Calitati Si Abilitati Manageriale Pentru Un Manager Profesionist

Conducerea unei unități, indiferent de domeniu, presupune exercitarea unor funcții cum sunt: diagnoza, prevederea, decizia, planificarea, organizarea, coordonarea, controlul, îndrumarea, evaluarea și altele. Astfel, conducătorii trebuie să fie pregătiti în domeniul managerial și cu experiență în domeniul învățământului și al educației.

                În învățământ arta conducerii este foarte importantă întrucât pune în evidență mai bine personalitatea conducătorului, iar exemplul său personal are un rol esențial în realizarea obiectivelor stabilite pentru unitate. Arta de a conduce reprezintă de fapt arta de a lucra cu oamenii, adică dimensiunea nou, modernă și distinctă a conducătorului de unitate de învățământ.

                Pentru a lucra cu elevii și cadrele didactice, conducătorii din învățământ au nevoie de cunoștințe speciale din domeniul educației adulților, copiilor, tinerilor. Succesul managerului din învățământ depinde de capacitatea de a orienta, organiza, îndruma și motiva colaboratorii, subalternii pentru realizarea optimă a obiectivelor propuse. Specific școlii este faptul că managerul conduce două mari categorii de oameni, respectiv elevi și cadre didactice. Aceasta presupune pentru manager o adoptare permanentă a principiilor managementului, a stilului de conducere, a capacității de înțelegere etc., în funcție de segmentul la care se referă problemele școlii.

                Managerul este dator să instaureze în școală un climat favorabil muncii, asigurând o stare de spirit cât mai bună pentru desfășurarea activităților într-un mod plăcut, eficient, cu randament și satisfacții maxime. Recunoașterea de către manager a muncii bine făcute de subalterni și acordarea sprijinului exact atunci când este nevoie, determină creșterea încrederea în forțele proprii și dorința de realizare a sarcinilor cât mai bine.

                Un bun manager trebuie să dea dovadă de bune calități profesionale, organizatorice, experiență în conducerea învățământului, stăpânirea legislației școlare, bun pedagog, animator al colectivului – calități care îl transformă în lider al grupului din care face parte. Atunci când liderul grupului este același cu conducătorul grupului putem vorbi despre un management profesional desfășurat într-o atmosferă echilibrată, fără conflicte și probleme manageriale. Pentru conducător va fi mult mai comod managementul grupului, întrucât subalternii îl consideră exponentul lor pe care trebuie să-l urmeze și în care au deplină încredere.

Rolul managerilor școlari văzut ca un model de comportare asociat poziției sociale respective, reprezintă așteptările membrilor organizației față de manager. Astfel managerul are rolul de:

–       reprezentant al comunității educative;

–       președinte al Consiliului Profesoral și al Consiliului de Administrație;

–       ordonator de credite;

–       decident;

–       organizator;

–       mediator;

–       evaluator;

–       membru al comunității educative și locale;

–       cetățean.

Față de aceste roluri, managerul școlar exercită anumite competențe:

–       decizională;

–       profesioanlă;

–       juridică;

–       psihopedagogică și sociologică;

–       economico-financiară și administrativ-gospodărească;

–       managerială;

–       culturală;

–       social-morală.

Studiind profund activitatea unui grup de manageri, Henry Mintzberg a identificat zece roluri diferite pentru managerul școlar care cuprind toate activitățile acestuia. Cele zece roluri le-a grupat în trei mari categorii: elaborarea de decizii, prelucrarea informațiilor și angajarea de relații interpersonale.

Rolurile informaționale ale managerului sunt:

–       monitor;

–       difuzor;

–       purtător de cuvânt.

Rolurile interpersonale sunt:

–       figură reprezentativă;

–       lider;

–       legătură.

Roluri decizionale:

–       inițiator;

–       factor de soluționare a perturbărilor;

–       factor de alocare a resurselor;

–       negociator.

 Calități și abilități manageriale pentru un manager profesionist

                În literatura de specialitate se specifică și câteva calități și abilități manageriale absolut necesare unui manager. Acestea sunt:

–       intelectuale – gândire logică, capacitate de conceptualizare, capacitate de diagnoză etc.;

–       antreprenoriale – capacitate de decizie, proactivitate etc.;

–       socio-emoționale –  va ține cont de tendințele majore ale managementului și ale vieței politico-economice autocontrol, spontaneitate, obiectivitate în perceperea și judecarea altora, autoestimare corectă, capacitate de rezistență și adaptabilitate etc.;

–       interpersonale – încredere, centrarea pe dezvoltarea celorlalți, capacitatea de ai influența pe ceilalți, capacitatea de ai asculta și de a lua în considerare alte păreri, comunicarea facilă, atitudinea pozitivă, capacitatea de a controla și altele.

Dezvoltarea manageriala și sociala a determinat:

–       stilul managerial autoritar a devenit din ce în ce mai puțin utilizat;

–       numărul nivelurilor manageriale scade;

–       ponderea atribuțiilor delegate crește;

–       retribuirea este strâns legată de performanțe sau rezultate;

–       crește ponderea managementului în echipă;

–       managerii sunt supuși tot mai mult unui proces continuu de învățare;

–       managementul se ocupă tot mai mult de resursele umane;

–       se tinde spre o profesionalizare a managerului;

–       dezvoltarea managerială proprie cade în sarcina managerului, apreciind singur variante de formare;

–       crește rolul motivării.

În aceste condiții managerii viitorului vor trebui să dobândească noi calități și abilități cum ar fi:

–       adaptare la schimbare și la un management performant;

–       o gândire strategică asupra organizației ca întreg și pe termen lung;

–       orientare către „calitate totală”;

–       utilizarea eficientă a resurselor financiare;

–       facilitarea contribuției membrilor echipei manageriale la luarea deciziilor;

–       înțelegerea rolului informației;

–       coerență și perfecțiune în comunicarea verbală;

–       asumarea riscurilor în elaborarea deciziilor.

 
Stiluri de conducere și personalitatea managerilor – manageri profesioniști

                Potrivit precizărilor făcute de Ana Tucicov Bogdan „personalitatea este sinteza particularităților psiho-individuale în baza căreia ne manifestăm specific, deosebindu-ne unul de altul”.

                Personalitatea își pune foarte mult amprenta asupra stilului de conducere al fiecărui manager, atât din punct de vedere temperamental, cât și din punct de vedere al caracterului, aptitudinilor etc.

                Pentru un manager performant este foarte importantă și necesară o investigare amplă, complexă și profundă asupra personalității unui manager, pentru a putea surprinde și influența caracteristicile de care depind performanțele în activitatea managerială.

                Stilul de conducere se menționează în literatura de specialitate a fi modul propriu, specific, de a acționa în vederea atingerii obstacolelor propuse. Stilul de conducere a fost analizat în timp și s-au stabilit o serie de tipuri. Având în vedere un aspect deosebit de important al managementului și anume relațiile conducătorului cu subordonații, s-au stabilit următoarele stiluri de conducere:

–       autoritar sau autocriatic

–       democratic sau participativ

–       liberal sau permisiv

Cercetările au demonstrat că grupările conduse autoritar și cele conduse democratic au performanțe apropiate, iar în grupul condus permisiv a obținut performanțe mai scăzute. De asemenea grupul condus autoritar, în absența conducătorului tinde să scadă productivitatea muncii, iar cel condus democratic aceasta rămâne neschimbată. Ceea ce este foarte interesant este că grupul condus permisiv are o tendință vizibilă de creștere a productivității muncii, în absența conducătorului.

Explicația acestor comportamente constă în aceea că grupul condus autoritar așteaptă toate comenzile de la manager, căruia îi aparțin toate inițiativele, cel condus democratic muncește un timp fără a avea nevoie de conducător, cu un randament relativ constant, deoarece membrii grupului nu pun foarte mult accent pe inițiativele conducătorului, iar grupul condus permisiv înregistrează creșteri de productivitatea muncii în lipsa conducătorului deoarece acesta se implică puțin în activitate, iar membrii grupului sunt obișnuiți să lucreze singuri, să aibă inițiativă și să-și organizeze cât mai bine activitatea.

Cercetătorii timpului au ajuns la concluzia că stilul democratic, participativ de conducere este cel mai preferat de manageri, având și cele mai multe avantaje. Acest stil presupune consultarea echipei manageriale, a colaboratorilor în problemele importante, stimulează inițiativa și implicarea în activitățile unității, iar adoptarea deciziei în cadrul echipei manageriale asigură un climat de cooperare potrivit unui management performant la nivelul unității.

Un bun conducător adoptă un stil de conducere diferențiat în funcție de problemele și situațiile concrete cu care se confruntă dar și în funcție de grupul pe care îl conduce, respectiv de personalitatea, inițiativa, caracterul, pregătirea, aspectele sociale, materiale etc. ale acestuia.

Stilul de conducere situațional bazat pe sarcini, consultări îi permite subalternului să aleagă modul de îndeplinire a sarcinilor în funcție de natura problemei pe care o are. De asemenea, conducătorul va aprecia modul în care îi va cere subalternului îndeplinirea sarcinii.

Stilul de conducere situațional îmbină avantajele stilului autoritar cu cel participativ și în majoritatea cazurilor s-a dovesit a fi eficient, de calitate. Cu toate acestea există pericolul apariției abuzului de putere și a derapajelor comunicaționale.

Pentru sistemul educațional se pretează cel mai bine abordarea stiluluide conducere situațional.

Câteva din cerințele și caracteristicile unui manager profesionist sunt sintetizate de cercetatorii în domeniu astfel:

–       sănătos fizic și psihic

–       rezistent la efort intelectual și stres

–       energic și perseverent

–       hotărât

–       responsabil

–       vizionar

–       altruist

–       loial, competent, model de comportament, inteligent și cult, deschis către nou și capabil să comunice cu cei din jur și să stabilească contacte în folosul școlii.

Un manager performant va trebui să îmbine aceste cerințe cu intuiție, bun simț, talent organizatoric, o bună pregătire teoretică și practică în domeniul managementului.

Managerul profesionist va îmbina: roluri, competențe, capacități, cunoștințe, deprinderi, abilități pentru a aplica un management de calitate la nivelul unității de învățământ.

Cel mai bun stil abordat de un manager este cel care se potrivește situației și rezolvarea acestea apare în cel mai scurt timp și în cele mai optime și eficiente condiții.

Managerul deține prin funcția sa o anumită doză de autoritate formală, în virtutea căreia el poate da instrucțiuni, lua decizii, da sancțiuni și recompense. În timp s-a dovedit că managerii trebuie să se bazeze mai puțin pe autoritate formală și să găsească alte mijloace de a influența comportamentul subalternilor.

 
Cum poți ajunge un manager eficient

Pentru a deveni un manager eficient trebuie:

–       claritate în gândire, în stabilirea obiectivelor și în transmiterea acestora subordonaților

–       capacitatea de a comunica eficient cu oamenii

–       să inspiri încredere

–       să ai grijă de oamenii cu care lucrezi, să-i respecți, să le creezi oportunități și să-i pui în valoare dându-le împuterniciri

–       încredere în sine

–       nevoie de putere

–       viziune

Dan Abăcioaiei și Adina Andrei în Ghidul Directorului de Școală precizează șapte calități ale managerului în educație:

1.        Să fii vesel și optimist

2.        Să fii deschis și entuziast

3.        Să fii un bun ascultător

4.        Să ai puncte de vedere bine fondate și argumentate

5.        Să ai capacitatea de ai lăuda pe ceilalți și de a te autoanaliza cu atenție pe tine

6.        Să ai abilitatea de a administra schimbările

7.        Să ai o filozofie educațională clară și să dai un bun exemplu personal

Adevăratul rol al managerului eficient este de a le inspira subordonaților dorința de a fi cei mai buni asigurându-le condiții pentru a face tot ce pot mai bine, într-o competiție permanentă cu ceilalți dar și cu ei însuși.

Un manager eficient acționează pentru perfecționarea colaboratorilor, evită pedepsirea lor atunci când greșesc, evită stresarea acestora, încearcă să-i ajute în depășirea momentelor dificile. Cercetările au dovedit că soluțiile cele mai bune în management tind să țină de bunul simț. Cu toate acestea este foarte dificilă introducerea bunului simț în practica comună.

Conform celor doi autori citați mai sus, managementul este o atitudine, un mod de viață, având la bază dorința reală de a lucra cu oamenii și de ai ajuta să aibă succes, iar organizația să prospere. Managementul este un proces de inițiere de lungă durată, care nu se termină după un curs de formare.

Managementul este o profesie dedicată oamenilor.

BIBLIOGRAFIE

Moldovan Scholz,  Maria , Managementul resurselor umane , București, Editura Economică, 2000;

Nicolescu, Ovidiu și Verboncu Ion , Management , București, Editura Economică, 1999;

Nicolescu, Ovidiu, Management comparat , București, Editura Economică, 1997;

Burduș, Eugen, Management comparat , București, Editura Economică, 1989;

Rotaru, Anton  și Prodan, Adriana, Managementul resurselor umane , Iasi, Editura Sedcom Libris, 1998;

Stoica, Dan, traducere din limba germană și note, Managerii viitorului, viitorul managerilor , Iași, Institutul European, 1997;             

Abăcioaiei, Dan  și Andrei, Adina, Ghidul directorului de școală , Bacău, Editura Casa Corpului Didactic, 2004;

Jinga, Ion, Conducerea învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București,1993

Jinga, Ion, Managementul învățământului , Editura Aldin,

Iosifescu, Șerban, coordonator, Managementul educațional pentru instituțiile de învățământ , M.E.C., 2004;

Iorga, Gheorghe, Sibiștean, Livia,  Zaharia , Dan, Ghidul practic al directorului unității de învățământ preuniversitar, Editura Paralela 45, București, 2004.

arte.