Camelia Brîncoveanu Man agementul clasei de elevi [612000]
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
1Lect. univ. dr.
Camelia BRÎNCOVEANU
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
2
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
3Lect. univ. dr.
Camelia BRÎNCOVEANU
MANAGEMENTUL
CLASEI
DE ELEVI
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
4Copyright © 2016 Editura Pro Universitaria
Toate drepturil e asupra prezentei ediții aparțin
Editurii Pro Universitaria
Nici o parte din acest vol um nu poate fi copiată
fără acordul scris al Editurii Pro Universitaria
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a
României
BRÎNCOVEANU, CAMELIA
Managementul clasei de elevi / Camelia
Brîncoveanu. – București : Pro Universitaria, 2016
Conține bibliografie
ISBN 978-606-26-0593-3 371.21
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
5
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………….. 9
CAPITOLUL 1
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI …………………………….. 11
1.1. DEFINIȚIE …………………………………………………………………. 11
1.2. ROLUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR …………………………. 43
CAPITOLUL 2
COMPETEN ȚE MANAGERIALE ……………………………………… 52
2.1. COMPETENȚE. CONCEPT …………………………………………. 52
2.2. COMPETENȚA UMANĂ ……………………………………………… 53
2.3.COMPETENȚELE MANAGERIALE
NECESARE PROFESORULUI …………………………………………….. 55
2.4.COMPETENȚELE MANAGERIALE ……………………………… 60
CAPITOLUL 3
CLASA DE ELEVI ……………………………………………………………… 62
3.1. DEFINIȚIE ………………………………………………………………….
62
3.2. CARACTERISTICILE CLASEI DE ELEVI …………………….. 66
3.3. NORMATIVITATEA ÎN CADRUL CLASEI …………………… 68
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
63.4. STRATEGII …………………………………………………………………. 72
3.5. DOCUMENTE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL
CLASEI DE ELEVI ……………………………………………………………… 77
CAPITOLUL 4
STRUCTURILE DIMENSIONALE
ALE CLASEI DE ELEVI …………………………………………………….. 80
4.1. DIMENSIUNEA ERGONOMICĂ ………………………………….. 80
4.2. DIMENSIUNEA PSIHOLOGICĂ ………………………………….. 83
4.3. DIMENSIUNEA SOCIALĂ …………………………………………… 85
4.4. DIMENSIUNEA NORMATIVĂ …………………………………….. 86
4.5. DIMENSIUNEA OPERAȚIONALĂ ………………………………. 86
4.6. DIMENSIUNEA INOVATOARE …………………………………… 87
CAPITOLUL 5
RELAȚII ȘI INTERAC ȚIUNI ÎN CLASA DE ELEVI ………….. 88
5.1. RELAȚII ȘI INTERACȚIUNI EDUCAȚIONALE
…………… 88
5.2. TIPURI DE RELAȚII INTERPERSONALE
ÎN CLASA DE ELEVI ………………………………………………………….. 89
CAPITOLUL 6
MODELE DE ORGANIZARE A CLASEI DE ELEVI …………… 97
6.1. MODELUL STRUCTURAL-SISTEMATIC ……………………. 97
6.2. MODELUL SOCIOPSIHOLOGIC ………………………………… 101
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
7CAPITOLUL 7
SITUAȚII DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ …………………………. 108
7.1. DEFINIȚIE. CARACTERISTICI.
ATITUDINI FAVORIZANTE …………………………………………….. 108
7.2. TIPURI DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ ………………………… 110
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………. 113
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
8
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
9
INTRODUCERE
Managementul educației reprezintă știința
pedagogică, elaborată interdis ciplinar, pentru studierea
evenimentelor care intervin în activitatea pedagogică: decizie, organizare, gestiune.
Managementul clasei de elevi reprezintă abilitatea
profesorului de a planifica și o rganiza activitatea clasei, de a
învăța să asigure un climat favo rabil instrucției și educației.
În sistemul social de educație și învățământ,
profesorul trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească relații de colaborare cu părinții acestora și cu alți factori interesați ai societății. El nu educă numai la catedră sau în clasă, ci prin fiecare contact relațional cu
copiii și părinții, desfășoară o muncă de creștere și
dezvoltare, de conducere și direcționare.
Obiectivul funcțional al managementului clasei este
formarea la elevi a abilității de autoreglare a comporta-mentelor.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
10Scopul acestui curs este familiarizarea studenților cu
aspectele fundamentale privind managementul clasei de
elevi: componente, aplicații, interacțiuni educaționale,
terminologia actuală, modalități le de organizare a spațiului
și activităților din clasa de elevi.
În final studenții vor putea să:
opereze cu unele concepte specifice managementului
clasei de elevi;
să descrie principalele componente ale manage-
mentului clasei de elevi;
să analizeze relațiile interpersonale din cadrul clasei
de elevi;
să găsească soluțiile pentru eventualele situații de
criză educațională;
să evalueze avantajele și limi tele utilizării diverselor
strategii instrucționale și adecvarea acestora la acti-
vitatea desfășurată;
să identifice stilurile de învățare definitorii în
procesul de dezvoltare educațională;
să cunoască principiile privind gestionarea spațiului
și timpului educațional.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
11
CAPITOLUL 1
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
1.1. DEFINIȚIE
Dintr-o perspectivă generală, Managementul
educațional p o a t e f i v ă z u t c a u n s i s t e m d e c o n c e p t e ,
metode, instrumente de orienta re, conducere și coordonare,
utilizat în realizarea obiecti velor educației, la nivelul
performanțelor așteptate. Acesta se poate contura și prin apelul, prin valorificarea datelor și abordărilor oferite de
domeniile conexe: economia, psihologia, sociologia,
praxiologia, marketingul, teoria sistemelor, tehnologia informației, ergonomia, etica, deontologia.
Managementul educațional integrează și adaptează
date oferite de științe conexe socio-umane: economie
(organizarea și utilizarea eficientă a resurselor educației, în
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
12raport cu obiectivele), sociologie (managementul
organizațiilor, grupurilor, relațiilor, fenomenelor sociale
g e n e r a t e î n c â m p u l e d u c a ț i o n a l ) , p s i h o s o c i o l o g i e
(dimensiunile personalității managerului în exercitarea rolurilor), politologie (luare a deciziilor, organizarea,
conducerea grupurilor confor m unor obiective, găsirea
strategiilor de rezolvare).
Managementul educațional vizează activitatea
unor persoane care determină și direcționează activitatea celorlalți, prin urmărirea realizării de acțiuni în cele mai b u n e c o n d i ț i i , p r i n c o n ș t i e n t i z a r e a ș i a s u m a r e a d e responsabilități asupra realizărilor și insucceselor; este procesul de ghidare a unui grup spre realizarea unor
obiective organizaționale, cu tehnici anume, prin utilizarea
ș i c o o r d o n a r e a a c t i v i t ă ț i l o r , p r i n t r – u n a n s a m b l u d e d e c i z i i , prin utilizarea rațională a resurselor; este arta conducătorului de a atinge s copurile prin mobilizarea
eforturilor tuturor membrilor organizației.
După nivelul ierarhic la care se exercită,
managementul educațional se clasifică:
strategic, la nivel național (minister);
tactic, la nivel teritorial (inspectorate școlare);
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
13 operativ, specific instituțiilor de învățământ de
diferite tipuri.
În esență, Managementul educațional p o a t e f i
conceput ca arta de a lucra cu patru elemente: ideile
(perspectiva, obiectivele, programele, strategiile de acțiune), relațiile (structura organizatorică, legăturile între
elemente și acțiuni, sarcini, echilibrul autoritate/libertate,
centralizare/descentralizare), oamenii (motivarea,
delegarea autorității, stimula rea, formarea, evaluarea),
resursele (identificare, diversificare, procurare, adaptare,
funcționare, integra re, perfecționare).
De asemenea, Managementul educațional e s t e
teoria și practica, știința și arta proiectării, organizării
coordonării, a evaluării, a reglării elementelor activității și a
resurselor educative ca activitate de dezvoltare liberă, integrală, armonioasă a indivi dualității, conform idealului
educațional.
În acest context deosebit de complex, s-au dezvoltat
două direcții importante în evoluția Managementului
educațional : Managementul instituției școlare și
Managementul clasei de elevi.
Managementul clasei de elevi reprezintă domeniul
de cercetare în științele educației, care studiază atât
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
14perspectivele de abordare ale clasei de elevi (didactică și
psihosocială), cât și structurile dimensionale ale acesteia
(ergonomică, psihologică, soci ală, normativă, operațională
și inovatoare), în scopul facilitării intervențiilor cadrelor didactice în situații de criză „micro- educațională”(indisciplină, violență, non-implicare etc.) și a evitării consecințelor negative ale acestora, prin exercițiul
micro-deciziilor educaționale
1.
Cele două tipuri de management sunt intercorelate
ca discipline pedagogice, managementul clasei de elevi este
parte componentă a managementului educațional și ambele
se bazează pe criteriul de eficiență și de calitate.
Managementul actual valorifică ideile esențiale ale
școlilor de management fiind însă, un tip de management
sistemic, dar și situațional și contextual. Cele mai bune
decizii manageriale se iau în funcție de situația concretă, raportată la contextul respectiv, dar și la sistemul mai larg din care face parte. Situat între administrator și lider,
managerul îndeplinește următoarele roluri bipolare:
îmbină scopurile strategice și obiectivele concrete ‒
strategia și tactica;
1 Romiță Iucu, Managementul clasei de elevi , Editura Polirom, Ia și, 2006,
p.7.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
15 succesul și eficiența activ ității, precum și efectele
subiective și obiective ale acesteia;
numărul de decizii și gradul de delegare a membrilor
colectivului;
rolul de protagonist și acela de motivator al
atitudinilor active ale membrilor colectivului. Eficiența managementului educațional depinde de
viziunea sistemică și contextuală asupra proiectării,
organizării, coordonării, consi lierii, conducerii, evaluării
activității didactice și educaționale. Deciziile educaționale de la nivelul clasei de elevi depind de situația concretă, de actorii implicați și d e sistemul educațional în ansamblul său.
Managementul clasei de elevi este eficient prin activismul
său, prin descentralizarea reală, prin situarea elevului în
centrul activității educaționale, prin motivarea adecvată a profesorilor și a elevilor, prin îmbinarea rolurilor profesorului cu funcțiile sale manageriale. Managerul clasei de elevi execută deciziile centrale de politică educațională,
administrează resursele clasei, gestionează spațiul și timpul
educațional. Managementul educațional și cel subsumat, al c l a s e i d e e l e v i , e s t e o ș t i i n ț ă i n t e r d i s c i p l i n a r ă , l a interacțiunea dintre psihologie, pedagogie, sociologie,
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
16filosofie, economie, științele c omunicării, științele rezolvări i
conflictelor etc.
Totodată, Managementul clasei de elevi n u s e
confundă cu didactica specialității, care te învață cum să predai o anumită disciplină de învățământ.
Cei mai mulți membri ai societății consideră că, a fi
profesor înseamnă „să știi carte, cât mai multă carate”. Dacă
aprofundezi acest aspect, constați că „a ști carte” este o
condiție esențială pentru profesor, dar nu suficientă, deoarece profesorul este specialist în domeniu, dar și pedagog care stăpânește bine științele educației. Specialiștii î n e d u c a ț i e a u d e m o n s t r a t c ă , în procesul învățării se
creează o serie de relații între elevi, care pot influența
pozitiv sau negativ învățarea.
Gilbert Leroy apreciază că, mediul în care se dezvoltă
copilul influențează evoluția acestuia, iar comportamentul
său depinde în mare măsură de natura relațiilor cu partenerii
2.
În școală, mediul acesteia are influențe asupra
dezvoltării elevilor, iar comportamentul lor rezultă în mare măsură din calitatea relațiilor dintre elevii școlii și ai clas ei.
2 Gilbert Leroy, Dialogul în educa ție, EDP, Bucure ști, 1974, p.11.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
17În legătură cu rezultatele elevilor la nivelul clasei, J.
Wittmer consideră că, aceste relații determină evoluția
atitudinilor, a conduitelor precum și calitatea cunoștințelor
însușite3.
Rezultă din cele prezentate mai sus că, în exercitarea
profesiei didactice este necesar să cunoști și să orientezi relațiile dintre elevi în scopul asigurării candidaților pentru
desfășurarea procesului de învățare și educare.
Prin urmare, managementul clasei de elevi
4 cuprinde
trei componente: managementul conținutului, managemen-tul problemelor disciplinare și managementul relațiilor
interpersonale.
Noțiunea de management al conținuturilor
intervine când profesorul/învăță torul se află în postura de a
coordona spațiul, materialele, echipamentele aferente, mișcarea și așezarea elevilor, precum și materialul de studiu propriu-zis, integrate în tr-o arie curriculară sau într-
un program de studiu
5.
Deprinderi manageriale ale procesului instructiv:
3 J. Wittmer, Pour une révolution pedagogique, PUF, Paris, 1978, p.25.
4 E.Stan , Managementul clasei , Editura Aramis, Bucure ști, 1993, p.34.
5 I.K.. Babanski, Optimizarea procesului de înv ățământ , EDP, Bucure ști,
1979, p.56.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
181. Managementul ritmului6 s e r e f e r ă l a m o d u l î n
care profesorul/învățătorul c oordonează și direcționează
ritmul activităților în timpul orei:
a. Evitarea discontinuit ății:
schimbarea bruscă a tipului de activitate ‒
p r o f e s o r u l / î n v ă ț ă t o r u l i n t e r v i n e b r u s c î n t r – o activitate în desfășurare fără a anunța acest fapt și
oferă sugestii pentru o altă activitate;
abandonarea temporară a unui tip de activitate ‒
profesorul/învățătorul lasă o activitate suspendată, trece la alta și revine la activitatea inițială;
abandonarea aparentă a unui tip de activitate și
revenirea bruscă după un interval de timp ‒ variantă
a tipului anterior de discontinuitate: profesorul/
învățătorul termină în aparență o activitate, începe alta și revine pe neașteptate la prima;
abandonarea unui tip de activitate înainte de
finalizarea acestuia ‒ pro fesorul/învățătorul aban-
donează o activitate, trece la alta și nu revine la
prima. b. Evitarea încetinirii ritmului :
6 C.Cucoș, Timp și temporalitate în educa ție. Elemente pentru un
management al timpului școlar, Editura Polirom, Ia și, 2002, p. 89.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
19 supraîncărcarea ‒ intervine când profesorul/
învățătorul este prea plictisitor;
supraîncărcarea prin exces de explicații ‒ profeso-
rul/învățătorul acordă prea mult timp indicațiilor și explicațiilor;
supraîncărcarea prin exces de amănunte ‒ profeso-
rul/învățătorul devine excesiv de preocupat de
detalii, în detrimentul ideii principale;
încetinirea ritmului prin utilizarea excesivă a mate-
rialului și echipamentelor aferente ‒ profeso-rul/învățătorul utilizează materiale didactice și echipamente în mod excesiv, distrăgând atenția elevilor de la conținutul comunicat;
f r a g m e n t a r e a i n u t i l ă a a c t i v i t ă ț i i ‒ o a c t i v i t a t e e s t e
prezentată fragmentat, deși natura ei nu implică acest tip de abordare. 2. Promovarea activităților în grup se referă la
capacitatea profesorului/înv ățătorului de a capta și a
menține atenția grupului pe parcursul activităților din
timpul orei, coordonarea structurii grupului.
a. Profesorul/învățătorul poate face apel la o gamă
variată de reacții pentru a suscita și a menține atenția
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
20grupului pe parcursul orei. Câteva dintre tehnicile relației
profesor-elev în această direcție sunt:
distribuirea echitabilă a ocaziilor de afirmare a
elevului („Voi fi solicitat în timpul acestei ore”);
ajutorul acordat individual membrilor grupului
(„Profesorul/învățătorul îmi acordă atenție și vrea să
reușesc”);
explorarea posibilităților latente („Am timp să mă
gândesc”);
investigarea comportamentului profesorului/învă-
țătorului („Profesorul/învăț ătorul face eforturi spe-
ciale ca să mă ajute să răspund”);
problematizarea la nivel superior („Profesorul/
învățătorul se așteaptă să gândesc la această pro-blemă”);
aprobarea sau corectarea activității elevului („Mi se
va spune cu promptitudine dacă activitatea mea este
acceptabilă sau nu”);
lauda („Profesorul/învățătorul este deosebit de
mulțumit de activitatea mea”);
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
21 conștientizarea motivelor de laudă („Profesorul/în-
vățătorul îmi va spune mot ivul/motivele pentru care
este mulțumit de realizările mele la oră”);
a t e n ț i a f a ț ă d e c e e a c e a u d e s p u s e l e v i i
(„Profesorul/învățătorul este interesat de ceea ce am de spus”);
a c c e p t a r e a s e n t i m e n t e l o r e l e v i l o r ( „ P r o f e s o r u l /
î n v ă ț ă t o r u l î m i î n ț e l e g e s e n t i m e n t e l e ș i m i l e
respectă”);
raporturile proxemice cu elevii („Profesorul/ învă-
țătorul este apropiat de mine, dar aceasta nu mă deranjează”);
respectul/politețea față de elevi („Profesorul/învă-
țătorul mă respectă”);
interesul personal față de elevi („Sunt mai mult decât
un simplu elev pentru profesorul/învățătorul meu; aceasta mă măgulește”);
sentimentele („Profesorului/ învățătorului îi place de
mine/ mă apreciază”);
amânarea unei reacții („Profesorul/învățătorul este
nemulțumit de ceea ce fac, dar nu este nemulțumit de mine ca persoană”).
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
22b. Coordonarea graduală a responsabilităților:
profesorul/învățătorul creează sentimentul că fiecare este
responsabil de ceea ce se întâmplă la nivel de grup, prin
creșterea nivelului de interacțiune și feedback pentru toți elevii. Astfel, elevii vor încerca un sentiment de împlinire și
de responsabilitate, pentru că se simt importanți în interiorul grupului. În felul acesta crește receptivitatea.
c. Menținerea atenției prin mișcările
profesorului/învățătorului î n clasă, gestică, modulații
vocale, contact vizual.
3. Evitarea saturației se referă la abilitatea
profesorului/învățătorului de a reduce la minimum plictisul
c a r e p o a t e i n t e r v e n i î n t i m p u l u n e i a c t i v i t ă ț i î n c l a s ă .
A c e a s t a s e p o a t e r e a l i z a p r i n abordarea progresivă a
activităților, prin crearea va rietății și prin provocarea
studenților.
a. abordarea progresivă a materialului de studiu ‒
restructurarea programei când nu se înregistrează progrese
în procesul instructiv, fie din cauza refuzului manifestat de
elevi în raport cu o anumită tematică, fie din cauza oboselii acestora;
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
23b. varietatea ‒ stârnirea interesului și implicarea
elevilor în activități care soli cită spiritul de cercetare și
interesul;
c. provocarea ‒ utilizarea de materiale și antrenarea
în activități care îi provoacă pe elevi să iasă din rutina școlară.
4. Coordonarea recapitul ării zilnice a materiei:
ș e d i n ț e l e r e c a p i t u l a t i v e z i l n i c e p o t f u r n i z a u n p u n c t d e
plecare pentru învățarea unor noțiuni noi. Acestea constituie o metodă bună de cuantificare a responsabilității, dar nu trebuie să fie plictisito are sau repetitive. Pentru
a menține interesul elevilor pentru recapitulare, profesorul/învățătorul trebuie să evalueze noua lecție și să
adapteze recapitularea la specificul acesteia. De exemplu,
prezentarea „recitativă” a unei informații factuale se poate face prin tehnica jocului, în timp ce pentru activitățile în grup și rezumate se pot utiliza tabla și creta.
5. Coordonarea recapitul ării prezentărilor/
lecțiilor propriu‐zise:
Profesorul/învățătorul îi poate ajuta pe elevi să
învețe cum să asculte și să ia notițe cu ajutorul unor strategii. Prin raportarea lecției noi la cunoștințele anterioare îi va ajuta pe elevi să-și mențină atenția. De
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
24asemenea, o lecție poate fi predată într-un mod mai atractiv
prin utilizarea mijloacelor audio-vizuale și a unor materiale
suplimentare scrise, prin mișcarea profesorului/ învă-
țătorului prin clasă și schimbar ea distanței dintre profesor
și elev, prin invocarea numelor elevilor din clasă în exemplele date („Să presupunem că Mary a cumpărat…”). În timpul unei expuneri sau prezentări, gradul de receptare a
materialului predat trebu ie verificat permanent.
6. Coordonarea lucrului individual în clasă:
a. prezentarea sarcinilor de lucru: se prezintă în mod
explicit scopul activității, precum și strategiile cognitive utilizate pentru a ajuta elevii să-și focalizeze activitatea în
direcția dorită;
b. monitorizarea performanței: după enunțarea
sarcinilor de lucru, se acordă un interval de timp pentru ca toți elevii să înceapă activitatea. Apoi profesorul/învă-țătorul se poate deplasa printre elevi, ajutându-i pe cei care întâmpină probleme; pune î ntrebări pentru a conduce
activitatea într-o anumită direcție sau le arată celor care
lucrează în perechi cum să se aj ute unul pe celălalt fără să-și
ofere rezolvarea;
c . e v a l u a r e a : s e p u n e a c c e n t p e t i p u r i l e d e a c t i v i t ă ț i
care oferă profesorului/învățătorului informații asupra
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
25modului de gândire și a capacităților comprehensive ale
e l e v i l o r m a i c u r â n d , d e c â t p e c e l e c a r e d e m o n s t r e a z ă
capacitatea elevilor de a rezolva corect o temă.
7. Coordonarea temelor pentru acasă:
P r o f e s o r u l / î n v ă ț ă t o r u l d i s c u t ă c u e l e v i i p r e t e n ț i i l e p e c a r e l e a r e î n l e g ă t u r ă c u t e m a d a t ă , e x e m p l i f i c â n d p r i n t e m e b i n e e f e c t u a t e d i n o r e l e a n t e r i o a r e . V o l u m u l t e m e l o r
variază în funcție de nivelul clasei și de obiectivele lecției;
s e p r e f e r ă t e m e r e d u s e c a n t i t a t i v , d a r r e g u l a t e , p r e c u m ș i teme care apelează la gândire. Se verifică temele.
8. Coordonarea discuțiilor în clasă: discuțiile vor fi
încurajate și printr-o dispunere specifică a scaunelor în c l a s ă , a s t f e l î n c â t e l e v i i s ă s e p o a t ă v e d e a u n u l p e a l t u l .
P r o f e s o r i i t r e b u i e s ă p l a n i f i c e t ipul de discuție în clasă, să
c o m u n i c e a c e s t e m e t o d e e l e v i l o r ș i s ă l e r e v i z u i a s c ă periodic.
Câteva metode de încurajare a discuțiilor în clasă:
prezentarea și exemplificarea deprinderilor necesare în
angajarea unei discuții; elevii trebuie lăsați să determine
singuri scopul discuției pentru a le crește interesul față de acest tip de activitate; trebuie stabilit cine vorbește, intervalul de timp acordat fiecărui vorbitor, ordinea în care se intervine în discuție, tipul și volumul de asistență care se
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
26poate acorda elevilor care refuză acest tip de activitate, cum
se poate decide când discuția pe o anumită temă trebuie să
se sfârșească.
Discuția va decurge mai firesc dacă
profesorul/învățătorul oferă în prealabil un plan al acesteia ș i e v a l u e a z ă c a l i t a t e a a c e s t e i a p e p a r c u r s ; d e a s e m e n e a , trebuie să încurajeze clasa să manifeste respect față de
vorbitor, folosind observațiil e individuale ale elevilor ca
preambul al propriilor observaț ii/comentarii, sau solicitând
un elev să rezume observațiile unui coleg înainte de a-și prezenta propriul discurs.
9. Coordonarea proiectelor și a învățării prin
problematizare . Pentru aceasta, elevii vor primii intervale
de timp în care să reflecteze asupra problemei(lor) în
chestiune. Durata intervalului de gândire și gradul de dificultate al chestiunilor supuse reflecției cresc progresiv pe parcursul anului școlar. În timpul intervalului „de gândire” elevii își pot nota, într-o formă scurtă, ideile
proprii. Profesorul/învățătorul poate prezenta stadiul în
care se află rezolvarea problemei(lor) respective, astfel ca elevii să poată urmări întregul proces. În felul acesta elevii pot aborda problemele din di verse perspective și pot
formula concluzii la sfârșitul unei astfel de lecții. Angajarea
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
27î n a c t i v i t ă ț i n e s o l i c i t a t e d e s a r c i n a d e l u c r u i n t e r v i n e î n
t i m p u l o r e l o r d e l u c r u i n d i v i d u a l î n c l a s ă ș i s e r e f e r ă l a
angajarea elevilor în activități care nu au legătură cu sarcina
de lucru. Pentru a rezolva aceste inconveniente, profesorul/învățătorul poate:
a. să reamintească o dată întregii clase că, este
momentul să treacă la lucru;
b . s ă p ă s t r e z e c o n t a c t u l v i z u a l c u c l a s a ș i s ă n u s e
lase el însuși absorbit de alte activități;
c. să-i învețe pe elevi să nu-și întrerupă activitatea în
timp ce așteaptă ajutorul/asistența profesorului/învă-țătorului;
d. să plaseze în dreptul elevului/elevilor care
manifestă acest comportament un semnal vizual (D),
desemnând „timpul datorat” de cel/cei care irosesc timpul de lucru.
10. Vorbitul fără permisiunea profesorului/înv ă‐
țătorului (în timpul procesului de predare). Pentru a
remedia acest comportament, profesorul/învățătorul
trebuie să stabilească în mod explicit coordonatele comportamentului elevilor în timpul predării (ex.: i n t e r d i c ț i a d e a i n t e r v e n i v e r b a l f ă r ă a n u n ț a r e a p r e a l a b i l ă prin ridicarea mâinii și fără a fi primit permisiunea
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
28profesorului/învățătorului în a c e s t s e n s ) . D a c ă p r o b l e m a
persistă, profesorul/învățătorul trebuie să apeleze mai
energic la simțul responsabilității individuale, utilizând,
după caz, consecințele pozitive și negative ale compor-tamentului ‒ cele negative se referă la „timpul datorat” și la intervale de eliminare.
Vorbitul fără permisiunea profesorului/învăță-
torului (pe parcursul întregii ore). În cazul acesta,
profesorul/învățătorul poate u tiliza următoarele strategii:
a . s ă d i s c u t e c u e l e v u l r e s p e c t i v u n p r o g r a m d e
„păstrare a liniștii” atunci când este necesar;
b. să menționeze măsurile pe care le va lua dacă
situația persistă;
c . s ă d e f i n e a s c ă i n t e r v a l u l d e „ p ă s t r a r e a l i n i ș t i i ” c a
i n t e r v a l p e c a r e e l e v u l î n c a u z ă î l v a p e t r e c e î n t r – o z o n ă i z o l a t ă a c l a s e i ; p e p a r c u r s u l a c e s t u i i n t e r v a l , e l e v u l u i c a r e perturbă liniștea nu i se permite să intervină în discuțiile purtate în clasă;
d . s ă a v e r t i z e z e ș i s ă a d m o n e s t e z e v e r b a l o s i n g u r ă
dată elevul în cauză;
e. în cazul în care abaterea se repetă, elevului i se va
cere să prelungească „păstrare a liniștii” până la sfârșitul
orei și eventual în ora următoare, după caz;
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
29f . s e v a a d u c e l a c u n o ș t i n ț a e l e v u l u i c ă „ d a t o r e a z ă
timp” după terminarea orelor pentru fiecare situație în care
vorbește în timpul intervalului desemnat pentru „păstrarea
liniștii";
g . d a c ă e l e v u l r e s p e c t ă r e g u l i l e s t a b i l i t e , v a f i
recompensat;
h. dacă mai mulți elevi vorbesc continuu în timpul
orei, profesorul/învățătorul marchează pe o listă tipul de
discuții adecvate, precum și pe cele inoportune, folosind spre exemplificare și situații din timpul orelor anterioare;
i. dacă după două săptămâni de la implementarea
acestui plan nu se înregistrează nici-o ameliorare a comportamentului, se elaborează o strategie care să implice
și părinții.
11. Refuzul de a ridica mâna . Este util ca
profesorul/învățătorul să stabilească un interval al lecției în
care elevii urmează să-și anunțe răspunsul prin ridicarea mâinii și intervale în care nu este cazul s-o facă. După
stabilirea acestor distincții, p rofesorul/învățătorul ignoră
pe cei care răspund fără să se anunțe în prealabil și îi solicită pe cei care ridică mâna.
12. Incapacitatea de a asculta discursul
profesorului/înv ățătorului și refuzul de a îndeplini
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
30indicațiile verbale ale acestuia. Mai întâi, se stabilește o
r e g u l ă g e n e r a l ă c u p r i v i r e l a m o d u l î n c a r e d i s c u r s u l
profesorului/învățătorul trebuie urmărit de către elevi, care
trebuie să includă și consecințe le pozitive și negative. Este
util ca profesorul/învățătorul să aprecieze efortul elevilor de a-și păstra atenția și de urmări indicațiile pe parcursul orei.
13. Prezentarea cu întârziere sau incomplet ă a
temelor și sarcinilor de lucru . Se planifică din timp modul
de abordare a temelor pentru acasă prin prezentarea unui sistem de evaluare coerent și ferm, astfel încât elevii să cunoască cerințele pentru obți nerea notei/calificativului
minim (pentru promovare). Se aduc la cunoștința părinților
cerințele și natura temelor și sarcinilor de lucru. Se acordă
elevilor timp de reflecție în clasă atunci când primesc o sarcină de lucru/temă nouă sau dificilă.
14. Întârzierea la ore și absenteismul . Se adoptă
sisteme de evaluare care acordă puncte pentru participarea
la oră și efortul depus de elevi. Ca să încurajeze participarea
la oră, profesorul/învățătorul p oate întâmpina elevii la ușă,
salutându-i pe fiecare în parte, pe măsură ce aceștia intră în clasă. Lecția va debuta imedia t după începutul orei. Elevii
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
31trebuie să fie înștiințați asup ra măsurilor ce vor fi luate
când întârzierea devine un obicei.
15. Lipsa (refuzul) motivației/inactivitatea .
Pentru rezolvarea acestei probleme, profesorul trebuie să dispună de informații corecte cu privire la nivelul elevilor și
s ă i a î n c o n s i d e r a r e t o a t e c a u z e l e c a r e p o t d u c e l a lipsa/refuzul motivației. Profe sorul/învățătorul trebuie să
fixeze un nivel standard de succes, pe care să-l discute cu
elevul/elevii în cauză, stabilin d împreună cu acesta/aceștia
nivelul pe care își propun să-l atingă. Profesorul/învățătorul
trebuie să fie calm și să susț ină efortul celor în cauză.
16. Frauda (copiere etc.) Pentru evitarea acestei
probleme, elevii trebuie să deprindă tehnicile minimale de
lucru în grup, de dozare a timpului. Profesorul/învățătorul
t r e b u i e s ă f i e a t e n t p e n t r u c ă , f r a u d a p o a t e i n t e r v e n i î n orice moment și trebuie să monitorizeze clasa pentru evitarea acestui fapt (securizarea testelor, aranjamentul scaunelor, eliberarea mesei și a spațiului din jurul acesteia
de orice materiale, păstrarea contactului vizual cu clasa,
deplasarea prin clasă).
17. Teama față de formele de testare. Unii elevi
intră în panică atunci când sunt testați. Profesorul/ învățătorul îi poate ajuta urmărind și înregistrând
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
32comportamentul acestor elevi la test, modul de abordare a
testării, recomandându-le apoi alte modalități de abordare
a testării care să elimine teama. Testările frecvente și mai
s c u r t e p o t c o n t r i b u i l a r e d u c e r e a s t r e s u l u i c a u z a t d e examene. Dacă este cazul, profesorul/învățătorul poate d i s c u t a c u p ă r i n ț i i ș i p o a t e a p e l a l a i d e i l e ș i s p r i j i n u l acestora.
Managementul problemelor disciplinare se referă
la tehnicile necesare rezolvării problemelor de disciplină a clasei
7.
Deprinderi manageriale: 1. Aprecierea simțului de răspundere
Profesorii pot monitoriza comportamentul elevilor,
pot vedea dacă acesta corespunde așteptărilor și
dacă elevii dovedesc s imț de răspundere.
Profesorul/învățătorul trebuie să păstreze contactul vizu al c u c lasa ( s- o „ sc ru teze” frec vent) , să se m iște prin clasă în timpul lucrului independent, apreciind
7 L.A.Froyen & A.M.Iverson, Schoolwide and classroom
management , 1999, p.181; E.C.Wragg, Class Management in the
Secondary School, Routledge Falmer, NY, 2001, p.153.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
33efortul susținut al elevilor sau comportamentul
deosebit al acestora;
Profesorul/învățătorul poate aprecia compor-
tamentul adecvat prin zâmbet, înclinarea aprobativă a capului, laude, remarc i compatibile cu vârsta
elevilor, în mod frecvent. Comportamentul responsabil al acestora poat e fi consemnat în scris,
prin notificări adresate direct elevului sau
părinților/supraveghetorilor, incluzând certificate de merit. De asemenea, profesorul/învățătorul poate să arate aprecierea dând elevului sarcini suplimentare și lăudându-l pentru eforturile lui zilnice. Exemple: „Andi, ai simț de răspundere. Văd
că ești atent și interesat”. „Gabi, intervenția ta ne-a
ajutat să înțelegem mai bine problema”. 2. Corectarea comportamentului iresponsabil
sau neadecvat
P r o f e s o r u l / î n v ă ț ă t o r u l a d u c e l a c u n o ș t i n ț ă e l e v i l o r
un număr de acte comportamentale neadecvate
(observabile de către aceștia) care pot interveni pe parcursul unei zile. Profeso rul/învățătorul trebuie să
determine dacă aceste comportamente pot fi controlate prin ignorare, măsuri ulterioare de
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
34corecție etc. Măsurile potrivite trebuie aplicate cu
calm, fermitate și obiec tivitate. Elevii trebuie
înștiințați de la început care sunt măsurile cărora vor
fi supuși în cazul comportamentului neadecvat (în spațiul școlii măsurile includ ignorarea, controlul proxemic, admonestarea verbală blândă, aluzii și avertismente, exemplele po zitive, tehnica „timpului
datorat”, eliminarea). Profe sorul/învățătorul trebuie
să se asigure că măsura corectivă este adecvată comportamentului care a cauzat-o. 3. Ignorarea
Profesorul/învățătorul trebu ie să ignore un elev care
poate reacționa negativ la admonestarea verbală
b l â n d ă s a u a l c ă r u i c o m p o r t a m e n t n e a d e c v a t n u
lezează desfășurarea orei. Profesorul/învățătorul trebuie să găsească ocazii pentru a da exemple de comportamente responsabile și iresponsabile, să interacționeze pozitiv cu elevul și să ignore constant
limbajul verbal sau corporal neadecvat.
4. Controlul proxemic
Profesorul se deplasează în spațiul elevului pentru a-
i supraveghea comportamentul.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
35 5. Admonestarea verbală blândă
Această metodă se aplică atunci când elevul nu
realizează că are un comportam ent neadecvat. Profesorul/
învățătorul se va adresa individual elevului în cauză, însoțind admonestarea blândă cu exemple de compor-tament pozitiv alternativ. Ex.: „Denis, trebuie să vizionezi acest film. Amintește-ți care e regula noastră ‒ Fii gata să
înveți”;
6. Amânarea
Amânarea intervine când un elev încearcă în mod insistent să atragă atenția asupra propriei persoane. Ex.: „Denis, dacă a i o p l â n g e r e , o d i s c u t ă m l a m o m e n t u l p o t r i v i t ” . „ M o n a , a i început să vorbești fără rost. Notează-ți ce ai de spus și
așteaptă până vei primi răsp unsul la timpul cuvenit”.
7. Așezarea diferențiată a elevilor în clasă
Profesorul/învățătorul trebuie să așeze mai aproape
de catedră/tablă pe cei care au probleme de acuitate vizuală/auditivă sau pe cei care necesită mai multă
asistență. De asemenea, aranjamentul trebuie să țină
seama și de aptitudinile elevilor. 8. Tehnica „Timpului datorat”
Aceasta tehnică se aplică în cazul în care timpul irosit în clasă din cauza comportamentului neadecvat al elevului
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
36trebuie recuperat de acesta în timpul lui liber. Se fixează
intervale mici de timp pentru fiecare abatere.
Profesorul/învățătorul trebuie să decidă care va fi
activitatea elevului în intervalul de „timp datorat”. Ex.: „Irina, trebuie să asculți când altcineva vorbește”. Dacă elevul continuă să vorbească, învățătorul îi comunică: „Irina, ne ești datoare două minute”.
9. Eliminarea
Eliminarea în spațiul clasei, într-un loc special
desemnat. Profesorul/învățăt orul stabilește dinainte
durata eliminării, astfel ca aceasta să fie compatibilă cu vârsta/nivelul elevului; se folosește un cronometru pentru a urmări respectarea intervalului
d e c ă t r e e l e v ; e l e v i i d e v â r s t ă m i c ă t r e b u i e î n s o ț i ț i
p â n ă l a l o c u l r e s p e c t i v ; d a c ă e l e v u l a r e a c e l a ș i comportament după ce revine la loc, va fi trimis înapoi; profesorul trebuie să pregătească un formular care va trebui completat de elev, cu scopul
ca acesta să reflecteze asupra propriului
comportament; de asemenea, va purta o discuție coerentă cu elevul.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
3710. Înștiințarea părinților/supraveghetorilor
Părinții/supraveghetorii vor fi înștiințați cu privire
la comportamentul elevului și li se va sugera să
inducă acestuia un comportament responsabil. În orice caz, metoda nu poate fi aplicată în cazurile de comportament neadecvat „cronic”. 11. Angajamentul scris
Angajamentul scris reprezintă o soluție cooperantă
pentru rezolvarea problemelor disciplinare în cazul în care măsurile de mai sus nu sunt eficiente; a n g a j a m e n t u l i n c l u d e a ș t e p t ă r i l e c e l u i c a r e e d u c ă (clar formulate), consecințele negative ce decurg din comportamentul elevului, precum și intervalul de
timp în care se așteaptă remedierea.
P r o f e s o r u l / î n v ă ț ă t o r u l t r e b u i e s ă – i î n v e ț e p e e l e v i cum se alcătuiesc aceste angajamente și să-i ajute să aleagă și să administreze singuri posibilele consecințe și măsuri.
12. Stabilirea regulilor de comportament în afara
clasei
Dacă elevii sunt puși să supravegheze activitățile din
pauză, se vor mândri că sunt tratați ca niște adulți. Cei care încalcă regulile trebuie să suporte
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
38consecințele. Profesorul/învățătorul stabilește o listă
d e t i p u r i d e c o m p o r t a m e n t î n s p a ț i u l r e s p e c t i v
(acceptabil și neacceptabil) și o listă de măsuri în
cazul nerespectării regulilo r. Profesorul/învățătorul
trebuie să identifice modalități de permanentizare a supravegherii pe holuri și să ofere un feedback pozitiv elevilor când comportamentul acestora s-a
îmbunătățit.
13. Măsurile coercitive
Acestea trebuie utilizate cu grijă, deoarece sunt
considerate intervenții radicale. Trebuie aplicate pe termen scurt și planificate în raport cu tipul de comportament rezistent la alte soluții mai simple.
Managementul relațiilor interpersonale
profesor-elev are ca obiect aptitudinile manageriale în domeniul relațiilor interpersonale pe care profesorul/ învățătorul/conducătorul de grup le exercită în raport cu elevii percepuți ca grup
8.
1. Pentru a facilita rezolvarea problemelor
disciplinare , profesorul se poate implica în situația
elevului, poate să-și exprime preocuparea pentru elev în calitate de persoană, construind astfel o relație cu elevul. În
8 Ibidem , p.221.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
39felul acesta, profesorul/învățătorul poate să-și ajute elevii
să reflecteze asupra propriilor dorințe și planuri, încercând
totodată să înțeleagă opțiunil e acestora. In cazul în care
e l e v u l a f ă c u t o a l e g e r e i r e s p o n s a b i l ă , p r o f e s o r u l / î n v ă ț ă t o r u l î l p o a t e î n t r e b a : „ C e d o r e ș t i d e f a p t ? ” , „ C e î ț i trebuie?”, „Cum ai vrea să fie la școală?”.
2. Profesorul/înv ățătorul trebuie să aibă
capacitatea de a stăpâni comportamentul elevului la un
moment dat, fără să-i reamintească greșelile trecute. Profesorul trebuie să încurajeze onestitatea și îi poate ajuta pe elevi să facă o alegere și să fie responsabili în raport cu propria opțiune.
Exemplu: Profesorul/învățătorul observă că, Denis îl
îmbrâncește pe Alexandru și îl pedepsește pe primul, care
protestează că, Alex a început. Denis trebuie să afle că, reacția lui este un răspuns la o provocare și că este responsabil pentru alegerea comportamentală făcută. De
asemenea, Denis trebuie să afle că există și alte modalități
de a reacționa la comportamentul agresiv și că trebuie să fie
pregătit să accepte consecințele care decurg din propriile lui alegeri nepotrivite.
3. Profesorul/înv ățătorul trebuie să ajute elevul
să emită singur o judecată de valoare asupra propriului
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
40comportament: să ofere reguli comportamentale explicite și
repetate consecvent; să-i ajute pe elevi să înțeleagă
implicațiile sociale pe terme n lung ale comportamentului
lor, tară să impună un sistem de valori unic.
Exemple: „Fapta ta încalcă regulile?”, „Ești mulțumit
d e c e e a c e a i f ă c u t ? ” , „ I – a i a j u t a t p e c e i l a l ț i î n v r e u n f e l c u
fapta ta?”.
4. Profesorul/înv ățătorul trebuie să‐i ajute pe
elevi să‐și planifice schimbarea comportamentului,
adică să transpună problemele teoretice în practică, dând astfel diverse sarcini elevilor; să-i ajute să identifice și să
aprecieze pertinența propriilor opțiuni comportamentale. Planul trebuie extins după ce se înregistrează primele
succese
9.
Exemple: „Cum ți-ai propus să urmezi regulile
noastre?”, „Pot să te ajut să îți duci la îndeplinire planul?”,
„Cum ai să te comporți când ve i avea simț de răspundere?”,
„Iată cum s-au comportat alții în situații similare. Crezi că
vreuna din aceste soluții e valabilă și în cazul tău?”.
5. Profesorul/înv ățătorul trebuie să obțină
angajamentul elevului că va urma planul de schimbare a
c o m p o r t a m e n t u l u i : „ A i v r e u n p l a n p o t r i v i t ? ” , „ V e z i s i t u a ț i a
9 J.M.Monteil, Educație și formare , Editura Polirom, Ia și, 1997, p. 87.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
41în perspectivă?”. Angajamentul trebuie „pecetluit” dând
mâna cu elevul sau punându-l să semneze un contract scris
î n a c e s t s e n s . O d a t ă c e a n g a j a m e n t u l a f o s t o b ț i n u t , e l e v u l
trebuie să-l pună în practică im ediat. Profesorul/învățătorul
poate verifica periodic eficiența acestuia.
6. Nu acceptați scuze pentru eșecul planului de
remediere a comportamentului: „Sunt dezamăgit, dar nu
descurajat. Azi nu ai reușit să-l respecți. Ce părere ai, mâine
va merge?”.
7. Nu pedepsiți și nu criticați elevul pentru
întreruperea programului de reabilitare
c o m p o r t a m e n t a l ă : p a u z a p o a t e f i u n m i j l o c e f i c i e n t d e implementare a măsurilor de management al clasei: „Nu
putem accepta așa ceva; hai să -ți analizăm comportamentul
și să facem alt plan de reabilitare în cadrul regulilor noastre”.
Problematizarea de grup prin intermediul
discuțiilor :
‐ Tipuri de discuții de grup:
a. întâlniri care au ca te me prietenia, cinstea,
temerile, succesul, handica purile, sentimentul de
apartenență la grup, conformarea la un sistem de reguli;
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
42b. discuții problematizante: relația programei de
studiu cu situațiile concrete din existența cotidiană, deși
subiectele abordate pot depăși nivelul strict al școlii;
c. ședințe de diagnoză educațională, legate de
programa de studiu și de eficientizarea învățării. Acestea au r o l u l d e a p r o m o v a p a r t e n e r i a t u l d i n t r e elevi și profesori.
‐ Metode:
a . T o a t e p r o b l e m e l e c a r e p r i v e s c c l a s a c a g r u p s a u
elevul ca individ sunt subiecte potrivite pentru discuții menite să rezolve proble mele existente, nu să
învinovățească sau să pedepsea scă. Profesorul/învățătorul
nu trebuie să se erijeze în judecător;
b. Oricum, el poate evalua metodele aplicate la nivel
de grup. Dispunerea în cerc în spațiul destinat discuției este adecvată pentru aceste întâlniri de grup care nu trebuie să depășească 30-40 minute.
c. Elevilor trebuie să li se ofere ocazia de a interveni
în discuție, însă grupul nu trebuie să întrerupă pe cel care vorbește pentru a corecta o idee sau a pune sub semnul întrebării o anume poziție.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
431.2. ROLUL MEDIULUI ÎNCONJUR ĂTOR
M e d i u l s e r e f e r ă l a a m b i a n ț a î n c a r e a r e l o c l e c ț i a .
Clasa trebuie să fie plăcută, confortabilă, să existe planșe etc., de toate acestea ocupându-se profesorul.
De asemenea, aranjarea mobilierului în clasă trebuie
să permită activități cu întreaga clasă, cu grupuri mici de elevi, activități individuale.
Totodată, poziția profesorului este foarte
importantă. Cadrul didactic nu t r e b u i e s ă s t e a d o a r î n f a ț a
elevilor. Poziția sa este flexib ilă, depinzând de activitatea p e
care o îndeplinește.
Nu trebuie să uităm calitățile personale ale
profesorului: ținuta, prestanța, c o n t a c t u l v i z u a l , a b i l i t a t e a
de a stabili și a menține o atmosferă plăcută, conștiința de sine etc.
Deosebit de important pentru motivarea elevilor
este contactul vizual. Profesorul trebuie să se uite la toți elevii atunci când vorbește.
Vorbirea trebuie să fie clară, iar tonul și volumul
vocii să varieze în funcție de necesitate.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
44În concluzie, a fi profesor înseamnă un risc asumat.
Și asta deoarece pregătirea pent ru a preda, pentru a-i învăța
pe alții cum să învețe este o op eră niciodată încheiată, care
implică multă răbdare, multe momente de incertitudine, de descurajare și multe ore de studiu, iar rezultatele nu pot fi măsurate nici cantitativ și nici imediat. Totuși, la capătul acestui drum te așteaptă mul te bucurii și satisfacții.
Cadrul didactic are în primul rând rolul de a organiza
ș i c o n d u c e a c t i v i t a t e a d i d actică. Succesul în munca
instructiv-educativă depinde în mare măsură de competența și dragostea lui pentru profesie. Acesta creează condițiile necesare de muncă, organizează și conduce activitatea elevului, prin care dispozițiile lui se dezvoltă
necontenit și se transformă în calități, veghează asupra
f o r m ă r i i p e r s o n a l i t ă ț i i l u i , a s u p r a o r i e n t ă r i i l u i ș c o l a r e ș i profesionale.
1.3. ROLUL MANAGERULUI CLASEI
„A pred a” î nseamn ă a învă ța, a i n strui sau a pregăt i
pe cineva.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
45Prin urmare, predarea este „transmiterea” de
cunoștințe de la profesor la elev sau crearea condițiilor în
care elevii învață pentru ei înșiși?
În procesul educațional programa școlară se
elaborează în funcție de nevoile elevilor.
Î n p r o c e s u l d e f o r m a r e , c a d r u l d i d a c t i c e s t e f i g u r a
c e n t r a l ă p e n t r u e l e v i . I n f l u e n ț a e d u c a t i v ă e x e r c i t a t ă d e
manager asupra clasei de elevi este determinată de modul
în care acesta își îndeplinește rolurile manageriale .
Profesorul planifică întreaga activitate de formare și
educare a elevilor în funcție de obiectivele urmărite și de particularitățile clasei.
D e a s e m e n e a , p r o f e s o r u l
10 poate aborda procesul
managerial în diferite modalități:
linear , cu respectarea proiectării inițiale;
situațional , prin adaptarea continu a la noile situații;
corectiv , prin reluarea rezultatelor, a cauzelor si a
soluțiilor;
alternativ , înlocuirea soluțiilor în funcție de
eficiența lor.
10 E.Joița, Management educa țional. Profesorul-manager: roluri și
metodologie , Editura Polirom, Ia și, 2000, p. 52.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
46Totodată, activitatea clasei este organizat ă d e
profesor, cu consultarea membr ilor grupului și cu delegarea
responsabilităților în rândul elevilor. Participarea la
organizarea muncii a elevilor c lasei conduce la o atitudine
pozitivă a acestora față de obiectivele urmărite și îi motivează pentru îndeplinirea lor.
În organizarea cu succes a unei activități trebuie să
se țină seama de trei etape:
etapa introductivă, când profesorul îi introduce pe
elevi în noua temă de studiat;
etapa de instruire, când profesorul oferă informațiile
despre noua temă, spunându-le elevilor ceea ce trebuie să facă;
etapa de feedback, când profesorul organizează
activitățile, rolul său f iind de organizator.
Comunicarea cu elevii este esențială. Ea trebuie
înțeleasă ca proces ce se desfășoară de la profesor la elev, de la elev la profesor și între elevi. Relațiile dintre emițăto r
și receptor sunt deschise, sincere, nestresante, pentru ca
mesajul să fie bine perceput ș i liber acceptat. Calitatea
comunicării influențează clima tul din interiorul grupului,
care, la rândul lui, influențează procesul învățării.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
47În calitate de manager al clasei, profesorul conduce
activitatea de formare și educare a elevilor. Durkheim
folosește pentru denumirea acestei activități termenul „de
dirijare”11, în sensul că profesorul este dirijor, dar orchestra
care interpretează cântecul este clasa de elevi. Stilurile de conducere adoptate țin de profesor, dar și de particularitatea grupului. Ami ntim trei stiluri manageriale
care au rămas clasice:
stilul autoritar caracterizat printr-un control absolut
asupra mediului educațional și prin aceea că, deciziile sunt luate de către manager fără consultarea elevilor. Acest stil are avantajul adoptării rapide a deciziilor;
stilul democratic caracterizat printr-o atmosferă
participativă a întregului colectiv, atât pentru adoptarea deciziilor cât și pentru desfășurarea activităților comune;
stilul laissez‐faire este caracterizat printr-o
atmosferă de lucru extrem de permisivă, lipsită de
control, iar deciziile lip sesc aproape cu desăvârșire; esența acestui tip managerial vizează capacitatea de autoreglare a sistemului.
11 Romiță Iucu, Op.cit ., p.32; Joi ța E., Op.cit ., p. 67.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
48Se poate afirma că, există multe stiluri de conducere
a clasei de elevi. Tot dinspre domeniul economic au
„migrat” către câmpul educațional o serie de idei
manageriale dintre care cele mai relevante sunt cuprinse în a ș a – n u m i t e l e „ m o d e l e a l e c o n t i n g e n ț e i ” . M u l t e d i n t r e acestea au în vedere relațiile interumane și pleacă de la crearea unui mediu de activitate stimulativ pentru indivizii
din organizația de referință.
Multitudinea de stiluri manageriale pe care le poate
adopta profesorul la clasă, implică și o multitudine de roluri pe care educatorul le poate „interpreta” în timpul evoluției la catedră. Succesul activitățilo r educaționale este asigurat
d e o c u n o a ș t e r e ș i o a p l i c a r e a d e c v a t ă a a b i l i t ă ț i l o r
profesorului. Modul în care se comportă profesorul este
esențial pentru atingerea obiectivelor activităților de învățare
12.
Coordonarea activității clasei presupune asigurarea
legăturilor dintre obiectivele clasei și cele ale membrilor
grupului, coerența acestora și repartizarea sarcinilor în
funcție de tipul de lucru, evitarea consumului inutil de timp sau a pierderilor. Drept urmare programarea timpului este
12 Romiță Iucu, Op.cit. , p.45.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
49un aspect important, deoarece instrucțiunile clare vor
economisi timpul care trebuie alocat în mod rațional.
Profesorul este principalul îndrumător ale elevilor
în procesul învățării. Pentru aceasta, profesorul trebuie să-și cunoască bine elevii și să-i îndrume în funcție de problemele fiecăruia , deoarece îndrumările cu caracter
general, „bune pentru toți”, sunt destul de rare. În funcție de
îndrumările primite, elevul își formează comportamente,
care îl ajută sau nu să se integreze în activitatea de învățare .
Unul din rolurile principale ale profesorului ca
manager al clasei este motivarea elevilor pentru învățare,
încât aceasta să nu fie doar o obligație, ci o dorință care vin e
din interiorul fiecăruia.
Consilierea elevilor se manifestă pe diferite planuri
în afara celui care vizează învățarea. Astfel, profesorul este pregătit să ofere consiliere în domenii ca: orientarea școlară și profesională, cunoașterea personală și a grupului, orientare centrală, aprecierea valorilor, a conduitelor etc.
Controlul este necesar în orice activitate și
indiferent de vârsta și experiența celor controlați. Profesorul controlează dacă se îndeplinesc sarcinile didactice și cum se realizează ele, nivelurile de performanță
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
50la care se îndeplinesc obiectivele stabilite etc. Controlul
urmărește să regleze activitatea din timpul desfășurării ei.
Evaluarea se realizează după parcurgerea unor
etape mai mici sau mai mari și cu folosirea unor instrumente specifice. Evaluarea se desfășoară în trei etape distincte: măsurarea, analiza rezultatelor și măsuri ameliorative. Instrumentele de evaluare se construiesc în
funcție de obiectivele urmărite. Dacă instrumentele de
evaluare au fost întocmite și aplicate corect, avem informații clare, obținute pe ba ze științifice, care să stea la
baza deciziilor potrivite, privind dezvoltarea clasei de elevi.
Trebuie amintit că, rolu rile profesorului se
interferează în funcție de diferitele etape ale lecției. Nu se
poate stabili o ordine precisă, ele conlucrează pe tot
parcursul lecției.
Cadrele didactice pot exercita funcții de conducere la
următoarele niveluri:
colective de elevi (grup, clasă);
colectiv pentru îndrumare (diriginte, învățător,
educatoare);
proces de asistență psiho-pedagogică (profesor-
logoped, profesor-consilier);
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
51 activitatea metodică (profesor-metodist în școli, la
nivel interșcolar, în case ale cadrelor didactice,
inspectorate școlare);
unități de învățământ (director);
inspecția școlară (inspector școlar);
activitate de cercetare pedagogică (profesor-
cercetător);
conducerea globală a sistemului de învățământ
(profesor-demnitar).
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
52
CAPITOLUL 2
COMPETEN ȚE MANAGERIALE
2.1. COMPETEN ȚE. CONCEPT
Conceptul de competență este greu de definit, de
aceea au apărut multe interpretări prin care se încearcă o apreciere de esență a termenului. Cu toate acestea, pe baza experienței obținute până acum și a studiilor efectuate se poate spune că, educația este ce a care influențează mai mult
procesul de formare a competențelor. Angajarea pe posturi
și dezvoltarea în carieră depind de mulțimea competențelor și de gradul exercitării lor. De aceea piața muncii ar trebui să facă distincție între competențe și incompetențe.
Specialiștii au demonstrat că, omul se poate naște cu
anumite competențe, dar ele se concretizează în procesul de
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
53educație. Crearea de competențe conduce la manifestarea
de satisfacții, transformând individul din izolat, fără
obiective, într-un individ dinamic, activ și creativ.
Competențele pot fi împărțite în competențe umane
și competențe profesionale, dar și în competențe de bază, competențe pentru angajări, competențe antreprenoriale, competențe manageriale, competențe sociale etc.
2.2. COMPETEN ȚA UMANĂ
Î n e d u c a ț i e , c a ș i î n a l t e d o m e n i i d e a c t i v i t a t e , s e
poate vorbi despre necesitatea competenței umane, exprimată prin capacitatea de a fi om. Omul este apreciat pentru valoarea și comportamentul său. Competența de a fi om se demonstrează printr-o serie de capacități, dintre care am selectat câteva, considerate necesare pentru cei care
lucrează în domeniul educației:
capacitatea de ascultare este necesară pentru
profesorul manager de clasă. Ea trebuie să se manifeste în relațiile cu elevii, părinți și colegi.
capacitatea de a-i accepta pe cei din jur așa cum sunt.
De multe ori ne lăudăm cu capacitatea de a-i accepta
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
54pe cei din jurul nostru, dar numai pe aceia care se
încadrează în cerințele noastre.
capacitatea de a ierta. Nu înseamnă a trece cu
vederea greșelile grave, ci presupune o atitudine care să asigure depășirea unui moment greu.
capacitatea de a nu abandona î n f a ț a g r e u t ă ț i l o r . Î n
cariera didactică de multe ori poți fii copleșit de
greutăți. Dacă nu ai capacitatea de ale depăși, de
suferit are activitatea didactică.
c a p a c i t a t e a d e a o b s e r v a n e a j u n s u r i l e ș i r e a l i z ă r i l e .
Sunt profesori care nu observă la elevi (în special la cei care creează probleme), decât neajunsurile. Dacă vrei să-i recâștigi, trebuie să le observi și să le
apreciezi realizările, indiferent cât ar fi de lipsite de
importanță.
capacitatea de a-i respe cta pe ceilalți. O primă
considerație este aceea de a-i respecta așa cum sunt. În educație, ca și în alte domenii, nu poți f i respectat,
dacă nu respecți. În momentul în care elevii simt că-i
r e s p e c ț i , t e v o r r e s p e c t a ș i e i . A r e s p e c t a n u înseamnă a ierta orice abatere sau a te face că nu o observi.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
55 capacitatea de a descoperi cauze, nu numai vinovați.
În relațiile cu elevii, când izbucnesc conflicte, sunt
pedepsiți vinovații, dar conflictul reapare sau se
transforma în cauză educațională, dacă nu se acționează asupra cauzelor. Rezolvarea cauzelor poate împiedica reapariția acelorași conflicte sau crize.
c a p a c i t a t e a d e a s p u n e „ n u ș t i u " . E x i s t ă î n c u l t u r a
unora idee că, a spune „nu știu" este o rușine așa că, ei răspund la orice întrebare chiar dacă nu stăpânesc termenii, nu cunosc domeniul sau nu au un răspuns avizat.
2.3.COMPETEN ȚELE MANAGERIALE
NECESARE PROFESORULUI
Aceste competențe pot fi găsite în formulări diferite
în multe lucrări. Ne oprim asupra acelor competențe care se
regăsesc în majoritatea lucrărilor.
Competen țe de comunicare ‒ este necesară
managerului clasei. Profesorul nu poate relaționa cu elevii,
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
56iar actul învățării este viciat. Competența de comunicare se
manifestă în:
c a p a c i t a t e a d e a s e l e c t a c a l e a ș i m i j l o a c e l e d e
comunicare adecvate în vederea eficientizării demersului managerial;
capacitatea de a adapta căile și mijloacele de
comunicare la situații variate;
capacitatea de a soluționa situații conflictuale în
urma investigării prin mediere și negociere, în vederea asigurării unui climat de încredere și responsabilitate în activitatea școlară. Un manager eficient are nevoie de competen țe
psihosociale
13 care se demonstrează printr-o serie de
acțiuni:
valorizarea particularităților individuale și de grup
ale elevilor în scopul realiză rii unor relații deschise,
nestresante în cadrul organizației;
adaptarea unui comportament adecvat în raporturile
cu elevii care să-i motiveze să acționeze pentru
realizarea obiectivelor propuse.
13 E.Păun , Școala dintr-o abordare sociopedagogic ă, Editura Polirom, Ia și,
1999, p.76.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
57Managementul actual impune existența
competentelor de utilizare a tehnologiilor
informaționale , c a r e n u î n s e a m n ă d oar capacitatea de
mânuire a calculatorului ci și o serie de alte calități, referitoare la:
sintetizarea informațiilor pentru crearea unei baze
de date utile actului managerial;
valorificarea informațiilor din baza de date în
vederea luării deciziilor în concordanță cu realitățile
specifice mediului educațional;
utilizarea tehnicilor și tehnologiilor informaționale
pentru eficientizarea activită ții și asigurarea calității
acesteia.
Având în vedere că managerul clasei conduce un
grup de elevi, pentru a obține rezultate dorite, are nevoie de competen țe de conducere și coordonare , pe care le
demonstrează prin:
proiectarea activităților pe termen scurt, mediu și
lung în vederea asigurării coerenței activităților
clasei;
organizarea tuturor activităților desfășurate cu elevii
în vederea realizării obiectivelor clasei;
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
58 coordonarea grupului de elevi pentru obținerea
rezultatelor scontate;
gestionarea actului decizional prin asumarea
răspunderii în ceea ce privește obținerea de rezultate. Activitatea managerială de la nivelul clasei
presupune competen țe de evaluare concretizate în:
stabilirea obiectivelor și c riteriilor de evaluare cu
respectarea principiilor m anagementului calității;
utilizarea tehnicilor și instrumentelor de evaluare
specifice educației;
valorificarea rezultatelor evaluărilor în ameliorarea
relațiilor cu elevii clasei.
Managerul clasei are în grijă și o parte din baza
materială a școlii. În acest sens are nevoie de competen țe
de gestionare și administrare a resurselor materiale și
financiare folosite pentru desfășurarea procesului de
predare-învățare.
O altă categorie de competențe se manifestă în
domeniul propriei dezvoltări profesionale prin:
evaluarea obiectivă a calității propriei activități;
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
59 selectarea propriului traseu de formare pentru
dezvoltarea carierei, în c oncordanță cu aspirațiile
personale și cu specificul organizației.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
602.4.COMPETEN ȚELE MANAGERIALE
Competențele manageriale se reflectă într-o serie de
comportamente ale managerului clasei de elevi, dintre care am selectat:
obține rezultate prin alții, asumându-și
r e s p o n s a b i l i t ă ț i p e n t r u r e z u l t a t e . M a n a g e r u l c l a s e i obține rezultate prin elevii săi, dar trebuie să fie mereu responsabil pent ru aceste rezultate;
ca manager de clasă, profesorul ia o serie de decizii
vizând finalitatea, însă, de fiecare dată, trebuie să
analizeze atent care sunt rezultatele și efectele;
deleagă responsabilități elevilor. În clasă o serie
de responsabilități sunt îndeplinite de elevi, pe care profesorul le încredințează celor capabili;
p r o f e s o r u l î ș i c u n o a ș t e b i n e e l e v i i , a r e î n c r e d e r e î n
potențialul lor demonstrându-le acest lucru;
profesorul apreciază elevii în funcție de rezultate.
Acest comportament este deosebit de important. Orice abatere din partea profesorului duce la pierderea încrederii elevilor și de aici la vicierea
rezultatelor etc.;
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
61 pentru a-i atrage către realizarea obiectivelor clasei,
profesorul manifestă interes față de orice inițiativă a
elevului, indiferent de importanța acestora. Rămâne
importantă, în primul rând, dorința elevilor de a realiza obiectivele;
trece de la autoritatea funcției la autoritatea
personală. Profesorul trebu ie să fie mereu preocupat
de trecerea de la autoritatea celui care ascultă și este
stăpân pe catalog, la autoritatea care derivă din calitățile personale: profesionalism, corectitudine, hotărâre, eficiență etc. Viața a demonstrat că, cea de-a doua autoritate este temeinică, rezistă în timp;
facilitează cooperarea între elevi. Formarea
d e p r i n d e r i l o r d e l u c r u î n g r u p ș i î n e c h i p ă e s t e u n
obiectiv important în vederea pregătirii elevilor pentru viață;
este preocupat dacă se îndeplinesc sarcinile
didactice și cum se realizează acest lucru. Numai
controlul cantitativ cu privire la îndeplinirea
sarcinilor didactice este insuficient. Profesorul este mereu preocupat și de nivelu l calitativ la care ele se
realizează.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
62
CAPITOLUL 3
CLASA DE ELEVI
3.1. DEFINIȚIE
La nivelul școlii, se aplică principiile abordării ei ca
organizație: existența unor scopuri clar formulate și
delimitate, motivarea indivizilor pentru a desfășura în comun activitatea specifică, combinarea între diferitele tipuri de resurse necesare rea lizării obiectivelor, scopuri
transindividuale, interacționarea indivizilor pentru realizarea scopurilor comune, existența diviziunii muncii,
reglementarea socială a rolurilo r și a statutelor indivizilor
în structura creată, modalități proprii de organizare și de dirijare-coordonare a activit ăților și a indivizilor.
Orice organizație se caracterizează prin:
structura organizațională: mărime, complexitate,
formalizare, specializare;
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
63 diferențiere a activității: poziții și roluri, relații și
interacțiuni;
controlul organizațional: st ructura ierarhică, niveluri
de autoritate, birocratizare;
comportamentul organizațio nal: scopuri, cultură și
climat organizațional, ethos;
eficiență;
schimbare organizațională: flexibilitate, inerție/
inovație, dezvoltarea personalului. Specificul școlii :
o r g a n i z a ț i e c a r e î n v ă ț ă ș i p r o d u c e î n v ă ț a r e ‒ s e
supune logicii pedagogice;
m a n i f e s t a r e a a d o u ă a c t i v i t ă ți de bază, distincte și
interdependente: activitatea managerial-
a d m i n i s t r a t i v ă ( r e g l e m e n t a t ă f o r m a l , n o r m a t i v ) ș i activitatea pedagogică (reglementată de specificul normelor educației, ale ins truirii și ale evaluării);
regulile calitative de eficiență vizează procesele,
calitățile personalităților care sunt educate sau
formate;
manifestarea aspectelor informale și a manifestărilor
creative, expresive, mai mult decât a celor formale;
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
64 p r e z e n ț a a m a i m u l t o r t i p u r i d e m e m b r i î n
organisme de conducere, admi nistrative, de realizare
a procesului pedagogic;
acționează reglementări de ordin instituțional, dar și
pedagogic (uneori contradictorii);
profesorul este supus numeroaselor așteptări,
presiuni în exercitarea rolurilor, de unde valoarea
descentralizării conducerii.
Elevii cu care lucrează managerul fac parte dintr-un
grup care se numește clasa de elevi. Analizată din punct de vedere psihosociologic, clasa în care se formează elevii este
un grup social unde, ca urmare a interrelațiilor ce se stabilesc
între membrii săi, apare și se manifestă o realitate socială cu
consecințe multiple asupra desfășurării procesului instructiv ‐
educativ
14. Clasa de elevi se caracterizează prin existența
unor relații interpersonale accentuate între toți membrii săi, prin faptul că își păstrează compoziția / structura o perioadă îndelungată de timp și prin existența unor scopuri
comune (instructiv-formative-evaluative) pentru realizarea
c ă r o r a e l e v i i a c ț i o n e a z ă , a t â t i n d i v i d u a l c â t ș i p r i n cooperare.
14 Ion Nicolae, Microsociologia colectivului de elevi , Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, București, 1974, p.63.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
65Pentru desfășurarea procesului de educație, elevii
s u n t o r g a n i z a ț i p e c r i t e r i i d e v â r s t ă , î n f u n c ț i e d e
repartizarea geografică a populației.
Clasa de elevi poate f i abordată din punct de vedere
didactic și psihosocial.
Din punct de vedere didactic clasa este un cadru în
care se formează priceperi și deprinderi, competențe în
d i f e r i t e d o m e n i i , a s i g u r â n d t â n ă r u l u i i n t e g r a r e a c u s u c c e s
în activitatea socială.
Din perspectivă psihosocial ă, clasa „nu constituie un
d o m e n i u s t a t i c , c i u n c â m p d i n a m i c î n c a r e s e d e s f ă ș o a r ă j o c u l u n o r f o r ț e m u l t i p l e : a t r a c ț i e , r e s p i n g e r e , a f i r m a r e d e sine, ascensiune, retragere, suspiciune, pretenții, stimă.
Clasa este un grup care are propria taină. Fiecare clasă
reprezintă o organizare dinamică și o structură specifică…”
15.
15 W.Kriekomans, La Pedagogie generale, PUF, Paris, 1989.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
66
3.2. CARACTERISTICILE CLASEI DE ELEVI
Grupurile, clasa au următoarele caracteristici care le
pot particulariza: – coeziunea ‒ în funcție de modul în care
e s t e c o n d u s ă , î n c l a s a d e e l e v i s e p o t r e a l i z a
16 legături
p o z i t i v e î n t r e m e m b r i i s ă i c a r e , s ă i n f l u e n ț e z e î n v ă ț a r e a ș i raporturile antagonice din procesul învățării. Managerul este cel care poate asigura coeziunea grupului pentru crearea atmosferei propice asimilării informației, formării
de priceperi și deprinderi.
‐ autonomia sau dependen ța ‒ e l e v u l s e f o r m e a z ă c u
sprijinul profesorului, dar nu trebuie să rămână dependent
de el și după încheierea procesului de formare. El continuă învățarea cu forțe proprii. ‐ conformismul sau nonconformismul membrilor ‒ î n
funcție de felul în care managerul clasei explică normele,
membrii grupului le acceptă sa u nu. Dacă managerul insistă
numai pe caracterul restrictiv, fără a pune accent pe necesitatea respectării normelor, ele nu vor fi acceptate de
16 Romiță Iucu, Op.cit ., p.65.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
67o parte a membrilor grupului. Același lucru se întâmplă și
c u n o r m e l e s p e c i f i c e g r u p u l u i , d a c ă e l e n u s u n t b i n e
explicate. Lipsa de echitate în acest domeniu duce la
formarea de clase întregi nonconformiste. ‐ permeabilitatea sau impermeabilitatea ‒ aducerea unui
m e m b r u n o u î n c a d r u l g r u p u l u i n u s e t r a t e a z ă c u superficialitate. Momentul t r e b u i e b i n e p r e g ă t i t d e
manager. Altfel, noul membru se va integra mai greu sau va
fi mereu izolat. ‐ stabilitatea sau instabilitatea grupului ‒ clasele de elevi
se „sudează” greu. Dacă organizarea deja acceptată se schimbă des, clasa nu mai e un grup în care se dezvoltă relații. Ea se împarte pe grupulețe cu obiective și cu
atitudini diferite de învățare. O asemenea clasă nu poate fi
coordonată. ‐ personalitatea grupului ‒ u n g r u p s t a b i l î n c a r e s e
creează relații trainice devine, cu timpul, un grup cu personalitate.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
68 3.3. NORMATIVITATEA ÎN CADRUL CLASEI
N o r m a t i v i t a t e a s e r e f e r ă l a u n a n s a m b l u d e r e g u l i
care reglează desfășurarea unei activități educaționale. În cadrul elementelor constituente ale acesteia pot fi
identificate: norme, reguli, proceduri (rutine). Dintre toate
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
69acestea, normele au poziția dominantă și trec dincolo de
celelalte elemente asociat e cu managementul clasei17.
Normele reprezintă valori ale grupului-clasă.
Stabilirea normelor grupale se găsește la intersecția managementului clasei cu educația caracterului. Normele trebuie să fie dezvoltate de întregul grup, nu impuse din afară. În acest context, rolul profesorului manager este
acela de a facilita dezvoltarea normelor pozitive. Acest lucru
s e p o a t e r e a l i z a p r i n m o d e l a r e a ș i î n c u r a j a r e a comportamentelor pozitive ori prin integrarea normelor de grup cu anumite elemente curriculare.
Există două categorii de norme care au relevanță în
contextul managementului clasei de elevi:
Normele explicite ‒ acestea sunt normele
prescriptive, cunoscute, clar exprimate,cu rol de reglementare a activității școlare. Acestea constituie sistemul de referință al organiz ației grupale, ele preexistând
apartenenței la macrogrupul școlar a elevilor. La rândul lor,
acestea pot fi divizate în două categorii:
17 J.McLeod; J.Fisher; G.Hoover, The Key Elements of Classroom
Management, Association for Supervision and Curriculum Development,
Alexandria, Virginia, 2003, p. 91.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
70 norme constitutive, cunoscute sub numele de
„normativitate didactică” acestea decurg din
caracteristicile procesului d e p r e d a r e î n v ă ț a r e ș i d e
transmitere a valorilor cunoașterii;
norme instituționale care decurg din prezentarea
instituției școlare ca instituție socială. Normele implicite ‒ acestea sunt normele ascunse,
care se construiesc în cadrul grupului, produse de viața în
comun.
S p r e d e o s e b i r e d e n o r m e , c a r e a u d r e p t s c o p
modelarea comportamentelor e levilor în conformitate cu
valorile grupului, regulile și procedurile (rutinele) au
drept finalitate echiparea elevilor cu ceea ce trebuie să știe
pentru a „funcționa” cu succe s în comunitatea școlară.
Regulile sunt absolute, acestea nu pot fi negociate și,
mai ales în cazurile legate de securitate, siguranță, igienă colectivă sau personală trebuie urmate cu precizie. Regulile
trebuie bine cunoscute de către elevi și profesori și trebuie
urmate întocmai. În această categorie pot fi enumerate
regulile de circulație, cele privind reacțiile față de un incendiu sau o catastrofă, regulile de igienă colectivă, etc.
Procedurile (rutinele) sunt cu totul diferite.
Procedurile vizează modalitățile prin care trebuie realizate
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
71anumite lucruri în cadrul clasei ori școlii. Acestea, sunt
limitate la un comportament simplu, ce poate fi clar descris,
urmat și se pot modifica în co nformitate cu nevoile ori cu
situația precisă.
Respectarea regulilor și a normelor presupune
deprinderea unor proceduri (rutine) clare. Din păcate,
marea problemă se referă uneori la marele număr de
proceduri ce trebuie urmate de către elevi și profesori.
Procedurile pot avea în vedere comportamente privind funcționarea clasei sau in stituției (serviciul pe
clasă/școală), utilizarea dotărilor din spațiul școlar
Pentru ca toate aceste elemente ale normativității
școlare să poată funcționa în condiții optime, ele trebuie să
îndeplinească o serie de condiții:
– să fie clare astfel încât, îndeplinirea acestora trebuie să
conducă spre comportamentele așteptate; să fie rezonabile ș i s ă n u p r e s u p u n ă p e n t r u a p l i c a r e
resurse importante;
– să fie realizabile de către toți cei cărora li se adresează. În
conformitate cu nivelul la care funcționează, elementele de normativitate au surse diferite.
Astfel, normele explicite precum și regulile și
procedurile atașate acestora, provin dintr-o instituire
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
72organizațională, sunt fixate și acceptate pentru asigurarea
bunului mers al organizației ed ucaționale. Acestea țin cont
de întregul cadru legislativ, normativ și social în care
funcționează instituția școlară.
3.3. STRATEGII
Î n c a d r u l c l a s e i d e e l e v i , c a g r u p s o c i o – e d u c a t i v c u
anumite structuri psihosociologice, dirigintele asigură respectarea normelor de conduită prevăzute în
regulamentele școlare. Dirigintele este managerul activităților
educative din clasa de elevi. El este ales dintre profesorii cu
prestigiu profesional și moral.
Pentru îndeplinirea activității dirigintele poate folosi
mai multe strategii educaționale.
Strategia educării diferențiate a elevilor prin
metode
adecvate capacităților, inte reselor și comportamentului
fiecărui elev. În organizarea și desfășurarea activităților de
instruire și consiliere dirigintele devine un coordonator și
sfătuitor, c a r e o f e r ă s u g e s t i i , s t i m u l e a z ă ș i î n d r u m ă
activitatea elevilor de autoinstruire și autoeducare.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
73„Orice om ‒ preciza Edgar Faure ‒ primește două
feluri
d e e d u c a ț i e : u n a d a t ă d e a l ț i i ș i a l t a , m u l t m a i i m p o r t a n t ă ,
pe care și-o face singur”.
Strategia interven ției pentru prevenirea sau
rezolvarea conflictelor individuale și de grup, care
presupune:
ascultarea activă și calmă a părților aflate în conflict;
întrebări pentru edificarea cauzelor și a intereselor;
analiza și dezbaterea conflictului;
confruntarea și medierea părților;
neutralitatea și spiritul d e d r e p t a t e î n p r o p u n e r e a
soluțiilor de rezolvare a conflictului;
evaluarea soluțiilor propuse și decizia finală;
implementarea soluției conflictului și evaluarea
eficienței. Strategia de interven ție pentru înlăturarea unor
disfuncții în activitatea grupului și pentru optimizarea
acesteia, care cuprinde:
intervenția pentru a se informa ce se întâmplă cu
g r u p u l r e s p e c t i v s a u î n s c o p u l e x p r i m ă r i i u n o r cerințe educative necesare;
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
74 intervenția pentru a conștientiza și sensibiliza
m e m b r i i g r u p u l u i f a ț ă d e a n u m i t e a c ț i u n i d e
p e r s p e c t i v ă s a u p r o b l e m e p e c a r e n u l e c u n o s c , d e
exemplu: „care stil de con ducere este mai bun?”;
i n t e r v e n ț i e p e n t r u î n l ă t u r a r e a s a u î n l o c u i r e a d e l a
conducere a unui membru, care dezorganizează grupul sau produce stări conflictuale;
intervenție pentru schimbarea unor atitudini sau
opinii necorespunzătoare, folosind în acest scop sugestia și persuasiunea, ca mijloace de formare a convingerilor și de influențare a voinței prin rugăminte, cerință fermă, prevenire, sfat, demonstrație logică, interdicție.
Aceste tipuri de intervenții educaționale vor fi
f o l o s i t e c u m u l t t a c t p e d a g o g i c , î n t r u c â t a r p u t e a p r o v o c a fenomene negative în comportamentul elevilor.
Aria curriculară intitulată „ Consiliere si orientare”
pentru ciclul gimnazial are în structura ei:
ora săptămânală de dirigenție, existentă în trunchiul
comun al Planului-cadru;
ora de consiliere și orientare ‒ din curriculumul la
decizia școlii (cu extindere sau opțională). Această
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
75oră este desfășurată de consilier, individual sau în
grup;
activitățile educative extracurriculare: vizite,
excursii, spectacole, filme educative sau de orientare școlară și profesională, mass-media, activități sportive etc. Conținuturile activităților educative în cadrul ariei
„Consiliere și Orientare” sunt reglementate pentru orele
educative de programa elaborată de M.E.N., intitulată „Repere ale activității educative ”:
Conținuturile pentru orele de consiliere și orientare
sunt specificate în „Planul‐cadru ” din 1999, după cum
urmează:
consiliere în chestiuni legate de tehnici de învățare
eficientă;
consiliere și orientare școlară;
consiliere în situația de rămânere în urmă a unor
elevi;
consiliere și orientare școlară pentru elevii
performanți;
consiliere în chestiuni legate de viața personală;
consiliere de specialitate, în chestiuni legale de
predarea / învățarea dis ciplinelor școlare.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
76Tematica finală a orei de dirigenție este stabilită de
diriginte, pe baza programei orientative a M.E.N. și a
s i t u a ț i i l o r c o n c r e t e d i n c l a s ă . Î n t â l n i r e a p o a t e a v e a l o c c u
întreaga clasă de elevi sau cu o parte din aceștia, în funcție de eventualele programări sau situații concrete apărute în
clasă.
Orele de consiliere și orientare (extinderi sau
opționale), reprezintă cadrul organizat de întâlnire între
elevi și profesorii-consilieri, desemnați de Consiliul de
administrație al școlii.
Decizia privind conținutul orelor de consiliere și de
orientare a p a r ț i n e Consiliului de administra ție al școlii. În
școlile unde funcționează psihologi sau pedagogi școlari,
orele de consiliere și de orientare vor fi susținute cu
precădere de către aceștia, fie individual, fie în echipă cu al ți
profesori, desemnați de către Consiliul de administrație al școlii.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
77
3.5. DOCUMENTE UTILIZATE ÎN
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
Caietul dirigintelui care conține:
planificarea activității educative;
catalogul clasei;
n u m e l e p r o f e s o r i l o r c a r e p r e d a u l a c l a s a
respectivă;
consiliul de conducere al clasei și orarul acesteia;
comitetul de părinți cu atribuțiile lui;
p l a n u l d e c o l a b o r a r e e d u c a t i v ă c u f a m i l i a ș i d e
consiliere psiho-pedagogică prin lectorate;
planul de consiliere și orientare școlară și
profesională;
fișa de caracterizare a clasei;
fișa psiho-pedagogică a fiecărui elev.
Planul de colaborare și de consiliere educativ ă a
familiei poate cuprinde: vizite la domiciliul elevilor, ședințe
cu părinții și teme de instruire ca spre exemplu: De ce devin
copiii capricioși?; Regimul zilnic al copilului ; Cum ajutăm
copiii la învățătură?; Banii de buzunar ; Ce
meserie și‐a ales
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
78copilul meu? ; Ce cărți citește el și ce prieteni are? ; Rolul și
funcția educativă a familiei etc.
Planul de consiliere, orientare școlară ș i
profesional ă v a c o n ț i n e p l a n i f i c a r e a v i z i t e l o r l a
întreprinderi și instituții. Întâlniri cu specialiștii din dife rite
domenii, vizitarea de expoziții cu caracter tehnic și artistic,
excursii în natură, informarea el evilor asupra meseriilor din
zona respectivă, studierea de monografii profesionale,
colaborarea cu Centrele și Cabinetele de asistență psiho-pedagogică pentru elevi și cadre didactice;
Fișa de caracterizare a clasei de elevi se alcătuiește
d e c ă t r e d i r i g i n t e l a î n c e p u t u l fiecărui trimestru, însoțind
planificarea trimestrială a temelor pentru orele de
dirigenție.
Fișa poate avea următoarea structură: numărul
elevilor (băieți și fete), elevi eu probleme de sănătate fizică
și mentală, situația la învățătură la disciplinele fundamentale, elevi cu aptitudini speciale și
în ce domeniu
au rezultate deosebite, elevi rămași în urmă la învățătură,
cauzele insuccesului școlar, stilul muncii intelectuale al elevilor, micro-grupurile, liderii lor și tendințele manifestate, elevi izolați, disc iplina clasei, elevi care ridic ă
probleme de disciplină, di n a m i c a g r u p u l u i d e e l e v i
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
79(coeziunea afectivă, linii de perspectivă, tendințe) și măsuri
educative pentru trimestrul respectiv.
În funcție de problemele instructiv-educative,
rezultate din caracterizarea clasei de elevi și pe baza programei activității educative, dirigintele își va elabora planul tematic al orelor de dirigenție. folosind reperele privind activitățile educative, elaborate de M.E.N și pe care
le va adapta la proble mele clasei de elevi.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
80
CAPITOLUL 4
STRUCTURILE DIMENSIONALE
ALE CLASEI DE ELEVI
Așa cum reiese din definiție, managementul clasei se
o c u p ă ș i c u s t r u c t u r i l e d i m e n s i o n a l e a l e a c e s t e i a . P r o c e s u l
didactic fiind un proces managerial este determinat de
aceste structuri.
4.1. DIMENSIUNEA ERGONOMIC Ă
Dimensiunea ergonomică urmărește: dispunerea
mobilierului în sala de clasă, asigurarea vizibilității și amenajarea sălii de clasă.
Dispunerea mobilierului î n s a l a d e c l a s ă n u s – a
s c h i m b a t p r e a m u l t d e – a l u n g u l t i m p u l u i . S e c u n o a ș t e o
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
81aranjare a mobilierului pe 2-3 rânduri de bănci, având în
față catedra.
H H H
H H H
H H H
Acest mod de organizare este potrivit pentru lecțiile
în care predomină expunerea cadrului didactic, în care
strategiile educaționale sunt centrate în special pe profesor.
Apariția mobilierului de o persoană creează condiții pentru alte tipuri de dispunere a mobilierului.
Se cunoaște așezarea în formă de „U” care oferă o
interrelaționare profesor ‒ elev mai bună. O astfel de aranjare a mobilierului pe o perioadă îndelungată poate
crea probleme elevilor care se uită spre tablă dintr-o parte.
Ea poate fi folosită numai pe o perioadă scurtă.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
82
O altă așezare este în semicerc. În această formă
e l e v i i s u n t m a i a p r o a p e d e p r o f e s o r ș i p r i v e s c t a b l a ș i materialele din față.
Pentru activitatea pe grupe, se folosește dispunerea
mobilierului sub
formă de cercuri.
Vizibilitatea este o cerință a igienei școlare. Lumina
naturală trebuie să vină din partea stângă a clasei, iar cea
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
83a r t i f i c i a l ă t r e b u i e s ă a c o p e r e t o a t ă s u p r a f a ț a c l a s e i f ă r ă s ă
lase părți neluminate sau luminate insuficient.
În legătură cu amenajarea sălii de clasă s-au emis
multe păreri, dar fără a avea susținere științifică, legată de igiena învățării. Amenajarea sălii trebuie să pornească de la faptul că, într-o sală de clasă supraîncărcată cu materiale elevul care depune efort intelectual obosește repede. De
asemenea, avem în vedere ca, în sala de clasă să existe o
culoare dominantă caldă, atrăgătoare, care nu agită, nu obosește privirea.
Amenajarea sălii de clasă determină și
personalitatea grupului de clasă.
4.2. DIMENSIUNEA PSIHOLOGIC Ă
Cunoașterea acestei dimens iuni structurale asigură
respectarea particularităților p sihologice ale elevilor. Având
în vedere aceste particularități, putem stabili capacitatea de muncă a elevilor cu care lucrăm, care înseamnă: „potențialul energetic și funcțional, fizic și psihic, de care
trebuie să dispună elevul pentru desfășurarea la nivel optim
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
84de intensitate, ritm și eficienț ă a unei activități educațional e
date18. Aceeași sursă menționează că, principalele
componente ale capacității de muncă a elevilor sunt:
capacitatea de muncă nominală sau resursele
organismului care susțin potențialul maxim de efort fizic și intelectual;
capacitatea funcțională de muncă sau efortul
intelectual depus efectiv de elev în activitatea
școlară;
capacitatea de muncă dispo nibilă, care reprezintă
diferența dintre capacitatea nominală și cea funcțională;
capacitatea de muncă auxiliară sau de rezervă de
care elevul poate dispune în activitățile extraclasă și
extrașcolare.
18 Ibidem , p.69.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
854.3. DIMENSIUNEA SOCIALĂ
Specialiștii asociază clasa de elevi cu un grup social,
având în vedere caracteristicile acestora.
Caracteristicile clasei ca grup social sunt:
dimensiunea clasei sau numărul de elevi din care se
compune;
interacțiunile care se creează între membrii grupului
clasă;
scopurile comune ale grupului clasă;
structura grupului (legă turile dintre membrii
g r u p u l u i î n p l a n i n t e r p e r s o n a l , c â t ș i i e r a r h i a internă a grupului;
compoziția și organizarea (omogenitatea sau
eterogenitatea).
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
864.4. DIMENSIUNEA NORMATIV Ă
L a b a z a g r u p u l u i c l a s ă s t a u o s e r i e d e n o r m e c a r e – i
asigură funcționalitatea. Normele sunt ansambluri de reguli care ordonează desfășurarea unei activități
19.
În clasa de elevi remarcăm două tipuri de norme:
explicite (cunoscute, clar exprimate);
implicite, care se formează în cadrul grupului.
4.5. DIMENSIUNEA OPERAȚIONALĂ
Profesorul este preocupa t ca normele implicite,
constituite în cadrul grupului, să nu intre în contradicție cu
normele explicite. Acest aspect poate conduce la două tipuri
de atitudini a le elevilor:
p e n t r u ș c o a l ă ‒ n u s u n t î n d e z a c o r d c u „ v a l o r i l e
fundamentale ale școlii";
19 Emil Păun, Op.cit., p.87.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
87 antișcoală ‒ atitudine non conformistă, deviantă.
Pentru evitarea atitudinilor din a doua categorie se
pun în valoare competențele manageriale ale profesorului,
a s t f e l î n c â t n o r m e l e e x p l i c i t e ș i c e l e i m p l i c i t e s ă d e v i n ă operaționale.
4.6. DIMENSIUNEA INOVATOARE
În procesele de educație schimbarea sau inovarea se
m a n i f e s t ă d e s . I m p o r t a n t e s t e î n c e s c o p s e r e a l i z e a z ă ș i
cum motivezi elevii să o accepte. Spre deosebire de alte domenii de activitate, inovare a în educație trebuie astfel
implementată încât să ducă la progres. Inovările produse pe elevi, care nu au reușită asigurată duc la stagnări, întârzieri
în dezvoltarea acestora.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
88
CAPITOLUL 5
RELAȚII ȘI INTERAC ȚIUNI
ÎN CLASA DE ELEVI
5.1. RELAȚII ȘI INTERAC ȚIUNI
EDUCAȚIONALE
Relațiile interpersonale sunt legături psihologice
conștiente și directe între oameni. Astfel, condițiile de realizare a relațiilor interpersonale sunt:
participarea întregului sistem de personalitate al
indivizilor pentru obținerea reciprocității (caracterul
psihologic);
în actul respectiv se implică persoana conștientă de
sine și de celălalt (caracterul conștient);
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
89 n e c e s i t a t e a u n u i m i n i m c o n t a c t p e r c e p t i v î n t r e
parteneri (caracterul direct).
În clasă, elevii îndeplinesc sarcini comune care,
contribuie la formarea unor relații de interdependență între ei, pentru realizarea obiectivelor comune. Trăind în comun o parte importantă din etapa activă a unei zile, între elevi se
creează și relații afective, prec um și tensiuni sau conflicte.
Procesul de adaptare la viața școlară formează la
elevi competența socială sau capacitatea de a surprinde logica socială din clasă
20.
Î n c e p u t u r i l e c o m p e t e n ț e i s o c i a l e s e o b s e r v ă d i n
familie, dacă ea oferă condițiile necesare și se consolidează în activitatea desfășurată în clasă sau în afara ei.
5.2. TIPURI DE RELAȚII INTERPERSONALE
ÎN CLASA DE ELEVI
Grupul-clasă constituie cadrul psihosocial al
desfășurării activității de i n s t r u i r e ș i d e e d u c a r e . E l
20 Romiță Iucu, Op.cit ., p.71.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
90condiționează și mediază activitatea de învățare, relația
profesor-elev, metodele pedagogice.
Î n v ă ț a r e a n u e d o a r u n a c t i n d i v i d u a l , c i ș i u n u l
social. Cadrul învățării sociale este clasa de elevi. Chiar dac ă
influența factorilor de grup este uneori latentă, impactul lor
calitativ este foarte semnificativ.
Clasă școlară este considerată adesea un sistem
social, o societatea în miniatură. Societatea școlară are un caracter tranzitoriu, de ace e a a n u m i t e m o d a l i t ă ț i d e
organizare și funcționare (utilizarea timpului, disciplină,
efectuarea sarcinilor etc.) au o anumită artificialitate, ceva
ce face din ele doar un exercițiu pentru rolul social viitor.
Clasa școlară este o realitate socială unde au loc
numeroase fenomene cu evidente semnificații sociale. Aici
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
91are loc articularea conduitelor de predare și învățare, care
creează un câmp pedagogic, în cadrul căruia se realizează
un proces de comunicare și asimilare a științei.
Interacțiunile sociale din interiorul clasei de elevi
pot fi analizate la două niveluri:
relațiile profesori-elevi;
relațiile elevi-elevi.
Relația profesor ‐elevi a r e u n c a r a c t e r a s i m e t r i c ,
întrucât profesorul, deținând rolul conducător, este cel care hotărăște ce activități va desfășura grupul clasei, cum se va lucra, ce se va învăța. Rolul conducător al profesorului a
constituit obiectul a numero ase discuții, începând cu
negarea acestuia (nondirectivi smul pedagogic) și terminând
cu absolutizarea lui (autoritarismul pedagogic). La originea
disputei se află modul diferit de soluționare a unei probleme mai generale, privind raporturile dintre individ și societate care, în planul educației, a condus la confruntarea dintre concepțiile socio-centri c e ( c a r e a c o r d ă p r i o r i t a t e
socialului, reducând individul la o funcție a vieții sociale) ș i
concepțiile antropocentrice (care acordă prioritate individului, considerând societatea, cu sistemele ei de reglementare, marele adversar al individualităților).
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
92Rolul conducător al profesorului se justifică prin
a c e e a c ă , a c e s t a e s t e s i t u a t s u p e r i o r î n t r – u n d o m e n i u a l
cunoașterii și al activității umane, cunoaște cerințele
societății în materie de educație, legile procesului de învățare, în concordanță cu care este realizat un program de
educație pentru elevii săi.
Un profesor va f i cu atât mai bun, cu cât îl va ajuta pe
elevul său să ajungă cât mai repede în situația de a nu mai
avea nevoie de sprijinul lui în domeniul în care îl pregătește (să ajungă la autonomie).
De asemenea, este important ca, pretențiile
educatorului să îi apară celui care se educă drept un scop al lui, o mișcare a voinței proprii. Cea mai dificilă sarcină
pentru un profesor este aceea de a imprima acțiunii
instructiv-educative un astfel de curs încât, copilul să continue să se comporte astfel, dar dorința lui să coincidă c u a c e e a a e d u c a t o r u l u i ; c o p i l u l s ă p e r c e a p ă p r o g r a m u l educativ ca activitate proprie, spontană, autodirijată
21.
În cazul școlarilor, este desigur dificil pentru
profesor să acționeze în așa fel încât intervenția lui să fie resimțită drept un ajutor, căci întotdeauna li se va părea că,
21 P.Golu; I.Golu, Psihologie educa țională, Editura Miron, Bucure ști, 2003,
p. 67.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
93sunt îndemnați să facă ceea ce încă nu vor să facă. Această
discrepanță între cerințele profesorului și sentimentele
elevului depinde în soluționarea ei, de atmosfera generală a
procesului de învățământ, educare și evaluare: dacă este pozitivă, încurajatoare, stimulativă
22.
O asemenea atmosferă pedag ogică se va obține prin
cultivarea unor raporturi personale de încredere, prin
promovarea activităților de grup, prin încurajări, ajutor,
confirmări, dozarea rațională a cerințelor și evitarea
situațiilor împovărătoare psihic. Î n a c e s t f e l , r o l u l
conducător al profesorului va f i acceptat și nu resimțit ca o intervenție externă, ostilă, autoritatea sa va fi câștigată și nu
impusă.
Relația profesor-elev depinde în mare măsură de
autoritatea sa morală și pro fesională, a profesorului.
Această autoritate se câștigă prin competență, moralitate,
flexibilitate în gândire și consecvență, în ceea ce privește valorile promovate și cerințele adresate.
Relația profesor-elevi are un caracter dinamic și
evolutiv, deoarece dobândește forme specifice în funcție de vârsta elevilor care compun clasa / grupa, dar și în funcție de natura obiectivelor educative care sunt prioritare.
22 Ibidem .
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
94Între elevii unei clase se creează următoarele tipuri
de relații interpersonale (elevi‐elevi) :
relațiile de cunoaștere reciprocă ‒ e l e v i i s i m t
n e v o i a s ă c u n o a s c ă a l ț i c o p i i ș i î n c e p c u c o l e g u l d e bancă sau cu cel de pe strada lui continuând cu ceilalți în funcție de anumite interese. Cei care nu s i m t o a s e m e n e a n e c e s i t a t e s u n t r e t r a ș i , c o m u n i c ă
g r e u c h i a r ș i c u p r o f e s o r u l . Î n s ă , m u l ț i e l e v i s i m t
nevoia de a transmite celorlalți informații despre ei. Asemenea cerințe trebuie încurajate de profesor d e o a r e c e v a c o m u n i c a m a i u ș o r ș i m a i d e s c h i s c u elevii.
relațiile de intercomunicare ‒ copii simt nevoia să
comunice cu cei din jur. Pentru aceasta trebuie
învățați ce să comunice, cerând informațiile care-i interesează;
relațiile socio‐afective ‒ între elevi se formează
relații de simpatie, de antipatie, de apropiere, de
respingere etc. Apare întrebarea: Este important
pentru profesor ce tipuri de relații socio-afective se creează între elevii clasei? Răspunsul: Este foarte important, pentru că într-o clasă în care sunt relații de antipatie, chiar dușmănie între elevi, procesul de
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
95predare-învățare are de suferit. Aceste tipuri de
relații formează la elevi emoții și sentimente. Unii
pot veni din medii familiale cu anumite emoții și
sentimente care-i împing către respingerea celor din jur. Cu astfel de situații nu putem vorbi de coeziunea clasei.
relațiile de influențare ‒ relațiile și interacțiunile
care se dezvoltă în clasă imprimă elevilor o serie de
valori și norme care-i influențează în procesul de formare. Aceste influențe de cele mai multe ori, fară voia indivizilor, îi pot schimba în bine sau în rău. Influențele exercitate de unii elevi asupra altora se cer studiate cu atenție de profesor și orientate cu
tact spre aspectele po zitive. Deviațiile de
comportament ale unor elevi determinate de relațiile de influențare din cadrul grupului, asupra cărora se intervine cu brutalitate, duc la serioase crize, care se rezolvă cu mare greutate.
Elementele menționate fac necesară existența unui
management corespunzător al clasei de elevi. La nivelul fiecărui grup, alături de normele și reglementările instituționale, funcționează un set de norme și de reguli
elaborate implicit de către membrii grupului, norme a căror
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
96respectare condiționează în mare măsura poziția
individului în cadrul grupului. În situația în care aceste
reguli implicite sunt în contradicție cu cele instituționale,
există riscul ca elevul să ignor e regulile instituționale, cu
devieri negative pentru bunul mers al grupului. Pe de altă parte, influențarea poate fi rezultatul intervenției profesorului, a elevului numit / ales responsabil al clasei
(lider formal), a unui elev ca r e c u m u l e a z ă m u l t i p l e r e l a ț i i
preferențiale (lider informal) sau a unui subgrup capabil să-și impună punctul de vedere (subgrup dominant).
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
97
CAPITOLUL 6
MODELE DE ORGANIZARE
A CLASEI DE ELEVI
Clasa de elevi reprezintă un colectiv format la nivelul
u n u i c i c l u d e î n v ă ț ă m â n t , d e f i n i t d u p ă a n u m i t e n o r m e d e vârstă și capabilitate, iar din punct de vedere pedagogic,
după programele educaționale. Clasa de elevi poate fi
analizată din mai multe perspective.
6.1. MODELUL STRUCTURAL ‐SISTEMATIC
Modelul structural-sistema tic (funcțional) permite
analiza grupului organizat ca instanță de socializare și de selecție angajată la nivelul sistemului școlar. Perspectiva
structural-sistemică este operabilă la nivelul liniei de
continuitate dintre macro- și microsociologie. Din punct de
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
98vedere funcțional, clasa școlară anticipeaz ă evoluția
personalit ății elevilor din perspectiva rolurilor sociale
specifice atașate statusului de adult care solicită o amplă
susținere cognitivă, motivațională, afectivă, caracterial ă.
Această susținere reflectă, în fapt, dubla funcționalitate a clasei de elevi, exprimată la toate nivelurile sistemului, în mod special, spre sfârșitul treptelor secundare ‒ gimnaziu,
liceu, școală profesională ‒ în termeni de socializare și de
selecție ‒ școlară, pr ofesională, socială.
Funcția de socializare are două dimensiuni:
Dimensiunea primară care angajează diferitele
componente ale personalității elevului care asigură interiorizarea valorilor sociale propagate, în mod
direct și indirect, în mediul școlar;
Dimensiunea secundar ă vizează efectele pe termen
mediu și lung care anticipează statusul ocupațional
(socializarea anticipativă) al viitorului adult prin
mijlocirea capacităților și a competențelor dobândite
și exersate în mediul școlar.
Funcția de selecție exercitată la nivelul clasei de
elevi traduce, în planul practicii, corelația dintre nivelul de
status al persoanei și nivelul său de instruire. Aceasta reflectă un anumit proces de stratificare socială exprimat și
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
99prin nivelul de moștenire culturală și educațională,
observabil la intrarea în învățământul primar și secundar,
reprodus până la ieșirea din sistem.
Clasa de elevi întreține această diferențiere realizată,
de regulă, pe axa performanțelor obținute în activitatea de învățare legată de nivelul aptitudinal, dar și de fondul atitudinal al elevului cultivat sau insuficient cultivat de
familie și de școală.
În învățământul primar, clasa de elevi produce
diferențierea pe axa performan țelor școlare, în contextul
unei situații pedagogice definite prin patru trăsături principale:
obligativitatea unui s et comun de sarcini;
omogenitatea rezultată din statusul inițial al elevilor;
polarizarea între lumea adul ților și lumea elevilor;
sistematizarea tehnicilor de evaluare a elevilor.
Aceste trăsături evoluează pe fondul unor „seturi de
particularități” referitoare atât la organizarea formală, cât ș i
la aspectele informale ale acesteia care, oferă șanse
suplimentare de exprimare a individualității elevilor în
procesul de socializare și de selecție / afirmare, a fondului aptitudinal și atitudinal. Reali zarea funcției de socializare
presupune:
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
100- desprinderea copilului de afectivitatea
primară, specifică familiei;
– interiorizarea obligațiilor școlare ca norme
societale, adaptabile la psihologia elevului, cu o sferă de referință care depășește mediul familiei;
– recompensarea performanțelor din
perspectiva viitoarelor roluri sociale.
În învățământul secundar realizarea funcției de
socializare presupune continuarea procesului de interiorizare a motivației acțiunii elevului pentru performanță în contextul diferențierii treptate a tipurilor calitative de performanță, s u s ț i n u t e d e t i p u r i l e d e
capacitate diferențiate, bazate pe o anumită orientare a
f o n d u l u i a p t i t u d i n a l – a t i t u d i n a l , r e a l i z a t e d e r e g u l ă î n j u r u l v â r s t e i d e 1 6 a n i . A b o r d a r e a s t r u c t u r a l ă a c l a s e i d e e l e v i tinde astfel, să confirme rolul tradițional al școlii secundare
d e p r i n c i p a l r e s o r t p e n t r u e l e v i c u s t a t u s – u r i v a r i a t e .
Modelul structural solicită as tfel, deschideri metodologice
în direcția abordării socio-psih ologice și socio-pedagogice a
clasei din învățământul secundar care conferă elevului mai multe opțiuni și statusuri pro duse în mediul educativ și
perieducativ. Stratificarea grupurilor și a personalităților în
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
101cadrul formal (clasa), nonformal (cercul de activitate etc.) și
informal (microgrupuri de tineri etc.) anticipează viitoarele
statusuri sociale la standarde d e prestigiu inter-individual
și comunitar.
6.2. MODELUL SOCIOPSIHOLOGIC
Acest model abordează clasa de elevi ca un grup
microstructural care acționeaz ă într-un câmp social deschis
rezultat al interacțiunilor dintre persoanele care-l compun
în vederea realizării unor obiective educaționale. Un astfel d e g r u p p o a t e f i d e f i n i t c a „ u n g r u p d e m u n c ă s p e c i f i c ” , compus dintr-un număr de membri egali între ei (elevi) și u n a n i m a t o r ( p r o f e s o r u l ) a l e c ă r o r r a p o r t u r i s u n t reglementate oficial de tipul sarcinii și de normele de
funcționare. Abordarea sociopsihologică este operabilă la
nivelul colectivului în termen d e sintalitate (analog celui de
personalitate). Perspectiva so cio-comunitară este operabilă
la nivelul practicii de exprimare democratică a elevilor în contextul mediului școlar.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
102N o r m e l e d e f u n c ț i o n a r e a l e c l a s e i d e e l e v i ‒ d e
conformare, aprobare, adaptare, cooperare, competiție etc.
‒ reflectă finalitățile acestui grup microstructural special
care vizează:
pregătirea procesului de integrare psihosocială a
membrilor săi;
orientarea relațiilor din interiorul clasei în direcția
dobândirii coeziunii colectivului;
reglementarea relațiilor interindividuale în raport cu
„oglinda socială a grupului”;
asigurarea securității membrilor săi în termenii unui
anumit confort psihic. C l a s a d e e l e v i p r e s u p u n e o r e l a t i v ă u n i t a t e
psihosocială exprimată prin următoarele trăsături:
n u m ă r u l d e m e m b r i ( d e r e g u l ă î n t r e 2 0 – 4 0 d e e l e v i
într-o clasă)și timpul de funcționare școlară (pe parcursul a cel puțin o treaptă de învățământ);
relațiile directe de comunicare și de cunoaștere
promovate în condițiile activității de educație și de
instruire;
structura configurațională proprie care reflectă
interdependența statutelor și a rolurilor membrilor;
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
103 c o e z i u n e a c a r e a s i g u r ă c o e r e n ț a ș i a u t o n o m i a
funcțională a grupului în condiții de stabilitate și de
mobilitate specifice;
dinamica proprie la nivel intern și extern (cu mediul
școlar, în general).
Parametrii grupului:
Mărimea colectivului de elevi se situează între 10-l5
și 40-45 de elevi. Dacă un colectiv este mai mare, crește tendința de subdiviziune, iar dacă acesta este
mai mic crește tendința de subiectivizare a
membrilor clasei de elevi.
Compozi ția grupului de elevi ai clasei se
caracterizează printr-o relativă omogenitate a
membrilor, ca vârstă, interese, nevoi, aspirații și
nivel de pregătire.
Sarcinile și activitățile grupului sunt de tip
instructiv-educativ: activități de predare, învățare, verificare, evaluare, activită ț i î n a t e l i e r e ș c o l a r e s a u
în laboratoare, activități cultural educative,
desfășurate în interiorul, dar și în afara școlii.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
104Principalele activități desfășurate de grupul-clasă au
un caracter planificat și gradual. Sarcinile generează
relații reciproce.
Organizarea grupului c a r e c o m p u n e o c l a s ă d e
elevi este de tip circular, deoarece profesorul este liderul formal, alternativ, unul informal. Profesorul are o influență pozitivă în direcția apariției și
consolidării unor trăsături de sintalitate, de exemplu,
coeziunea.
Procesele de interacțiune iau forma comunicării.
Procesele de comunicare tind să unifice grupul, persoanele deviante sunt supuse unei presiuni sau sunt izolate. Ansamblul fenomenelor psihosociale
c a r e s e p r o d u c î n t r – u n g r u p o r g a n i z a t c o n s t i t u i e
dinamica acelui grup și cuprinde și procese de imitație și de influență.
Structura are în vedere raporturile dintre membri,
poziția membrilor așa cum e percepută de
componenții grupului. Faza inițială a oricărui grup se
caracterizează printr-o stare de incertitudine, care p o a t e g e n e r a o a n u m i t ă a m b i g u i t a t e c o m p o r t a m e n t a l ă . I n v e s t i r e a c u r o l u r i î n c a d r u l grupului este dependentă de anumite variabile,
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
105dintre care resursele personale sunt cele mai
importante. Fiecare elev reprezintă un ansamblu de
resurse cognitive, afective și acționale. O
i n t e r p r e t a r e d i n a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă a p r o c e s u l u i educațional o face Bedford
23, pentru care educația
este o tranzație umană, iar relația profesor-elev este un contrast. Principalele resurse pe care le
reprezintă un elev sunt: cunoștințele și experiența sa
anterioară, imaginea sa despre grup și membrii, sociabilitatea elevului, ca disponibilitate pentru relațiile cu ceilalți.
Conștiința colectivă se referă la norme, valori,
tradiții, obiceiuri, care
operează în colectiv.
Gradul de coeziune semnifică rezultanta relațiilor,
efectul cunoașterii reciproce, climatul de încredere.
Eficiența grupului reprezintă gradul de satisfacție a
membrilor, stabilita tea colectivului.
Teoria grupurilor atrage atenția că, există două
categorii de grupuri: macrogru purile și microgrupurile.
23 T.A.Bedford, Learning sttyles: a review of literature, Toowoomba,
OPACS, The University of Southern Queensland Press, 2004, p.99.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
106Primele se caracterizează prin absența unei
dimensiuni socio-afective. Clasa de elevi face parte din
microgrupuri, între membrii săi se stabilesc relații directe,
nemijlocite.
Grupul școlar este din punct de vedere al structurii
sale, al vârstei, al scopurilor, intereselor fundamentale și aspirațiilor un grup omogen. Dacă în raport cu alte tipuri de
grupuri, clasa de elevi este predominant omogenă, în raport
cu activitatea internă apare întrebarea, care dintre tipurile d e g r u p e e s t e m a i e f i c i e n t î n l u c r u l p e g r u p e ‒ g r u p u l omogen sau eterogen?
Grupul eterogen este eficient din mai multe puncte
de vedere deoarece stimulează atât elevii buni pentru a-i
ajuta pe cei slabi, cât și elevii slabi pentru a obține rezulta te
mai bune.
Cea mai eficientă modalitate de organizare a clasei
de elevi s-a dovedit a fi cea de cooperare . Cooperarea într-o
sarcină comună stimulează comp ortamentele de facilitare a
succesului, crește stima de s ine, încrederea în forțele
proprii, diminuează
anxietatea, intensifică atitudinile
pozitive față de profesor. Structura de sarcină, de activitate educațională determinată de interacțiunea rol-statusurile în
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
107clasa de elevi reprezintă structura formală a colectivului de
elevi.
Structura informală este dată de relațiile afective
stabilite spontan și natural între membrii grupului, într-un cadru social concret. Aceste relații pot fi: de simpatie, de antipatie, de indiferență.
Relațiile afective ale unu i elev față de ceilalți
alcătuiesc expansiunea sa socială. Relațiile afective ale
colectivului față de fiecare membru al său constituie incluziunea socială. Structura informală a grupului este dată de corelarea dintre cele două dimensiuni.
Teoria identității sociale ar ată că, apartenența la un
grup îi determină pe indiviz i să se autodefinească în
termenii caracteristici grupulu i respectiv. Astfel, grupul
oferă membrilor săi o anumită identitate socială pozitivă sau negativă. Identitatea socială pozitivă corelează puternic cu stima de sine. Dacă identitatea devine negativă individul, fie părăsește grupul, fie luptă pentru câștigarea de către grup
a unei alte identități.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
108
CAPITOLUL 7
SITUAȚII DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ
7.1. DEFINIȚIE. CARACTERISTICI.
ATITUDINI FAVORIZANTE
Criza educațională este un eveniment sau un complex
de evenimente inopinate și neașteptate, generatoare de p e r i c o l e p e n t r u c l i m a t u l o r i s i g u r a n ț a c l a s e i d e e l e v i s a u a organizației școlare.
Caracteristici crizei sunt:
izbucnește instantaneu, fără avertizare;
începe prin afectarea sistemului informațional;
îngreunează comunicarea;
creează stare de confuzie;
instalează un climat de insecuritate, de panică;
nu se aseamănă cu alt eveniment din clasă sau școală
și nu se aseamănă între ele.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
109U n p r o f e s o r c u i n s u f i c i e n t ă p r e g ă t i r e m a n a g e r i a l ă
neglijează aceste caracteristi c i f i i n d p r e o c u p a t n u m a i d e
procesul de predare-învățare, și poate ajunge în fața unor
situații de criză care viciază climatul clasei de elevi.
Crizele educaționale apar din cauza următoarelor
atitudini:
intervenții stângace sau nonintervenții;
recunoașterea crizei în momentele limită, deși
semnale au fost și înainte;
intervenții tardive;
acțiuni lipsite de fermitate și consecvență;
analiza superficială a situației de criză;
neîncrederea în forțele proprii pentru a acționa
asupra crizei;
încercarea de rezolvare a tuturor situațiilor de criză
de către managerul școlii.
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
110
7.2. TIPURI DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ
În cadrul clasei de elevi întâlnim următoarele tipuri
de criză:
– după gradul de dezvoltare în timp :
instantanee ‒ apar rapid, profesorul nu poate fi
prezent;
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
111 intermitente ‒ apar, se rezolvă superficial și reapar.
– după gradul de relevanță:
critice ‒ care conduc la modificarea structurii
organizației în care apar;
majore ‒ influențează puternic organizația, dar se
poate reorganiza.
– după numărul subiecților implicați:
individuale;
de grup;
colective.
În interiorul clasei de elevi, pot apărea următoarele
crize:
între elevi, determinate de certuri, bătăi, consum de
d r o g u r i , i n f l u e n ț e a l e c e l o r c u c o m p o r t a m e n t
deviant, furturi etc.;
între profesori și elevi, determinate de evaluări
incorecte, solicitări peste prevederile programelor școlare, atitudini jignitoare etc.;
între profesori și părinți determinate de denigrări,
mituiri, aprecieri incorecte referitoare la elevi, suprasolicitarea elevilor etc.;
între clase de elevi, determinate de folosirea
incorectă a laboratoarelor și cabinetelor, a
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
112aparaturii, imperfecțiunii în desfășurarea unor
concursuri între clase etc.
În gestionarea situațiilor de criză, există trei
momente/etape importante:
analiza situației de criză ‒ la început se analizează
cum s-a desfășurat situația de criză și ce urmări a avut;
descoperirea cauzelor care au determinat criza ‒
este momentul cel mai important. O criză unde nu s-a acționat asupra cauzelor reapare la intensitate mai mare;
decizia ‒ în această etapă se stabilesc măsurile
pentru înlăturarea cauzelor crizei și pentru evitarea
altora.
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
113
BIBLIOGRAFIE
1. Babanski I.K., Optimizarea procesului de învățământ,
EDP, București, 1979;
2. Bedford T.A., Learning sttyles: a review of literature,
Toowoomba, OPACS, The University of Southern Queensland Press, 2004; 3. Bernat S.E., Tehnica învățării eficiente, Presa
Universitară Clujeană, Cluj- Napoca, 2003;
4. Cerghit I., Perfecționarea lecției în școala modernă,
EDP, București, 1983; 5. Ceobanu C., Managementul clasei de elevi , în volumul:
Constantin Cucoș (coord.) Psihopedagogie pentru
examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a,
Editura Polirom, Iași, 2008;
6. Cristea S., Managementul organizației ș
colare, EDP.
RA., București, 2003; 7. Cristea S., Dicționar de termeni pedagogici, EDP,
București, 1998;
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
1148. Cucoș C., Timp și temporalitate în educație. Elemente
pentru un management al timpului școlar, Editura
Polirom, Iași, 2002;
9. DeBello T.C., Comparison of eleven different learning
styles models: variables, appropriate populations, validity
of instrumentation, and the research behind them . Journal
of Reading, Writing, and Learning Disabilities, 6, p. 203-
222;
10. De Visscher P., Dinamica grupurilor restrânse (I), în:
De Visscher P., Neculau A. (coord.), Dinamica grupurilor.
Texte de bază, Editura Polirom, Iași, 2001;
11. Doise Deschamps Mugny, Psihologie socială
experimental ă, Editura Polirom, Iași, 1999;
12. Erwin Jonathan C., The classroom of choice: giving
students what they need and getting what you want,
Association for Supervision and Curriculum Development, Alexandria, Virginia, 2004; 13. Goldstein Sam; Brooks B. Robert, Understanding
andManaging Children's Classroom Behavior. Creating
Sustainable, Resilient Classrooms, Second Edition, John
Wiley & Sons, NY, 2007; 14. Hall Edward T., The Hidden Dimension, Anchor
Books, 1966;
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
11515. Hersey P.; Blanchard K.H., The Management of
Organizational Behavior, 3rd ed., Prentice-Hall,
Englewood Cliffs, NJ, 1977;
16. Iucu B.R., Managementul clasei de elevi. Aplicații
pentru gestionarea situațiilor de criză educațională,
Editura Polirom, Iași, 2006; 17. Iucu B.R., Managementul si gestiunea clasei.
Fundamente teoretico‐metodologice, Editura Polirom,
Iași, 2000; 18. Joița E., Management educațional. Profesorul ‐
manager: roluri și metodologie, Editura Polirom, Iași,
2000; 19. Liksman R., Învățarea rapidă, Editura Teora,
București, 1999;
20. Major, R. Marc., The teacher's survival guide,
Rowman & Littlefield Education, Lanham, Maryland, Toronto, Plymouth, 2008; 21. J.McLeod; J.Fisher; G.Hoover, The Key Elements of
Classroom Management, Association for Supervision and
Curriculum Development, Ale xandria, Virginia, 2003;
22. Marzano R.; Marzano J.; Pickering, D., Classroom
Management that works, Association for Supervision and
Curriculum Development, Ale xandria, Virginia, 2003;
Camelia Brîncoveanu – Mana gementul clasei de elevi
11623. Mihuleac E., Știința managementului. Teorie și
practică, vol I și II, Editura Tehnică, București, 1999;
24. Monteil J.M., Educație și formare, Editura Polirom,
Iași, 1997; 25. Păun E., Școala dintr‐o abordare sociopedagogic ă,
Editura Polirom, Iași, 1999; 26. S m i t h C o l i n J . ; L a s l e t t R o b e r t , Efective classroom
management, R o u t l e d g e – F a l m e r , L o n d o n , N e w Y o r k ,
1993; 27. Stan E., Managementul clasei, Editura Aramis,
București, 1993; 28. Ș o i t u L . ; C h e r c i u R . ( c o o r d . ) , Strategii educaționale
centrate pe subiectul învățării, UNICEF & MEC, București,
2006;
29. T a u b e r R o b e r t T . ; S a r g e n t M e s t e r C a t h y , Acting
lessons for teachers: using
performance skills in the
classroom, Praeger Publishers,Westport, CT, 2007;
30. Tauber Robert T, Classroom Management. Sound
Theory and Efective Practice, 4th Edition, Praeger
Publishers, London, 2007; 31. Ungureanu D., Educație și curriculum, Editura
Eurostampa, Timișoara, 1999;
Camelia Brîncoveanu –Man agementul clasei de elevi
11732. Vroom V.H.; Yetton P.W., Leadership and Decision
Making, University of Pittsburgh Press, 1973;
33. Wong H. K. & Wong R. T., The first days of school.
Mountain View, CA: Harry K., Wong Publications, 1998; 34. Wragg E. C., Class Management in the Secondary
School, Routledge Falmer, NY, 2001.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Camelia Brîncoveanu Man agementul clasei de elevi [612000] (ID: 612000)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.