CALITATEA VIEłII [613431]

CALITATEA VIEłII
PERCEPłIA INEGALITĂłILOR ECONOMICE  
MIHAI DUMITRU
negalităŃile economice sunt universale și inevitabi le. Cercetarea
românească a arătat de multă vreme caracterul atipi c al
diferenŃelor în venit și o tendinŃă spre polarizare socială. Șansele
oamenilor de a trăi mai bine depind atât de caracte risticile individuale (opŃiuni
și motivaŃie, resurse financiare, sociale și capaci tăŃi, reprezentări adecvate ale
regulilor jocului social), cât și de structura soci ală, de oportunităŃile și facilităŃile
pe care le oferă mediul social, de normele și pract icile de acces în lumea
consumului de bunuri și servicii. Creșterea inegali tăŃilor contribuie la amplificarea
sărăciei. VarianŃa bunăstării materiale influenŃeaz ă – direct sau indirect –
calitatea vieŃii (sănătatea, privaŃiunile, satisfac Ńia faŃă de viaŃă), interacŃiunile
sociale și – la nivel macrosocial – coeziunea socia lă. BogaŃii și săracii trăiesc
în lumi sociale distincte.
Cuvinte-cheie : inegalităŃi economice, bunăstare, sărăcie, depriv are
materială, coeziune socială.
INTRODUCERE
Orice analiză a bunăstării într7o societate rămâne parŃială dacă nu include și
modul în care se face distribuŃia resurselor, a bun urilor și serviciilor, în acea
comunitate. InegalităŃile economice sunt universale și inevitabile. Veniturile care
se creează într7un an sunt o sumă anumită și orice favorizare a unor categorii de
populaŃie înseamnă un minus pentru un alt segment a l societăŃii. Ordinea economică
este tărâmul competiŃiei și înfruntării intereselor . Egalitatea, ca și prea multă
inegalitate în distribuŃia veniturilor, este la fel de dăunătoare dezvoltării economice.
InegalităŃile veniturilor pot fi conjuncturale sau permanente, aleatorii sau sistematice,
normale sau anormale.
Criteriul separării tipurilor de inegalitate econom ică poate fi statistic (forma
repartiŃiei veniturilor, media europeană și compara Ńia între Ńări etc.) sau poate include
consecinŃele sociale ale inegalităŃilor asupra func Ńionării societăŃii (coeziunea socială,
conflictele sociale, problemele comunitare pe care le creează etc.) și calităŃii vieŃii.
Cercetările ICCV au descris, de mult timp, caracter ul atipic al inegalităŃilor
economice în România (prin comparaŃie cu alte Ńări din Uniunea Europeană) și o

Adresa de contact a autorului: Mihai Dumitru , Institutul de Cercetare a CalităŃii VieŃii al
Academiei Române, Calea 13 Septembrie, nr. 13, sect or 5, 050711, București, România, e7mail:
[anonimizat].
CALITATEA VIEłII, XXV, nr. 2, 2014, p. 111–123 I

MIHAI DUMITRU 2 112
tendinŃă structurală spre polarizare. La jumătatea anilor ’90, C. Zamfir atrăgea atenŃia
asupra unei tendinŃe îngrijorătoare în evoluŃia niv elului de trai. „Pe termen mediu și
lung, pericolul situaŃiei actuale este dezvoltarea unei societăŃi puternic polarizate, cu
pungi de sărăcie cronică, înalt stabile” (Zamfir, 1 995: 161). Nici perioadele de creștere
economică, nici regresul economic din ultimii ani n u au schimbat semnificativ această
tendinŃă. „Fenomene de sărăcie și dezagregare socia lă, pe fondul creșterii rapide a
inegalităŃilor au însoŃit tranziŃia. Dacă economia se relansează într7o perioadă relativ
scurtă, aceste procese sociale negative persistă pe o perioadă de timp imposibil de
determinat” (Zamfir și alŃii, 2010: 11).
Pentru o Ńară săracă precum România – comparativ cu alte Ńări din UE –
creșterea standardului de viaŃă și reducerea inegal ităŃilor economice rămân provocări
majore pentru viitor. Sărăcia relativă are o consta nŃă îngrijorătoare, iar inegalitatea
veniturilor este mai mare decât în celelalte Ńări d in UE. „Limitarea inegalităŃii nu
este în nicio formă o preocupare politică” (Zamfir, 2012: 28).
Figura 1
RelaŃia dintre inegalităŃile economice, calitatea v ieŃii și coeziunea socială

Datele macrosociale ne dau o imagine de ansamblu și , inerent, simplificatoare
a distribuŃiei averilor sau a veniturilor (și consu mului) în societatea românească. Este
o descriere necesară, dar insuficientă pentru înŃel egerea felului în care oamenii
trăiesc experienŃa inegalităŃii economice și cum le influenŃează aceasta formarea
identităŃilor, evaluările lumii în care trăiesc, at itudinile, motivaŃiile, comportamentele
și interacŃiunile sociale . Efectele distribuŃiei veniturilor asupra calităŃi i vieŃii sunt
mediate de percepŃiile și evaluările pe care le au oamenii despre diviziunea societăŃii

3 PERCEPłIA INEGALITĂłILOR ECONOMICE 113
românești în bogaŃi și săraci . Dacă nu ar fi percepute, inegalităŃile economice nu ar
exista și nu ar avea niciun efect asupra comportame ntului lor și relaŃiilor sociale.
Dacă nu ar fi relevante pentru viaŃa lor personală, inegalităŃile nu ar fi evaluate.
Cum trăiesc oamenii experienŃa inegalităŃilor econo mice ? Cum își definesc
șansele pentru o viaŃă mai bună ? Ce efecte au ineg alităŃile economice și sărăcia
asupra calităŃii vieŃii? Ce reprezentări au asupra diviziunii în bogaŃi și s ăraci?
Acest studiu se bazează pe analiza secundară a date lor din cercetări sociale
realizate de Institutul de Cercetare a CalităŃii Vi eŃii, precum și a rezultatelor unor
anchete sociologice proprii.
ȘANSE DE VIAłĂ
De ce bogaŃii sunt bogaŃi, iar săracii sunt săraci? InegalităŃile economice și
mecanismul stratificării sociale sunt un câmp vast de cercetare, cu o lungă tradiŃie în
cercetarea sociologică. Explicarea mecanismului soc ial al constituirii și perpetuării
inegalităŃilor economice, al controlului și legitim ării lor ar contribui la înŃelegerea
diferenŃierilor în șansele de viaŃă ale oamenilor. Unde este „cheia” împlinirii vieŃii pe
care oamenii și7o doresc și pe care o preŃuiesc? Cu i să îi atribuim responsabilitatea
succesului sau eșecului în realizarea nivelului de trai la care oamenii aspiră? Dacă
cineva are o motivaŃie puternică și scopuri de viaŃă bine definite, r esurse variate
(financiare, educaŃionale, sociale, de sănătate etc .) și o bună cunoaștere a regulilor
jocului social, va ajunge la nivelul de bunăstare material ă pe care și l7a propus?
Invers, dacă în mediul social există oportunităŃi numeroase și norme de acces la
acestea pe bază de competenŃă și, care exclud discr iminarea de orice fel, toŃi oamenii
dintr7o societate vor avea standardul de viaŃă pe c are l7au dorit? Sunt întrebări vechi,
dar mereu reînnoite în cercetarea sociologică, din variate perspective teoretico7
metodologice. În principiu, acestea sunt întrebări despre șansele de viaŃă , un concept
folosit pentru prima oară de Max Weber pentru a dis tinge între clasele sociale
(al căror loc este în ordinea economică) și grupuri le de status (pe care le așază în
ordinea socială, adică în sfera distribuŃiei „onoar ei”). „Ordinea economică este pentru
noi pur și simplu calea prin care bunurile economic e și serviciile sunt distribuite și
folosite” (Weber, 1991: 181). SituaŃia de clasă est e, în cele din urmă, situaŃia de piaŃă.
„Dar întotdeauna aceasta este conotaŃia generică a conceptului de clasă: că felul
șansei pe piaŃă este momentul decisiv care prezintă o condiŃie com ună pentru soarta
individului” (Weber, 1991: 182). Peste ani, Ralf Da hrendorf reia conceptul weberian
al șanselor de viaŃă, dar îi adaugă noi semnificaŃi i și îl folosește ca instrument teoretic
pentru explicarea schimbării sociale și a conflicte lor sociale. „Șansele de viaŃă sunt
numai parŃial opŃiuni; cealaltă parte se referă la coordonatele în cadrul cărora opŃiunile
au sens” (Dahrendorf, 1996: 31). Este vorba despre normele sociale și barierele
sociale pe care le pot crea. Urmându7l pe Amartya S en, sociologul german consideră
că îndreptăŃirea „se concentrează asupra capacităŃi i oamenilor de a controla bunuri cu

MIHAI DUMITRU 4 114
ajutorul mijloacelor legale pe care le pune la disp oziŃie societatea” (Dahrendorf,
1996: 129). ÎndreptăŃirile (drepturile fundamentale, salariile în scădere, pre Ńurile în
creștere etc.) trasează frontiere și pot da naștere la bariere sociale. Șansele de viaŃă
depind atât de opŃiuni (posibilităŃile de alegere date în cadrul structur ii sociale, o
combinaŃie specifică de îndreptăŃiri și ofertă), câ t și de ligaturi (legături culturale
adânci care îi ghidează pe oameni pentru a7și găsi drumul în lumea opŃiunilor).
Amartya Sen definește mai clar o portunităŃile sociale . Acestea „se referă la cadrul
instituŃional oferit de o societate în ceea ce priv ește educaŃia, asistenŃa medicală și așa
mai departe, care influenŃează libertatea fundament ală a individului de a trăi mai
bine” (Sen, 2004: 60).
Șansele oamenilor de a trăi mai bine depind atât de caracteristicile individua le
(opŃiuni și motivaŃie, resurse financiare, educaŃio nale, sociale și capacităŃi, reprezentările
adecvate ale regulilor jocului social), cât și de s tructura socială, de oportunităŃile și
facilităŃile pe care le oferă mediul social, de nor mele și practicile de acces în lumea
consumului de bunuri și servicii.
Dacă șansele de viaŃă ar fi egale, iar capacităŃile individuale (cunoștinŃe, aptitudini,
atitudini, starea sănătăŃii) și eficacitatea în com petiŃie pe piaŃa muncii ar fi singurele
criterii ale distribuŃiei veniturilor, atunci varia nŃa interpersonală a bunăstării ar fi
maximă și inegalitatea economică ar avea forma stat istică a unei curbe normale.
Or, în România, în toată perioada tranziŃiei, a exi stat o tendinŃă accentuată către
polarizare socială. InegalităŃile economice au un c aracter sistematic, de durată.
Sursele acestora trebuie căutate în mecanismul stra tificării sociale. Grupuri sociale
largi au fost excluse de la beneficiile bunăstării în perioadele de dezvoltare și au
suportat costurile crizelor economice. „Problema fu ndamentală a tranziŃiei este deci
accesul la resurse ” (Zamfir, 2012: 14). Ordinea economică și cea poli tică au avut
tendinŃa de a se suprapune în mare măsură, ceea ce a condus treptat România spre o
societate de status și o reducere a mobilităŃii soc iale pe scara bunăstării. „Statul în
tranziŃie a devenit terenul confruntării celor două tendinŃe structurale: modelul
statului capitalist occidental și modelul neofeudal ” (Zamfir, 2012: 15). Acesta din
urmă este tot un stat redistributiv, dar de jos în sus, de la masa populaŃiei spre coaliŃia
de la vârful statului, în avantajul segmentului bog at. „Măsurile politice adoptate în
România în ultimii ani promovează accentuat inegali tatea” (Zamfir, 2012: 28).
Politica salarială și sistemul fiscal au avantajat pe cei bogaŃi. Politizarea și slăbirea
instituŃiilor statului au favorizat corupŃia și pro fiturile mari în economia subterană.
Accesul la bunăstare are conexiuni funcŃionale cu ș ansele de acces la educaŃie,
servicii de sănătate, piaŃa muncii sau la participa re și incluziune socială.
InegalităŃile economice par foarte importante pentr u români și este firesc să fie
așa câtă vreme opŃiunile lor și șansele de a avea n ivelul de trai la care aspiră depind
de regulile jocului social, de măsura în care acest ea sunt echitabile, juste sau injuste.
Nouă din zece oameni, independent de statusul lor e conomic și social, le evaluează ca
fiind prea mari. Un asemenea consens este rar în op inia publică ( Tabelul nr. 1 ).

5 PERCEPłIA INEGALITĂłILOR ECONOMICE 115
Tabelul nr. 1
Evaluarea diferenŃelor între venituri
În România, diferenŃele dintre venituri sunt: Proce nte
Mult prea mari 58
Prea mari 33
Normale 5
Prea mici 2
Mult prea mici 1
Sursa : Diagnoza calităŃii vieŃii , ICCV, 1991–2010.

Aceste evaluări includ o componentă atitudinală: op iniile oamenilor despre
egalitatea sau inegalitatea veniturilor, despre dre ptatea socială și șansele de viaŃă în
societatea românească.
Felul în care văd lumea socială, divizarea ei în bo gaŃi și săraci, regulile jocului social
care le dă mai multe sau mai puŃine șanse de viaŃă are caracteristicile unei hărŃi cognitive
a mediului social, a contextului de viaŃă. Ce conse cinŃe au aceste perspective despre
ordinea economică asupra comportamentelor individua le și interacŃiunilor sociale?
Cui atribuie românii succesul în viaŃă? Trei factor i sunt consideraŃi foarte
importanŃi de majoritatea populaŃiei: șansa, ambiŃi a și munca ( Figura 2 ).
Figura 2
Factorii succesului în viaŃă
Pentru succesul în viaț ă este foarte important…
25%28%34%39%46%47%51%58%59%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% Să ai părinț i cu educaț ie superioară Să provii dintr7o familie bogată Să ai relaț ii cu oameni politici Să ai educaț ie superioară Să ai talent Să ai relaț ii Să munceț ti mult Să ai ambiț ie Să ai noroc

Sursa datelor : Mărginean, I., PrecupeŃu, I., (coord.), Calitatea vieŃii în România , ICCV, 2010.

Din perspectiva populaŃiei, succesul în realizarea proiectelor de viaŃă ar trebui
să se bazeze pe calităŃi personale (motivaŃie, munc ă, talent și educaŃie) și pe moștenirea
familială, valorificare oportunităŃilor sau relaŃii sociale.

MIHAI DUMITRU 6 116
Când evaluează, însă, șansele reale de viaŃă, majoritatea populaŃiei (56%)
consideră că „posibilităŃile de afirmare în viaŃă” sunt proaste ( Tabelul nr. 2 ).
Tabelul nr. 2
Evaluarea posibilităŃilor de afirmare în viaŃă
Procente
Foarte proaste 16
Proaste 40
Satisfăcătoare 31
Bune 11
Foarte bune 2
Sursa : Mărginean, I., PrecupeŃu, I., (coord.), Paradigma calităŃii vieŃii , București, Editura Academiei
Române, 2011.

Pentru majoritatea oamenilor, munca este sursa prin cipală de venit. Cum își
descriu șansele (posibilitatea) de a ocupa un loc d e muncă? Trei pătrimi din populaŃia
României (76%) le consideră „proaste” ( Tabelul nr. 3 ).
Tabelul nr. 3
Posibilitatea obŃinerii unui loc de muncă
2010 DiferenŃe faŃă de 1990
Foarte proastă 39 +29
Proastă 37 +14
Satisfăcătoare 17 –13
Bună 6 –13
Foarte bună 0 –2
Sursa : Mărginean, I., PrecupeŃu, I., (coord.), Paradigma calităŃii vieŃii , București, Editura Academiei
Române, 2011.

Evaluările populaŃiei și ale sociologilor sunt conc ordante: România este o
societate polarizată în care există bariere sociale care îi separă pe cei avantajaŃi de
cei dezavantajaŃi economic. Aceștia din urmă au puŃ ine șanse de a accede la bunăstare
și la felul de viaŃă pe care îl preŃuiesc. „Economi a românească oferă în momentul
actual oportunităŃi economice reduse: venituri gene ral scăzute, locuri de muncă tot
mai puŃine, oportunităŃi limitate și vulnerabile de activităŃi economice pe cont propriu,
fiscalitatea ridicată pe forŃa de muncă care alimen tează ocuparea «la negru» și
odată cu acestea, arbitrariul în recompensarea forŃ ei de muncă, ca și condiŃiile de
muncă posibil sănătoase” (Zamfir, 2011: 57).
CALITATEA VIEłII : EFECTELE INEGALITĂłILOR ECONOMICE
Pe termen lung, inegalităŃile economice pot contrib ui la creșterea economiei
și a bunăstării. Pe termen scurt, însă, creșterea i negalităŃii veniturilor conduce

7 PERCEPłIA INEGALITĂłILOR ECONOMICE 117
la adâncirea sărăciei. Veniturile dintr7un an sunt o constantă și (re)distribuirea lor
este un joc cu sumă nulă. Orice ameliorare a situaŃ iei financiare a unui grup social
conduce, cu necesitate, la deteriorarea bunăstării altor categorii sociale. Privilegiile
acordate unor persoane se convertesc în dezavantaje pentru alte persoane ale căror
venituri rămân constante sau scad. Crește numărul s ăracilor, iar sărăcia devine mai
profundă și privaŃiunile mai severe. „Problema cea mai gravă a inegalităŃii este cea
a formării zonei negre , cuprinzând acel segment de populaŃie care rămâne constant
în zona veniturilor mici, continuu insuficiente în raport cu trebuinŃele de bază.
Acest segment de populaŃie, persistând într7o sărăc ie severă și cronică, acumulează
și handicapurile educaŃionale și culturale, depărtâ ndu7se, astfel, de restul populaŃiei”
(Zamfir, 2011: 57).
Institutul de Cercetare a CalităŃii VieŃii, în ulti mele două decenii și jumătate,
a realizat numeroase cercetări sociale ale standard ului de viaŃă, ale inegalităŃilor
economice și sărăciei. În anii tranziŃiei, inegalit atea veniturilor a crescut, iar
coeficientul Gini a evoluat de la 0,24 în 1989 la 0,33 în anul 2012; valorile cele mai
mari le7a avut în anii 2007 și 2008. Orice metodă d e măsurare am utiliza, în
România, inegalităŃile economice sunt mai mari decâ t în majoritatea Ńărilor Uniunii
Europene. Pe primele două locuri ale unei ierarhii europene, Letonia și România
ocupă primele două locuri; interesant este că, în a ceste Ńări, și riscul de sărăcie este
mai mare decât în restul continentului. Dacă în pri mul deceniu al noului mileniu
„sărăcia absolută s7a redus spectaculos, nu același lucru se poate spune și despre
sărăcia relativă, care cunoaște după anul 2000 o co nstanŃă îngrijorătoare la unul
dintre cele mai ridicate niveluri din Europa” (Zamf ir, 2010: 31). Chiar dacă sărăcia
a inclus și segmente ale populaŃiei active economic , inclusiv salariaŃii, grupurile cu
risc ridicat de sărăcie aparŃin populaŃiei care nu este inclusă pe piaŃa muncii.
ICCV a folosit mai multe metode de măsurare a inega lităŃilor economice și a
sărăciei: venitul și consumul, evaluarea veniturilo r în raport cu trebuinŃele,
autoidentificarea pe scala sărac – bogat etc. Acest e măsuri corelează semnificativ și
se pot substitui reciproc. Venitul – ca variabilă c entrală și omogenă – nu ne oferă
informaŃii despre varianŃa interpersonală a împlini rilor și privaŃiunilor (nevoile
diferă de la un studiu de viaŃă la altul, de la o f amilie la alta, de exemplu), a
satisfacŃiei și insatisfacŃiei, a fericirii și nefe ricirii, precum și a altor caracteristici
ale vieŃii pe care oamenii o preŃuiesc. „Inegalitat ea veniturilor poate diferi
substanŃial de inegalitatea într7o serie de alte «s paŃii» (adică în ceea ce privește alte
variabile relevante), cum ar fi bunăstarea, liberta tea și diferite aspecte ale calităŃii
vieŃii (inclusiv sănătatea și longevitatea)” (Sen, 2004: 126).
Diagnoza anuală a calităŃii vieŃii – un program de cercetare realizat între anii
1990 și 2010 (treisprezece anchete sociologice) – a arătat o (co)relaŃie semnificativă
între evaluarea veniturilor prin prisma necesităŃil or (bunăstarea subiectivă) și starea
de sănătate, așa cum și7o apreciază oamenii.
Într7un studiu recent asupra Ńărilor dezvoltate, au torii constată că sănătatea și
problemele sociale ca violenŃa, bolile mentale, ado lescentele care nasc, eșecul
educaŃional „au o relaŃie slabă sau nicio relaŃie c u nivelul venitului mediu într7o

MIHAI DUMITRU 8 118
societate” (Wilkinson și Picket, 2009: 24). „Proble mele din Ńările dezvoltate nu
apar pentru că societatea nu este suficient de boga tă (or chiar pentru că este prea
bogată), ci pentru ca scala diferenŃelor materiale între oameni în interiorul fiecărei
societăŃi este prea mare. Ceea ce contează este und e ne situăm în relaŃiile cu alŃii în
societatea noastră” (Wilkinson și Picket, 2009: 25) .
Într7o anchetă sociologică 1 din acest an, realizată de ICCV, au fost supuse
evaluării publice – dacă oamenii au sau nu au nevoi e – bunuri, servicii și activităŃi
esenŃiale pentru un trai decent, conform standardel or sociale, în societatea
românească actuală. Cei mai mulŃi români trăiesc pr ivaŃiuni pe o scară mai largă
sau mai redusă. Aproape două milioane de români tră iesc în sărăcie fiind privaŃi de
necesităŃi fundamentale ale vieŃii lor. AlŃi 14% su nt expuși riscului de sărăcie.
Indexul deprivării materiale corelează semnificativ și la un nivel ridicat cu alte
variabile, cum sunt „venitul lunar al gospodăriei” sau „evaluarea veniturilor prin
prisma necesităŃilor”. Săracii fac parte din popula Ńia care nu participă (sau o face
ocazional) la piaŃa muncii: șomeri, pensionari, cas nice și lucrători cu ziua.
Deprivarea materială este mai răspândită în mediul rural decât în cel urban.
Sărăcia este mai frecvent întâlnită decât în media populaŃiei între persoanele cu
instruire școlară scăzută, căsătorite și cu copii. Deprivarea materială este asociată
semnificativ cu satisfacŃia generală faŃă de viaŃă (coeficientul Gamma = 0,545).
Așa cum se observă, sărăcia înseamnă mai mult pentr u viaŃa oamenilor decât lipsa
sau precaritatea veniturilor. Într7un studiu 2 anterior am arătat cum veniturile
influenŃează bunăstarea emoŃională a românilor; săr ăcia și privaŃiunile, problemele
pe care le provoacă creează supărare și nefericire. În România, tocmai datorită
întinderii sărăciei, „banii pot cumpăra fericirea”. În Ńările cu un nivel ridicat al
bunăstării economice, veniturile nu mai influenŃeaz ă varianŃa fericirii.
Pentru că oamenii „se află în condiŃii de existenŃă similare, fiind supuși acŃiunii
aceluiași mediu fizic și social, există cu necesita te un fel de a fi și un fel de a fi fericit
care le sunt comune” (Durkheim, 2001: 264). După so ciologul francez „amplificarea
sinuciderii indică regresul fericirii medii” (Durkh eim, 2001: 264). Înseamnă aceasta că
bunăstarea emoŃională (fericirea/nefericirea) poate fi un indicator al coeziunii sociale?
OAMENI BOGAłI ȘI OAMENI SĂRACI – DOUĂ LUMI SOCIALE
InegalităŃile economice și sărăcia influenŃează – d irect sau indirect – calitatea
vieŃii oamenilor. Nu numai bunăstarea lor materială și o viaŃă conformă
standardelor din societate, care îi face să se simt ă „în rândul oamenilor”, depinde

1 Datele empirice provin dintr7o anchetă sociologică pe bază de chestionar, realizată în iunie 2013,
pe un eșantion reprezentativ pentru populaŃia Român iei. Cercetarea este o componentă a proiectului
Inclusiv – Activ – Eficient, coordonat de ICCV și f inanŃat printr7un grant CNCSIS IDEI 216/2012.
2 Mai multe date privind relaŃia dintre venituri și fericire se găsesc în comunicarea „EmoŃional
Welfare – Can Money Buy Happiness” prezentată de au tor în decembrie 2012 la conferinŃa internaŃională
„Cultura europeană a drepturilor omului. Dreptul la fericire”, organizată de Universitatea Creștină
„Dimitrie Cantemir” și Academia Română.

9 PERCEPłIA INEGALITĂłILOR ECONOMICE 119
de poziŃia pe care o ocupă în ordinea economică, ci și gradul satisfacŃiei faŃă de
viaŃă, sănătatea, longevitatea (și mortalitatea), p articiparea la viaŃa comunităŃii și
interacŃiunile cu alŃi oameni. În România, venituri le insuficiente pentru o viaŃă
decentă sunt o zonă critică a calităŃii vieŃii (Măr ginean și PrecupeŃu, 2010).
Oamenii nu sunt – și nu pot fi – indiferenŃi la mod urile în care te poŃi îmbogăŃi
sau cădea în sărăcie, la regulile jocului social. C e calităŃi umane sunt sancŃionate
pozitiv, recompensate și permit ascensiunea către b unăstare? Ce însușiri te constrâng
să trăiești în sărăcie? Există un clivaj social înt re bogaŃi și săraci?
Pentru explorarea percepŃiilor sociale ale oamenilo r bogaŃi și săraci, am realizat
o anchetă sociologică în trei orașe de mărimi difer ite (București, Ploiești și Băicoi) și
optsprezece comune din judeŃul Prahova. Au fost int ervievate 1 082 de persoane din
medii sociale variate: tineri și vârstnici, femei ș i bărbaŃi, salariaŃi (din sectorul privat
sau public), agricultori sau studenŃi, cu venituri mari, medii sau mici (și unii fără). Au
fost adresate întrebări deschise, iar răspunsurile au fost codificate în etapa finală a
cercetării. Lotul persoanelor investigate nu este r eprezentativ pentru populaŃia
României. Datele empirice ne dezvăluie, totuși, mec anismul evaluării grupurilor
sociale aflate la extremităŃile bunăstării material e și pot servi pregătirii unei cercetări
cantitative la nivel naŃional.
PuŃini oameni sunt obiectivi și au opinii neutre de spre divizarea societăŃii între
cei cu averi mari și cei cu venituri insuficiente p entru traiul de zi cu zi. Cine are o
părere bună despre oamenii bogaŃi are o opinie defa vorabilă despre săraci. Și, invers,
judecăŃi pozitive despre oameni săraci sunt asociat e cu criticismul faŃă de bogaŃi.
Săracii sunt amărâŃi, necăjiŃi, stârnesc compasiune , nu au bani, sunt harnici,
nu au locuri de muncă, sunt oameni simpli, cinstiŃi . La polul opus, sunt percepuŃi ca
victime, ignoranŃi, resemnaŃi, slabi, leneși. Sărac ii sunt valorizaŃi pozitiv în mediul
rural și sunt percepuŃi critic în orașe ( Tabelul nr. 4 ).
Tabelul nr. 4
Reprezentări sociale ale săracilor
Urban Rural
Însușiri pozitive
% %
harnici 8 amărâŃi, necăjiŃi 37
mi7e milă de ei 16
nu au bani 14
nu au locuri de muncă 7
oameni simpli, cinstiŃi 5
Însușiri negative
victime 37 puturoși, leneși 19
ignoranŃi 36 oameni de nimic, fraieri 1
resemnaŃi 36 alte trăsături negative 2
slabi 21
leneși 17
Notă : suma procentelor este mai mare decât 100, pentru că persoanele intervievate au dat unul, două
sau trei răspunsuri.

MIHAI DUMITRU 10 120
BogaŃii sunt inteligenŃi, motivaŃi, cu spirit de in iŃiativă, adaptabili și cu putere
de muncă. Când sunt evaluaŃi critic, sunt caracteri zaŃi ca excroci, oportuniști, hoŃi,
necinstiŃi, corupŃi, zgârciŃi etc. ( Tabelul nr. 5 ).
Tabelul nr. 5
Reprezentări sociale ale bogaŃilor
Urban Rural
Însușiri pozitive
% %
inteligenŃi 24 isteŃi, deștepŃi 5
au voinŃă 19 oameni harnici 4
au spirit de iniŃiativă 11 cinstiŃi 1
adaptabili 10 altele 4
au capacitate de muncă 9
curajoși 8
încredere în sine 6
instruiŃi 5
serioși 4
Însușiri ambivalente
și buni și răi 4
nu mă interesează 3
oameni de afaceri 1
Însușiri negative
excroci 30 hoŃi, necinstiŃi, corupŃi 38
oportuniști 18 zgârciŃi 12
au relaŃii 10 mincinoși, profitori 6
snobi 6 au furat de la săraci 4
opulenŃi 5 îi detest 4
neîmpliniŃi 1 lacomi 3
răi, nemiloși 2
alte trăsături negative 5
Notă : suma procentelor este mai mare decât 100, pentru că persoanele intervievate au dat unul, două
sau trei răspunsuri.

Evaluările oamenilor bogaŃi sau săraci sunt judecăŃi morale, fie că se referă la
însușirile personale (pozitive sau negative), fie l a jocul social care i7a făcut câștigători
sau perdanŃi.
Există o varianŃă interindividuală în evaluările pe rsoanelor situate la extremele
inegalităŃii economice. Gradul de concentrare al op iniilor este mai mare în mediul
urban decât în cel rural. VarianŃa interindividuală a reprezentărilor este influenŃată
de poziŃia în ierarhia veniturilor, de educaŃie, oc upaŃie și stadiul de viaŃă, precum și
de contextele în care trăiesc (și unde există mai m ulte sau mai puŃine oportunităŃi
de realizare a proiectelor de viaŃă).
DistanŃa socială cea mai mare este între „noua clas ă mijlocie” din metropolă
(pentru care bogaŃii sunt un grup de referinŃă) și locuitorii satelor (pentru care
săracii sunt atât grup de apartenenŃă, cât și de re ferinŃă) ( Tabelul nr. 6 ).

11 PERCEPłIA INEGALITĂłILOR ECONOMICE 121
Tabelul nr. 6
DiferenŃe în reprezentările inegalităŃii economice
– % –
Evaluarea oamenilor bogaŃi Evaluarea oamenilor săraci
(+) (–) indice (+) (–) indice
Urban 58 42 +0,16 8 92 –0,84
Rural 26 74 –0,48 78 22 +0,56
Notă : indicele a fost calculat astfel: nr. evaluărilor pozitive – nr. evaluări negative/nr. total evaluări .

JudecăŃile evaluative ale lumii în care trăiesc și ale vieŃii personale sunt duale
în conŃinut și în sursele formării lor: pe de o par te, sunt construcŃii sociale generate
în interacŃiunile sociale, iar pe de altă parte, su nt individuale în măsura în care
reflectă experienŃele directe și împrejurările pers onale de viaŃă.
InegalităŃile economice și sărăcia au efecte nu num ai asupra bunăstării
materiale și a capacităŃii de a avea nivelul de tra i la care oamenii aspiră, ci și asupra
relaŃiilor între grupurile sociale, generând alienare și tensiuni între ele. Majoritatea
românilor crede că, în societatea românească, exist ă un conflict între bogaŃi și
săraci ( Tabelul nr. 7 ).
Tabelul nr. 7
PercepŃia existenŃei conflictelor între săraci și b ogaŃi în societatea românească
(procente cumulate ale celor care au răspuns „foart e mult” și „mult”)
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2003 2 006 2010
54 56 55 55 58 56 56 56 63 60 60 62
Sursa : Diagnoza calităŃii vieŃii , ICCV, 1991–2010.

Cercetarea la nivel microsocial a experienŃei umane a inegalităŃilor economice
este o cale complementară a stadiului distribuŃiei veniturilor, o perspectivă care
permite înŃelegerea mai profundă a efectelor divizi unii în bogaŃi și săraci asupra
coeziunii sociale și a calităŃii vieŃii în societat ea românească. BogaŃii și săracii
formează lumi sociale distincte. Între ele există u n clivaj , vizibil în judecăŃile
morale pe care le fac unii altora. Diviziunea între bogaŃi și săraci se intersectează
cu alte clivaje sociale din societatea românească ( vezi Mărginean, I., 2009).
ÎN LOC DE ÎNCHEIERE
InegalităŃile economice (polarizarea socială) și ra tele mari ale sărăciei (absolute
și, mai ales, relative) sunt tendinŃe sociale de du rată în societatea românească.
PrivaŃiunile materiale influenŃează felul de viaŃă a milioane de români, sănătatea,
longevitatea, bunăstarea lor emoŃională și interacŃ iunile dintre oameni. BogaŃii și
săracii trăiesc în lumi sociale distincte, ceea ce generează anomie și probleme
sociale. România tinde să (re)devină o societate de status.

MIHAI DUMITRU 12 122
BIBLIOGRAFIE
1. Anderson, L., Snow, D. A., L’exclusion sociale et le soi: une perspective d’interactionism e
symbolique , în „Sociologie et société”, vol. 33, no. 2, 2001, pp. 13–27.
2. Dahrendorf, R., Conflictul social modern. Eseu despre politica libe rtăŃii , București, Editura
Humanitas, (1988) (1996).
3. Dumitru, M., Ocupare și calitate a vieŃii. Rezultatele unei cerc etări empirice , în „Seria
Probleme economice”, București, CIDE, Academia Româ nă, 2007.
4. Dumitru, M., Reprezentări sociale ale vieŃii bune , în Mărginean I., PrecupeŃu I., Diagnoza
anuală a calităŃii vieŃii , București, Editura Expert, 2010.
5. Durkheim, E., Diviziunea muncii sociale , București, Editura Albatros, (1992) (2001).
6. Dumitru, M., Emotional Welfare: Can Money Buy Ha ppiness, în Zamfir, E., Magino, F.,
(eds.), The European Culture for Human Rights: The Right to Happiness , Cambridge, Cambridge
Scholars Publishing, 2013, pp. 167–173.
6. Mărginean, I., Social Conflicts in Romania and the UE , în „Sociologie Românească”, vol. VII,
nr. 1, 2009, pp. 3–9.
7. Mărginean, I., Precupetu, I., (coord.), Calitatea vieŃii în România 2010 , Raportul social al
ICCV, nr. 2, București, Academia Română, 2010.
8. Mărginean, I., Precupetu, I., (coord.), Paradigma calităŃii vieŃii , București, Editura Academiei
Române, 2011.
9. Merton, R. K., Anomie and Social Structure , în Worsley, P., Modern Sociology , Baltimore,
Penguin Books Inc., (1938) (1973).
10. Sen, A., Dezvoltarea ca libertate , București, Editura Economică, 2004.
11. von Wright, G. H., ExplicaŃie și înŃelegere , București, Editura Humanitas, (1971) (1995).
12. Gerth, H. V., Wright Mills, C. (eds.), From Max Weber: Essays in Sociology , London,
Routledge, (1948) (1993).
13. Weber, M., Teorie și metodă în știinŃele culturii , Iași, Editura Polirom, (1951) (2001).
14. Wilkinson, R., Pickett, K., The Spirit Level. Why equality is better for everyo ne , Baltimore,
Penguin Books Inc., 2010.
15. Zamfir, C., (coord.), Dimensiuni ale sărăciei 1994 , București, Editura Expert, 1995.
16. Zamfir, C., O analiză critică a tranziŃiei. Ce va fi „după” , Iași, Editura Polirom, 2004.
17. Zamfir, C., Stănescu, I., Ilie, S., (coord.), După 20 de ani: opŃiuni pentru România ,
Raportul social al ICCV, București, Academia Română , 2010.
18. Zamfir, C., (coord.), România: răspunsuri la criză , Raport social al ICCV 2011, București,
Academia Română, 2011.
19. Zamfir, C., Ce fel de tranziŃie vrem? Analiza critică a tranziŃ iei II , Raportul social al ICCV,
nr. 5, București, Academia Română, 2012.
conomic inequalities are universal and inescapable. Social
research revealed the atypical nature of income dis parities
and the longxterm trend towards social polarization in
Romania. For a country such as Romania – poor, in c omparison with other
European countries – research of living standards a nd the reduction of
economic inequalities remain major challenges for t he future. Relative
poverty shows a worrying steadiness and income ineq uality is higher than in
other European Union member states. How do people e xperience economic
inequality? What are the effects of economic inequa lity on the quality of life
and social cohesion? How does it show in division b etween the have and
havexnots, the rich and the poor? A person’s chance s for a better life depend
both on individual traits (options and motivations, financial resources, social E

13 PERCEPłIA INEGALITĂłILOR ECONOMICE 123
and professional skills, adequate representations o f the rules governing social
life) and the social structure, the opportunities a nd facilities offered by the
social environment, the norms and practices of acce ss to the world of
consumption of goods and services. Economic inequal ities seem very
important for Romanians; the chances for a better l iving standard depend on
the rules of the social interaction, to the degree these are fair or not. Nine out
of ten Romanians regard inequality as too high; mos t of them think there are
few opportunities to get a job and have a full life . In the long run, economic
inequalities could contribute to economic growth an d general prosperity.
However, in the short run, rising inequality means more poverty. Almost two
million Romanians live in poverty, being deprived o f the fundamental needs;
another 14% face the risk of poverty. The poor are part of the unemployed or
occasionally employed. Material deprivation is more widespread in rural than
in urban areas. The variance of material wellbeing influences – directly or
indirectly – the quality of life (health, deprivati ons, life satisfaction), social
interaction, and – at macroxsocial level – social c ohesion. The rich and the
poor inhabit different social worlds. The ones with a favourable view of the
rich have an unfavourable view of the poor. In the opposite direction, positive
evaluations of the poor are associated with critici sm of the rich. The largest
social distance is between “the new middle class” f rom the metropolis and
those living in villages. Economic inequality and p overty have an effect on the
social relations between social groups, leading to alienation and tensions.
Romania tends to (re)turn into a status society.
Keywords : economic inequalities, wellbeing, poverty, materi al deprivation,
social cohesion.
Primit: 10.03.2014 Acceptat: 15.05.2014
Redactor: Ioan Mărginean