul că ar putea fi aplicată asupra termenului de „activitate de relații publice” sau chiar o definiție pentru „relații publice” în general.
Newsom și colaboratorii săi propun următoare definiție: „campaniile sunt eforturi ample, coordonate și orientate către realizarea unor obiective specifice sau a unor ansambluri de obiective corelate, care vor permite unei organizații să-și atingă țelurile fixate prin declarația de principii”. Această definiție surprinde mai bine specificul termenului de campanie, în sensul că este vorba de un efort mai amplu ca de obicei, și mai coordonat.

TIPURI DE CAMPANII DE RELAȚII PUBLICE

După Jackson, ceea ce diferențiază în principal campaniile sunt tipurile de obiective:
Conștientizarea unei probleme: se urmărește aducerea în atenția publicului a unor teme puțin dezbătute.
Informarea publicului: se urmărește nu numai conștientizarea unei probleme importante, ci și însușirea de către public a informațiilor despre specificul problemei.
Educarea publicului: se dorește ca publicul (fără un model de comportament prestabilit) să adopte un model de acțiune în conformitate cu cel propus prin campanie.
Întărirea atitudinilor: în acest caz mesajele se adresează unei categorii de public care susțin valorile organizației.
Schimbarea atitudinilor: mesajele sunt adresate unor publicuri care nu aderă la valorile organizației.
Schimbarea comportamentului: se urmărește ca publicul să adopte un model nou de acțiune, fie că există, fie că nu există un model prestabilit.
Jerry Hendrix, împarte obiectivele în două mari categorii:
Obiective de producție
Obiective de impact, care la rândul lor se împart în mai multe subcategori:
informaționale: prin care se urmărește difuzarea informațiilor cu privire la o organizație, produs, lider de organizație, etc.;
atitudinale: urmăresc schimbarea atitudinii publicurilor față de organizație, produsele sau serviciile ei;
comportamentale: vizează întărirea comportamentelor favorbile sau modificarea în sens pozitiv a comportamentelor față de organizație.
Având în vedere tipologia obiectivelor propuse de Hendrix de mai sus se poate realiza o analogie și anume: primele două tipuri de obiective sunt obiective informațional, al doilea și al treilea sunt atitudinale, iar ultimele două sunt obiective comportamentale.
Se pot considera și alte criterii de clasificare a campaniilor de relații publice. Astfel:
după factorul timp ele pot fi:cu durată lungă, cu durată scurtă; După conținut, pot viza: teme de amploare, teme limitate; După adresabilitate:se pot restrânge la o singură categorie de public, se pot extinde la toate publicurile organizației.
Campaniile cu obiective mai greu de realizat (comportamentale sau atitudinale) trebuie să fie precedate de campanii premergătoare informative și să se desfășoare pe perioade mari de timp. Iar pentru a-și atinge obiectivele aceste campanii, dacă urmăresc efecte de interes social global, au nevoie de sprijinul autorităților printr-un cadru legislativ și normativ adecvat.

ETAPELE PLANULUI UNEI CAMPANII DE RELAȚII PUBLICE

Campania de relații publice nu este o activitate derulată la întâmplare, sporadic și „după ureche”; ea este o activitate planificată, structurată și coordonată, prin care o organizație urmărește să-și atingă obiectivele de relații publice specifice. Planificarea unei campanii presupune parcurgerea unor etape bine definite, care se succed într-o progresie logică, astfel se evită risipa de resurse, timp și bani. Etapele se condiționează și se determină reciproc: fiecare etapă rezultată din pasul făcut înaintea ei și determină pasul care urmează să fie executat. Planul trebuie să fie flexibil, astfel încât să poată fi efectuate diferite schimbări, impuse de rezultatele evaluărilor permanante ale campaniei. La elaborarea planului lucrează o echipă de specialiști, fiecare dintre ei având o sarcină precisă în elaborarea fiecărei etape a campaniei.
Cristina Coman, sintetizând diferitele modele din literatura de specialitate, prezintă o formulă dezvoltată a planului de campanie:
Definirea problemei – cel mai adesea, conducătorii instituțiilor sunt preocupați doar de rezultatele economice și neglizează aspectele de imagine și relația cu diversele publicuri. Așadar, termenul de problemă nu se referă neapărat la o situație negativă, ci și la anumite situații incipiente care se pot acutiza și chiar și la anumite oportunități din domeniul creării de imagine de care organizația se poate servi pentru atingerea scopului de ansamblu. Identificarea problemei nu trebuie să încerce să cuprindă modul de rezolvare sau să culpabilizeze anumite persoane sau categorii de persoane. Această etapă e adesea neglijată de specialiștii în relații publice care uită să formuleze un punct de vedere al organizației asupra situației inițiale, cu accent pe consecințele negative ale perpetuării situației existente. Un alt detaliu ar fi acela că, pentru cazul campaniilor sociale, definirea problemei se face la nivel macrosocial, oricare ar fi organizațiile promotoare ale proiectului.
Analiza situației – este o etapă materializată într-un dosar de lucru în care se acumulează toate datele cunoscute referitoare la problema în cauză, date structurate pe două secțiuni: a) analiza factorilor interni (date despre biografia și imaginea persoanelor importante din cadrul organizației, istoricul implicării organizației în problema respectivă, atitudinile și practicile de comunicare din interior etc.); b) analiza factorilor externi (interese, atitudini și caracteristici ale segmentelor de public implicate sau afectate de problema respectivă, legi și reglementări care privesc problema, jurnaliști sau publicații care se ocupă de domeniul respectiv). Pentru ca analiza să fie corectă, se folosesc metodele de cercetare utilizate pentru orice plan de relații publice.
Stabilirea obiectivelor – după Wilcox, obiectivele unei campanii se pot împărți în două mari categorii: a) informaționale (prezintă un produs, un serviciu sau o organizație; sunt ușor de formulat și de realizat, dar gradul de îndeplinire se constată mai greu) și b) motivaționale (urmăresc să determine anumite acțiuni ale publicului și de accea sunt dificil de atins, dar realizarea lor se evaluează mai ușor).
Identificarea categoriilor de public – pornind de la identificarea valorilor, intereselor, așteptărilor publicurilor (care s-a realizat încă din etapa de analiză a situației) se procedează la o ierarhizare a segmentelor de public în ordinea importanței lor pentru realizarea obiectivelor campaniei; în funcție de această ierarhizare se vor aloca (și structura) mesajele și resursele.
Stabilirea strategiilor – pentru alegerea celei mai bune strategii trebuie să se realizeze corespondența cu: obiectivele fixate, publicurile alese ca țintă a campaniei, resursele avute la dispoziție, stilul de comunicare organizațională. De asemenea, credibilitatea organizației nu se poate fundamenta decât printr-o strategie în acord cu valorile și normele morale ale comunității respective.
Stabilirea tacticilor – decurge din strategie; în conceptul de tactică se include atât acțiunea propriu-zisă cât și canalul de comunicare. Pentru fiecare instrument de comunicare planul de campanie trebuie să cuprindă următoarele informații: descrierea activității, termenul limită de executare, cerințe speciale (spațiul, echipament audio-video), bugetul estimat, persoana care răspunde de finalizare. În privința canalului de comunicare, există două tipuri de canale: controlate (revista pentru angajați, site-ul de Internet, cuvântările publice, filmele promoționale) și necontrolate (presa scrisă, radioul, televiziunea).
Fixarea calendarului – Kendall identifică mai multe moduri de prezentare grafică a calendarului campaniei: a) pentru fiecare lună – scris de mână sau tipărit; datele sunt încercuite, iar alături se adaugă cu altă culoare detaliile de comunicare; b) global – o schemă grafică în care anul este divizat în două, trei sau patru părți; sunt reprezentate toate elementele strategiei cu intervalele de timp de pregătire și desfășurare; este mai potrivit pentru a vizualiza planul de relații publice al departamentului pe ansamblu, ceea ce permite o mai bună coordonare, cu dezavantajul că este mai laborios și ocupă mult spațiu; c) „tabloul lui Gantt” – este o variantă în care pe o coloană, în stânga; e prezentat graficul activităților; în dreapta, pe orizontală se trec lunile, iar pe verticală, ordinea zilelor, și se leagă numele activității de ziua în care a fost programată; d) „calendarul povestit” – sunt prezentate în detaliu activitățile prevăzute în planul de campanie, precizându-se în dreptul fiecăreia data desfășurării.
Stabilirea bugetului – limitările inerente de buget nu constituie o piedică în realizarea unor campanii de succes; specialistul în relații publice trebuie să se adapteze la resursele disponibile, suplinind prin creativitate lipsurile materiale;
Definirea procedurilor de evaluare – după Cutlip, evaluarea trebuie să se desfășoare pe trei niveluri: a) evaluarea planului de campanie – se urmărește în primul rând dacă informațiile au fost suficiente și adecvate, în al doilea rând calitatea și oportunitatea strategiilor alese, și în fine, calitatea mesajelor concepute și a celorlalte componente ale planului; b) evaluarea implementării planului – în primul rând se contabilizează cantitativ mesajele emise, apoi se monitorizează preluarea lor în mass-media; în fine, se identifică audiența efectivă a mesajelor precum și, dacă este posibil, numărul real de persoane care au receptat mesajul; c) evaluarea impactului mesajului – aceasta este, indiscutabil, dimensiunea cea mai importantă a evaluării: gradul de îndeplinire a obectivelor campaniei și feed-back-ul transmis de publicurile țintă. În acest sens, evaluarea presupune mai mulți pași: se stabilesc, pe rând, numărul de persoane care au reținut mesajul, numărul de persoane care și-au schimbat opiniile și atitudinile după receptarea mesajului. Continuând în sens ascendent, se stabilește numărul de persoane care adoptă comportamentul sugerat de mesaj, numărul celor care promovează sau repetă acest comportament și în fine, contribuția organizației la schimbarea socială pozitivă.

EFECTELE CAMPANIEI DE RELAȚII PUBLICE

O campanie poate fi privită nu numai din punct de vedere „genetic”, ci și din punct de vedere analitic. Cu alte cuvinte, atunci când se concepe un program de campanie se adoptă o atitudine pragmatică, pe când după încheierea ei este bine ca rezultatele să fie analizate cu obiectivitate pentru ca pe viitor să se poată aplica un algoritm îmbunătățit. În scopul analizei este utilă prezentarea modelului lui Nowak și Warneryd, care pornește de la scopurile sursei și se încheie cu efectele obținute. Se pornește de la premisa realtiv simplă că, elementele planului fiind strâns corelate, orice modificare a unei componente antrenează modificări ale celorlalte. O adaptare a schemei realizată de cei doi autori este următoarea:

Pornind de la această schemă, se poate realiza o „listă de probleme” a campaniilor: mesajele concurente, efectul dorit, publicul țintă, mesajul, canalul, emițătorul, efectul obținut.

CAPITOLUL 2

CAMPANIA DE RELAȚII PUBLICE. ABORTARE PRACTICĂ

PREZENTAREA CAMPANIEI DE RELAȚII PUBLICE „Ai și tu grijă de mine”

Campania de relații publice se numește „Ai și tu grijă de mine” și are următoarele etape:

Campania: „Ai și tu grijă de mine”
Client: Asociația PAVEL
Perioadă de desfășurare: 01 – 31 decembrie 2013

Premisele campaniei

Asociatia P.A.V.E.L. (Primind Ajutor, Viata Este Luminoasă) este asociația parinților cu copii bolnavi de cancer, leucemii și anemii grave și este o asociație caritabilă, non-profit, neguvernamentală, apolitică și fără afiliere religioasă, înregistrată la 10 mai 1996. Din 2008, activitățile Asociatiei P.A.V.E.L. au fost acreditate.
Soarta bolnavilor de cancer din România este una foarte tristă.Din păcate peste 4.000 de copii suferă de cancer,iar numarul acestora crește în fiecare an cu 400 de astfel de cazuri.Pentru că pacienții nu au posibilități financiare de diagnosticare, nu au parte de tratament adecvat,astfel peste 60% dintre copii nu supraviețuiesc.În celelalte țări din Uniunea Europeană există astfel de măsuri eficiente de diagnosticare și tratament,spre urmare numărul celor care nu supraviețuiesc nu depășește 20%.
În concluzie ,singura modalitate prin care pacienții bolnavi de cancer din România,pot avea parte de tratament adecvat este delocarea în spitale din străinătate,care depășesc posibilitățile financiare ale majorității indivizilor.
Asociația P.A.V.E.L urmărește îmbunătățirea vieții copiilor și tinerilor de cancer, leucemie și anemii grave prin acordarea de sprijin moral,psihologic, informațional,social și material copiilor,tinerilor bolnavi și familiilor lor.Aceasta se implică în ajutorarea celor care au nevoie de tratament medical,propunanduși un scop îndrăzneț,să pună bazele unui Centru de Excelență în tratarea copiilor de cancer din România.
Federațile în care Asociația P.A.V.E.L este membră sunt:
ICCCPO (Confederația Internațională a Organizațiilor Părinților cu Copii Bolnavi de Cancer)
ECPC (Coaliția Europeană a Pacienților cu Cancer)
UICC (Uniunea Internațională Contra Cancerului)
ICSIG (Internațional Cancer Information Service)
FABC (Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer)
IAPO (Alianța Internațională a Organizațiilor de Pacienți)
HOPE (Organizatia Europeana a pedagogilor din spitale)
SIOPE (Societatea Internațională Europeană a Oncologilor Pediatri)
APSR (Alianța pentru Sănătate din România)

Context

Pentru obținerea fondurilor, în România, în fiecare an, se organizează campanii de susținere a segmentelor deficitare,sănătate, mediu, educație, cauze umanitare diverse
Datorită crizei economice de până acum, cetățenii români și companiile sunt refrectori în ceea ce privește donarea banilor pentru cauze sociale;
Datorită acestor condiții ,pentru maximizarea șanselor de obținere a fondurilor,campania “Ai și tu grijă” de mine și-a propus să exploateze un mecanism de donare, prin care se poate redirecționa până la sfârșitul anului fiscal 20% din taxele de profit pentru susținerea unei cauze sociale.

Tema campaniei

Provocarea campaniei: Campania „Ai și tu grijă” de mine și-a propus ca în mai puțin de 4 săptămâni,respectiv luna decembrie care este cea mai aglomerată luna a anuluia trebuit să convingă companiile să doneze o parte din taxa de profit copiilor și tinerilor bolnavi de cancer,în timp ce le prezintă procedurile prin care îi pot ajuta să strangă cei 500.000 de euro.

Obiective

Informarea companiilor în cea ce priveste donarea taxei de profit;dublarea numărului de vizitatori ai site-ului Asociația PAVEL în perioada campaniei (decembrie 2013).
Informarea companiilor referitor la situația copiilor si tinerilor bolnavi de cancer din Romania
Determinarea companiilor de a dona o parte din taxa de profit și strângerea în definitiv a 500.000 de euro.

Monitorizarea situației donațiilor s-a realizat prin cuantificarea sumei efective de bani strânse în urma campaniei.

Valori:
Asociatia P.A.V.E.L. se bazează pe valori ca egalitatea de șanse libertatea de alegere, independența și individualitatea fiecărei persoane, respectarea confidențialității și demnității umane, transparența și participarea în acordarea tuturor serviciilor,

Public țintă

Companiile mici și mijlocii,manageri de cont,analiști financiari.Oameni ocupați,care trebuie împinși de la spate pentru ași investi resursele(bani, timpul) în astfel de activități decât în cele de interes personal,sceptici până în momentul în care primesc informații avizate și verificate.

Canalele utilizate

Campania, prin intermediul radio-ului a încercat să transmită mesajul și să tot odată să reamintească publicului țintă modalitățile prin care pot ajuta la salvarea unor vieți.
Au fost utilizate pentru promovarea campaniei în locuri publice, în care publicul alege să își petreacă timpul liber print-ul și online-ul.Campania a fost lansată și printr-o printr-o conferință de presă.

Rezultate
În decembrie 2013, numărul vizitatorilor unici pe site a crescut de 4 ori față de lunile anterioare campaniei. Conform Google Analytics, obiectivul atigând o rată de 211%.
Cu trei luni înainte de derularea campaniei, site-ul „Asociația PAVEL” avea un număr de 5.169 vizitatori unici, având un număr de 1.949 vizitatori pe lună.În prima lună a campaniei, 25.231 vizitatori unici au vizitat site-ul, de 12 ori mai mult decât lunile trecute, și cu aproximativ 50% mai mult decât numărul vizitatorilor unici din 2013.
Pentru succesul campaniei, obiectivul de creștere a numărului vizitatorilor pe site era esențial pentru că înainte de donarea propriu-zisă era necesară informarea potențialilor donatori cu privire la mecanismul de donare și utilizare a fondurilor.
Obiectivul financiar stabilit inițial (500.000 de euro) a fost atins după prima lună de campanie și a depășit cu 52%.
În ceea ce privește atragerea altor susținători, campania a câștigat suport pro-bono din partea a 20 de stații TV, 21 de jurnale și revise, 2 stații radio.

Parteneri:
IOB,Spitalul M.S.Curie,S.C Sănătatea press Group SRL, FAMP(Facukltăți de Administrare și Manager Public),Fundația Iraliană A.L.I.D.A,Info Sanatatea,Explore Medicine

ANALIZA CAMPANIEI DE RELAȚII PUBLICE „Ai și tu grijă de mine”

Un grup de părinți sau rude a unor copii, tineri sau adulți care au fost sau sunt bolnavi de cancer sau, sustinatori ai acestor parinți și copii, voluntari cu modestie. Munca pentru realizarea diverselor programe și activități desfăsurate de-a lungul timpului, a insemnat multe sacrificii personale (timp, bani, energie, familie ).Un grup ce și-a dorit și își doreste schimbarea în bine a situației copiilor bolnavi, a secțiilor de oncopediatrie din țară și care a dorit de la început ca exemplul lor să fie urmat și susținut și de alți oameni.
Consider că această campanie a reușit să-și construiască relații sociale demne de încredere, cu obiective și strategi bine definite, cu eforturi ample și bine coordonate, astfel reușind să obțină rezultate peste limita așteptărilor.

Tipurile campaniei „Ai și tu grijă de mine”

Având în vedere tipurile de obiective, după Jackson, ceea ce diferențiază în principal campaniile, consider că această campanie se încadrează în informarea întreprinderilor mici și mijloci cu privire la copii bolnavi de cancer din România și a mecanismului de donare a taxei de profit.De asemenea campania se încadrează și în schimbarea atitudinilor, încercând să determine companiile să doneze o parte din taxa de profit și astfel să reușească să strângă 500.000 de euro în patru săptămâni.
Ținând cont și de clasificarea obiectivele după Jerry Hendrix, campania se bazează pe obiective informaționale și obiective atitudinale, care au rolul de a difuza informațiile cu privire la copii bolnavi de cancer și urmăresc schimbarea atitudinilor companiilor mici și mijloci față de acești copii, ajutându-i prin donarea taxei de profit.
În funcție de factorul timp, campania „Ai și tu grijă de mine” este cu durată scurtă, ceea ce o face și mai apreciată, având în vedere că într-un timp atât de scurt, a reușit să strângă și chiar să depăsească cu o sumă considerabilă targhetul propus.
După conținut este o temă de amploare, care este din ce în ce mai abordată în România și care din fericire își și duce la capăt obiectivul de a salva viețile nevinovate ale copiilor bolnavi de cancer prin ajutorul oameniilor care înțeleg gravitatea problemei.
După adresabilitate se poate extinde la toate publicurile organizației deoarece, deși campania se adresează în mod direct companiilor mici și mijloci, atunci când intri pe site-ul de contact (www.asociațiapavel.ro) găsești detalii complete de cum poți ajuta, atât ca persoană juridică, cât și ca persoană fizică, și anume prin redirecționarea a 20% din impozitul pe profit și respectiv prin donarea într-un cont deschis de asociația „PAVEL” pentru copii bolnavi de cancer sau prin PayPal. De asemenea se mai poate ajuta și prin voluntariat.

Etapele planului campaniei „Ai și tu grijă de mine”

Campania „Ai și tu grijă de mine” presupune o activitate bine planificată, structurată și coordonată, prin parcurgerea următoarelor etape bine definite care se succed într-o progresie logică:
Definirea problemei
Campania pune problema bolnavilor de cancer din România foarte clar și solicită ajutorul persoanelor cu un suflet mare pentru a-i ajuta pe acești copii să supraviețuiască bolii crunte care s-a abătut asupra lor.
Analiza situației
Este o etapă care necesită mult lucru pentru a materializa într-un dosar de lucru toate datele cunoscute referitoare la problema copiilor bolnavi de cancer, iar ca analiza să fie corectă, campania ”Ai și tu grijă de mine” fiind formată din parintii, rude ale copiilor bolnavi de cancer, a folosit metode de cercetare. A luat în calcul experiența campaniilor implementate până în momentul respectiv, spre exemplu „Salvați Copiii” care au reușit să strângă 125,230de euro, astfel ajungând la concluzia că o campanie care este eficient promovată poate atrage sute de mii de euro. Astfel campania ”Ai și tu grijă de mine”, fiind sigură pe propriile posibilități și capacități și-a propus să strângă și mai mult decât campania menționată mai sus și anume 500.000 de euro.
Stabilirea obiectivelor
Așa cum am menționat și mai sus, obiectivele au fost clare și concise cu un scop bine determinat. Având în vederea clasificarea obiectivelor lui Wilcox, obiectivele campaniei „Ai și tu grijă de mine” sunt atât informaționale (având în vedere informarea, companiilor mici și mijloci și nu numai, cu privire la situația copiilor bolnavi de cancer din România și cu privire la mecanismul de donare a taxei de profit), cât și motivaționale (prin încercarea de a determina companiile mici și mijloci să doneze o parte din taxa de profit și astfel să reușească să strângă suma propusă 500.000 euro).
Identificarea categoriilor de public
Această campanie viza în primul rând companiile mici și mijloci care putea să-și redirecționeze taxa pe profit, care oricum trebuia plătită, către campania „Ai și tu grijă de mine”, fără niciun alt cost suplimentar, în afara de timpului pe care trebuia să îl acorde completării contractului de sponsorizare. Campania viza de asemenea și persoanele fizice, nu numai cele juridice, prin donarea într-un cont deschis de organizație pentru acești copii, prin PayPal sau chiar prin faptul că doreau să fie voluntari în orice activitate care credeau că o pot întreprinde pentru a ajuta acești copii în timpul liber.
Stabilirea strategiilor
Strategia s-a ales prin realizarea corespondenței cu obiectivele și publicurile menționate mai sus și cu resursele avute la dispoziție. Astfel strategia a urmărit expunerea situației și solicitarea sprijinului esențial pentru implementarea proiectului. Astfel, copiii bolnavi de cancer au pătruns și au interferat cu rutina mediului business, solicitând atenție. Pentru a asigura rezultatele campaniei, mesajul a fost construit pe mecanismul „cere și primește”.

Stabilirea tacticilor
Având la bază strategia mai sus menționantă, începe acțiunea propriu-zisă de implementare a campaniei, avându-se în vedere și canalul de comunicare. Dar pentru a putea începe acțiunea propriu-zisă trebuia să se depăsească două impedimente, și anume:
Atenție selectivă: oamenii de afaceri sunt disponibili numai pentru problemele de interes personal, astfel consideră că își pierd timpul. Mai mult decât atât, mecanismul prin care se promovează campaniile de strângere de fonduri este considerat agansant.
Implicare scăzută: oamenii nu simt nevoia de implicare numai dacă este vorba de persoane apropiate; cel mult direcționează mesajele.
Astfel pentru a determina companiile să doneze, trebuia să se sensibilizeze oamenii cheie prin voci puternice, mesaje puternice și emoționante.
Pe lângă expunerea la TV, povestea a fost proiectă pe ecranele din lifturile sau holurile companiilor. Totodată, prin intermediul radio-ului, campania, a încercat să transmită mesajul și să reamintească publicului țintă modalitățile prin care pot ajuta la salvarea unor vieți. De asemenea print-ul și online-ul au fost utilizate pentru promovarea campaniei în locuri publice, în care publicul alege să își petreacă timpul liber. Campania a fost lansată printr-o conferință de presă.
În canalele de comunicare folosite, publicul avea la dispoziție informațiile necesare: descrierea activității, termenul limită 31 decembrie 2013, organizația care se ocupa de campanie.
Fixarea calendarului
Campania avea la dispoziție 4 săptămâni, cuprinse în perioada 2 – 31 decembrie 2013 pentru a reuși să strângă cei 500.000 de euro propuși pentru ajutarea copiilor bolnavi de cancer. Consider că perioada este foarte bună, deoarce este în perioada Craciunului, perioadă în care spiritul Crăciunului se simte și în care toată lumea vrea să fie mai bună și să facă fapte bune.
Stabilirea bugetului
Campania ar fi avut nevoie de un buget de peste 5 miliona de euro pentru a putea să-și atingă toate obiectivele propuse dar având o echipă bine organizată, au știut să atragă atenția altor susținători ajutându-i. Astfel au transmis mesajul gratuit 22 de stații TV, 24 de jurnale și reviste, 3 stații radio.
Definirea procedurilor de evaluare
Din punctul meu de vedere rezultatele obținute nici nu mai au nevoie de vreo altă explicație, campania fiind un succes total, îndeplinindu-și obiectivele și targhetul propus de a strânge 500.000 de euro, chiar depășindu-l. Astfel rezultatele sunt următoarele:
În decembrie 2013, numărul vizitatorilor unici pe site a crescut de 4 ori față de lunile anterioare campaniei. Conform Google Analytics, obiectivul a fost atins cu o rată de 124%.
Obiectivul financiar stabilit inițial (500.000 de euro) a fost atins după prima lună de campanie și a depășit cu 52%.
În ceea ce privește atragerea altor susținători, campania a câștigat suport pro-bono din partea a 22 de stații TV, 24 de jurnale și revise, 3 stații radio – cu un echivalent de peste 3 milionae de euro valoare de rate-card.

Efectele campaniei „Ai și tu grijă de mine”

Privită din punct de vedere analitic, campania „Ai și tu grijă de mine”, cuprinde următoarele:
Mesajele concurente. În ultima perioadă, astfel de campanii precum campania analizată sunt prezente mai tot timpul, dar totodată având în vedere că obiectivele și scopul campaniei sunt foarte bine definite și mai ales că au elemente de diferențiere de cele ale concurenței, iar perioada a fost foarte bine aleasă, concurența nu a fost o problemă pentru campania analizată.
Efectul dorit. Ținând cont de faptul că obiectivele, mesajul și strategia au fost foarte bine definite, rezultatul a fost pe măsură, astfel campania a obținut efectul dorit: de a creea primul Centru de Excelență în Tratarea Copiilor de Cancer din România.
Publicul țintă. Canalele de comunicare au fost bine alese pentru a delimita segmentele de public și informațiile au fost detaliate pentru a beneficia de ajutorul tuturor publicurilor vizate (atât persoane juridice, cât și persoane fizice), după cum s-a și întâmplat.
Mesajul corespunde temei de campaniei, fiind foarte semnificativ, având din punctul meu de vedere un puternic impact asupra oamenilor – „Ce trebuie să facă să ajute copiii bolnavi?”.
Canalul. Este unul din punctul forte pentru a avea succes campania, iar asociatia PAVEL a ales, din punctul meu de vedere, canalele corespunzătoare pentru a ajunge exact acolo unde trebuie să ajungă. Expunerea la TV și difuzarea la radio au ajutat să poată fi auzit de toate persoanele care aveau dorința și posibilitatea de a ajuta; iar proiectarea poveștii pe ecranele din lifurile sau holurile companiilor a fost succesul total, pentru ca mesajul să poată fi auzit de principalul pulic țintă: oamenii de afaceri.
Emițătorul. Având în vedere faptul că organizația era nouă și nu era cunoscută, consider că este un dublu succes faptul că a reuși să câștige încrederea publicului și și-a dus la bun sfârșit misiunea.
Efectul obținut. Din punct de vedere al modului de ierarhizare a efectelor, campania analizată se încadrează în ierarhizea învățării, fiind cazul clasic al unei campanii care are ca scop persuasiunea: receptorii au aflat despre mesajul campaniei, și-au format o atitudine favorabilă față de acesta, apoi îl adoptă și comportamental.

CONCLUZIE

În concluzie, opinia mea este că o campanie de relații publice trebuie să fie bine organizată și planificată, cu mesajul, obiectivele, scopul și strategia bine definite și diferențiate de cele ale concurenței, pentru a se bucura de succesul și evaluarea dorită. Acesta fiind și cazul campaniei analizate „Ai și tu grijă de mine”.

Raport de Originalitate (Raport de Detectare a Plagiatului) pentru Câmpean Claudia.doc – 12% plagiat

Lista documente plagiate

(Numarul de langa fiecare rezultat reprezinta procentul de plagiat/ similaritate textuala)

11%http://www.slideshare.net/BoneaCrina/tehnici-de-negociere?ref=

11%http://www.slideshare.net/BoneaCrina/tehnici-de-negociere

11%http://pt.slideshare.net/BoneaCrina/tehnici-de-negociere

2%http://ro.scribd.com/doc/97969529/referat

2%http://ro.scribd.com/doc/196491653/52578432-tehnici-de-negociere-111107021954-phpapp02

Continut – text

BIBLIOGRAFIE

Dan Mircea, Campanii de relații publice, Note de curs.

Ion Zainea, Relațiipubliceînspațiul transfrontalier, Note de curs.

Kotler Ph., Armstrong G., Principiile marketingului, ediția a IV-a, editura Teora, București 2008.

Sandu Toader, Comunicare și relații publice, Note de curs, editura Win, Sibiu 2013.

Sandu Toader, Relații publice, Note de curs, editura Win, Sibiu 2011.

www.asociațiapavel.to

Kotler Ph., Armstrong G., Principiile marketingului, ediția a IV-a, editura Teora, București 2008, p. 664, 665.
Dan Mircea, Campanii de relații publice, Note de curs, p. 3, 4.
Dan Mircea, op.cit., pp. 6 – 8.
Sandu Toader, Comunicare și relații publice, Note de curs, editura Win, Sibiu 2013, p. 171.
Sandu Toader, Relații publice, Note de curs, editura Win, Sibiu 2011.
Ion Zainea, Relațiipubliceînspațiul transfrontalier, Note de curs, p. 34.
Sandu Toader, op.cit., pp. 173 – 175.
Sandu Toader, op.cit.

15

Obiect

Mesaj alternativ emis de alte surse

Efectul dorit

Publicul țintă

Grupul receptor

Mesaj

Canal

Emițător

Efect real