Calitatea Mezelurilor Crud Uscate DE LA S.c

INTRODUCERE

Piața internă a mezelurilor este caracterizată de o concurența acerbă atât din cauza faptului că sunt prezente multe firme care produc astfel de bunuri cât și pentru că segmetul de piață vizat este același, și anume consumatorii cu venituri mici, medii și mari și supermaketurile. De aceea, este o adevărată provocare să fii în top într-a astfel de piață.

Totuși, firma S.C. ,,Aldis” S.R.L. a reușit acest lucru și de aceea am ales ca lucrarea de față să studieze sistemul de management al calității în cadrul acestei organizații datorită căruia produsele oferite pe piață de această societate sunt preferate de către consumatori.

Prin urmare, obiectivul lucrării este prezentarea detaliată a politicii calitative în cadrul organizației menționate pentru a expune un exemplu de reușită în acest domeniu și a învăța din acest lucru fiindu-mi de folos atunci când voi ajunge să lucrez în la o firmă după absolvirea facultății.

Cercetarea de față este structurată pe trei capitole, astfel primele două capitole sunt consacrate prezentării cadrului teoretic al temei, iar cel de-al treilea capitol reprezintă partea practică a lucrării în care am ales ca metodă analiza SWOT a sistemului calității .

Sintetizând conținutul lucrării putem arăta că în capitolul I am definit noțiunile teoretice utilizate în implementarea sistemului de managementul calității, precum și modalitatea de punere în practică a noțiunilor teoretice prezentate în cadrul acestui capitol. Cel de-al doilea capitol este consacrat expunerii legislației care trebuie aplicată în acest sens atât la nivelul țării noastre, cât și în cadrul Uniunii Europene.

Capitolul al treilea, care este partea de cercetare propriu-zisă are drept scop analiza aplicării sistemului calitativ în cadrul firmei S.C. Aldis S.R.L.

CAPITOLUL I

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII

1.1. STANDARDELE ISO 9000 REFERITOARE LA ASIGURAREA CALITĂȚII

Dificultatea cu care se confrunta conducatorii societatilor pusi in situatia de a aplica standaredele calitative ISO 9000 este aceia că acestea , cuprind recomandări privind managementul calității și cerințe pentru asigurarea acesteia in general, insa doar descriu elementele acestui sistem, fără a specifica cum sa se procedeze in cazul particular al unei întreprinderi.

In practica insa, revine conducerii fiecarei intreprinderi sarcina de a asigura proiectarea și aplicarea unui sistem al calității in functie de obiectivele, produsele, procesele și practicile specifice ale fiecărei întreprinderi.

Una din definițiile procedurii privind sistemul calității arată ca aceasta este „structura organizatorică care conține procedurile, procesele și resursele necesare pentru implementarea managementului calității“.

Decizia de aplica un sistem de management al calitatii la nivelul organizatiei are in general doua motivatii: fie este o initiativa a conducerii intreprinderii pentru a deveni mai competitiva pe piata si a-si consolida pozitia in randul clientilor oferind produse si servicii mai apreciate, fie este un raspuns la solicitarea unui colaborator .

Cazul in care implementarea unui sistem de management al calitatii este solicitata de un beneficiar sau de un furnizor este intalnita des in multe tari si este o cerere rezonabila din moment ce colaboratorul care cere acest lucru are deja implementata o astfel de strategie, prin urmare este de asteptat ca si societatile care se numara printre cei cu care realizeaza schimburi economice sa lucreze la un nivel calitativ apropiat de cel pe care il aplica chiar el.

Atunci cand hotararea de a trece la aplicarea managementului calitatii in conformitate cu standardele ISO 9000 este luata de conducerea unui organizatii din proprie initiativa si nu la cererea unui colaborator, este mai dificil de conceput aceasta strategie deoarece nu este vorba doar de o adaptare la sistemul calitatii practicat de catre o alta organizatie, ci de crearea unui sistem autonom, care trebuie gandit in raport cu tendintele pietei care sunt dificil de anticipat.

In plus, fiind vorba de un sistem, toate partile componente ale acestuia sunt in relatii de interdependenta unele cu altele, iar o modificare a unui element al acestuia atrage cu sine o reactie in lant, prin urmare, activitățile întreprinderii se realizează printr-o rețea de procese a cărei structură este, adesea, deosebit de complexă. Întreprinderea trebuie să identifice, să organizeze și să administreze rețeaua sa de procese și interfețele lor, astfel încât să poată obține și îmbunătăți permanent calitatea produselor. Acesta reprezintă un concept fundamental pe care se bazează familia de standarde internaționale ISO 9000.

Apariția standardelor ISO 9000 a avut loc în anii `70 reglementand aspecte referitoare la terminologie și probleme specifice calității.

Anul 1987 marchează inițierea primei versiune a familiei standardelor ISO 9000 care a constituit premiza conferirii unui caracter unitar problematicii complexe a calității. Această suită de standarde a fost publicată în România începând cu anul 1991, cu titlul SR ISO 9000.

Sistemul standardelor ISO 9000 a cunoscut două revizii importante, în anii 1994 și 2000. Standardelor ISO 9000 se refera la:

dezvoltarea relațiilor comerciale in interiorul unui stat și pe plan internațional;

consolidarea pozitiei pe piata datorita bunurilor si serviciilor oferite care respecta standardele calitative in vigoare;

îmbunătățirea rezultatelor intreprinderii;

indeplinirea unor cerinte referitoare la calitate specificate in contracte;

obtinerea satisfactiei clientilor;

obtinerea certificarii ISO 9000 de la o organizatie special acreditata in acest sens.

1.1.2.CARACTERISTICI GENERALE ALE EDIȚIEI DIN ANUL 2000 A STANDARDELOR ISO 9000

O alta schimbare asupra standardelor internaționale din familia ISO 9000 a intervenit în anul 2000, iar noutatea a tinut mai mult de conceperea acestor norme privind calitatea ca instrument eficient pentru creșterea capacității concurențiale a întreprinderilor, prin:

unicizarea modelului de asigurare externă a calității;

indicarea unui model de asigurare internă a calității, care sa vizeze TQM;

Atat modelul asigurarii calitatii interne, cat si cel al asigurarii calitatii externe sa functioneze conform ciclului PEVA (planifică-execută-verifică-acționează);

strategiile calității aplicate sa urmareasca îmbunătățirea continuă a proceselor organizației și rezultatelor acestora, asigurându-se compatibilitatea cu celelalte politici sectoriale ale organizației, în cadrul politicii sale generale;

deoarece este necesar ca indeplinirea obiectivelor propuse sa fie evaluata in permanenta se impune folosirea unui sistem informatic care sa poata ajuta la punerea in practica a acestui lucru si la sesizarea eventualelor lacune care trebuiesc eliminate;

primordiala va fi eficacitatea proceselor tehnologice si abia in plan secundar va fi urmarita asigurarea documentație acestora;

managementul intreprinderilor va efectua periodic autoevaluarea indeplinirii cerințelor prevăzute de standardele ISO 9000;

Implementarea normelor privind managementul calitatii in conformitate cu ISO 9000 trebuie sa se raporteze si la standardele ISO 14000 referitoare la managementul de mediu, având în vedere cazurile tot mai frecvente de implementare a sistemelor integrate calitate – mediu.

Sistemul ISO 9000 cuprinde următoarele standarde de bază, însoțite de un număr de rapoarte tehnice:

ISO 9000: 2000 Sisteme de management al calității – Principii de bază și vocabular

ISO 9001: 2000 Sisteme de management a1 calității – Cerințe. Dupa cum sugereaza si titlul, partea a doua se refera la conditiile care trebuiesc create pentru a putea fi aplicate astfel de standarde la nivel unei organizatii in general. Astfel, trateaza patru elemente principale ale practicii manageriale:

asumarea responsabilitatii de catre conducere,

alocarea resurselor necesare;

procesul de productie;

măsurarea, analiza și sesizarea neajunsurilor si inlaturarea acestora.

ISO 9004: 2000 Sisteme de management al calității – Ghid pentru îmbunătățirea performanțelor. Aceasta subdiviziune trateaza problematica îmbunătățirii performanțelor organizației și orientarea catre clienți in vederea satisfacerii cerintelor acestora legate de produsele si serviciile solicitate.

1.2.ETAPELE IMPLEMENTĂRII UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII (SMC)

Etapele implementării SMC într-o organizație sunt:

identificarea nevoilor societatii ;

trasarea strategiei de urmat in privinta asigurarii calitatii și determinarea obiectivelor de indeplinit care decurg din aceasta;

stabilirea proceselor și delegarea responsabilităților în materie de calitate;

identificarea resurselor necesare ducerii la indeplinirea obiectivelor fixate;

precizarea metodelor de evaluare a gradului de indeplinire a strategiei propuse;

evaluarea periodica a strategiei propuse;

stabilirea și aplicarea programului de îmbunătățire continuă.

1.3. DOCUMENTAȚIA SISTEMULUI CALITĂȚII

Reglementările privind documentația necesară implementării sistemului calității într-o organizație sunt cuprinse în Standardului ISO 10013 . Aceste documentele pot fi clasificate pe trei nivele principale:

nivelul A (manualul calitatii)

nivelul B (procedurile sistemului de management al calitatii)

nivelul C (instructiuni de lucru si alte documente referitoare la sistemul de management al calitatii)

Manualul calității este un document propriu fiecărei organizații și prezintă sistemul implementării acesteia, în același timp, este utilizat ca reper permanent menținerea specificațiilor acesteia.

Utilizarea acestui manual prezinta o serie de avantaje dintre care enumerăm câteva:

contribuie la cunoașterea și intelegerea strategiei intreprinderii;

face cunoscute obiectivele care trebuiesc indeplinite;

are un rol important în încurajarea comunicării între angajați pe de o parte, iar pe de altă parte subliniază importanța comunicării societății cu clientii si partenerii sai;

îmbunătățește imaginea firmei în rândul clenților;

contribuie la instruirea resurselor umane ale organizației în ceea ce privește sistemul de management al calitatii;

faciliteaza accesul la documentele sistemului de management al calitatii;

este prezentat auditorilor in vederea analizei sistemului calitatii implementat.

Majoritatea societatilor concep un singur manual, insa exista si organizatii mai mari care prefera sa lucreze cu mai multe astfel de documente in functie de numarul de departamente, de exemplu al productiei, al vanzarilor, al proiectarii produselor etc.

Atunci cand se lucreaza cu un singur manual, acesta este conceput de catre șeful compartimentului de asigurarea calității din firmă, in celalalt caz este alcatuit de seful fiecarui departament.

Consideratii privind elaborarea manualului calitatii

redactarea manualului se face in functie de nevoile si obiectivele fiecarei organizatii;

la conceperea si adaptarea periodica a acestuia, responsabilul departamentului calitatii colaboreaza cu toate sectoarele firmei implicate in asigurarea acesteia;

in elaborarea acestui document trebuie sa se aiba in vedere datele concrete si reale ale organizatiiei respective si sa se porneasca de la modalitatea prin care se lucra deja in asigurarea calitatii;

maualul calitatii poate avea drept obiect toate actiunile desfasurate in firma sau doar o parte din ele ;

exista organizatii care lucreaza cu doua manuale ale calitatii, si anume unul destinat folosirii in scopuri interne, iar celalalt pentru mediul extern.

Varianta de structura a manualului calitatii

titlul, scopul și domeniul de aplicare al manualului;

cuprinsul manualului;

pagina introductivă referitoare la organizație și manual;

politica în domeniul calității și obiectivele referitoare la calitate;

prezentarea organizației, a responsabilităților și autorității;

descrierea elementelor sistemului calității și/ sau indicarea procedurilor sistemului calității;

secțiune cu definu mai multe astfel de documente in functie de numarul de departamente, de exemplu al productiei, al vanzarilor, al proiectarii produselor etc.

Atunci cand se lucreaza cu un singur manual, acesta este conceput de catre șeful compartimentului de asigurarea calității din firmă, in celalalt caz este alcatuit de seful fiecarui departament.

Consideratii privind elaborarea manualului calitatii

redactarea manualului se face in functie de nevoile si obiectivele fiecarei organizatii;

la conceperea si adaptarea periodica a acestuia, responsabilul departamentului calitatii colaboreaza cu toate sectoarele firmei implicate in asigurarea acesteia;

in elaborarea acestui document trebuie sa se aiba in vedere datele concrete si reale ale organizatiiei respective si sa se porneasca de la modalitatea prin care se lucra deja in asigurarea calitatii;

maualul calitatii poate avea drept obiect toate actiunile desfasurate in firma sau doar o parte din ele ;

exista organizatii care lucreaza cu doua manuale ale calitatii, si anume unul destinat folosirii in scopuri interne, iar celalalt pentru mediul extern.

Varianta de structura a manualului calitatii

titlul, scopul și domeniul de aplicare al manualului;

cuprinsul manualului;

pagina introductivă referitoare la organizație și manual;

politica în domeniul calității și obiectivele referitoare la calitate;

prezentarea organizației, a responsabilităților și autorității;

descrierea elementelor sistemului calității și/ sau indicarea procedurilor sistemului calității;

secțiune cu definiții (terminologie);

ghid al manualului calității;

anexa conținând date de referință.

Procedurile sistemului calității

Acestea detaliaza procesele si actiunile care trebuiesc desfasurate in punerea in practica a sistemului calitatii propus. In general pocedurile sistemului calitatii cuprind:

poceduri operationale;

pocedurile de lucru;

poceduri de inspectie sau incercari.

In continutul standardului 9001/2000 este stipulata obligativitatea elaborării de proceduri documentatate cu privire la următoarele activități:

controlul documentelor;

controlul înregistrărilor;

auditul intern;

controlul produsului neconform;

acțiuni corrective;

acțiuni preventive.

Structura generala a unei proceduri

Si aceasta difera de la o firma la alta in functie de mai multe criterii cum sunt: mărimea firmei, specificul activității, domeniul de aplicare si structura prevăzută în manualul calității

De obicei, elementele unui astfel de proceduri sunt:

scopul procedurii

domeniu de aplicare

definiții, prescurtări

documente de referință

descrierea procedurii

responsabilități

înregistrări

anexe

Documente specifice locului de muncă in functie de produsele sau serviciile finite, de procesul de productie, precum si de alti factori, cele mai utilizate tipuri de documente sunt instructiunile si formularele.

Instrucțiunile de lucru sunt concepute de obicei pentru un singur utilaj sau pentru o singura faza din e procesul de productie.

Formularele sunt utilizate la consemnarea datelor care atesta faptul ca s-au respectat normele de calitate potrivit standardelor impuse.

Specificații, desene, buletine de analiză sau încercări

In functie de obiectul de activitate al firmei pot fi folosite doar unele din aceste tipuri de documente sau toate. De exemplu, firmele de constructii vor utiliza proiectele sub forma de desene, cele de produse alimentare buletine de analiza etc.

Înregistrările referitoare la calitate

Acestea sunt documente care dovedesc activitatea zilnica a unui organizatii. In aceasta categorie se inscriu acte precum :

Note de recepție si constatare de diferente

Registre de intrari

Registru de neconformități

Înregistrări din perioada de garanție și postgaranție:

Registru de evidența a procedurilor

Planificarea și evidența lucrărilor efectuate etc

1.4.ATESTAREA CALITĂȚII

Odata SMC implementat la nivelul unei organizatii este necesara certificarea lui de catre organismele competente.

Certificarea produselor, serviciilor și sistemelor calității

Din ce in ce mai multe organizatii recurg la certificarea SMC mai ales după apariția standardelor internaționale din familia ISO 9000 și a standardelor europene EN 45000.

Cadrul conceptual al certificării conformității

Prin urmare, aceasta procedura este o modalitate de atestare a conformității produselor, serviciilor, proceselor, sistemului calității unei întreprinderi, atestare pe care o realizează un organism neutru, independent de producător și beneficiar, denumit organism de certificare, care trebuie sa fie acreditat. Scopul principal al acreditării este de a ține sub control organismele de certificare.

Acest control poate fi exercitat direct de către stat, sau de un organism care se ocupă de toate aspectele tehnice ale acreditării. Pentru a asigura o bază unitară a acreditării, organismele europene de standardizare CEN (Comitetul European de Standardizare) și CENELEC (Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică) au elaborat standardele EN seria 45000. Aplicarea acestor standarde este obligatorie în țările Uniunii Europene și ale Asociației Europene a Liberului Schimb. Ele au fost adoptate și de România, ca standarde naționale, în anul 1993.

Standardele EN 45011, EN 45012 și EN 45013 specifica conditiile generale pe care trebuie să le îndeplinească organismele de certificare a produselor, sistemelor calității și personalului, pentru a fi acreditate.

La randul lor, organismele de certificare trebuie sa respecte anumite norme pentru a fi acreditate cum sunt cele care prevad ca ele trebuie sa fie impartiale, sa aiba personal calificat in acest sens, sa tina evidenta documentelor de certificare etc

Standardele EN 45001, EN 45002 și EN 45003 prevad norme cu privire la funcționarea și evaluarea laboratoarelor de încercări, de asemenea, standardul EN 45001 are drept obiect procedurile de urmat in situația în care furnizorul își propune sau i se cere să declare că un anumit produs este în conformitate cu un referențial.

Declarația de conformitate este un document elaborat de un furnizor, care afirmă pe propria răspundere că un produs, proces sau serviciu este în conformitate cu un standard sau cu un alt act normativ.

1.4.1.CERTIFICAREA PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR

Această procedură are drept scop probarea faptului că acestea corespund unui anumit standard calitativ. Acest tip de certificare prezintă mai multe avantaje.

Primul dintre acestea este cel comercial deoarece produsele sau serviciile certificate din punct de vedere calitativ vor fi solicitate mai mult de catre clienti. Un alt avantaj este acela că dat fiind faptul că procedurile de încercare a produselor sunt clare nu mai este nevoie să se repete, ci să fie respectate cele stabilite, astfel sunt reduse costurile suportate de producător pe de o parte și de pe de altă parte de către beneficiari. În condițiile unificării procedurilor de certificare și utilizării unor standarde identice sau comparabile, certificarea poate contribui la înlăturarea barierelor tehnice din calea comercializării libere a produselor.

Luând în considerare aceste avantaje, furnizorii sunt interesați să-și îmbunătățească continuu calitatea produselor și serviciilor pe care le realizează, pentru a putea asigura satisfacerea condițiilor certificării.

Pentru a dovedi faptul că o anumită organizație este certificată ISO se eliberează de către organismul care atestă acest lucru un certificat de conformitate sau a o marcă de conformitate.

Certificatul de conformitate este un act care atestă că un produs este în conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. Acesta specifică calitățile pe care le are produsul respectiv, menționează numele organismului care l-a emis și, uneori, marca de conformitate.

Marca de conformitate este o marcă protejată, aplicată sau emisă pe baza regulilor unui sistem de certificare, ce indică existența încrederii adecvate că produsul/serviciul în cauză este în conformitate cu un anumit standard, sau cu un alt document normativ.

1.4.2.CERTIFICAREA SISTEMELOR CALITĂȚII

Certificarea sistemelor calității are în vedere atestarea, de către organismul de certificare, a conformității acestora cu un standard de referință din familia ISO 9000 sau echivalentele acestora. Ea se poate realiza și pe baza unui alt standard sau document normativ. În acest caz, organismul de certificare trebuie să demonstreze că documentele în cauză au în vedere un sisterm al calității de nivel și conținut comparabile cu standardele ISO menționate. Dovada conformității cu standardul stabilit o reprezintă certificatul sistemului calității.

O organizație poate opta pentru certificarea sistemului calității atât din motive care țin atât de mediul extern cum sunt poziționarea mai bună pe piață, respectarea unor reglementări, cât și de mediul intern cum sunt ducerea la îndeplinire a obiectivelor trasate , motivarea personalului pentru îmbunătățirea calității, îmbunătățirea procesului de producție etc. De asemenea, certificarea ISO poate fi și o bună strategie concurențială deoarece clienții sunt mereu interesați să achiziționeze produse având o calitate superioară.

În plus, un sistem al calității atestat asigură managementul organizației că toate procesele și activitățile sunt ținute sub control, permițând obținerea unor rezultate prestabilite. EI poate determina personalul să se preocupe mai mult de îmbunătățirea calității propriei activități, în favoarea rezultatelor de ansamblu ale întreprinderii.

Deoarece pentru implementarea unui sistem al calității, potrivit standardelor ISO 9000, o condiție importantă o reprezintă instruirea corespunzătoare a personalului, se realizează, implicit, perfecționarea acestuia în domeniul asigurării calității, ceea ce are, de asemenea, implicații favorabile asupra proceselor întreprinderii.

În plus, un certificat obținut pentru sistemul calității întreprinderii nu înseamnă că, în mod automat, toate produsele pe care le furnizează vor fi fără abateri față de cerințele stabilite. Un asemenea certificat demonstrează că desfășurarea proceselor din întreprindere, începând cu cercetarea pieței și până la supravegherea produselor în utilizare, îndeplinește condițiile certificării (cele prevăzute în standardul sau documentul normativ stabilit ca referință).

CAPITOLUL II

PRACTICI ALE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITǍȚII ÎN UNIUNEA EUROPEANǍ ȘI ÎN ROMǍNIA

2.1.ABORDAREA CERTIFICĂRII PRODUSELOR, SERVICIILOR ȘI SISTEMELOR CALITĂȚII IN UNIUNEA EUROPEANĂ

Consiliul Comunității Europene a adoptat, în anul 1985, o nouă concepție privind armonizarea tehnică și standardizarea. Ideea de bază a "noii ordini" în plan legislativ constă în aceea că producătorii, importatorii și distribuitorii de produse pe piața comunitară trebuie să facă dovada conformității cu cerințele esențiale privind sănătatea, securitatea utilizatorilor și protecția mediului înconjurător. Aceste cerințe sunt definite în Directivele de armonizare tehnică, așa numita "Noua abordare"(New Approach).

S-a căzut de acord, de asemenea, asupra necesității de a elabora o concepție unitară privind încercările și certificarea produselor și serviciilor, care să faciliteze recunoașterea reciprocă a acestora, eliminându-se astfel încercările multiple, cauzate de cerințelor formulate diferit în statele membre ale Comunității. Deoarece se referă atât la domeniul reglementat, cât și la cel nereglementat, această concepție a fost denumită "Abordarea globală a certificării și încercărilor" (New Approach). Ea s-a concretizat în două hotărâri ale Consiliului Comunității Europene, și anume Rezoluția din 21.12.1989 privind o abordare globală în domeniul evaluării conformității și Decizia din 13.12.1990 referitoare la modulele utilizate pentru evaluarea conformității produselor și serviciilor cu directivele de armonizare tehnică.

În conformitate cu Rezoluția menționată, Consiliul Comunității Europene a adoptat următoarele principii de bază ale noii politici în domeniul evaluării conformității:

promovarea unei concepții modulare privind evaluarea conformității produselor și serviciilor;

generalizarea utilizării standardelor europene armonizate, în special a seriei EN 45000, referitoare la organismele de certificare și la funcționarea, evaluarea și acreditarea laboratoarelor de încercări și a standardelor din familia ISO 900 referitoare la managementul calității;

realizarea unor acorduri de recunoaștere reciprocă în materie de certificare și de încercări, între organismele care operează în domeniul nereglementat; constituirea unui organism european cu rol esențial în promovarea unor asemenea acorduri;

promovarea unei politici unitare și coerente față de partenerii din țările terțe, prin stabilirea condițiilor de încheiere a unor acorduri de recunoaștere reciprocă a rapoartelor de încercări, certificatelor și mărcilor de conformitate.

Având în vedere importanța crescândă a certificării sistemelor calității, în anul 1990 a fost creată Rețeaua europeană pentru evaluarea și certificarea sistemelor calității (European Network for Quality System Assessment and Certification – EQNET. Această rețea cuprinde 16 organisme de certificare, din țările membre ale UE și AELS (câte un organism din fiecare țară), acreditate în baza standardului european EN 45012. Obiectivul principal urmărit este acela de a facilita recunoașterea certificatelor pentru sistemele calității, acordate întreprinderilor din țările respective, utilizând ca referențial standardele EN ISO 9000.

S-a căzut de acord , de asemenea asupra utilizarea unei mărci distincte, marca "CE". Prin această marcă se atestă conformitate produselor cu "cerințele esențiale", prevăzute în directivele "Noua abordare". Ea este obligatorie pentru toate produsele care intră sub incidența acestor directive, reprezentând un "tip de pașaport", care conferă produselor dreptul de liberă circulație în țările comunitare.

2.2. SISTEMUL DE CERTIFICARE A CONFORMITĂȚII ÎN ROMÂNIA

2.2.1. CADRUL LEGAL ȘI INSTITUȚIONAL AL CERTIFICĂRII CONFORMITĂȚII ÎN ROMÂNIA

Analizându-se necesitatea unor mutații profunde în modul de abordare a aspectelor referitoare la calitate, asistăm, în ultimii ani, în România, la intensificarea preocupărilor în domeniul calității, atât la nivelul agenților economici, cât și la nivelul unor organisme guvernamentale și neguvernamentale, asociații, firme de consultanță.

Numeroase organizații manifestă un interes deosebit pentru modelele de asigurare a calității, propuse de standardele ISO 9000, aflându-se în diferite faze de implementare a unui asemenea model. Circa 250 de întreprinderi au un sistem al calității certificat pe baza acestor standarde. Ele consideră că certificarea sistemului calității are un impact favorabil asupra performanțelor în afaceri, recunoscând, în același timp, necesitatea îmbunătățirii continue a acestui sistem, pentru asigurarea succesului în competiție.

Se crede că că acest proces va fi facilitat de preocupările actuale din România privind perfecționarea cadrului legal și instituțional al evaluării conformității și a celui referitor la standardizare.

Acreditarea se desfășoară în condițiile prevăzute de O.G. nr. 38/1998, urmărind, în principal:

să confere încredere în competența tehnică, imparțialitatea și integritatea organismelor și laboratoarelor care efectuează evaluarea conformității;

să contribuie la creșterea competitivității produselor și serviciilor, în contextul globalizării piețelor;

să contribuie la promovarea liberei circulații a produselor și serviciilor;

să promoveze protecția vieții, sănătății și securității persoanelor fizice, precum și a mediului înconjurător și apărarea intereselor consumatorilor.

În conformitate cu aceeași ordonanță, principiile de bază ale acreditării în România sunt următoarele:

transparență și disponibilitate publică;

reprezentarea intereselor publice;

caracterul voluntar;

independență față de posibila predominare a oricăror interese specifice;

participarea organelor de specialitate ale administrației publice;

tratarea imparțială a contestațiilor;

armonizarea cu regulile acreditării europene și internaționale;

accesul liber la acreditare al tuturor solicitanților, fără discriminări;

asigurarea confidențialității și protecția secretului comercial;

aplicarea standardelor din seria SR EN 45000, SR EN ISO 9000 și SR EN ISO 14000, precum și a acelora care vor mai fi adoptate în acest domeniu;

caracterul fără scop lucrativ al organismului național de acreditare.

Începând cu anul 1998, organismul național de acreditare este Asociația Rețelei Naționale de Acreditare din România (RENAR), persoană juridică de drept privat, având statutul de asociație independentă, neguvernamentală și non-profit.

Potrivit statutului său, RENAR acreditează laboratoare și organisme care desfășoară activități atât în domeniul reglementat, cât și în cel nereglementat (laboratoare de încercări, laboratoare de etalonare, organisme de inspecție din domeniul asigurării calității produselor și serviciilor, organisme de certificare a produselor, sistemelor calității, personalului, organisme de certificare a sistemelor de management de mediu).

Cele mai importante atribuții ale RENAR sunt următoarele:

acreditarea laboratoarelor și organismelor menționate anterior și emiterea certificatelor de acreditare;

acordarea dreptului de utilizare a mărcii naționale de acreditare;

supravegherea laboratoarelor și organismelor acreditate

elaborarea și actualizarea regulilor acreditării, în funcție de evoluția practicii europene și internaționale în acest domeniu;

stabilirea și aplicarea criteriilor de selectare a auditorilor /experților tehnici implicați în procesul de acreditare/supraveghere și a criteriilor de monitorizare a activității acestora:

reprezentarea României în organizațiile de acreditare europene și internaționale;

prestarea de servicii de instruire și transfer de cunoștințe în domeniul acreditării;

colectarea, prelucrarea, stocarea și diseminarea de informații privind acreditarea;

elaborarea și publicarea unui raport anual de activitate;

editarea, publicarea și difuzarea de documente privind acreditarea.

2.2.3. CERTIFICAREA CONFORMITĂȚII PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR CU STANDARDELE ROMÂNE

La fel cum se practică și în multe alte țări, a fost instituit și în România sistemul certificării conformității produselor și serviciilor cu standardele naționale de referință. În acest scop s-a reglementat aplicarea "mărcilor de conformitate cu standardele române", mărci gestionate de Asociația de Standardizare din România – ASRO.

În scopul realizării certificării conformității au fost înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, marca "SR" și marca "SR-S". Marca "SR" este o marcă de certificare a conformității produselor și serviciilor cu standardele române de referință iar marca "SR-S" este o marcă de securitate, utilizată pentru certificarea conformității cu standardele române de securitate. Prin "Regulamentul general al mărcii SR de certificare a conformității produselor și/sau serviciilor cu standardele române", au fost stabilite condițiile de organizare generală, utilizare și gestionare a celor două mărci, cerințele generale pentru comitetele de marcă, regimul financiar și sancțiunile aplicabile în cazurile de nerespectare de către titulari a regulilor specificate. Potrivit acestui regulament, certificarea produselor și serviciilor se face de către organisme de certificare. De asemenea, încercările necesare certificării se fac numai în laboratoare acreditate.

Dreptul de utilizare a mărcilor "SR" și "SR – S" este acordat de Asociația de Standardizare din România, pe baza avizului Comitetului de marcă, corespunzător domeniului din care face parte produsul sau serviciul în cauză.

Pornind de la principiile de bază stabilite prin Regulamentul general, au fost elaborate două regulamente, care detaliază modalitățile de utilizare a mărcilor de conformitate cu standardele române, respectiv activitatea comitetelor de marcă. Titularii dreptului de utilizare a mărcilor de conformitate cu standardele române pot să aplice aceste mărci pe produse, pe ambalajele acestora sau pe documentele referitoare la produsele și serviciile respective. De asemenea, au dreptul să facă referiri la mărcile de conformitate în contracte sau alte documente privind produsele sau serviciile certificate. Aceste mărci pot fi utilizate în cadul1 unor acțiuni de publicitate sau de informare în relațiile comerciale.

2.2.4.OMOLOGAREA PRODUSELOR

Având în vedere de realizare a produselor noi, omologarea reprezintă o operațiune tehnico-economică de mare importanță pentru succesul produsului pe piață. Prin omologare se înțelege totalitatea activităților – încercări, verificări – efectuate de comisia de omologare pe baza cărora aceasta declară în scris că produsul/serviciul respectiv îndeplinește toate cerințele prevăzute în standarde sau alte specificații tehnice, reprezentând nivelul calitativ acceptat.

Comisia de omologare – stabilită conform unei proceduri specifice – se compune din reprezentanți ai producătorilor, beneficiarilor/consumatorilor, unităților de cercetare-proiectare, laboratoarelor acreditate pentru testare, ministerelor, departamentelor sau altor unități interesate. Potrivit reglementărilor din țara noastră, lista produselor pentru care este obligatorie omologarea este aprobată de guvern, la propunerea miniștrilor sau departamentelor interesate. La cererea producătorilor pot fi omologate și alte produse, în afara celor prevăzute în mod expres.

Comisiile de omologare eliberează "certificate de omologare". Exemplificativ, prezentăm procedura de omologare a autovehiculelor, prevăzută de Directiva Uniunii Europene '70/156/CEE, obligatorie începând cu data de 01.01.1998 pentru omologarea comunitară a autovehiculelor, în principal a autoturismelor. Această directivă cadru, împreună cu directivele de bază acceptate în domeniul construcției de vehicule rutiere, urmează să fie preluate treptat și în reglementările din România, în conformitate cu prevederile

Acordului de asociere a țării noastre la Uniunea Europeană. În sensul directivei menționate, "omologarea de tip" reprezintă "procedura prin care un stat membru atestă că un tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată îndeplinește prescripțiile tehnice corespunzătoare acestei directive sau altei directive la care se face referire". Autoritatea competentă care aprobă omologarea este "autoritatea competentă a unui stat membru, care este răspunzătoare pentru toate aspectele omologării de tip a unui vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată, în special pentru aprobarea și (dacă este cazul) retragerea certificatului de omologare". Această autoritate este îndreptățită să verifice echipamentul producătorului pentru asigurarea conformității producției.

Fiecare stat membru notifică Comisiei UE și celorlalte țări comunitare, autoritățile competente care acordă omologări și, dacă este cazul, domeniile pentru care acestea sunt răspunzătoare. De asemenea, vor fi notificate și serviciile tehnice, recunoscute ca laboratoare de încercări, cu indicarea tipurilor de încercări pentru care sunt autorizate. Fabricantul, în calitatea sa de deținător al unei omologări de tip pentru un vehicul, eliberează un "certificat de omologare", care va însoți fiecare vehicul, complet sau incomplet, fabricat în conformitate cu tipul de vehicul omologat. Fiecare stat membru al UE permite vânzarea sau admiterea în circulație a vehiculelor noi, numai dacă sunt prevăzute cu certificat de omologare valabil.

În cazul în care un stat membru al UE, care a aprobat omologarea de tip, constată că un vehicul însoțit de certificat de omologare sau de marcă de omologare, nu mai corespunde cu tipul pentru care a acordat omologarea, aceasta întreprinde măsurile necesare pentru a se asigura că producția de vehicule va fi din nou conformă cu tipul omologat. Autoritatea competentă care acordă omologarea comunică celorlalte state comunitare măsurile pe care le-a luat, care pot merge până la retragerea omologării.

2.2.5.GARANTAREA CALITĂȚII PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR

Termenul de garanție începe de la data preluării produsului de către beneficiarul final. Alături de acest termen, în legislația referitoare la calitatea produselor și serviciilor sunt definite atât termenul de valabilitate, cât și durata de utilizare normată.

Termenul de valabilitate este intervalul de timp în care produsele alimentare, medicamentele, produsele chimice și alte produse – conservate, depozitate, transportate în condițiile stabilite prin documente tehnico-economice – își păstrează nemodificate toate caracteristicile calitative inițiale. Termenul de valabilitate începe de la data fabricației și este indicat ca interval de timp sau ca dată limită de utilizare.

Unitățile producătoare, de comercializare și cele prestatoare de servicii răspund pentru orice deficiențe privind calitatea produselor/serviciilor, apărute în cadrul termenului de garanție al acestora, precum și pentru eventualele vicii ascunse constatate în perioada de valabilitate sau de utilizare normată, dacă acestea determină nerealizarea scopului pentru care produsul/serviciul respectiv a fost realizat.

Legislația prevede obligația înscrierii termenului de garanție sau de valabilitate și a duratei de utilizare normată, după caz, pe produse, ambalaje individuale sau documente de însoțire a mărfurilor.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ S.C ALDIS S.R.L

3.1. PREZENTAREA SOCIETĂȚII

Denumirea societatii : SC.ALDIS.SRL;

Adresa : Str. General Costica Stefanescu , nr. 1, Calarasi, cod: 910010;

Telefon : +4 – 0242 – 318993, +4 – 0242 – 318994, Fax: +4 – 0242 – 318992

Forma juridica: Societate cu Răspundere Limitata;

Nr. Registrul comertului : J51/323/1991 ;

Cod fiscal: 1928648;

Natura capitalului :integral privat,asociat unic;

Capital social : 200 ron;

Durata de functionare : nelimitata;

Administrarea societatii: este exercitata de catre domnul Oprea Costin

Profil companie: alimentar

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN: Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

Piata de desfacere: Romania

Nr angajati în anul 2013: 1391

Anul infiintarii: 1990

3.1.1.SCURT ISTORIC

ALDIS este un brand romanesc de succes, in plina expansiune, atat pe piata romaneasca, cat si pe cea europeana. Este o companie tanara si dinamica care activeaza pe piata mezelurilor din anul 1990.

ALDIS isi incepe activitatea intr-o sectie amplasata pe o suprafata de cca 200 mp. Perioada de inceput este legata de o productie incipienta, bazata pe vanzarea carnii si a semipreparatelor din carne.

1993

ALDIS isi orienteaza activitatea catre productia de preparate din carne, “varful de lance” fiind gama de salamuri cu ciuperci, o noutate la acea vreme, care a consacrat marca ALDIS pe piata romaneasca.

1994

Printr-o strategie orientata pe termen lung, ALDIS achizitioneaza primele utilaje de producere a mezelurilor din zona. In acest an, fabrica de la Calarasi livreaza circa trei tone pe zi, o productie record pentru industria de mezeluri autohtona privata.

1995

Fabrica de la Calarasi ajunge la o productie de10 tone pe zi.

1998

ALDIS asimileaza tehnologie de ultima ora, de la cele mai renumite firme in domeniu: Dolechal, Laska, Weber si Gunter, achizitii a caror valoare insumeaza 25 de milioane de euro.

2000

Strategia de dezvoltarea, a firmei ALDIS, continua prin constructia unui abator, cu o capacitate de taiere de peste 200 de capete/24 ore. De asemenea, se pune in functiune o sectie ultramoderna de salamuri tip Sibiu, precum si o sectie de vidare si feliere a salamurilor, in conformitate cu cerintele unui comert de tip occidental.

2001

Se pun in functiune 13 noi depozite de materii prime si camere frigorifice. Achizitionarea utilajului MULTIVAC R 240, o linie tehnologica de cca un milion de euro necesara sectiei de vidare si feliere a salamurilor.

2002

ALDIS isi dezvolta reteaua de magazine en gros si de distributie ajungand astfel sa detina puncte de lucru in 36 de judete.

2003 Premiul pentru “Calitatea de ansamblu a participarii” in cadrul expozitiei INDAGRA.

Premiul de Excelenta LAREX (Centrul National pentru Incercare si Expertizarea Produselor) in domeniul produselor alimentare.

2004

ALDIS primeste Distinctia de Excelenta acordata de Forumul AgriBusiness – Bruxelles, pentru dezvoltare in Europa de Est.

De asemenea, ALDIS obtine certificarea sistemului de Management al Calitatii, conform SR EN ISO 9001:2001 si certificarea sistemului HACCP, conform Codex Alimentarius si DS 2027 E:2002.

2005

Investirea a cel putin 15 milioane de euro pentru punerea in functiune a sectiei de salamuri crud uscat, pentru dezvoltarea fermelor de crestere a animalelor si a productiei vegetale, precum si a modernizarii capacitatii de productie.

Includerea SC ALDIS SRL, sub nr. 84, pe lista unitatilor agreeate pentru export in tari ale UE.

Premiul Special pentru “Excelenta in afaceri si crearea de noi locuri de munca” in cadrul clasamentului “Firmele Private din Romania” realizat de CNIPMMR.

Premiul Special pentru “Excelenta in afaceri si crearea de noi locuri de munca” in cadrul clasamentului “Firmele Private din Romania” realizat de CNIPMMR.

Obtinerea certificarii IFS (International Food Standard), acordata de catre TUV NORD CERT GmbH.

2006

ALDIS investeste 4 milioane de euro pentru a pune in functiune sectia de salamuri crud uscat cu mucegai.

Achizitionarea de noi utilaje:o linie de feliat – preambalare, o linie automata pentru formarea membranei si umplerea produselor din carne, precum si o linie moderna de umplut in membrana produse tip prospaturi – parizer – cu desen marmorat din umpluturi diferite. Lansarea unor noi produse, unice in Romania: specialitate Cuore, specialitate Arlechino, specialitate Cuore Mozaic si specialitate Roata Morii.

Premiul Special pentru “Dezvoltare si Calitate” in cadrul clasamentului “Firmele Private din Romania” realizat de CNIPMMR.

2007

ALDIS isi propune implementarea unui sistem integrat pentru realizarea mezelurilor si a produselor din carne, pornind de la cresterea animalelor si a furajelor, sacrificarea si transarea animalelor in abator propriu, pana la prelucrarea industriala a mezelurilor si a produselor din carne.

Investitiile ALDIS sunt directionate, cu predilectie spre protectia mediului si zootehnie.

Obtinerea certificarii sistemului de Management al calitatii si Sigurantei Alimentelor conform SR EN ISO 22000: 2005.

2008

Obtinerea certificarii Salamului de Sibiu de catre organismul de certificare a produselor Larex Cert.

2009 Obiectivul anului este dublarea producției în toate sectoarele

2010 Participarea la târguri și expoziții în străinătate

2011 A decedat administratorul firmei, George Naghi într-un accident, iar conducerea a fost preluată de Domnul Țăranu Vasile

2012 Chiar dacă majoritatea organizațiilor s-au confruntat cu criza economică care are loc la nivel mondial, firma Aldis a reușit să facă față acestei situații menținându-se constantă ca volum de vânzări

2013 În anii următori ca si în prezent, firma Aldis aplică o strategie de dezvoltare si îmbunătățire continuă a calității.

3.1.2. OBIECT DE ACTIVITATE

Realizarea de produse din carne;

Comercializarea import-export a marfurilor;

Alte activitati economice.

3.1.3 INDICATORI FINANCIARI

Analiza indicatorilor de activitate

Tabelul 3.1. – Analiza indicatorilor de activitate

Indicatorii de activitate se calculează conform OMFP 1752/2005 și oferă informații cu privire la:

viteza de intrare sau de ieșire a fluxurilor de numerar ale persoanei juridice;

capacitatea persoanei juridice de a controla capitalul circulant și activitățile sale comerciale de bază.

O formă a indicatorilor de activitate o reprezintă, conform IFRS, indicatorii de eficiență operațională care au ca scop determinarea măsurii în care o entitate utilizează eficient activele și capitalul propriu, cu ajutorul vitezei de rotație a activelor și capitalului propriu.

Am analizat următorii indicatori:

a) viteza de rotație a activelor imobilizate și arată numărul de rotații pe care îl fac activele imobilizate pentru obținerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete.

Nivelul acestei rate depinde foarte mult de profilul activității entității. Astfel, în sectorul comerțului și serviciilor ori în industria ușoară există un nivel mult mai redus al rotației activelor imobilizate comparativ cu industria grea sau construcții. Totuși o valoare medie a acestei rate la nivelul industriei se situează undeva în jurul valorii de 7,5 rotații. În cazul nostru valorile comportate de acest indicator se situează în intervalul 3,2-4,13. Compania analizată face parte din sectorul comerțului, deci o valoare mai mică decât 7,5 se situează în parametrii normali.

b) viteza de rotație a stocurilor, arată numărul de rotații pe care îl fac stocurile pentru obținerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete. Cea mai mică valoare este înregistrată în anul 2010, având o valoare de 4,63. În următorii ani viteza de rotație ia valori între 8,8 și 11,8.

c) viteza de rotație a creanțelor, arată numărul de rotații pe care îl fac creanțele pentru obținerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete. Termenul de încasare al creanțelor nu trebuie sa depășească durata de plată a datoriilor curente, o depășire ar însemna reducerea numerarului încasat și nevoia de credite urgente de trezorerie (descoperire de cont).

d) viteza de rotație a creanțelor comerciale, arată numărul de rotații pe care îl fac creanțele comerciale pentru obținerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete. Între durata medie de încasare și volumul creanțelor comerciale exista un raport direct proporțional, în sensul ca o creștere a duratei medii de încasare a creanțelor antrenează o sporire a volumului creanțelor comerciale, în condițiile dacă desfacerile medii zilnice sunt evaluate în parametrii exercițiului financiar curent. Din aceste motive trebuie acordată o atenție deosebită modului de interpretare a valorii absolute a nivelului creanțelor.

Analizând pe cei trei ani viteza de rotație a creanțelor și viteza de rotație a creanțelor comerciale observăm că creanțele înregistrează o valoare mai mare a rotațiilor pe parcursul perioadei analizate.

e) viteza de rotație a datoriilor comerciale pe termen scurt exprima numărul plăților (teoretice) ale datoriilor comerciale din cifra de afaceri. Teoretice, deoarece în sold pot rămâne facturi mai vechi decât perioada analizată. Trebuie sa depășească durata de încasare a creanțelor cu câteva zile. Societatea Aldis respectă această cerință așa cum reiese și din tabelul de mai sus. O rotație extrem de redusa a datoriilor comerciale trebuie să ridice semne de întrebare asupra capacității de plată a societății deoarece plata cu întârziere și depășirea termenelor contractuale sunt purtătoare de penalități.

Tabelul 3.2.- Analiza evoluției poziției financiare

Analiza în dinamică a celor trei indicatori (stocuri de materii prime și materiale consumabile, cheltuieli materiale și cifra de afaceri netă), permite evidențierea următoarelor aspecte mai importante:

ISMP>100%, ICM>100%, ICAN>100% și ICAN>ICM, înseamnă că are loc o creștere a valorii stocurilor ca urmare a unor comenzi suplimentare, în condițiile creșterii cheltuielilor materiale, prin sporirea fie a consumurilor specifice normate, fie a costului de achiziție a materiilor prime, pe fondul unui grad de valorificare a materiilor prime, în creștere. Corelația reflectă o situație favorabilă pentru întreprindere, deoarece ritmul de creștere al cifrei de afaceri nete (efectul obținut) este superior ritmului de creștere a cheltuielilor materiale (efortul depus). Această situație o întâlnim pentru anul 2011, unde corelația de mai sus este respectată, respectiv indici analizați au valori mai mari decât 100%, iar ICAN>ICM (112,31>107, 51).

În anul 2012 ICAN și ICM au valori mai mici decât 100%., dar se respectă ICAN>ICM. Observăm că cifra de afaceri a anului 2012 este inferioară anului 2010, dar în același timp constată și o scădere a cheltuielilor materiale, deci și în acest caz corelația reflectă o situație favorabilă pentru întreprindere.

3.1.4. MIJLOACELE FIXE

Procesarea carnii consta într-un complex de operatiuni, începând cu sacrificarea animalelor, transarea si conservarea carnii, obtinerea preparatelor din carne etc. Produsele rezultate de la abator se clasifica în produse principale –carnea, subproduse de abator si deseuri de abator.

Diversitatea sortimentala a carnii si a tehnologiilor de prelucrare permite producerea unei game foarte largi de preparate, care satisfac gusturile diferite ale consumatorilor. Abatoarele si sectiile de preluare a carnii sunt unitati de industrie alimentara care necesita conditii speciale de amplasare si igienizare, pentru protectia produselor din carne si a mediului.

Aprecierea si clasarea carcaselor dupa calitate include notiunile de greutate vie si de randament la taiere. Dupa sacrificare, urmeaza operatiunile de conservare a carnii si obtinere a preparatelor din carne, realizate în fabricile de preparate din carne.

Tabel nr.3.3. Mijloacele fixe și gradul lor de uzură

Unele utilajele de care dispune societatea necesita inlocuirea unor componente, pentru cresterea randamentului acestora.

Societatea dispune de terenuri in judetul Calarasi situate la o distatnta mica fata de oras. Spatiul destinat activitatii de productie a fost amenajat de catre administratorul societatii. Lucrarile de amenajare s-au executat in cea mai mare parte prin fonduri proprii.

3.1.5. PIAȚA

Societatea activează în sfera alimentatiei publice, adresându-se segmentului de piață compus din consumatorii cu venituri mici, medii și mari, dar și din supermaketuri. Conditia esentiala de competitivitate într-un astfel de sector o reprezinta satisfacerea exigentelor clientilor printr-o gama variata de produse, de o calitate ireprosabila care sa corespunda preferintelor acestora. Cele mai mari riscuri provin din posibilitatea intrarii pe piatã a unor concurenti din afara tarii.

Adis Calarasi, unul dintre primii trei producatori de mezeluri de pe piata locala, estimeaza o crestere de 20-25% a cifrei de afaceri in 2013.

Compania va incheia anul acesta cu o cifra de afaceri de 75 milioane euro, cu 25% mai mare fata de rezultatele inregistrate in anul precedent, potrivit reprezentantilor companiei.

Se estimeaza mentinerea ritmului de crestere de 20-25% anul viitor, pe fondul dezvoltarii lanturilor de retail de pe piata romaneasca. In masura in care va fi posibil exportul, cresterea va fi chiar mai mare.

Produsele care au inregistrat cele mai mari vanzari in acest an au fost salamurile crud-uscate si specialitatile fiert-afumate, ponderea lor ridicandu-se la 60% din cifra de afaceri. Acest segment, care a inregistrat o crestere de 15% fata de anul trecut, va avea insa o concurenta puternica din partea produselor de import datorita integrarii.

Piata va fi invadata de produse de import, in special pe grupa crudu-uscate, dar se mizeaza pe fidelitatea clientilor si pe faptul ca produsele fabricate in tara sunt pe gustul consumatorului roman.

Aldis a investit in acest an 4 milioane de euro in deschiderea unei noi sectii de salamuri crud-uscate cu mucegai, jumatate din aceasta investitie fiind asigurata printr-o finantare Sapard.

In urma deschiderii acestei noi sectii, compania va mai angaja 30 de persoane, restul de personal necesar fiind acoperit prin redistribuirea celor aflati in sectiile deja existente.

Aldis este unul dintre producatorii de mezeluri agreati la export pe piata UE. In urma aderarii la UE, piata produselor din carne va avea de suferit, segmentul cel mai afectat fiind cel al producatorilor mici.

Compania Aldis, detinuta de familia Naghi, a realizat anul acesta o crestere a productiei, de la 80 de tone pe zi cat inregistra anul trecut la o medie de 100 de tone anul acesta.

3.1.4. CONCURENTA

Concurenta este destul de mare pe piața internă a mezelurilor, la nivelul tarii activand multiple unitati de profil. O formă de strategie concurențială aplicată de S.C. ALDIS S.R.L. este cea de diferențiere prin identificarea produselor sale cu tradiționalitatea gustului românesc, pãstrând standardele de calitate cu care si-a câstigat un segment de piatã bine definit.

Pe piata preparatelor din carne, care se ridica la aproximativ un miliard de euro, principalii competitori ai Aldis sunt CrisTim, Caroli, Tabco-Campofrio si Angst.

3.2. PROCESUL DE PRODUCTIE

1.Depozitele frigorifice

Unitatea a extins si modernizat zona de receptie-depozitare a carnii materie prima. In prezent functioneaza cu eficienta doua rampe de receptie iar carnea se depoziteaza in 13 spatii moderne de mare capacitate, climatizate corespunzator.

2. Transarea

A fost marita capacitatea de transare la 40 de tone carne porc/vita si respectiv 15 tone carne pasare, prin amenajarea a doua sali de transare echipate si climatizate cu instalatii performante. Spatiile impresioneaza prin marime si curatenie caci faianta si inoxul stralucesc din orice punct ai privi.

3. Injectarea

Din salile de transare, carnea este transportata in depozite tampon de unde este preluata pentru injectare in vederea fabricarii specialitatilor. Injectarea a fost reamplasata intr-un spatiu larg si climatizat, dotate cu echipamente moderne, unde factorul uman intervine numai pentru supraveghere.

4. Tamblerizarea

Avand in vedere cresterea ponderei gamei de specialitati in preferintele consumatorilor, managementul s-a preocupat de marirea capacitatii de tamblerizare prin amenajarea de noi spatii si achizitionarea de instalatii moderne a caror utilitate si supraveghere este facilitata de panourile cu comenzi digitale pe care acestea le incorporeaza.

5. Sectie specialitati

O faza importanta in realizarea specialitatilor o consituie formarea acestora. Pentru cresterea productivitatii si prelucrarea carnii au fost achizitionate masini de legat si format care usureaza activitatea in aceasta echipa.

6. Tocarea – cuterizarea

Tocarea-cuterizarea se realizeaza in spatii largi, in care s-au aplicat metode constructive moderne: faianta, inox, pavimente protejate cu rasini metacrilice. Echipamentele sectiei sunt de ultima generatie si asigura incadrarea in parametri tehnologici specifici.

7. Condimentele

In vederea realizarii unei game variate de produse din carne care sa satisfaca cerintele consumatorilor strategia unitatii are in vedere aprovizionarea constanta cu condimente si activi proveniti de la firme de prestigiu care garanteaza siguranta alimentara a acestora. Pentru depozitarea lor ca si pentru dozarea condimentelor unitatea a amenajat un spatiu climatizat si uscat in care personalul instruit gestioneaza modul de

utilizare al lor.

8. Fabricatie

Carnea tocata-cuterizata, in amestec cu condimentele dozate conform retetelor este adusa in cele 3 sali de umplere in membrana a preparatelor din carne. Operatiunea se realizeaza cu echipamente performante automatizate. Membranele utilizate se achizitioneaza de la producatorii recunoscuti iar pana la utilizare sunt depozitate in spatii corespunzatoare limitrofe sectiei.

9. Fierbere afumare

Tratamentele termice la care produsele fabricate sunt supuse este capital pentru asigurarea sigurantei acestora. Constient de aceasta, managementul societatii a reusit sa achizitioneze echipamente noi pentru fierbere si afumare dotate cu panouri de comanda si afisaj a parametrilor temperatura/durata realizati. Personalul specializat supravegheaza functionarea echipamentelor si monitorizarea inregistrarilor.

10. Etichetare produse

Alaturi de calitatea intrinseca a produselor, modul de ambalare si etichetare al acestora este un element important pentru atragerea si satisfacerea consumatorilor. Ei trebuie sa fie permanent informati asupra ceea ce li se ofera. De aceea etichetele ca forma si continut au constituit o preocupare deosebita. Etichetele sunt livrate de o firma specializata.

Etichetarea se realizeaza automat prin linii tehnologice specifice, personalul muncitor nefacand altceva decat sa alimenteze masina cu seturi de etichetare adecvate fiecarui tip de produs.

11. Depozitare produse finite

Pana la livrare produsele finite sunt depozitate in spatii climatizate in care se urmareste permanent starea acestora si se pregatesc loturile pentru livrare.

12. Portionare-feliere, vidare

O parte din productia realizata, cu preponderenta cea destinata aprovizionarii marilor magazine este portionata, feliata si vidata. Aceste operatiuni se desfasoara intr-o sala spatioasa climatizata si dotata cu echipamente moderne care asigura in final vidarea perfecta a produselor.

Personalul muncitor din acest spatiu verifica cu atentie functionarea echipamentelor si forma de prezentare a produselor vidate.

13. Laborator

Laboratorul uzinal are un rol bine determinat in semnalarea si prevenirea oricaror neconformitati care pot aparea la materia prima, fluxul tehnologic sau la produsul finit. Constient de rolul acestuia in buna supraveghere a productiei si garantarea conformitatii produselor, managementul societatii a asigurat un cadru legal pentru organizarea, autorizarea si functionarea in conditiile optime a acestuia. Laboratorul efectueaza analize fizicochimice la probele recoltate de catre personalul specializat in cadrul programului de autocontrol si a sistemului HACCP implementat. Emite buletine de analiza oficiale, certifica conformitatea produselor

14. Livrare

Livrarea inchide fluxul tehnologic al productiei. Sortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare in functie de comenzi constituie responsabilitatea personalului care lucreaza in aceasta zona. Produsele se verifica privind integritatea, starea termica si modul de etichetare. Se sorteaza pe categorii, pe beneficiari si se cantaresc inainte de livrare.

Fiecare lot de produse care iese pe poarta unitatii este insotit de documente oficiale stabilite de prevederile legale in vigoare.

15. Sectia produse crud-uscate

Gustul si mai ales savoarea produselor din carne crud-uscate este garantat de modul in care este condus procesul de maturare al acestora. Maturarea produselor crud-uscate se realizeaza in spatii climatizate ai caror parametri de temperatura/umiditate sunt planificati si verificati de la panoul de comanda cu care fiecare "clima" este dotat.

16. Vestiare, personal, sali mese

Actiunea de modernizare a unitatii a inclus si amenajarea, echiparea corespunzatoare a vestiarelor, grupurilor sanitare si spatiilor pentru servirea mesei de catre personal. Unitatea detine nu mai putin de patru vestiare mari, moderne, climatizate in care personalul are toate conditiile pentru respectarea normelor igienice. Este asigurat echipamentul de protectie curat si complet care se schimba de ori de cate ori este nevoie

si se igienizeaza in spalatoria proprie. In cele trei sali de mese de capacitate suficienta se asigura doua mese gratuite pe zi.

17. Spalatorie navete

Condorm normelor legale si pentru a preveni orice risc potential de contaminare a produselor, navetele ca ambalaje se supun spalarii si dezinfectarii. Aceasta operatiune se realizeaza intr-o linie de spalare/dezinfectare automata amplasata intr-un spatiu separat limitrof zonei de livrare.

18. Centrala termica

Centrala termica dispune de echipamente tehnice specifice care asigura producerea agentului termic la capacitatea necesara intregului proces tehnologic de fabricatie din unitate.

3.2.1. GAMA DE PRODUSE CRUD-USCATE

Salamuri crud-uscate produse de Aldis sunt: Salam Sinaia flow pack, Salam porc mistert flow pack, Salam ardelenesc flow pack, Salam Torino flow pack,Salam vienez flow pack, Salam Florentino flow pack, Salam Dacian flow pack, Salam Chorizo flow pack, Salam banatean flow pack Salam Alpin flow pack, Salam Aldis flow pack, Salam de Sibiu Aldis.

3.3. ANALIZA SISTEMULUI CALITATII

3.3. 1.SITUATIA EXISTENTA

Viziunea firmei:

,,Aldis-liderul mezelurilor românesti. ALDIS si numai ALDIS!”

Misiunea

,,Într-un mediu concurențial destul de acerb, când toate produsele par să se asemene unîmele cu altele, mezelurile Aldis să facă notă discordantă prin aspect, calitate, gust sporind numele firmei, ,,Aldis” pe piața internă. Gama largă de produse fabricate după rețete tradiționale românesti să satisfacă în întregime cerințele si nevoile clienților nostri”

Politica si obiectivele referitoare la calitate

Managementul firmei a hotărât ca strategia privind sistemul calității să urmărească următoarele aspecte:

îmbunătățirea continuă a sistemului de asigurare a calității ;

să aloce resursele materiale si umane necesare punerii în practică a actualei misiuni a organizației;

ssă colaboreze cu departanetul de marketing al firmei în vederea realizării unui studiu de piață privind percepția actuală a consumatorilor în legătură cu produsele Aldis si în funcție de rezultatele obținute să elaboreze o strategie de promovare a acestor produse în conformitate cu viziunea, misiunea, politica si obiectivele organizației;

instruirea periodică a resurselor umane în prvința sistemului de management al calității la nivel de organizație;

analiza periodică a politicii sistemului de management al calității și obiectivele acesteia pentru a se sesiza eventualele lipsuri si a le corecta.

Obiective:

În privința îmbunătățirii continue a sistemului calității obiectivele trasate au fost următoarele:

continuarea procesului de modernizare si dezvoltare a organizației început în anul 2001 în scopul alinierii la standardele europene, proces care a culminat cu obținerea în anul 2004 a certificării de către Comisia Veterinară de la Bruxelles primind aprobarea de la autoritățile competente pentru exportul de carne proaspătă din speciile bovină, ovină, porcină, carne transată de pasăre, carne tocată si preparată aparținținând speciilor mai sus menționate. Prin urmare, chiar dacă scopul propus a fost atins, demersul de însusire a tehnologiilor moderne va continua pentru a îmbunătății sistemul calității si mai mult în viitor si pentru adaptarea permanentă la descoperirile tehnologiei din acest domeniu;

menținerea politicii proprii privind managementul calității si siguranței produselor care a fost elaborată atât în scopul certificării SR-EN ISO 9001 pe 2001 cât si în scopul certificării sistemului HACCP, lucruri obținute încă din anul 2004. Datorită acestei politici privind managementul calității, organizația a obținut în anul 2005 si certificarea IFS (standard pentru siguranța produselor), iar în anul 2006 autorizația de mediu;

un alt obiectiv al îmbunătățirii permanente al sistemului calității este extinderea secției 2, mărirea gamei sortimentale de salamuri crud-uscate prin fabricarea de salamuri crud-uscate cu mucegai pentru a căror realizare urmează să obțină finațarea prin fonduri europene in baza documentației depuse si aprobate;

continuarea procesului de modernizare mai vizează pe termen mediu si lung dezvoltarea sectorului zootehnic si modernizarea celor două ferme de crestere si îngrăsare a bovinelor si apoi, într-a altă etapă modernizarea fermei de porcine. În prelungirea acestor modernizări se va trece si la îmbunătățirea sectorului agricol de producere si furnizare a furajelor necesare consumului animalelor;

Incă un obiectiv al dezvoltării firmei este achiziția unui nou incubator având în vedere cresterea producției din ultimii ani.

Obiectivele privind alocarea resurselor materiale si umane necesare punerii în practică a actualei misiuni a organizației sunt:

atragerea de investitori naționali si locali cărora să le fie prezentată politica de dezvoltare a firmei pe termen lung si mediu si astfel să le fie câstigată încrederea în faptul că vor avea profit de pe urma investiției făcute;

atragerea de fonduri europene;

reinvestirea capitalului financiar provenit profitului firmei;

angajare personalului calificat pe posturile create în urma dezvoltării organizației si motivarea acestuia, precum si a celui care face deja parte din resursele umane ale firmei.

Strategia de cercetare a pieții va consta în următoarele obiective:

se vor face cercetări de piață în privința cererii de cumpărare a produselor Aldis în raport cu cele similare oferite de principalii concurenți;

va fi cercetat nivelul de satisfacție al clienților actuali față de consumul mezelurilor Aldis si percepția acestora în legătură cu unicitatea acestora datorită faptului că sunt preparate după rețete tradiționale românesti.

Strategia de promovare va avea în următoarele obiective:

Sconceperea unui clip publicitar care să fie difuzat pe principalele posturi de televiziune care să conțină sloganul ,,Aldis-liderul mezelurilor românesti. ALDIS si numai ALDIS!”;

Să fie amplasate bannere publicitare în apropierea supermarketurilor din principalele orase ale țării în scopul identificării mărcii Aldis cu rețetele tradiționale românesti .

Obiectivele privind instruirea periodică a resurselor umane în materie de sistem managerial al calității la nivel de organizație

implementarea la nivelul resurselor umane din întreaga organizație a noțiunilor privind managementul calității si necesitatea punerii acestora în practică;

procedura de instruire va avea loc trimestrial.

Obiective privind analiza periodică a politicii sistemului de management al calității și obiectivele acesteia pentru a se sesiza eventualele lipsuri si a le corecta.

această analiză va avea loc trimestrial ;

ea va fi făcută de către conducerea organizaței.

Pentru a arăta felul în care se aplică sistemul calității vom exemplifica procesul tehnologic al unui produs ,, Aldis” și anume ,, salam de Sibiu”prezentând în continuare specificațiile tehnice a produsului menționat. 

Salam de Sibiu

Figura 3.1. Salam de Sibiu de la Aldis

Sursa: http://www.aldis1990.ro/

Data intrarii în vigoare : 06.02.2010

1. Generalități

1.1. Prezenta specificație tehnică se referă la produsul ,, Salam de Sibiu’’- produs crud-uscat însamânțat cu mucegai nobil, fabricat din carne de porc, slănină, sare, condimente si extracte de condimente, zaharuri, culturi starter, acid ascorbic, nitrat de potasiu.

1.2. Documente de referință:

Caietul de sarcini pentru ,, Salam de Sibiu’’ , emis de Asociația Română a Cărnii cu nr.154/19.12.2007;

Ordinul 560/1271/339 /210/2006, MAPDR, MS, ANPC, ANSVSA- pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne.

2. Condiții tehnice de calitate

2.1. Materia primă folosită la fabricarea produsului,, Salam de Sibiu’’ corespunde documentelor tehnice normative de produs si normelor sanitare si sanitar-veterinare în vigoare.

2.2. Materialele (condimentele, adjuvanții, amelioratorii, conservanții, membranele) folosite la fabricarea produsului ,, Salam de Sibiu” corespund documentelor tehnice normative de produs si normelor sanitare si sanitar-veterinare în vigoare.

2.3. Produsul ,,Salam de Sibiu” se fabrică respectând instrucțiunile tehnologice aprobate la omologare cu respectarea normelor sanitare si sanitar-veterinare în vigoare.

2.4. Proprietăți organoleptice ( Ordinul 560/1271/339 /210/2006, MAPDR, MS, ANPC, ANSVSA)

Tabelul 3.3.1. Proprietatile produselor

Metoda de analiză organoleptică se face în conformitate cu procedura PO-40-1.0.-Analiza senzorială a produselor.

2.5. Proprietăți fizico-chimice ( Ordinul 560/1271/339 /210/2006, MAPDR, MS, ANPC, ANSVSA)

Tabelul 3.3.2. Continutul produselor in substante controlate

2.6. Proprietăți microbiologice (Reg. EC 1441/2007)

Tabelul 3.3.3 Prprietati microbiologice

*Este utilizat ca indicator privind starea de igienă a procesului, cf. Reg. 1441/2005

2.7. Conținutul în pesticide-conform reglementărilor în vigoare ( Dir.2007/ 57/CE, Ord. 23/2007, ANSVSA).

2.8. Aditivi alimentari-limite maxime admise (Dir. 2006/52/CE, Ord.438/2002 MSF si MAAP,) cu toate modificările ulterioare ).

Tabelul 3.3.4 Aditivi

2.9. Metale grele –limite maxime atinse* (Reg. 1881/2006/CE, versiunea consolidată).

Tabelul 5

*Valorile sunt indicate pentru materia primă folosită

2.10.Antibiotice sî micotoxine-conform reglementărilor în vigoare* (Reg. 2377/90 CE-versiunea consolidată, Reg. 401/2006/CE-versiunea consolidată) .

3. Reguli pentru verificarea calității

3.1. Verificarea calității și siguranței produselor

Verificarea calității produselor se face pe loturi de fabricație. Prin noțiunea de ,,lot ” se înțelege cod de identificare folosit în înregistrări și acordat unui produs pentru ca să poată fi ușor regăsit pentru a-i putea stabili istoricul (originea) sau totalitatea produselor cuprinse în cadrul unui sortiment, fabricate succesiv sau simultan, într-o singură șarjă sau mai multe, lansate în cursul aceleiași zile, pe aceeași tură, identice din punctul de vedere al compoziției, modului de prelucrare sau ambalare.

Verificarea calității și siguranței produsului ,, salam de Sibiu” se realizează conform planificărilor interne întocmite anual.

Modul de recoltare, încercările șî frecvența determinărilor care se efectuează asupra unui lot de produs sunt prezentate în cadrul procedurii PG-8.2.4 -1.2, anexele PG-8.2.4 -1.0/A2 PG-8.2.4 -1.0/A3.

4. Ambalarea și marcarea

4.1. Produsul ,, Salam de Sibiu” poate fi livrat sub următoarele variante de ambalare:

-baton cu diametrul exterior în momentul umplerii de Ø 60, gramaj cca. 600g, preambalat în pungă perforată,

-produs feliat, preambalat în ambalaj PVC, în atmosferă protectoare, la diferite gramaje: 80g, 150g, 400g, 1000g, 300g.

Pentru transport, produsul este ambalat în cutii de carton sau navete PVC.

4.2. Ambalajele sunt avizate conform normelor sanitare în vigoare- (HG 1197/2002-cu toate modificările ulterioare , Dir. 72/2002/CE-versiunea consolidată).

4.3.Marcarea și etichetarea se fac individual, pentru fiecare doză în parte fiind obligatoriu să conțină următoarele specificații:

Denumirea producătorului și marca: S.C. ALDIS S.R.L.

Denumirea produsului : Salam de Sibiu

Numărul specificației tehnice: STF 527/2006

Ingrediente

Condiții de păstrare: ,, Condiții de depozitare și transport: temperatura 10-14 C, umiditate 75-80%.”

Specificarea lotului și a mențiunii ,, A se consuma de preferință înainte de …”

Tratamentul termic la care a fost supus: Produs crud-uscat cu mucegai

Marca de sănătate cu numărul de identificare al unității

Mărcile de certificare pentru sistemele de calitate implementate.

5. Depozitare, transport, documente

5.1. Produsul, ,,salam de Sibiu” se depozitează în spații frigorifice curate, dezinfectate, fără miros străin, la o temperatură de 10-14 C .

5.2. Trnsportul produsului ,,salam de Sibiu” se face cu mijloace de transport autorizate.

5.3. Fiecare lot va fi însoțit de documente de certificare a calității și siguranței alimentului, întocmite conform reglementărilor în vigoare.

6. Termen de valabilitate

6.1. Termenul de valabilitate pentru produsul ,,salam de Sibiu” este de 120 de zile și decurge de la data încheierii procesului de fabricație.

6.2. Acest termen se referă la produsul condiționat, depozitat, transportat în condițiile prevăzute în prezenta specificație tehnică.

Instrucțiuni tehnologice

Produse crud-afumate și uscate

1.a. Recepția materiilor prime

La fabricarea produselor crud-afumate și uscate se folosesc drept materii prime:

carnea de porc

carnea de vită

slanină

Materia primă nu este recepționată decât în momentul în care aceasta corespunde cu documentele tehnice normative de produs în vigoare precum și cu normele sanitare și sanitar-veterinare, fiind verificată atât calitativ cât și cantitativ.

Calitativ, recepția materiei prime cuprinde:

inspecția documentelor: factura, CSV, certificat de conformitate, buletin de analiză, pentru a putea verifica garantarea prevederilor legale pentru fiecare produs și a cerințelor contractuale,

inspecția mijlocului de transport: condițiile igienico-sanitare, temperatura în momentul recepției și a transportului în interiorul mijlocului de transport, pentru a evita contaminarea și multiplicarea germenilor patogeni,

inspecția materiei prime: eticheta/ștampila, temperatura cărnii, integritatea ambalajului-pentru a verifica conformitatea cu documentele însoțitoare și cu standardele în vigoare.

Cantitativ, recepția materiei prime este făcută în conformitate cu standardele în vigoare.

1.b. Recepția aditivilor și a condimentelor

Ingredientele folosite în procesul tehnologic sunt:

sare

condimente naturale

conservant: azotitul de sodiu: E 250

stabilizatori: difosfat și polifosfat: E450 și E452

acidifiant: glucono-delta-lactonă: E575

Recepția calitativă a aditivilor și a condimentelor constă în:

inspecția documentelor: factura, declarația de conformitate, buletin de analiză, fișa tehnică a produsului- pentru a putea verifica garantarea prevederilor legale și contractuale pentru fiecare produs,

inspecția ingredientelor: data fabricației, termenul de valabilitate, integritatea ambalajului-pentru a verifica conformitatea cu documentele însoțitoare și cu standardele în vigoare.

Cantitativ, recepția ingredientelor și a aditivilor este făcută în conformitate cu standardele în vigoare

1.c. Recepția membranelor, etichetelor, clipsurilor și a altor materiale auxiliare

Recepția membranelor, etichetelor, clipsurilor și a altor materiale auxiliare este efectuată după o procedură asemănătoare cu cea de la recepția aditivilor și a condimentelor.

2.a Depozitarea materiei prime

Materiile prime pot fi recepționate sub formă refrigerată sau congelată. Temperaturile la care se rerealizaeză depozitarea sunt programate astfel:

0-4 C pentru carnea refrigerată;

18 C-15 C pentru carnea congelată.

Pentru perioada depozitării, echipa HCCP urmăreste:

lotizarea materiei prime –pentru a urmări originea si transabilitatea materiei prime de-a lungul întregului proces de fabricație;

miscarea materiei prime-pentru a preveni depăsirea termenelor de valabilitate, pentru a respecta regula ,, primul intrat, primul iesit”;

temperatura din spațiile de depozitare si temperatura materiilor prime depozitate si temperatura materiilor prime depozitate –pentru a preveni deprecierea produselor;

starea de igienă a depozitelor frigorifice-pentru a preveni contaminarea si multiplicarea germenilor patogeni.

2.b.Depozitatrea aditivilor si condimentelor

Depozitatrea aditivilor si condimentelor este făcută în încăperi curate, prevăzute cu instalații de climatizare, spații destinate doar pentru acest scop.Pentru a evita deprecierea si contaminarea acestora pe perioada depozitării sunt monitorizate următoarele:

Respectarea condițiilor de depozitare (temperatura, umiditate)

Starea de igienă a depozitului

2.c. Depozitarea membranelor, etichetelor, clipsurilor și sforilor

La fabricarea preparatelor din carne se folosesc membranele naturale.

Membranele naturale provenite din prelucrarea intestinelor sunt păstrate în spații de refrigerare cu temperaturi cuprinse între 0C si 4C, curate, prevăzute cu instalații de climatizare.

Pentru această etapă se urmărește respectarea condițiilor de depozitare, temperatura, umiditate, precum și starea de igienă a magaziilor.

3. Dezambalarea

Întru această etapă se urmărește:

îndepărtarea completă a ambalajelor ( cutii carton, folie PVC, pungi PVC ),

manipularea igienică a materiei prime pentru a evita contaminarea cu germeni patogeni sau corpuri străine,

evacuarea periodică a ambalajelor pentru a evita contaminarea și multiplicarea germenilor patogeni, prin contactul ambalajelor cu produse neambalate, precum și pentru a evita apariția riscurilor de natură fizică.

4. Decongelarea

Carnea congelată se poate decongela folosind metoda de decongelare lentă, în aer la temperatura de maxim 16 C, sau se poate decongela cu apă, temperatura apei fiind de maxim 30C.

Terminarea procesului de decongelare se consideră la atingerea temperaturii de 0C în centrul termic( la os). Carnea decongelată se folosește în ziua decongelării.

Pentru a putea elimina eventualele riscuri de natură microbiologică( multiplicarea germenilor patogeni și deprecierea materiei prime ), în această etapă se efectuează:

urmărirea loturilor –pentru a asigura trasabilitatea produsului,

monitorizarea temperaturii-apa/spațiu de decongelare,

monitorizarea temperaturii materiei prime,

monitorizarea operaținilor de igienizare a spațiului de decongelare a cuvelor, tăvilor și cimberelor în care se efectuează decongelarea.

5. Dozarea materiilor auxiliare și a materiilor secundare

Pentru a evita contaminarea de natură chimică a produselor finite prin depășirea dozelor admise, șeful de secție împreună cu operatorul HACCP verifică dozele de aditivi prin recântărirea dozelor pentru fiecare șarjă, înainte de utilizare.

Pentru evitarea apariției riscurilor de natură fizică se procedează la cernere și filtrare după șarjă, înainte de utilizare.

În acest sens este monitorizată dozarea sării, a azotitului de sodiu, a nitratului de sodiu și a polifosfaților. În produsul finit acești aditivi trebuie să nu depășească următoarele limite:

sare-max. 4%

azotitul de sodiu-max. 7mg/100g produs

nitratului de sodiu-max.25mg/100g produs

polifosfat-max.50mg/100g produs.

6. Tocarea, cuterizarea

Tocarea se face la cuter adăugându-se după câteva rotații condimentele și amestecul de sare. Tocarea se continuă până când la obținerea unui amestec omogen de dimensiuni cuprinse între 3-5 mm.

În această etapă echipa HCCP, urmărește următoarele :

lotizarea;

monitorizarea temperaturii spațiului de lucru și a pastei;

respectarea regulilor de igienă.

7. Umplerea

Compoziția obținută se introduce în membranele indicate în rețetă. Membranele se răsucesc manual și se așează pe bețe și apoi pe rastele.

În această etapă echipa HCCP, urmărește următoarele :

lotizarea;

monitorizarea temperaturii spațiului de lucru și a pastei ;

respectarea regulilor de igienă.

8. Maturarea

Procesul de maturare cuprinde fenomenele de:

formarea culorii;

legarea;

aromatizarea;

Formarea culorii are la bază fixarea la mioglobină a oxidului de azot, care ia naștere din amestecul de sărare cu azotit, rezultând azoximioglobina care dă culoare roșie.

Legarea este un proces fizico-chimic la care rolul hotărâtor îl joacă albumina de carne, existentă la suprafața de separație dintre particulele de carne și slănină.

Aromatizarea este condiționată de acidulare, care este una dintre importantele componente ale aromei produselor.

Maturarea produselor se realizează la 12-14 C, timp de 12 ore.

9. Afumarea și uscarea

Afumarea începe atunci când culoarea pastei a ajuns la marginea batonului și s-a stabilizat astfel încât să nu fie posibile decolorări ale marginilor cauzate unui afumări prea intense.

Procesul de afumare urmărește trei scopuri:

aromatizarea produsului;

împiedicarea dezvoltării microorganismelor;

împiedicarea oxidării produselor.

Uscarea este o metodă de conservare care se bazează pe principiul biologic al xeroanabiozei, realizându-se tulburarea funcțiilor metabolice ale microorganismelor și deci întreruperea activităților vitale prin întreruperea activităților vitale ale acestora și prin îndepărtarea umidității din produs.

Aceste faze au loc în camere special amenajate, climatizate. Instalațiile de climatizare au avantajul de a face posibilă afumarea și uscarea produselor în același spațiu, nemafiind necesară mutarea produsului. Instalațiile sunt echipate cu dispozitive tehnice necesare pentru producerea și reglarea temperaturii și umidității relative a aerului, pentru a aduce aerul proaspăt, mișcarea aerului, evacuarea aerului uzat și pentru producerea fumului.

Parametrii la care se realizează aceste faze sunt:

temperatura de 22-24C ,

U%=90-93,

timp de 90-100 ore.

10. Etichetarea

Etichetarea se efectuează conform reglementărilor în vigoare. Pe etichetă se regăsesc specificate următoarele:

denumirea produsului;

numele și adresa societății;

data fabricației și termenul de valabilitate;

materiile prime care intră în compoziția produsului;

aditivii și condimentele pe care produsul le conține;

starea termică a produsului;

tipul de membrană;

indicațiile de păstrare a produsului ( temperatura);

valoarea nutritiva a produsului

marca ,, fabricat sub control sanitar-veterinar”.

Tabel 3.4. Valoarea nutritivă a salamului de Sibiu Aldis

Pentru a verifica daca valoarea energetică (Q) specificata pe eticheta produsului corespunde realitatii, o vom testa cu ajutorul calculelor. Prin urmare, vom înmulți totalul din fiecare substanță nutritivă cu coeficientul caloric specific.

Q= (4,1*P)+(4,1*Gl)+(9,3*L)

= (4,1*25)+(4,1*0.5)+(9,3*36)

= 439,35 kcal/100 g

Rezulta ca valoarea energetica specificata pe eticheta produsului, adica 440 kcal/100 g este apropiata de cea aflata cu ajutorul calculelor, si anume 439,35 kcal/100 g.

11. Depozitarea

Produsele sunt depozitate în spații frigorifice, la temperatura de 16C. Pe perioada depozitării este controlată temperatura de depozitare, durata de depozitare, precum și igienizarea depozitelor de produse finite, pentru a evita contaminarea și multiplicarea germenilor patogeni.

Curățirea și dezinfecția depozitelor se face prin perierea pereților și a canalelor de aer, a grătarelor metalice, curățirea bateriilor de climatizare. Depozitele bine curățate se dezinfectează prin gazare cu formol urmată de neutralizarea cu amoniac.

Încărcarea depozitelor se face începând cu rafturile de sus. Batoanele se aseaza astfel incat sa nu se atinga intre ele.

12. Livrarea

Livrarea produselor se efectuează în autovehicule igienizate, avizate sanitar-veterinar, care să asigure lanțul frigorific 12-16C și păstrarea integrității ambalajelor.

La livrare, produsele sunt însoțite de:factură;

declarație de conformitate;

buletin de analiză;

certificat sanitar-veterinar.

3.3.2.Analiza SWOT A SISTEMULUI CALITATII IMPLEMENTAT

Puncte forte

la momentul actual sunt implementate SMC conform SR EN ISO 9001 pe 2001, sistemul HACCP, este obținută autorizația de mediu și certificarea IFS ( standard pentru siguranța produselor ),

a fost obținută certificarea Comisiei Veterinare de la Bruxelles primind aprobarea de la autoritățile competente pentru activitatea de export carne proaspătă din speciile bovină, porcină, ovină, carne tranșată din pasăre, poate să producă carne tocată și preparată,

firma Aldis este lieder pe piața românescă a mezelurilor,

societatea continuă procesul de modernizare și dezvoltare căutând totodată soluții pentru îmbunătățirea continuă a sistemului de management al calității.

Puncte slabe

fluctuația continuă a resurselor umane de unde necesitatea instruirii personalului nou angajat în domeniul aplicării normelor calitative la intervale scurte de timp,

nu sunt realizate destul de des cercetări de marketig pentru a identifica nevoile clienților, sugestiile acestora, preferința pentru anumite produse.

Oportunitați

mărirea cantităților de carne proaspătă, tocată, preparată exportată în Uniunea Europeană,

demararea unei campanii promoționale care să întărească încerederea pe plan intern în unicitatea produselor ,, Aldis” ca brand tradițional

Amenințări

concurență acerbă pe piața internă a mezelurilor românești,

pericole cauzate de posibilitatea îmbolnavirii animalelor și de aici interdicția de vnzare de produse atât pe piața internă cât și externă, de e xemplu gripa porcină, aviară, etc.

3.3.3. CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A SISTEMULUI CALITATIV

În general, politica în domeniul managementului calității la S.C. Aldis S.R.L. este una coerentă și eficientă, drept dovadă sunt certificările, atestările și distincțiile obținute de-a lungul anilor.

În plus, viziunea, misiunea și strategia firmei în acest sector au în vedere îmbunătățirea în permanență a calității, prin urmare și rezultatele viitoare vor fi la fel de pozitive.

Totuși, unele îmbunătățiri sunt necesare cum este de exemplu o mai bună comunicare cu clienții cu scopul de a identifica în permanență cerințele acestora deoarece și piața își schimbă mereu tendințele, iar producătorii trebuie să se adapteze la acestea pentru a putea obține astfel profit.

BIBLIOGRAFIE

Băleanu, C. Managementul îmbunătățirii continue, Editura Expert, București, 1996

Bratu Iuliana și colectiv Controlul calității și HACCP în Industria alimentară,Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2002

Diaconescu, I.; Ardelean, D.; Diaconescu, M. –Merceologie alimentara–Calitate si siguranta , Editura Universitara, Bucuresti, 2008,

Drăgulescu, N. Ghid practic în domeniul managementului calității, Editura Niculescu, București, 1999

Eftimie M. –Controlul calitatii produselor alimentare, Ed. Premier, Ploiesti, 2001

Ene C. –Securitatea alimentara –coordonate si implicatii-,Ed. Universitatii Petrol -Gaze din Ploiesti 2009

Maniu, Al.Isaic și Vodă ,V. – Manualul calității, București, Editura Economică 2008

Moțoiu, R. Ingineria calității, Editura Chiminform Data SA, București, 1994

Olaru, M. Managementul calității, Editura Economică, București,1999

Olaru, M.și colectiv Tehnici și instrumente utilizate în managementul calității, Editura Economică, București, 2000

Petrescu,V.; Expertiza calității mărfurilor, Editura ASE, București, 2005

Pop, G. Sistemul calității SQ terminologie și definiții, Editura Zecasin, București, 1996

Sârbu, R. Certificarea, auditarea și gestiunea costurilor calității, Centrul editorial ASE, București,1998

Stanciu Ion –.Managementul calității totale, Editura Cartea Universitară, București, 2003

Trandafir, M. Calitatea, editată de OIDICM, București, 1994

Voicu, M.,Severin, I. Inițiere în ingineria calității, Editura Bren, București, 2000

*****Standardul SR EN ISO 9000/2001, Sisteme de management al calității. Principii fundamentale și vocabular

*****Standardul SR EN ISO 9001/2001, Sisteme de management al calității. Cerințe

*****Standardul SR EN ISO 10011, partea 1,2 și 3 /1994 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calității

*****Standard ISO 10013/2001, Guidelines for quality management system documentation

Surse WEB:

www.aldissrl.ro

http://www.mfinante.ro

ANEXE

Anexa 1 Raport de încercări a produsului ,,salam de Sibiu”

Anexa 2 Raport de încercări a produsului ,,salam de Sibiu”

Anexa 3 Raport de încercări a produsului ,,salam de Sibiu”

Anexa 4 Raport de încercări a produsului ,,salam de Sibiu”