Calitatea misiunilor de audit financiar prin prisma raportării aspectelor cheie de audit [607238]

Calitatea misiunilor de audit financiar prin prisma raportării aspectelor cheie de audit
Nr. 1 (157)/2020 73

Audit financiar, XVIII, Nr. 1(157) /2020, 73-86
ISSN: 1583 -5812 ; ISSN on -line: 1844 -8801

Calitatea
misiunilor de
audit financiar
prin prisma raportării
aspectelor cheie de audit
Conf. univ. dr. Maria GROSU,
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor,
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Ia și,
e-mail: [anonimizat]
Conf. univ. dr. Ioan -Bogdan ROBU,
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor,
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Ia și,
e-mail: [anonimizat]
Prof. univ. dr. Costel ISTRATE,
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor,
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Ia și,
e-mail: istrate@u aic.ro

Rezumat
La nivelul unei piețe de capital reglementate, raportarea
unui set complet de situații financiare care să cuprindă
informații financiare de calitate reprezintă dezideratul
principalilor utilizatori cu scopul luării deciziilor de ordin
strategic sau operați onal. Deciziile acestora sunt
influențate, printre altele, de opiniile independente și
obiective ale profesiei de audit, prin care se asigură
reprezentarea exactă, sub cele mai semnificative aspecte,
a poziției și performanței financiare. Marile scandaluri
financiare au adus în discuție rolul profesiei de audit,
precum și adoptarea de noi standarde de audit sau de
metodologii care să contribuie la cre șterea calității
misiunilor de audit și, implicit, a rapoartelor de audit.
Raportarea în audit a cunoscut numeroase modificări de -a
lungul timpului, cele mai recente fiind cele care se referă la
includerea aspectelor cheie de audit drept secțiune
separată în cadrul raportului emis de către auditor. Scopul
acestei cerin țe vizează sporirea valorii comunicaționale a
raportului de audit prin asigurarea unei mai mari
transparențe, care să vină în sprijinul părților interesate. În
acest context, prezintă interes în ce măsură rapoartele de
audit ale entităților cotate la Bursa de Valori Bucure ști
emise după aplicarea noilor cerințe de raportare în audit
asigură o valoare comunicațională sporită și, implicit, o
calitate superioară a misiunilor de audit financiar. Acest
studiu are la bază analiza rapoartelor de audit financiar
aferente exercițiilor financiare care s -au încheiat la finele
anilor: 2016, 2017 și 2018 ale companiilor cotate la BVB pe
piața principală, tocmai pentru a reliefa calitatea misiunilor
de audit financiar ca urmare a obligației impuse auditorilor
de a include în rapoartele publicate aspectele cheie de
audit într -o secțiune separată.
Cuvinte cheie : calitatea în audit; raport de audit; aspecte
cheie de audit (KAM); transparența în audit; valoarea
comunicațională a raportului de audit
Clasificare JEL: C12, M41, M 42, M48

Vă rugăm să citați acest articol astfel:
Grosu, M., Robu, I -B., Istrate, C. (2020), The Quality of
Financial Audit Missions by Reporting the Key Audit Matters,
Audit Financiar , vol. XVIII, no. 1(157)/2020, pp. 182-195,
DOI: 10.20869/AUDITF/2020/157/005

Link permanent pentru acest document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2020/157/005
Data primirii articolului: 16.09.2019
Data revizuirii: 8.10.2019
Data acceptării: 14.01.2020

Maria GROSU, Ioan -Bogdan ROBU, Costel ISTRATE
AUDIT FINANCIAR , anul XVIII 74

1. Introducere
Raportarea în audit a cunoscut în ultimii ani modificări
semnificative, fiind revizuite o parte din standardele
internaționale care vizează acest aspect, cum sunt: ISA
700 – Formarea unei opinii și raportarea cu privire la
situațiile financiare , ISA 705 – Modificări ale opiniei
raportului auditorului independent, ISA 706 –
Paragrafele de evidențiere a unor aspecte și paragrafele
privind alte aspecte din raportul auditorului independent
și ISA 720 – Responsabilitățile auditorului cu privire la
alte informați i. Aplicarea standardelor revizuite a fost
impusă începând cu auditul situațiilor financiare pentru
perioadele care s -au încheiat la finele anului 2016.
Toate aceste modificări ale standardelor de raportare în
audit au fost susținute și de cercetările acad emice
(Czerney, K et. al., 2014 ; Cordo ș, et. al., 2015; Bédard
et. al., 2016) și vin în sprijinul dezvoltării profesiei de
audit prin consolidarea credibilității oferită de către
auditor (Bunget et. al., 2012).
O modificare importantă care merită analizată se referă
la comunicarea aspectelor cheie de audit ( Key Audit
Matters – KAM) în raportul auditorului independent,
cerință nou introdusă tot pentru auditul situațiilor
financiare aferente perioadelor care s -au încheiat la
finele anului 2016, prin ISA 701 – Comunicarea
aspectelor cheie de audit în raportul auditorului
independent . Cu toate acestea, sunt țări în care
aplicarea unora dintre modificările menționate asupra
rapoartelor de audit a fost efectuată încă din anul 2013.
Un exemplu poate fi cazul compan iei Rolls Royce din
Marea Britanie (Kiss et. al., 2015).
Studiile au examinat efectul potențial al unei secțiuni
KAM, separată în raportul auditorului, asupra valorii
comunicaționale pentru utilizatori și au sugerat
necesitatea unor politici de raportare a auditorilor care
să comunice mai eficient care a fost raționamentul
profesional al profesionistului în audit (Backof, 2015).
Rezultatele relatate au scos în evidență faptul că pentru
investitorii profesioni ști, prezentarea KAM într -o secțiune
separată a raportului de audit are o valoare
comunicațională mare, în timp ce pentru investitorii
neprofesioni ști se pare că influența este mai puțin
importantă (Kohler, et. al. , 2016). Obiectivul general al
ISA 701 este de a scoate în evidență responsabilitatea
auditorului în ceea ce prive ște comunicarea aspectelor
cheie de audit în raportul acestuia, iar finalitatea este de
a îmbunătăți valoarea comunicațională a raportului auditorului, prin furnizarea unei transparențe sporite cu
privire la întreg demersul de audit (Dănescu și
Spătăcean, 2018; ACCA, 2018).
Astfel, scopul acestui studiu îl reprezintă analiza calității
misiunilor de audit prin prisma raportării aspectelor cheie
de audit, la nivelul firmelor cotate BVB. Lucrarea este
structurată în cinci secțiuni (incl usiv Introducere și
Concluzii ), după cum urmează: Secțiunea a II -a este
destinată trecerii în revistă a literaturii de specialitate,
Secțiunea a III -a este destinată prezentării metodologiei
de cercetare utilizate în studiu, iar în Secțiunea a IV -a
sunt pr ezentate rezultatele cercetării și discuții asupra
acestora.
2. Trecerea în revistă a literaturii
de specialitate și dezvoltarea
ipotezei de cercetare
Conform normei internaționale de audit, ISA 701 –
Comunicarea aspectelor cheie de audit în raportul
audit orului independent, „ KAM -urile sunt acele aspecte
care, în baza raționamentului profesional al auditorului,
au avut cea mai mare importanță pentru auditul
situațiilor financiare din perioada curentă… și sunt
selectate dintre aspectele discutate cu persoa nele
responsabile cu guvernanța ” (IAASB, 2016).
Raționamentul profesional al auditorului este cel care
determină măsura în care o serie de aspecte necesită o
atenție semnificativă pe parcursul efectuării auditului
(Kachelmeier et. al., 2018).
Studiile au arătat că există atât un decalaj de
comunicare, cât și un decalaj informațional între
utilizatorii raportărilor financiare și preparatorii acestora,
unde sunt încadrați și auditorii (Mock et. al. 2013). Pe de
altă parte, unii autori afirmă că prin includer ea
aspectelor cheie de audit în raportul auditorului există și
riscul dezvăluirii unor informații care ar putea fi
considerate confidențiale (Segal, 2017).
2.1. Condiții pentru determinarea aspectelor
de audit ca aspecte cheie
Pentru determinarea aspectelo r cheie de audit , printre
reperele după care ar trebui să se ghideze auditorul, se
regăsesc (IFAC, 2015a): domeniile cu risc ridicat de
denaturare semnificativă, raționamentele semnificative
ale auditorului cu privire la diferite aspecte din situațiile

Calitatea misiunilor de audit financiar prin prisma raportării aspectelor cheie de audit
Nr. 1 (157)/2020 75

financiare sau estimările contabile identificate ca având
o incertitudine ridicată. Pentru stabilirea aspectelor cheie
de audit, normele recomandă să se aibă în vedere
perioada curentă. Cu toate acestea, uneori poate fi util
ca auditorul să analizeze dacă un aspect care a fost
raportat ca aspect cheie de audit în perioada anterioară
continuă să reprezinte un aspect cheie de audit și în
perioada curentă (IFAC, 2016a).
În general, se consideră că aspectele care necesită o
atenție semnificativă din partea audi torului și care vor fi
discutate cu persoanele însărcinate cu guvernanța sunt
aspecte care pot fi considerate aspecte cheie de audit.
Se consideră, de exemplu, că aspectele care ridică
probleme auditorului în obținerea de probe de audit
suficiente și adecv ate pot fi relevante atunci când
auditorul determină aspectele cheie de audit (IFAC,
2015b). În plus, dacă pentru un anumit aspect
comunicat persoanelor responsabile cu guvernanța se
pot aplica mai multe raționamente, atunci cre ște
probabilitatea ca audito rul să clasifice respectivul aspect
drept un aspect cheie de audit (IFAC, 2016b).
Care este etapa aferentă demersului auditorului în care
sunt determinate aspectele cheie de audit? Auditorul
poate să -și formeze o părere preliminară cu privire la
aspectele care ar putea reprezenta aspecte cheie de
audit încă din etapa de planificare, dar încadrarea ca
aspecte cheie de audit se bazează pe probele obținute
pe parcursul efectuării auditului, precum și pe rezultatele
finale obținute.
Este de remarcat faptul că u tilizatorii situațiilor financiare
și-au manifestat interesul, mai ales în ultima perioadă, și
pentru estimările contabile , identificate ca având o
incertitudine ridicată (Sirois et. al ., 2018). Acestea
depind în mare măsură de raționamentul conducerii și
sunt considerate, de multe ori, cele mai complexe
domenii din situațiile financiare (Gimbar et. al., 2016a),
fiind regăsite frecvent menționate de auditor ca aspecte
cheie de audit, după cum se constată și din rapoartele
de audit aferente entităților cotat e și analizate în acest
studiu. Aceste afirmații sunt întărite și de faptul că prin
reglementările naționale (OMFP nr. 3189/2017) s -a
introdus obligația expresă că persoanele responsabile
de gestiunea averii entității răspund inclusiv pentru
estimările efe ctuate, care stau la baza înregistrărilor în
contabilitate.
Normele de audit dau indicații cu privire la
considerentele relevante pentru a clasifica un aspect
drept aspect cheie de audit de către auditori, și anume: importanța aspectului pentru înțelegerea situațiilor
financiare de către utilizatori; subiectivismul la care s -a
apelat în procesul de selectare de către conducere a
unei anumite politici contabile; natura dificultăților în
aplicarea procedurilor de audit și în colectarea unor
probe relevante și credibile pe care să se bazeze opinia
auditorului; măsura în care aspectul a implicat mai multe
raționamente de audit separate, dar totu și legate între
ele.
Pentru acest din urmă considerent, se pot aduce în
discuție, de exemplu, contractele pe termen lun g, care
necesită o atenție mai mare din partea auditorului în
ceea ce prive ște recunoa șterea veniturilor, de exemplu.
Există circumstanțe în care un aspect considerat
aspect cheie de audit nu este comunicat în raportul
auditorului . Această decizie se ia, u neori, ca urmare a
faptului că reglementările nu permit publicarea unor
informații care pot aduce prejudicii unei investigații
desfă șurate de către o autoritate competentă, care are
legătură, de exemplu, cu spălarea banilor. Altfel spus,
necomunicarea unui aspect cheie în raportul
auditorului este adecvată doar în situația în care
consecințele negative ale publicării depă șesc
beneficiile generate pentru entitate sau pentru
interesul public. Mai poate fi vorba, de exemplu,
despre informații care dacă ar fi p ublicate ar afecta
negocierile comerciale sau poziția concurențială a
entității. Dar asemenea cazuri se consideră că sunt
foarte rare (Bédard et.al., 2014), deoarece raportul de
audit trebuie să ofere o transparență sporită pentru
utilizatorii vizați.
Pornind de la opinia de audit exprimată, analiza și
evaluarea transparenței în raportarea financiară a făcut
și obiectul altor studii statistice (Robu et. al., 2019),
scoțând în evidență faptul că numai componenta
rentabilitate are o influență semnificativă a supra
transparenței în raportarea financiară, evaluată pe baza
opiniei de audit. În plus, sunt studii care și-au propus să
determine factorii care influențează numărul de KAM -uri
pe care auditorii le -au raportat pentru companiile
auditate din principalele țări europene pentru exercițiul
încheiat la finele anului 2016, reliefând faptul că
activitățile complexe ale companiilor duc la un număr
mai mare de KAM -uri raportate, cu excepția băncilor,
unde asocierea este negativă. Această constatare este
susținută d e faptul că instituțiile financiare î și desfă șoară
activitatea într -o industrie puternic supravegheată și
reglementată, ceea ce poate reduce necesitatea
dezvăluirii KAM -urilor (Pinto, et. al., 2019).

Maria GROSU, Ioan -Bogdan ROBU, Costel ISTRATE
AUDIT FINANCIAR , anul XVIII 76

2.2. Prezentarea și descrierea aspectelor
cheie de audit în raportul auditorului
Noutatea introdusă prin ISA 701 cu privire la raportarea
în audit o constituie tocmai faptul că auditorul trebuie să
comunice aspectele cheie de audit în raportul său într -o
secțiune separată, cu titlul: „Aspecte cheie de audit”, î n
care pentru fiecare aspect cheie prezentat trebuie utilizat
un subtitlu adecvat, precum și o descriere a acestuia,
argumentând prezentarea aspectului în această
secțiune a raportului de audit (IAASB, 2016; Botez,
2018). Important de menționat este faptul că auditorul nu
emite o opinie separată cu privire la aceste aspecte și
nici nu se poate considera că aspectele cheie de audit
ar reprezenta un substitut pentru exprimarea unei opinii
modificate (IAASB, 2016).
Din descrierea aspectelor cheie de audit prezentate,
utilizatorii raportului de audit trebuie să înțeleagă motivul
pentru care aspectul prezentat a fost considerat aspect
cheie de audit, precum și modul cum a fost tratat acesta
în demersul de audit. Există și situații în care, de și
auditorul con sideră unele aspecte ale auditului ca fiind
elemente cheie, totu și poate recurge la necomunicarea
acestora în raportul de audit , fie din motivul că
reglementările nu permit prezentarea publică a acelor
aspecte, fie pentru că auditorul consideră că urmările
negative ale comunicării ar depă și beneficiile interesului
public (Brasel et.al., 2016). Este cazul ISA 705 –
Modificări ale opiniei raportului auditorului independent,
care interzice, în principiu, auditorului să comunice
aspectele cheie de audit atunci când acesta se află în
imposibilitatea exprimării unei opinii cu privire la situațiile
financiare.
Atunci când se constată o interacțiune între elementele
cheie de audit și alte elemente care trebuie prezentate
separat în raportul auditorului, prezentarea separată
primează, iar Secțiunea „Aspecte cheie de audit” va
face doar trimitere la celelalte secțiuni. Se pot aduce în
discuție aici aspecte care generează opinii modificate,
care vor fi raportate în conformitate cu ISA 705 –
Modificări ale opiniei raport ului auditorului independent
sau aspecte referitoare la îndoieli semnificative cu
privire la capacitatea entității de a -și continua
activitatea, care cad sub incidența ISA 570 –
Continuitatea activității . ISA 701 face și precizarea că
atunci când auditorul consideră că nu sunt aspecte
cheie de audit de comunicat, acest lucru trebuie
declarat în scris tot în Secțiunea „Aspecte cheie de
audit”. Atât normele internaționale de audit, cât și literatura de
specialitate (Cordo ș și Fülöp, 2015) consideră că
obligaț ia auditorilor de a include în rapoartele de audit
aspecte cheie într -o secțiune separată va spori nu
doar valoarea comunicațională a raportului de audit, în
general, ci va îmbunătăți și comunicarea cu
persoanele responsabile cu guvernanța, atâta timp cât
aspectele cheie de audit prezentate sunt selectate
dintre aspectele discutate cu persoanele responsabile
cu guvernanța. În plus, această cerință poate
determina și o sporire a atenției pe care conducerea și
persoanele responsabile cu guvernanța o acordă pe
viitor prezentărilor de informații din situațiile financiare
la care se face referire în raportul auditorului la un
moment dat (IAASB, 2016).
Numărul aspectelor cheie de audit care ar trebui
comunicate de către auditor în raportul acestuia este o
problemă de raționament profesional și este influențat,
în mod sigur, de dimensiunea și complexitatea entității,
de natura activității acesteia, dar și de circumstanțele
misiunii de audit (IAASB, 2016). Dacă auditorul constată
un număr ridicat de aspecte cheie de audit în etapa de
planificare, este important ca acestea să fie reanalizate
pentru a stabili dacă toate rămân aspecte cheie de audit
și vor fi comunicate în raportul auditorului. O listă prea
amplă a aspectelor cheie de audit s -ar putea să ridice
semne de întrebare din partea utilizatorilor, nefiind
considerată neapărat un punct tare al demersului
auditorului.
În ceea ce prive ște prezentarea aspectelor cheie de
audit , normele de audit precizează că Secțiunea
aferentă acestora trebuie plasată imediat după
exprimarea opiniei, ceea ce confirmă valoarea
informațională a acestor aspecte. În cadrul Secțiunii
„Aspecte cheie de audit” , ordinea prezentării este o
problemă de raționament profesional. Acestea pot fi
prezentate în ordinea importanței relative sau în
ordinea în care sunt prezentate în situațiile financiare.
Important este să fie introduse subtitluri, pentru a fi
ușor de diferențiat. Informațiile originale care nu au
fost făcute publice de către entitate este de dorit să nu
fie prezentate în cadrul aspect elor cheie de audit de
către auditor. Poate fi vorba, de exemplu, despre
informări preliminare doar pentru investitori, care nu au
fost publicate în vreun alt raport. Se va avea în vedere
faptul că descrierea aspectelor de audit considerate
cheie nu trebui e să reprezinte doar o reiterare a
prezentărilor de informații din situațiile financiare, dar o
referință la orice prezentări de informații din situațiile

Calitatea misiunilor de audit financiar prin prisma raportării aspectelor cheie de audit
Nr. 1 (157)/2020 77

financiare s -ar putea să fie utilă celor interesați. De
exemplu, atunci când entitatea include justif icări
detaliate cu privire la estimările contabile, auditorul
poate face o trimitere la prezentarea acelor ipoteze
pentru înțelegerea clară a aspectului considerat cheie.
Există și cazuri, considerate foarte rare, în care raportul
de audit nu conține niciu n aspect cheie . În această
situație, în ISA 701 – Comunicarea aspectelor cheie de
audit în raportul auditorului independent , se precizează
că auditorul trebuie să facă trimitere la aspectele
menționate în Baza pentru opinie sau la cele menționate
în secțiu nea aferentă Incertitudinilor semnificative privind
continuitatea activității, afirmând că în afara aspectelor
menționate în cadrul secțiunilor amintite, alte aspecte nu
mai sunt considerate cheie.
Toate aspectele considerate cheie de către auditor pe
baza raționamentului profesional al acestuia și care se
intenționează să fie incluse în raportul de audit trebuie
aduse la cuno ștință și discutate cu persoanele
responsabile cu guvernanța din entitate . În acest scop,
auditorul poate oferi persoanelor responsabile cu
guvernanța o variantă intermediară a raportului de audit.
2.3. Dezvoltarea ipotezei de cercetare:
influența aspectelor cheie de audit din
raportul de audit din anul curent asupra
calității misiunilor de audit viitoare
Trebuie făcută o separ are clară între aspectele care
generează o opinie modificată și care trebuie prezentate
în Secțiunea „ Bază pentru opinia modificată” și
aspectele considerate de către auditor aspecte cheie de
audit . Ideea introducerii în raportul de audit a Secțiunii
„Aspe cte cheie de audit” ar trebui să sporească valoarea
comunicațională a raportului pentru utilizatorii acestuia,
dar prezentarea aspectelor care generează o opinie
modificată în Secțiunea „ Bază pentru opinia modificată”
ajută utilizatorii la o mai bună ident ificare și înțelegere a
circumstanțelor în funcție de care s -a ajuns la o
asemenea opinie (Christensen et.al., 2014).
Maniera în care au fost comunicate aspectele cheie de
audit de către auditori în rapoartele acestora, atât din
punct de vedere calitativ ( formă și conținut), cât și din
punct de vedere cantitativ (al numărului de KAM -uri),
prezintă interes pentru utilizatori (Fülöp, 2018). Sunt
autori care au demonstrat că aproximativ 75% din KAM –
urile prezentate într -un exercițiu financiar se repetă și în
următorul exercițiu, aspect important care influențează luarea deciziilor de către investitori (Lennox et. al. ,
2019).
Legat de acest aspect, unii autori au studiat efectul
raportării aspectelor cheie de audit asupra
responsabilității auditorului și au evid ențiat faptul că, în
funcție de aspectele cheie de audit raportate,
răspunderea auditorului poate fi amplificată sau redusă
(Gimbar et.al. , 2016a; Gimbar et.al. , 2016b; Kachelmeier
et. al. , 2014, Weirich et. al. , 2014). Prezentarea
aspectelor cheie de audi t în raport poate diminua
expunerea auditor ului la diferite litigii, la fel ca
asigurarea rezonabilă pe care acesta o dă cu privire la
imaginea fidelă prezentată de situațiile financiare anuale
(Bakcof et. al. , 2014).
Pe baza rezultatelor identificate la n ivelul literaturii de
specialitate consultate, în studiul de față se propune
spre testare și validare următoarea ipoteză de cercetare:
Ipoteză de cercetare: La nivelul firmelor române ști
cotate la BVB și supuse auditului statutar, prezentarea
aspectelor ch eie de audit în raportul de audit din anul
curent poate conduce la cre șterea calității misiunilor de
audit viitoare.
3. Metodologia cercetării:
populație, e șantion, variabile,
sursa datelor, metode de
analiză a datelor
Pentru testarea și validarea ipotezei de cercetare
propusă, în studiu se urmează un demers statistic (Jaba,
2002), care presupune identificarea populației analizate
și selecția e șantionului, alegerea variabilelor, stabilirea
metodelor de analiză a datelor și propunerea modelelor
econometrice de analizat, colectarea și prelucrarea
datelor, iar la final obținerea rezultatelor cercetării și
interpretarea acestora.
3.1. Populația studiată și eșantionul analizat
În studiu, populația analizată este reprezentată de
totalitatea firmelor cotate la Bursa de Valori Bucure ști –
BVB supuse auditului financiar statutar, în conformitate
cu Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al
situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare
anuale consolidate și de modificare a unor acte
normative , pub licată în Monitorul Oficial al României nr.
548/12 iulie 2017.

Maria GROSU, Ioan -Bogdan ROBU, Costel ISTRATE
AUDIT FINANCIAR , anul XVIII 78

La nivelul BVB, pot fi identificate trei mari segmente:
piața reglementată (care cuprinde 84 de firme cotate,
supuse auditului statutar), piața AeRO (care cuprinde
288 de firme cotate, pentru c are regulile de listare nu
sunt atât de stricte în comparație cu firmele cotate pe
piața reglementată și nu sunt supuse auditului statutar)
și piața ATS – Internațional (care cuprinde 15 firme
internaționale care au ales să fie cotate și pe piața
româneasc ă de capital).
Eșantionul selectat cuprinde doar firmele de pe piața
reglementată . Din cele 84 de firme identificate a fost
exclus un număr de 16 firme (reprezentate de firme din
domeniul financiar -bancar, al asigurărilor sau al
intermedierilor financiare, întrucât acestea trebuie să
îndeplinească și alte criterii în raportarea financi ară, iar
rapoartele de audit au la bază cerințele acestor cadre de
raportare și nu sunt comparabile cu rapoartele de audit
ale celorlalte firme), dar și o firmă care a fost delistată în
2018. Astfel, e șantionul analizat cuprinde 67 de firme
cotate, studiat e în perioada 2016 -2018. Anul 2016 este
primul an pentru care sunt aplicate standardele
internaționale de audit revizuite, cu referire la obligația
de comunicare a aspectelor cheie de audit .
În funcție de obiectul de activitate, e șantionul analizat
cuprind e 46 de firme din domeniul producției, 18 firme
din domeniul serviciilor și 3 firme din domeniul
comerțului.
3.2. Variabilele analizate, modelele propuse
spre testare și sursa datelor
Pentru testarea și validarea ipotezei de cercetare propuse,
în studiu se urmăre ște analiza influenței aspectelor cheie
de audit raportate în prezent asupra opiniei de audit din
rapoartele de audit din anul următor. Considerăm că
raportarea aspectelor cheie de audit în perioada curentă
poate ghida auditorul în planificarea misi unilor viitoare, dar
poate contribui și la reducerea riscului de audit și la
creșterea calității misiunilor de audit din anii următori. Astfel, principalele modele de regresie logistică
(Bourbonnais, 2011) propuse spre testare, prin care se
analizează infl uența aspectelor cheie de audit asupra
calității misiunilor de audit, sunt următoarele:
ln[p i/(1-pi)] = β 0 + β 1Auditor i +
β2Auditor i·KAM_exist i + β 3 Auditor i·Total_KAM i +
β4 Audit_Op i·KAM_exist i +
β5Audit_Op i·Total_KAM i + εi
(1)

ln[p i/(1-pi)] = γ 0 + γ 1KAM1 i + … + γ jKAMj i + …+
γ34KAM34 i + ε i (2)
Unde:
 pi reprezintă probabilitatea estimată ca în anul
următor raportării KAM pentru o firmă i, auditorul să
emită o opinie fără rezerve, cu pi [0,1], iar i=1,…, 67 ;
 Auditor reprezintă o variabilă de tip dummy, care ia
valoarea 1 dacă auditorul firmei i aparține grupului
Big 4 și valoarea 0, în caz contrar;
 KAM_exist reprezintă o variabilă de tip dummy, care
ia valoarea 1 dacă pentru firma i sunt înregistrate
aspecte cheie de audit în raportul de audit din anul
curent și valoarea 0, în caz contrar;
 Total_KAM reprezintă numărul total de aspecte
cheie de audit raportate de către auditor în perioada
curentă pentru firma i;
 Audit_Op reprezintă o variabilă de tip dummy, care
ia valoarea 1 dacă pentru firma i este emisă în
perioada curentă o opinie fără rezerve și valoarea 0,
în caz contrar;
 KAMj reprezintă o variabilă de tip dummy, care ia
valoarea 1 dacă se raportează un anumit tip ( j) de
aspect cheie de audit pentru o firmă i (lista
aspectelor cheie de audit este prezentată mai jos);
 βi=0,…,5 și γi=0,…,34 reprezintă parametrii modelelor de
regresie;
 εi reprezintă componenta eroare, ε ~ N(0, 1) .

Tabelul nr. 1. Lista aspectelor cheie de audit identificate în perioada 2016 -2017
Tip KAM Descriere aspect cheie de audit Număr de apariții
KAM1 Deprecierea imobilizărilor necorporale 12
KAM2 Deprecierea imobilizărilor corporale 36
KAM3 Deprecierea imobilizărilor financiare 9
KAM4 Deprecierea stocurilor 29
KAM5 Deprecierea creanțelor 37
KAM6 Estimare rezerve țiței și gaze 2

Calitatea misiunilor de audit financiar prin prisma raportării aspectelor cheie de audit
Nr. 1 (157)/2020 79

Tip KAM Descriere aspect cheie de audit Număr de apariții
KAM7 Provizioane pentru dezafectare și de mediu 2
KAM8 Litigii și provizioane aferente 17
KAM9 Datorii fiscale și provizioane aferente 6
KAM10 Provizioane pentru garanții acordate clienților 3
KAM11 Provizioane pentru concedii de odihnă neefectuate 1
KAM12 Provizioane pentru obligații post angajare 7
KAM12 Recunoa șterea impozitului pe profit amânat, creanțe/datorii 22
KAM14 Recunoa șterea veniturilor 57
KAM15 Reevaluarea imobilizărilor corporale 15
KAM16 Capitalizarea cheltuielilor de cercetare -dezvoltare 3
KAM17 Capitalizarea cheltuielilor de modernizare a imobilizărilor corporale 5
KAM18 Evaluarea investițiilor imobiliare la valoare justă 3
KAM19 Aplicarea facilității fiscale prin scutirea impozitului pe profit reinvestit în echipamente
tehnologice 2
KAM20 Evaluarea producției în curs de execuție 9
KAM21 Majorarea capitalului social 1
KAM22 (Ne)Continuitatea activității 35
KAM23 Pragul de semnificație 3
KAM24 Clasificarea imobilizărilor financiare și tranzacțiile cu părțile afiliate 8
KAM25 Răscumpărarea acțiunilor proprii 1
KAM26 Împrumuturile nerambursabile cu caract. de subvenție pentru investiții 2
KAM27 Sistemul de control intern ineficient 4
KAM28 Neparticiparea la inventariere – numirea auditorului ulterior datei de închidere a exercițiului
financiar 7
KAM29 Planul de reorganizare 3
KAM30 Schimbări în Departamentul financiar -contabil în cursul exercițiului auditat 1
KAM31 Capitaluri proprii negative 4
KAM32 Schimbarea politicilor contabile și corectarea erorilor semnificative 2
KAM33 Limitare acces la informații/Neconfirmări 1
KAM34 Datorii contingente 0
Sursă: Prelucrări proprii

Datele au fost colectate manual din rapoartele de audit
ale firmelor incluse în e șantionul analizat, iar analiza
datelor s -a realizat cu softul SPSS 22.0.
4. Rezultate și discuții
Este cunoscut faptul că aplicarea ISA 701 –
Comunicarea aspectelor cheie de audit în raportul
auditorului independent, a început odată cu auditarea
situațiilor financiare întocmite pentru exercițiul financiar
care s -a încheiat la finele anului 2016.
La o primă analiză a rapoartelor de audit a ferente
companiilor cotate la Bursa de Valori Bucure ști-BVB
pe piața principală, s-a constatat că rapoartele de
audit emise pentru exercițiul financiar încheiat la finele anului 2016 sunt mult mai extinse . Dacă
anterior introducerii obligației de a include în
rapoartele de audit aspectele cheie separat, acestea
aveau aproximativ patru pagini, odată cu publicarea
într-o secțiune separată a KAM -urilor, se poate
observa că dimensiunea acestora ajunge și la zece
pagini.
Concret, în urma analizei datelor, principalele
rezultate au în vedere: prezentarea unor statistici
descriptive pentru var iabilele utilizate în modelele
propuse, identificarea asocierilor dintre raportarea
aspectelor cheie de audit în exercițiul curent și tipul
de opinie de audit formulat de către auditor în
exercițiul financiar următor și, la final, estimațiile
parametrilor celor două modele de regresie logistică.

Maria GROSU, Ioan -Bogdan ROBU, Costel ISTRATE
AUDIT FINANCIAR , anul XVIII 80

Tabelul nr. 2. Statistici descriptive privind variabilele analizate
Variabilă Valoare Frecvență
de apariție
Auditor Aparține Big 4 (B4) 32,80%
Nu aparține Big 4 (NB4) 67,20%
Opinie de audit în exercițiul curent
(Audit_Op t) Op1: opinie fără rezerve 78,40%
Op2: opinie cu rezerve 16,40%
Op3: imposibilitatea exprimării unei opinii 3,70%
Op4: opinie contrară 1,50%
Opinie de audit în exercițiul următor
(Audit_Op t+1) Op1: opinie fără rezerve 78,40%
Op2: opinie cu rezerve 16,40%
Op3: imposibilitatea exprimării unei opinii 3,70%
Op4: opinie contrară 1,50%
Existență KAM ( KAM_exist ) Nu 12,70%
Da 87,30%
Număr total de aspecte cheie de audit
identificate într -un raport de audit
(Total_KAM ) 0 aspecte 15,70%
1 aspect 26,90%
2 aspecte 11,20%
3 aspecte 17,90%
4 aspecte 8,20%
5 aspecte 11,90%
6 aspecte 3,00%
7 aspecte 3,00%
8 aspecte 0,70%
9 aspecte 0,00%
10 aspecte 0,00%
11 aspecte 0,00%
12 aspecte 0,00%
13 aspecte 0,70%
14 aspecte 0,70%
Sursă: Prelucrări proprii în SPSS 22.0

Din Tabelul nr. 2 se poate observa că pentru
eșantionul analizat în perioada avută în vedere,
auditorul aparține unor entități din Big4 într -o
proporție care depă șește cu puțin 30%, restul, de
aproximativ 70%, fiind auditori care nu fac parte din
Big4. La nivelul tipului opiniei de audit , se poate
remarca faptul că nu există schimbări aparente de la
o perio adă la alta, procentele pe cele patru tipuri de
opinie fiind neschimbate. Este important de
menționat faptul că, de și în momentul culegerii
datelor s -au constatat schimbări ale tipului de opinie
de la o perioadă la alta, luate ca întreg, aceste
modificări s-au „compensat”, ceea ce a dus la
rezultate identice. De remarcat este faptul că în
aproximativ 80% din cazuri, opinia a fost nemodificată. În ceea ce prive ște existența KAM –
urilor , au fost și entități din e șantion (aproximativ
13%) pentru care auditorii nu au raportat niciun KAM
în rapoartele de audit aferente exercițiilor financiare
analizate, de și normele recomandă să fie cel puțin
un aspect cheie de audit prezentat în raportul
auditorului. Referitor la numărul total de aspecte
cheie de audit identifica te într -un raport de audit
analizat, se constată că în 27% din cazuri există cel
puțin un aspecte cheie de audit prezentat.
Asocierile dintre tipul auditorului din perioada curentă
și existența KAM -urilor din această perioadă cu tipul
opiniei de audit din exercițiul financiar următor sunt
prezentate în diagrama din Figura nr.1 .

Calitatea misiunilor de audit financiar prin prisma raportării aspectelor cheie de audit
Nr. 1 (157)/2020 81

Figura nr. 1. Asocierile dintre raportarea aspectelor cheie de audit în exercițiul curent
și tipul de opinie de audit formulat de către auditor în exercițiul financiar următor

Sursă: Prelucrări proprii în SPSS 22.0, utilizând analiza factorială a corespondențelor multiple

Din diagrama din Figura nr. 1 se poate observa
că, indiferent de apartenența auditorului la B4 sau
NB 4, existența KAM -urilor raportate în perioada
curentă conduce auditorul la obținerea unei opinii
de audit fără rezerve pentru exercițiul financiar
următor. Acest fapt poate fi motivat și susținut de
diminuarea riscului de audit din exercițiul fi nanciar
următor, ca urmare a identificării domeniilor
sensibile care deja au fost semnalate în perioada anterioară și care contribuie la îmbunătățirea
demersului de audit (inclusiv, în planificarea
misiunii) în perioadele următoare.
Influența existenței K AM-urilor, dar și a numărului
acestora în perioada curentă asupra probabilității de
obținere a unei opinii fără rezerve în exercițiul financiar
următor este analizată cu ajutorul unui model de
regresie logistică, iar rezultatele obținute în urma
prelucrări lor statistice sunt prezentate în Tabelul nr. 3 .

Maria GROSU, Ioan -Bogdan ROBU, Costel ISTRATE
AUDIT FINANCIAR , anul XVIII 82

Tabelul nr. 3. Estimațiile parametrilor primului model de regresie
Variabile incluse în model β S.E. Wald df Sig. Exp(β)
Auditor 2.471 1.476 2.800 1 .094a 11.830
Auditor KAM_exist -2.203 1.489 2.189 1 .139b .111
Auditor · Total_KAM -.308 .284 1.177 1 .278e .735
Audit_Op · Total_KAM .739 .597 1.535 1 .215d 2.094
Audit_Op · KAM_exist 2.696 1.886 2.043 1 .153c 14.820
Constantă -.511 1.473 .120 1 .729 .600
Modelul 1: ln[p i/(1-pi)] = β 0 + β 1Auditor i + β 2Auditor i·KAM_exist i + β 3 Auditor i·Total_KAM i + β 4 Audit_Op i·KAM_exist i +
β5Audit_Op i·Total_KAM i + εi
Nivel de încredere (a: 90%; b: 85%; c: 80%; d: 75%; e: 70%)
Sursă: Prelucrări proprii în SPSS 22.0

Din datele prezentate în Tabelul nr. 3 se poate observa
că apartenența auditorului la Grupul de firme Big4 poate
conduce la emiterea unei opinii fără rezerve, pornind de
la KAM -urile identificate în exercițiul financiar ant erior.
Totuși, pe baza scepticismului profesional, raportarea
KAM -urilor, dar și a numărul acestora poate orienta
auditorul din Big4 către teste de audit mai aprofundate
asupra domeniilor identificate anterior pentru a depista
eventuale neconcordanțe în fu ncție de cadrul de
raportare aplicabil. Acest fapt poate conduce la
diminuarea probabilității de obținere a unei opinii fără
rezerve. În acest fel, auditorul se poate afla în situația de a neglija alte domenii sensibile neidentificate anterior.
În cazul î n care auditorul din Big4 sau NonBig4 ia în
considerare opinia fără rezerve emisă în perioada
precedentă, existența KAM -urilor identificate anterior,
dar și numărul acestora îi pot facilita planificarea misiunii
auditorului în perioada următoare cu impact direct
asupra diminuării riscului de audit și, implicit, a cre șterii
calității auditului.
Influența unui anumit tip de KAM asupra probabilității
emiterii unei opinii fără rezerve în exercițiul financiar
următor este prezentată pe baza rezultatelor sintetiz ate
în Tabelul nr. 4 .

Tabelul nr. 4. Estimațiile parametrilor celui de -al doilea model de regresie
Variabile incluse în model β S.E. Wald df Sig. Exp(β)
KAM1 211.205 11593.529 .000 1 .985 5.313E+91
KAM2 72.349 4463.965 .000 1 .987 26347631219163340000000000000000.000
KAM3 240.199 16612.543 .000 1 .988 2.076E+104
KAM4 33.175 6232.698 .000 1 .996 255792104530369.900
KAM5 14.047 1728.970 .000 1 .994 1259953.949
KAM6 -278.616 32426.597 .000 1 .993 .000
KAM8 136.694 8333.901 .000 1 .987 2.321E+59
KAM9 17.187 11567.681 .000 1 .999 29115321.416
KAM10 -30.266 15755.979 .000 1 .998 .000
KAM11 -24.022 40301.997 .000 1 1.000 .000
KAM12 -197.051 13076.426 .000 1 .988 .000
KAM13 42.077 2962.464 .000 1 .989 1877918400054368770.000
KAM14 .930 1.248 .555 1 .456 2.535
KAM15 -271.175 13968.813 .000 1 .985 .000
KAM16 -25.382 107143.363 .000 1 1.000 .000
KAM17 -.206 3711.186 .000 1 1.000 .814
KAM18 15.901 13696.591 .000 1 .999 8051381.562
KAM19 -23.092 28574.702 .000 1 .999 .000
KAM20 -122.719 7469.228 .000 1 .987 .000

Calitatea misiunilor de audit financiar prin prisma raportării aspectelor cheie de audit
Nr. 1 (157)/2020 83

Variabile incluse
în model β S.E. Wald df Sig. Exp(β)
KAM23 -32.564 4863.295 .000 1 .995 .000
KAM24 -1.279 1.718 .554 1 .457 .278
KAM25 337.627 43442.874 .000 1 .994 4.262E+146
KAM26 4.008 28473.264 .000 1 1.000 55.029
KAM27 99.934 28342.336 .000 1 .997 2.517E+43
KAM28 -30.355 2429.838 .000 1 .990 .000
KAM29 -245.444 27822.340 .000 1 .993 .000
KAM30 18.985 40192.969 .000 1 1.000 175751547.388
KAM31 242.721 21288.619 .000 1 .991 2.584E+105
KAM32 -169.357 27392.350 .000 1 .995 .000
KAM33 -3.067 41118.017 .000 1 1.000 .047
Constant 2.218 .692 10.271 1 .001 9.192
Model: ln[p i/(1-pi)] = γ 0 + γ 1KAM1 i + … + γ jKAMj i + …+ γ 34KAM34 i + εi
Sursă: Prelucrări proprii

Pe baza rezultatelor din Tabelul nr. 4 , se poate
observa că existența unui anumit tip de KAM din
perioada curentă nu are o influență semnificativă
(definitorie) asupra tipului de opinie emis în
exercițiul financiar următor. Totu și, se poate
observa că auditorul trebuie să țină cont, în mod
deosebit, de trei aspecte cheie care îi pot influența
demersul de audit în perioada următoare și anume:
recunoa șterea veniturilor, respectarea sau nu a
principiului cont inuității activității, precum și
tranzacțiile cu părțile afiliate. Motivația pentru care
recunoa șterea veniturilor reprezintă un aspect
cheie semnificativ în acest model rezidă în faptul
că este mai frecvent întâlnit, probabil din motivul că
auditorii cons ideră că principiile pe care o entitate
trebuie să le aplice cu privire la natura, valoarea,
plasarea în timp și incertitudinea veniturilor
generate de un contract cu un client sunt destul de
complexe, conform IFRS 15, și importante pentru
înțelegerea situ ațiile financiare de către utilizatori.
În ceea ce prive ște principiul continuității activității ,
din rapoartele analizate s -a constatat că auditorii
fac mențiuni frecvente în acest sens atunci când au
suspiciuni că acest principiu poate fi respectat,
tocm ai pentru a oferi utilizatorilor toate informațiile
necesare în fundamentarea deciziilor ulterioare.
Tranzacțiile cu părțile afiliate reprezintă un aspect
sensibil, deoarece fac parte dintr -un domeniu
destul de complex și impun, de multe ori, dificultăți
în aplicarea procedurilor de audit și în colectarea
unor probe relevante. 5. Concluzii
În ultimii ani, rolul profesiei de audit a fost reconsiderat și
noi standarde în domeniu au fost emise cu scopul
creșterii calității și transparenței privind raportarea î n
audit, tocmai pentru a veni în sprijinul investitorilor
prezenți și potențiali. Una dintre cele mai recente
modificări privind raportarea în audit o constituie
includerea aspectelor cheie ca secțiune separată în
raportul auditorului.
În prezentul studiu s-a urmărit, în primul rând, pornind
de la literatura de specialitate, să se clarifice care sunt
condițiile pentru ca anumite aspecte de audit să fie
considerate cheie și care este maniera de prezentare
și descriere în raportul de audit a acestor aspecte. În al
doilea rând, s -a urmărit în ce măsură rapoartele de
audit ale entităților cotate la Bursa de Valori Bucure ști
emise după aplicarea noilor cerințe de raportare în
audit asigură o valoare comunicațională sporită și,
implicit, o calitate superioară a mi siunilor de audit
financiar. E șantionul studiat cuprinde 67 de firme
cotate pe piața reglementată, iar perioada supusă
analizei este 2016 -2018, exercițiul financiar încheiat la
finele anului 2016 fiind primul exercițiu pentru care
sunt aplicate standardele internaționale de audit
revizuite, cu referire la obligația de comunicare a
aspectelor cheie de audit. Ipoteza de cercetare a avut
în vedere testarea influenței aspectelor cheie de audit
raportate de către auditor în anul curent asupra calității
misiunilo r de audit viitoare , iar pentru validarea
acesteia s -a urmat un demers statistic.

Maria GROSU, Ioan -Bogdan ROBU, Costel ISTRATE
AUDIT FINANCIAR , anul XVIII 84

Anterior estimațiilor parametrilor modelelor de regresie
logistică, au fost prezentate statistici descriptive pentru
variabilele utilizate și s-au identificat asocierile dint re
raportarea aspectelor cheie de audit în exercițiul curent
și tipul opiniei de audit emisă de către auditor în
exercițiul financiar următor. Rezultatele statisticii
descriptive prezintă profilul companiei ca fiind auditată
de către un auditor care nu fac e parte din Big4, opinia
formulată în raportul de audit este cea fără rezerve, iar
raportul de audit conține cel puțin un aspect cheie de
audit. În ceea ce prive ște asocierea dintre raportarea
aspectelor cheie de audit în exercițiul curent și tipul de
opinie de audit formulat de către auditor în exercițiul
financiar următor, concluzia este că, indiferent de tipul
auditorului (Big4 sau NonBig 4), existența KAM -urilor
raportate în perioada curentă conduce auditorul la
obținerea unei opinii de a udit fără rezerve pentru
exercițiul financiar următor, din motivul că, fiind
identificate domeniile sensibile într -o perioadă anterioară, riscul de audit în perioada imediat următoare
poate fi diminuat, iar asigurarea dată de către auditor
poate cre ște.
Influența existenței KAM -urilor, dar și a numărului
acestora în perioada curentă asupra probabilității de
obținere a unei opinii fără rezerve în exercițiul financiar
următor s -a analizat cu ajutorul unui model de regresie
logistică, iar rezultatele au eviden țiat faptul că
apartenența auditorului la Grupul de firme Big4 poate
conduce la emiterea unei opinii fără rezerve pornind de
la KAM -urile identificate în exercițiul financiar anterior.
Cu toate acestea, atât numărul de KAM -uri, cât și tipul
acestora din pe rioada curentă ar putea ghida auditorul în
perioada următoare ca încă din etapa de planificare a
auditului să -și stabilească teste de audit mai
aprofundate pentru domeniile și sistemele semnificative,
tocmai pe ntru a contribui la consolidarea credibilități i
demersului de audit și, implicit, la îmbunătățirea calității
auditului.

BIBLIOGRAFIE

1. Backof, A. ( 2015) , The impact of audit evidence
documentation on jurors' negligence verdicts and
damage awards . The Accounting Review , 90(6), pp.
2177 –2204 , https://doi.org/ 10.2308/accr -51072
2. Bakcof, A., Bowlin, K., Goodson, B. (2014), The
Impact of proposed changes to the content of the
audit report on jurors‟ assessments of auditor
negligence. The MidSouth Doctoral Consortium
hosted by Mississippi State University, Disponibil la
adresa: https://www.researchgate.net/
publication/324672167.
3. Bédard, J., Coram, P., Espahbodi, R., Mock, T.J.
(2016), Does Recent Academic Research Support
Changes to Audit Reporting Standards? Accounting
Horizons , 30(2) , pp. 255 -275.
4. Bédard, J., Gonthier -Besacier, N., Schatt, A. (2014),
Costs and Benefits of Reporting Key Audit Matters in
the Audit Report: The French Experience, Disponibil
la adresa: http://www.isarhq.org/20 14_downloads/
papers/ISAR2014_Bedard_Besacier_Schatt.pdf.
5. Botez, D. (2018), Recent Provocation Regarding
Audit Reporting, Culegere de Articole Științifice.
Volumul Conferinței Științifice Internaționale:
Contabilitatea și auditul în condițiile globalizării: realități și perspective de dezvoltare/ ACCOUNTING
AND AUDITING IN THE GLOBALIZED
CONDITIONS: REALITIES AND PROSPECTS FOR
DEVELOPMENT , Ediția a VII -a, Chi șinău, pp. 44 -47.
6. Bourbonnais, R. (2011), Économetrie. Manuel et
exercices corrigés, 8e édition, Dunod : Paris, France.
7. Brasel, K., Doxey, M., Grenier, J., Reffett, A. (2016),
Risk Disclosure Preceding Negative Outcomes: The
Effects of Reporting Critical Audit Matters on
Judgments of Auditor Liability, The Accounting
Review, 91(5) , pp. 1345 -1362,
https://doi.org/10.2308/accr -51380.
8. Bunget, O.C., Dumitrescu, A.C. (2012), Studiu asupra
relației dintre opinia de audit și respectarea principiilor
contabile, Audit Financiar, 10(85), pp. 6 -11.
9. Christensen, B, Glover, S., Wolfe, C. (2014), Do
Critical Audit Matter Paragraphs in the Audit Report
Change Nonprofessional Investors' Decision to
Invest?, AUDITING: A Journal of Practice & Theory
33(4) , pp. 71 -93, https://doi.org/10.2308/ajpt -50793.
10. Cordo ș, G.S., Fülöp , M.T. (2014), Understanding
audit reporting changes: introduction of Key Audit
Matters, Accounting & Management Information
Systems 14(1) , pp. 128 -152.

Calitatea misiunilor de audit financiar prin prisma raportării aspectelor cheie de audit
Nr. 1 (157)/2020 85

11. Cordo ș, G.S., Fülöp , M.T. (2015), New Audit
Reporting Challenges: Auditing the Going Concern
Basis of Acc ounting, Procedia Economics and
Finance , 32, pp. 216 -224.
12. Czerney, K., Schmidt, J.J., Thompson, A.M. (2014),
Does Auditor Explanatory Language in Unqualified
Audit Reports Indicate Increased Financial
Misstatement Risk?, The Accounting Review , 89(6) ,
pp. 2 115-2149, https://doi.org/10.2308/accr -50836.
13. Dănescu, T., Spătăcean, O. (2018), Audit opinion
impact in the investors‟ perception – empirical
evidence on Bucharest Stock Exchange, Audit
Financiar , 1(149) , pp. 111 -121, DOI:
10.20869/AUDITF/2018/149/003.
14. Fülöp, M.T. (2018), New tendencies in audit
reporting, examples of good practices BVB, Audit
Financiar , 2(150) , pp. 249 -260, DOI:
10.20869/AUDITF/2018/150/010.
15. Gimbar, C., Hansen, B., Ozlanski, M. (2016a), Early
Evidence on the Effects of Critical Audit Matters on
Auditor Liability, Current Issues in Auditing , Spring,
10(1) , pp. A24 -A33, https://doi.org/10.2308/ciia -51369.
16. Gimbar, C., Hansen, B., Ozlanski, M. (20 16b), The
Effects of Critical Audit Matter Paragraphs and
Accounting Standard Precision on Auditor Liability,
The Accounting Review , 91(6) , pp. 1629 -1646,
https://doi.org/10.2308/accr -51382.
17. Jaba, E. (2002), Statistica , ed. a 3 -a, Ed. Economică ,
Bucure ști.
18. Kachelmeier, S.J., Rimkus, D., Schmidt, J.J.,
Valentine, K. (2018), The Forewarning Effect of
Critical Audit Matter Disclosures Involving
Measurement Uncertainty, SSRN Electronic Journal,
Disponibil la adresa: https://papers.ssrn.com/sol3/
papers.cfm?abst ract_id=2481284.
19. Kachelmeier, S.J., Schmidt, J.J., Valentine, K.
(2017), The Disclaimer Effect of Discolsing Critical
Audit Matters in the Auditor‟s Report , SSRN
Electronic Journal , Disponibil la adresa:
https://umbfc.bus.miami.edu/_assets/files/faculty –
and-research/conferences -and-seminars/accounting –
seminars/KSV_93014.pdf.
20. Kiss, C., Fülöp , M.T., Cordo ș, G.S. (2015), Relevant
Aspects Regarding the Changes of the Statutory
Audit Report in the Light of Inte rnational Regulations,
Audit Financiar , 13(126), pp. 63 -73. 21. Köhler, A.G., Ratzinger -Sakel, N., Theis, J. (2016),
The Effects of Key Audit Matters on the Auditor‟s
Report‟s Communicative Value: Experimental
Evidence from Investment Professionals and Non –
professional Investors, International Symposium on
Audit Research , Singapore , SSRN Electronic
Journal, Disponibil la adresa: https://papers.ssrn.
com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2838162
22. Lennox, C.S., Schmidt, J., Thompson, A. (2019), Are
expanded audit reports informative to investors?
Evidence from the U.K., University of Southern
California USC Marshall School of Business, Los
Angeles , SSRN Electronic Journal, Disponibil la
adresa: https://papers.ssrn.com/sol3/papers.
cfm?abstract_id =2619785
23. Mock, T.J., Bédard, J., Coram, P.J., Davis, S.M.,
Espahbodi, R., Warne, R.C. (2013), The Audit
Reporting Model: Current Research Synthesis and
Implications. AUDITING: A Journal of Practice &
Theory , 32(1) , pp. 323 -351.
24. Pinto , I., Morais, A .I. (2019), What matters in
disclosures of key audit matters: Evidence from
Europe, Journal of International Financial
Management & Accounting , 30(2), pp. 145 -162.
25. Robu, I -B., Istrate, C., Herghiligiu, I.V. (2019), The
Use of Audit Opinion in Estimating th e Financial
Reporting Transparency Level, Audit Financiar ,
1(153) , pp. 79 -92, DOI:
10.20869/AUDITF/2019/153/001.
26. Segal, M. (2017), ISA 701: key audit matters – an
exploration of the rationale and possible unintended
consequences in a South African, Journal of
Economic and Financial Sciences, 10(2) , pp. 374 –
391.
27. Sirois , L.P., Bédard , J., Bera, P. (2018), The
Informational Value of Key Audit Matters in the
Auditor's Report: Evidence from an Eye -Tracking
Study, Accounting Horizons , 32(2) , pp. 141 -162,
https:// doi.org/10.2308/acch -52047.
28. Weirich, T.R., Reinstein, A. (2014), The PCAOB‟s
Proposed New Audit Report, The CPA Journal , pp.
24-29, Disponibil la adresa:
https://s3.amazonaws.com/academia.edu.document
s/43222357/New_Audit_Report.pdf.
29. ACCA (2018), Applied Skills. Audit and assurance
(AA). Study text , Kaplan Financial Limited , UK

Maria GROSU, Ioan -Bogdan ROBU, Costel ISTRATE
AUDIT FINANCIAR , anul XVIII 86

30. Directiva 2014/56/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a
Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al
situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare
consolidate, Jurnalul Oficial nr. 158 din 27 mai 2014.
31. IAASB. (2016), Manual de reglementări
internaționale de control al calității, audit, revizuire,
alte servicii de asigurare și servicii conexe , Ediția
2015, vol. I, tradus și republicat de CAFR, Bucure ști
32. IFAC. (2015a), Auditor Reporting -Key Audit Matters ,
Disponibil la adresa:
https://www.ifac.org/publications -resources/auditor –
reporting -key-audit -matters.
33. IFAC. (2015b), Auditor Reporting – Illustrative Key
Audit Matters, Disponi bil la adresa:
https://www.ifac.org/publications -resources/auditor –
reporting -illustrative -key-audit -matters.
34. IFAC. (2016a), The New Auditor‟s Report: Questions
and Answers, Disponibil la adresa: https://www.ifac.org/publications -resources/new –
auditor -s-report-questions -and-answers.
35. IFAC. (2016b), More Informative Auditor‟s Reports –
What Audit Commitees and Finance executives need
to know , Disponibil la adresa:
https://www.ifac.org/publications -resources/more –
informative -auditors -reports -what -audit -committees –
and-finance.
36. OMFP nr. 3189 din 08.12.2017 privind modificarea și
completarea Reglementărilor contabile conforme cu
IFRS, aprobate prin OMFP nr. 2844/2016, publicat în
M. Of., Partea I, nr. 1001 din 18.12.2017.
37. Regulamentul (UE) nr. 537/2014 al Parlamentul ui
European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind
cerințe specifice referitoare la auditul statutar al
entităților de interes public și de abrogare a Deciziei
2005/909/CE a Comisiei, Jurnalul Oficial nr. 158 din
27 mai 2014.