Calitatea Si Controlul Managerial ÎN Institutiile Publice

Universitatea din București

Facultatea de Administrație și Afaceri

Program master : Administrație publică și eficiența sistemului administrativ

CALITATEA ȘI CONTROLUL MANAGERIAL ÎN INSTITUȚIILE PUBLICE

ABORDARE TEORETICĂ ȘI APLICATIVĂ

STUDIU DE CAZ-PRIMĂRIA COMUNEI BRANESTI, JUD.ILFOV

Coordonator științific:

Prof. Univ. Dr. Platis – Iordache Magdalena

Masterand:

Iordache Ana Maria

București

2016

INTRODUCERE

Lucrarea de față propune o analiză a sistemului de control intern managerial la nivelul instituțiilor publice locale românești, punând accentul pe calitatea sistemului de control intern managerial.

Necesitatea analizării acestei probleme, a survenit încă din definirea conceptului de management public; acesta este adesa reprezentat ca fiind o disciplină specializată, care are ca și punct de interes procesele și relațiile de management din administrația publică, în toată complexitatea lor, fiind mecanismul prin care se au in vedere buna organizare si gestionare la un nivel calitativ al fondurilor publice, administrarea patrimoniului intr-un cadru eficient, transparent si coerent.

Conținutul lucrării face o trecere în revistă a delimitărilor conceptuale ale administrației publice, serviciilor publice, precum și a sistemului de control intern managerial, trecând de la analiza literaturii de specialitare și a reglementărilor legislative în domeniu, către analiză părții aplicative, care se dovedește de o importantă majoră, întrucât sistemului calitativ și de control intern-managerial, îi revin ca și funcții previzionarea, coordonarea și controlul mecanismelor administrative.

În acest sens primul capitol abordează problematica importanței pe care calitatea serviciilor publice, o impune în viață cetățeanului. Se vor avea în vedere delimitările conceptuale privind administrația și serviciile publice, precum și calitatea acestora.

Cel de-al doilea capitol, dezbate importanța funcției de control, precum și componentele sistemului de control intern-managerial, urmând reperele legislative la nivel național și European.

În capitolul trei, se face trecerea către Studiul de caz; analiză aplicativa a conceptelor și sistemului la nivelul administrației locale; Primăria Com. Branesti- Jud. Ilfov. Se vor avea în vedere două perspective de analiză a sistemului, si anume; analiza sistemului de control intern managerial, precum și relația instituție – cetățean.

Ultimul capitol se va axa pe cercetarea privind impactul sistemului de control managerial asupra serviciilor publice locale, prin analiza rezultatelor cercetării.

I.IMPORTANȚA CALITĂȚII SERVICIILOR PUBLICE

1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ADMINISTRAȚIA ȘI SERVICIILE PUBLICE

Administrația publică reprezintă în sens larg, „activitatea de execuție și management organizatoric al legii, cu ajutorul mecanismelor statului, sub formă unor norme, proceduri și acte juridice, înfăptuite de titularii funcțiilor publice în sistemul administrativ, realizat în literă și spiritul legilor, pentru îndeplinirea interesului general, al bunastariii colective, prin asigurarea calității serviciilor publice”. În sens formal administrația publică, este definită prin totalitatea sistemelor de organe, instituții, structuri administrative care realizează o activitate de organizate, executare a legii.

Conceptul de administrație, este definit încă din cele mai vechi timpuri. Provenind din limba latină,acesta este format din prepoziția ad( la, către) și minister( servitor, supus), așadar cuvântul administer reprezenta ajutor al cuiva, unealtă, instrument. Pornind de la acest concept latin, odată cu răspândirea sa mondială, administrația va prelua mai multe carateristici și definiții .

Administrația publică se diferențiază de cea privată prin mijloacele sale puse în slujba interesului general, în slujba organelor statului, precum și prin caracterul său public, colectiv, fiind un fenomen emanat din puterea publică. Admistratia publică își trage mecanismele de influența și sistemele din administatia de stat, fiind puternic legată de puterea executivă a statului.

Studiul adminitratiei publice poate face trimitere către diverse abordări, luând în calcul obiectivele și metodele aplicate, abordarea manageriala, abordarea politică și cea legală. Abordarea manageriala se raportează la rezultate și metodelele aplicate, abordarea politică este perpectiva care accentuează caracterul public al administrației, precum și valori că intereul cetățeanului, reprezentativitate și responsabilitate în față cetățeanului. Cea de-a treia abordare, abordarea legală este cea care focuseaza perspectiva administrației pe norme, coduri deontologice, proceduri și relații sistematic- organizatorice.

Abordarea manageriala a administatiei publice, difera in functie de perspective si regionalizare. De-a lungul timpului teoreticienii, au putut observa doua valuri: abordarea manageriala traditionala si noul management public.

Abordarea managerială tradițională, se raporta la interesele partidului conducator, interesul public fiind subjugat de mecanismele și procedurile partidului. Ocuparea funcțiilor administrative, se făceau din rândul membrilor de partid sau al apropiaților acestora. Riscul favoritismelor, elitismelor, corupției fiind unul foarte crescut, administrația publicafiind sufocată de influența politică. Pornind de la tendința de a minimiza diferențele între sfera publică și cea privată, la relatiile impersonale cu cetățenii, dihotomie între sferă politică și cea publică, accentul pe memoria organizației și rigidizarea birocratică.

Noul management public, se dezvolta o data cu implicarea ridicata a statului, dupa valul de crize din anii1930, in ceea ce priveste calitatea si performanta serviciilor publice oferite. Tendinta catre eficientizare, eficacitate si rezultate este mentinuta, transformarile se produc in privinta structurilor organizatorice, in ceea ce priveste rolul individului in sistemul organizatoric, a relatiei institutie- cetatean, precum si in privinta distributiei puterii statului. Noul management public se focalizeaza pe clientizarea cetateanului, primordializarea nevoilor acestuia, responsabilizarea functionarilor si a sistemului de management.

De asemenea noul management public doreste o „descentralizare a managementului, deconcentrare si redimensionare” a serviciilor publice, in incercarea de a elimina birocratiile in serviciile guvernamentale si administrative.

Privind dintr-o alta perspectiva, administratia publica, este cumulul a doua actiuni majore: o ramura a sistemului executiv precum si un instrument/ sistem de organizare, prestare a serviciilor publice oferite de stat.

Odata cu dezvoltarea economie si avantul tehnologic, conceptul de serviciu public primeste noi definitii si intelesuri. Plecand de la functia detinuta de cineva si pana la munca in folosul celuilat, pentru satisfacerea unor nevoi primordiale ale societatii, serviciile publice ating in interiorul sistemului administrativ, functii primordiale, fiind insusi obiectivul administratiei publice.

Serviciile publice sunt definite de catre literatura de specialitate ca fiind activitati de interes general, furnizate de catre stat prin intermediul administratiei publice centrale sau locale, disponibile tuturor cetatenilor, cu scopul de a satisface nevoile acestora.

In Romania, serviciul public, este definit conform Legii nr. 554/2004, ca fiind „activitatea organizata sau, dupa caz, autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii unui interes legitim public.”

Serviciile publice prezinta anumite caracteristici diferite oricarei alte game de servicii, intrucat acestea sunt perisabile( nu pot si stocate), intangibile(nu sunt expuse in orice situatie), inseparabile, variabile, lipsa obiectului proprietatii ( Acces limitat). Monopolul asupra serviciilor publice este datorat activitatilor statului, bazat pe piata serviciilor si cea a bunurilor existenta si fiabile.

Serviciile publice sunt clasificate in Romania, urmand modelul celorlalte tari europene sau mondiale, in trei sectoare:

Sectorul primar, acesta acopera activitatile ce tin de latura agricola, pescuit si vanatoare, precum si activitatea extractiva.

Sectorul secundar, in care sunt incadrate serviciile si actiunile industriei

prelucratoare.

Sectorul tertial, actiuni de natura economica, apartinand in special sferei serviciilor. Acestea din urma se intrepatrund in toate sferele de importanta si influenta in viata cetateanului: sistemul sanitar, sistemul de invataman, sistemul de transport, infrastructura, urbanism. Sistemul de servicii creaza relatii de interdependenta cu celeltalte sisteme ale statului, ajutand in cresterea economiei si a pietei, precum si a nivelului de trai.

Sectorul tertial la randul sau suporta unele clasificari, astfel incat, putem vorbii despre: servicii de distributie ( transport, stocare,comunicatii) , servicii sociale (sanatate, aparare, educatie), servicii de productie (finante, asigurari) si servicii personale (turism, ingrijire personala).

In sens larg serviciile publice mai pot suporta unele clasificare in functie nivelul de aplicabilitate dar si gradul de dispersie al acestora; după cum puteți observa în figura alăturată;

Fig.1. Clasificări ale serviciilor publice,

Sursa: Autorul

1.2.CALITATEA SERVICIILOR PUBLICE LA NIVEL LOCAL

Serviciile publice oferite de către administrația de stat trebuie să îndeplinească anumite standarde și principii de organizare, astfel încât eforturile administrației să se regăsească în satisfacerea cetățeanului. Printre cele mai importante caracteristici ale serviciilor publice se regăsesc: eficientă, echitatea și calitatea.

In ceea ce priveste eficienta si echitatea in materie de serviciu public, organele administratiei publice sunt indatorate sa gaseasca un raport intrei eforturi si costuri, respectiv cantitate, calitate, astfel incat serviciile oferite de catre acestia sa fie utilizabile de toti cetatenii in egala masura la cele mai inalte standarde.

Un aspect foarte important al performantei unei entitati este dat de calitatea serviciilor oferite de aceasta, asadar administratia publica, prin institutiile sale centrale sau locale isi doreste atingerea unor standarde de performanta in ceea ce priveste serviciile oferite, prin implementarea unor stategii de management al calitatii.

Conceptul de calitate, are in acceptiunea moderna o paleta larga de intelesuri, astfel incat calitatea poate fi definita in functie de context prin : „ totalitatea insusirilor”, „ autoritate, drept, indreptatire” „ demers sistematic catre excelenta”, „ disponibilitatea produsului”, „ satisfacerea cerintelor clientului”. Calitatea este definita, conform standardului ISO 8402 „ansamblul caracteristicilor unei entitati materiale/ nemateriale care-i confera aptitudinea de a satisface necesitatile exprimate sau implicite.”

Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) este agentia care incepand cu anii 1980 a elabora o formula de standarde privind sistemul de management al calitatii, sub denumirea de standarde ISO 9000:1987. De a lungul anilor acestea au suferit revizuiri si adaugiri, ultima revizuire minora avand loc in anul 2008, prin ISO 9001:2008.

Conform Organizatiei Internationale de Standardizare, standardele ISO, se prefigureaza printr-o serie de principii si reglementati de management al calitatii, focusate pe client, motivatie , implicare managementului de varf precum si o imbunatatire a proceselor interne ale organizatiei.

Standardele furnizate si implementate, de catre Organizatia internationala de standardizare, au ca scop eficientizarea sistemelor de management din cadrul oricarei institutii sau entitati indifrent de marimea / natura acesteia. Asadar standardele generale provenind din standardul ISO 9000, isi gasesc aplicabilitatea in orice sector de activitate inclusiv in cel administrativ, guvernamental, business, monitorizand activitati precum :standardizarea proceselor si procedurilor, aplicabilitatea si formularea politicilor de calitate, identificarea si solutionarea deficientelor,sisteme de corectare si preventie a posibilelor esecuri, precum si o ampla analiza asupra sistemului de management.

Romania, se alatura celor peste 170 de tari certificate, ISO 9001, adoptand cu ajutorul Asociatiei de standardizare din Romania, trei mari standarde:

SR EN ISO 9000:2006- Sisteme de management al calității.Principii fundamentale și vocabular,

SR EN ISO 9001:2008- Sisteme de management al calității. Cerințe,

SR EN ISO 9004:2001 – Sisteme de management al calității. Linii directoare pentru îmbunătățirea performanțelor

ISO 9001:2015 Sistemul de Management al Calitatii, are in vedere imbunatatirea sistemului de management al calitatii , dorindu-se o fidelizare a cluientilor, „beneficiarilor de servicii prin cresterea increderii si a satisfaceriia cestora, o imbunatatire continua a performantei, o adaptabilitate ridicata a sistemului, transparenta si eficienta a proceselor interne ale organizatiei, evitarea erorilor precum si economisirea resurselor materiale sau non-materiale.”

ASRO, Asociatia de standardizare din Romania, isi propune prin Strategia 2014-2020, atat o standardizare coerenta si calitativa a sistemului national, bazata in acelasi timp pe promovarea si instruirea corecta a entitatilor, utilizatorilor si beneficiarii cat si crearea unei imagini consolidate a entitatilor in relatie cu organele externe.

Având în vedere faptul că, standardul de calitate, nu se raportează doar la caracteristicile fizice, prețul și valoarea unui serviciu sau produs, calitatea înglobează și valoarea, stima și încrederea pe care cetățeanul, în calitatea sa de utilizator, al unui serviciu public, îl acordă acestuia.

Managementul calitatii in domeniul administratiei publice, inglobeaza totalitatea actiunilor si proceselor ce au loc la nivel managerial in ceea ce priveste furnizarea serviciilor publice de calitate in vederea multumirii cetateanului. Mangementul calitatii in interiorul administratiei locale, va tine cont: de inncidenta si fazele pietei economice, nivelul resurselor de care dispun, reafirmarea valorilor democratice, legitimarea domeniului si serviciilor publice precum si de dorintele si necesitatile cetatenilor.

1.3. RELAȚIA INSTITUȚIE PUBLICĂ-CETĂȚEAN

Relația instituție publică cetățean, precum și maniera în care cetățeanul percepe acțiunile instituțiilor publice, prezintă un subiect de interes larg dezbătut atât la nivel științific, prin cercetări politice, sociologice și economice cât și ca subiect al agendei politico-administrative.

Sunt ridicate adesea la nivel discursiv atât în mediul public cât și cel privat , sintagme și concepte precum valorile democratice, transparența sistemul decizional, eșecurile democrației, eficiența și eficacitatea administrativă, precum și reformele statului. Toate acestea au condus către sistematizarea, formularea și implementarea unor reguli, standarde și reglementări atât la nivelul administrației centrale cât și a celei descentralizate.

Avem așadar în vedere analiza unui sistem administrativ profesionalizat, descentralizat și transparent, ca își dorește să atingă grupurile țintă de cetățeni, să ofere soluții problemelor acestora, să transpună și informeze cetățeanul într-un mod cât mai eficient și rapid, precum și să ofere un standard de încredere în atribuțiile statului.

Odata cu dezvoltarea economica si administrativa, precum si avantul tehnologic, conceptul de cetatean se dezvolta de la un statut de beneficiar al serviciilor publice, la statutul de instanta, fiind cel care intr-un sistem democratic decide cui ii revine puterea.

Prin Legea nr. 215 din 2001,privind administratia publica locala (publicata in Monitorul Oficial nr. 204 din 23 aprilie 2001), in Art.2 (1) este prevazut faptul ca „administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.” Aceasta premisa este prevazuta si in Art. 120 din Constitutia Romaniei, in care se specifica faptul ca „administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice”, acestea oferind serviciile publice in beneficiul cetateanului statului roman.

Sistemul românesc administrativ, fie el central sau local, se lovește astăzi, la peste 25 de ani de la căderea comunismului de o inerție în ceea ce privește mecanismele birocratice, de o problemă în ceea ce privește profesionalizarea funcționarilor publici, precum și de o pleiadă de transformări reformiste nereușite.

Atunci când vorbim despre imaginea și percepțiile cetățeanului asupra instituțiilor publice locale, nu vorbim despre un tablou tocmai pozitiv; este bine-cunoscut gradul scăzut de încredere în performanțele și calitatea sistemului administrativ românesc. Printre cele mai des folosite concepte de a descrie nivelul administrației românești, vedem a fi folosite sintagme precum „ corupție, fraudă, comportament imoral, lipsă de etică și experienta”.

Conform unui articol al revistei „Transilvana de Relatii Administrative”, ” Relația dintre autoritățile locale și cetățeni. Interacțiuni și percepții.”, autorii au realizat o caracterizare a factorilor principali care afectează percepția cetățeanului cu privire la instituția publică:

Fig.2 Principalii factori care afectează percepția cetatenului cu privire la instituția publică, Sursa: Autorul

În același articol, autorii afirmă și faptul că în ultimele decenii un mare punct de dezbatere, l-au considerat și nivelul participativ al cetățenilor la activitățile administrativ-politice, precum și nivelul de transparența administrativ-decizionala. Într-un regim democratic, precum cel din care și România face parte, aceste două concepte de participare activă a cetățeanului, precum și nivelul ridicat de transparența din partea instituției crează contexul propice dezvoltării armonioase a parteneriatului public-privat.

În România, se poate vorbii astăzi, despre unele carențe în ceea ce privește atât nivelul de interes din partea cetățeanului pe de o parte, dar și nivelul greoi și anevoios al mecanismelor statului. Putem vorbii de asemenea și despre un nivel scăzut de informare, acces la informații și date, o politizare crescută a instituțiilor și mass-mediei, precum și de anumite deficiente în reglementările legislative. Marșul acesta spre afilierea la norme europene, pe care instituțiile statului le face, se lovesc adesea de demersurile și procedurile inflexibile și birocrația excesiva a administrației românești.

II. SISTEMUL DE CONTROL INTERN-MANAGERIAL

2.1. IMPORTANȚA FUNCȚIEI DE CONTROL ȘI PROCESUL DE MANAGEMENT PUBLIC

Legea nr. 234/2010, modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv, precum si Ordinul 1649 din 2011, prevad ideea confrom careia orice entitate publica trebuie sa aiba in vedere formularea si implementarea unui sistem de control intern managerial. Conținutul sistemului de control managerial va fi definit în funcție de activitățile și procesele specifice sistemului managerial entității, precum și din privință naturii obiectivelor organizaționale.

Conținutul sistemului de control managerial, va avea în vedere aspecte de ordin metodologic, economic, organizațional, juridic și funcțional, acesta din urmă fiind un aspect important al sistemului de control intern public, întru-cât conține cele patru funcții ale procesului de managerial: planificarea, organizarea, antrenarea și controlul intern.

Procesul de management public poate fi definit, conform ca „procesul ce reprezinta ansamblul proceselor si relatiilor de management, bine determinate, existente intre componente ale sistemului administrativ, prin care in regim de putere publica, se aduc la indeplinire legi, si/sau se planifica, organizeaza, coordoneaza, gestioneaza si controleaza activitati implicate in realizarea serviciilor care satisfac interesul si nevoile publice.”

Acesta studiază în mare parte procesele și relațiile de management, formulează principii și norme, are în vedere perfecționare sistemului intern al instituției. De asemenea întreg procesul de management public poate fi definit că fiind într-o relație de interdependență cu sectorul economic și financiar, politic, cultural și cel social, urmărind prin toate acțiunile sale îndeplinirea intereselor comune.

Pluridimensionalitatea managementului public, s-a construit odată cu preocupările permanente ale specialiștilor în domeniul administrativ, așadar managementul public are un caracter integrator, politic, divers, complex dar și sintetizator.

Interesul public și satisfacerea nevoilor comune, reprezintă scopul esențial al managementului public, acesta fiind generat prin calitatea entității publice de putere/ autoritate publică.

Așa cum ne este prezentat și de către, Conf. Univ. Armenia Androniceanu, in lucrarea „Management Public „, managementul public prezintă trei abordări dinstince.

Prima dintre acestea este abordarea politică, această premisă pornește însuși din spiritul democrației, punând accentul pe reprezentativitate, receptivitate și reprezentare a intereselor comune în sferă administrativ-politică.

Cea de-a doua abordarea este cea legala, abordare ce reuneste procedurile, normele si valoril, cu drepturile cetateanului si functionarului public, dar si cu aspectele juridice ce stau la baza rezolvarii problemelor intre individ si stat.

Ultima abordare in ceea ce priveste managementul public, este abordarea manageriala, aceasta fiind bazate pe cunoasterea proceselor si demerselor administrativ-birocratice din privinta celor mai cunoscute abordari stiintifice( Weber, Lewis, Gulick/Urwick).

Principiul conducerii unitare, conducerii autonome, principiul flexibilitatii, restructurarii, perfectionarii continue dar si principiul legalitatii, formeaza evantaiul principilor ce stau la baza cadrului general al managementului public.

Un alt aspect important in studiul managementului public il constituie functiile acestuia. Vom avea in vedere 5 functii principale: de previziune, functia de organizare- coordonare, functia de motivare- antrenare, functia de administrare si functia de control-evaluare.

Fig.3 Funcțiile managementului public, Sursa; prelucrare dupa http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap1

Funcția de previziune va avea în vedere determinarea principalelor obiective, mijloacele și resursele de realizare, funcția de organizare- coordonare are ca scop asigurarea funcționalității cadrului instituțional, Cea de-a treia funcție, funcția de motivare- antrenare are în vedere motivarea în realizarea intereselor comune, funcția de administrare prevede gestionarea eficientă și eficace a resurselor, cu scopul satisfacerii intereselor publice generale, iar cea de-a cincea funcție, funcția de control-evaluare presupune compararea rezultatelor cu obiectivele.

Funcția de control sau evaluarea, este așadar cea de-a cincea funcție a procesului de management public, venită să încheie acțiunile și demersurile entităților publice în satisfacerea nevoilor publice. Așadar funcția de control va avea în vedere verificarea periodică și complexă a proceselor desfășurate în concordanță cu standardele, viziunile și strategiile propuse, având scopul de a sesiză și calculă abaterile precum și de a preciză cauzele,și de a găsi soluții remediatoare.

Funcția de control managerial presupune existanta unui sistem organizatoric și informatic bine stabilit și coerent, implicarea directă în procesul de control și audit intern al managerului, analiză problemelor și găsirea soluțiilor aferente importanței și specificului acestora, dar și a unui sistem de control sistematic, obiectiv și general în toate nivelurile ierarhice.

2.2 CONTROLUL MANAGERIAL IN SISTEMELE PUBLICE – REPERE LEGISLATIVE

Procesul de implementare al controlului intern/ managerial în cadrul României, a demarat odată cu tranziția la o economie de piață, însă procesul a luat avânt cu inițiativă aderării la Uniunea Europeană. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, Ministerul Finanțelor Publice, a început procesul de armonizare al reglementărilor românești cu cele europene, inclusiv în ceea ce privea componentele de control public intern. Statul român își micșorează astfel atribuțiile din sferă publică, succedând o parte dintre acestea sistemului de control intern/ managerial, entităților. Reforma sistemului de control intern reprezintă de fapt reforma sistemului de management public românesc.

În legislația comunitară, sintagmei de control intern îi sunt atribuite o multitudine de accepțiuni, fiind asimilată în deosebi ca și o funcție manageriala, în defavoarea concepției de operațiune de verificare.

Această sintagmă de control intern/ managerial, prevede responsabilizarea tuturor treptelor ierarhice în vederea desfășurării în condiții optime a proceselor și actelor administrative pentru atingerea standardelor și obiectivelor.

La elaborarea cadrului national in domeniul de control managerial intern s-au avut in vedere atat reglementarile internationale, precum:  

Schema1. Reglementari Internationale aplicabile sistemului de control-intern managerial

Sursa: Autorul

Schema 2. Reglementari interne aplicabile sistemului de contro- intern managerial Sursa:Autorul

ConformOrdinului nr. 400/2015 privind aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităților publice, controlul intern/ managerial este reprezentat prin ansamblul „ formelor de control exercitate la nivelul entității publice stabilite de conducere în concordanță cu obiectivele acesteia și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient și eficace; acesta incluzand, de asemenea, structurile organizatorice, metodele și procedurile.” Aceste masuri se fac in conformitate cu principiile de buna practica, reglementate la nivel european si international. De asemenea aceste prevederi sunt initiate si institutionalizate in conformitate cu specificul de control intern al fiecarei tari, tinandu-se cont de istoricul legislativ, cultural, politic si sociale.

Ordinul nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităților publice, intrat in vigoare de la data de 22 iunie 2015, are in vedere prevederile stabilite prin Art. 5 alin. (21) din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin care se stabileste buna gestionare a fondurilor publice si a patrimoniului public de catre toate persoanel sau entitatile abilitate, prin asigurarea „legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficacitatii si eficientei in utilizarea fondurilor publice si in administrarea patrimoniului public.”

Deasemenea Ordinul nr. 400/2015, s-a stabilit si in temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 405/2007 privind funcționarea Secretariatului General al Guvernului, cu modificările și completările ulterioare, prin care se stabilesc natura relatiilor  cu „ministerele și cu celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile administrației publice locale, cu alte instituții și autorități publice, precum și cu persoanele fizice și juridice.”

Art.3 din prezentul ordin prevede ca conducatorul institutiei/ entitatii publice sa aiba in vedere coordonarea, monitorizarea si supravegherea bunei desfasurari a dezvoltarii sistemului de control intern/ managerial, cu ajutorul unei structurii cu atributii ierarhice, printr-un act de decizie interna.

Ordinul nr. 400/2015, prezinta ofera definirile acceptate de catre statul roman asupra termenilor si proceselor precum: audit public intern, control managerial, etica, evaluare. Asadar masura de audit public inter este definita conform Ordinului nr.400/2015, ca fiind o „activitate funcțional independentă și obiectivă de asigurare și consiliere, concepută să adauge valoare și să îmbunătățească activitățile entității publice; ajută entitatea publică să își îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică și metodică, evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea managementului riscului, controlului și proceselor de guvernanță.”

Sintagma de etica, folosita adesea in contextul sectorului public, „acoperă patru mari domenii: stabilirea rolului și a valorilor serviciului public, precum și a răspunderii și nivelului de autoritate și responsabilitate; măsuri de prevenire a conflictelor de interese și modalități de rezolvare a acestora; stabilirea regulilor (standarde) de conduită a funcționarilor publici; stabilirea regulilor care se referă la neregularități grave și fraudă.”

Organizarea sistemului de control managerial, are in vedere obtinerea a trei categorii de obiective considerate importante, acestea fiind aplicabile indiferent de natura entitatii publice. Asadar aceste obiective pot fi grupate in functie de natura lor in :

obiective ce stabilesc eficacitatea si eficienta functionarii,

obiective ce stabilesc fiabilitatea informatiilor externe si interne,

obiective ce au in vedere conformarea cu legile, regulamentele si politicile interne.

Prima categorie de obiective, obiectivele cu privire la eficacitatea si eficienta functionarii, are in vedere obiectivele ce deservesc scoputile entitatii, utilizarea in conditii optime, eficiente si eficace, precum si obiective ce privesc resursele entitatii. Cea de-a doua categorie de obiective, au in vedere calitatea informatiilor utilizate sau difuzate, precum si protejarea documentatiilor „împotriva a două categorii de fraude: disimularea fraudei și distorsionarea rezultatelor”. Ultima categorie de obiective, au in vedere asigurarea activitatilor in cadrul reglementarilor legale, precum si asigurarea respectari politicilor interne entitatii.

Sistemul de control managerial, are in vedere respectarea a sase cerinte, in contextul in care proiectarea si implementarea acestuia sa devina viabila.

„Adaptabilitate la dimensiue, complexitate si mediul specific entitatii.

Să cuprinda fiecare nivel de conducere și fiecare activitate sau operatiune;

Să fie creat dupa acelasi principiu fiabil tuturor institutiilor publice;

Să ofere garantii asupra atingerii obiectivelor institutiei;

Costurile percepute aplicarii sistemului de control intern trebuie să fie mai scazute decat beneficiile rezultate de acesta;

Aplicabilitatea practica a unui numar minim de standarde de control intern managerial.”

2.3. COMPONENTELE SISTEMULUI DE CONTROL MANAGERIAL ACTUAL

Instrumentarul de control intern managerial poate fi clasificat in sase domenii, reprezentand obiective, mijloace, sistemul informational proceduri; dupa cum puteti obesrva in Fig.4.

Fig.4 Instrumentarul de control intern managerial Sursa: Autorul

Un sistem de control intern solid si durabil prerezinta un proces indelungat, care necesita implicarea si atentia tuturor angajatilor entitatii publice, in special al departamentului de conducere. Implicarea cea mai mare este cea venita din partea conducatorului entitatii, cel care are obligatia de a-l „defini, proiecta, implementa si de a-l perfectiona continuu.”

Gama de activitati ce tin de controlul intern managerial, este parte integrata a procesului de implementare definit pe baza obiectivelor si misiunii stabilite, si includ o paleta vasta de proceduri si politici privind:

Fig.5 Proceduri si activitati ale sistemului de control intern managerial;

Sursa: Autorul

Standardele de control intern/managerial definesc un set minim de reguli de aplicabile tuturor entităților publice, avand scopul de a formula un model de control managerial coerent, care sa permita analiza entitatii, precum si compararea acesteia cu alte entitati, la momente diferite, facand posibila observavrea rezultatelor si evolutiei sale. Cu ajutorul acestor standarde, se pot formula directiile si strategiile de inovare, tinandu-se cont de specificul fiecarei entitati.

Analiza si implicit crearea sistemului de control intern-managerial este una personalizata fiecarui tip de institutie in parte, tinanad cont de caracteristici precum:factorii ce tin de mediul organizational, obiectivele specifice institutiei, serviciile/produsele/lucrarile furnizate cetatenilor, procesele si mecanismele utilizate precum si factori interni prorprii institutiei.

Standardele de control managerial sunt grupate in jurul a cinci elemente cheie, din care se resfrang un ansamblu de 16 standarde ale controlului managerial. . Vezi ANEXA 1*

mediul de control: acest element reunind problemele legate de natura organizationala, managementul resurselor umane, etică, deontologie și integritate;

performanțe și managementul riscului: reglemnteaza problematica managementului in legatura cu stabilirea obiectivelor , a planificarii, politcililor precum s a monitorizarii performantelor;

activități de control: vom avea in vedere in acest mediu, reglementaea procedurilor de documentaresi arhivare, procedurile si codurile interioare, precum si activitati precum masurarea nivelurilor de risc, separarea functiilor si atributiilor, si spuravegherea activitatii;

informarea și comunicarea: grupeaza nivelurile de problematica ce vizeaza crearea si dezvoltaea unui sistem informational coerent atat inter cat si extern entitatii, precum si dezvoltaea unui sistem de monitor curent si adecvat al sistemului fiscal-economic( buget, resurse, gestionarea documentelor;

evaluare și audit: stadiu ce atinge problematica consolidarii atributiilor de audit si control intern in vederea perfectionarii acestuia;.”

In sistemul administrativ, precum si in sistemul de control managerial cel mai des instrument folosit este metoda, aceasta fiind definita ca si o modalitate sau un ansamblu de modalitati utilizate cu scopul atingerii unui obiectiv sau strategie.

Principalele metode utilizare in sistemul public administrativ romanesc, imprumutate de catre sistemul de control managerial intern sunt definite precum puteti observa in urmatoarea figura.

Fig.6 Metode utilizate in sistemul administrativ; Sursa:Autorul

In continuarea capitolului, am realizat o analiza descriptiva a standardelor de control-intern managerial din privinta reperelor legislative dar si a importantei aplicabilitatii acestora in interiorul entitatii publice.

  Standardul 1     – ETICA, INTEGRITATEA

Conform Legii nr. 7 din 2004, privind Codul de conduita a functionarilor publici, prin Art.1 se prevede : „Codul de conduita reglementeaza   normele de conduita profesionala a functionarilor publici”, acestea fiind obligatorii. S-a avut in vedere, in momentul implementarii Codului de conduita ca acesta sa asigure cresterea calitatii serviciului public, printr-o buna administrare a interesului public, dorindu-se o diminuare a birocratiei si o scadere a ratei de coruptie in sistemul administrativ. De asemenea prezenta lege prin Art.2, prezinta ca obiective ale implementarii Codului: reglementarea normelor de conduita profesionala pentru mentinerea si difuzarea unei imagini bune a institutiei si fuctiei publice in randul celorlalte organe dar si in randul cetatenilor. De asemenea se doresc si cresterea gradului de informare a cetateanului cu privire la mecanismele birocratice, dar si crearea unui mediu profesional, coerent si cooperant intre institutie si cetatean.

Etica si integritatea intr-o entitate publica sunt conceptele pe care managementul entitatilor publice se bazeaza, regulile si standardele de etica, precum si promovarea valorilor etice stau la baza actiunilor de management. Actiunile manageriale vor avea in vedere valorificarea transparentei si competentei profesionale in conformitate cu legile, regulile si politicile specifice intr-un cadru profesionalizat, echitabil si competent. Valorile etice sunt prezentate in cadrul entitatilor publice precum un cumul de reguli nescrise, insotind condul de conduita formal aprobat de fiecare entitate publica in parte.

  Standardul 2     – ATRIBUTII, FUNCTII, SARCINI

Atributii, functii, sarcini cel de-al doilea standard este cel mai adesea prevazut in regulamentele de oridin intern, fisa postului precum si in documentul privind misiunea entitatii publice. Conform acestui standard fiecare angajat, functionar trebuie sa cunoasca atributiile cu care este insarcinat, conform fisei postului. Sarcinile sunt distribuite in urma unui raport manager-functionar-manager, sarcinile si buna functionare a mecanismelor intrand in atributiile managerilor

Potrivit Hotararii nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, Art.4, prevede principiile care stau la baza atributiilor functionarului public. Printre acestea se numara competenta, nivelul dovedit in urma competitiei (concursul de angajare), egalitatea, profesionalismul de care da dovada in urma executarii sarcinilor atribuite, motivarea si transparenta actiunilor si mecanismelor administrative in fata cetateanului.

  Standardul 3     – COMPETENTA, PERFORMANTA

Competenta, performanta. In urma concursului de ocupare a postului, managerul asigura buna gestionare a posturilor prin personalul calificat si competent, avand ca premisa performanta institutiei.

Prin Hotarare 432/2004 – din 23 martie 2004, privind dosarul profesional al functionarilor publici se prevede conform Art.2, faptul ca managementul de conducere al entitatilor publice raspund de „intocmirea, actualizarea, rectificarea, pastrarea si evidenta dosarelor profesionale ale functionarilor publici si a registrului de evidenta a functionarilor publici”, in” vederea asigurarii unei gestiuni eficiente si unitare a resurselor umane si pentru
pentru urmarirea carierei functionarului public.”

  Standardul 4     – STRUCTURA ORGANIZATORICA

Acest standard are in vedere definirea structurii organizatorice, a competentelor, responsabilitatilor si trasarea liniilor de raportare, de catre managerul entitatii.

In temeiul Hotărârii de Guvern nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, prin Art 4. sunt stabilite termenele prin care un functionar public poate accede la aceasta functie, pentru buna functionare a entitatii publice, atribute de care managerul trebuie sa tina cont: competentata, nivelul de competitie, egalitatea de sanse, profesionalismul, motivarea si transparenta.

  Standardul 5     – OBIECTIVE

Conform Ordinul nr. 400/2015 privind Codul controlului intern/managerial al entităților publice, Art. 5.1. „conducerea entității publice definește obiectivele determinante, legate de scopurile entității, precum și pe cele complementare, legate de fiabilitatea informațiilor, conformitatea cu legile, regulamentele și politicile interne, și comunică obiectivele definite tuturor salariaților și terților interesați.”

Obiectivele transpuse de catre entitatea publica, trebuie definite astfel incat sa raspunda pachetului de cerinte S.M.A.R.T, multitudinea si complexitatea, obiectivelor, vor avea scopul de a concretiza realizarea si fiabilitatea actiunilor propuse.

   Standardul 6 – PLANIFICAREA

Planificarea reprezinta una dintre principalele functii ale managementului public, fuctie care cuprinde actiunea de colectare si distribuire a resurselor, stabilirea prioritatilor si realizarea obiectivelor. Specifice acestui standard sunt planificarile anuale sau cele multianuale, ambele avand o stransa legatura cu mecanismul de control intern al institutiei.

   Standardul 7  – MONITORIZAREA PERFORMANTELOR

Acest standard are in vedere, monitorizarea sistematica a performantelor de catre manager, prin utilizarea unor instrumente calitative si cantitative, a indicatorilor cu privire la economicitate, eficacitate si eficienta. Monitorizarea performantelor este relatata ca fiind supravegherea realizata de catre aparatul de conducere al institutiei publice, prin intermediul indicatorilor relevanti, a performantelor activitatilor aflate in progres.

  Standardul 8    – MANAGEMENTUL RISCULUI

Acest standard porneste de la premisa ca orice actiune sau inactiune prezinta un risc de nerealizare a obiectivelor, asadar acestea, obiectivele, trebuie sa defineasca clar obiectivele, politicile si proiectele, pentru a se putea analiza efectele si riscurile aferente acestora.

Conform Ordinului nr 400/2015, privind controlul intern managerial, conducatorul entitatii este obligat sa creeeze si sa mentina un sistem eficient de management al riscului prin:

identificarea riscurilor ce pot surveni asupra obiectivelor,

evaluarea riscurilor si impactul asupra obiectivelor

stabilirea modalitatilor adecvate de combatere a riscurilor – strategiile de prevenire a riscurilor

monitorizarea masurilor de prevenire a posibilelor riscuri

revizuirea si raportarea perioadica a situatiilor de risc

          Standardul 9   – PROCEDURI

Acest standard are in vedere existenta unor proceduri, standard de reguli aplicabile in cazul unui incident sau eveniment semnificativ, pe baza unei documentatii specifice, precisa si completa. Aceasta documentatie trebuie avuta in vedere de toti angajatii entitatii, si aplicabila conform procedurilor scrise.

Conform Ordinului nr 400/2015, privind controlul intern managerial, procedurile devin instrumente eficient aplicabile in cazul controlului intern managerial, in momentul in care intrunesc un cumul de cum urmeaza in figura alaturata:

Fig.7. Mecanismul de procesare al procedurilor in instrumente ale controlului intern managerial, Sursa: Autorul

   Standardul 10   – SUPRAVEGHEREA

Conform acestui standar „conducerea entității publice inițiază, aplică și dezvoltă controale adecvate de supraveghere a activităților, operațiunilor și tranzacțiilor, în scopul realizării eficace a acestora.”

Procedura de supraveghere poate avea loc, numai in momentul in care: salariatul a fost instiintat de atributiile, responsabilitatile si limitele functiei sale, munca sa a fost evaluata sistematic, iar rezultatele sale au fost aprobate in diverse etape ale procesului.

   Standardul 11 – CONTINUITATEA ACTIVITATII

Prin acest standard, institutia publica, asigura masurile necesare pentru ca activitatea desfasurata sa poata continua in orice context. Pentru prevenirea posibilelor situatii de discontinuitate ( frauda, fluctuatia personalului, dificultati ale echipamentelor si procedurilor, schimbari de proceduri), se procedeaza la o inventariere a acestor situatii, si alegerea strategiilor optime de preventie si control. De asemenea aceste strategii trebuie sa fie luate la cunostinta si accesibile oricarui angajat.

Standardul 12   – INFORMARE SI COMUNICARE

Standardul avut in vedere, reglementeaza procedurile, continutul, maniera de transmiterea informatiilor de importanta atat la nivel intern al entitatii cai ti cel extern. Sunt avute in vedere continutul, calitatea, frecventa, sursa dar si destinatarii informatiilor. Informatia trebuie sa fie credibila, clara, coerenta, transparenta dar si accesibila tutor mediilor sociale atat interne cat si externe.

In contextul extern entitatii publice, se pot analiza Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, precum si  Hotărârea Guvernului nr. 1.723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul, cu modificările ulterioare; ce trateaza in principal respectarea dreptului democratic la informarea, si accesul garantat la informatiile de interes public general.

   Standardul 13    – GESTIONAREA DOCUMENTELOR

Conform Ordinului nr 400/2015, „Conducătorul entității publice organizează și administrează procesul de creare, revizuire, organizare, stocare, utilizare, identificare și arhivare a documentelor interne și a celor provenite din exteriorul organizației, oferind control asupra ciclului complet de viață al acestora și accesibilitate conducerii și angajaților entității, precum și terților abilitați.” Angajatii sunt instiintati de procedurile in vigoare privind documentele clasificate,, dar si procedurile de stocare, clasificare, expediere, indosariere, protejare si arhivare, a informatiilor.

Standardul 14 – RAPORTARE CONTABILA SI FINANCIARA

„Conducătorul entității publice asigură buna desfășurare a proceselor și exercitarea formelor de control intern adecvate, care garantează că datele și informațiile aferente utilizate pentru întocmirea situațiilor contabile anuale și a rapoartelor financiare sunt corecte, complete și furnizate la timp.”

Conform Legii contabilității nr. 82/1991, Art 2, alin.2, contabilitatea publică cuprinde:

“ contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar;

contabilitatea Trezoreriei Statului;

contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor și obligațiilor, care să reflecte evoluția situației financiare și patrimoniale, precum și a excedentului sau a deficitului patrimonial;

contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.”

   Standardul 15 – EVALUAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN/ MANAGERIAL

Controlul Intern managerial, este definit, prin Legea nr 672/2002, privind control intern managerial , ca fiind “totalitatea politicilor și procedurilor elaborate și implementate de managementul entității publice pentru a asigura: atingerea obiectivelor entității într-un mod economic, eficient și eficace; respectarea regulilor specifice domeniului, a politicilor și deciziilor managementului; protejarea bunurilor și informațiilor, prevenirea și depistarea fraudelor și erorilor; calitatea documentelor contabile, precum și furnizarea în timp util de informații de încredere pentru management.”

Conform prezentului standard, conducatorul entitatii publice” instituie o funcție de evaluare a controlului intern/managerial, elaborând în acest scop politici, planuri și programe,” precum si un raport asupra propriului sistem de control intern/ managerial.

Evaluarea si verificarea continua a sistemului de control intern, previne aparitia erorilor sau a evenimentelor neprevazute, prin definirea zonelor vulnerabile, a identificarii procedurilor adecvate si a raportarii acestora.

              Standardul 16    – AUDITUL INTERN

Conform Legii nr 672/ 2002, privind controlul intern managerial, conceptul de audit public intern este definit prin „activitate funcțional independentă și obiectivă, de asigurare și consiliere, concepută să adauge valoare și să îmbunătățească activitățile entității publice; ajută entitatea publică să își îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică și metodică, evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea managementului riscului, controlului și proceselor de guvernanță.”

III. SISTEMUL DE CONTROL MANAGERIAL IN PRIMARIA COM. BRANESTI- INSTITUTIE PUBLICA LOCALA

3.1. DESCRIEREA INSTITUTIEI

Schema 3. Date generale privind Primaria Comnunei Branesti, Jud. Ilfov;

Sursa: Autorul

Situata la est de Municipiul Bucuresti, in partea sud-estica a Jud. Ilfov, Comuna Branesti, administreaza patru localitati: Islaz, Vadu-Anei, Pasarea si Branesti. Localizarea oarecum privilegiata, la o distanta apropriata de capitala, reprezinta un atu din punct de vedere al inter-relatiilor economice, financiare si sociale.

Drumul National 3 (DN3), Autostrada Soarelui, precum si magistrala feroviara numarul 8 Bucuresti-Constanta, strabat teritoriile comunei, constituind un factor important in economia si administrarea comunei.

In ceea ce priveste organizarea administrativa a institutiei publice locale, Primaria Comunei Branesti, beneficiaza de un sistem informational si comunicational credibil , transparent si flexibil, astfel incat institutia se bucura de un grad ridicat de incredere in randul cetatenilor sai.

Institutia acopera intr-un cadru organizat si profesional o paleta vasta de servicii oferita cetatenilor sai; de la serviciile de asistenta sociala, politie comunala, serviciu de prim ajutor, serviciu de salubrizare, si pana la Birourile de Urbanism, Asistena Sociala, Biroul de Taxe si Impozite, Registru Agricol si Biroul de Stare Civila, toate informatiile putand fi accesibile tuturor celor interesati, atat de la sediul institutiei, cat si de pe site-ul primarie

În cei patru ani de mandat, primarul Comunei Branesti,Județul Ilfov, Nicolae Cismaru, declara în nenumărate rânduri că toate activitățile întreprinse în această perioadă au fost făcute pentru un viitor mai bun al branestenilor, întrucât dezvoltarea localității, siguranța cetățeniilor, condițiile de învățământ precum și serviciile oferite populației reprezintă un proiect de dezvltare continuă.

Agendă instituției în ultimii ani de mandat au privit domenii precum: Siguranță cetățeanului, Rețelele de apa-canal, Infrastructura rutiere, Mediul de învățământ, Parcuri de joacă și terenuri de sport, Regia de gospodărire Comunală, Mediul de sănătate, Tradiția și cultură, Parteneriatul cu Biserică și nu în ultimul rând parteneriatul cu cetățenii.

În ceea ce privește siguranța cetățenilor, instituția publică a dezvoltat și implementat un sistem dotat cu numeroase camere de supraveghere și echipaje de patrulare , monitorizat în permanență de către angajații fiermei primăriei „ S.C. Gospodărire, monitorizare și transport”.În urmă acestor măsuri , nivelul infracțional al comunei a scăzut cu aproximativ 92% față de anul 2011.

În privințarețelelor de apa- canal , precum și a infrastructurii rutiere, s-au luat măsuri în ceea ce privește punerea în utilizare a unei stații de epuraare, tratare și alimentare cu apa, pentru un număr de 2.100 de gospodarii.

Pentru întreg demersul de realizare al rețelei de apa, au fost utilizate atât fonduri de finanțare europeană cât și un procent de 2 % susținut prin Consiliul Județean Ilfov și Consiliul Local Branesti.

În momentul de față peste trei proiect cu finantara europeană sau proprie, se află în desfășurare pentru modernizarea infrastructurii rutiere. Deasemenea se așteaptă avizele pentru alte două proiecte ce au în vedere construirea unui pasaj suprateran caii ferate legaura cu Autostradă București- Constanța, precum și racordul la Autostradă București-Constanța.

În privinta Regiei de gospodărire comunală, s-a înființat o societate comercială cu acționariat Consiliului Local Branesti, „S.C.Gospodărire, monitorizare so transport S.R.L”, ce are în vedere întreținerea și curățenia străzilor și parcurilor, monitorizarea- operarea sistemului de supraveghere comunală, precum și transportul comunal.

Mediul de învățământ, ocupă deasemenea un punct central al agendei politice, întrucât comună beneficiază de 4 licee , 3 grădinițe și 3 școli gimnaziale, toate dezvoltate și aduse la standarde europene, pentru că cei mici să poată studia într-un mediu agreabil, igienic și dotat cu toată aparatură necesară.

În ceea ce privește perpetuarea tradițiilor și culturii, s-au organizat evenimente și festivaluri atât la nivel local cât și internațional „ Festivalul ziua cucilor”- prilej pentru a reînvia tradițiile și datinile bulgărești ale comunei.

Deasemenea pe lângă cele două cămine culturale modernizate, la dispoziția cetățenilor se modernizează un al treilea centrul cultural și educațional în care vor există o sală multifuctionala de teatru, spectacole și cinematograf cu peste 300 de locuri, o zonă de promenadă, o zonă muzeu al satului, o sală pentru festivități, precum și două cluburi pentru pensionari și tineri doritori.

Parteneriatul cu Biserica se dovedește a fi unul de viitor, întrucât se au în vedere modernizarea a 2 biserici ale comunei , precum și dezvoltarea Mănăstirii Pasărea, atestata documentar acum peste 200 de ani.

În relația cu cetățenii, instituția publică locală, duce demersuri de continuă transparentizare și eficcacizare a tuturor procedurilor și reglementărilor birocratice. Parteneriatul instituție-cetățean se dovedește a fi unul foarte strâns, întrucât nivelul de încredere al cetățeanului în primărie este unul foarte ridicat. Siguranță, modernizarea și ajutorul cetățeanului sunt obiective pe care primăria le are în vedere în toate procedurile și proiectele demarate.

3.2. ANALIZA SWOT A SISTEMULUI DE CONTROL MANAGERIAL AL PRIMARIEI COM. BRANESTI

In lucrarea de fata, am incercat formularea unei analize SWOT a sistemului de control intern managerial al primariei din Comuna Branesti, Jud. Ilfov, prin prisma a doua perspective a activitatii sistemului managerial intern:

Schema 4. Perspectivele analizei SWOT – Primaria Comunei Branesti Sursa: Autorul

Activitatea sistemului de control managerial intern al institutiei

În această perspectivă s-a avut în considerare îndeplinirea standardelor de control intern managerial în cadrul instituției și nivelul de adaptare al mecanismelor și normelor europene și naționale , la nivelul mecanismelor interne ale instituției.

Analiză SWOT, din perspectivă controlului managerial intern în cadrul Primăriei Branesti, a vizat toate domeniile de inters și întreagă gamă de servicii publice locale.S-a avut în vedere atingerea celor 16 standarde de control intern managerial, prin prismă cărora s-au analizat toate activitățile instituției.

În urma analizai SWOT, au reieșit aspecte optime în cadrul sistemului administrativ local din perspectivă organizării, comunicării, transparenței și a bunei funcționari a mecanismelor interne. S-au detașat ca și aspecte negative, stabilitatea precară a normelor interne în față reglementărilor esterne normative, dar și în privință unor aspecte ce țin de gospodărirea comunei, în domeniul transportului public comunal.

2.Activitatea de control managerial in ceea ce priveste relatia primarie – cetatean

Cea de-a doua perspectivă pe care am avut-o în vedere a fost activitatea de control managerial în ceea ce privește relația primărie- cetățean. Analiză SWOT a scos la iveală atât puctele forte cât și cele slabe, în ceea ce privește domeniile de interes cetățenesc, cu ajutorul percepției directe în urmă implementării de către managerul și funcționării primăriei a standardelor de control-intern managerial.

IV. CERCETAREA PRIVIND IMPACTUL SISTEMULUI DE CONTROL MANAGERIAL ASUPRA CALITATII SERVICIILOR PUBLICE

4.1. OBIECTIVELE CERCETARII

Lucrarea de față își propune două principale obiective: pe de o parte o analiză a modului de structurare și implementare a noului management public în instituțiile publice locale; pe bază noilor curente de legiferare și reglementare interne sau internaționale. Iar pe de altă parte, am avut în vedere urmărirea standardelor de control intern managerial și nivelul de aplicabilitate al acestora în structurile administrației locale românești.

Întrucât implementarea Ordinului nr 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, dorește alinierea administrației publice românești, la nivelul reglementărilor europene/ internaționale, implementare parțială sau neimplementarea standardelor de control intern managerial conduc către unele deficiente și lipsuri ale administrației.

Aplicabilitatea și nivelul de coerentă și utilitate pe care implementare standardelor de control intern managerial le au în administrația publică locală, vin odată cu noul văl de management public local; fenomen ce își dorește o descentralizare, debirocratizare și depolitizare a instituțiilor administrative. Se au în vedere principii și aplicarea acestora pentru menține profesionalismul și nivelul ridicat de calitate al administrației publice centrale/locale în ceea ce privește serviciile oferite cetățeanului.

Pentru susținerea ipotezei am formulat două întrebări de cercetare care urmăresc identificarea gradului de reglementare al administrației românești, precum și performanțele sau limitările instituțiile administrative locale.

Întrebarea generală a cercetării poate fi dedusă încă din debutul lucrării și anume: Care sunt măsurile adoptate în administrația publică românească în ceea ce privește noul curent de managerialism public?

Odată cu trecerea celor peste două decade de la prăbușirea regimului comunist, practică administrativă și legislația românească a emanat în dese rânduri cadre de legiferare normativă cu privire la importantă democratizări, descentralizării și debirocratizarii administrației publice centrale/locale. Se dorește alinierea la normele internaționale/ europene ce prezintă obiectivele instituției publice administrative prin calitatea și performanțele serviciilor pe care le oferă cetățenilor săi .

Întrebarea specifică a analizei de față poate fi formulată astfel: Care este gradul de implementare al standardelor de control intern managerial în administrația publică locală românească, și ce performanțe sau deficiente prezintă acestea?

Așa cum am specificat și mai sus, cu această lucrare am dorit să realizez o analiză minima a nivelului în care instituțiile publice locale implementează și acționează cu ajutorul standardelor de control intern managerial. Deasemenea odată cu această analiză au ieșit la iveală și performanțele dar și deficiențele pe care instituția publică locală le poate suportă în contextul în care implementarea, implementarea parțială sau neimplementarea standardardelor le poate cauza.

4.2. METODOLOGIA CERCETARII

Analiza asupra implementării standardelor de control intern managerial în cadrul instituției publice locale românești, are ca si studiu de caz strict Primăria Comunei Branesti, Jud. Ilfov.Rezultatele in urma cercetarii nu pot fi considerate generale, inrucat analiza a avut la baza doar cazul Primariei din Branesti, Jud. Ilfov.

Metodologia lucrării poate fi prezentata prin trei perspective: perspectiva legislativă, perspectiva practică, precum și perspectiva aplicativa, astfel încât problemă ridicată să poată fi dezbătută cât mai amănunțit și coerent.

Partea legislativa/ academica a lucrării a condus către expunerea succintă a noilor relgementari legislative și normative în domeniul managementului și controlului intern managerial. De asemenea lucrarea prezintă și o abordare descriptivă a noului val de management public administrativ.

Partea practică a lucrării a avut în vedere realizarea unui set de chestionare , aplicate în cadrul sistemului de management al Primăriei Comunei Branesti. Aplicarea chestionarului în cadrul Primăriei, a scos la iveală unele puncte forte ale sistemului administrativ precum și anumite deficiente și posibile riscuri ale implementării precare , imparțiale sau deloc a anumitor standarde și principii.

Am optat pentru aplicarea chestionarului, întrucât am considerat că toate direcțiile pe care primăria decide să le urmeze în privintă organizării, delegării, implementării anumitor politici, standarde sau principii au conexiuni și efecte directe asupra cetătenilor. Deși aplicarea standardelor de control intern managerial are în vedere imbunătătirea calitătii și performanței serviciilor, obiectelor și lucrărilor furnizare de către instituția publică, aceste standarde pot prezenta în particular și anumite deficiente și carențe în aplicarea lor, carențe care se resimt direct și indirect asupra administrației dar și administrării comunale.

Partea aplicativa a scos în evidența faptul că sistemul de control intern managerial are în vedere cumularea a mai multor tipuri de control managerial după cum se poate observă în figură alăturată:

Fig.8. Tipuri de control intern managerial, reinterpretare.

Sursa: http://www.scmi-educatie.ro/

Metoda cercetarii a fost una cantitativa, avand ca obiectiv raspunsul la cele doua intebari ale cercetarii. S-a apelat la analiza datelor colectate pe urma chestionarului, utilizat in interiorul institutiei publice, vizand un grup micro-social, urmand ca instrumentul de colectare al datelor ( chestionarul), sa ne ajute prin cele 15 standarde ale controlului intern managerial, cu ajutorul celor trei grile de valori, sa faciliteze intelegerea si analiza datelor colectate, ce au in vedere nivelul de importanta, utilizare si aplicabilitate al celor 15 standarde.

Deasemenea s-au evidentiat si caracteristici mai mult sau mai putin multumitoare in ceea ce priveste nivelul de calitate si performanta a aactiunilor si procedurilor administratiei publice locale in ceea ce priveste nivelul de aplicabilitate al standardelor de control intern managerial.

4.3. REZULTATELE CERCETARII

Conform Ordinului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entitatilor publice, intrat in vigoare de la 22.06.2015, la ultima autoevaluare in cadrul primariei, Situatia sintetica a rezultatelor autoevaluarii (Vezi anexa 3), se raporteaza un numar de 21 de standarde implementate total, 3 standarde partial implementate si un standard neimplementat. Trebuie mentionat ca la data de 20.04.2016, data in care am avut accesul la informatii, sistemul de management al institutiei nu realizase, inca, evaluarea anuala a celor 16 standarde, asa cum sunt precizate acestea, dupa ultima modificare a Ordinului Nr 400/2015.

Standardele privind Etica, integritatea, Functiile sensibile, Obiectivele, sunt cele analizate ca fiind partial implementate, pe cand Standardul ce priveste Auditul intern, este analizat ca fiind neimplementat.

Conform masurilor adoptate, se vor incepe demersurile pentru:

„Desemnarea consilierului de etica

Stabilirea unei politici adecvate de rotatie a salariatilor in functiile sensibile

Stabilirea obiectivelor astfel incat sa raspunda pachetului de cerinte SMART

Angajarea unui auditor intern”

Schema 5., Situatia sintetica a rezultatelor autoevaluarii efectuate in Primaria Com. Branesti Sursa: Autorul

In ceea ce priveste analiza in urma chestionarului aplicat in cadul Primariei Branesti ( Vezi. Anexa 4),celor 15 standarde, conform ultimei revizuire a Ordinului nr 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entitatilor publice, le-au fost atribuite trei grile de valori, reprezentand: Gradul de importanta, Gradul de utilitate precum si Nivelul de aplicabilitate practica. Respondentii au fost rugati sa bifeze in dreptul fiecarui grad, nivelul considerat , pe o scara de la 1 la 5, unde 1 reprezenta un nivel scazut, iar 5 foarte important.

Cele cinci domenii, Mediul de control, Performanta si Managementul riscului, Informare si comunicare, Activitati de Control precum si Auditarea si evaluarea, au fost analizate prin prisma acestor trei grile de valori dupa cum urmeaza.

Schema 6. I Mediul de control, Sursa: Autorul

Procesarea răspunsurilor în urmă chestionarelor aplicate, au relevat un nivel mediu în ceea ce privește utilitatea și aplicabilitatea princiilor de etică și intregritate. În schimb se poate observa că percepția asupra importanței acestora este una mai ridicată. Acest aspect poate conduce către unele deficiente în ceea ce privește aplicarea și implementarea Codului de etică, precum și a întrebuințării acestuia.

Informațiile cumulate în privință Standardului 2 Atribuții, funcții, sarcini, au coincis către un nivel maxim în ceea ce privește percepția asupra importanței, utilității și aplicabilității. Având în vedere importanta indelinirii sarcinilor, fnctiilor si atributiilor in functie de nivelul alocat.

Standardarul 3 Competență- Performanță, subliniază un aspect îmbucurător , faptul că administrația publică și în special cea locală, au în vedere utilizarea unui personal instruit și calificat, în vederea obtinerii performanței și calității. Aspecte precum utilitatea, importanta și aplicarea acestui standard se regăsesc însăși prin calitatea serciviilor, produselor și lucrărilor furnizate de către Primărie.

Standardul 4, Structură organizatorică , standard care cumulează maximul de punctaj în ceea ce privește nivelul de importantă, utilitate și aplicabilitate. Întrucât adaptarea sistemului la diverse condiții și contexte interioare sau exterioare, necesită realizarea și menținerea unei structuri organizatorice cât mai coordonate și organizate. Se au în vedere perpetuarea și aplicarea unor factori precum flexibilitatea, transparența, eficientă și eficacitatea, conducerea unitară precum și conducerea autonomă.

Implementarea parțială a principiului de tine de Funcțilei sensibile, scoate la iveală inexistentă și necesitatea creării și implementării unei politici adecvate care să permită rotarea salariaților în funcțiile considerate a fi sensibile. Acest aspect își regăsește importantă, utilitatea și gradul nevoii de aplicabilitate în contextul procesului de descentralizare, debirocratizare și a prevenției fraudei și administrații neadecvate a fondurilor publice alocate.

De asemenea principiul delegarii, este perceput că fiind un element important al mecanismului administrativ. Întru-cât acesta este parte principală în structură ierarhică ce stă la bază organigramei instituției, principiu care își găsește utilitatea, importantă și aplicabilitatea în sarcinile managerului, și în posibilitatea acestuia de a delega și deroga persoanele abilitate în realizarea atribuțiilor în lipsă să.

Schema 7 . II. Performanta si managementul riscului, Sursa: Autorul

Cadrul reprezentat de către Performanță și Managementul riscului, vizează aspecte precum problematica managementului cu privire la setarea obiectivelor, planificarea, planul de management precum și procedurile managementului riscului. În urmă analizei se poate observă faptul că standardul ce privește definirea și stabilirea obiectivelor entității publice prezintă un nivel de aplicabilitate practică în cadrul instituției, destul de redus, fiind implementat parțial. Gradul de utilitate și impoartanta este unul ridicat acest lucru fiind recunoscut și de către managerul instituției.

Standardul 6, Planificarea, suportă un nivel crescut de ulititate, aplicabilitate și importantă. Importanta planificării reiese si din nevoia de asigurare a obiectivele entității ca fiind fiabile și realizabile în timp. Planificarea acestora anuală, semestriala sau bianuala conduce către ideea de evaluare și control treptat asupra evoluției proiectelor si obiectivelor în desfășurare.

Monitorizarea, Standardul 7, coincide ca și nivel de importantă, utilitate și aplicabilitate practică cu standardul precedent. Monitorizarea poate fi considerată la o scală redusă un control intern permanent asupra întreg sistemului. Se au în vedere descoperirea și prevenirea eventualelor deficiente și riscuri în realizarea obiectivelor și acțiunilor propuse. În ceea ce privește Implementarea standardului în instituția publică locală, acest lucru este subliniat prin implicarea directă a managerului în domeniile de interes centrale.

Standardul Managementul riscului, are în vedere descoperirea oricărui element care poate schimba într-o măsură perceptibilă îndeplinirea în condicii optime și calitative a obiectivelor setate. Aceste elemente de risc sunt analizate, calculate și prevăzute prin strategiile, procedurile și codurile de reglementare internă dispuse de către instituție. În ceea ce privește nivelul de importantă, utilitate precum și nivelul de aplicabilitate practică a standardului, în procesul de management al Primăriei Branesti, se pot observă valori ridicate. Nivelul de optimitate și performanță al standardului este regăsit și în nivelul calității serviciilor oferite de către primărie. Asumarea, precum și prevenirea riscurilor este o acțiune direct legată de nivelul de performanță al instituției față de cetățenii săi.

Schema 8. III Activitati de control, Sursa: Autorul

Standardele grupate în acest domeniu vizează în principal, procedurile de documentare, planificare, acțiunile de continuitate al activității, funcțiile de separare a atribuțiilor, funcțiilor precum și supravegherea acestor activități și procedee.

În cceea ce privește Standardul 9, analiza datelor colectate în timpul interviului conduc către un nivel ridicat asupra importanței, utilizării precum și aplicabilității procedurilor și activităților denumite în cadrul instituției publice locale. Conducerea instituției asigură elaborarea procedurilor și promoveaza cunoașterea acestora de către toți angajații instituției.

Standardul 10, Supravegherea, prevede actiunea de cotrol, monitorizare și supraveghere a activitatilor, procedurilor, proiectelor astfel încât desfășurarea acestora să fie una optimă și continuă. Nivelul perceput în urmă analizei datelor colectate, reda un nivel ridicat de importantă, utilitate și aplicabilitate a standardului în administrația primărie. Un argument pozitiv îl are faptul că aplicarea acestui standard conduce către scăderea riscului de fraudă, scăderea nivelului de organizare deficitare a fondurilor publice, precum și realizarea la un nivel profesionalist și performant a tuturor sarcinilor pe care salariații le au.

Standardul 11, Continuitatea activității, prezintă măsurile pe care managerul instituției trebuie să le aibă în vederea prevenirii posibilelor riscuri care pot afecta bună funcționarea a administrației. Implementarea standardului în cadrul administrației publice locale în Comumna Branesti, prezintă un nivel ridicat al importanței acordate, utilității precum și al aplicabilității. Procedurile prezentate în Ordinul. nr 400/2015, sunt respectate și își găsesc aplicabilitatea în diferite contexte ( delegare, contracte de mentenanța pentru aparatură, schimbări de proceduri).

Schema 9. .IV. Informare si comunicare, Sursa: Autorul

Informare și comunicare; sunt grupate în această secțiune, standardele care conduc către crearea unui mediu informativ adecvat și a unui sistem de transmitere a informației interne și externe , care să asigure o difuzare fluență, precisă și rapidă.

Standardul 12,Informare și comunicare, întrunește în urmă analizei datelor colectate, nivelul maxim de importantă, utilitate și aplicabilitate în percepția respondenților. Având în vedere faptul că informația este indispensabilă unui management eficient, permițând o coordonare și monitorizare amplă, se permite și evidențierea și identificarea situațiilor de risc.

Deasemenea nivelul și dimensiunea sistemului de comunicare trebuie să fie adaptabil dimensiunii și nevoilor beneficiarilor de servicii publice, precum și adaptabil sistemului operațional de management intern al instituției.

Gestionarea documentelor, standardul 13, are în vedere facilizarea procedurilor și mecanismelor interne, precum și gestionarea eficientă și asumată a bunurilor, fondurilor și serviciilor publice. Se au în vedere prin aplicarea optimă a standardului, optimizarea și scăderea nivelul de fraudă administrativă, alinierea la standarde europene a gestionarii interne precum și eficientizarea și transparența sistemului administrativ.

În urma datelor colectate se poate observă faptul că atât managerul instituției cât și ceilalți angajați intervietati, acordă o importantă ridicată acțiunilor și procedurilor de gestionare financiară precum și a gestionarii documentelor.

Cel de-al 14-lea standard, Raportarea contabilă și financiară, susține bună gestiune și arhivare a documentelor și rapoartelor de gestiune contabilă și financiară, subliniind domeniile de alocare a fondurilor publice. Nivelul prezentat în urmă anlizei este unul ridicat, alocarea atât a fondurilor publice anuale cât și a celor prin programele de investiții europene, sunt prezentate atât pe site ul primăriei Comunei Branesti, dar pot fi observate și prin modernizările aduse comunei.

Schema 10. V.Evaluare si audit Sursa: Autorul

Problematică vizată în acest modul subliniază dezvoltarea mecanismelor de evaluare a controlului intern/ managerial, pentru asigurarea procedurilor și proceselor administrative.

Standardul 15 Evaluarea sistemului de control intern managerial are în vedere menținerea unui nivel activ și eficient a activității de prevenirea a riscurilor și monitorizare a activităților. Pentru realizarea acestui standar, atât managerul cât și angajați intervievați aloca un nivel ridicat al importanței, utilizării și aplicării metodelor.Managerul stabilește procedurile și mecanismele de evaluare a activităților și demersurilor entiatii publice. Deasemenea probeleme întâlnite, precum și posibilele perioade nefavorabile sunt rezolvate sau aplanate după procedurile prestabilite prin măsuri corective.

Stadardul 16, Auditul intern, prevede faptul că fiecare entitate publică, dezvoltă sau deține accesul la o sursă de audit competență bazată pe evaluarea și monitorizarea managementului riscului și a performanțelor . În urmă analizei datelor preluate în urmă chestionarului, se poate observă faptul că respondenții aloca un nivel ridicat de importantă și utilitate, prezentului standard, însă procedura de implementare și aplicabilitate este încă în derulare. Standardul este unul neimplementat, Primăria făcând demersurile pentru angajarea unui auditor intern.

În urma acestei analize, se poate concluziona faptul că, în cadrul sistemului administrativ local, al primăriei Branesti, standardele controlului intern managerial prezintă o abordare în curs de dezvoltare. Aplicabilitatea unui număr ridicat de standarde este un lucru îmbucurător având în vedere, importanța acestora în buna desfășurare a procedurilor și mecanismelor administrative. Se are în vedere menținerea unui nivel profesional, etic și calitativ al serviciilor oferite de către primărie, precum și demararea procedurilor de creare a unui sistem de control intern managerial conform reglementărilor în vigoare.

În ceea ce privește relația instituție cetățean, sunt realizate demersuri continuue de perfecționare și dezvoltare a cailor de transmitere a informațiilor de interes general. Sunt realizate semestrial rapoarte de activitate, informațiile utile sunt regăsite atât la sediul primăriei, cât și pe site-ul oficial al acesteia.

CONCLUZII

Prin implementarea standardelor de control intern managerial in cadrul institutiilor publice centrale si locale, conform Ordinului SGG nr. 400/2015, autoritățile române își asumă un angajament privind afilierea la reglementările europene în domeniul controlului fiscal și financiar.

Prin aceste măsuri, se dorește abordarea unui set minim de norme care pun accentul pe fluidizarea și flexibilizarea sistemului administrativ românesc, se urmărește deasemenea și un aport benefic în ceea ce privește și crearea unui sistem de monitorizarea continuua a performanțelor și activităților premergătoare atingerii obiectivelor propuse. Se au în vedere identificarea și gestionarea riscurilor, monitorizarea activității, standardizarea procedurilor și proceselor și îmbunătățirea fluxului informațional.

Lucrarea de față are în vedere o radiografiere a sistemului public local, în vederea gradului de implementare a standardelor de control intern managerial în cadrul instituțiilor publice locale; formularea unui studiu de caz pe o primărie aparținând Județului Ilfov.

Importanta implementării acestor standarde este legiferata atât la nivel european cât și național, urmând un cumul de principii de bună practică, așa cum sunt ele numite în Anexa nr 1 a Ordinul nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entitătilor publice. Deasemenea specialiștii în politici administrative afirmă faptul că o bună gestionare, asumare a activitatilor administrative, implementarea unor politici de etică, precum și modalitățile de prevenire a corupției și infractinalitatii fiscale, sunt semne care demonstrează că administrația se preocupa de nivelul calitativ al imaginii sale, precum și de calitatea serviciilor oferite cetățenilor săi.

La o privire asupra celor doua intrebarii ale cercetarii; intrebarea generala: Care sunt măsurile adoptate în administrația publică românească în ceea ce privește noul curent de managerialism public? , precum si a intrebarii specifice: Care este gradul de implementare al standardelor de control intern managerial în administrația publică locală românească, și ce performanțe sau deficiente prezintă acestea?, raspunsurile in uma analizei sunt unele destul de imbucuratoare.

Legislatia publica romaneasca a legiferat in conformitate cu standardele internationale, europene,cadrul de desfasurare si dezvoltare al noului control intern managerial.Dezvoltarea noului curent de managerialism si accentul pus pe performanta si calitatea serviciilor oferite, au produs si unele schimbari la nivelul instrumentarului sistemului administrativ.

In ceea ce priveste nivelul de implementare al standardelor de control intern managerial, in administratia publica locala , sistemul de asimilare este aproape de sfarsit, unele dintre standarde fiind prezente si inainte sub alte denumiri, considerate a fi acte de buna practica.

BIBLIOGRAFIE

Lucrări

Androniceanu, Armenia – Management Public, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

Androniceanu, Armenia, Noul management public, un posibil model pentru reforma managementului public in sistemul administrativ din Romania, Academia de Studii Economice din Bucuresti;

Alexandru I.-Structuri Mecanisme si Institutii Administrative, Ed. Sylvi, Bucuresti, 1996

Dragolea, Larisa, – Managementul serviciilor publice,p.48, Programul operational sectorial dezvoltarea resurselor umane, 2007-2013 Sursa: http://www.incluziunesociala.ro/upls/120_Managementul_Serviciilor_Publice.pdf

Waldo D.-What is Public Administration, New York, 1978

Laufer R-Management Public, Dalloz, Reading, 1980

Garson D.-„Public Administration”, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991

Farnham D. „New Public Managers in Europe”, ICSA, Publishing Cambridge, 1996

Plumb I. Androniceanu A. Abăluță O. – Managementul serviciilor publice, Ed. ASE, București, 2003 9.

Popescu C. – Economie, Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2005

Popescu I. Profiroiu A. – Bazele administrației publice, Ed. Economică, București, 2003

Prof.univ.dr. Ion Plumb (coordonator), Conf.univ.dr. Armenia Androniceanu, Prep.univ.drd. Oana Abaluta, „Managementul serviciilor publice” ,

Marinescu P., „Managementul institutiilor publice”, Editura Universității din București, 2003, 253 pag

Viorescu, R. „Drept administrativ și administrație publică” Suceava: Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, 2006

Prof. Univ.dr. IOAN A. „Tratat de administratie publica”, apărut la Editura Universul Juridic 2008, 969 pag.

Site-uri

http://www.cdep.ro/ – Constitutia Romaniei, accesat la data de 10.03.2016

http://www.branesti.ro/prezentare, accesat la data de a 10.03.2016

http://mdrap.ro/ – Ministerul dezvoltarii regionale si administratiei publice, accesat la data de 10.03.2016

http://www.mai.gov.ro/- Ministerul afacerilor interne, accesat la data de 16.02.2016

http://legeaz.net/ , accesat la 10.03. 2016

file:///C:/Users/Receptie/Downloads/Managementul%20serviciilor%20publice.pdf, accesat la data de 11.03.2016

http://www.iso.org/iso/home.htm.- International Organization for Standardization accesat la data de 13.03.2016

http://www.asro.ro/, accesat la data de 13.03.2016

http://www.companiadeconsultanta.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=71&Itemid=11 , SR EN ISO 9001:2015 Sistemul de Management al Calitatii , accesat la data de 25.02.2016

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=10&idb=, accesat la data de 25.02.2016

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/legislatie/ordonanta_119_republicare.htm, accesat la data de16.03.2016

file:///C:/Users/Receptie/Downloads/Managementul%20serviciilor%20publice.pdf, accesat la data de 11.03.2016

http://www.eco.md/index.php/marketing , accesat la data de 11.05.2016

Articole

http://www.apubb.ro/wpcontent/uploads/2011/02/Abordari_privind_studiul_Administratiei_Publice.pdf, „Abordari privind studiul administratiei publice”;

„ Managementul serviciilor publice”, Conf. Dr, Ec. Adrian Micu, Galati 2009, Universitatea Dunarea de Jos, Facultatea de stiinte economice;

http://conspecte.com/Managementul-calitatii/calitatea-produselor-si-serviciilor-in-economia-contemporana.html, „Managementul calitatii, calitatea produselor si serviciilor in economia contemporana”;

http://www.trust.democracycenter.ro/ articol: „Relatia dintre autoritati locale si cetateni. Interactiuni si perceptii, „ Ioan Hosu Mihai Deac Marius Mosorea

Directive si recomandari europene si nationale:

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Text publicat în M.Of. al României., În vigoare de la 06.01.2005,

Ordinul nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităților publiceÎn vigoare de la 22.06.2015

Hotărârea nr. 405/2007 privind funcționarea Secretariatului General al Guvernului,Text publicat în M.Of. al României.,În vigoare de la 07.05.2007

Legii nr. 7 din 2004, privind Codul de conduita a functionarilor publici,publicata in Monitorul Oficial nr. 157 din 23 februarie 2004

Hotararea nr. 611 din 2008, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 530 din 14/07/2008 ,In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. VII alin. (1) lit. a) din Legea nr. 251/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare. 

Hotarare 432/2004 – din 23 martie 2004, privind dosarul profesional al functionarilor publici;

Legea contabilității nr. 82/1991,Text publicat în M.Of. al României.În vigoare de la 01.01.1992

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern,Text publicat în M.Of. al României, În vigoare de la 24.12.2002

Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern,Text publicat în M.Of. al României, În vigoare de la 24.12.2002

ANEXE

ANEXA 1 – STANDARDELE DE CONTROL INTERN-MANAGERIAL IN INSTITUTIILE PUBLICE.

Ordinul nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, Text publicat în M.Of. al Românie, in vigoare de la 22.06.2015. –

ANEXA 2 – ORGANIGRAMA PRIMARIEI DIN COMUNA BRANESTI, JUD ILFOV

Sursa: http://www.primaria-branesti.ro/

ANEXA3 – CHESTIONAR PRIVIND NIVELUL DE APLICABILITATE AL STANDARDELOR DE CONTROL INTERNMANAGERIAL IN CADRUL INSTITUTIILOR PUBLICE LOCALE

STUDIU DE CAZ- PRIMARIA COM. BRANESTI, JUD. ILFOV

In prima coloana sunt precizate standardele de control intern managerial, conform Ordinului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, intrat in vigoare de la 22.06.2015.

Fiecarui standard ii sunt atribuite 3 grile de valori, reprezentand: Gradul de importanta, Gradul de utilitate precum si Nivelul de aplicabilitate practica. Am rugamintea de a bifa in dreptul fiecarui grad nivelul considerat de dumneavoastra, pe o scara de la 1 la 5 unde :

1 – nivel scazut de importanta

5 – foarte important.

Mentionez ca rezultate in urma chestionarului, vor fi utilizate intr-un scop didactic, in redactarea temei de disertatie : Calititatea si controlul managerial in institutiile publice, Abordare teoretica si aplicativa.

Vă multumesc pentru timpul acordat!