Calitatea Vietii Studentilor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Introducere

Studiul actual reprezintă continuarea unei cercetări realizate în anul 2013, „Calitatea vieții în Cluj-Napoca”. Având în vedere că profilul municipiului Cluj-Napoca este cel de „oraș universitar”, am analizat problematica legată de calitatea vieții studenților. Surprinzător, am constatat că nu există un model de analiză a calității vieții acestui segment din populație.

Calitatea vieții studenților este un subiect care, după unele păreri ar trebui luat în considerare doar în domeniul învățământului și al educației, însă această idee ar trebui puțin extinsă și dezvoltată. În acest sens, ar trebui percepută ca un factor extrem de important chiar la nivelul unei comunități, societăți sau al unui oraș sau județ, deoarece studenții sunt o parte integrantă a comunității/societății, orașului/județului, care influențează majoritatea aspectelor legate de îmbunătățirea și dezvoltarea acestora (n.r. comunitatea, societatea, orașul, județul).

Cluj-Napoca este un centru universitar de prestigiu din România, care atrage mii de studenți anual în toate universitățile sale, motiv pentru care Clujul este și unul din cele mai bine dezvoltate orașe din punct de vedere economic, cultural, social sau educațional.

Unul dintre factorii care determină acest progres simțitor de la an la an este tocmai modul de a trăi al studenților din acest oraș, care poate fi înțeles ca și concept sau indicator sub forma calității vieții studenților din Cluj. Acest concept este unul complex, având o arie de aplicabilitate foarte mare, însă este simplu de înțeles, de operaționalizat și de cuantificat.

Calitatea vieții este un aspect destul de subtil, dar, care necesită o atenție deosebită. Pentru a putea fi influențat, el trebuie studiat temeinic și analizat continuu, longitudinal, conform unui model comprehensiv și adaptat în mod constant realităților sociale și culturale specifice.

Studiile privind calitatea vieții pot sta la baza unor strategii de dezvoltare, fie că vorbim despre comune, orașe, municipii sau județe. Prin intermediul cercetărilor care au ca scop analiza sau evaluarea calității vieții se pot trasa direcții sau obiective de orientare sau chiar de dezvoltare ale unităților administrativ – teritoriale mai sus – menționate.

Lucrarea de față este un studiu exploratoriu privind calitatea vieții studenților din municipiul Cluj – Napoca, analizată prin prisma nivelului de mulțumire al studenților față de aspecte din cele mai diverse legate de acest concept.

Lucrarea cuprinde patru capitole, dintre care două tratează problematica legată de calitatea vieții în general și cea a studenților. Celelalte două capitole cuprind partea practică a lucrării, o parte de cercetare mai aprofundată, în care sunt interpretate datele culese (legate de nivelul mulțumirii studenților din trei universități clujene: Universitatea Babeș – Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Universitatea Tehnică Cluj – Napoca), prin intermediul metodei de cercetare numită ancheta sociologică deopotrivă, dar și o comparație între cele trei universități clujene, din punctul de vedere al scorurilor pe fiecare dimensiune luată în considerare.

Primul capitol este destinat definirii conceptului de „calitate a vieții”, aria de aplicabilitate a acestuia și măsura în care aceasta ar putea constitui o etapă fundamentală în procesul de elaborare a unor planificări strategice de scurtă sau lungă durată.

În cadrul celui de-al doilea capitol am nuanțat conceptul de „calitate a vieții studenților”, ca parte integrantă a conceptului mai larg de „calitate a vieții”, aplicat statutului de student în perioada contemporană.

Următorul capitol vizează partea de cercetare a lucrării, care a constat în aplicarea unui chestionar studenților din trei universități din Cluj – Napoca, alese pe baza performanțelor din ultimii ani și a accesului la respondenți. Chestionarul este compus din patru dimensiuni legate de calitatea vieții prin prisma mulțumirii studenților: aspecte generale legate de calitatea vieții, activitatea de predare – învățare, baza materială și dotările din fiecare facultate și serviciile și facilitățile oferite de universitate.

Ultimul capitol cuprinde o comparație a celor trei universități din punctul de vedere al mediilor obținute pe cele patru dimensiuni ale mulțumirii acestora față de aspecte legate de calitatea vieții.

În partea de concluzii și recomandări sunt prezentate succint rezultatele cercetării, explicate din perspectiva conceptelor abordate în partea de teorie și sunt formulate recomandări privind îmbunătățirea nivelului de mulțumire a studenților și implicit a calității vieții acestora.

Capitol 1. Calitatea vieții – concept general, definiție, parte integrantă a unei strategii de dezvoltare

Definiția și aria de aplicabilitate

Calitatea vieții reprezintă „ansamblul elementelor care se referă la situația fizică, economică, socială, culturală, politică, de sănătate, etc., în care trăiesc oamenii, conținutul și natura activităților pe care le desfășoară, caracteristicile relațiilor și proceselor sociale la care participă, bunurile și serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul și stilul de viață, evaluarea împrejurărilor și rezultatelor activităților care corespund așteptărilor populației, precum și stările subiective de satisfacție/insatisfacție, fericire, frustrare, etc.” (Mărginean, Bălașa, 2002, pp.2-3)

O definiție complexă precum cea enunțată trebuie explicitată. Astfel, vorbim în primul rând de elemente ce țin de viața oamenilor, cu raportare la starea lor economică, statutul social de care se bucură în comunitate sau societate, cultura din care fac parte și identitatea culturală locală sau națională și nu îl ultimul rând, un subiect sensibil, și anume sănătatea.

Un alt element al definiției se referă la toate acele aspecte din viața oamenilor, care surprind situația în ansamblu a domeniilor în care aceștia își desfășoară activitățile sau la care se raportează prin desfășurarea activităților lor zilnice, dar și la fiecare activitate, prin intermediul căreia oamenii intră în contact cu diferite medii, cum ar fi mediul politic, sănătatea sau mediul social, prin care își asigură mijloacele necesare existenței. În acest moment putem vorbi și despre relațiile care se stabilesc între oameni/cetățeni, între cetățeni și autoritățile publice, între cetățeni și mediul economic și/sau sistemul de sănătate, dar și la interacțiunea și chiar interdependența dintre toate acestea. Se pune problema unei interdependențe, deoarece oamenii nu există fără acele instituții, care oferă cadrul legal de acțiune al acestora, dar nici instituțiile respective nu ar exista fără resursa umană, aceasta fiind baza sau motorul funcționării și dezvoltării lor.

Desigur, înaintea stabilirii acestor relații sau interacțiuni, dar și ulterior stabilirii lor este vitală o evaluare a împrejurărilor, care pot influența pozitiv sau negativ bunul mers al relațiilor și activităților desfășurate de oameni sau grupuri, dar și o evaluare a rezultatelor acestora, pentru a fi posibilă o analiză cât mai transparentă, clară și completă. Evaluarea împrejurărilor și a rezultatelor activităților trebuie să corespundă așteptărilor populației, însă nu doar la nivel individual, pentru a putea fi extinse analizele și pentru a se lua decizii conforme așteptărilor totalului indivizilor dintr-o comunitate, societate sau țară.

Definiția calității vieții mai precizează și resursele, pe care le au la dispoziție oamenii, pentru a-și desfășura activitățile și pentru a-și asigura mijloacele de subzistență, care depind într-o mare măsură de gradul de accesibilitate al acestora.

O altă dimensiune a calității vieții este reprezentată de stilul și modul de viață pe care oamenii îl adoptă, în diferite împrejurări, ținând cont de factori de natură politică, economică sau socială, dar și de modelele de consum, care, în prezent se găsesc într-o proporție semnificativă și din care oamenii pot să aleagă. Modelele de consum se aleg în funcție de anumite criterii, care țin de situația personală a fiecărei persoane, așteptările, posibilitățile acestora și, desigur, de posibilitatea de susținere a acestora.

În final, trebuie precizate stările subiective, proprii fiecărei persoane, cu privire la nivelul de mulțumire, satisfacție sau insatisfacție, fericire/tristețe, frustrare sau stres, pentru a se putea evalua starea concretă în care se află oamenii la un moment dat și pentru a înțelege și știi cum trebuie să se procedeze pe viitor, în elaborarea de politici publice, politici de sănătate și altele. Așadar, când se tratează probleme, care țin de comunitate în ansamblul ei, trebuie întotdeauna să se aibă în vedere situația personală a membrilor săi, deoarece oamenii sunt cei care fac să existe o comunitate și care contribuie la funcționarea și dezvoltarea ei.

Creșterea calității vieții și a bunăstării sociale sunt principalele obiective pe care o comunitate dezvoltată dorește să le atingă. Atingerea unui nivel ridicat de calitate a vieții a devenit una dintre preocupările constante ale autorităților publice. Prin utilizarea unor sisteme de indicatori pentru măsurarea calității vieții, este reflectat stilul de viată, nivelul de trai, de dezvoltare și de atractivitate al unei comunități din perspectiva cetățenilor.

Calitatea vieții – Parte integrantă a unei strategii de dezvoltare

Măsurarea calității vieții este o etapă fundamentală în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a unei comunități, din mai multe considerente: în primul rând, ca urmare a evaluării calității vieții, identificăm condițiile de viață ale populației, avem ocazia să înțelegem modul de raportare al oamenilor la aceste condiții, precum și care sunt percepțiile lor vis-a-vis de acestea. Nu în ultimul rând, prin măsurarea calității vieții ne putem da seama de modul în care populația evaluează diferitele domenii ale vieții sociale, care sunt prioritățile lor în acest sens și care sunt așteptările și percepțiile cetățenilor vis-a-vis de acestea. Datele rezultate în urma unei cercetări a calității vieții pot sta la baza identificării și elaborării politicilor publice, la baza propunerii unor proiecte și programe pentru comunitatea respectivă. Cercetarea calității vieții oferă informații necesare privind problemele și soluțiile de rezolvare ale acestora, dar și informațiile necesare privind avantajele unei comunități care trebuie încurajate.

Evaluarea cât mai clară și detaliată a condițiilor de viață existente la nivelul unei comunități reprezintă un instrument important de intervenție socială, fundamentând dezvoltarea durabilă a calității vieții.

Cercetările sociale, studiile sau evaluările, fie sociologice, fie psihologice, au avut ca obiect, într-o mai mică sau mai mare măsură, aspecte referitoare la viața oamenilor, mai precis așteptările acestora și finalitatea lor, concretizată sau nu în fapte reale.

Cercetări efective de calitate a vieții au avut loc, după anumiți autori, în SUA, unde a și fost lansat conceptul de “calitate a vieții”, de unde s-a răspândit rapid în Europa, la începutul secolului XX, deși menționări au avut loc “cu mult timp în urmă, eventual chiar în scrierile antice”. (Mărginean, Bălașa, 2002, p.25)

Răspândirea și preluarea ideii de cercetare a calității vieții în numeroase state de pe mapamond s-a datorat caracterului atractiv al acesteia, caracter căruia i-a fost atribuită o valoare evaluativă asupra vieții umane, la diferite nivele: atât individual, cât și comunitar, de grup, la nivel de societate și chiar la nivel global. Conceptul de calitate a vieții a fost adeseori raportat și chiar asimilat cu alte preocupări de abordare ale vieții umane, însă s-a dovedit că acest nou concept, al calității vieții, este diferit și inovator din mai multe puncte de vedere.

Astfel, cercetările privind calitatea vieții implică relevarea conținutului printr-o paradigmă specifică de abordare, prin intermediul căreia populația își evaluează sau autoevaluează propria viață prin prisma așteptărilor, împlinirilor și a neajunsurilor. Evaluările dau posibilitatea efectuării de comparații între calitatea vieții indivizilor, a unor grupuri, a comunităților sau compararea calității vieții unor comunități la momente sau intervale diferite de timp. Această comparare din urmă ne oferă informații cu privire la progresul sau evoluția în timp a comunităților, dar și cu referire la involuția acestora. Însă, acest lucru nu trebuie să constituie un motiv de ierarhizare a comunităților, ci doar de relevare a caracteristicilor specifice și relevante ale noii paradigme de cercetare a calității vieții.

Tratând calitatea vieții și strategia de dezvoltare a unei comunități într-o relație de interacțiune și interdependență, am hotărât chiar să integrez calitatea vieții în strategia de dezvoltare, pentru a surprinde exact acei indicatori de care trebuie să se țină cont în elaborarea unei strategii de dezvoltare.

Prin identificarea acestor indicatori și formularea lor cât mai exactă, putem formula întrebari pe baza lor, care se vor constitui în instrumente de cercetare, care urmează apoi să fie aplicate unui anumit număr de oameni, dintr-o anumită comunitate sau dintr-un anumit județ sau municipiu, pentru a afla păreri personale, cât mai individualizate, pentru ca în final să identificăm problemele generale cu care oamenii sau chiar comunitatea se confruntă la un moment dat.

Aflarea unui numar cât mai mare de opinii, deci aplicarea într-un număr cât mai mare a instrumentelor de cercetare va da posibilitatea analizării unor aspecte cât mai variate și diverse, caracteristice fiecărui om în parte, dar și posibilitatea comparării acestor aspecte ce țin de calitatea vieții unui om cu cele ale altor oameni.

Orice strategie, fie că este de dezvoltare sau de orice alt tip, trebuie să aibă atât un suport teoretic, cât și unul practic. Astfel, totalitatea programelor și a priorităților trebuie aplicate în practică, pentru a vedea dacă acestea corespund nevoilor și așteptărilor cetățenilor unui oraș sau municipiu.

Cercetări relevante în domeniu

În ceea ce privește studiul sau analiza calității vieții, au existat numeroase cercetări de-a lungul timpului, prin care s-a încercat să se determine un nivel orientativ al calității vieții oamenilor dintr-un oraș. Rezultatele sunt deseori ideale și nu reflectă neapărat situația efectivă a aspectelor legate de calitatea vieții, deoarece respondenții, de teama sancțiunilor negative, oferă răspunsuri favorabile studiului. Lipsa educației în acest sens intervine ca un factor decisiv care influențează răspunsurile. Cercetări referitoare la calitatea vieții s-au desfășurat și în municipiul Cluj-Napoca, atât referitoare la calitatea vieții în general, cât și referitoare la calitatea vieții studenților din anumite universități. Cercetările referitoare la calitatea vieții studenților o să fie analizate în capitolul „Calitatea vieții studenților” din prezenta lucrare, în care o să fie analizate dimensiunile și indicatorii de la care a pornit întreaga cercetare, precum și motivația unei astfel de cercetări.

Așadar, în Cluj-Napoca, s-a realizat o cercetare referitoare la calitatea vieții cetățenilor municipiului, care stă la baza planificării strategice a municipiului Cluj-Napoca, parte integrantă a strategiei de dezvoltare a orașului pentru perioada 2014-2020.

Necesitatea unui astfel de studiu este explicată de faptul că municipiul Cluj-Napoca este unul dintre centrele universitare, urbane, culturale și de cercetare științifică ale României, care merită o atenție deosebită, datorită resurselor deloc de neglijat pe care le deține. Județul Cluj este și el „cea mai importantă unitate administrativ-teritorială a României din zona Transilvaniei” conform unor studii și aprecieri, fiind considerat capitala Transilvaniei (Consiliul Județean Cluj, Comisiile de specialitate, Strategia de dezvoltare a județului Cluj 2007-2013, Cluj-Napoca, 2007).

Datorită numeroaselor carențe, constatate în municipiul Cluj-Napoca, cum ar fi lipsa infrastructurii și a cadrului organizatoric necesar pentru desfășurarea cercetărilor integrate și a tehnologiilor de vârf, în vederea apropierii învățământului superior de agenții economici sau accesibilitatea redusă la resursele orașului a celor din zonele de munte sau deal, trebuie să se ia măsuri referitoare la eliminarea acestora. O măsură în acest sens poate fi analiza și/sau evaluarea calității vieții cetățenilor municipiului.

Cercetarea cu privire la evaluarea calității vieții a fost realizată pornind de la un sistem complex de indicatori pentru măsurarea calității vieții, care o să fie prezentați în continuare.

Această cercetare a fost derulată de Centrul de Cercetare în Administrația Publică, din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării.

Pentru început, trebuie precizat faptul că această cercetare a pornit de la nevoia de a identifica perspectiva generală a cetățenilor municipiului Cluj-Napoca asupra calității vieții, dar și părerea cu privire la numeroase aspecte ce țin de calitatea de locuitori ai unui oraș sau de oameni angajați pe piața muncii. Obiectivele principale constau în evaluarea mulțumirii generale a populației din Cluj-Napoca față de factorii care contribuie la calitatea vieții, ierarhizarea factorilor în funcție de nivelul de mulțumire al cetățenilor municipiului, dar și satisfacția sau insatisfacția față de aspecte care influențează într-o oarecare manieră calitatea vieții. De asemenea, studiul are ca și obiectiv și identificarea punctelor tari pe care le are orașul din punctul de vedere al calității vieții, pentru a putea fi valorificate cât mai eficient și benefic pentru comunitate și municipiu.

Percepția asupra calității vieții a fost măsurată pe baza unui model, care conținea un set de 18 indicatori subiectivi, pentru care a fost utilizată ancheta sociologică, și ca instrument de cercetare, chestionarul, pentru colectarea datelor. Acești indicatori sunt comuni cu indexul Gallup-Healthways Well-Being, indexul OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și cu Eurofound Quality of Life Survey, pentru a putea fi posibilă compararea unor dimensiuni.

Studiul s-a realizat în perioada 10-17 ianuarie 2013, pe un eșantion reprezentativ de 912 persoane selectate aleatoriu, din rândul cetățenilor municipiului Cluj-Napoca, iar principalele dimensiuni măsurate prin indicatorii propuși sunt: perspectiva generală asupra calității vieții, prosperitate economică, mediu, siguranță, buna guvernare, cultură și identitate locală.

Chestionarul este structurat pe 18 capitole, fiecare capitol tratând un aspect al calității vieții. Această analiză a calitații vieții se poate plia foarte bine și poate fi luată în vedere la elaborarea unei strategii eficiente a municipiului, deoarece surprinde aspecte din domenii variate, cum ar fi siguranța, mediul înconjurător, guvernarea eficientă și altele, care trebuie evaluate cât mai des, deoarece în contextul globalizării se pot modifica foarte ușor, datorită dinamicității lor.

Cercetarea a surprins faptul că locuitorii municipiului Cluj-Napoca sunt mulțumiți atât de calitatea vieții în general, cât și de factorii specifici, care influențează în mod direct acest aspect, cum ar fi sănătatea, stilul de viață sau infrastructura.

În continuare, sunt prezentate cele mai relevante valori obținute în urma aplicării chestionarului și în urma analizei datelor colectate.

Primul capitol al raportului cuprinde întrebări și răspunsuri cu privire la perspectiva generală asupra calității vieții, o calitate a vieții ridicată fiind ceea ce orice individ dorește să aibă parte pe parcursul vieții sale. Însă, calitatea vieții este influențată de o varietate de factori și este percepută diferit, în funcție de nevoile fiecăruia și așteptările lor.

Așadar, în cadrul acestui capitol a rezultat că locuitorii municipiului Cluj-Napoca declară un nivel relativ ridicat de mulțumire față de viața lor din ultimii 5 ani, media fiind 6,60. Însă, pe măsură ce ne apropiem de situația din prezent, nivelul lor de satisfacție începe să crească (media: 6,91). În ceea ce privesc următorii 5 ani, din punct de vedere al calității vieții, cetățenii sunt optimiști și speră la o îmbunătățire continuă a nivelului calității vieții. Cu privire la percepția utilității propriilor acțiuni ale locuitorilor Clujului, aceasta se află peste nivelul mediu (media: 5,96), iar cetățenii sunt de acord că au timp să realizeze și activități agreabile.

Gradul de mulțumire al cetățenilor municipiului Cluj-Napoca asupra modului de desfășurare a vieții este puternic influențat de o serie de factori, precum locul de muncă, sistemul de sănătate, de educație și altele. Nivelul calitativ al principalelor condiții de viață oferite de municipalitate este unul ridicat. Condițiile de locuit (media: 7,84) și viața de familie (media: 8,80) sunt factorii care determină cel mai ridicat nivel de mulțumire în rândul cetățenilor din Cluj-Napoca, iar următorii factori, care au o contribuție semnificativă în explicarea satisfacției față de calitatea vieții sunt reprezentați de sistemul de sănătate (media: 7,44) și de viața socială (media 6,86). Factorul care îi nemulțumeste cel mai tare pe cetățeni și care nu poate fi influențat foarte mult de la nivelul municipiului este cel privind situația economică de la nivel național (media: 4,68).

Mulțumirea față de infrastructura din Cluj-Napoca este un alt aspect al analizei calității vieții, având un scor mediu – ridicat, conform studiului realizat. Cel mai ridicat nivel de mulțumire este dat de calitatea facilităților sportive (media: 7,77), urmat de calitatea spațiilor verzi de care dispune municipalitatea (media: 7,31) și de planificarea urbană (media: 6,79).

În conturarea condițiilor de viață ale unei comunități, un rol foarte important îl are modalitatea de organizare și funcționare a administrației publice, atât locale, cât și centrale. Rezultatele cercetării arată că cetățenii acordă cel mai ridicat nivel de credibilitate Poliției, cu o medie de 6,35, urmată fiind de autoritățile locale (media: 5,77). La polul celălalt, cel mai mic nivel de încredere îi revine Parlamentului (media: 5,31) și Guvernului (media: 4,61), media obținută de aceste două instituții fiind mai scăzută. Încrederea în sistemul juridic (media: 5,31) și cea în presă (media: 5,81) sunt puțin peste medie.

Se pare că instituțiile cu care cetățenii intră cel mai des în contact sunt și cele care beneficiază de o încredere mai mare din partea acestora.

Al doilea capitol al raportului este denumit generic „Clujul sănătos” și cuprinde informații cu privire la evaluarea calității sistemului de sănătate din municipiul Cluj-Napoca, precum și a stării sănătații locuitorilor.

Cel mai ridicat nivel de calitate perceput de cetățeni îl dețin cabinetele medicilor de familie, media fiind de 7,00. Sistemul de sănătate local (media: 6,99) reprezintă unul dintre punctele tari ale municipiului, nivelul său depășind media obținută pentru calitatea sistemului de sănătate național (media 6,14). Peste scorul mediu (cu media 6,09) este percepută a fi și calitatea serviciilor oferite de spitalele clujene, în timp ce calitatea sistemului de asigurări de sănătate ocupă ultima poziție (media: 5,87).

O altă perspectivă abordată în cadrul cercetării este cea referitoare la sănătatea emoțională a cetățenilor municipiului Cluj-Napoca. Sănătatea emoțională percepută de locuitorii municipiului Cluj-Napoca este una bună, caracterizată de sentimente și manifestări pozitive. Nivelul de fericire este unul ridicat (media: 7,26), și la fel și nivelul de respect din partea celorlalți (media: 7,10). Sunt frecvente atât manifestările de zâmbet și râs (media: 6,96), cât și bucuria (media: 6,80). Stările pe care cetățenii le manifestă rar și foarte rar sunt stările de disperare (media: 2,59), singurătate (media: 3,32), furie (media: 3,71) și cele de tristețe (media: 4,55).

Al treilea capitol al raportului este intitulat „Clujul antreprenorial”, în care se percep variațiile nivelului de trai între sărac și bogat. În acest capitol s-a urmărit modul de disctribuire al resurselor financiare pe câteva domenii, cum ar fi sănătatea, activitățile culturale sau alimentele. În această privință, primează alimentația (media: 7,07), urmată de asigurarea și întreținerea locuinței (media: 6,51) și de investirea în sănătate (media: 6,46). Însă, nici investițiile în activități culturale nu sunt de neglijat, având o medie de 4,81.

Clujul verde este un alt capitol important, deoarece și urbanizarea, poluarea aerului și a apei, existența și amenajarea spațiilor verzi afectează calitatea vieții. Acest capitol clarifică percepția cetățenilor Clujului cu privire la calitatea mediului în care trăiesc.

În general, locuitorii Clujului sunt mulțumiți atât de zona în care locuiesc, cât și de calitatea mediului (media: 6,52). Problemele privind poluarea apei (media: 2,36) se află sub control, nivelul lor fiind unul moderat.

Siguranța este un element de bază pentru funcționarea și dezvoltarea unei comunități, următorul capitol intitulându-se „Clujul sigur”. Printre obligațiile statului se numără și asigurarea securității cetățenilor, atât la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cât și în afara țării.

Gradul ridicat de libertate (7,83) reflectă, în mod indirect, încrederea în valorile și normele unui stat de drept. Totodată, cetățenii beneficiază de un nivel ridicat de siguranță a locuințelor (Media: 7,86) și a alimentelor pe care le consumă (media: 7,00). Un alt element care contribuie la creșterea nivelului de siguranță a locuitorilor municipiului este facilizarea accesului la serviciile privind situațiile de urgență (media: 6,86).

Nivelul ridicat de siguranță a vieții (media: 6,75) este confirmat de manifestarea extrem de redusă a sentimentului de frică a locuitorilor clujeni (media: 3,87).

Desigur, un aspect esențial în evaluarea calității vieții se referă la guvernarea eficientă a municipiului. Așteptările oamenilor sunt din ce în ce mai mari cu privire la mediul public, deoarece o bună guvernare a sistemului public atrage după sine o satisfacție generală din partea cetățenilor.

Locuitorii municipiului sunt mulțumiți atât de calitatea serviciilor publice, cât și de sistemul administrativ local (media: 6,32). Cel mai apreciat serviciu este cel de transport în comun (media: 7,36). Următoarele două tipuri de servicii, pe care cetățenii le percep la un nivel ridicat de calitate sunt serviciul de protecție a copilului (media: 6,73) și locuințele sociale (media: 6,39).

Nu în cele din urmă, un capitol trebuie dedicat culturii și identității locale, deoarece acestea două au influențe majore asupra calității vieții, regăsindu-se sub diferite forme, precum educație, comportament, tradiție și reguli, care sunt valori fundamentale în procesul de dezvoltare al unei comunități.

Nivelul de mulțumire al cetățenilor față de calitatea sistemului educațional de la nivel local are o medie de 6,62, fiind mai ridicat decât nivelul de mulțumire față de calitatea sistemulului educațional național (media: 6,23).

Nivelul de mulțumire al cetățenilor față de propria educație este unul ridicat, media fiind de 8,44, de unde rezultă că educația furnizată pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca atinge un nivel înalt de calitate și produce efecte pozitive asupra vieții sociale, profesionale și economico-financiare a cetățenilor.

La nivelul municipiului Cluj-Napoca, calitatea vieții este ridicată, acest lucru fiind demonstrat de mulțumirea locuitorilor față de diferite aspecte ale calitații vieții, descrise de factori de ordin economic, financiar, administrativ, educațional, sanitar și de factorii de mediu.

Satisfacția cetățenilor cu privire la nivelul de trai de la nivel local este mai ridicat în comparație cu mulțumirea față de nivelul de trai de la nivel național. Rezultatele reflectă percepția unei calități crescute a serviciilor publice de la nivel local, comparativ cu situația de la nivel național.

Un alt factor important și necesar pentru creșterea calității vieții este economia, aceasta ocupând „treapta de mijloc” a societății, în ceea ce privește resursele de care dispune. La nivelul municipiului Cluj-Napoca, locuitorii se consideră „nici săraci, nici bogați”.

Mediul înconjurător ocupă un loc important în percepția oamenilor, la nivel local, percepția fiind mai degrabă pozitivă, în contextul degradării mediului, problema dezbătută la nivel mondial. Poziționarea geografică a municipiului poate explica această percepție pozitivă, deoarece se află în imediata apropiere a zonelor forestiere, care produc un nivel ridicat de oxigen.

Calitatea vieții este influențată puternic și de siguranța publică, nivelul percepției locuitorilor asupra gradului de libertate, pe care îl resimt fiind ridicat. Siguranța se resimte și când se pune problema siguranței spațiilor în care locuiesc și a accesului la serviciile publice din domeniul situațiilor de urgență.

Nivelul de mulțumire față de sistemul administrativ local este mai ridicat comparativ cu instituțiile de la nivel central sau național. Cetățenii municipiului sunt mulțumiți de calitatea serviciilor publice, furnizate la nivel local, dar și de cea a sistemului educațional local, care este mai ridicată în comparație cu cea de la nivel național. Cetățenii se arată foarte mulțumiți și de propria educație, aceasta reflectând acest avantaj la nivel local.

Capitol 2. Calitatea vieții studenților – concept, cercetări relevante în domeniu, indicatori

2.1. Definiția conceptului de calitate a vieții studenților

Calitatea vieții studenților se referă la totalitatea aspectelor legate de conceptul de calitate a vieții analizat mai sus, însă aplicabil statutului de student. Ne referim aici la numeroși indicatori, care sunt sau ar trebui luați în considerare când se evaluează nivelul calității vieții studenților dintr-un anumit oraș, raportat la facultatea sau universitatea la care studiază.

Facultatea sau universitatea este cea, care, într-o mare măsură îi asigură studentului condițiile și mijloacele necesare pentru ca acesta să-și stabilească un standard de viață la care să se raporteze față de alți studenți de la alte facultăți sau universități.

De asemenea, facultatea sau universitatea îi oferă studentului servicii și facilități pe care să le utilizeze cât mai eficient în scopuri personale, dar și academice (în cadru universitar) pentru a avea performanțe academice cât mai mari. Acesta este, în ultimă instanță, scopul suprem al studentului (sau cel puțin, ar trebui să fie), și anume să aibă note cât mai mari, să se implice în activitatea școlară și extra-școlară și să acumuleze un set consistent de cunoștințe care să-i folosească la finalul studiilor în vederea inserției sale pe piața muncii.

Pe lângă mijloacele și facilitățile pe care universitatea i le asigură studentului, calitatea vieții studenților mai poate fi evaluată luând în considerare și interacțiunea dintre profesor și student și activitățile de predare și învățare. În acest context ne referim la modul de predare al cursurilor și seminariilor de către profesori, modul în care profesorul se adresează studenților, faptul că îi incită la discuții active, interacțiunea în mediul on-line (email) și oferirea unui feedback pentru temele și proiectele studenților.

Învățământul superior este o instituție care urmărește crearea unei forțe de muncă informate, calificate, care să realizeze studii de cercetare inovative și care să dezvolte tehnologii noi și surprinzătoare (Arslan, 2013, p.1).

Învățământul superior, prin intermediul universităților, facultăților și a altor forme de educație, pregătește viitorii teoreticieni, politicieni, ingineri, care vor contribui la schimbarea sau dezvoltarea lumii. Printr-o astfel de educație, fiecare om, în perioada sa de studenție, înceracă să se pregătească și să acumuleze cunoștințele și abilitățile necesare pentru a contribui la propriul viitor și pentru a-l clădi în așa fel încât acesta să fie apreciat la o valoarea cât mai ridicată.

Fiecare viitor student își alege viitoarea facultate ghidându-se după principii proprii sau insuflate de cei apropiați, de familie, de comunitate sau chiar de societatea sau țara în care trăiește. Aceste principii se referă la rapiditatea de a găsi un loc de muncă după absolvirea facultății, găsirea unui loc de muncă în domeniu, ținând cont de evoluția societății prezente, aspectele economice, culturale, sociale sau politice, gradul de dezvoltare al ramurii sau domeniului în care ar urma să activeze viitorul absolvent sau posibilitatea de a avansa la locul de muncă sau de a avea un salariu cât mai mare.

Facultatea este locul în care te desprinzi de activitatea de predare clasică, bazată pe dictare și transcriere. La facultate se pune un accent mai mare pe interacțiunea dintre studenți în cadrul orelor de curs și de seminar, dar și între studenți și profesori. Se pune un accent mai mare pe dezbatere, pe oferirea unor argumente susținute pentru fiecare opinie pe care un student o propune.

În cadrul cursurilor și seminariilor, se transmit informații care trebuie preluate și prelucrate de către studenți pentru a le înțelege și aplica în situații practice. Informațiile transmise și cunoștințele dobândite de-a lungul anilor de facultate trebuie înțelese și sedimentate foarte bine, deoarece acestea vor reprezenta baza după care fiecare absolvent de studii superioare se va ghida la viitorul loc de muncă. Informațiile îi vor oferi o siguranță viitorului absolvent, atât în găsirea unui loc de muncă, cât și pe parcursul anilor în care va fi angajat. Acestea contribuie la calitatea vieții studenților, deoarece informațiile pe care le acumulează în timpul facultății îl vor ajuta să se descurce în susținerea propriilor puncte de vedere, pentru aplicarea pentru burse, pentru diferite activități legate de activitatea academică sau extra-școlară.

Pe lângă cantitatea mare de informații vehiculată și receptată de către studenți pe parcursul anilor de facultate, sunt importante și activitățile extra-școlare în care se implică în afara orelor de curs. Toate aceste activități îl ajută pe student să se dezvolte prin interacțiunea cu oameni din domenii apropiate domeniului propriu de studiu sau alte domenii și ajută la stabilirea unui nivel al calității vieții ridicat. Studentul intră în contact cu diferite tipuri de oameni, din diferite culturi, de diferite etnii sau religii, socializează, schimbă păreri, își formează impresii, transmite valori specifice culturii din care face parte, toate acestea contribuind la formarea personalității sale și la dezvoltarea acesteia. În funcție de personalitatea pe care studentul și-o formează, va știi să-și aprecieze calitățile și defectele proprii și va știi cum să își aprecieze viața pe care o are și să o auto-evalueze cât mai obiectiv. Știind să se auto-evaluzeze, studentul va știi să aprecieze și evaluările realizate de alții cu referire la statutul său social, la comportamentul său, la satisfacția sa referitoare la aspecte din cele mai diverse sau la preferințele sale.

Pe lângă acestea, calitatea vieții studenților este influențată și de anumiți factori, precum sănătatea, fericirea, stilul de viață, incluziunea socială, coeziunea și nu în ultimul rând satisfacția față de diferite lucruri din viața de zi cu zi (Mărginean, Precupețu, 2011, p.1). Mulți dintre acești factori au un rol crucial în viața studenților, dar nu numai, deoarece astfel de factori pot influența într-un mod hotărâtor viața fiecăruia dintre noi, fie pozitiv, fie negativ. Acești factori sunt prezenți permanent în viața fiecăruia, ajutându-ne pe fiecare dintre noi să ne raportăm la ceilalți și să ne apreciem calitățile sau avantajele, sau din contră, defectele sau dezavantajele. Evaluând acești factori sau aceste aspecte, ce țin de calitatea noastră de oameni (inclusiv studenți), fiecare om (student) poate identifica ce este în neregulă sau ce îl dezavantajează cu privire la comportamentul său, gândirea sa sau modul de a acționa în diferite circumstanțe. În urma unei astfel de evaluări, oamenii (studenții) se pot autoevalua la rândul lor și pot îmbunătăți acele aspecte relativ negative identificate pentru îmbunătățirea stimei de sine și a prestigiului social de care se pot bucura la un moment dat sau de care se bucură în comunitatea sau societatea în care trăiesc.

Toate acestea contribuie la stabilirea unui nivel al calității vieții studenților, nivel care ar trebui să reflecte toate aspectele menționate mai sus într-o măsură mai mică sau mai mare, preferabil fiind ca aceste aspecte să se situeze la un nivel cât mai ridicat din punct de vedere calitativ.

Cercetări privind evaluarea calității vieții studenților trebuie efectuate periodic, cel puțin o dată în fiecare an, la începutul anului universitar (pentru a se vedea și analiza care sunt așteptările studenților la început de an universitar, dar și părerea referitoare la anul universitar anterior) sau la sfârșitul acestuia (pentru a vedea și analiza anul universitar recent încheiat, problemele pe care studenții le-au întâmpinat și/sau performanțele înregistrate de aceștia). În acest fel, și conducerea fiecărei universități s-ar putea autoevalua prin prisma rezultatelor obținute în urma evaluării calității vieții studenților, pentru a identifica, analiza și remedia acele aspecte nemulțumitoare pentru studenți, în vederea creșterii eficienței acestora, dar și a universității per total (Arslan, Akkas, 2013, p.1).

1.2. Cercetări relevante studiului calității vieții studenților

În domeniul calității vieții s-au realizat numeroase studii și cercetări, însă cu privire la studiul calității vieții studenților, puține cercetări sunt relevante și de o calitate ridicată.

Exemple de astfel de cercetări, cu privire la calitatea vieții s-au realizat printre altele, la Universitatea de Vest Timișoara, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (prin Departamentul de Asigurare a Calității Vieții) și la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca, de către Centrul pentru Managementul Calității.

Universitatea de Vest Timișoara a încercat să realizeze o diagnoză a calității vieții studenților prin intermediul unui studiu pilot cu privire la nivelul de satisfacție al studenților din această universitate. (Universitatea de Vest Timișoara, 2009-2010).

Acest studiu pilot a avut ca „obiectiv principal inventarierea opiniilor cu privire la cele mai importante aspecte ale vieții studențești și identificarea nivelului de satisfacție al studenților față de o serie de teme prestabilite” (Universitatea de Vest Timișoara, 2009-2010). Prin studiul respectiv s-a încercat așadar să se afle care este opinia generală a studenților din această universitate față de diferite aspecte care țin de viața de student, pentru a permite identificarea și analiza gradului de satisfacție al acestora față de acele aspecte.

Temele de interes ale studiului au fost următoarele: „organizarea activităților didactice, formarea abilităților profesionale și dezvoltarea competențelor necesare specifice domeniului de studiu, desfășurarea procesului de predare, spațiile de învățământ și accesul la utilizarea acestora, informarea mediată a studenților și serviciile de suport oferite acestora, spațiile de cazare, petrecerea timpului liber și activități de recreere.” (Universitatea de Vest Timișoara, 2009-2010).

Temele de interes respective au fost selectate ca fiind cele mai reprezentative pentru statutul de student, pe baza cărora orice student poate fi evaluat sau pe baza cărora facultățile sau universitățile pot fi evalua de către studenți. Cele două perspective sunt inter-dependente, deoarece studenții depind de aceste aspecte, ca ele să fie de o calitate cât mai mare și furnizate nemijlocit de către facultatea/universitatea la care studiază. De aceea, este foarte importantă percepția studenților față de aspectele enumerate mai sus, pentru ca facultatea/universitatea la care este student să îmbunătățească orice ar dăuna studentului sau imaginii instituției de învățământ.

Studiul respectiv a fost un studiu pilot, care s-a concentrat doar asupra studenților din al treilea an de studiu, datorită experienței acumulate de aceștia în comparație cu cei din anii doi și trei de studiu, care le-am permite să ofere informații mult mai realiste și mai complexe referitoare la calitatea vieții de student.

Metodologia utilizată în cadrul acestui studiu a constat într-o anchetă sociologică, de tip cantitativ, fiind vorba de un număr mare de respondenți cărora li se adresează o astfel de cercetare. Instrumentul de cercetare a fost un chestionar, care a cuprins itemi referitori temelor de interes enumerate mai sus, dar și alte informații considerate relevante, legate de datele de identificare ale studenților.

Numărul total de chestionare aplicate a fost de 723, dintre care valide au fost considerate doar 711.

În cele ce urmează o să prezint aspectele cele mai relevante identificate de către studenți cu privire la numai una dintre temele de interes, deoarece aceasta conturează cel mai bine relația dintre importanța și satisfacția studenților față de temele de interes.

Astfel, în ceea ce privește organizarea activităților didactice, opinia studenților reflectă faptul că informațiile despre organizarea activității și cele despre tematică, bibliografie și evaluare sunt cele mai importante, costurile materialelor didactice fiind mai puțin importante. De asemenea a fost analizată și satisfacția acestora față de activitățile didactice, în această privință, satisfacția cea mai mare fiind față de informațiile legate de tematică, bibliografie, evaluare, iar cea mai mică satisfacție este legată de costurile materialelor didactice. Așadar, există o comparație între importanța și satisfacția față de aspectele organizatorice ale procesului de predare-învățare, asemănătoare raportului dintre așteptări studenților și realitate.

Un alt studiu relevant în domeniul calității vieții studenților este o cercetare efectuată de către Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, prin Departamentul de Asigurare a Calității, care s-a concentrat asupra evaluării satisfacției studenților și cadrelor didactice din universitatea respectivă față de serviciile oferite de către aceasta. Această cercetare este motivată de dorința de îmbunătățire continuă a serviciilor oferite de către universitate studenților săi și cadrelor didactice, dar și de dorința de a crește gradul de satisfacție al acestora față de serviciile oferite.

Și în acest caz s-a optat tot pentru un chestionar, așadar o cercetare cantitativă, prin care s-a dorit identificarea punctelor tari și a celor slabe ale serviciilor Universității, în vederea formulării unor strategii de îmbunătățire în acest sens cât mai eficiente.

Cercetarea s-a bazat pe aplicarea de chestionare cu privire la serviciile oferite de Universitate în sediul microcantinei, în toate sălile de lectură ale bibliotecii, precum și la sediul tuturor căminelor studențești.

În cadrul cercetării s-au aplicat un număr de 325 de chestionare atât studenților (257), cât și cadrelor didactice (60) și doctoranzilor (8).

Referitor la subiectele vizat în chestionar și rezultatele obținute, s-a observat că respondenții consideră că Biblioteca Universității este foarte bine dotată cu echipamente electronice, iar condițțile de confort corespund calificativului „foarte bine”. La capitolul cămine studențești, răspunsurile respondenților relevă faptul că relația dintre student și serviciul social este un nesatisfăcătoare, la fel și relația dintre student și administrator de cămin. Așadar, aceștia sunt mai degrabă nemulțumiți de aspectele legate de cămine, decât mulțumiți.

Un alt aspect este acela referitor la satisfacția studenților față de serviciile oferite de canitnă, în acest caz un număr de 127 de chestionare au fost completate, 96 de către studenți, iar 31 de către cadrele didactice. Și în cazul serviciillor oferite de cantină, multe aspecte corespund calificativului „foarte bine”, cum ar fi condițiile de confort sau prestanța personalului cantinei.

În urma acestei evaluări s-a constatat faptul că ar fi benefică pentru Universitatea din Târgu Mureș ca, anual, să fie demarată o astfel de cercetare, pentru a se identifica posibile probleme sau amenințări, care ar afecta calitatea vieții studenților sau a cadrelor didactice, membrii ai comunității academice (Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, 2013).

Un al treilea studiu de caz perceput ca relavant pentru tema de față este o cercetare derulată de către Universitatea Babeș-Bolyai prin Centrul de Management al Calității, cu privire la satisfacția studenților din această universitate, pentru a identifica și în acest caz, precum în celelalte studii, posibilele probleme cu care se confruntă studenții acestei universități, în vederea combaterii sau rezolvării lor într-un timp cât mai util. Și studiul acesta s-a bazat tot pe identificarea importanței pe care o acordă studenții unor aspecte, precum și satisfacția acestora față de acele aspecte.

Partea practică a lucrării de față constă dintr-un chestionar preluat și adaptat de la această cercetare.

Chestionarul aplicat de către Centrul de Management al Calității s-a bazat pe 3 mari dimensiuni, și anume activitatea de predare-învățare, baza materială și facilitățile și serviciile oferite de către Universitate studenților săi, urmărindu-se gradul de satisfacție al studenților față de mai mulți itemi. Eșantionarea a fost una stratificată multistadială, în funcție de specializarea și anul de studiu s-au extras grupuri din ce în ce mai mici, ajungându-se în final la un număr de 20 de studenți. S-au completat în total un număr de 997 de chestionare.

Rezultatele sunt prezentate pe cele trei dimensiuni, satisfacția cea mai mare reieșind a fi cea referitoare la aspectele cuprinse baza materială, apoi cele referitoare la activitățile de predare-învățare, satisfacția cea mai mică fiind cea legată de serviciile oferite studenților de către Universitate (Universitatea Babeș-Bolyai, 2011).

O satisfacție ridicată este corelată unor aspecte precum respectarea planificării inițiale a disciplinelor pe parcursul semestrului și accesul la informații despre admiterea la facultatea pentru care au optat, satisfacția cea mai mică fiind corelată aspectelor legate de condițiile igienico-sanitare din cadrul facultății și accesului la informații utile cu privire la facultate.

Studenții acordă o importanță mare șanselor de a ocupa un loc de muncă corespunzător pregătirii în urma absolvirii facultății și dezvoltîrii abilităților de muncă în echipă, de comunicare sau de operare pe calculator și o importanță mai mică calității condițiilor de cazare existente în căminele studențești. Acest fapt intră oarecum în contradicție cu părerile studenților, care se plâng de condițiile din anumite cămine din Cluj.

Nu o să mai insist asupra acestei cercetări, deoarece o să reiau aceste aspecte și o să le analizez din prisma cercetării pe care o desfășor ca partea practică a acestei lucrări.

Așadar, calitatea vieții studenților poate fi analizată și evaluată din prisma a numeroase dimensiuni, a numeroși factori sau diferite aspecte ce țin de viața de student sau care țin de calitatea vieții în general.

1.3.Indicatori ai calității vieții studenților

Cercetarea de față se va baza pe trei mari dimensiuni legate de viața studenților, în vederea analizei acesteia, instrumentul de cercetare fiind preluat și adaptat după cel aplicat de către Universitatea Babeș-Bolyai, prin Centrul de Management al Calității, după cum am menționat mai sus, și anume activitatea de predare – învățare în cadrul cursurilor și seminariilor, dar și în afara acestora, baza materială și dotările din fiecare facultate și serviciile și facilitățile furnizate sau oferite de universitate sau facultate.

Cercetarea a pornit de la necesitatea de a analiza care sunt aspectele care îi mulțumesc pe studenții din Cluj-Napoca, dar mai ales nemulțumirile acestora, pentru a putea contura modul în care acestea pot fi înlăturate și/sau înlocuite.

Cercetări de acest fel sunt importante, dar mai ales necesare, deoarece studenții au tendința de a blama și de a învinovăți pe oricine decât pe ei și evită astfel asumarea responsabilității. Analizând modul în care aceștia percep anumite servicii furnizate de către facultatea la care studiază, conducerea facultății poate să ia deciziile referitoare la studenții săi ținând cont de rezultatele unor astfel de studii de cercetare. De aceea, un rol important în luarea deciziei de către conducerea facultății ar trebui să îl aibă reprezentanții studenților, care să comunice cel puțin nemulțumirile studenților și problemele acestora, pentru a-i ajuta să le rezolve. În acest mod, studenții s-ar simți apreciați și ar vedea că sunt o parte integrantă a facultății.

Calitatea vieții studenților este importantă și pentru facultățile la care studenții studiază, pentru ca politicile acestora să fie cât mai realiste, pentru a putea fi aplicate/implementate, ținând cont de interesele fiecărui student în parte sau cel puțin interesul general al acestora.

Metoda de cercetare aleasă pentru această temă este ancheta sociologică, o metodă cantitativă, deoarece se urmărește obținerea unui număr cât mai mare de răspunsuri din partea studenților celor trei universități clujene vizate: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.

Instrumentul de cercetare ales este chestionarul, după cum am precizat înainte, urmând să fie aplicat în mod aleatoriu, pentru a da posibilitatea de a răspunde unui număr cât mai mare de studenți, pentru ca analiza, deși una complexă, să fie cât mai cuprinzătoare și să explice cât mai clar satisfacția studenților față de aspecte legate de calitatea de student și implicit legat de calitatea vieții studenților.

Chestionarul cuprinde numeroși itemi, relevanți calității vieții studenților, care explică acets concept de calitatea a vieții studenților.

Calitatea vieții studenților poate fi explicată prin intermediul unor aspecte legate dimensiunile precizat mai sus, cum ar fi activitățile de predare-învățare, baza materială a facultăților/universităților și facilitățile și serviciile furnizate de către acestea.

Activitățile de predare-învățare sunt foarte importante prin prisma unor indicatori precum interacțiunea profesor-student în cadrul cursurilor și/sau seminariilor, în afara orelor de curs, sprijinul oferit de către aceștia, cunoștințele dobândite de către studenți prin cursurile urmate, dezvoltarea unor abilități precum vorbitul în public, capacitatea de analiză și sinteză, utilitatea feedback-ului din partea profesorilor sau corectitudinea rezultatleor obținute la examene.

O interacțiunea bună între profesor și student este crucială, deoarece prin intermediul lecțiilor predate în mod interactiv se vehiculează cea mai mare cantitatea de informații, urmată de studiul individual și de cel în echipă. Studenții înțeleg mai bine dacă în timpul cursurilor/seminariilor pun întrebări dacă au neclarități, fac observații sau adăugiri.

De asemenea, sprijinul oferit de profesori studenților este important, deoarece dacă studenții au nevoie de clarificări cu privire la anumite informații predate, profesorii trebuie să ar trebui să încerce să le explice cât mai clar, pentru evitarea confuziilor sau a altor probleme ce s-ar putea ivi la un moment dat.

Cunoștințele dobândite în urma cursurilor urmate își pun amprenta asupra studenților, deoarece pe baza lor, aceștia își formează anumite deprinderi și abilități, care îi vor ajuta în viitor, fie în familie, fie la locul de muncă.

Baza materială și dotările universității/facultății sunt vitale pentru desfășurarea în condiții bune a activităților didactice sau ale altor activități din cadrul sistemului de învățământ. Spațiile dedicate activităților de predare, mai precis capacitatea spațiilor, condițiile termice și acustice, dotarea laboratoarelor (inclusiv cele de informatică), dotarea bibliotecilor, baza sportivă sau calitatea suporturilor de curs sunt doar câțiva indicatori ai calității vieții studenților din prisma bazei materiale a universității/facultății.

Poate cea mai importantă dimensiunea legată de calitatea vieții studenților se referă la serviciile furnizate de către Universitatea sau facultatea la care studiază și facilitățile oferite de acestea, deoarece studenții depind într-o oarecare măsură de astfel de servicii și facilități pentru a urma și absolvi o facultate.

Printre cele mai importante sunt în primul rând locurile la taxă sau la buget scoase la concurs de fiecare facultate în fiecare an. De acestea depinde numărul absolvenților de liceu care decid să se înscrie la o anume facultate.

O locuință este de asemenea vitală, o opțiune pentru studenți fiind căminele studențești pe parcursul studiilor. Numărul de locuri oferit de fiecare facultate, dotarea camerelor de cămin, raportul calitate-preț și accesul la internet sunt aspecte care nu pot fi trecute cu vederea. De acestea depind, de multe ori, confortul și randamentul pe care îl dau studenții de-a lungul unui an universitar în ceea ce privesc performanțele acestora.

Pentru cei mai ambițioși și merituoși studenți se acordă burse de mai multe tipuri, care aduc un plus venitului unui student, prin care i se recunosc performanțele academice.

În plus față de toate aceste aspecte, mai există multe altele, de care depinde calitatea vieții studenților.

Așadar, calitatea vieții studenților este crucială pentru facultatea și universitatea la care un student este înscris, deoarece studenții sunt o parte importantă a întregului proces educațional, dacă nu cea mai importantă, deoarece ei sunt cei urmează să fie instruiți și să fie liderii de mâine. Facultatea îi formează, însă de ei depinde să aibă succes, la acest lucru contribuind toate aspectele discutate și analizate în acest capitol.

Capitol 3. Studiu de caz: Calitatea Vieții studenților în trei universități clujene: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Pentru partea practică a acestei lucrări am ales să utilizez o metodă de cercetare cantitativă, mai precis ancheta sociologică, deoarece prin această cercetare se dorește să se afle care este nivelul calității vieții studenților din trei universități din Cluj-Napoca, numărul acestora, al posibililor respondenți fiind unul mare.

Instrumentul de cercetare utilizat este un chestionar adaptat pentru studiul calității vieții studenților, dintr-una din cercetările prezentate la capitolul 2, cea desfășurată de Universitatea Babeș-Bolyai. Acesta cuprinde 4 dimensiuni, și anume dimensiunea A – mulțumirea față de aspecte generale privind calitatea vieții, dimensiunea B – activități de predare – învățare, dimensiunea C – baza materială și dotări și dimensiunea D – servicii și facilități. Fiecare dimensiune cuprinde un anumit număr de itemi, respondenții trebuind să acorde note de la 1 la 5 cu privire la gradul lor de satisfacție față de aspecte ale Calității Vieții, unde 1=deloc satisfăcător, iar 5=foarte satisfăcător. Dimensiunea A cuprinde 10 itemi, dimenisunea B cuprinde 20 de itemi, dimensiunea C cuprinde 10 itemi, iar dimensiunea D cuprinde 13 itemi. Există, de asemenea și o categorie de întrebări demografice, mai precis 10 itemi.

Ipotezele pe care mi-am propus să le testez sunt următoarele:

Dimensiunea „aspecte generale legate de calitatea vieții” depinde de dimensiunea „activitatea de predare din cadrul cursurilor” și de dimensiunea „baza materială și dotările din fiecare facultate”.

Dimensiunea „aspecte generale legate de calitatea vieții” depinde de dimensiunea „activitatea de predare din cadrul cursurilor” și de dimensiunea „serviciile și facilitățile oferite de universitate”.

Dimensiunea „aspecte generale legate de calitatea vieții” depinde de dimensiunea „baza materială și dotările din fiecare facultate” și de dimensiunea „serviciile și facilitățile oferite de universitate”.

Mulțumirea față de cele patru dimensiuni depinde de sexul (genul) respondentului.

Mulțumirea față de dimensiunea „serviciile și facilitățile oferite de universitate” depinde de universitatea din care fac parte studenții.

Operaționalizarea conceptelor

I1. Variabila 1 – aspecte generale privind calitatea vieții

Indicatori: – Mulțumirea față de orașul în care studenții studiază

Mulțumirea față de sistemul de învățământ

Mulțumirea față de facultatea la care studiază

Variabila 2 – activitatea de predare din cadrul cursurilor

Indicatori: – Pregătirea profesorului în cadrul cursurilor

Capacitatea de predare a profesorului

Stimularea studenților de către profesori în vederea adoptării unui stil de învățare eficient

Adaptarea informațiilor predate la nivelul de înțelegere al studenților

Variabila 3 – baza materială a facultății

Indicatori: – Existența laboratoarelor de informatică în fiecare facultate

Calitatea suporturilor de curs

I2. Variabila 1 – aspecte generale privind calitatea vieții

Indicatori: – Mulțumirea față de orașul în care studenții studiază

Mulțumirea față de sistemul de învățământ

Mulțumirea față de facultatea la care studiază

Variabila 2 – mulțumirea față de activitățile de predare din cadrul cursurilor

Indicatori: – Pregătirea profesorului în cadrul cursurilor

Capacitatea de predare a profesorului

Stimularea studenților de către profesori în vederea adoptării unui stil de învățare eficient

Adaptarea informațiilor predate la nivelul de înțelegere al studenților

Variabila 3 – serviciile și facilitățile oferite de universitate

Indicatori: – Serviciile administrative (secretariat, casierii)

– Serviciile de consiliere oferite studenților (în carieră, pentru moblități internaționale)

Numărul burselor alocate pe fiecare specializare

Numărul facilităților oferite studenților cu dizabilități

I3. Variabila 1 – aspecte generale privind calitatea vieții

Indicatori: – Mulțumirea față de orașul în care studenții studiază

Mulțumirea față de sistemul de învățământ

Mulțumirea față de facultatea la care studiază

Variabila 2 – baza materială a facultății

Indicatori: – Existența laboratoarelor de informatică în fiecare facultate

Calitatea suporturilor de curs

Variabila 3 – serviciile și facilitățile oferite de universitate

Indicatori: – Serviciile administrative (casierii, secretariat)

– Servicii de consiliere oferite studenților (în carieră, pentru mobilități internaționale)

Numărul burselor alocate pe fiecare specializare

Numărul facilităților oferite studenților cu dizabilități

I4. Variabila 1 – le înglobează pe toate cele de mai sus

Variabile 2 – sexul respondentului

Indicatori: – Masculin

Feminin

I5. Variabila 1 – mulțumirea față de serviciile și facilitățile oferite de universitate

Indicatori: – Nivelul de mulțumire față de serviciile administrative (casierii, secretariat)

Nivelul de mulțumire față de serviciile de consiliere oferite studenților (în carieră, pentru mobilități internaționale)

– Nivelul de mulțumire față de numărul burselor alocate pe fiecare specializare

– Nivelul de mulțumire față de numărul facilităților oferite studenților cu dizabilități

Variabila 2 – universitatea din care fac parte studenții

Indicatori: – Universitatea Babeș – Bolyai

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară

Universitatea Tehnică Cluj – Napoca

Ipotezele studiului le-am testat efectiv, însă, pe lângă acestea, am mai testat și altele, pentru a vedea legătura efectivă dintre anumite aspecte din cele patru dimensiuni, realizând astfel asocieri, regresii și corelații.

Cercetarea este una exploratorie, în rândul studenților actuali ai celor trei universități – țintă, eșantionul fiind unul de conveniență, fiind selectați studenți actuali ai celor trei universități din Cluj, care au fost dispuși să răspundă la întrebările din chestionar. Un număr de 134 de studenți din cele trei universități au ales să răspundă întrebărilor din chestionar.

Respondenții sunt studenți, atât băieți, cât și fete, în proporție de 24,26%, respectiv 75,74%. Vârstele sunt cuprinse între 19 și 26 de ani, iar universitățile din care provin se prezintă astfel: Universitatea Babeș-Bolyai – 79,10%, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară – 5,97%, iar Universitatea Tehnică Cluj-Napoca – 14,93%.

Datele au prelucrate în programul SPSS, fiind testate ipoteze prin asocieri și regresii și realizându-se corelații, rezultatele fiind prezentate în continuare.

În primul rând au fost generate tabele de frecvență și a fost calculată media, ca indicator al tendinței centrale, pentru a vedea care este media răspunsurilor pentru fiecare din variabile.

În continuare o să prezint rezultatele interpretării datelor culese, acestea fiind grupate pe cele patru dimensiuni analizate.

Prima dimensiune analizată din perspectiva mediilor obținute de către fiecare variabilă este cea legată de mulțumirea studenților față de aspecte generale legate de calitatea vieții.

Figura 3.1: Medii – dimensiunea „mulțumirea față de aspecte generale legate de calitatea vieții”

S-a constatat că variabilele „mulțumirea față de orașul în care locuiți” și „mulțumirea față de viața socială din orașul Cluj-Napoca” au cele mai mari medii, respectiv 4,47 din 5 și 4,21 din 5, în timp ce mediile cele mai mici au rezultat pentru variabilele „mulțumirea față de autoritățile locale” (media 3,19 din 5) și „mulțumirea față de situația financiară” (media 3,02 din 5).

Un alt aspect important îl reprezintă frecvențele cu care au răspuns cei chestionați. În cazul acestei dimensiuni, o să analizez frecvențele tuturor variabilelor, deoarece reprezintă aspecte cruciale pentru fiecare student, care sunt influențate de către variabilele din celelalte dimensiuni.

Dimensiunea A – mulțumirea generală față de aspecte privind calitatea vieții se clasează foarte bine, deoarece majoritatea respondenților au apreciat 5 aspecte din această dimensiune ca fiind satisfăcătoare, un aspect ca fiind foarte satisfăcător și 4 aspecte ca fiind nici nesatisfăcătoare, dar nici satisfacătoare.

Se poate observa că în cazul variabilei „Mulțumirea față de orașul în care studiați”, cei mai mulți respondenți au apreciat acest aspect ca fiind foarte satisfăcător, într-o proporție de 56%, în timp ce cei mai puțini au apreciat ca fiind nesatisfăcător sau chiar deloc satisfăcător (0,7%). Acesta este singurul aspect din cadrul acestei dimensiuni, care primește acest calificativ în cea mai mare pondere, dovadă stând miile de studenți care aleg Clujul ca oportunitate pentru continuarea studiilor universitare sau pentru a locui aici.

„Mulțumirea față de facultatea la care studiați” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare, în proporție de 42,5%, iar cel mai puțin a fost apreciată ca fiind deloc satisfăcătoare (3,7%).

„Mulțumirea față de viața socială din orașul Cluj-Napoca” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind foarte satisfăcătoare, în proporție de 44,8%, iar cel mai puțin a fost apreciată ca fiind deloc satisfăcătoare (0,7%).

„Mulțumirea față de infrastructură” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare, în proporție de 40,3%, iar cel mai puțin a fost apreciată ca fiind foarte satisfăcătoare (10,4% toate). În acest caz, se pare că studenții se declară mai degrabă mulțumiți decât foarte mulțumiți în legătură cu infrastructura din oraș, acesta fiind un lucru bun, dar care se poate îmbunătăți.

„Mulțumirea față de existența spațiilor verzi în orașul Cluj-Napoca” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare, în proporție de 38,1%, iar cel mai puțin a fost apreciată ca fiind deloc satisfăcătoare (4,5%). Și la acest capitol, Clujul stă bine, însă se poate continua într-o direcție în care să se pună mai mare accent pe spațiile verzi, destinate recreerii sau jocurilor.

„Mulțumirea față de stilul d-voastră de viață” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare, în proporție de 42,5%, iar cel mai puțin a fost apreciată ca fiind deloc satisfăcătoare (3,0%).

În continuare, sunt analizate frecvențele variabilelor care au obținut în cea mai mare pondere calificativul „nici nesatisfăcător, nici satisfăcător”.

Variabila „Mulțumirea față de sistemul de învățământ în care studiați” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare, în proporție de 38,8%, iar cel mai puțin a fost apreciată ca fiind deloc satisfăcătoare (4,5%).

„Mulțumirea față de situația d-voastră financiară” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare, în proporție de 36,6%, iar cel mai puțin a fost apreciată ca fiind atât deloc satisfăcătoare, cât și foarte satisfăcătoare (8,2% în ambele cazuri).

„Mulțumirea față de autoritățile locale” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare, în proporție de 44,0%, iar cel mai puțin a fost apreciată ca fiind atât deloc satisfăcătoare (0,7%).

„Mulțumirea față de sistemul de sănătate din orașul Cluj-Napoca” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare, în proporție de 37,3%, iar cel mai puțin a fost apreciată ca fiind atât deloc satisfăcătoare (3,7%).

A doua dimensiune analizată din perspectiva mediilor obținute de fiecare variabilă este cea referitoare la activitățile de predare – învățare din cadrul cursurilor și nu numai.

Figura 3.2: Medii – Dimensiunea „activități de predare în cadrul cursurilor”

În cazul celei de-a doua dimensiuni – activități de predare în cadrul cursurilor, mediile cele mai mari, mai precis, cele mai apropiate de valoarea 5 (valoarea maximă) au fost obținute de către variabilele „cunoștințele de specialitate ale profesorului” (4,02) și „dezvoltarea abilităților de comunicare” (3,66), în timp ce mediile cele mai mici au fost obținute de către variabilele „sprijinul oferit din partea îndrumătorilor de an” (2,87) și „stimularea studenților în adoptarea unui stil de învățare susținut și eficient” (3,01). Medii mari au mai obținut și variabilele „capacitatea de predare a profesorului” (3,60), „interacțiunea profesor-student în cadrul cursurilor” (3,57) și „corectitudinea rezultatelor/notelor obținute la examene”, la egalitate cu „utilitatea feedback-ului din partea profesorului” (3,51).

Așadar, aspectele ce țin de activitatea de predare au obținut punctaje destul de mari, acestea fiind foarte importante, deoarece de ele depinde furnizarea sau transmiterea informațiilor și înțelegerea lor cât mai rapidă și la un nivel calitativ mare.

Frecvențele răspunsurilor la variabilele din cadrul acestei dimensiuni au relevat faptul că mai mult de jumătate din numărul variabilelor incluse în aceasta sunt percepute ca fiind satisfăcătoare de către majoritatea studenților – respondenți, mai mult decât cei care le percep pe altele ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare.

În cazul aspectelor ce țin de activitatea de predare, majoritatea respondenților se declară mulțumiți/satisfăcuți într-o pondere mai mare decât cei care nu se declară nici nemulțumiți, nici nemulțumiți, ponderea acestora fiind următoarea în ordine, după cei care se declară mulțumiți.. Studenții s-au declarat foarte mulțumiți într-o pondere mai mare de o singură variabilă, și anume „cunoștințele de specialitate ale profesorului”.

Variabila „Cunoștintele de specialitate ale profesorului” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind foarte satisfăcătoare în proporție de 36,6%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (0,7%).

„Interacțiunea profesor – student în cadrul cursurilor/seminariilor” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 39,6%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (3,0%).

„Capacitatea de predare a profesorului” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 42,5%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (0,7%).

„Interacțiunea profesor – student în mediul online (email)” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 37,3%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare, dar și nesatisfăcătoare (9,7% în ambele cazuri).

„Dezvoltarea abilităților de muncă în echipă” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 35,8% și doar 4,5% au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare.

„Cunoștințele dobândite în domeniul de studiu prin cursurile urmate” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 39,6%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (2,2%).

„Dezvoltarea abilităților de comunicare” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 42,5%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (2,2%).

„Respectarea planificării inițiale a disciplinelor pe parcursul semestrului” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 39,6%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (3,7%).

„Corectitudinea rezultatelor/notelor obținute la examene” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 47,8%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (4,5%).

„Volumul de muncă solicitat de pregătire pentru disciplinele urmate” a fost apreciat de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 39,6%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (5,2%).

În cazul câtorva variabile, un procent mare din respondenți nu s-au declarat nici nemulțumiți, nici mulțumiți, cum ar fi „stimularea studenților în adoptarea unui stil de învățare susținut și eficient” (38,8%) și „sprijinul oferit din partea îndrumătorilor de an” (29,1%).

O altă dimensiune analizată din prisma calității vieții studenților este cea referitoare la baza materială și la dotările din fiecare facultate.

Figura 3.3: Medii – Dimensiunea „bază materială și dotări din fiecare facultate”

Dimensiunea „bază materială și dotări din fiecare facultate” a obținut mediile cele mai mari în cazul variabilelor „existența materialelor pentru cursuri în format electronic” (3,76), „dotarea bibliotecilor (diversitatea și actualitatea publicațiilor, numărul de exemplare, baza de date online)” (3,75) sau „spațiile dedicate activităților de predare – învățare” (3,58). La polul opus se situează „tariful permisului pentru accesul al bibliotecă” (2,80) și „bazele hoteliere ale universității” (2,75). În ceea ce privește bazele hoteliere ale universității, media mică poate fi explicată de necunoașterea de către studenți a existenței unor astfel de baze, care servesc la activități diverse, extra-curriculare.

Frecvențele analizate în cadrul dimensiunii „bază materială și dotări din fiecare facultate” au arătat că șase variabile sunt percepute ca fiind satisfăcătoare de către cei mai mulți respondenți, trei variabile sunt percepute ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare și doar una este percepută ca fiind deloc satisfăcătoare.

Variabila „spațiile dedicate activităților de predare – învățare (capacitatea spațiilor, condiții termice, acustice)” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 41,0%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (3,0%).

„Dotarea laboratoarelor de informatică (confort termic, dotare tehnică, capacitatea spațiilor)” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 38,8%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (7,5%).

„Dotarea bibliotecilor (diversitatea și actualitatea publicațiilor, nr. de exemplare, baza de date online)” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 39,6%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (3,0%).

„Calitatea suporturilor de curs” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 39,6%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (4,5%).

„Existența materialelor pentru cursuri în format electronic” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 38,8%, iar cei mai puțini au apreciat-o ca fiind deloc satisfăcătoare (4,5%).

Și în cazul dimensiunii „bază materială și dotări din fiecare facultate”, o pondere însemnată din respondenți s-au declarat nici nemulțumiți, nici mulțumiți. Variabilele în cauză sunt: „programul laboratoarelor de informatică” (35,1%), „existența materialelor pentru cursuri în format scris” (32,8%) – în acest caz, următoarea pondere însemnată, la doar 1% diferență este a celor care s-au declarat mulțumiți față de existența materialelor în format electronic și „bazele hoteliere ale universității” (41,8%).

Variabila „tariful permisului la bibliotecă” a avut numărul cel mai mare al celor care s-au declara deloc mulțumiți, mai precis, într-o pondere de 26,1%, acest lucru fiind sesizat la nivelul tuturor celor trei universități vizate.

Ultima dimensiune analizată în cadrul acestei lucrări se referă la serviciile și facilitățile oferite de către universitate studenților, ca parte a studiului calității vieții acestora.

Figura 3.4: Medii – Dimensiunea „servicii și facilități oferite de către universitate”

În cazul variabilei „cămin”, am realizat din mai multe variabile, una singură (compute variable), generală, care să le cuprindă pe toate celelalte, acestea fiind: mulțumirea față de numărul de locuri în cămine, existența sălilor de lectură, dotarea grupurilor sanitare, dotarea oficiilor de bucătărie, raportul preț – condiții, posibilitatea de a obține un loc în cămine, accesul la internet și siguranța în cămin. Căminul are o medie bună (3,08), aproximativ la mijloc, așadar, toți cei care au răspuns nu se declară nici nemulțumiți, nici mulțumiți, ținând cont de variabilele enumerate mai sus.

Mediile cele mai mari în cazul dimensiunii „servicii și facilități oferite de universitate” le-au obținut variabilele „Parteneriatul dintre Primăria Cluj-Napoca și universitățile clujene privind acordarea a două linii de transport în comun gratuite” (4,50) și „numărul de locuri pe specializare la taxă” (3,84) și „numărul de locuri pe specializare la buget” (3,81).

În capătul opus, „cuantumul burselor” (2,96) și „numărul burselor pe specializare” (3,00) au obținut mediile cele mai mici, bursele fiind cele de care se plâng mereu studenții, fie că nu sunt foarte mari ca și cuantum, fie că nu sunt suficiente, raportat la numărul de studenți de la o specializare.

Frecvențele pe care le-am analizat au relevat faptul că două variabile din această dimensiune sunt percepute de către studenții – respondenți ca fiind foarte satisfăcătoare, șase variabile sunt percepute ca fiind satisfăcătoare și tot șase sunt percepute ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare. Doar una dintre variabile este percepută într-un număr egal de respondenți ca fiind nesatisfăcătoare, satisfăcătoare și nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare.

Mulțumirea față de „numărul locurilor pe specializare la buget” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind foarte satisfăcătoare în proporție de 44,0%, iar cel mai puțin a fost apreciată ca fiind deloc satisfăcătoare (8,2%).

„Mulțumirea față de parteneriatul dintre Primăria Cluj-Napoca și fiecare universitate din Cluj cu privire la acordarea a 2 linii de transport public în comun gratuite” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind foarte satisfăcătoare în proporție de 65,7%, iar de către cei mai puțini a fost apreciată ca fiind deloc satisfăcătoare (2,2%).

„Eficiența serviciilor administrative din facultate” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 36,6%, iar de către cei mai puțini a fost apreciată ca deloc satisfăcătoare (12,7%).

„Accesul la informații utile cu privire la facultate” a fost apreciat de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcător în proporție de 38,8%, iar de către cei mai puțini a fost apreciat ca nesatisfăcător (8,2%).

Variabila „condiții igienico-sanitare existente în fiecare facultate” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 36,6%, iar de către cei mai puțini a fost apreciată ca nesatisfăcătoare (3,7%).

Tabel 3.30: Condiții igienico-sanitare existente în fiecare facultate

Variabila „Oportunități de implicare în activități extra – școlare” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 35,1%, iar de către cei mai puțini a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare (5,2%).

Variabila „calitatea serviciilor oferite la cantinele studențești (meniu, program, servire)” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 35,8%, iar de către cei mai puțini a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare (8,2%).

Variabila „criteriul de acordare a burselor” a fost apreciată de către cei mai mulți respondenți ca fiind satisfăcătoare în proporție de 15,7%, iar de către cei mai puțini a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare (8,2%).

O serie de variabile au fost catalogate ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare de către majoritatea respondenților, conform ponderilor din tabelele de frecvență.

Printre aceste variabile se numără „numărul locurilor la taxă” (26,9%), „cuantumul burselor” (13,4%), „calitatea serviciilor medicale oferite în cadrul universității” (41,0%), „oportunitățile de mobilitate internațională” (35,1%), „serviciile de consiliere oferite studenților” (32,8%) și „facilități oferite tinerilor cu dizabilități” (47,0%).

Pe lângă aceste frecvențe și medii, am testat și ipotezele după care m-am ghidat de la început, pentru a vedea dacă există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între variabilele ipotezelor.

În primul rând am vrut să văd dacă există o relație semnificativă între variabilele din cadrul celor patru dimensiuni analizate, mai precis între dimensiunea „aspecte generale legate de calitatea vieții” și dimensiunile „activitatea de predare – învățare”, „baza materială și dotările din fiecare facultate” și „servicii și facilități oferite de către fiecare universitate”.

Am testat separat ipotezele, pentru a vedea dacă există o relație de dependență între variabile, grupate două câte două. Astfel, prima ipoteză testată a fost „Dimensiunea – aspecte generale legate de calitatea vieții depinde de dimensiunea – activitatea de predare și dimensiunea baza materială și dotări din fiecare facultate”.

Aceasta a fost testată prin regresie și s-a confirmat, așadar există o relație semnificativă între acestea variabile, altfel spus, mulțumirea față de aspectele generale legate de calitatea vieții depinde de activitatea de predare din cadrul facultății la care studiază studenții și de baza materială și dotările din fiecare facultate.

Valoarea lui adjusted R Square este de 0.353, adică variația variabilei dependente „Aspecte generale legate de calitatea vieții” este explicată într-o proporție de 35,3% de către variația variabilelor independente „activitatea de predare” și „baza materială și dotările din fiecare facultate”.

Semnificația modelului de regresie ANOVA (care arată măsura în care modelul de regresie este semnificativ din punct de vedere statistic) este 0,000, mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă că avem un model de regresie semnificativ din punct de vedere statistic, adică prima dimensiune este influențată de către celelalte două.

Tabel 3.36: Coeficienți de regresie

Cea de-a doua ipoteza testată este „Dimensiunea – aspecte generale legate de calitatea vieții depinde de dimensiunea – activitatea de predare și dimensiunea – serviciile și facilitățile din fiecare facultate”. Și aceasta a fost testată tot prin regresie și s-a confirmat.

Tabel 3.37: Model summary

Valoarea lui adjusted R Square este de 0.393, adică variația variabilei dependente „Aspecte generale legate de calitatea vieții” este explicată într-o proporție de 39,3% de către variația variabilelor independente „activitatea de predare” și „serviciile și facilitățile oferite de universitate”.

Tabel 3.38: Model de regresie Anova

În cazul modelului de regresie ANOVA, semnificația este 0,000, mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă că avem un model de regresie semnificativ din punct de vedere statistic, adică prima dimensiune este influențată de către celelalte două.

Coeficienții standardizați Beta arată mărimea valorii explicative a variabilelor, în cazul nostru variabila „servicii și facilități oferite de universitate” are puterea explicativă mai mare, de 0,455, iar semnificația este de 0,000, din nou mai mică decât pragul de 0,05, ceea ce înseamnă că variabila respectivă (variabila independentă) influențează variabila dependentă „aspecte generale legate de calitatea vieții”. Și în cazul variabilei „activitate de predare”, semnificația este situată tot sub pragul de 0,05, mai precis 0,002. Așadar, ambele variabile independente influențează variabila dependentă, modelul de regresie fiind unul semnificativ din punct de vedere statistic.

Nu în ultimul rând, cea de-a treia ipoteză testată este „Dimensiunea – aspecte generale legate de calitatea vieții depinde de dimensiunea – baza materială și dotări din fiecare facultate și serviciile și facilitățile din fiecare facultate”. Și aceasta a fost testată tot prin regresie și s-a confirmat.

Tabel 3.40: Model Summary

Valoarea lui adjusted R Square este de 0.372, adică variația variabilei dependente „Aspecte generale legate de calitatea vieții” este explicată într-o proporție de 37,2% de către variația variabilelor independente „baza materială și dotările din fiecare facultate” și „serviciile și facilitățile oferite de universitate”.

Tabel 3.41: Model de regresie Anova

Semnificația modelului de regresie ANOVA este 0,000, situată sub pragul critic de 0,05, ceea ce înseamnă că avem un model de regresie semnificativ din punct de vedere statistic, adică prima dimensiune este influențată de către celelalte două.

Tabel 3.42: Coeficienți de regresie

În ceea ce privește coeficienții standardizați Beta, variabila „servicii și facilități oferite de universitate” are puterea explicativă mai mare, de 0,422, iar semnificația este de 0,000, mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă că variabila respectivă (variabila independentă) influențează variabila dependentă „aspecte generale legate de calitatea vieții”. Și în cazul variabilei „baza materială și dotările din fiecare facultate”, semnificația este situată tot sub pragul de 0,05, mai precis 0,029. Așadar, ambele variabile independente influențează variabila dependentă, modelul de regresie fiind unul semnificativ din punct de vedere statistic.

În urma testării și analizei acestor ipoteze, se poate constata că toate cele trei dimensiuni: „activitatea de predare”, „baza materială și dotările din fiecare facultate”, „serviciile și facilități oferite de universitate”, luate împreună două câte două, ca variabile independente, pentru a vedea dacă influențează variabila dependentă (în cazul nostru „aspecte generale legate de calitatea vieții”), influențează respectiva varabilă.

Pe lângă regresii, am mai realizat și o corelație între cele patru dimensiuni, pentru a vedea dacă există totuși o relație între acestea, însă nu una cauzală.

Astfel, între variabilele „aspecte generale legate de calitatea vieții” și „activitatea de predare” există o corelație semnificativă, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson este de 0,000, mai mică de 0,05. Valoarea coeficientului de corelație este 0.509, situată la un nivel moderat, în intervalul 0,4 și 0,7. Semnul este „+”, așadar, relația dintre cele două variabile este una pozitivă. Numărul de steluțe indică nivelul de semnificație al corelației, în cazul nostru fiind două steluțe, care indică un nivel de corelație de 0,01. În concluzie, corelația dintre cele două variabile este una semnificativă din punct de vedere statistic.

Între variabilele „aspecte generale legate de calitatea vieții” și „baza materială și dotările din fiecare facultate” există, de asemenea o corelație semnificativă, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson este de 0,000, situată sub 0,05.

Numărul de steluțe indică nivelul de semnificație al corelației, în cazul nostru fiind două steluțe, care indică un nivel de corelație de 0,01.

Valoarea coeficientului de corelație este 0.553, situată la un nivel moderat, în intervalul 0,4 și 0,7. Semnul este „+”, așadar, relația dintre cele două variabile este una pozitivă.

Însă, între variabilele „aspecte generale legate de calitatea vieții” și „servicii și facilități oferite de universitate” nu există o corelație semnificativă, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson este de 0,000, situată peste pragul de 0,05. Valoarea coeficientului de corelație este 0,599, în intervalul 0,4 și 0,7, de unde reiese că această corelație este moderată. Semnul este „+”, așadar, relația dintre cele două variabile este pozitivă.

Între variabilele „activitatea de predare” și „baza materială și dotările din fiecare facultate” există o corelație semnificativă, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson este de 0,000, situată sub 0,05.

Numărul de steluțe indică nivelul de semnificație al corelației, în cazul nostru fiind două steluțe, care indică un nivel de corelație de 0,01.

Valoarea coeficientului de corelație este 0.570, situată la un nivel moderat, în intervalul 0,4 și 0,7. Semnul este „+”, așadar, relația dintre cele două variabile este una pozitivă.

Între variabilele „activitatea de predare” și „serviciile și facilitățile din universitate” există o corelație semnificativă, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson este de 0,000, situată sub pragul de 0,05.

Valoarea coeficientului de corelație este 0.554, situată în intervalul 0,4 și 0,7, fiind o corelație moderată. Semnul este „+”, așadar, relația dintre cele două variabile este una pozitivă.

Există o corelație semnificativă și între variabilele „baza materială și dotările din fiecare facultate” și „serviciile și facilitățile din universitate”, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson este de 0,000 situată sub pragul de 0,05. Cele două steluțe inidcă, de asemenea un nivel de semnificație de 0,01.

Valoarea coeficientului de corelație este 0.759, situată în intervalul 0,7 și 0,9, fiind o corelație puternică. Semnul este „+”, așadar, relația dintre cele două variabile este una pozitivă.

O altă ipoteză pe care am testat-o prin asociere, de această dată, este „Mulțumirea față de cele patru dimensiuni depinde de sexul respondentului”. Am urmărit să văd dacă genul persoanei influențează într-o anumită măsură mulțumirea față de aspectele incluse în cele patru dimensiuni. Rezultatul a fost infirmarea ipotezei, de unde reiese faptul că nu contează sexul persoanei/studentului pentru a fi sau nu mulțumit de una din acele aspecte.

Semnificația lui Chi-square este 0.491, valoare situată peste pragul de 0.05, de unde reiese că nu există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între cele două variabile.

Am testat mai multe ipoteze, pentru a dovedi veridicitatea rezultatului și am luat fiecare dimensiune în parte și am analizat posibila relație dintre acestea și genul respondentului, însă, toate au avut același răspuns, și anume, că nu există o relație semnificativă din punct de vedere statistic între genul respondentului și mulțumirea față de aspectele din cadrul celor patru dimensiuni.

Același lucru pe care l-am realizat în cazul ipotezei de mai sus, l-am realizat și în ceea ce privește o ultimă ipoteză a studiului. Am urmărit să văd dacă există o legătură semnificativă statistic între mulțumirea față de aspectele din cele patru dimensiuni și universitatea la care studiază respondenții. În urma testării acestor ipoteze, a rezultat confirmarea unei singur ipoteze, mai precis dintre „mulțumirea față de dimensiunea bază materială și dotările din fiecare facultate” și „universitatea la care studiază respondenții”. Celelalte s-au infirmat, demonstrând statistic faptul că activitatea de predare sau serviciile oferite de universitate nu sunt influențate de universitate. Ipoteza a fost testată prin asociere.

Semnificația lui Chi-square este 0.040, valoare situată sub pragul de 0.05, de unde reiese că există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între variabilele „mulțumirea față de cele patru dimensiuni în general” și „universitatea la care studiază respondenții”.

Semnificația coeficientului Gamma este 0.003, sub pragul de 0.05, așadar există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între cele două variabile. Valoarea lui Lambda este 0.337, fiind mai apropiată de 0, relația fiind mai degrabă slabă între variabile, însă semnificativă. Semnul este „+”, deci relația este pozitivă.

Se poate aprecia astfel că între cele două variabile există o legătură semnificativă, iar universitatea la care studiază respondenții influențează mulțumirea acestora față de baza materială pe care o asigură universitatea și dotările din aceasta.

În continuare am testat câteva ipoteze, pentru a vedea dacă există relații semnificative între variabilele din cadrul aceleiași dimensiuni, dar și între unele dintre acestea și altele din celelalte dimensiuni.

În cadrul dimensiunii „aspecte generale legate de calitatea vieții”, am testat ipoteza „Mulțumirea față de stilul de viață depinde de mulțumirea față de oraș și mulțumirea față de situația financiară”. Ipoteza a fost testată prin regresie și s-a confirmat.

Valoarea lui adjusted R Square este de 0.120, adică variația variabilei dependente „mulțumirea față de stilul de viață” este explicată într-o proporție mică, de doar 12,0% de către variația variabilelor independente „mulțumirea față de orașul în care studiază respondenții” și „mulțumirea față de situația finanicară a respondenților”.

Semnificația modelului de regresie ANOVA este 0,000, situată sub pragul critic de 0,05, ceea ce înseamnă că modelul de regresie este semnificativ din punct de vedere statistic, adică variabila dependentă este influențată de către celelalte două independente.

În ceea ce privește coeficienții standardizați Beta, variabila „mulțumirea față de orașul în care studiază respondenții” are puterea explicativă mai mare, de 0,257, iar semnificația este de 0,002, mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă că variabila respectivă (variabila independentă) influențează variabila dependentă „mulțumirea față de stilul de viață al respondenților”. Și în cazul variabilei „mulțumirea față de situația financiară”, semnificația este situată tot sub pragul de 0,05, mai precis 0,012. Așadar, ambele variabile independente influențează variabila dependentă, modelul de regresie fiind unul semnificativ din punct de vedere statistic.

Ipoteza „Mulțumirea față de facultatea la care studiază studenții depinde de interacțiunea profesor – student din cadrul cursurilor și de utilitatea feedback-ului din partea profesorului” a fost testată prin regresie și s-a confirmat.

În cazul acestei ipoteze, valoarea lui adjusted R Square este de 0.289, adică variația variabilei dependente „mulțumirea față de facultatea la care studiază studenții” este explicată într-o proporție de 28,9% de către variația variabilelor independente „interacțiunea profesor – student din cadrul cursurilor” și „utilitatea feedback-ului din partea profesorului”.

Semnificația modelului de regresie ANOVA este 0,000, situată sub 0,05, ceea ce înseamnă că există un model de regresie semnificativ din punct de vedere statistic.

Cu privire la coeficienții standardizați Beta, variabila „interacțiunea profesor – student din cadrul cursurilor” are puterea explicativă mai mare, de 0,386, semnificația fiind de 0,000, sub 0,05, ceea ce înseamnă că variabila respectivă (variabila independentă) influențează variabila dependentă „mulțumirea față de facultatea la care studiază studenții”. Și în cazul variabilei „utilitatea feedback-ului din partea profesorului”, semnificația este situată tot sub pragul de 0,05, mai precis 0,002, ceea ce înseamnă că ambele variabile independente influențează variabila dependentă, iar modelul de regresie este semnificativ din punct de vedere statistic.

O altă ipoteză testată, de această dată, prin asociere a fost „mulțumirea față autoritățile locale depinde de parteneriatul dintre Primăria Cluj-Napoca și universitățile clujene privind acordarea a două linii de transport în comun gratuite”. Ipoteza s-a confirmat, așadar, mulțumirea studenților față de autoritățile locale este cu atât mai mare cu cât acestea acordă în parteneriat cu universitățile clujene cele două linii de transport gratuite.

Din acest tabel reiese faptul că majoritatea respondenților se declară foarte mulțumiți de acest parteneriat, într-o măsură mare.

Semnificația lui Chi-square este 0.002, valoare situată sub pragul de 0.05, de unde reiese că există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între variabilele „mulțumirea față autoritățile locale” și „parteneriatul dintre Primăria Cluj-Napoca și universitățile clujene privind acordarea a două linii de transport în comun gratuite”.

Tabel 3.54: Tabel Symmetric Measures

Semnificația coeficientului Gamma este 0.081, peste pragul de 0.05, însă, Chi-square are prioritate în fața coeficientului Gamma, iar acesta subliniază faptul că există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între cele două variabile. Valoarea lui Lambda este 0.225, fiind mai apropiată de 0, relația fiind mai degrabă slabă între variabile. Semnul este „+”, așadar relația este pozitivă.

În cadrul dimensiunii „activitatea de predare”, am testat ipoteza „Adaptarea informațiilor predate la nivelul de înțelegere al studenților depinde de capacitate de predare a profesorului și cunoștințele de specialitate ale acestuia”, pentru a vedea dacă există o relație semnificativă între aceste variabile.

Pentru testarea acestei ipoteze am utilizat tot regresia, rezultând confirmarea ipotezei.

Valoarea lui Adjusted R Square este de 0.296, adică variația variabilei dependente „adaptarea informațiilor predate la nivelul de înțelegere al studenților” este explicată într-o proporție mică, de 29,6% de către variația variabilelor independente „capacitate de predare a profesorului” și „cunoștințele de specialitate ale profesorului”.

Semnificația modelului de regresie ANOVA este 0,000, situată sub pragul critic de 0,05, ceea ce înseamnă că modelul de regresie este semnificativ din punct de vedere statistic.

În ceea ce privește coeficienții standardizați Beta, variabila „capacitate de predare a profesorului” are puterea explicativă mai mare, de 0,485, iar semnificația este de 0,000, mai mică de 0,05, ceea ce înseamnă că variabila respectivă influențează variabila dependentă „adaptarea informațiilor predate la nivelul de înțelegere al studenților”.

O altă ipoteză testată în cadrul acestei dimensiuni este „Dezvoltarea abilităților de muncă în echipă depinde de utlitatea feedback-ului din partea profesorului pentru teme și proiecte”. Pe aceasta am testat-o prin asociere și s-a confirmat.

Tabelul relevă o satisfacție ridicată a studenților față dezvoltarea abilităților de muncă în echipă, dar și față de utilitatea feedback-ului primit din partea profesorului pentru temele și proiectele realizate de către studenți.

Semnificația lui Chi-square este 0.017 în această situație, valoare situată sub pragul de 0.05, de unde reiese faptul că există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între variabilele „dezvoltarea abilităților de muncă în echipă” și „utlitatea feedback-ului din partea profesorului pentru teme și proiecte”.

Semnificația coeficientului Gamma este 0.001, sub pragul de 0.05, și relevă faptul că există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între cele două variabile. Valoarea lui Gamma este 0.317, fiind mai apropiată de 0, relația fiind mai degrabă slabă între variabile, însă, totuși semnificativă. Semnul este „+”, așadar relația este pozitivă.

Ipoteza „existența materialelor în format scris depinde de dotarea bibliotecilor” a fost testată tot prin asociere și s-a confirmat, așadar, între cele două variabile există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Variabilele fac parte din dimensiunea „bază materială și dotările din fiecare facultate”.

Din tabelul de asociere se poate observa că studenții – respondenți sunt mai degrabă mulțumiți de existența materialelor pentru cursuri în format scris, procentul acestora fiind mai mare decât al celor care nu sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți.

Semnificația lui Chi-square este 0.000 în această situație, valoare situată sub pragul de 0.05, de unde reiese faptul că există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între variabilele „existența materialelor în format scris” și „dotarea bibliotecilor”.

Valoarea lui Gamma este 0.444, o valoare destul de mare și semnificativă. Semnul este „+”, așadar relația este pozitivă. Semnificația coeficientului Gamma este 0.000, sub pragul de 0.05, și relevă faptul că există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între cele două variabile.

O ultimă ipoteză testată este formată din variabile din cea de-a patra dimensiune, referitoare la serviciile și facilitățile oferite de universitate. Ipoteza testată prin asociere este „Mulțumirea față de raportul preț – condiții din căminele studențești depinde de siguranța din cămin” și s-a confirmat. Variabila „cămin” nu am inclus-o în analiza dimensiunilor (în momentul testării ipotezelor generale), din cauza faptului că la întrebările legate de cămin au răspuns foarte puțini studenți, deoarece mulți nu au beneficiat de această facilitate. Însă, am testat o ipoteză în acest sens, pentru a vedea dacă există o legătură semnificativă între variabilele legate de cămin.

Din tabelul de asociere se poate observa că respondenții nu se declară nici nemulțumiți, nici mulțumiți în legătură cu căminele studențești, siguranța și raportul preț – condiții fiind apreciate ca fiind medii, ca nivel de satisfacere.

Semnificația lui Chi-square este 0.031 în această situație, valoare situată sub pragul de 0.05, de unde reiese faptul că există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între variabilele „mulțumirea față de raportul preț – condiții din căminele studențești” și „siguranța din cămin”.

Valoarea lui Gamma este 0.245, o valoare situată mai aproape de 0, de unde reiese faptul că între cele două variabile există o relație mai puțin puternică. Semnul este „+”, așadar relația este pozitivă. Semnificația coeficientului Gamma este 0.243, situată peste pragul de 0.05, însă, în acest caz, după cum am mai precizat într-un alt caz de mai sus, Chi-square are prioritate în fața coeficientului de asociere Gamma, existând astfel o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între cele două variabile.

Ulterior testării ipotezelor prin asocieri și regresii, am mai realizat unele corelații între variabile, pentru a vedea dacă există o legătură între acestea, care să nu fie cauzală.

În urma analizei, lucrurile stau după cum urmează:

Tabel 3.67: Corelații între variabilele din cele patru dimensiuni

Astfel, între variabilele „mulțumirea față de orașul în care studiați” și „mulțumirea față de situația d-voastră financiară” există o corelație, deoarece semnificația coeficientului de corelație Pearson este de 0,016, mai mică de 0,05. Valoarea coeficientului de corelație este 0.207*, situată în intervalul 0,2 și 0,4, fiind o corelație mai degrabă slabă. Semnul este „+”, așadar, relația dintre cele două variabile este una pozitivă. Numărul de steluțe indică nivelul de semnificație al corelației, în cazul nostru fiind o steluță, care indică un nivel de corelație de 0,05.

Există o corelație și între variabilele „mulțumirea față de orașul în care studiați” și „mulțumirea față de stilul d-voastră de viață”, semnificația coeficientului fiind 0,000, mai mică de 0,05, în acest caz, numărul de steluțe fiind doi, ceea ce înseamnă un nivel de corelație de 0.01. Valoarea lui Pearson este 0.301, între intervalul 0.2 și 0.4, indicând o corelație slabă înspre moderată. Semnul este tot „+”, deci relație dintre variabile este pozitivă.

Între „mulțumirea față de sistemul de învățământ în care studiați” și „mulțumirea față de facultatea la care studiați” există o corelație semnificativă, semnificația coeficientului Pearson fiind 0,000, de asemenea, mai mică decât 0,05. Și în cazul acesta, există o corelație semnificativă de nivel 0.01, datorită celor două steluțe de la valoarea lui Pearson, care este de 0.507, situată în intervalul 04 și 0.7, ceea ce indică o corelație moderată.

Între „mulțumirea față de sistemul de învățământ în care studiați” și „sprijinul oferit de profesori studenților în funcție de nevoile acestora” există, de asemenea o corelație, semnificația fiind 0,000. Valoarea coeficientului de corelație este 0.485**, situată în intervalul 0,4 și 0,7, fiind o corelație moderată. Semnul este „+”, așadar, relația dintre cele două variabile este una pozitivă. Numărul de steluțe indică nivelul de semnificație al corelației, în cazul nostru fiind două steluțe, care indică un nivel de corelație de 0,01.

Mai există o corelație semnificativă statistic și între variabilele „mulțumirea față de orașul în care studiați” și „mulțumirea față de autoritățile locale”, dovadă stând semnificația coeficientului de corelație Pearson, care este 0.034, sub pragul de 0.05. Nivelul de semnificație este subliniat și de steluța de la valoarea coeficientului, care indică un nivel de 0.05. Semnul este „+”, deci se poate aprecia că există o relație pozitivă între variabile. Valoarea lui Pearson este 0.183, situată sub 0.2, corelația fiind una slabă.

În final, surprinzător este faptul că nu există o corelație semnificativă din punct de vedere statistic între variabilele „mulțumirea față de orașul în care studiați” și „Parteneriatul dintre Primăria Cluj-Napoca și universitățile clujene privind acordarea a două linii de transport gratuite”. Este surprinzător, deoarece între cele două variabile există o relație cauzală, demonstrată anterior. Semnificația este 0.138, situată peste pragul critic de 0.05 și de aceea nu există o relație semnificativă (nu cauzală) între cele două variabile.

Concluzia cercetării este că studenții se declară mulțumiți de calitatea vieții pe care o au în orașul Cluj-Napoca, datorită ipotezelor de mai sus, dintre care, majoritatea se confirmă și a corelațiilor dintre variabilele din chestionar. Mulțumirea studenților din Cluj-Napoca față de calitatea vieții este una mai degrabă satisfăcătoare, datorită aprecierii unor aspecte precum liniile de transport gratuit, condițiile din cămine sau mulțumirea generală față de orașul în care studiază, facultatea sau stilul de viață și situația financiară.

În urma acestei cercetări, se poate recomanda elaborarea și dezvoltarea unui nou model de măsurare a calității vieții studenților, pe baza celor mai relevante concluzii, model care va fi prezentat ca o recomandare a acestui studiu exploratoriu asupra calității vieții studenților din Cluj-Napoca în partea de concluzii și recomandări.

Capitol 4 – Compararea celor trei universități clujene pe baza mediilor obținute

Studiul de față, al calității vieții studenților prin prisma gradului de mulțumire a acestora față de aspecte din cele mai diverse ale calității vieții, a permis analizarea mediilor obținute de către fiecare item/variabilă în parte, pe o scală de la 1 la 5 (1 = nemulțumire totală, 5 = mulțumire totală) și compararea celor trei universități luate în considerare din perspectiva acestor medii.

Mediile sunt foarte apropiate în ceea ce privește toate cele patru dimensiuni: aspectele generale legate de calitatea vieții, activitatea de predare, baza materială și dotările din fiecare facultate și nu în ultimul rând serviciile și facilitățile oferite de către universitate. Aceste medii sunt în jurul valorii de 3, cu mici variații înspre valoarea de 4. Aceste medii sunt situate, așadar, la jumătatea scalei de măsurare luată în considerare, relevând o mulțumire medie a studenților față de aspectele cuprinse în aceste dimensiuni.

În continuare, sunt prezentate aceste medii pe fiecare dimensiune, ținând cont de universitatea din care fac parte studenții – respondenți.

Tabel 4.68: Compararea mediilor pe dimensiuni și universități

În ceea ce privește media pe universități, Universitatea Tehnică Cluj – Napoca a obținut scorul cel mai mare, de 3,64, având totodată și mediile cele mai mari pe dimensiuni, cu excepția mediei pe dimensiunea B – activitatea de predare. În acest caz, studenții s-au declarat mai puțin mulțumiți în comparație cu aspectele din celelalte dimensiuni. În cazul celorlalte trei dimensiuni – aspectele generale legate de calitatea vieții, baza materială și dotările și servicii și facilități oferite de universitate– se situează pe prima poziție, poate și datorită faptului că este o universitate care pregătește profesioniști în domeniul utilajelor sau mașinilor, dacă ne referim la baza materială și la dotări.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a obținut următoarea medie din punct de vedere ierarhic, situându-se sub Universitatea Tehnică, cu media 3,52. USAMV a obținut medii mai mari în comparație cu UBB, având totodată media cea mai mare cu privire la activitatea de predare (3,43) din toate cele trei universități.

Studenții din Universitatea Babeș – Bolyai se declară cel mai puțin mulțumiți de aspectele legate de cele patru dimensiuni de mai sus (media 3,40), stând mai bine la capitolul „aspecte generale legate de calitatea vieții” în comparație cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară.

Pe dimensiuni, se poate observa o diferență mică între medii, media cea mai mare deținând-o dimensiunea „servicii și facilități oferite de universitate”, mai precis 3,69.

Dimensiunea „aspectele generale legate de calitatea vieții” a obținut următoarea medie cea mai mare, de 3,55, studenții declarându-se relativ mulțumiți față de aspecte precum orașul în care studiază, facultatea sau stilul lor de viață și situația lor financiară.

Următoarea medie a obținut-o dimensiunea „bază materială și dotări din fiecare facultate”, ceea ce subliniază mulțumirea ridicată raportată la celelalte dimensiuni a studenților față de aspecte precum dotarea sălilor de curs, a bibliotecilor sau calitatea suporturilor de curs și a materialelor aferente.

Cea mai mică medie (3,37) a obținut-o dimensiunea „activitatea de predare”, care, de altfel, a obținut și cele mai mici medii pe universități (cu excepția Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară) și în general, studenții fiind cel mai puțin mulțumiți de aspectele din cadrul acestei dimensiuni (interacțiunea profesor – student sau stimularea studenților de către profesori în vederea adoptării unui stil de învățare susținut și eficient) decât de celalalte aspecte, din alte dimensiuni.

Așadar, universitățile trebuie să-și îmbunătățească toate aspectele legate de calitatea vieții studenților și de satisfacția acestora, deoarece mediile nu sunt foarte ridicate în nicio privință, fiind situate la mijlocul scalei (pe o scală de la 1 la 5, media preferințelor se situează aproximativ la nivelul de măsurare 3 – nici nemulțumit, nici mulțumit). Cu cât satisfacția studenților este mai mare, cu atât aceștia vor fi mai performanți și vor aduce contribuții performanțelor universităților ca întreg.

Capitol 5 – Concluzii și recomandări

La nivelul municipiului Cluj – Napoca, calitatea vieții studenților, studiată și analizată din perspectiva nivelului de mulțumire al studenților față de numeroase aspecte este una situată la un nivel mediu (pe o scală de la 1 la 5 se situează aproximativ la mijloc, cu variații spre 4), acest lucru fiind relevat de mulțumirea studenților față de diferite aspecte din cele 4 dimensiuni prezentate mai sus, și anume „Mulțumirea generală față de aspecte privind calitatea vieții”, „Activitățile de predare-învățare”, „Baza materială și dotări din fiecare facultate”, „Servicii și facilități oferite de universitate”.

Aspecte precum mulțumirea față de orașul în care studiază studenții, față de facultatea la care studiază, față de situația financiară sau dotările din facultate sunt percepute ca fiind satisfăcătoare de către studenții din cele 3 universități.

La polul opus se situează aspectele privitoare la acordarea burselor, cuantumul acestora sau cele legate de căminele studențești și serviciile medicale oferite de către cabinetele medicale din fiecare universitate, care sunt percepute ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare. Interesant este faptul că aspectele din cadrul acestei dimensiuni sunt cele mai multe ca sunt percepute ca fiind nici nesatisfăcătoare, nici satisfăcătoare, ceea ce semnifică faptul că aspectele legate de dotările facultății trebuie îmbunătățite.

Multe dintre aspectele analizate au subliniat necesitatea îmbunătățirii lor imediate sau pe termen mediu și lung, pentru a crește mulțumirea studenților față de acestea și pentru a crește nivelul calității vieții studenților.

Conform mediilor pe fiecare universitate, Universitatea Tehnică Cluj – Napoca se situează cel mai bine din punct de vedere al mulțumirii studenților față de aspectele legate de calitatea vieții lor, la extrema cealaltă aflându-se Universitatea Babeș – Bolyai, la o distanță foarte apropiată de altfel de Universitatea Tehnică. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară se situează la mijlocul ierarhiei mediilor calculate pe cele patru dimensiuni, iar Universitatea Babeș – Bolyai este pe ultima treaptă a mulțumirii studenților.

Așadar, printr-un astfel de studiu și o analiză riguroasă a aspectelor ce țin de satisfacția/mulțumirea studenților, se pot elabora strategii de comunicare mult mai eficiente și se poate pune un accent mai mare în acest domeniu, dat fiind faptul că item-ul „dezvoltarea abilităților de comunicare”, din cadrul dimensiunii „activitatea de predare – învățare” a obținut unul din scorurile cele mai mari. Aceasta ar fi o direcție interesantă de dezvoltare în orice universitate, deoarece comunicarea este cheia în transmiterea corectă a informațiilor de la profesori la studenți, iar în acest fel, sedimentarea informațiilor ar fi mult mai eficientă și de mai mare durată.

O altă direcție de îmbunătățire ar fi interacțiunea dintre profesori și studenți, însă în afara activității de predare, deoarece, în zilele noastre, se pune un accent prea mare pe învățarea mecanică și pe mecanizarea relațiilor dintre oameni. Activitățile extra-curriculare au devenit extrem de importante în ultimii ani, însă acestea îi vicează de obicei doar pe studenți și intracțiunea dintre ei și alți tineri de vârsta lor. Ar trebui să fie inițiate mai multe activități în cadrul universității, la care să participe studenți și profesori deopotrivă, pentru o colaborare mai puțin formală, care să depășească barierele comunicării mecanice din cadrul cursurilor și seminariilor.

Astfel, studenții ar cunoaște mai bine profesorii, dar și viceversa, iar relațiile dintre aceștia ar fi mult mai fructuoase din punct de vedere al performanțelor școlare. Este nevoie de un lucru de acest fel, datorită faptului că interacțiunea profesor – student în afara orelor de curs, dar și sprijinul îndrumătorilor de an a obținut unele din cele mai scoruri în urma analizei satisfacției studenților față de aceste aspecte.

Un alt lucru interesant, însă deloc surprinzător este nemulțumirea studenților față de tariful permisului la bibliotecile din cadrul universităților, nemulțumire explicată de mediile mici acordate de către aceștia. Acest aspect vizează baza materială și serviciile oferite de către fiecare facultate studenților. Din proprie experiență știu de această nemulțumire, mai precis de faptul că studenții critică prețul prea mare pe care trebuie să îl plătească dacă trebuie să îți facă un permis de acces în bibliotecile universității sau pentru a-l reînnoi anual contra unei anumite sume.

Cu toate acestea, nivelul cel mai mare de mulțumire al studenților cu privire la această dimensiune – baza materială și dotările din fiecare facultate – este legat tot de bibliotecă, mai precis de dotarea bibliotecilor. În acest caz, există o contradicție, deoarece aceștia ar trebui să fie mulțumiți de biblioteci, dar și de tariful permisului pentru acces în acestea, deoarece cu cât o bibliotecă este mai dotată, cu atât prețul accesului la baze de date sau materiale este mai mare. În acest caz, relația este invers proporțională din perspectiva studenților, pentru că, în opinia lor, ar trebui să fie cât mai bine dotate și să plătească foarte puțin pentru a avea acces la acestea. Punctul acestora de vedere este unul fezabil, deoarece atât timp cât unii dintre ei plătesc o taxă anuală de școlarizare, ar trebui să beneficieze de anumite gratuități. Pe de altă parte, studenții merituoși și performanți au aceeași părere, care este cu mult mai realistă decât cea din urmă, pentru că aceștia învață și obțin rezultate bune și foarte bune și ar trebui susținuți în vederea propagării acestui stil de obținere de performanțe.

Un alt aspect nesatisfăcător din perspectiva studenților este programul laboratoarelor de informatică din cadrul facultăților. În unele facultăți, studenții nici măcar nu au acces la un astfel de laborator, decât în timpul cursurilor, odată pe săptămână.

De asemenea, tot ce are legătură cu spațiile de desfășurare a cursurilor și a seminariilor în cadrul facultăților este apreciat ca fiind satisfăcător de către studenții – respondenți, ceea ce înseamnă că majoritatea facultăților oferă condiții optime de desfășurare a activităților didactice, cum ar fi accesul la internet în sălile de curs, video – proiectoare, condiții termice și acustice de calitate.

Dimensiunea „servicii și facilități oferite de universitate” se situează cel mai bine pe scala de la 1 la 5, ceea ce reflectă mulțumirea cea mai mare a studenților față de aspecte ce țin de această dimensiune, un exemplu fiind numărul de locuri pe specializare, atât la buget, cât și la taxă. Stundenții apreciază numărul de locuri alocate pe specializare, în funcție de tipul de finanțare, explicația constând probabil în faptul că aceștia urmează specializarea pe care au dorit-o de la început, de la înscrierea la facultate, dar, mai ales, forma de finanțare la care sunt înscriși în prezent.

Ceea ce îi mulțumește cel mai mult pe studenții – respondenți, în ceea ce privește serviciile, dar cu preponderență facilitățile oferite de către universitatea la care sunt înscriși este parteneriatul încheiat între universitățile de stat din Cluj – Napoca și Primăria municipiului Cluj – Napoca. Acest parteneriat constă în acordarea a două linii de transport în comun gratuit pentru studenții înscriși la forma de frecvență zi a studiilor universitare și la forma de finanțare buget. Nici cei înscriși la forma de finanțare taxă nu sunt omiși, aceștia beneficiind și ei de o linie de transport gratis pe o linie, a doua linie fiind la jumătate din prețul unui abonament de transport în comun normal.

Deși în ultimul an au existat opinii contrare cu privire la acordarea acestor linii de transport gratuit pentru studenți și chiar s-au tăiat aceste linii gratuite pentru unele universități din Cluj – Napoca, lucrurile au revenit la starea de dinainte, iar studenții sunt mulțumiți că pot beneficia în continuare de aceste linii de transport gratuite.

Studenții se declară mulțumiți și de numeroasele oportunități de implicare în activități extra – școlare, de la conferințe științifice, comunicării științifice, oportunități de voluntariat, workshop-uri până la tabere de vară sau de performanță și diferite cursuri de orientare și consiliere profesională. Multe dintre acestea sunt organizate chiar de către facultăți/universități, pentru a le da posibilitatea studenților să se cunoască mai bine între ei, dar și pentru a promova inter-disciplinaritatea sau multi-disciplinaritatea.

Astfel de activități non-formale permit crearea de legături atât între studenți, cât și între aceștia și profesori și oferă posibilitatea unor colaborări pe plan academic de mare succes, mai ales dacă este vorba despre colaborări între specialiști din domenii diferite.

Nemulțumirea constantă a studenților față de burse poate fi surprinsă și în cazul acestui studiu. Mai precis, este vorba despre nemulțumirea față de cuantumul și numărul acestora pentru fiecare specializare.

Totodată, studenții sunt nemulțumiți și față de modalitatea de a diminua cuantumul burselor pentru orice zi în care aceștia nu prestează activitate didactică, cu precădere în timpul vacanțelor sau a zilelor de sărbătoare sau a celor decretate ca zile libere. În acest fel, aceștia învinovățesc facultatea/universitatea la care studiază, deoarece acestea ar trebui să fie cele care să-i motiveze să obțină performanțe, însă pentru le obține, au nevoie de susținere financiară și morală.

Aspecte negative, cărora studenții le-au acordat note destul de mici sunt serviciile medicale oferite de către universitate, principala critică fiind locația, dar și programul de lucru, care nu le permite deseori să ajungă la timp pentru consultații sau alte chestiuni de natură medicală. În cazul Universității Babeș – Bolyai, locația este departe de majoritate facultăților și căminelor studențești în care sunt cazați studenții, distanța până la cabinetul medical fiind de multe ori o piedică pentru aceștia.

Nu în ultimul rând, studenții sunt nemulțumiți de serviciile de consiliere și de pregătire profesională, pe care fiecare universitate ar trebui să le ofere acestora, începând încă din primul an de studiu, pentru a-i pregăti pentru un posibil loc de muncă viitor.

În ultimul timp, au avut loc încercări de înființare a unor centre de consiliere și orientare profesională, iar unele dintre ele chiar s-au materializat. S-au înființat astfel de centre și în fiecare facultate, un exemplu fiind tot Universitatea Babeș – Bolyai, deoarece studiez în prezent în cadrul acestei universități și urmez o sesiune de consiliere profesională în prezent.

O promovare a acestor centre de consiliere ar fi foarte utilă atât pentru cei care au înființat aceste centre, cât mai ales pentru studenți, deoarece ei sunt cei vizați de acestea și ar trebui ca întreaga activitatea a acestora să fie concentrată în oferirea de servicii de consiliere și orientare în carieră într-o manieră susținută și de lungă durată.

O astfel de cercetare poate sta la baza elaborării unui model de analiză a calității vieții studenților, deoarece în literatura de specialitate nu există momentan un astfel de model. Acesta ar contribui la creșterea și îmbunătățirea constantă a calității vieții studenților, dar și a calității vieții în general.

Am selectat în acest sens 53 de variabile din cele 63 (diferența de 10 variabile reprezintă întrebările de identificare), pe care le-am grupat în patru dimensiuni, iar fiecăreia i s-a acordat un scor pe o scală de la 1 la 5. Scorul maxim este de 20 de puncte, intervalele fiind 4,01 puncte – 9 puncte (calitatea vieții scăzută), între 9,01 puncte – 15 puncte (calitatea vieții medie) și între 15,01 puncte și 20 puncte (calitatea vieții ridicată).

Acest model de măsurare a calității vieții studenților (MCVS) a fost compus din scorul obținut de fiecare dimensiune (alcătuită din scorurile fiecărei variabile) înmulțit cu numărul de dimensiuni, rezultând astfel media pe fiecare dimensiune.

Figura 5.5: Model de măsurare a calității vieții studenților

Prima dimensiune – aspectele generale legate de calitatea vieții – a obținut scorul de 14,2 din 20 și se situează în intervalul 9,01 – 15 puncte, nivelul calității vieții studenților din perspectiva acestei dimensiuni fiind unul mediu.

Dimensiunea „activitatea de predare – învățare” a obținut scorul 13,48 din maximul de 20 de puncte fiind situată în intervalul 9,01 – 15 puncte, așadar, și percepția legată de calitatea vieții, raportată la această dimensiune este tot una medie.

Și în cazul dimensiunii „baza materială și dotările din fiecare facultate” este vorba despre același nivel al calității vieții, scorul fiind de 13,72 (situat tot în intervalul 9,01 – 15 puncte).

Ultima dimensiune – serviciile și facilitățile oferite de universitate – este situată tot la același nivel al calității vieții, scorul acesteia fiind de 14,76 din 20, fiind vorba tot de un nivel mediu al calității vieții studenților.

În concluzie, un astfel de model de măsurare a calității vieții studenților subliniază efectiv care sunt carențele sistemului de învățământ, chiar dacă este din perspectiva studenților. Părerea acestora și mulțumirea lor față de aspecte ce țin atât de universitatea la care sunt înscriși, cât și de factori externi (autoritățile locale, stilul de viață) trebuie să constituie un punct de reper pentru universități, pentru a elabora politici de evaluare a calității vieții studenților, dar și în vederea elaborării și implementării de programe și proiecte prin care să-i stimuleze pe aceștia și să-i îndemne la performanțe extraordinare pe plan academic.

Pe baza calculelor și a mediilor obținute de fiecare dimensiunea în parte, se poate constata că studenții – respondenți apreciază calitatea vieții lor, din punctul de vedere al mulțumirii față de diferite aspecte ce au legătură cu conceptul de calitate a vieții, ca fiind una medie.

Există, așadar, multe lucruri care necesită a fi îmbunătățite, acest lucru fiind posibil prin intermediul unor măsuri, pe care le pot lua universitățile în vederea creșterii gradului de mulțumire al studenților față de serviciile pe care acestea le oferă sau activitățile desfășurate de către acestea.

Un astfel de rezultat poate sta la baza elaborării și dezvoltării unui sistem de măsurare a calității vieții studenților, prin care să se încerce îmbunătățirea calității vieții studenților la un nivel maxim, din moment ce nivelul actual este unul mediu spre ridicat. Un astfel de sistem nu există actualmente în România, acesta reprezentând un avantaj în privința evaluării și măsurării nivelului calității vieții studenților.

Bibliografie

Cărți:

Mărginean Ioan și Bălașa Ana, Calitatea vieții în România, București, Editura Expert, 2002

Consiliul Județean Cluj, Comisiile de specialitate, Strategia de dezvoltare a județului Cluj 2007-2013, Cluj-Napoca, 2007

Păunescu Mihai, Vlăsceanu Lazăr, Miroiu Adrian, Florian Bogdan, Voicu Bogdan, Tufiș Claudiu, Calitatea învățământului superior în România, București, Editura Polirom, 2011

Articole:

Universitatea de Vest Timișoara, Departamentul pentru evaluarea și asigurarea calității, „ Diagnoza calității vieții studenților – Studiu pilot cu privire la nivelul de satisfacție al studenților din Universitatea de Vest Timișoara”, Timișoara, 2010, [On-line], disponibil la adresa http://www.feaa.uvt.ro/fisiere/managementul/calitatii/Raport_Diagnoza_calitatii_vietii_studentesti.pdf, accesat la 21.02.2014

Universitatea Babeș – Bolyai, Centrul pentru Managementul Calității, Rezultatele anchetei privind satisfacția studenților din Universitatea Babeș – Bolyai Cluj – Napoca, Cluj – Napoca, 2011, [On-line] disponibil la adresa http://qa.ubbcluj.ro/documents/satisfactia_studentilor/raport_satisfactia_studentilor.pdf, accesat la data de 20.01.2014

Cace Sorin, Recenzie a cărții „Mărginean Ioan, Precupețu Iuliana, Paradigma calității vieții, București, Editura Academiei Române, 2011”, publicată în Revista „Calitatea vieții”, nr. 1, pp. 87-89.

Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, Departamentul de Asigurare a Calității, Raport asupra evaluării satisfacției studenților și cadrelor didactice față de serviciile oferite de Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, Târgu Mureș, 2013, [On-line], disponibil la adresa http://www.umftgm.ro/fileadmin/man_calit/RDAC-2013-01_Satisfactie_servicii.pdf, accesat la data de 10.03.2014

Weihua Tan, Simpson Ken, Overseas educational experience of Chinese students: An evaluation of service quality experience in New Zeeland, Journal of Research in International Education, 2008, [On-line], disponibil la adresa http://jri.sagepub.com/content/7/1/93, accesat la data de 13.03.2014

Arslan Sevda, Akkas Altinbas Ozlem, Quality of College Life (QCL) of students in Turkey: Students’ life Satisfaction and Identification, 2013, Turkey, [On-line], disponibil la adresa http://link.springer.com/article/10.1007/s11205-013-0235-9, accesat la data de 21.05.2014

Stoica Laura Gabriela, Inovația socială, factor al dezvoltării social – economice, un program de cercetare prioritar al Institutului de Cercetare a Calității Vieții, în Revista „Calitatea vieții”, XX, București, nr. 1-2, 2009, pp. 5-7, [On-line], disponibil la adresa https://xa.yimg.com/kq/groups/86503172/993379184/name/Inovatia_Social_01.pdf, accesat la data de 22.05.2014

Barna Carmen, Calitatea vieții și performanță umană, 2011, Brașov, [On-line], disponibil la adresa http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=ZHOhSlyqRt0%3D&tabid=87, accesat la data de 22.05.2014

Mărginean Ioan, Calitatea vieții în România: prezent și perspective, în Revista „Calitatea vieții” (Quality of Life), nr. 3-4 / 2010, p. 231-237, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-3-4-2010/01.pdf, accesat la data de 04.05.2014

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, Proiect – Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referință și lista indicatorilor de performanță a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, București, 2011

Bălțătescu Sergiu, Influența factorilor subiectivi asupra calității vieții, în Revista „Calitatea vieții”, IX, București, nr. 3-4, 1998

Bălțătescu Sergiu, Modele ale percepției calității vieții, în Revista Calitatea Vieții, XI, București, nr. 1-4, 2000, pp. 3-9, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/1999/CV-3-4-1999/CV-3-4-1999.pdf, accesat la data de 08.05.2014

Mărginean Ioan, Percepția calității vieții – cadrul metodologic al cercetării, în Revista „Calitatea vieții”, II, București, nr. 3-4, 1991, pp. 123-126

Zamfir Cătălin (coord.), Indicatori și surse de variație a calității vieții, București, Editura Academiei, 1984

Zamfir Cătălin, Determinanți ai calității vieții, în Revista „calitatea vieții”, anul III, București, nr. 2-4, 1992, pp. 219-230

Neagu Gabriela, Mihalache Flavius, România după 20 de ani: Schimbări și probleme sociale. Calitatea vieții, încotro?”, Sesiune științifică 12 – 13 februarie 2010, în Revista „Calitatea vieții”, anul XXI, București, nr. 3-4, 2010, pp. 401-404, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-3-4-2010/10.pdf, accesat la data de 12.04.2014

Precupețu Iuliana, Preoteasa Ana Maria, Pop Cosmina, Calitatea vieții în România: 1990 – 2006, în Revista „Calitatea vieții”, XVIII, București, nr. 3-4, 2007, pp. 197-229, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2007/CV-3-4-2007/01.pdf, accesat la data de 12.05.2014

Pop Cosmina, Calitatea vieții în România – Seminar al Fundației Europene pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, 20 septembrie 2006, în Revista „Calitatea vieții”, XVIII, București, nr.1-2, 2007, pp.165-171, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2007/CV-1-2-2007/10.pdf, accesat la data de 14.05.2014

Rădulescu Dan, Învățământul românesc 1948-1989 – între derivă și recuperare instituțional-funcțională, în Revista „Calitatea vieții”, XVII, București, nr. 3-4, 2006, pp. 307-318, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2006/CV-3-4-06/6.pdf, accesat la data de 27.05.2014

Mărginean Ioan, România și calitatea vieții în Europa, în Revista „Calitatea vieții”, XV, București, nr. 3-4, 2004, pp. 359-369, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2004/CV-3-4-04/12.pdf, accesat la data de 29.05.2014

Bălțătescu Sergiu, Bunăstarea subiectivă a elevilor de liceu și studenților. Studiu folosind Personal Wellbeing Index, în Anuarul Institutului de istorie „George Barițiu” din cluj – Napoca, series Humanistica, VII, 2009, pp. 127-136, [On-line], disponibil la adresa http://www.history-cluj.ro/SU/anuare/2009/Aux_pages/Cuprins2009.htm, accesat la data de 02.06.2014

Mărginean Ioan, Precupețu Iuliana, Preoteasa Ana Maria, Puncte de suport și elemente critice în evoluția calității vieții în România, în Revista „Calitatea vieții”, XV, București, nr. 1-2, 2004, pp. 5-24, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2004/CV-1-2-04/01.pdf, accesat la data de 18.03.2014

Mărginean Ioan, Modelul social românesc din perspective calității vieții populației, în revista „Calitatea vieții”, XV, nr. 3-4, 2004, pp. 213-218, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2004/CV-3-4-04/1.pdf, accesat la data de 25.03.2014

Gilman Rich, Huebner E. Scott, Laughlin James E., A first study of the multidimensional students’ life satisfaction scale with adolescents, Olanda, 2000, pp. 135-160, [On-line], disponibil la adresa http://link.springer.com/article/10.1023/A:1007059227507#page-2, accesat la data de 14.06. 2014

Deneș Călin, Grecu Valentin, Percepția studenților asupra sustenabilității în învățământul superior – Studiu de caz Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Târgu Jiu, 2010, [On-line], disponibil la adresa http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2010-04/35_CALIN%20DENES%202.pdf, accesat la data de 20.05.2014

ANEXA nr. 1

CHESTIONAR

Bună! Sunt Vlas George – Florin, student în anul 3 la Universitatea Babeș – Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Departamentul de Administrație Publică și am nevoie de ajutorul dumneavoastră pentru realizarea părții de cercetare din cadrul lucrării mele de licență.

Prezentul chestionar urmărește colectarea datelor referitoare la anumiți indicatori ai calității vieții studenților, cu referire la nivelul acestora de satisfacție/mulțumire față de acești indicatori, din municipiul Cluj-Napoca, mai precis din 3 universități: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Universitatea Tehnică Cluj Napoca. Am ales aceste 3 universități, deoarece am acces mai ușor la respondenți și deoarece sunt universități de top din România.

Răspunsurile vor fi utilizate doar în scop academic. Întrucât este foarte important să aflu părerea dumneavoastră, țin să vă informez că nu există răspunsuri greșite, iar identitatea dumneavoastră este strict confidențială.

Vă rugăm să evaluați gradul dumneavoastră de satisfacție pe o scală de la 1 la 5 față de următoarele aspecte ale procesului educațional (unde 1 = deloc satisfăcător, iar 5 = foarte satisfăcător) – încercuiț varianta cea mai potrivită!

Dimensiunea A – mulțumirea generală față de aspecte privind calitatea vieții

Mulțumirea față de orașul în care studiați 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de sistemul de învățământ în care studiați 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de facultatea la care studiați 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de viața socială din orașul Cluj-Napoca 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de situația dumneavoastră financiară 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de autoritățile locale 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de infrastructura din orașul Cluj 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de existența spațiilor verzi din orașul Cluj 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de stilul dumneavoastră de viață 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de sistemul de sănătate din orașul Cluj 1 2 3 4 5

Dimensiunea B – activități de predare – învățare

Stimularea studenților în adoptarea unui stil de învățare susținut și eficient 1 2 3 4 5

Adaptarea informațiilor predate la nivelul de înțelegere al studenților 1 2 3 4 5

Sprijinul necesar oferit de profesor studenților în funcție de nevoile acestora 1 2 3 45

Sprijinul oferit din partea îndrumătorilor de an 1 2 3 4 5

Interacțiunea profesor – student în cadrul cursurilor/seminariilor 1 2 3 4 5

Interacțiunea profesor – student în activitățile extra școlare 1 2 3 4 5

Interacțiunea profesor – student în mediul online (email) 1 2 3 4 5

Capacitatea de predare a profesorului 1 2 3 4 5

Cunoștințele de specialitate ale profesorului 1 2 3 4 5

Cunoștințele dobândite în domeniul de studiu prin cursurile urmate 1 2 3 4 5

Dezvoltarea abilităților de muncă în echipă 1 2 3 4 5

Dezvoltarea abilităților de comunicare 1 2 3 4 5

Dezvoltarea abilităților de public speaking (vorbit în public) 1 2 3 4 5

Orarul disciplinelor urmate 1 2 3 4 5

Respectarea planificării inițiale a disciplinelor pe parcursul semestrului 1 2 3 4 5

Volumul informațiilor predate 1 2 3 4 5

Volumul de muncă solicitat de pregătire pentru disciplinele urmate 1 2 3 4 5

Claritatea criteriilor de examinare 1 2 3 4 5

Corectitudinea rezultatelor/notelor obținute la examene 1 2 3 4 5

Utilitatea feedback-ului din partea profesorului (pentru teme, proiecte) 1 2 3 4 5

Dimensiunea C – baza materială și dotări ale facultății/universității

Spațiile dedicate activitățiilor de predare – învățare (capacitatea spațiilor, condiții termice, acustice) 1 2 3 4 5

Dotarea laboratoarelor de informatică (confort termic, dotare tehnică, capacitatea spațiilor) 1 2 3 4 5

Programul laboratoarelor de informatică 1 2 3 4 5

Dotarea bibliotecilor (diversitatea și actualitatea publicațiilor, nr. de exemplare, baza de date online) 1 2 3 4 5

Tariful permisului pentru accesul în bibliotecă 1 2 3 4 5

Baza sportivă (activități sportive, terenuri, săli de sport) 1 2 3 4 5

Bazele hoteliere ale universității (dacă există) 1 2 3 4 5

Calitatea suporturilor de curs 1 2 3 4 5

Existența materialelor pentru cursuri în format scris 1 2 3 4 5

Existența materialelor pentru cursuri în format electronic 1 2 3 4 5

Dimensiunea D – Servicii și facilități oferite de facultate/universitate

Numărul locurilor pe specializare – 41.1. numărul locurilor la buget 1 2 3 4 5

41.2. numărul locurilor la taxă 1 2 3 4 5

Căminele studențești – Cei care nu ați beneficiat/nu beneficiați de cămin, săriți la întrebarea 44.

42.1. numărul de locuri în cămine 1 2 3 4 5

42.2. existența sălilor de lectură 1 2 3 4 5

42.3. dotarea grupurilor sanitare 1 2 3 4 5

42.4. dotarea oficiilor de bucătărie 1 2 3 4 5

42.5. raportul preț-condiții 1 2 34 5

42.6. posibilitatea de a obține un loc în cămine 1 2 3 4 5

42.7. accesul la internet 1 2 3 4 5

42.8. siguranța în cămin 1 2 3 4 5

Burse – Cei care nu ați beneficiat/nu beneficiați de bursă, săriți la întrebarea 45.

43.1. cuantumul burselor 1 2 3 4 5

43.2. criteriul de acordare a burselor 1 2 3 4 5

43.3. numărul burselor pe specializare 1 2 3 4 5

Primăria Cluj-Napoca în parteneriat cu fiecare Universitate de stat din Cluj acordă 2 linii de transport public în comun gratuite. În ce măsură sunteți mulțumit/ă de acest lucru?

Deloc mulțumit/ă

Nemulțumit/ă

Nici nemulțumit/ă, nici mulțumit/ă

Mulțumit/ă

Foarte mulțumit/ă

Eficiența serviciilor administrative din facultate (secretariate, casierii: program, promptitudine) 1 2 3 4 5

Accesul la informații utile cu privire la facultate (afișare la avizier, pe site) 1 2 3 4 5

Calitatea serviciilor medicale oferite în cadrul universității 1 2 3 4 5

Calitatea serviciilor oferite la cantinele studențești (meniu, program, servire) 1 2 3 45

Facilități oferite studenților cu dizabilități 1 2 3 4 5

Oportunități de mobilitate internațională 1 2 3 4 5

Servicii de consiliere oferite studenților (pentru mobilități internaționale, orientare în carieră) 1 2 3 4 5

Condiții igienico-sanitare existente în fiecare facultate 1 2 3 4 5

Oportunități de implicare în activități extra școlare 1 2 3 4 5

Date de identificare

Universitatea la care studiați:

Universitatea Babeș-Bolyai

Universitatea Științe Agricole și Medicină Veterinară

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Facultatea:___________________________________________________________

Specializarea:_________________________________________________________

An de studiu:_______

Forma de finanțare: Buget/Taxă

Mediul de proveniență: Urban/Rural

Venit lunar mediu pe familie în lei_____________________

Sunteți angajat? Da/Nu

Vârsta (în ani împliniți):______

Sex: M/F

Bibliografie

Cărți:

Mărginean Ioan și Bălașa Ana, Calitatea vieții în România, București, Editura Expert, 2002

Consiliul Județean Cluj, Comisiile de specialitate, Strategia de dezvoltare a județului Cluj 2007-2013, Cluj-Napoca, 2007

Păunescu Mihai, Vlăsceanu Lazăr, Miroiu Adrian, Florian Bogdan, Voicu Bogdan, Tufiș Claudiu, Calitatea învățământului superior în România, București, Editura Polirom, 2011

Articole:

Universitatea de Vest Timișoara, Departamentul pentru evaluarea și asigurarea calității, „ Diagnoza calității vieții studenților – Studiu pilot cu privire la nivelul de satisfacție al studenților din Universitatea de Vest Timișoara”, Timișoara, 2010, [On-line], disponibil la adresa http://www.feaa.uvt.ro/fisiere/managementul/calitatii/Raport_Diagnoza_calitatii_vietii_studentesti.pdf, accesat la 21.02.2014

Universitatea Babeș – Bolyai, Centrul pentru Managementul Calității, Rezultatele anchetei privind satisfacția studenților din Universitatea Babeș – Bolyai Cluj – Napoca, Cluj – Napoca, 2011, [On-line] disponibil la adresa http://qa.ubbcluj.ro/documents/satisfactia_studentilor/raport_satisfactia_studentilor.pdf, accesat la data de 20.01.2014

Cace Sorin, Recenzie a cărții „Mărginean Ioan, Precupețu Iuliana, Paradigma calității vieții, București, Editura Academiei Române, 2011”, publicată în Revista „Calitatea vieții”, nr. 1, pp. 87-89.

Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, Departamentul de Asigurare a Calității, Raport asupra evaluării satisfacției studenților și cadrelor didactice față de serviciile oferite de Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, Târgu Mureș, 2013, [On-line], disponibil la adresa http://www.umftgm.ro/fileadmin/man_calit/RDAC-2013-01_Satisfactie_servicii.pdf, accesat la data de 10.03.2014

Weihua Tan, Simpson Ken, Overseas educational experience of Chinese students: An evaluation of service quality experience in New Zeeland, Journal of Research in International Education, 2008, [On-line], disponibil la adresa http://jri.sagepub.com/content/7/1/93, accesat la data de 13.03.2014

Arslan Sevda, Akkas Altinbas Ozlem, Quality of College Life (QCL) of students in Turkey: Students’ life Satisfaction and Identification, 2013, Turkey, [On-line], disponibil la adresa http://link.springer.com/article/10.1007/s11205-013-0235-9, accesat la data de 21.05.2014

Stoica Laura Gabriela, Inovația socială, factor al dezvoltării social – economice, un program de cercetare prioritar al Institutului de Cercetare a Calității Vieții, în Revista „Calitatea vieții”, XX, București, nr. 1-2, 2009, pp. 5-7, [On-line], disponibil la adresa https://xa.yimg.com/kq/groups/86503172/993379184/name/Inovatia_Social_01.pdf, accesat la data de 22.05.2014

Barna Carmen, Calitatea vieții și performanță umană, 2011, Brașov, [On-line], disponibil la adresa http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=ZHOhSlyqRt0%3D&tabid=87, accesat la data de 22.05.2014

Mărginean Ioan, Calitatea vieții în România: prezent și perspective, în Revista „Calitatea vieții” (Quality of Life), nr. 3-4 / 2010, p. 231-237, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-3-4-2010/01.pdf, accesat la data de 04.05.2014

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, Proiect – Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referință și lista indicatorilor de performanță a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, București, 2011

Bălțătescu Sergiu, Influența factorilor subiectivi asupra calității vieții, în Revista „Calitatea vieții”, IX, București, nr. 3-4, 1998

Bălțătescu Sergiu, Modele ale percepției calității vieții, în Revista Calitatea Vieții, XI, București, nr. 1-4, 2000, pp. 3-9, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/1999/CV-3-4-1999/CV-3-4-1999.pdf, accesat la data de 08.05.2014

Mărginean Ioan, Percepția calității vieții – cadrul metodologic al cercetării, în Revista „Calitatea vieții”, II, București, nr. 3-4, 1991, pp. 123-126

Zamfir Cătălin (coord.), Indicatori și surse de variație a calității vieții, București, Editura Academiei, 1984

Zamfir Cătălin, Determinanți ai calității vieții, în Revista „calitatea vieții”, anul III, București, nr. 2-4, 1992, pp. 219-230

Neagu Gabriela, Mihalache Flavius, România după 20 de ani: Schimbări și probleme sociale. Calitatea vieții, încotro?”, Sesiune științifică 12 – 13 februarie 2010, în Revista „Calitatea vieții”, anul XXI, București, nr. 3-4, 2010, pp. 401-404, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-3-4-2010/10.pdf, accesat la data de 12.04.2014

Precupețu Iuliana, Preoteasa Ana Maria, Pop Cosmina, Calitatea vieții în România: 1990 – 2006, în Revista „Calitatea vieții”, XVIII, București, nr. 3-4, 2007, pp. 197-229, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2007/CV-3-4-2007/01.pdf, accesat la data de 12.05.2014

Pop Cosmina, Calitatea vieții în România – Seminar al Fundației Europene pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, 20 septembrie 2006, în Revista „Calitatea vieții”, XVIII, București, nr.1-2, 2007, pp.165-171, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2007/CV-1-2-2007/10.pdf, accesat la data de 14.05.2014

Rădulescu Dan, Învățământul românesc 1948-1989 – între derivă și recuperare instituțional-funcțională, în Revista „Calitatea vieții”, XVII, București, nr. 3-4, 2006, pp. 307-318, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2006/CV-3-4-06/6.pdf, accesat la data de 27.05.2014

Mărginean Ioan, România și calitatea vieții în Europa, în Revista „Calitatea vieții”, XV, București, nr. 3-4, 2004, pp. 359-369, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2004/CV-3-4-04/12.pdf, accesat la data de 29.05.2014

Bălțătescu Sergiu, Bunăstarea subiectivă a elevilor de liceu și studenților. Studiu folosind Personal Wellbeing Index, în Anuarul Institutului de istorie „George Barițiu” din cluj – Napoca, series Humanistica, VII, 2009, pp. 127-136, [On-line], disponibil la adresa http://www.history-cluj.ro/SU/anuare/2009/Aux_pages/Cuprins2009.htm, accesat la data de 02.06.2014

Mărginean Ioan, Precupețu Iuliana, Preoteasa Ana Maria, Puncte de suport și elemente critice în evoluția calității vieții în România, în Revista „Calitatea vieții”, XV, București, nr. 1-2, 2004, pp. 5-24, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2004/CV-1-2-04/01.pdf, accesat la data de 18.03.2014

Mărginean Ioan, Modelul social românesc din perspective calității vieții populației, în revista „Calitatea vieții”, XV, nr. 3-4, 2004, pp. 213-218, [On-line], disponibil la adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2004/CV-3-4-04/1.pdf, accesat la data de 25.03.2014

Gilman Rich, Huebner E. Scott, Laughlin James E., A first study of the multidimensional students’ life satisfaction scale with adolescents, Olanda, 2000, pp. 135-160, [On-line], disponibil la adresa http://link.springer.com/article/10.1023/A:1007059227507#page-2, accesat la data de 14.06. 2014

Deneș Călin, Grecu Valentin, Percepția studenților asupra sustenabilității în învățământul superior – Studiu de caz Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Târgu Jiu, 2010, [On-line], disponibil la adresa http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2010-04/35_CALIN%20DENES%202.pdf, accesat la data de 20.05.2014

ANEXA nr. 1

CHESTIONAR

Bună! Sunt Vlas George – Florin, student în anul 3 la Universitatea Babeș – Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Departamentul de Administrație Publică și am nevoie de ajutorul dumneavoastră pentru realizarea părții de cercetare din cadrul lucrării mele de licență.

Prezentul chestionar urmărește colectarea datelor referitoare la anumiți indicatori ai calității vieții studenților, cu referire la nivelul acestora de satisfacție/mulțumire față de acești indicatori, din municipiul Cluj-Napoca, mai precis din 3 universități: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară și Universitatea Tehnică Cluj Napoca. Am ales aceste 3 universități, deoarece am acces mai ușor la respondenți și deoarece sunt universități de top din România.

Răspunsurile vor fi utilizate doar în scop academic. Întrucât este foarte important să aflu părerea dumneavoastră, țin să vă informez că nu există răspunsuri greșite, iar identitatea dumneavoastră este strict confidențială.

Vă rugăm să evaluați gradul dumneavoastră de satisfacție pe o scală de la 1 la 5 față de următoarele aspecte ale procesului educațional (unde 1 = deloc satisfăcător, iar 5 = foarte satisfăcător) – încercuiț varianta cea mai potrivită!

Dimensiunea A – mulțumirea generală față de aspecte privind calitatea vieții

Mulțumirea față de orașul în care studiați 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de sistemul de învățământ în care studiați 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de facultatea la care studiați 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de viața socială din orașul Cluj-Napoca 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de situația dumneavoastră financiară 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de autoritățile locale 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de infrastructura din orașul Cluj 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de existența spațiilor verzi din orașul Cluj 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de stilul dumneavoastră de viață 1 2 3 4 5

Mulțumirea față de sistemul de sănătate din orașul Cluj 1 2 3 4 5

Dimensiunea B – activități de predare – învățare

Stimularea studenților în adoptarea unui stil de învățare susținut și eficient 1 2 3 4 5

Adaptarea informațiilor predate la nivelul de înțelegere al studenților 1 2 3 4 5

Sprijinul necesar oferit de profesor studenților în funcție de nevoile acestora 1 2 3 45

Sprijinul oferit din partea îndrumătorilor de an 1 2 3 4 5

Interacțiunea profesor – student în cadrul cursurilor/seminariilor 1 2 3 4 5

Interacțiunea profesor – student în activitățile extra școlare 1 2 3 4 5

Interacțiunea profesor – student în mediul online (email) 1 2 3 4 5

Capacitatea de predare a profesorului 1 2 3 4 5

Cunoștințele de specialitate ale profesorului 1 2 3 4 5

Cunoștințele dobândite în domeniul de studiu prin cursurile urmate 1 2 3 4 5

Dezvoltarea abilităților de muncă în echipă 1 2 3 4 5

Dezvoltarea abilităților de comunicare 1 2 3 4 5

Dezvoltarea abilităților de public speaking (vorbit în public) 1 2 3 4 5

Orarul disciplinelor urmate 1 2 3 4 5

Respectarea planificării inițiale a disciplinelor pe parcursul semestrului 1 2 3 4 5

Volumul informațiilor predate 1 2 3 4 5

Volumul de muncă solicitat de pregătire pentru disciplinele urmate 1 2 3 4 5

Claritatea criteriilor de examinare 1 2 3 4 5

Corectitudinea rezultatelor/notelor obținute la examene 1 2 3 4 5

Utilitatea feedback-ului din partea profesorului (pentru teme, proiecte) 1 2 3 4 5

Dimensiunea C – baza materială și dotări ale facultății/universității

Spațiile dedicate activitățiilor de predare – învățare (capacitatea spațiilor, condiții termice, acustice) 1 2 3 4 5

Dotarea laboratoarelor de informatică (confort termic, dotare tehnică, capacitatea spațiilor) 1 2 3 4 5

Programul laboratoarelor de informatică 1 2 3 4 5

Dotarea bibliotecilor (diversitatea și actualitatea publicațiilor, nr. de exemplare, baza de date online) 1 2 3 4 5

Tariful permisului pentru accesul în bibliotecă 1 2 3 4 5

Baza sportivă (activități sportive, terenuri, săli de sport) 1 2 3 4 5

Bazele hoteliere ale universității (dacă există) 1 2 3 4 5

Calitatea suporturilor de curs 1 2 3 4 5

Existența materialelor pentru cursuri în format scris 1 2 3 4 5

Existența materialelor pentru cursuri în format electronic 1 2 3 4 5

Dimensiunea D – Servicii și facilități oferite de facultate/universitate

Numărul locurilor pe specializare – 41.1. numărul locurilor la buget 1 2 3 4 5

41.2. numărul locurilor la taxă 1 2 3 4 5

Căminele studențești – Cei care nu ați beneficiat/nu beneficiați de cămin, săriți la întrebarea 44.

42.1. numărul de locuri în cămine 1 2 3 4 5

42.2. existența sălilor de lectură 1 2 3 4 5

42.3. dotarea grupurilor sanitare 1 2 3 4 5

42.4. dotarea oficiilor de bucătărie 1 2 3 4 5

42.5. raportul preț-condiții 1 2 34 5

42.6. posibilitatea de a obține un loc în cămine 1 2 3 4 5

42.7. accesul la internet 1 2 3 4 5

42.8. siguranța în cămin 1 2 3 4 5

Burse – Cei care nu ați beneficiat/nu beneficiați de bursă, săriți la întrebarea 45.

43.1. cuantumul burselor 1 2 3 4 5

43.2. criteriul de acordare a burselor 1 2 3 4 5

43.3. numărul burselor pe specializare 1 2 3 4 5

Primăria Cluj-Napoca în parteneriat cu fiecare Universitate de stat din Cluj acordă 2 linii de transport public în comun gratuite. În ce măsură sunteți mulțumit/ă de acest lucru?

Deloc mulțumit/ă

Nemulțumit/ă

Nici nemulțumit/ă, nici mulțumit/ă

Mulțumit/ă

Foarte mulțumit/ă

Eficiența serviciilor administrative din facultate (secretariate, casierii: program, promptitudine) 1 2 3 4 5

Accesul la informații utile cu privire la facultate (afișare la avizier, pe site) 1 2 3 4 5

Calitatea serviciilor medicale oferite în cadrul universității 1 2 3 4 5

Calitatea serviciilor oferite la cantinele studențești (meniu, program, servire) 1 2 3 45

Facilități oferite studenților cu dizabilități 1 2 3 4 5

Oportunități de mobilitate internațională 1 2 3 4 5

Servicii de consiliere oferite studenților (pentru mobilități internaționale, orientare în carieră) 1 2 3 4 5

Condiții igienico-sanitare existente în fiecare facultate 1 2 3 4 5

Oportunități de implicare în activități extra școlare 1 2 3 4 5

Date de identificare

Universitatea la care studiați:

Universitatea Babeș-Bolyai

Universitatea Științe Agricole și Medicină Veterinară

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Facultatea:___________________________________________________________

Specializarea:_________________________________________________________

An de studiu:_______

Forma de finanțare: Buget/Taxă

Mediul de proveniență: Urban/Rural

Venit lunar mediu pe familie în lei_____________________

Sunteți angajat? Da/Nu

Vârsta (în ani împliniți):______

Sex: M/F