Calitatea Vietii In Municipiul Targoviste
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie
Domeniul: Cartografie
Programul de studii: Licență
Calitatea vieții în Municipiul Târgoviște
Îndrumător științific:
Conf. Dr. Demeter Traian
Absolvent:
Vișan Alexandru Bogdan
BUCUREȘTI
2016
CUPRINS
Argument……………………………………………………………………………………..……..3
Metodologie…………………………………………………………………………………………4
Cap. 1 Prezentare generală a Municipiului Târgoviște…………………………………………..….5
1.1 Scurt istoric………………………………………………………………..…………5
1.2 Așezare și relief…………………………………………………………………………..6
1.3 Clima………………………………………………………………………………….9
1.4 Hidrografie………………………………………………………………………………….10
1.5 Vegetație…………………………………………………………………………………….11
1.6 Faună, soluri și resurse natural……………………………………………………….13
Cap. 2 Factori care influențează calitatea vieții………………………………………………..……14
2.1 Planul Urbanistic General …………………………………………………………14
2.1.1 Definiție și structură ……………………………………………………………14
2.1.2 Domeniul de aplicare a R.L.U.M.T…………………………………….………14
2.1.3 Zonificarea teritoriului……………………………………………………….…14
2.2 Calitatea sănătății în municipiul Târgoviște…………………………………………17
2.2.1 Aspecte generale………………………………………………………………….17
2.2.2 Statistica populației din municipiul Târgoviște…………………………………………….19
2.2.3 Mișcarea naturală a populației din municipiul Târgoviște……………………….23
2.2.4 Unitățile medicale și asistența medicală…………………………………………25
2.2.5 Alimentarea cu apă potabilă………………………………………………..……29
2.2.6 Igiena alimentelor……………………………………………………………..…32
2.3 Calitatea mediului înconjurător în orașul Târgoviște…………………………………33
2.3.1 Aspecte generale…………………………………………………………………33
2.3.2 Spațiile verzi………………………………………………………………..……34
2.3.3 Calitatea aerului si factorii poluanți ai acestuia……………………………….…37
2.3.4 Calitatea apei si factorii poluanți ai acesteia………………………………….…38
2.3.5 Gestionarea deșeurilor și rețeaua de canalizare……………………………….…41
2.3.6 Calitatea solului și factorii poluanți ai acestuia……………………………….…43
2.3.7 Poluarea fonică și traficul rutier……………………………………………….…46
2.4 Calitatea industriei și al zonele funcționale……………………………………..….…48
2.4.1 Aspecte generale……………………………………………………………….…48
2.4.2 Industria Municipiului Târgoviște…………………………………………….…49
2.4.3 Zonele funcționale ale Municipiului Târgoviște……………………………..….51
Cap. 3 Concluzii……………………………………………………………………………….……53
SUBCUPRINS
Fig1 Harta localizării Municipiului Târgoviște ………………………………………………………8
Fig2 Harta unităților teritoriale din municipiul Târgoviște …………………………………………16
Fig3 Evoluția numărului de locuitori în județul Dâmbovița comparativ cu reședința Târgoviște…..19
Fig4 Evoluția numărului de locuitori în orașul Târgoviște.…………………………………………22
Fig5 Sporul natural și mortalitatea infantilă în municipiul Târgoviște ………………………..……23
Fig6 Natalitatea și mortalitatea în municipiul Târgoviște ……………………………………..……24
Fig7 Harta spitalelor din Municipiului Târgoviște………………………………………………..…27
Fig8 Sursele subterane cu apă potabilă………………………………………………………………30
Fig9 Tabelul cu caracteristicile bazinelor care alimentează municipiul Târgoviște ……………….…31
Fig10 Calitatea apei potabile în municipiul Târgoviște în intervalul 2008-2013……………………31
Fig11 Harta spațiilor verzi și a unităților de învățământ din Municipiul Târgoviște ………………….36
Fig12 Sursele majore de poluare ale județului Dâmbovița …………………………………………39
Fig13 Surse de poluare în municipiul Târgoviște înregistrate în anul 2007…………………………40
Fig14 Structura deșeurilor menajere și industriale din Municipiul Târgoviște …………………..…42
Fig15 Utilizarea terenurilor în Municipiul Târgoviște ………………………………………………45
Fig16 Harta zonelor cu poluare fonică din Municipiul Târgoviște …………………………………47
Fig17 Harta punctelor de interes din Municipiul Târgoviște………………………………………..52
Anexa 1 Chestionar privind Calitatea vieții în Municipiul Târgoviște ……………………………..54
Argument
Calitatea vieții este un concept relativ nou în vocabularul științelor socio-umane și constă în rezultatul evaluării condițiilor de trai dintr-o societate. Cu alte cuvinte se referă la evoluția mondială a vieții, însă în același timp analizează diferitele condiții de viață întâlnite în fiecare regiune. Se poate traduce și prin percepția oamenilor raportată la situația lor socială în care își desfășoară activitățile cotidiene.
În această lucrare, mi-am propus să analizez calitatea vieții din Municipiul Târgoviște, deoarece este orașul în care m-am născut și am trăit cei mai mulți ani, astfel că am dispus de toate resursele necesare pentru stabilirea condițiilor de trai raportate la principalii piloni de susținere ai acestora. Aici mă refer la calitatea sănătății, a mediului, a industriei, dar și a evidențierii planului urbanistic prin care să se poată observa zonificarea teritoriului.
Lucrarea este structurată în trei capitole: Prezentare generală, Factori care influențează calitatea vieții și Concluzii. Primul capitol constă într-o prezentare generală a orașului raportată la factorii de mediu precum (relief, climă, hidrografie, vegetație, faună, soluri și resurse naturale), dar și un scurt istoric privind modul în care orașul a evoluat raportat la așezarea geografică a acestuia. Cel de-al doilea capitol se referă la analiza propriu-zisă a factorilor aleși de mine care afectează nivelul de trai din oraș și anume: planul urbanistic general, sănătatea, mediul și industria alături de zonele funcționale. Ultimul capitol prezintă concluziile referitoare la analiza efectuată pe parcursul întregii lucrări.
Studiul prezintă o analiză a factorilor enumerați și mai ales modul în care aceștia influențeză calitatea vieții cetățenilor târgovișteni. Se bazează pe anumite statistici, paramentrii, evoluții și metode de combatere, însă se regăsește și o serie de perspective personale referitoare la anumite probleme și influențe, în care sunt evidențiate în mod obiectiv anumite opinii cu privire la natura influenței, dar și a unei posibile rezolvări.
Metodologie
Studiul prezent este rezultatul unei perioade de documentare și cercetare de aproximativ un an în care am colectat materiale bibliografice și cartografice necesare în realizarea lucrării. Complexitatea vieții istorico-geografice din spațiul orașului Târgoviște a necesitat utilizarea unui vast material bibliografic, completat de o muncă de teren. Materialele bibliografice și cartografice utilizate în realizarea lucrării au fost obținute de la Biblioteca Județeană Ion Heliade Rădulescu Dâmbovița, Biblioteca Universității „Valahia” , Biblioteca Națională a României și de la Primăria Târgoviște.
În sprijinul explicațiilor oferite, am realizat o serie de hărți, grafice și tabele menite să ofere o mai bună înțelegere a textului. Pentru realizarea hărților am utilizat Sistemele Informatice Geografice (SIG/GIS), în cadrul cărora am folosit softuri de tip GIS, pentru anumite analize spațiale și reprezentări grafice, dar și pentru procesul de digitizare, în urma ărora au rezultat date noi. Softuri precum: QGIS, GlobalMapper și Google Earth. Pentru prelucrarea datelor raster am utilizat GIMP. Materialele cartografice prelucrate au fost preluate de pe internet, și de la Primăria Târgoviște de unde am obținut Planul Urbanistic General, dar și R.L.U.M.T, plus Planurile Directoare de Tragere și alte surse.
Pe parcursul perioadei de documentare și cercetare am realizat un sondaj de opinie în orașul Târgoviște la care au participat 100 de personae, răspunzând la o serie de întrebări în urma cărora reiese opinia acestora cu privire la calitatea vieții din oraș, și nu doar statisticile și datele oficiale, care prezintă mai mult, sau mai puțin situația reală.
Capitolul 1 Prezentare generală a Municipiului Târgoviște
Scurt istoric
Municipiul Târgoviște este reședința județului Dâmbovița din anul 1968. Cercetările arheologice realizate pe teritoriu orașului și în împrejurimile acestuia au demonstrat că acest teritoriu a fost locuit încă din neolitic. Atestarea sa documentară apare însa mai târziu, într-un jurnal de călătorie ce datează din anul 1396 al lui John Schildberg. „Târgoviștea a fost fondată ca oraș de Neagu Basarab în anul 1290, cu toate că a existat și mai înainte ca târg pe timpul lui Litovoi sau Liteanu care era înca din 1272 când s-a încercat să se înființeze Țara Românescă, stat independent, al asa zisului târg (mențiune făcută de profesorul universitar Grigore Tocilescu!)” Dezvoltarea orașului era concentrată pe un teritoriu ce înconjura Curtea Domnească și pe Șanțul Cetății alcătuit din sisteme de fortificații extinse într-un sens semicircular și cuprinse ca localizare între Teiș în partea nordică și cartierul Sârbi actual în partea sudică. La acea vreme orașul era împarțit în trei zone: Târgul de Sus în nord, unde în prezent se regăsește cartierul Micro 1 (Suseni), în partea centrală era Curtea Domnească, iar partea sud-vestică se numea Târgul de Jos. Gradul dezvoltării urbane de la începutul secolului al XV- lea se baza pe funcția sa comercială, fiind un nod de comunicație important menit să sprijine dezvoltarea comerțului. Pe lângă rolul de capitală, în interiorul orașului se desfășurau periodic târguri ce aveau ca destinație schimbul de mărfuri atât românești, cât și la nivel internațional. „Municipiul Tărgoviște a fost reședința unui șir însemnat de voievozi – 33 la număr, domnitori cu iubire de țară, dar și de slovă, care au dezvoltat necontenit Târgoviștea, fiind în acele vremuri un important oraș european asemuit de numeroși călători și diplomați ca cele mai vestite orașe ale lumii de atunci „o Florența a românilor”. Dintre aceștia amintim pe Mircea cel Bătrân în anul 1386, Vlad Țepeș care a urcat pe tron în anul 1456, timp în care s-a construit Turnul Chindiei, Radu cel Mare și Neagoe Basarab domnitori în a căror perioadă s-au realizat mai multe edificii cu o importanță deosebită: Mânastirea Dealu, Biserica Sfântul Gheorghe și nu în ultimul rând Biserica Mitropoliei. A urmat o perioadă de ascensiune pentru epoca culturală, în care cel mai recunoscut a fost Macarie, primul meșter tipograf din Țara Românescă.
Alt domnitor este Petru Cercel în anul 1583, care înființează prima academie domnească, însă cel mai de seamă dintre aceștia, rămîne Mihai Viteazul, care a domnit timp de nouă ani reușind o impresionantă victorie împotriva oastei otomane pe acest teritoriu. A urmat Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu etc.
„Vlăhuță numea Târgoviștea, Domosul Românesc pentru că aici era un nod între răsărit și apus, venind negustori din Veneția, Genova și Țarigrad, renumite centre comerciale ale acelui timp. Freamătul orașului era atat de mare pentru că imigrau negustori străini, majoritatea stabilindu-se în acest oraș pentru negoț cu lucruri scumpe pentru mitropoliți și tot fastul de la curte.” Municipiul Târgoviște este încadrat în prezent în categoria orașelor mijlocii deținând o funcție predominant industrială: industrie grea în partea sudică si sud-vestică și industria ușoară în centru și nord.
1.2 Așezare și relief
Conform așezării geografice, Municipiul Târgoviște este străbătut de paralela 44°56´ latitudine nordică și de meridianul 25°26´ longitudine estică, fiind așezat în Câmpia Subcolinară a Târgoviștei, subunitate a Câmpiei Piemontane Înalte, în zona de joncțiune dintre Subcarpați și Câmpia Română. Orașul este poziționat la intersecția mai multor drumuri comerciale arhaice, dintre care două cele mai importante secționează în diagonală județul Dâmbovița și anume: drumul Brașovului care făcea racordarea cu prima capitală Câmpulung și drumul Dealurilor ce făcea legătura cu orașul Ploiești și estul Valahiei (Țara Românescă).
Așadar, a reprezentat si reprezintă un nod esențial al căilor de comunicație atât rutiere, cât și feroviare, aflându-se la doar 80 de kilometri distanță față de capitala București, la 46 de kilometri față de orașul Ploiești și 110 kilometri distanță față de Brașov.
În partea nordică a orașului dealurile se înalță către Munții Bucegi și Munții Leaota, în partea sud-vestică se desfășoară Câmpia Română, iar în nord-vest este situată Mânăstirea Dealu. Altitudinea maximă este de 295 m., raporată la nivelul mării, iar altitudinea minimă este de 263 m., ceea ce face ca altitudinea medie să fie aproximativ 280 m. ‚‚Înălțimea dealurilor din vecinătatea orașului atinge cota de 425 m, întreaga zonă colinară caracterizându-se prin văi săpate de torenți și chiar alunecări de teren. În marginea vestică a Târgoviștei relieful este ușor boltit, formând pragul interfluvial între Ialomița și Dâmbovița.”
Așezământul orașului este mărginit în partea estică de râul Ialomița, situat la înalțimea de 10-15 metri deasupra acestuia. „În zona municipiului, lunca Ialomiței are o lățime de 500-2.000 m și o înclinație de 4,5 m la kilometru.”
Analizând din punct de vedere morfologic, orașul Târgoviște cu porțiunile alăturate se extinde în patru unități de terasă desfășurate între râurile Dâmbovița și Ialomița. Prima unitate poartă denumirea de terasă înaltă, având o extindere redusă în partea vestică, cu o configurație piemontană ,fiind mai înaltă cu cca. 10-15 metri, față de împrejurimi. Pe această terasă se regăsește rezervorul cu apă potabilă ce provine de la Butoiu, Hulubești. A doua unitate este terasa superioară cu o suprafață relativ plană, care se desfășoară în cea mai mare parte între Priseaca și Teiș. A treia unitate, terasa inferioară localizată în partea dreaptă a răului Ialomița, prezintă o extindere continuă cu lățimea maximă de 1750 m. Pe această terasă este situată cea mai mare parte a orașului și tot în această zonă este o denivelare care ajunge până la trei metri, existentă între terasa superioară și terasa inferioară. Ultima unitate este terasa joasă, mai scăzută cu cca. 2-6 m. în raport cu cea inferioară, având o extindere continuă pe cele două maluri ale râului Ialomița. Terasa are un caracter suspendat ,datorită râului Ialomița care în dreptul orașului Targoviște se scurge direct pe roca de bază.
Privind cele mai înalte altitudini învecinate, se remarcă în partea estică Dealul Târgoviștei, cunoscut și sub numele de Dealul Mânăstirii, care atinge altitudinea de 425 m., făcând parte din Subcarpații Curburii. Dealul Târgoviștei face racordul între culmile Munților Bucegi și Câmpia înaltă a Târgoviștei. Din punct de vedere geologic, s-a alcătuit în urma unor procese de elevare epirogenetică a Carpaților, mai ales în perioada Cuaternarului, din cauza fenomenelor de eroziune. În prezent pe Dealul Târgoviște se află Mânastirea Dealu, care îi poartă și numele, o mânăstire de maici, ctitorită în anul 1499 de Radu cel Mare, așezată exact pe cea mai înaltă culme a dealului, în structura căruia se regăsesc depozite piemontane fluvio-lacustre. Dealul prezintă o orientare est-vestică intens vălurită, iar latitudinal înfățișează o flexiune ușoară. În partea de vest, relieful este ușor boltit, fapt care a generat pragul interfluvial dintre râurile Ialomița și Dâmbovița. „Cadrul natural a asigurat condiții de habitat deosebit de prielnice pentru dezvoltarea unui centru urban, în jurul căruia au gravitat așezări rurale înșirate pe văile mijlocii ale râurilor Ialomița și Dâmbovița. Târgoviștea de astăzi reprezintă un important centru economic, cultural-istoric și turistic al țării.”
Fig 1 Harta localizării Municipiului Târgoviște
Autor: Vișan Alexandru Bogdan
Clima
Din punct de vedere climatic pe teritoriul orașului Târgoviște întâlnim un climat temperat continental determinat de așezarea geografică și bineînteles de relief. Acest tip de climat existent este demononstrat prin faptul că paralela de 45° latitudine nordică reprezintă jumătatea a două intervale și anume: distanța dintre Polul Nord si Ecuator, iar cea de-a două situată pe teritoriul României, între Carpații Meridionali și Câmpia Română, traversând teritoriul orașului prin partea nordică pe drumul Șotânga-Doicești-Aninoasa. „Amplitudinea termică anuală specifică acestei latitudini este diminuată de amplasarea orașului în zona intracolinară: Măgura Bucșanilor oprește gerurile și vânturile puternice din timpul iernii, iar dealurile și Valea Ialomiței temperează canicula verii.” În funcție de acești factori, microclimatul urban prezintă în anotimpul rece ierni blânde, iar vara este mai răcoroasă, motiv pentru care temperatura medie anuală se situează undeva la aproximativ 10°C. Putem afirma faptul că orașul Târgoviște deține unul dintre cele mai plăcute climate din țară, unde în luna ianuarie temperatura medie este situată la -1,-2°C, iar în anotimpul cald, în luna iulie +21°C, fapt ce determină ca amplitudinea termică să fie în jur de 22°C. Temperatura maximă absolută înregistrată la Târgoviște a fost de +40,4°C în 1946, urmată de 39,1°C în anul 2000. Minima absolută s-a înregistrat pe 13 ianuarie 2004, și a fost de -25,8 °C. Valoarea anuală a bilanțului radiativ este de 50kcal/cm² – căldură care ajută la dezvoltarea optimă a covorului vegetal.
Din punct de vedere al regimul eolian, sunt caracteristice vânturile de nord-vest, nord-est și de vest, care bat în toate anotimpurile, bineînteles cu intensități diferite, acestea fiind condiționate de orientarea văii Ialomiței și de fragmentarea reliefului. Viteza media anuală a vânturilor variază în funcție de direcția acestora și este cuprinsă între 1 și 4 m/s, valoarea minimă regăsindu-se în partea sud-estică în luna ianuarie, iar cea maximă, mai exact de 4.2 m/s bate din nord către est în luna martie. Regularitatea perioadelor de calm în cuprinsul unui întreg an, înregistrează valori mai mari în perioada rece, astfel că în intervalul septembrie-februarie se identifică valori ce depășesc 40%, remarcându-se lunile decembrie si ianuarie, unde sunt valori mai mari de 45%. Media anuală a numărului de zile senine este de 63.4, iar valoarea maximă este cuprinsă intre lunile iulie-octombrie , interval în care se înregistrează și nouă zile senine pe lună. „Câmpia Târgoviștei este spațiul manifestărilor eoliene moderate. Vânturile cu viteze cuprinse între 2-5 m/s au o pondere de 54%, cele tari, cu viteze de peste 10 m/s, sunt rare, iar cele mijlocii, cu viteze între 5-10 m/s, au o pondere de 5,6 % . Vânturile violente sunt rare, se resimt în lunile de vară (iulie, august) și produc pagube livezilor, culturilor și rețelelor de telefonie și electricitate.”
Din punct de vedere al numărului de precipitații, pe teritoriul orașului sunt valori cuprinse în intervalul 450-750 mm/an, însa de-a lungul timpul s-au înregistrat și valori extreme precum 368 mm/an în anul 1992 și valoarea de la polul opus de 1015 mm/an înregistrată în anul 1979. Media sumei anuale de 627 mm/an, indică faptul că plantele beneficiază de condiții prielnice necesare dezvoltării acestora, mai ales în sezonul cald. Există și condiții de apariție a ceții, iar numărul total raportat la un an este cuprins în intervalul 50-55 de zile, având o frecvență mai mare între lunile octombrie și februarie. „Brumele de toamnă, dar mai ales cele de primăvară, pe fondul temperaturilor negative, a umezelii relative apropiată de saturație, a micșorării turbulente a aerului, dar și a altor cauze fizico-geografice locale, provoacă importante pagube culturilor legumicole și livezilor de pomi fructiferi, dar fără a afecta circuitul biologic al culturilor agricole.” În general potențialul climatic al orașului Târgoviște este unul moderat, lipsit de activitatea unor fenomene în exces, iar ceața, grindina, zăpada și chiar durata de strălucire a soarelui se manifestă printr-o activitate echilibrată, menținând niște condiții favorabile culturilor agricole.
Hidrografia
Din punct de vedere al regimului hidrologic, Târgoviștea este cuprinsă între două bazine hidrografice: Bazinul Ialomița-Buzău cu râul Ialomița și bazinul răului Argeș , având afluent râul Dâmbovița. Râul Ialomița cu izvorul în Munții Bucegi, străbate atât orașul Târgoviște pe care îl mărginește pe partea estică, cât și localitățile Doicești, Șotânga, Aninoasa, Răzvad și Ulmi. În cuprinsul a celor 18 km pe care îi străbate de-a lungul orașului , râul curge pe sub terasa malului drept, iar dupa aproximativ jumătate de kilometru , acesta își schimbă direcția de curgere , traversând pe celălalt mal. Lunca râului este asimetrică , prezentând acumulări de sedimente și chiar grinduri. Depozitele teraselor au o proveniență condiționată în principiu de pietrișurile transportate din Platforma Cândești. Porțiunea terasei inferioare a râului Ialomița, care înglobează atât teritoriul urban al orașului, cât și zona împresurătoare utilizată pentru agricultură, are o extindere pe ambele maluri, dezvoltarea maximă fiind pe malul drept, cu o latime mai mare de 3 km, prezentând o înclinare relativ redusă. Răul colectează și alte pâraie cu văi autohtone, printre care Iazul Morilor. „Pe râu este amenajat un prag de fund, în aval de podul de la Teiș, pentru protejarea acestuia și apărări de mal. Din dreptul acestor amenajări este deviată apa Iazului Morilor, care a fost folosit în trecut la punerea în mișcare a morilor. Acest curs de apă prezintă maluri înalte de 0,5 – 1,5 m, acoperite cu vegetație. Din apa canalului este alimentat lacul artificial situat în Parcul Chindia.” Iazul Morilor a fost tăiat din albia râului colector dezvoltându-se în paralel cu acesta. Este un curs de apă artificial, cu o lungime de șapte kilometri, o albie de 4 m., având adâncimea de peste 2 m. Un alt pârâu este Milioara care în trecut deținea un curs puternic , iar acum are un debit temporar din cauza modificărilor antropice suferite de-a lungul timpului. Acesta își avea izvorul în munții de la periferia localității Teiș , traversând orașul Târgoviște pe direcția nord-sud și vărsându-se în Iazul Morilor. „Pârâul Milioara este canalizat pe Șanțul Cetății din secolul al XVII-lea, și, apoi, deviat spre râul Ilfov, iar Pârâul Târgoviștioara a fost abătut pe fundătura Uliței Brașovului, la nord de Curtea Domnească, după ce a curs, până în secolul al XVI-lea, pe la vest de prima curte voievodală. Aceste două pâraie aproape că nu se mai cunosc, pentru că singura lor sursă de alimentare o constituie apele meteorice.” În cel de-al doilea bazin hidrografic al Argeșului , se evidențiază râul Dâmbovița care colectează pârul Ilfov care merge aproximativ în paralel cu râul Dâmbovița, care are amenajat pe cursul superior trei lacuri artificiale cu marimi diferite. În partea sud-vestică există o altă amenajare de lacuri în apropiere de satul Dumbrava, menită sa suplinească în perioadele de secetă culturile agricole, iar în partea nord-vestică se regăsește Lacul Priseaca, aflat lângă drumul național Târgoviște-Câmpulung. Inundații se produc lângă pasajul căii ferate de la Romlux pe DN 72, sub acțiunea pârâului Ilfov. A doua zonă în care riscul inundabilității este ridicat se întâlnește în cartierul Priseaca , inundații provocate de către pârâul Mierea și afluenții săi.
Vegetația
Vegetația orașului Târgoviște este condiționată de relief, de climă, de caracteristicile pedologice ale solului și nu în ultimul rând de către om și influența acestuia exercitată asupra mediului, în procesul său de urbanizare. Aici ne referim la aportul atât calitativ, cât și cantitativ adus în vederea obținerii unui decor, unui peisaj mai spectaculos din punct de vedere ornamental. „În harta vegetației potențiale a României realizată de N. Doniță și Doina Ivan, municipiul Târgoviște este inclus în complexul teritorial al pădurilor de stejar cu Carex brizoides, iar în lungul râului Ialomița sunt figurate păduri de luncă cu stejar pedunculat, frasin de luncă, plop și sălcii.” În împrejurimile orașului, în pădurile apropiate predomină stejarul pendulat ,cerul, gârnița, dar și carpenul, aceștia fiind principalii arbori care alcătuiesc etajul pădurilor, bineînțeles și cu alte influențe ale altor specii, însă în proporții mai reduse. În zona silvostepei, din punct de vedere al vegetației forestiere cele mai semnificative specii sunt: plop, anin, carpen, salcâm, salcie, stejar, cireș sălbatic, arțar, gorun, ulm, tei, platan , frasin, etc., iar ca specii de arbuști întâlnim: păducel, lemn câinesc, măceș, sânger, porumbar, cătină, soc, salbă moale, etc. Din dorința de modificare a cadrului natural, a peisajului dintr-o anumită regiune, omul și-a extins activitățile antropice privind urbanizarea uneori peste măsură, nemaiținând cont de vegetația primară și de necesitățile acesteia. „Covorul vegetal ierbaceu a suferit mari transformări în ceea ce privește compoziția floristică. Dintre ierbacee întâlnim: iarba grasă, pirul, trifoiul, mohorul, traista-ciobanului, neghina, iarba de gazon, mușețelul, cicoarea, viorelele, toporașii, păpădia, romanița, margareta, piciorul cocoșului, gălbenelele și altele.” Speciile de plante au reușit să pătrundă în urma rarefierii pădurilor, însă o parte dintre acestea se dezvoltă în strânsă legătură cu alternanța cantităților de humus prezente pe micile forme de relief (microreliefuri), condiționând astfel cantitatea de precipitații necesară plantelor. Există și vegetație de pajiști, cea mai mare răspăndire fiind în suprafața de izvoare a râului Ilfov, în care predomină iarba câmpului, iarbă moale și iarbă de gazon. . „Pe văile râurilor, datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului și naturii aluvionare a acestuia, se dezvoltă o vegetație constituită din plante higrofile, dar și păduri care apar de cele mai multe ori sub forma șleaurilor de luncă sau de zăvoaie. Aceste păduri au ca specii dominante arborii cu lemnul moale: aninul negru, sălciile, plopii, […] specii de frasin.” Datorită luncii râului Ialomița și a izvoarelor din apropierea localității Priseaca a fost posibilă dezvoltarea și extinderea unei vegetații acvatice compusă din plante precum: săgeata apei, crinul de baltă, iarba broaștei, limbarița, brădișul, sau broscărița. De asemenea, există și vegetație de stuf și papură. Ultimul tip de vegetație întalnit este cea ruderală care crește lângă așezările omenești, cele mai semnificative specii sunt: bozul, scaietele, brusturul, ciulinul, traista ciobanului, urzicile, etc.
1.6 Fauna, solurile și resursele naturale
În ceea ce privește fauna, aceasta este răspândită în toate zonele, caracterizându-se printr-un grad ridicat de adaptabilitate în fiecare regiune. Pentru zona pădurilor cele mai specifice mamifere sunt: căprioara, vulpea, veverița, pârșul, șoarecele de pădure, etc., cât despre păsări, acestea sunt destul de numeroase: turturica, mierla, sturzul, șoimul, cucuveaua, etc. și bineînteles o multitudine de insecte. Pe lângă acestea mai există și clasa reptilelor destul de redusă însă, cele mai reprezentative fiind șopârlele și șerpii. În șleaurile de luncă și zăvoaie se regăsesc animale precum: șobolanul de apă, diferite specii de broaște, codobatura galbenă, pescărușul albastru. O gamă variată de pești se întalnește în cursurile mici ale râurilor si în lacuri. Amintim: cleanul , bibanul, mreană, roșioară, etc.
Solurile răspândite pe teritoriul municipiului Târgoviște și în împrejurimile acestuia sunt reduse ca număr, dintre care se remarcă solurile argiloiluviale brun-roșcate care dețin un strat de humus gros de aproximativ 30 cm., bogat în resurse minerale necesare creșterii și dezvoltării plantelor. Deși au un grad ridicat de fertilitate și dețin un rol foarte important în dezvoltarea plantelor, solurile suferă din ce în ce mai mult datorită gradului de urbanizare pe care omul îl săvârșește uneori fără a ține cont de suprafața totală și mai ales de posibilele urmări.
„Ca resurse minerale pot fi menționate: pietrișurile și nisipurile existente într-o zonă puternic aluvionară, petrolul și gazele de sondă exploatate prin Schela de Petrol Târgoviște, cărbunele (lignitul) care este extras în apropierea municipiului, la Șotânga și Mărgineanca.” În aceste depozite de pietrișuri, nisipuri și argile se regăsesc însemnate straturi acvifere la adâncimi cuprinse între 2-4 m., localizate în lungul lungilor și teraselor. În arealul periurban al orașului Târgoviște există resurse precum cărbunele, mai exact depozite de lignit utilizat la Termocentrala electrică de la Doicești. Însă principala resursă a subsolului este indiscutabil petrolul exploatat atât în arealul de la periferia orașului (zona marginală urbană), cât și în arealele periurbane de la nord, sud și est.
Capitolul 2 Factori care influențează calitatea vieții
2.1 Planul Urbanistic General
2.1.1 Definiție și structură
Planul Urbanistic General (PUG-ul) repreintă un proiect care este inclus în programul de amenajare a teritoriului privind extinderea și dezvoltarea localităților ce constituie unitatea administrativ-teritorială de bază.
„Planurile Urbanistice Generale cuprind o analiză, anumite reglementări și un regulament local de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unității de bază și anume : suprafețe din intravilan, cât și suprafețe din extravilan.”
2.1.2 Domeniul de aplicare a R.L.U.M.T.
Regulamentul local de urbanism al municipiului Târgoviște (R.L.U.M.T.) conține anumite reglementari generale, care sunt necesare și obligatorii în vederea autorizației de realizare a constructiilor cuprinse pe intreg teritoriul din intravilan al Municipiului Târgoviște. Prin teritoriu intravilan cuprins în municipiul Târgoviște se face referire la: orașul Târgoviște, la localitatea Priseaca și la alte terenuri.
2.1.3 Zonificarea teritoriului
„Zonă funcțională – parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare. Zona funcțională poate rezulta din mai multe părți cu aceeași funcțiune dominantă (zona de locuit, zona activităților industriale, zona spațiilor verzi etc). Zonificarea funcțională este acțiunea împărțirii teritoriului în zone funcționale.”
Subzona funcțională este o parte componentă inclusă în zona funcțională în care activitățile umane evocă trăsături comune, astfel că în acele spații construite și amenajate ce îndeplinesc trăsăturile comune unele având în vedere caracteristicile spațiilor amenajate, iar altele focalizându-se pe modalitatea de executare a activităților umane, toate acestea se stabilesc în conformitate cu R.L.U.M.T. aferent P.U.G.M.T. Asadar, municipiul Târgoviște este împărțit în următoarele zone și subzone funcționale:
Zona centrală
Zona rezidențială cu clădiri de până la 10 m., împărțită în două subzone: cu clădiri de tip urban, exclusiv rezidențială, sau predominant rezidentială și cu clădiri de tip rural, exclusiv rezidențială, sau predominant rezidențială;
Zona rezidențială cu clădiri mai înalte de 10 m. are de asemenea tot două subzone și anume: exclusiv rezidențială și predominant rezidențială;
Zona pentru instituții publice si servicii de interes general cuprinde cele mai multe subzone: pentru construcții administrative, pentru construcții financiar-bancare, pentru construcții comerciale, pentru construcții de cult și cultură, pentru construcții de învățământ, pentru construcții de sănătate, pentru construcții de turism, pentru construcții și amenajări sportive, pentru construcții îndreptate către asistența socială, pentru ansambluri istorice de arhitectură și pentru construcții ce vizează alte prestări de servicii;
Zona de unități industriale, depozite și transport
Zona de unități agricole și sere
Zona de parcuri, complexe sportive, recreere, perdele de protecție se împarte în patru subzone: parcuri, grădini de cartier și scuaruri, complexe sportive, perdele de protecție și șanțul cu valul cetății;
Zona de gospodărie comunală (și de cimitire)
Zona pentru echipare tehnico-edilitară
Zona pentru căi de comunicație cuprinde următoarele subzone: căi de comunicare rutiere și construcții aferente, circulația pietonală majoră, alturi de piețele civice și cea de-a treia, căi de comunicație feroviară și construcții aferente;
Zona cu destinație specială care cuprinde mai multe subzone: exploatarea resurselor de subsol (petrol) , zonă cu riscuri naturale previzibile, zonă cu seismicitate, zonă cu stagnarea apelor provenite din precipitații, zonă cu terenuri aflate permanent sub ape
Zona cu terenuri agricole destinate altor funcții: pentru locuințe și pentru unități industriale
Zona cu terenuri neproductive împărțită în două subzone: halde, deșeuri industriale și alte terenuri neproductive.
Fig 2 Harta unităților teritoriale din municipiul Târgoviște
Autor: Vișan Alexandru Bogdan
Calitatea sănătății în municipiul Târgoviște
2.2.1 Aspecte generale
Sănătatea este un serviciu public și reprezintă cel mai important factor care contribuie la dezvoltarea societății, fiind unul dintre elementele principale care ajută la perpetuarea omului ca specie, în lipsa căruia viața ar avea o durată mult mai scurtă. În sprijinul acestei sănătăți indispensabile, a apărut medicina, un domeniu în care în ultima perioadă s-au investit tot mai multe fonduri și care are menirea de a trata cât mai multe boli, având ca scop prioritar salvarea vieților omenești. Prin calitatea vieții în medicină putem întelege bunăstarea fizică și psihică a omului, prin intermediul căreia acesta reușește să se integreze în societate și ulterior să își îndeplinească sarcinile din viața sa cotidiană.
În România sistemul de sănătate face parte din domeniile rămase în urma dezvoltării economice generale, fapt pe care cu toții îl resimțim, atât populația din postura de pacienți, cât și populația din clasa medicilor și asistenților care aleg să plece din țară. În urma unor statistici , țara noastră figurează printre primele locuri la procentul mortalității și între ultimele locuri la consumul de medicamente. Deși, cu toate că majoritatea plătesc asigurările sociale, cei care își permit aleg să nu se opereze în țară, sau să plătească la cabinetele private, cazuri ce dovedesc încrederea diminuată pe care românii o au în propriul sistem de stat. Un fapt și mai îngrijorător este acela că deși calitatea sistemului de sănătate nu s-a modernizat într-un mod considerabil, cheltuielile cu sănătatea cresc într-un mod mai alert decât ritmul creșterii economice generale. Deși se consideră că accesul atât la serviciul de educație, cât și la serviciul de sănătate este gratuit și reprezintă un drept al individului în societate, de multe ori acel individ nu reușește să beneficieze de aceste drepturi, o problemă care are tendința să se globalizeze. După anul 1989, sistemul sănătății s-a modificat, moment în care s-a instaurat o confuzie pentru clasa personalul medical, motiv pentru care au început să apară întârzieri de ordin legislativ și odată cu acestea au apărut și costurile suplimentare. Aceste modificări au afectat populația pe termen lung atât din punct de vedere al accesului, cât și din punct de vedere al calității serviciilor oferite. Astfel, în prezent în ciuda faptului că ne plătim asigurările sociale, nu putem beneficia de asistență medicală decât în regim de urgență. În urma unei comparații a României cu celelalte țări din Uniunea Europeană, constatăm că țara noastră se regăsește pe ultimele poziții din punct de vedere al bugetului alocat pentru sănătate, care atinge aproape 3% din PIB, spre deosebire de țări precum Ungaria care alocă 7% din PIB și cheltuie de trei ori mai mult pentru sănătate pe cap de locuitor, Austria care alocă 8% din PIB, Spania cu 7%, Germania peste 9%, sau Franța care alocă 10% din PIB. Toate aceste deficite se resimt individual la fiecare județ, într-o măsură mai mare, sau mai mică, în funcție de puterea economică a respectivului județ, în consecință de fondurile disponibile ce pot fi alocate sistemului de sănătate.
„Reforma serviciilor de sănătate din 2004 a conținut și a produs modificări ale sistemului sanitar public, cu efecte asupra rețelei de unități sanitare și asupra structurii personalului implicat în asigurarea serviciilor de sănătate, atât în sectorul public, cât și în cel privat.” În urma desființării dispensarelor urbane, atât o parte din medicii care activau acolo, cât și o parte din medicii din inteprinderi, și-au modificat statutul devenind medici de familie, încheind contracte cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate.
În județul Dâmbovița principalele așezări umane în care se află cele mai importante unități de sănătate sunt cele două municipii, Târgoviște și Moreni plus alte cinci orașe cu o populație cuprinsă între 6.000 și 16.000 de locuitori. Cel mai important oraș și municipiu este Târgoviștea care în prezent înglobează aproximativ 80.000 de locuitori.
Municipiul Târgoviște cuprinde trei spitale mari: Spitalul Județean de Urgență Târgoviște cel mai important și totodată cel care asigură cel mai mare număr de spitalizări din oraș, Spitalul Municipal Târgoviște și Spitalul Municipal Târgoviște – Platforma Târgoviște, acestea două din urmă fiind afiliate Spitalului Județean de Urgență. Din punct de vedere al calității serviciilor oferite de către unitățile de sănătate din municipiul Târgoviște, putem vorbi despre un progres semnificativ, deoarece în ultima perioadă multe dintre clădiri au fost reabilitate și în același timp dotate cu aparatură performantă, prin intermediul careia, pacienții să beneficieze de o mai bună îngrijire, atât din punct de vedere al tratamentului propriu-zis, cât și din punct de vedere al condițiilor oferite de spital.
În ceea ce privește personalul medical, situația nu este foarte bună, existând înca multe secții cuprinse în toate unitățile de sănătate, în care ori sunt prea puțini doctori, sau asistenți, ori nu sunt destul de bine pregătiți, motiv pentru care în anumite situații nu reușesc să se ridice la standardele normale ale unui spital important, mai ales în eventualitatea faptului în care ne referim la un spital județean.
2.2.2 Statistica populației din municipiul Târgoviște
La ultimul recensământ din anul 2011, la nivel de țară, județul Dâmbovița ocupa locul 15 ca număr de persoane cu o populație de 518.745 de locuitori, dintre care 79.610 fiind înglobați în municipiul Târgoviște. În raport cu recensământul anterior, județul Dâmbovița a înregistrat o scădere cu 23.018 locuitori, în timp ce în municipiul Târgoviște numărul populației s-a redus cu 11.534 locuitori. Aceste scăderi sunt caracterizate de nivelul scăzut al natalității care a devenit mai mic decat ce al numărului de decese, făcând ca sporul natural să devină întai nul și apoi negativ. Este vorba despre un fenomen de tranziție demografică pe care România îl resimte cu o întărziere de aproximativ 10 ani, datorată dezvoltării întârziate a țării. „România a cunoscut în ultimele decenii modificări semnificative în structura populației, în parte datorită parcurgerii perioadei de tranziție demografică, cât și datorită modificărilor politice care au avut o influență puternică asupra evoluției fenomenelor demografice.”
Fig 3 Evoluția numărului de locuitori în județul Dâmbovița comparativ cu reședința Târgoviște
Sursă: prelucrare date – Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Dâmbovița
În ultimul secol, orașul Târgoviște a avut o evoluție pozitivă a populației aproape pe întreaga perioadă, excepție făcând perioada după anul 2000, când s-au înregistrat mai multe creșteri și scăderi, dar și intevalul cuprins între anii 1948-1956 , când s-a înregistrat o valoare negativă a sporului natural al populației, fapt ce a determinat o scădere cu aproximativ 2.000 de locuitori, față de deceniul precedent. În ceea ce privește evoluția istorică a populației, dar și dezvoltarea economică a orașului putem afirma faptul că locuitorii din Târgoviște au știut cum sa utilizeze și să valorifice bogățiile formelor de relief. Se folosește noțiunea de environnement care desemnează teritoriul ce înconjoară un oraș, spațiu în care populația orașului respectiv își desfășoară activitățile cu privire la adaparea, transformarea si bineînțeles conservarea mediului înconjurător. „Abordat din acest punct de vedere, orașul Târgoviște face parte din «salba de orașe-târguri, care se înșiră ca mărgelele între Dâmbovița și Buzău.» El s-a dezvoltat în de «pâlnia» de la ieșirea Ialomiței din „strânsura” Subcarpaților pe terasa superioară, cu caracter de interfluviu.” Vatra orașului a început să se dezvolte pe terasa superioară a râului Ialomița, porțiune lipsită de pericolul inundațiilor. Astfel, evouția demografică a orașului Târgoviște de la prima atestare și până în prezent a urmat un curs diferit față de celelalte orașe din țară. În vremea domniei lui Matei Basarab (sec XVIII) orașul avea circa 50.000 de locuitori , însă după ce scaunul domniei a fost mutat la București, a urmat un anumit declin, o depopulare a orașului. Traseele comerciale au fost schimbare, motiv pentru care nici boierii nu si-au mai exprimat un interes asa de mare față de vechea cetate. A urmat o serie de evenimente catastrofale raportate la populația orașului printre care: invazia otomană, epidemii de ciumă și holeră, dar și incendii sau cutremure. „Populația orașului a scăzut numeric uimitor, de la peste 50 de mii de locuitori cât număra pe vremea lui Matei Basarab, la numai 2000-3000 la începutul secolului al XIX-lea” În a doua jumătate a secolului a început să se dezvolte capitalismul, fapt ce a constituit primul pas către o creștere numerică a populației, însă vorbim despre un proces destul de lent. În anul 1880 erau aproximativ 7.000 de persoane , urmănd ca la finalul secolului să ajungă la 8.500 de persoane. În anul 1912, orșul Tărgoviște însuma 13.041 de locuitori, număr ce a continuat să crească în anii ce au urmat datorită mai multor factori atât naturali, cât și de ordin economic. După sfârșitul celor două războaie modiale, populația orașului a ajuns la 26.038 de locuitori , iar în deceniul următor s-au resimțit urmările grave provocate de război, astfel că în anul 1956 numărul locuitorilor târgovișteni a scăzut cu cca. 2.000 de persoane.
A urmat o perioadă de tranziție, având ca scop obținerea unui trai cât mai decent, în care economia orașului a progresat semnificativ, fapt datorat schimbărilor la nivel social și politic. „Creșterea rapidă a populației în perioada comunistă s-a produs datorită industrializării forțate, ceea ce a dus la construcția unor cartiere de locuințe cu un grad de confort redus, cu blocuri aproape lipite unele de altele, fără spații verzi suficiente și fără locuri de joacă pentru copii «în perioada 1970-1989 s-au construit la Târgoviște 20.000 de locuințe colective. »” După sfârșitul revoluției, numărul populației a cunoscut o scădere relativă care nu a durat foarte mult, iar în perioada ce a urmat s-a înregistrat o creștere semnificativă, în anul 1992 Târgoviștea cuprinzând un total de 98.117 locuitori. Această perioadă a însemnat apogeul populației din municipiul Târgoviște , deoarece în perioada următoare numărul populției a înregistrat scăderi relativ mici, însă de la an, la an acestea au crescut, astfel că în anul 2002, potrivit recensământului populației , în municipiul Târgoviște populația era compusă din 89.930 de locuitori, ceea ce înseamnă aproximativ 8% mai puțin față de anul 1992. „La recensământul din anul 2011, populația municipiului Târgoviște număra un total de 79.610 persoane, cu 10.320 persoane, adică 11,48% mai puțin decât în 2002 și cu 18.507 persoane, respectiv 18,86% mai puțin decât în 1992.” Factorii care au condus la această scădere semnificativă sunt în strânsă legătură cu criza resimțită la nivel modial. Urmările grave au vizat cel mai mult sectorul industrial unde s-au produs restructurări masive de personal, dar și celelalte sectoare ale economiei. Pe măsură ce anii au trecut și situația economică a cunoscut doar niște ameliorări ușoare ,de multe ori nepalpabile, rata densității populației a început să scadă din ce în ce mai mult, fiind condiționată de procentul sporului natural, care a scăzut considerabil cu aproximativ 2.8%. Sporul natural a scăzut la rândul lui în urma altor scăderi legate de procentul natalității care în ultimii 10 ani , a scăzut cu 2.1 %. Factorii care au generat aceste scăderi sunt legați de schimbările economice majore care afectează atât direct, cât ți indirect traiul și bunăstarea populației, lipsa locurilor de muncă care la rândul ei generează o stare continuă de stres , mai ales în rândul tinerilor și astfel crește riscul procentului de infertilitate. Pe lângă toate acestea, adăugam și rata migrațiilor, aflată în plină creștere, generată atât în mod direct, cât și în mod indirect de aceste probleme. Mulți dintre tineri, atât cu studii superioare, cât și fără studii aleg să parăsească granițele țării, în speranța ca vor putea să muncească în schimbul unui salariu mai mare, cu care să reușească să se descurce.
Fig 4 Evoluția numărului de locuitori în orașul Târgoviște
Sursa: prelucrare date – Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Dâmbovița
După cum se poate observa și în graficul de mai sus din Fig x, evoluția numărului de locuitori din municipiul Târgoviște în aproximativ două secole a avut o creștere impresionantă de la 2.000 de locuitori în anul 1790, la 98.117 locuitori în anul 1992, perioadă în care și-a atins apogeul din acest punct de vedere. Cele mai mari creșteri au avut loc între anii 1966-1977-1992 când numărul locuitorilor a crescut de la 29.763 la 61.663, respectiv la 98.117. Așadar, numărul locuitorilor a crescut în doar 26 de ani cu 68.354 de locuitori, fiind generată de schimbările socio-politice care au dat curs unei industrializări foarte puternice la acea perioadă. „Funcția sa predominant industrială, alături de cea comercială, culturală, politică și administrativă, fac din Târgoviște cel mai important centru urban, care concentrează aproape 1/5 din populația județului Dâmbovița.” În ceea ce privește situația din prezent, populația orașului Târgoviște a scăzut semnificativ cu aproximativ 20.000 de locuitori față de acea perioadă, fapt datorat nivelului de trai scăzut din ultimii ani, a schimbărilor economice și politice care au generat multe disponibilizări în rândul populației active. Toate acestea au dus atât la scăderea nivelului de trai din oraș, cât și la diminuarea bunăstării populației din țară.
Mișcarea naturală a populației din municipiul Târgoviște
Prin fenomenul de mișcare naturală a populației dintr-un anumit teritoriu bine delimitat, putem înțelege o activitate de natură biologic-socială, influențată de două componente principale: natalitatea și mortalitatea , la care se mai adaugă nupțialitatea și divorțialitatea alte două componente care influențează în mod indirect rezultatul mișcării naturale. În anul 2011, densitatea populației la nivel de județ este de aproximativ 123.8 loc/ dintr-o populație totală de 518.745 , valoare care încadrează județul pe locul 15 în țară. În ceea ce privește municipiul Târgoviște, aici se înregistrează cea mai mare valoare și reprezintă zona principală de creștere a densității din județ, având 1573.7 loc/.
Fig 5 Sporul natural și mortalitatea infantilă în municipiul Târgoviște
Sursa: prelucrare date – Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Dâmbovița
În ultima jumătate de deceniu, valoarea densității a scăzut din ce în ce mai mult, această scădere fiind condiționată în principiu de sporul natural negativ. Sporul natural reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate, mai exact dintre numărul nașterilor și cel al deceselor.
Pe măsură ce numărul nașterilor scade, iar procentul mortalității crește, sporul natural se reduce și capătă valori negative, influențând și densitatea populației. În perioada 1992-2002, valoarea indicatorului natalității a scăzut în ultimii 10 ani cu aproximativ 2% , în timp ce rata mortalității a înregistrat o creștere de 0.7% , persoanele mai predispuse având vârste cuprinse între 50-60 de ani. Factorii care generează și condiționează aceste diferențe (creșteri și scăderi) sunt: scăderea economiei care a dus la numeroase disponibilizări și astfel s-a ajuns la un număr mare al lipsei locurilor de muncă, stresul zilnic pentru asigurarea traiului, migrația populației tinere peste granițe în cautarea unui loc de muncă, starea tulburătoare a ocupanților unui loc de muncă slab plătit și tot mai nesigur.
Fig 6 Natalitatea și mortalitatea în municipiul Târgoviște
Sursa: prelucrare date – Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Dâmbovița
Privind graficul de mai sus, Fig x , putem observa că rata natalității a oscilat aproape pe întreaga perioadă analizată, de la valori de 10.2 înregistrate în anii 1992-1993, până valoarea de 8.1 în anul 2002. De remarcat faptul că rata mortalității a crescut proporțional cu scăderea natalității exact în aceeași ani. În anul 2002 s-a înregistrat cea mai scăzută rată a natalității fapt generat în principal de modificările economice semnificative, ce au accentuat lipsa locurilor de muncă mai ales pentru tinerii aflați la începutul întemeierii unei familii. Cu toate acestea, municipiul Târgoviște și-a menținut o valoare pozitivă a sporului natural spre deosebire de alte zone din țară, fenomen explicat prin faptul că există o pondere mai ridicată privind populația adultă, însă se evidențiază și sistemul sanitar ,care începe să fie din ce în ce mai performant.
2.2.4 Unitățile medicale și asistența medicală
În ceea ce privește numărul spitalelor din orașul Târgoviște, se evidențiază trei, cele cu o importanță deosebită aflate la distanțe relativ reduse unul față de celălalt, pentru a se putea deplasa rapid de la o unitate la cealalta, în funcție de nevoia și gravitatea situației.
Spitalul Județean de Urgență Târgoviște a fost înființat în anul 1930 , într-o clădire ce conținea 20 de paturi. În anul 1950 avea 120 de paturi , urmând ca în anul 1973 să cuprindă 700 de paturi. În prezent Spitalul Județean de Urgență are în componență 1938 de paturi puse la dispoziția pacienților. Clădirea centrală este dotată cu aparate și echipamente moderne, fiind recent reabilitată, lucru ce urmează a se întâmpla și cu celelalte corpuri din curtea spitalului, având ca scop tratarea pacienților la o scară mai înaltă din mai multe puncte de vedere: se dorește tratarea pacienților de către un personal cât mai specializat, cu echipamente de calitate, într-un timp cât mai optim. Conducerea spitalului urmărește să ofere servicii de calitate, atât medicale, cât și cele de recuperare, hoteliere și de alimentație.
Spitalul Municipal Târgoviște este un spital general în componența căruia intră 280 de paturi, desfășurându-și activitatea în două locații. Deși este un spital general, acesta este specializat pe boli infecțioase și are rolul de a oferi servicii medicale de calitate, tratând fiecare pacient în același mod lipsit de vreo discriminare.
Spitalul Municipal Târgoviște – Platformă este de asemenea afiliat Spitalului Județean de Urgențe Târgoviște ,fiind specializat pe secția de Psihiatrie. Obiectivele principale promovate de către acesta se referă la informarea și accesul populației privind asistența socială în funcție de nevoi, dar în același timp se urmărește atât îmbunătățirea serviciilor oferite, cât și modernizarea echipamentelor prin intermediul cărora pacienții sunt tratați.
În urma transformării sistemului de sănătate, numărul beneficiarilor de servicii medicale a scăzut, contrar creșterii cheltuielilor alocate de fiecare individ pentru asistența medicală oferită de unitățile sanitare. Privind la o scară mai largă, România se clasează pe ultimul loc în Uniunrea Europeană în ceea ce privește cheltuielile anuale pentru sănătate și asistență medicală pe cap de locuitor. Bineînțeles, există o diferență între mediile urbane și rurale, în sensul că rata cheltuielilor populației urbane este semnificativ mai mare decât cea a populației rurale, însă rezultatul analizei rămâne același. Analizând raportul din orașul Târgoviște, situația cetățenilor este una putin mai favorabilă, deoarece rata populației active este mai mare, astfel că numărul pensionarilor, de regulă bolnavi este mai mic. Cu toate acestea sistemul sanitar public din oraș suferă din foarte multe cauze generate în principal de lipsa resurselor atât financiare, cât și umane. „Trecerea la un sistem de sănătate bazat pe asigurare socială de sănătate a reprezentat, din punctul de vedere al decidenților politici, un răspuns la problemele din sistemul de sănătate, fără a lua în calcul numeroasele analize, cercetări științifice ale sociologilor, antropologilor etc., care, printr-o mulțime de rapoarte, indicau nivelul de sărăcie în creștere al populației României.”
Deficite și dezavantaje ale populației din municipiul Târgoviște privind accesul la asistența medicală
Se evidențiază câteva dintre cele mai semnificative cauze:
– absența redusă și uneori definitivă a cadrelor medicale primare (specifice mediului rural);
– lipsa de dotare cu echipament medical;
– existența unor unități medicale deteriorate ce necesită un proiect de renovare;
– salarii reduse pentru personalul medical;
– lipsa sau alocarea unor fonduri minime pentru sistemul sanitar public;
– inegalitatea accesului populației la servicii de sănătate;
– lipsa mijloacelor de transport cu care personalul să se deplaseze la unitatea respectivă
existența unor căi de comunicație primitive, care dezavantajează, îngreunează, sau chiar împiedică deplasarea în cazuri de urgență.
Fig 7 Harta spitalelor din Municipiului Târgoviște
Autor: Vișan Alexandru Bogdan
Așa cum se poate observa și în figura x, în municipiul Târgoviște există trei spitale importante, unul central și cel mai important, Spitalul Județean de Urgență Târgoviște și celelalte două spitale municipale afiliate acestuia. Amplasamentul acestora în cadrul așezării orașului reprezintă un beneficiu deoarece Spitalul Județean de Urgență și Spitalul Municipal sunt situate la o distanță relativ mică față de centrul orașului și mai ales față de principala zonă rezidențială. Astfel că intervenția unităților de salvare într-o potențială situație de accident, se desfășoară într-un timp scurt, fapt care sporește șansele pacienților aflați în situații critice. Cel de-a treilea spital este amplasat la periferia orașului, în zona de centură, lângă cele mai mari centre industriale. Pe lângă buna amplasare în oraș, se evidențiază distanța redusă între ele și anume de 1.2 km., 2.1 km. și respectiv 2.5 km. Luând în considerare aceste distanțe, atunci când un caz de la unul dintre cele două spitale municipale depășește competența cadrelor medicale sau performanța echipamentelor tehnice, pacientul este transportat imediat la spitalul județean unde primește ajutorul necesar, însă există posibilitatea ca nici în spitalul județean să nu fie tratat, ci să se decidă transportarea lui către capitala țării, București. În acest caz vorbim despre o distanță de aproximativ 80 de km., care este parcursă atunci când situația este de așa natură, sau bineînteles la solicitarea pacientului (familiei).
„Spitalul Județean de Urgență Târgoviște tratează anual aproximativ 47.000 de pacienți, oferind circa 250.000 de consultații și între 35.000-40.000 de examinări paraclinice” Evident, aceasta este doar o statistic ă, pentru că în realitate lucrurile decurg puțin mai diferit, aceste tratamente și consultații fiind condiționate de anumiți factori între care se remarcă lipsa fondurilor alocate unității de sănătate pentru a crește comfortul și bunăstarea pacienților pe întreaga durată de spitalizare. În opinia cetățenilor, spitalul ar trebui sa ofere condiții mai bune și tratamente mai eficiente, sau poate la fel de eficiente, însă la un preț mai redus, având în vedere costurile spitalizării atunci când nu presupune regim de urgență și ale tratamentelor pe care sunt nevoiți să le cumpere. Având în vedere situația economică din țară, implicit din Târgoviște, care în prezent nu excelează, locuitorii optează pentru cantitate în detrimentul calității atunci când vine vorba despre medicamente, nereușind să cumpere adesea cele mai bune sau mai potrivite medicamentații. Aceste cazuri sunt foarte des întâlnite, cu precădere în rândul bătrânilor care uneori apelează la alte remedii, sau leacuri tradiționale, cu scopul de a mai economisi niște bani, însă același lucru se întâmpla și cu clasa muncitoare (activă), care dispune de un salariu foarte mic, pe baza căruia de multe ori nu reușesc să cumpere în totalitate rețetele prescrise de către medici. Din punct de vedere al dotărilor cu echipamente tehnice, al competențelor cadrelor medicale și a serviciilor oferite pe timpul spitalizării, unitățile de sănătate din municipiul Târgoviște se situează într-o zonă medie către bună, când vine vorba despre efectuarea plăților pentru medicamentații, populația optează pentru cele mai ieftine medicamente, cele compensate și uneori aleg înlocuirea cu altele asemănătoare ca efect, dar diferite ca preț. Din acest punct de vedere, calitatea sănătății din Târgoviște are foarte mult de suferit, iar populația este cea care resimte această lipsă fundamentală necesară pentru continuarea unei vieți decente într-o țară inclusă în Uniunea Europeană.
2.2.5 Alimentarea cu apă potabilă
Rezervele de apă subterană depind de gradul permeabilității și de grosimea rocilor care le înmagazinează. În ceea ce privește pânza freatică, aceasta se regăsește la adâncimi diferite fiind condiționată de către forma de relief respectivă, în care se realizează forajul și bineînțeles de gradul petrografic în cazul de față fiind unul variat, specific Câmpiei piemontane. Pe terasa râului Ialomița pânza freatică este situată la o adâncime cuprinsă între 3-5 m., spre deosebire de lunca înaltă a Ialomiței unde adâncimea pânzei fratice este inclusă în intervalul 1.5-3 m.
„Primul factor preferențial în alegerea de către om a locului, a vetrei așezării permanente, a fost apa, fie că a fost luată din izvoare, din freatic prin puțuri de mică adâncime, fie din albia râului.” Mergând pe această direcție este evident faptul că diversitatea resurselor de apă a reprezentat un factor foarte important în dezvoltarea rețelei de așezări omenești, desigur alături de condițiile istorice și de resursele materiale și minerale. De regulă, așezările omenești au fost influențate de către rețelele hidrografice, în lungul, sau în apropierea cărora omul s-a dezvoltat.
„Al doilea factor preferențial l-a constituit favorabilitatea fundului de vale (albia majoră, luncă, uneori terase fluviatile) pentru căile de transport, mult timp ca drumuri și ulterior căi ferate.”
Alimentarea cu apă potabilă se realizează din șapte surse diferite, dintre care șase sunt subterane și una este de suprafață, situate la o distanță cuprinsă între 10-20 km., însă în municipiul Târgoviște ajunge doar apa de calitate și anume cea din sursele subterane. Cei care se ocupă cu apa potabilă din oraș sunt Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița S.A. și au în vedere captarea, transportul și distribuția apei potabile către cetățeni, dar în același timp îndeplinesc și rolul colectării și epurării apelor uzate din oraș.
Fig 8 Sursele subterane cu apă potabilă
Sursă: prelucrare date Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița S.A.
Din punct de vedere al distribuției apei potabile, aceasta este furnizată într-un regim permanent, astfel că locuitorii orașului beneficiază de apă potabilă în orice zi sau oră. Evident că există anumite restricționări având mai multe cauze: consumul foarte mare pe o perioadă îndelungată, situații de dezastre naturale, apariția anumitor defecțiuni la rețeaua de transport și distribuție, sau pur și simplu neplata facturilor în ceea ce privește accesul la conducta cu apă potabilă. În acest ultim caz se află o mică parte din locuitorii orașului care nu mai reușesc să platească la timp și după o anumită perioadă de timp rămân fără acces la apă. În sprijinul acestora s-a găsit o soluție și anume montarea unor contuare care să gestioneze plățile restante și apoi să le distribuie pe o perioadă de returnare în timp de trei ani.
În ceea ce privește calitatea apei potabile din Târgoviște, există un laborator în care în care se colectează periodic monstre de apă, urmând ca apoi să fie testate prin cele mai moderne medotde practicate la scară europeană și în final să se poată stabili calitatea apei potabile în raport cu lista parametrilor ce nu trebuiesc depășiți. În prezent se află în stadiul de execuție cea mai modernă stație de epurare din țară, finanțată în proporție de 85% din fonduri europene. Rolul acesteia va consta în preluarea apelor uzate din întreg orașul pe care le va trece printr-un sistem tehnologic de epurare, urmând ca apoi să fie transportate și revărsate în râul Ialomița. Pe lângă această stație de epurare se urmărește și reabilitarea stației de pompare a apei uzate de la platforma industrială și stația de pompare de la Dragomirești Nord, dar și a bazinului Priseaca.
Fig: 9 Tabelul cu caracteristicile bazinelor care alimentează municipiul Târgoviște
Sursa: prelucrare date Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița S.A.
După cum se poate observa și în figura x, majoritatea bazinelor au o vechime mai mare de trei decenii, unele dintre ele fiind recondiționate ulterior, însă în proporții foarte mici, modificări care nu avantajează prea mult mediul și nu sporesc calitatea distribuției apei către populație. Un lucru îmbucurător este acela că există proiecte în derulare care vizează renovarea câtorva dintre ele. Din punct de vedere al volumului , acesta este suficient pentru populația actuală, care din păcate în ultimii ani este în scădere.
Fig 10 Calitatea apei potabile în municipiul Târgoviște în intervalul 2008-2013
Sursă: prelucrare date Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița S.A.
În figura x este reprezentată o serie de analize detaliate a calității apei potabile din municipiul Târgoviște, desfășurată pe o perioadă de șase ani, mai exact din anul 2008 până în anul 2013 rezultând un raport al calității apei potabile urmărind mai mulți paramentrii.
Observăm că în toți anii, analizele microbiologice au fost foarte bune și anume din aproximativ 3000 de analize efectuate doar 3 sunt neconforme. Făcând un calcul și însumând numărul total al acestora din toți anii, reiese că dintr-un total de 20.517 de analize doar 13 sunt neconforme, ceea ce înseamnă ca la aproximativ 1500 de analize, una este necorespunzătoare.
În cazul analizelor chimice , situația este puțin mai diferită, prezentând un raport al calității mai scăzut. Dintr-un total de 21.195 de analize efectuate, s-au descoperit 31 de cazuri în care rezultate acestora au fost necorespunzătoare, ceea ce înseamnă că la aproximativ 700 de analize efectuate, una este neconformă.
Constanța acestor analize este foarte importantă, deoarece este necesar să se verifice și ulterior să se cunoască calitatea apei potabile, mai exact dacă aceasta se află în conformitate cu parametrii stabiliți, pentru a se putea distribui în siguranță cetățenilor. Calitatea apei influențează în mod direct sănătatea populației, existând nenumărate cazuri de îmbolnăviri din această cauză.
Igiena alimentelor
Alimentația omului reprezintă unul dinte pilonii de bază în vederea păstrării unei sănătăți durabile care să permită omului să își mărească durata de viață. O persoană își păstrează corpul sănătos în primul rând dacă mănâncă sănătos și corespunzător, hrană care îi asigură energia necesară cu care să își poate îndeplini sarcinile cotidiene. În prezent există alimente naturale, seminaturale sau chiar semisintetice, cele mai sănătose fiind cele naturale. În acest sens, în municipiul Târgoviște există un număr mare de piețe cu legume și fructe, furnizate în principiu de locuitorii din localitatea Sârbi, a căror ocupație principală este cultura legumelor, urmează o piață a brânzeturilor, unde vin locuitorii de la sate cu alimente proaspete, dar și un târg duminical unde oamenii din localitățile rurale vecine , vin cu diferite produse naturale pentru a le vinde. „Municipiul Târgoviște își asigură parțial necesarul de produse alimentare, cum ar fi: laptele și derivatele din lapte, ouăle, fructele autohtone. Carnea ca atare provine aproape în totalitate de la centrele de tăiere și prelucrare de pe teritoriul orașului, achiziția făcându-se de la cel mult 25-30 km distanță.”
În ultima perioadă se ține cont din ce în ce mai mult de hrana zilnică pe care o mâncăm, dar și de locul din care provine, sau de condițiile în care se dezvoltă, fiecare având propria părere despre tipul alimentelor cu care trebuie să se hrănească. Problema o reprezintă alimentele care necesită adausuri sintetice, sau alte procese în plus față de cele esențiale în vederea obținerii rezultatului final. Există companii care apelează la metode necuviincioase și interzise prin lege în vederea obținerii unor alimente într-un timp cât mai scurt pentru a vinde cât mai mult și evident pentru a scoate un profit cât mai mare. Există și al doilea caz, în care termenele de valabilitate ale alimentelor sunt expirate și se adaugă anumiți aditivi pentru a prelungii durata acestora. Pentru combaterea acestor probleme există un program national de monitorizare a factorilor care determină calitatea mediului de viață. În acest sens s-au efectuat probe în unitățile de desfacere, de alimentație publică și depozite, de unde s-au preluat probe de sare iodată. Au fost analizate rezidurile pesticide, cerealele destinate copiilor mici, alimente din supermarket-uri, dar bineînțeles și analize microbiologice prin care să se poată determina existența anumitor bacterii. Din acest punct de vedere , municipiul Târgoviște a avut rezultate destul de bune, fiind cateva cazuri în care s-au depăsit limitele parametrilor, însă fără probleme majore.
Calitatea mediului înconjurător în orașul Târgoviște
2.3.1 Aspecte generale
Mediul înconjurător și calitatea acestuia este o problemă des discutată la nivel global dar și la nivelul ficărei țări, al fiecărui oraș. În momentul actual, în România, există o preocupare destul de intensă asupra îmbunătățirii calității mediului înconjurător pentru a putea aduce un aport și în calitatea nivelului de trai. Poluarea aerului, a apelor poate cauza daune iremediabile mediului, iar cunoașterea acestor probleme de către populație este foarte importantă pentru a se putea găsi soluții împotriva poluării. La noi în țară „sunt amplasate 142 stații de monitorizare continuă a calității aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici.” „Pe de altă parte, în studiile de specialitate România este plasată pe locul al doilea, pe primul loc fiind Bulgaria, într-un clasament al țărilor care poluează cel mai mult din Europa (raport întocmit de Agenția Europeană de Mediu)” În ultima perioadă,regulile au devenit din ce în ce mai stricte pentru industrie în ceea ce privește protejarea mediului înconjurător și acest aspect nu poate fi decât îmbucurător pentru conservarea și păstrarea calității mediuliu natural. Omul trebuie să învețe să își dezvolte societate prin cele mai naturale mijloace, fără să mai intervină modificând anumite locuri sau procese naturale. Se pornește de la ideea că pe moment acele intervenții antropice aduc un câștig material destul mare celui care le inițiază, însă indiferent de scop, pe termn mai îndelungat mediul este afectat existând posibilitatea să nu mai poată reveni la forma initială, ba chiar să producă diferite dezastre, afectând locuitorii din zonă. Distrugând natura, afectăm implicit animalele și plantele și fără sa fim conștienți ne afectăm pe noi înșine. Dacă acest echilibru al mediului, susținut de anumiți factori precum vegetație, faună, om și relațiile dintre acestea se strică, toți factorii vor fi afectați, motiv pentru care trebuie să protejăm resursele mediului. „Omul și mediul sunt entități inseparabile, existența omului fiind dependentă de mediu, iar factorii mediului – aer, apă, sol, etc – fiind modificați, în urma folosirii lor de către om.”
Calitatea mediului în orașul Târgoviște este condiționată de calitatea altor factori determinată la rândul ei de alte procese și alți factori poluanți. Între factorii care condiționează calitatea mediului se enumeră aerul, apa, solul, rețeaua de canalizare , sau managementul deșeurilor. Când acești factori poluanți, sau procese polunate au un nivel foarte ridicat, apare fenomenul numit poluare, manfestandu-se diferit, în funcție de mediul în care se dezvoltă. Este un „aspect implicit al vieții în desfășurarea căreia, unele produse, rezultate din procese fiziologice și din activitatea omului și animalelor, devin reziduri, deșeuri care pot să afecteze sănătatea acestuia.”
2.3.2 Spațiile verzi
Spațiile verzi au rolul de oxigenare și împrospătare a calității aerului și în același timp reprezintă principala zonă de recreere și relaxare a locuitorilor din mediul urban. Sunt reprezentate în principal de parcuri, care ocupă zonele cele mai întinse, dar și de grădini, scuaruri, fâșii verzi, cimitire, aliniamente stradale, plantații din jurul unităților publice și al locuințelor, grădini botanice și zoologice, plantații aferente, expozitii, baze de agreement și complexe sportive etc. Pot fi spații publice, sau private, însă îndeplinesc aceleași roluri: aduc un aport important în ceea ce privește concentrația de oxigen pe care o elimină ăn atmosferă, împiedică eroziunea solului, copacii au capacitatea de absorbție a substanțelor poluante, absorb căldura, astfel menținând o temperatură puțin mai scăzută decât în suprafețele locuite, reduce poluarea fonică și totodată induce o stare de bine locuitorilor. Trebuie evidențiat și aspectul estetic pe care îl conferă orașului. Zona periurbană de agrement a orașului Târgoviște este reprezentată de locul de confluență al vieții urbane cu cea de la sat, aflată totuși sub tutela spațiului urban. Pe măsură ce orașul s-a dezvoltat , și în această zonă a început o dezvoltare a spațiului de agrement, destinat recreerii și relaxării atât cetățenilor din oraș, cât și celor din mediul rural. Insuficiența spațiilor verzi reprezintă o adevărată problema în prezent, când totul este înconjurat de betoane și aerul devine tot mai greu respirabil. Zona periurbană de agrement a orașului Târgoviște este definită ca un „raport dintre oraș și spațiul său înconjurător, reprezentat cu preponderență de mediul rural (comune, sate), căruia îi este aferent un cadru natural și social-economic propriu.” Spațiile verzi din interiorul orașului sunt reprezentate în principiu de către parcuri, dintre care se evidențiază două mai importante: Parcul Chindia aflat în apropierea râului Ialomița, care cuprinde cea mai mare parte a spațiilor verzi din oraș, a. în componența căruia intră un complex de terenuri sportive și grădina zoologică care ocupă aproximativ 4 ha. și cuprinde peste 100 de specii de animale. În partea centrală a orașului se află Parcul Mitropoliei cu o suprafață de 2.7 ha., al doilea ca mărime amenajat cu locuri de recreere și o zonă de joacă pentru copii. O altă zonă de agrement numită Crizantema , cu o suprafață mult mai mare de 22 ha. se află la periferia orașului, în vecinătatea râului Ialomița și cuprinde mai multe amenajări pentru sport (bazine de înnot, unul fiind olimpic, terenuri de tenis pe zgură, pentru baschet, handbal si volei, tereuri de fotbal atât pe zgură, cât și pe iarbă, plaje amenajate, un lac de agrement, discotecă, spații comerciale și mai multe zone verzi. Mai există și alte parcuri pe teritoriul orașului, însă acestea ocupă suprafețe mici, fiind situate în apropierea zonelor de locuințe. (de obicei în spatele blocurilor). Alte spații verzi sunt reprezentate de cimitire, în număr de trei, situate spre extremitățile orașului, amenajate cu spații verzi și alei de copaci. Spațiile verzi (parcurile) aduc un aport important în creșterea calității vieții, deoarece reprezintă singurele zone unde oamenii merg să se recreeze, să se deconecteze de la problemele zilnice și în același timp beneficiează de un aer curat, împrospătat și de peisaje minunate, factori care accentuează starea de bine, de relaxare a oamenilor. Din păcate Târgoviște suferă la acest capitol, neavând suficiente spații verzi în raport cu teritoriul ocupat de oraș și populația acestuia. Locuitorii orașului suferă din acest punct de vedere, mai ales bătrânii și copii, care sunt nevoiți să traverseze uneori mai mult de jumătate din oraș pentru a avea acces în parc.
Fig 11 Harta spațiilor verzi și a unităților de învățământ din Municipiul Târgoviște
Autor: Vișan Alexandru Bogdan
2.3.3 Calitatea aerului si factorii poluanți ai acestuia
Aerul reprezină învelișul gazos al Pământului, numit și atmosferă, compus în mare măsură din gaze precum, oxigen și azot, dar și alte gaze rare, : dioxid de carbon, ammoniac, dioxid de sulf, heliu, argon, xenon, etc. Importanța aerului pentru viață este deosebit de importantă, un om normal neputând să reziste mai mult de trei minute fără aer. Atmosfera reprezintă cel mai larg spațiu în care factorii poluanți se pot răspândi, dar mai ales pot provoca anumite efecte daunătoare componentelor mediului, îndeosebi omului putând fi afectat atât direct, cât și indirect.
Dezvoltarea societății umane a dus la creșterea demografică explozivă a populației, la o industrializare puternică, și un transport mult mai evoluat din punct de vedere mecanic, astfel că procentul cantității rezidurilor s-a schimbat complet. Pe măsură ce acestea se acumulează fie în apă , în sol, sau în aer, modifică și degradează starea naturală prin cantități de reziduri mai mari decât poate acumula mediul respectiv. În municipiul Târgoviște se elimină o cantitate mare de fum, alături de pulberi și gaze toxice provenite din coșurile uzinelor, țevile de eșapament ale autovehicolelor, sau gurile de ventilație ale diferitelor întreprinderi.
De remarcat depunerea pulberilor pe culturile agricole, cărora le îngreunează procesul de fotosinteză și împiedică planta să ajungă la stadiul de maturitate, iar la scară largă, micșorează procentul culturilor agricole. Deși pare greu de crezut aceste pulberi si substanțe poluante au atacat chiar și monumente precum Turnul Chindiei ,Curtea Domnească, sau casele renumiților scriitori printr-un proces chimic numit coroziune. „Conform Organizației Mondiale a Sănătății, se vorbește despre poluare atmosferică atunci când una sau mai multe substanțe, sau amestecuri de substanțe sunt prezente în atmosferă în cantități sau pe o perioadă care pot fi periculoase pentru oameni, animale, sau plante și contribuie la punerea în pericol sau vătămarea activității sau bunăstării persoanelor.” Principalele surse de poluare din municipiul Târgoviște sunt reprezentate de către fabrici și uzine, în special cele cu profil industrial: S.C. Mechel S.A. în care se remarcă stațiile de metalurgie și cele pentru producția oțelurilor speciale, S.C. UPET S.A., S.C. NEMO S.A., privind construcția de mașini industriale, S.C. VICAL S.A. care se ocupă cu vopsele și lacuri, S.C. ROMLUX S.A. care produce corpuri de ilumnat, S.C. CROMSTEEL S.A. privind procesele de cromare și nu în ultimul rând rețeaua rutieră. Există o rețea de supraveghere a surselor de poluare (A.P.M.D.) Agenția de Protecția Mediului Dâmbovița care urmărește principalele surse de poluare și ulterior efectuează măsurători și teste pentru a verifica nivelul acestora, astfel constatându-se dacă au fost depășite valorile maxime ale acestor surse în atmosferă. Se urmărește dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile sedimentabile, pulberile în suspensie, hidrogen sulfurat, etc. Au fost efectuate măsurători în anul 2007, iar pentru dioxidul de sulf și de azot valorile nu au fost depășite. Privind cantitatea de amoniac, se observă o ușoară creștere față de anii precedenți, datorită creșterii numărului de animale. (date furnizate de Direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală Dâmbovița). Valorile pulberilor în suspensie au fost depășite de mai multe ori, cauza principală fiind unitatea industrială S.C. Mechel S.A și bineînțeles traficul rutier, care a crescut foarte mult în ultimii ani. Haldele de zgură și cenușă reprezintă o altă sursă de poluare cu precădere în zilele cu temperaturi ridicate și vânturi mai puternice. Alte surse sunt reprezentate de pulberi ale cărbunilor și a prafului pe care aceștia îl emană mai ales în timpul transportului. „Calitatea aerului a cunoscut o ameliorare continuă datorită diminuării emisiilor rezultate din activitățile industriale ca urmare a măsurilor impuse agenților economici, dar și a reducerii producției, a scoaterii din circuit a unor secții ca urmare a privatizării unităților.”
2.3.4 Calitatea apei si factorii poluanți ai acesteia
Apa reprezintă una dintre cele mai importante surse ale naturii, iar la nivel global mai puțin de 1% este potabilă, fapt care devine tot mai îngrijorător. Având în vedere strânsa legătură dintre mediu și apă, aceasta nu există în stare pură în natură, având în componența ei dizolvate substanțe organice și minerale. Sub aspect general, apa reprezintă componenta de bază a corpului uman, aproximativ 70% din masa corpului. Îndeplinește o sumedenie de roluri în sănătatea organismului, având un rol important în procesul de slăbire-îngrășare, poate fi catalizator în menținerea greutății, ajută metabolismul și elimină substanțe toxice. Ajută la digestie, fluidizează vasele sanguine, micșorează riscul apariției pietrelor la rinichi, etc. De reținut faptul că importanța consumului de apă este strans legată de calitatea apei consumată.
Municipiul Târgoviște are o rețea hidrografică destul de bogată, fiind cuprins între două bazine hidrografice: Bazinul Ialomița-Buzău cu râul Ialomița și bazinul răului Argeș, având afluent râul Dâmbovița. Așa cum am menționat și în subcapitolul precedent, volumul apei potabile care alimentează orașul este suficient, iar calitatea este destul de bună, însă deficite importante se resimt atunci când vine vorba despre sursele de epurare (proiect în derulare) , de devărsarea apelor uzate și nu în ultimul rând de sistemul de canalizare și depozitarea deșeurilor. Rețeaua hidrografică se împarte în ape subterane unde se urmărește asigurarea unui necesar de apă potabilă în toate zonele locuite, o acoperire completă cu o rețea de canalizare a întregii suprafețe urbane și înlocuirea rețelelor hidrografice în raport cu fondurile alocate, acolo unde situația impune acest lucru. Sub acest aspect ar crește și gradul calității care ar determina la rândul lui o creștere a sănătății cetățenilor târgovișteni. A doua clasă este reprezentată de apele de suprafață unde se urmărește controlul evacuării apei, a insuficienței epurării apelor uzate, dar și a depozitării deșeurilor pe malurile râurilor. Dacă aceste operațiuni nu sunt efectuate corespunzător, există risc de inundație, sau chiar mai rău de contaminare a apei cu substanțe menajere sau industriale.
Principalele cauze ale poluării apelor subterane care alimentează orașul Târgoviște se referă la produsele petroliere care rezultă în urma unor procese realizate în unitățile industriale, produsele chimice și aici ne referim la pesticide și îngrășăminte cu utilizare în agricultură și materiale menajere, metalele grele, etc. Se evidențiază un mare deficit legat de creșterea producției și necesarului de apă care nu se află într-un raport de interdependență cu renovarea sau chiar construcția rețelelor de canalizare necesare pentru colectarea apelor uzate. Un alt aspect care defavorizează rețeaua apelor subterane este legat de stațiile de epurare și aici ne referim la modernizarea lor care este necesară într-un oraș cu statut municipal și reprezentativ pentru județ, dar și o mai bună gestionare a deșeurilor care provin din stațiile de epurare aflate în unitățile industriale.
De reținut faptul că la nivel de județ, municipiul Târgoviște înglobează în prezent două dintre cele mai dăunătoare trei surse de poluare.
Fig 12 Sursele majore de poluare ale județului Dâmbovița
Sursa: prelucrare date – Administrația Bazinală de Apă Buzau-Ialomița și Argeș-Vedea
În ceea ce privește poluarea apelor de suprafață se evidențiază unul dintre cei mai dăunători factori, devărsarea apelor uzate, factor caracterizat printr-o deficiență legată de epurarea apelor uzate, care nu sunt purificate în totalitate și totuși sunt revărsate în râuri, constituind un real pericol pentru cetățeni. Tratarea se face atât pe cale biologică, cât și pe cale mecanică, operațiuni efectuate în stațiile de epurare. Dacă acest proces de epurare al apelor s-ar derula corespunzător, cea mai mare parte a poluării apelor de suprafață ar disparea. În acest sens nu s-a impus modernizarea sistemului, ci s-a ales așa cum am mai menționat, construcția unui nou sistem performant, aflat în plină desfășurare, menit să înlăture aceste probleme.
După cum se poate observa și în figura x, orașul Târgoviște se evidențiază într-un mod negativ prin râul Ialomița poluat de cele două stații de epurare din extremitățile nord și sud, în care aseptizarea apelor nu este realizată corespunzător. În acest sens se urmărește construcția unor stații de epurare moderne și renovarea celor existente în vederea scăderii procentului de substanțe dăunătoare din râu. La o scară generală, poluarea apelelor de suprafață din Târgoviște este condiționată de către devărsarea apele uzate într-un mod necorespunzător, de către cantitățile de țiței și apă sărată care ajung în râul Ialomița, de existența unui sistem de canalizare neeficient, etc.
Un alt factor poluator al apelor subterane și de suprafață din Târgoviște este reprezentat de managementul deșeurilor industriale și menajere, unde un aport important negativ este reprezentat de groapa de gunoi de lângă Aninoasa amplasată pe râul Ialomița. Există și alte depozite poziționate ilegal în lungul albiilor, precum haldele cu metale grele utilizate în metalurgie, iar reprezentativă pentru teritoriul târgoviștean este unitatea industrială U.P.E.T S.A.
Fig 13 Surse de poluare în municipiul Târgoviște înregistrate în anul 2007
Sursa: prelucrare date – Administrația Bazinală de Apă Buzau-Ialomița și Argeș-Vedea
Se remarcă o situație mai puțin întâlnită reprezentată de „evacuarea industrială comună a unor unități metalurgice din Târgoviște: S.C. Mechel S.A., S.C. ERDEMIR S.A., S.C. OȚELINOX S.A., la cazul uzual nu se depășește limita admisă la evacuare pentru fierul total […] valoarea medie la evacuare fiind de 0.105 mg/l, dar care are impact asupra receptorului (Ialomița) în aval de 0.401 mg/l la Săcuieni”. Pentru o îmbunătății calitatea apei este necesară intervenția autorităților responsabile cu acest domeniu privind terminarea proiectelor în derulare pentru stațiile de epurare, construcția unei rețele moderne de canalizare pe întreg teritoriul, dar și intervenția omului mai moderată în legătură cu poluarea apelor cu substanțe toxice și deșeuri.
2.3.5 Gestionarea deșeurilor și rețeaua de canalizare
Deșeurile sunt resturi ale unor materiale sau produse rezultate în urma unor procese tehnologice, sau casnice care nu mai pot fi valorificate în realizarea produsului respectiv. Reprezintă o pierdere de resurse naturale și apare sub diferite forme: materiale combustibile – (hârtie, carton, plastic, lemn, oase), materiale inerte (sticlă, metale, ceramică) ,materiale fermentabile (fructe, legume și alte resturi din alimentație) și materiale fine (cenușă, zgură). Cea mai mare cantitate de deșeuri provine fin materialele de construcții și din demolările acestora.
În municipiul Târgoviște, situația gestionării deșeurilor este destul de critică, având în vedere suprafața ocupată, mai mult de 12 ha., evidențiindu-se irosirea la scară mare a unor produse ce în mod normal ar fi trebuit să fie gestionate. Și mai îngrijorător este faptul că acest proces continuă nestingherit și deocamdată nimeni nu se sesizează și aici mă refer mai ales la autoritățile în cauză, dar și la cetățeni în general. Din punctul meu de vedere este o problemă socială, la fel ca toate celelalte de până acum, însă în acest caz, consider că fiecare dintre noi putem face mai mult în acest sens. Cred că putem gestiona chiar noi de acasă această risipă, învățând să renunțam să cumpăram toate acele lucruri de care nu avem nevoie și mai ales cantitatea de alimente pe care o cumpărăm și din care utilizăm poate jumătate. Dacă acest proces de depozitare va continua în aceeași măsură, periferia estică a orașului va fi împânzită de gunoaie, fapt care în timp va degrada și solul. Platforma de gunoi a orașului este poziționată în lunca râului Ialomița, pe un sol relativ permeabil cu o pânza freatică aflată la adâncime mică. „Apa din precipitații, străbătând rezidurile în descompunere, în combinație cu unele produse rezultate din transformarea resturilor organice, se transformă într-un lichid cu un pronunțat potențial de poluare.” Aceste depozite pot reprezenta una din sursele de poluare cu nitrați și nitriți a apelor subterane, ape din care populația orașului este alimentată. Gestionarea deșeurilor este un proces care cuprinde o sumedenie de activități precum colectare, transport, tratare, valorificare și în final eliminare, însă în realitate această ordine nu este urmată din motive de ordin financiar, de slabă competență a celor aflați în funcțiile respective, sau din pură indiferență. Colectarea deșeurilor se realizează pe întreg teritoriul, însă nu într-un mod selectiv, care să ajute la reciclarea materialelor care și-au păstrat proprietăți de utilizare. Din moment ce deșeurile sunt colectate la comun, impart anumite proprietăți și ulterior separarea lor devine mult mai greu de realizat. Dacă gestionarea în timp util nu este realizabilă, și cantitățile enorme de gunoi atât menajer, cât și cel provenit din unitățile industriale aduc un miros urât și favorizează înmultirea unor animale purtătoare de boli și mai ales a microbilor, s-a decis îngroparea deșeurilor sub un strat gros de pământ vegetal , pe care în timp îndelungat să se dezvolte o „12 ha de pădure”. În ceea ce privește recipientele de reciclare ,ori sunt deteriorate ,aflate în imposibilitatea de a-și îndeplini rolul, ori au dispărut definitiv, în urma vandalismul cu precădere al clasei ocupate de adolescenți.
Fig 14 Structura deșeurilor menajere și industriale din Municipiul Târgoviște
Sursa: prelucrare date Institutul National de Statistică
Formele rezultate în urma poluării cu deșeuri și care afectează într-un mod direct calitatea vieții din Târgoviște sunt reprezentate de: „modificări de peisaj și disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafață; modificări ale fertilității solurilor și ale compoziției biocenozelor pe terenurile învecinate; participare la generarea efectului de seră și a modificărilor climatice.”
Prin rețeaua de canalizare se înțelege o lucrare hidrotehnică de rectificare a cursurilor de apă printr-o intervenție ce impune realizarea unor canale cu secțiuni de acces și forme diferite. Apele uzate au în conținutul lor substanțe toxice și diferite bacterii care pot contamina apa și solul și implicit viețuitoarele care traiesc în mediul acvatic, fapt ce reprezintă un pericol grav și pentru sănătatea publică. De aceea se impune amenajarea unei rețele de canalizare care să împiedice infiltrarea acestor substanțe ,având un rol important și în alimentarea cu apă potabilă, sporind calitatea sănătății în rândul cetățenilor. Asigurarea unei protecții pentru apele subterane și de suprafață va genera în timp o creștere a confortului edilitar, care la rândul ei va condiționa creșterea calității vieții din oraș.
„Municipiul Târgoviște are un sistem de canalizare unitar, 133 km lungime de rețea , diametre cuprinse între 200 mm și 2.000 mm, colectoare din azbociment, beton și poliester armat cu fibre de sticlă.” În prezent există un program în derulare care vizează atât modernizarea rețelelor de alimentare cu apă potabilă, cât și modernizarea și extinderea rețelei de canalizare, însă modul de execuție al acestora se realizează pe o perioadă prea îndelungată, păstrând nivelul scăzut al calității de viață din oraș. În ceea ce privește unitățile industriale, acestea necesită o rețea de canalizare modernă, care să confere un transport sigur al apelor uzate spre devărsate, deoarece aici există un potential mult mai ridicat pentru contaminarea apei și a solului. În altă ordine de idei, la scară mai largă, orașul Târgoviște, oraș reprezentativ pentru județul Dâmbovița nu beneficiază de un sistem de canalizare modern și dezvoltat pe întreg teritoriul, demn de statutul său de municipiu.
2.3.6 Calitatea solului și factorii poluanți ai acestuia
Solul reprezintă unul dintre cele mai complexe sisteme naturale ale Pământului, fiind alcătuit din mai multe orizonturi, în componența cărora exostă multe organisme și mai ales microorganisme. Este într-un proces continuu de schimbare, îndeplinind rol de mediu pentru dezvoltarea organismelor și microorganismelor, filtru pentru mediul natural și mai ales suportul material pentru om, animale și plante. Se află într-o continuă transformare și înglobează multe funcții pe lângă cele amintite: reprezintă soclul pentru practicarea agriculturii, este fertil datorită substanțelor minerale pe care le conține , menține biodiversitatea, conservă apa, dar are și funcții sociale și economice.
„Solul, ca și aerul, este un factor de mediu cu influență deosebită asupra sănătății, calitatea sa are influență asupra protecției surselor de apă, atât a celor de suprafață, cât și a celor subterane. De asemenea, solul condiționează creșterea vegetației, influențând astfel în mod direct alimentația omului.”
În zona orașului se regăsesc soluri precum cele argiluviale brun-roșcate care corespund arealelor acoperite de păduri și un orizont de humus gros de aproximativ 30 cm., care conferă fertilitate culturilor de plante. În ceea ce privește resursele minerale se remarcă cantități de pietrișuri și nisipuri în albia râului Ialomița, petrol și gaze naturale în localitățile învecinate (Teiș, Răzvad, Aninoasa) , dar și resurse de lignit aflate la o distanță de aproximativ 10 km. (Mărgineanca).
În ceea ce privește poluarea solului, Organizația Mondială a Sănătății prezintă acest process al poluării precum o „consecință a unor obiceiuri neigenice sau practici necorespunzătoare datorită îndepărtării și depozitării la întâmplare a rezidurilor rezultate din activitatea omului, a dejecțiilor animale și a cadavrelor acestora, a deșeurilor industriale, sau utilizarea necorespunzătoare a unor substanțe chimice în practica agricolă. Pe lângă intervențiile antropice realizate pentru proiectele de urbanizare, solul orașului suportă mari degradări în zona platformei industriale localizată în sudul orașului din cauza cantităților mari de pulberi sedimentabile, consecință a proceselor industriale. Majoritatea unităților industriale nu modică foarte mult calitatea solului, manifestând depuneri pe sol a unor substanțe eliberate în aer prin sistemele de ventilație și emisie. De asemenea se remarcă pătrunderea în structura solului a unor substanțe toxice și dăunătoare , dar și a deșeurilor în locuri nepotrivite, sau nesigure. Alt aspect de luat în considerare îl reprezintă frecvența precipitațiilor, fiind un factor ce condiționează infiltrațiile în sol, însă în practică, este omis în cele mai multe cazuri.
Mai grav este afectat de către unitatea industrială U.P.E.T. S.A. aflată pe malul Ialomiței, care poluează solul prin degradarea terenurilor atât din punct de vedere al spațiului ocupat, cât și din cauza modului în haldele au fost amenajate, sau mai bine spus neamenajate. Poate cea mai reprezentativă sursă de poluare a solului o reprezintă unitatea industrială S.C. Mechel S.A care poluează prin haldele de zgură și degajarea pulberilor sedimentabile în care predomină oxizii de fier.
„Pentru evaluarea gradului de pătrundere a metalelor grele pe adâncimea solului, s-au efectuat mai multe analize chimice, rezultatele acestora demonstrând acumulări de fier și magneziu pe anumite areale, peste limitele normale existente în sol.” Din punct de vedere al ameliorării poluării, se urmărește efectuarea unor foraje în adâncimea solului, pentru a se extrage probe de sol și ulterior să se poată stabili prin intermediul analizelor chimice concentrațiile substanțelor poluatoare.
Fondul funciar al municipiului Târgoviște reprezintă totalitatea terenurilor care alcătuiesc suprafața administrativă, ocupând 4.681 ha, cu diferite utilizări sau destinații ale terenului.
Fig 15 Utilizarea terenurilor în Municipiul Târgoviște
Sursa: prelucrare date Institutul National de Statistică
După cum se poate observa și în figura x , utilizarea terenurilor în municipiul Târgoviște este grupată în șase clase mai mari, dintre care predominantă este suprafața terenurilor arabile, urmată de zonele locuite și zonele ferestiere. Pe suprafețe relative mici, există pășuni, plantații pomicole și viticole. Alte terenuri sunt ocupate cu ape și căi de comunicație. Din acest punct de vedere, municipiul Târgoviște dispune de terenuri ocupate cu cele mai importante utilizări.
2.3.7 Poluarea fonică și traficul rutier
Poluarea fonică, sau zgomotul reprezintă unul dintre agenții care perturbează mediul în care omul și-a dezvoltat societatea, fiind produsul unor acțiuni naturale, dar mai ales antropice. Omul este obișnuit să își desfășoare activitățile zilnice într-un anumit interval de zgomot și vibrații, iar când acest prag este depășit provoacă o stare de indispunere, sau chiar dereglare.
Municipiul Târgoviște se evidențiază printr-un mod nefavorabil cu mai multe zone predispuse poluării fonice printre care: zone ocupate de străzi, școli, piețe, parcări auto, spații comerciale, parcuri, etc. Însă cele mai predispuse zone din oraș sunt cele ocupate de unitățile industriale și bineînțeles zgomotul produs în traficul rutier de către mijloacele de transport personale, sau în comun cu care ne deplasăm prin oraș. „Cea mai mare pondere de gaze ce poluează aerul provine însă de la autovehicule, datorită în primul rând numărului foarte mare al acestora.”Amintim și zone cu alte căi de comunicație cum ar fi cele feroviare și aeronautice care reprezintă un pericol real, însă nu pentru locuitorii din Târgoviște, deoarece nu există astfel de mijloace de comunicație în oraș. Cu toate acestea poluarea produsă de traficul rutier, pe străzi, sau pe trotuarele unde se desfășoară activități provoacă disconfort și afectează atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală. Se evidențiază zonele cu restaurante și baruri care păstrează aproape pe întreaga durata a zilei un nivel mare al intensității acustice. Se manifestă cu precădere în sezonul cald, atunci când aceste zone cu terase mai ales sunt asaltate practice de locuitori, dezvoltând astfel un grad ridicat al poluării fonice în zonele limitrofe locuite. Semnificativă este zona centrală cu străzile: Revoluției , Libertății, Negustorilor, etc. „Alte surse de zgomot în oraș sunt șantierele care în funcție de natura lor și de utilajele folosite pot crea disconfort fonic pe perioade variate de timp.” Calitatea vieții mai ales a persoanelor situate în apropirea unităților de transport în comun sunt serios afectate din cauza zgomotului produs de mijloacele de transport în comun, cu precădere cele care locuiesc în blocuri situate aproape de stradă, la etajele inferioare. Este cunoscut faptul că această poluare fonică reduce nivelul de atenție, generând o creștere a riscului de accidente, induce o stare de oboseală și chiar traumatisme , în cazul unor zgomote intense, în urma cărora omul poate resimți stări de amețeală, de nervozitate, tulburări ale somnului, sau în cel mai rău caz, poate ajunge la surditate. La fel de predispus este și la bolile hidrice, din cauza apelor contaminate care provoacă holeră, anumite boli gastrice, febră tifoidă.
Fig 16 Harta zonelor cu poluare fonică din Municipiul Târgoviște
Autor: Vișan Alexandru Bogdan
Calitatea industriei și zonele funcționale
2.4.1 Aspecte generale
Economia este o știința socială și cuprinde toate domeniile care ajută la dezvoltarea unui stat. Prin intermediul analizelor efectuate în fiecare domeniu, se poate constata unde s-au înregistrat progrese și se merită continuarea investiției și unde există stagnări sau regrese, situație în care se impune o analiză mai detaliată și se caută măsuri de restabilire a domeniului respectiv. Analizând economia municipiului Târgoviște bazată pe două domenii, cel al industriei și cel al comerțului se por stabili sau măsura performanțele domeniilor înregistrate în oraș, atât la o scară regională, cât și la nivel național.
Municipiul Târgoviște este un centru important în ceea ce privește dezvoltarea din regiune, fapt datorat în principal poziției geografice pe care o are, la o distanță de 80 km. de București, 25 km. de Fieni, oraș reprezentativ pentru fabrica de ciment și la 48 km față de Ploiești. Extinzând căi de comunicație în toate direcțiile, orașul s-a dezvolatat într-un ritm mai alert, fapt ce a favorizat și dezvoltarea unei rețele de drumuri moderne, rețea care și astăzi se află în curs de reabilitare.
În urma unei analize la nivel de județ, putem afirma faptul că Târgoviștea este „principalul centru politic, cultural-științific și economic al județului, cu o industrie puternică, nod industrial al zonei petrolifere de la contactul Subcarpaților cu câmpia, centru polarizator al regiunii industriale a Văii superioare a Ialomiței.” Marile unități industriale sunt concentrate în partea sud-vestică a orașului formând platforma industrială care cuprinde: industria metalurgică, industria chimică, industria electrotehnică, industria construcției de mașini. Este o platformă periferică , a cărei poziții este explicată prin gradul mare de poluare pe care îl emite în atmosferă. Se caracterizează printr-o structura mixtă, având în componență întreprinderi cu diferite profile precum: Combinatul de Oțeluri aliate și Oțelionx, adică industria metalurgică, o întreprindere mecanică cu strunguri reprezentativă pentru industria constructoare de mașini și utilaje, întreprinderea „Romlux” care fabrica echipamente de iluminat și întreprinderea „Victoria” aferentă industriei chimice. Ulterior toate aceste unități industriale s-au extins și o perioadă de timp au înregistrat creșteri importante, atât prin exportul în țară, dar semnificativ a fost și exportul internațional. În urma unor analize ale solului, s-au efectuat modificări în structura clădirilor vizând consolidarea fundațiilor, deoarece s-a constatat un potențial risc de eroziune, care în viitor ar putea să afecteze anumite clădiri din cadrul unităților industriale. Dezvoltare rapidă a industriei a fost favorizată și de existența unor resurse de subsol situate în vecinătatea orașului, dar mai ales de forța de muncă necesară care să le poată exploata. Având un grad înalt de urbanizare și o densitatea ridicată a populației, ramurile industriale au început să se dezvolte și să se extindă în diferite domenii, generând o creștere economică importantă pentru oraș. Ulterior s-a dezvoltat și rețeaua educațională, crescând numărul toturor unităților de învățământ în toate rangurile, rețelei educaționale, dar și implementarea unor proiecte de reabilitare pentru unitățile de învățământ care necesită acest lucru. „În prezent există 16 grădinițe, 13 școli, 14 licee și 2 universități” (vezi figura x) ,dar și rețeaua de servicii complexe și cea bancară.
2.4.2 Industria Municipiului Târgoviște
Este reprezentată în mare parte de platforma industrială din sud-vestul orașului, dar și de o altă unitate situată în centrul orașului, plus alte unități mai mici afiliate, sau nu acestora care participă la producția economiei, însă evident că într-o măsură mai mică.
Industria metalurgică reprezentativă pentru orașul Târgoviște compusă din Combinatul de Oțeluri aliate (Mechel S.A.) și Oțelionx, dar și de alte secții afiliate unităților cu utilaje petroliere a avut o dezvoltare impresionantă în anii precedenți, astfel că s-a creat o altă ramură a oțelurilor speciale. Ascensiunea nu a durat la nesfârșit, iar dupa criza economică producția a înregistrat pierderi și au început să apară disponibilizări. Mechel S.A. a închis mai multe secții, iar în prezent funcționează la o capacitate de aproximativ 30%. Ramura Oțeluri Speciale a dispărut complet și mai înglobează aproximativ 1000 de angajați, aflându-se într-un stadiu de reformare.
Industria constructoare de mașini și de prelucrare a metalelor reprezentată prin Combinatul Oțelinox se ocupa cu producția de instalații pentru foraje, armături și alte instalații auxiliare. Aceste produse erau de o calitate superioară, motiv pentru care o parte dintre ele ajungeau peste granițe. Această unitate înregistrează și în prezent o cifră ridicată de afaceri, având o producție mare. Mai există și alte unități industriale din această clasă, situate în partea nordică a orașului utilizate în exploatarea petrolului.
Industria electrotehnică reprezentată prin întreprinderea „Romlux”, se ocupa cu producția de echipamente pentru iluminat , lămpi electrice, lămpi fluorescente cu mercur fiind singurul producător la nivel de țară, becuri , etc. În prezent această unitate nu mai figurează cu rol de producție, ci se ocupă doar de distribuție.
Industria chimică din oraș s-a evidențiat prin întreprinderea „Victoria” cu un profil chimic foarte dezvoltat, începând cu materiale precum vaselină industrială, unsori, lumânări, creme de ghete și ajungând la producția de lacuri și vopsele de calitate superioară și materiale din plastic și cauciuc. În prezent aceasta unitate industrială nu mai exsită.
Alte unități industriale aferente industriei metalurgice sunt ERDEMIR SRL și CROMSTEEL S.A.
care se ocupă cu producția metalelor feroase având forme primare și feroaliaje și care spre deosebire de celelalte întreprinderi și-au păstrat cifrele de afaceri până în prezent, funcționând la capacitate de 80%. O altă unitate industrială de mărimi considerabile este UPET S.A.. întreprindere care se ocupă cu fabricarea utilajelor pentru extracții petroliere, dar și a utilajelor folosite în construcții. În prezent producția acestei întreprinderi a scăzut considerabil, funcționând la o capacitate destul de redusă.
Industria din prezent nu mai reprezintă acel factor determinant din trecut,care reșea să susțină cea mai mare parte a economiei, astfel că Primăria Municipiului a început să sprijine afacerile desfășurate de firmele locale, ajutându-i pe aceștia prin anumite programe mai eficiente , sporind astfel competiția în rândul acestora. Sunt inițiate cursuri pentru pregătirea salariaților prin diferite programe de instruire profesională, iar pentru lideri, există programe de instruire managerială, pentru a le stimula imaginația și astfel să se poată gândi la noi proiecte de afaceri.
Din punctul meu de vedere, industria orașului Târgoviște „se zbate” și în prezent să supraviețuiască, de aceea autoritățile aflate în cauză caută alte modalități de resuscitare pentru economia orașului. Marile unități industriale care acum 10 ani făceau furori la nivel de țară, în prezent sunt în pragul falimentului, fiind intrate în insolvență. Întreprinderile mari care mai funcționează sunt puține la număr și sunt deținute de patroni străini. Îngrijorător este faptul că forța de muncă există, însă locurile de muncă disponibile sunt insuficiente, iar cele care există au salarii foarte mici și o parte din ele nu sunt ocupate, motiv pentru care o parte din populația activă, în general clasa tinerilor, aleg să plece în străinătate. Consider că una din soluții cu privire la ameliorare situației economice atât la nivel local, cât și la nivel de țară, ar fi instruirea elevilor într-o anumită direcție tinându-se cont și de alegerea lor și a familiei, dar și de locurile disponibile pe viitor. Să se introducă anumite programe școlare încă din ciclul general prin care elevii să aibă posibilitatea de a alege o meserie, având siguranța ca o vor putea practica mai târziu. Trecem prin școală doar pentru a parcurge acești ani și la sfârșit obținem doar o diplomă care în scris ne atestă calificarea, însă noi nu dispunem de nici o experiență și sperăm la o mână de ajutor din partea statului, care din păcate întârzie să mai apară.
2.4.3 Zonele funcționale ale Municipiului Târgoviște
Spațiul urban al municipiul Târgoviște este complex, în cuprinsul său fiind ilustrate mai multe peisaje conectate prin legături scurte fapt ce le atribuie un caracter asemănător, sau legături mai distanțate ce scot în evidență diversitatea. Aceasta este condiționată de existența concomitentă în oraș, a trei grupuri: de locuințe, de activități productive, adică ocupații industriale și meșteșugărești și cel de-al treilea grup , de activități terțiare. Astfel se distig:
Zonele industriale care ocupă în principiu partea sud-vestică, unde se află majoritatea unităților industriale, însă există și în partea nordică a orașului de cealaltă parte a râului Ialomița o unitatea industrială mai recentă care se ocupă cu extragerea petrolului. Cea de-a treia zonă , fiind și cea mai veche , dar care nu are dimensiuni foarte mari , este situată în centrul orașului și se ocupă cu utilaje pentru extracții petroliere. „Încorsetată astăzi de construcțiile din zona centrală, această uzină funcționează ca o enclavă industrială în perimetrul urban.”
Zona rezidențială a avut cea mai mare extindere în ultima vreme, construindu-se blocuri noi în anumite cartiere. Este împărțită pe microraioane , iar acestea sunt extinse pe întreaga suprafață a orașului, inclusiv la periferiile acestuia, în apropierea zonei industriale. Cea mai mare concentrație se află în centru, unde în prezent se desfășoară un proces de restructurare pentru zonele locuibile din centru, dorindu-se extinderea altor cartiere de lângă periferie.
Zona administrativ-comercială este corespondentă centrului civic aflat într-un intes curs de restructurare. Noua zonă înglobează marele magazin Mondial, hoteluri precum „Dâmbovița” , „Valahia” sau „Turist”, Mitropolia și Biserica Stelea, sau Casa Sindicatelor.
Zona de agrement înglobează malul drept al râului Ialomița, în apropierea Curții Domnești, unde a fost amenajat Parcul Chindia. Există un proiect în derulare numit complexul Crizantema, care va fi cea mai mare zonă de agrement din județ, zonă descrisă mai amănunțit în subcapitolul „Calitatea mediului înconjurător în orașul Târgoviște”, subpunctul 2.3.1 „ Spații verzi”.
Fig 17 Harta punctelor de interes din Municipiul Târgoviște
Sursă: Vișan Alexandru Bogdan
Capitolul 3 Concluzii
Din analiza datelor obținute prin documentarea și cercetarea efectuată în decursul unui an , lucrarea „Calitatea vieții în Municipiul Târgoviște” prezintă nivelul condițiilor de viață din oraș pe care cetățenii le resimt , condiții raportate la anumiți factori determinanți.
Am oferit o prezentare generală a orașului prin care să se poată observa modul în care a evoluat orașul și mai ales factorii naturali care i-am condiționat evoluția, transformându-se în decursul mai multor secole de la un centru de schimburi amplat la contactul a două regiuni, până la așezarea urbană care ușor, ușor a început un proces de industrializare.
În continuare am analizat o parte din factorii care influențează în mod direct calitatea vieții după cum urmează: nivelul de sănătate din oraș este unul mediu raporatat la nivel de județe, deoarece ca țară, ne situăm pe ultimele locuri din Europa la consumul de medicamente și la fondurile alocate sistemul sanitar public. Îmbucurător este faptul că situația s-a mai ameliorat în ultimul timp, însă acest lucru nu îmbunătățește prea mult situația atât la nivel de oraș, cât mai ales la nivel de țară. Factorul care afectează cel mai mult cetățenii orașului se referă la o neconcordanță între salariile existente, cu care fiecare încearcă să acopere toate cheltuielile lunare și prețul medicamentelor și taxelor de spitalizare pe care suntem nevoiți să le suportăm. Având în vedere suma pe care o primim și taxele pe care suntem nevoiți să le plătim, indiferent de domeniu, nu este un schimb deloc echitabil.
Din punct de vedere al calității mediului , municipiul Târgoviște suferă destul de mult în primul rând prin lipsa spațiilor verzi ,neexistând suficiente în raport cu suprafața orașului și în al doilea rând prin poluarea unităților industriale care elimină în atmosferă gaze toxice, afectând sănătatea cetățenilor. Poluarea fonică și numărul mare al autovehiculelor reprezintă alți factori care scad nivelul calității mediului, însă proiectele aflate în stadiu de dezvoltare cu privire la amenajările de agrement reprezintă o „gură de înprospătare” pentru locuitorii orașului, care au nevoie de un număr mai mare al spațiilor vezi, fiind singura modalitate de recreere, de deconectare de la problemele cotidiene.
Industria orașului, a înregistrat o scădere gravă în ultimii ani, marile unități industriale având secții întregi dispărute, iar cele existente aflându-se în prag de faliment, însă în același timp observăm o tendință tot mai mare de privatizări în diferite domenii, sprijinite de autoritățile locale prin numeroase proiecte, în urma cărora liderii să poată progresa în domeniul respectiv.
Municipiul Târgoviște întrunește suficiente condiții care îi conferă titulatura de oraș modern, însă există și destule neajunsuri care să ne facă să pierdem din vedere frumusețea și unicitatea orașului, de la cadrul natural și poziția geografică, până la cultura ,obiceiurile și tradițiile din prezent.
Anexa 1 Chestionar privind Calitatea vieții în Municipiul Târgoviște
Autor: Vișan Alexandru Bogdan
Chestionarul a fost realizat de către mine în perioada 03.05.2016 – 17.05.2016, interval în care m-am plimbat pe stăzile din Târgoviște, în diferite zone ale orașului și am rugat 100 de persoane cu vârste cuprinse între 16-70 de ani să participe la completarea chestionarului.
BIBLIOGRAFIE
Bibliografie teoretică
Al. A. Popescu-Runcu, Cartografia județului Dâmbovița la anul 1810, București, 1936
Negoescu, Bebe, Orașul Târgoviște și zona sa de influență, Ed. Anima, București, 1998
Papazolescu, Sonia, Scurtă monografie a Târgoviștei, Ed. Amurg Sentimental, București, 2012
Sencovici, Mihaela, Studiul geografic al mediului în Câmpia Târgoviștei, Ed Transversal, Târgoviște, 2010
Zagoriț, Gheorghe, Târguri și orașe între Buzău, Târgoviște și București, București, 1915
Primăria Târgoviște, Planul Urbanistic General și regulamentul local de urbanism, Târgoviște, 1998
Documente si statistici oficiale
Administrația Bazinală de Apă Buzau-Ialomița și Argeș-Vedea
Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița S.A.
Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Dâmbovița
Surse Web
Analiza situației socio-economice a județului Dâmbovița 2011, format pdf,URL: https://www.cjd.ro/fisiere/cjd/anunturi/151211/Analiza%20situatiei%20socio-economice%20a%20judetului%20Dambovita.pdf
Coandă, George, Istoria Târgoviștei. Cronologie enciclopedică,2016,URL: http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea%20geo.html
Geografie și climă, URL: http://bisericisec17-18targoviste.ro/category/geografie-si-clima/
Ghidul primarilor URL: http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA+T%C3%82RGOVI%C5%9ETE/59462#prettyPhoto
Glosar de termeni”, www.calitateaer.ro ,URL:<http://www.calitateaer.ro/glosar.php>
Inegalități în accesul populației la îngrijire medicală, URL: http://politicidesanatate.ro/inegalitati-in-accesul-populatiei-la-ingrijire-medicala/
Legea 350/2001 – amenajarea teritoriului și urbanism – modificari, URL: http://www.legalis.ro/2011/07/18/legea-3502001-amenajarea-teritoriului-si-urbanism-modificari/
Raportul stării de sănătate a populației Județul Dâmbovița pe anul 2010, format pdf,URL: http://www.dspdambovita.ro/files/Informatii%20utile/RAPORT_STAREA_DE_SANATATE_2010.pdf
România în topul celor mai poluate țări din Europa, URL: <http://www.ziare.com/social/poluare/romania-in-topul-celor-mai-poluate-tari-din-europa-pe-ce-loc-ne-aflam-1351925 >
Spitalul Județean de Urgență, URL: http://www.spitaldb.ro/despre-noi/statistica
Strategia de dezvoltare urbană a municipiului Târgoviște 2014-2020
Prima versiune, format pdf, URL: http://www.savoiu.ro/wp-content/uploads/2015/05/STRATEGIE-TGV_pg-1-50.pdf
Strategia de dezvoltare urbană a municipiului Târgoviște 2014-2020 (prima versiune) pg 51-107 – format pdf ,URL: http://www.savoiu.ro/?p=716
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Calitatea Vietii In Municipiul Targoviste (ID: 111068)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.