Calitatea Mediului Si Managementul Factorilor de Mediu In Comuna Corbii Mari

Cuprins

Cap I. Încadrarea în teritoriu

1.1.Pozitia fizico-geografica a comunei Corbii Mari

Localitatea Corbii Mari este situată în partea de sud a județului Dâmbovița, fiind încadrată în Câmpia Găvanu-Burdea, la 44°55´ latitudine nordică și 27°24´ longitudine estică.

Localitatea se află la 63 km față de municipiul Târgoviște și 52 km de București. Cele mai apropiate orașe de comuna Corbii Ciungi sunt Titu (la 17 km) și Găești (la 34 km).

În componenta comunei sunt următoarele sate:

Bărăceni

Corbii Mari

Grozăvești

Moara din Groapă,

Petrești

Podul Corbencii

Satu Nou

Vadu-Stanchii

Ungureni

Din punct de vedere teritorial administrativ a comuna cuprinde 10.617 h din care 8.767 h este suprafață agricolă (8.235 h suprafață arabilă, 510 h pășuni, 15 h de fânețe), iar 7 h sunt ocupate cu livezi și pepiniere pomicole. Din totalul suprafeței comunei, 1.882 h reprezintă intravilan iar 8.735 h reprezintă extravilan.

Fig. 1. Localitatea Corbii Mari. (Sursa:http://maps.google.ro)

1.2.Pozitia administrative si economica a comunei Corbii Mari

1.2.1. Agricultura

În județul Dâmboviță există un potențial destul de mare pentru dezvoltarea agro-alimentară, anumite categorii de produse alimentare realizate în județul nostru ocupând primul loc la nivel național, aici putem da ca exemplu: mărul de Voinești, cartoful de Dăbuleni etc. Cu toate acestea, potențialul agricol al județului Dâmbovița este mult mai important și, din păcate, nu este valorificat la adevărata sa valoare (Vancea, Șt., 1972, p. 13).

Județul Dâmbovița are o poziție geografică favorabilă, deoarece se află în imediata apropiere a Bucureștiului, cea mai mare piață de consum din România, ceea ce poate face ca, în viitorul nu foarte îndepărtat Dâmbovița să devină unul din cei mai importanță furnizori de produse alimentare perisabile pentru București, pentru aria metropolitană a acestuia și unul din producătorii importanță din regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia.

Pentru a putea dobândi acest deziderat, județul Dâmbovița este nevoit să aplice oarecare măsuri care să ducă, în cele din urmă, la progresul infrastructurii care ajută sectorul agro-alimentar.( https://www.cjd.ro/)

La nivelul anului 2011, fondul funciar agricol al județului Dâmbovița era estimată la circa 240.000 hectare, repartizate astfel:

– suprafața arabilă – 175.347 ha (71%)

– podgorii – 329 ha,

– livezi – 9.670 ha,

– pășunile naturale 42.000 ha,

– fânețe naturale 20.000 ha.

În deriva unei analize a procedurii în care a fost întrebuințat terenul arabil în perioada 2013- 2014, se poate sesiza că au crescut suprafețele cultivate cu cereale păioase, plante tehnice și culturi furajere, în schimb se micșorează suprafețele cultivate cu porumb. În anul 2014, comparativ cu 2013 anterior s-a putut sesiza și o micșorare a suprafețelor necultivate de aproximativ trei procente. (.***Dâmbovița. 1988, p. 100)

În județul Dâmbovița, ținând cont de categoriile de întrebuințare apar diferențe importante între ceea ce găsim la nivelul județului și ce se regăsește la nivel național. În acest județ, ponderea suprafețelor arabile și a livezilor este mai ridicată decât cea națională, în timp ce suprafața ocupată de pășuni, fânețe și vii este mult mai mică ca cea înregistrată la nivel național.

În județul Dâmbovița, sectorul agricol are un rol special și o mare importanță în ocuparea populației ocupate civile (întrucât aproximativ 70% din numărul locuitorilor sunt în mediul rural), dar nu și din punct de vedere al persoanelor salariate.( Acatrinei, Gheorghe, 1994, p. 14)

Comuna Corbii Mari, așa cum însemnam anterior, se află plasată în Câmpia Găvanu-Burdea, astfel condițiile de aici sunt favorabile exploatărilor agricole ale culturilor de câmp, cât și pentru prosperarea legumiculturii. Suprafața agricolă de care rânduiește comuna concentrează 8.235 ha, anume aproximativ 93% din suprafața totală, aproape 6% este reprezentată de pășuni, iar restul, de 1%, este ocupat cu livezi și fânețe.( Ciobotaru, Virginia, Frăsineanu, Corina, Frăsineanu, Ioan, Țăpurică, Oana Cătălina,2011, p. 76)

Figura 2. Structura suprafeței agricole în Comuna Corbii Mari

(Sursa: Date de la Direcția Județeană de Statistică Dâmbovița)

În Comuna Corbii Mari discutăm de un număr și de măsură medie a exploatațiilor agricole cu personalitate juridică peste media județeană înregistrată. Pe teritoriul comunei se socotesc trei asociații agricole care au ca ocupație cultura cerealelor și legumelor (Coteț, Petre, 1972 p. 66)

Corbii Mari este una din comunele din județul Dâmbovița care beneficiază de programul CESAR. Din datele oficiale de la Consiliul Local Corbii Mari, reiese că beneficiază de acest program un număr de 3.725 de proprietari care dețin peste 17.500 de imobile. “Până acum au fost făcute măsurătorile din teren, au fost înfăptuite planurile parcelare și se va intra în perioada în care vor putea fi depuse contestațiile. Oamenii sunt mulțumiți pentru că realizarea cadastrului este gratuit, adică îi scutește pe aceștia de cheltuieli de câteva mii de lei. Sunt familii care dețin multe imobile, care ar fi plătit chiar până la 10.000 lei noi (http://ziardambovita.ro/la-corbii-mari-program-pilot-pentru-cadastru-gratuit/).

Programul CESAR, este evaluat la o sumă de 47 de milione de euro, acesta este finanțat de Banca Mondială, și permite înscrierea gratuită a proprietarilor din mediul rural în cadastru și cartea funciară, lucru care va ușura transferul titlurilor și va îngădui comasarea într-o manieră mult mai comodă a terenurilor și, de ce nu, accesarea de fonduri europene pentru micii agricultori.

Comuna Corbii Mari nu are în cadrul ei ferme zootehnice, creșterea animalelor înregistrează o amploare nu foarte marea, aceasta efectuându-se doar în cadrul propriei gospodării, pentru consumul propriu.( http://www.primariacorbiimari.ro/)

Chiar dacă în comuna Corbii Mari sunt află circa 17 hectare de luciu de apă care compun un iaz, această suprafață s-a uzat din ce în ce mai mult pe parcursul administrării de către Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet. Datorită acestui lucru, primăria a obținut dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe pe care a integrat-o în programul de strângere a investițiilor pentru piscicultură ori agrement. Pe teritoriul comunei nu se deprind nici activitați de silvicultură, nici cea de vânătoare.

1.2.2. Activități industriale

În economia județului Dâmbovița economia rurală, așa cum am menționat mai sus, este importantă fiindcă numărul locuitorilor din județ este mai mic în mediul urban ca în mediul rural, aici s-au înregistrat cela mai mari mase ale populației rurale din țara noastră.

Astfel, economia rurală s-a diversificat și chiar dacă majoritatea locuitorilor încă mai lucrează în agricultură, deprind această activitate pe terenul propriul, fără să fie salarizați pentru prestarea acestei activități.

În cadrul comunei și-a făcut apariția activități economice, industria alimentară, pe lângă modernizarea în sectorul agricol. Așadar, la nivelul anului 2014, în comună există 37 de societăți comerciale active, majoritatea acestora își desfășoară activități în Ungureni, Grozăvești și Corbii Mari, dintre care 11 activează în domeniul construcțiilor, 14 în comerț, 6 în transporturi, industria prelucrătoare 3 firme și 2 firme de servicii.(https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Corbii_Mari,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba)

Figura 3. Societățile înregistrate în Comuna Corbii mari după domeniul de activitate

(Sursa: Analiza situației existente din punct de vedere socio – economic, al mediului și

nivelului de echipare tehnică și socială, Comuna Corbii mari, Județul Dâmbovița, p.13).

În ultimii ani, Comuna Corbii Mari a avut o dezvoltare imobiliară însemnată fiindcă mare parte din locuitorii comunei sunt navetiști la capitală, unde salariile sunt mult mai mari. Întocmai de aceea, tăierea și pregătirea lemnului pentru a fi folosit ca material de construcții a făcut ca S.R.L-urile din comună de construcții au înregistrat cea mai mare cifră de afaceri. Pe raza comunei sunt sonde de extracție a țițeiului și a gazelor naturale, unde angajatorul principal este OMV Petrom.( Ielenicz, Mihai,2000 )

Cap II Factorii geografici care influenteaza calitatea mediului in comuna Corbii Mari

2.1. Factorii climatici

România prin poziția sa geografică, se încorporează în zona de climă temperată fiind așezată într-un sector de trecere de la caracteristicile climatice oceanice la cele continentale, pe de alta parte, de prelungire a unor influențe din zonele polare și subtropicale (Pătru, Zaharia, Oprea, 2006, p. 11).

În zona aceasta, temperatura medie anuală înregistrată este de circa 10,1°C. În lunile de iarnă temperaturile sunt cu minus, apoi odată cu aproprierea primăverii cresc până în luna iunie când ajung la 27°C, după care cobor până în luna decembrie, când iară temperatura medie lunară devine negativă.

Amplitudinea termică medie anuală de 23,5°C exprima gradul mai redus de continentalism în comparație cu sud-estul Câmpiei Române, unde această valoare depășește 24,5-250C.

Pentru lunile de iarnă temperatura medie este de -1,1°C. în prima lună din an datorită pătrunderii maselor de aer mai rece dinspre nord-est, au loc inversiuni de temperatură, datorită acestui lucru mediile lunare înregistrate sunt mai scăzute -2,1°C.

Pentru lunile de primăvara, temperatura medie este de este undeva de 10,3°C, mai mică decât a anotimpului de toamnă dar fiind apropiată de media anuală.

19,7°C – 21,4°C, sunt temperaturile din aer în lunile de vară, în jumătatea anotimpului de toamna, începând cu luna octombrie mai exact, temperaturile scad brusc, acestea fiind având o temperatură cuprinsă între 16,4°C în septembrie și 4,5°C în noiembrie.

2.1.1 Factorii radiativi

Factorii cosmici ori radiativi sunt reprezentați prin: radiația totală, radiația solară directă, radiația reflectată și absorbită, radiația difuză. Radiația solară directă reprezintă sursa fundamentală de încălzire pentru suprafața terestră, intensitatea radiațiilor solare directe fiind condiționată de temperatura atmosferei, de frecvența și regimul nebulozității și al ceții.

Ea ajunge valorile maxime în lunile iunie-august, în jurul după amiezii. ( Sencovici, Mihaela,2010, p. 101 ) Radiația difuză provine din radiația reflectată din anumite particule ce compun atmosfera. Intensitatea ei este direct legată de capacitatea atmosferei și de culoarea solului. (Rădița Alexe,2007 )

Radiația difuză este mai intensă pe timpul iarni decât vara și aceasta datorită stratului de zăpadă cu albedoul ridicat.

Radiația globală ori totală este suma radiațiilor difuze și directe. Cea mai intensă valoarea de radiație se înregistrează în lunile de iulie. Radiația reflectată și absorbția provine din radiația solară difuză și directă, odată ce ajunge la suprafața subiacentă este reflectată, iar o altă parte este absorbită.

2.1.2 Factorii dinamici

În ceea ce privește deplasarea maselor de aer, aceasta depinde de așezarea geografică a județului, precum și de cele trei trepte de relief pe care le regăsim aici, care au o altitudine descendentă de la nord la sud.

Altă influență asupra acestei circulații este exercitată și de culoarele principalelor râuri ale județului, Dâmbovița și Ialomița. „Așadar, culoarul Ialomița canalizează masele de aer care coboară de pe platoul Bucegilor pe direcția nord-est, devenind direcția dominantă de deplasare pentru partea de est a județului” (http://apmdb.anpm.ro/).

Tabel 1. Viteza medie anuală a vântului, pe direcții, la stațiile meteorologice din judeul Dâmbovița, în perioada 2006 – 2010

(Sursa: Administrația Națională de Meteorologie)

2.1.3 Suprafața activa

Suprafața activă (subiacentă) este importantă în geneza climatului pentru că ea constituie sursa principală de transformare a energiei solare radiantă în căldură. Totodată, ea joacă un rol esențial în transformarea maselor de aer în timpul deplasării lor.

Teritoriul României a cărui suprafață este de 10.617 hectare se desfășoară pe aproximativ 44°55´ latitudine și 27°24´ longitudine. (http://www.beclocale2012 )

Comuna Corbii Mari este situată în Câmpia Română, subdiviziunea Câmpia Găvanu-Burdea. Aceasta este de origine fluvio-lacustră, are aspect tabular, fiind o continuare directă a Vlasiei spre vest. Aspectul este cel de platou, având o înclinare generală de la nord-vest spre sud-est, sens în care cotele scad de la 225 m până la 75 m. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Corbii_Mari,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba )

Altitudinea este un factor important care influențează distribuția tuturor parametrilor meteorologici. Astfel, temperatura, presiunea atmosferică, durata de strălucire a soarelui scad raport cu altitudinea, în schimb nebulozitatea, viteza vântului, stratul de zăpadă etc. cresc.

Poziția catenelor muntoase față de masele de aer și de circulația lor predominantă determină diferențieri importante în caracteristicile climatice. (Ghinea, Dan, 2002, p. 20)

Astfel, versanții vestici ai Munților Apuseni (unde se află stațiunile Stana de Vale, Moneasa) sau pantele vestice ale Carpaților Orientali (Sangeorz-Băi, Sovata), supuse circulației aerului umed din vestul continentului, beneficiază de cantități de precipitații mai mari decât versanții estici Munților Apuseni (Turda, Ocna Mureșului) sau ai Carpaților Orientali (Oglinzi, Slănic-Moldova), care, pe lângă faptul că sunt adăpostite de masele de aer umed ce vin de pe Oceanul Atlantic, sunt supuse si unor efecte de foen care usucă mai mult aerul. (Ghinea, Dan, 2002, p. 21)

La fel, pantele sudice ale Carpaților Meridionali, expuse maselor de umed de origine mediteraneană, în special în sud-vestul marii, sunt, totodată, mai calde decât cele nordice care sunt mai frecvent acoperite de mase de aer polar, rece. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Corbii_Mari,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba)

2.1.4 Particularitățile elementelor climatice

Regimul precipitațiilor este calificat prin cantitățile variabile de apă în intervale de timp variabile, mulțumită proceselor ce sunt pe tot teritoriul sudic al țării special de complexe. (http://www.beclocale2012, p. 101 )

Tabel 2. Cantitățile medii anuale și lunare de precipitații măsurate în județul Dâmbovița

(Sursa: Administrația Națională de Meteorologie)

În sezonul de vară se generează cele mai mari precipitații. Privind mediile lunare din regiunea studiată, se poate observa că cele mai ploioase luni sun cele din perioada mai-iunie (74,5-76,4 mm.

Cantitățile foarte scăzute de precipitații se înregistrează la începutul primăverii și la sfârșitul iernii în lunile de ianuarie până în lunile de martie, în momentul în care valorile ating abia 35-40 mm în medie mulțumită frecvenței regimului anticiclonic.(Vancea, Șt.,1972, p. 72)

Figura 4. Potențialul eolian al județului Dâmbovița

(Sursa:http://www.ener-pply.eu/downloads/maps/Wind/RO/ESwindenergypotentialmap_ENERO_Romania.pdf).

2.2 Factorii antropici

Cele mai mari amenințări pentru habitatul rezervației sunt de natură antropică, de natură biotică cât și produsele de combatere a insectelor, ciuperci, microorganisme, 61 plante parazite, faună, uscare anormală și altele asemenea ori abiotică cât și doborâtori ori rupturi produse de vânt și/ori de zăpadă, viituri/revărsări de ape, depuneri de materiale aluvionare, incendii naturale, secete și altele asemenea sunt mult mai puțin probabile. (Burcu, Aurelian, Burcu, Alexandru, 2005, p. 44).

Dacă amenințărilor de natură biotică pot fi detectate înainte de atingerea fazei maxime și se poate interveni pentru micșorarea daunelor, în cazul amenințărilor de natură abiotică, de cele mai multe ori intervenția are ca scop crearea condițiilor necesare pentru regenerarea habitatelor afectate și monitorizarea evoluției lor pentru refacerea habitatelor inițiale

După cum știm prea bine, omul este dependent de natură, deoarece și el face parte din acest sistem. Fiind o ființă biologică, omul are nevoie de hrană, apă, aer, de adăpost și haine, deci de produse ale naturii fără de care nu putem percepe existența umană. (https://www.cjd.ro/)

“În mod firesc, omul ar fi trebuit să țină seama în activitățile întreprinse pentru a supraviețui și a-și îmbunătăți condițiile de viață de lecția fundamentală pe care i-o predă cu atâta generozitate natura și anume aceea că nimic nu poate supraviețui pe pământ decât dacă se va integra corespunzător în ansamblul din care face parte și va coopera permanent cu celelalte părți ale ansamblului, fără a încerca să-și impună supremația în defavoarea vreuneia dintre ele și a echilibrului global” (Burcu, Aurelian, Burcu, Alexandru, 2005, p. 44).

Extracția, transportul și depozitarea țițeiului pot reprezenta surse de poluare prin hidrocarburi gazoase și lichide. De asemenea, tot această ramură industrială extractivă poate provoca poluare atmosferică din cauza cazanelor cu abur folosite la parcurile de separatoare sau la rezervoarele de țiței.

Un alt component al mediului care poate fi afectat de extracția petrolului este solul. Acesta poate fi contaminat frecvent cu apă de zăcământ rezultată în procesul tehnologic.

În afară de accidentele frecvente de la sondele de extracție, reprezentate de deversări de țiței și erupții, pot exista uneori și accidente generate de incendiile accidentale sau chiar provocate. Acestea pot avea un impact deosebit de grav asupra solurilor, asupra pânzelor freatice captive și libere.

O modalitate de prin care se pot evita astfel de accidente este verificarea periodică a gradului de uzură al sondelor și al instalațiilor aferente, reviziile curente și paza în perimetrele de extracție. Aceste măsuri pot diminua sau chiar elimina posibilitatea producerii de deversări de țiței sau subproduse petroliere în mediul înconjurător (Acatrinei, Gheorghe, 1994).

Eroziunea în suprafață și eroziunea liniară, cu toate formele ei, reprezintă alți factori cu impact puternic asupra mediului. De asemenea, riscul producerii inundațiilor este unul foarte mare, ținând cont de poziția localității în cadrul bazinului hidrografic Argeș. Cel mai mare risc de inundații îl prezintă satul Ungureni, unde gospodăriile sunt amplasate în zona maximă de risc la inundații.

Deoarece nu exista un sistem de alimentare cu apă în comuna Corbii Mari, acesta fiind finalizat în anul 2012, nici sistemul de canalizare nu a fost prezent, până în anul 2015 urmează să se creeze și rețeaua de canalizare și de epurare.

Comuna face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară care realizează managementul integrat al deșeurilor la nivel județean, fiind deservită de groapa ecologică de la Titu, situată în apropiere. (Coteț, Petre,1976 p. 123)

Cap III Calitatea mediului in comuna Corbii Mari

3.1 Calitatea aerului

Legea nr. 104/2011 privind calitatea mediului atribuie responsabilitatea monitorizării calității aerului în România către autoritățile pentru protecția mediului.

Poluanții monitorizați, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă și de informare și criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislația națională privind protecția atmosferei și sunt conforme cerințelor prevăzute de reglementările europene. (https://www.cjd.ro/)

Astăzi Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului face măsurători continue ale concentrațiilor de dioxid de sulf (SO2), oxid de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 și PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Pentru fiecare stație de monitorizare, calitatea aerului este ilustrată prin indicatori de calitate stabiliți cu ajutorul valorilor concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici măsurați.

În prezent în România sunt amplasate 142 stații de monitorizare continuă a calității aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentrațiilor principalilor poluanți atmosferici. Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului cuprinde 41 de centre locale, care colectează și transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de stații, iar după validarea primară le transmit spre certificare Laboratorului Național de Referință pentru Calitatea Aerului (LNRCA) din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. (Vancea, Șt.,1972, p.101)

Poluanți atmosferici:

1.Caracteristici generale

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irita ochii si caile respiratorii.

Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei. (http://www.beclocale2012)

Surse antropice:

(datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel. (http://www.primariacorbiimari.ro/ )

Efecte asupra sanatatii populatiei

In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane.

Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii.

Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator.

Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului. (Ciobotaru, Virginia, Frăsineanu, Corina, Frăsineanu, Ioan, Țăpurică, Oana Cătălina,2011, p. 77 )

Efecte asupra plantelor

Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.

Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele , ghindele rosii si negre, frasinul alb , lucerna , murele. (Coteț, Petre,1976 p. 76)

Efecte asupra mediului

In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului.

Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor.

Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice.

2. Metode de masurare

Metoda de referinta pentru masurarea dioxidului de sulf este cea prevazuta in standardul SR EN 14212 � Calitatea aerului inconjurator. Metoda standardizata pentru masurarea concentratiei de dioxid de sulf prin fluorescenta in ultraviolet.

Corbii Mari fiind o zonă extractivă, chiar dacă activitatea de exploatare a zăcămintelor de petrol și materialelor de construcții este limitată, Corbii Mari poate fi expusă unor riscuri în ceea ce privește factorii de mediu. În genere, extracția, transportul și depozitarea țițeiului și produselor petroliere pot cauza pierderi de hidrocarburi gazoase și lichide, care pot afecta

mediul înconjurător. (Duțu, Mircea, 1998 p. 98)

Poluarea atmosferică poate fi determinată de cazanele de abur de la parcurile de separatoare sau de la rezervoarele de stocare a țițeiului.

3.2. Calitatea apelor

Comuna Corbii Mari este situată între râurile Argeș și Neajlov. Argeșul, având o suprafață a bazinului de 12.521 km2 și o lungime totală de 339,6 km, este cea mai mare arteră hidrografică a județului, deși nu-l străbate decât pe o distanță de 47 de km. Sistemul Argeș drenează regiunile de câmpie, sub nivelul de 200 m, în proporție de 45,6%. Argeșul, împreună cu afluenții săi, Câlniștea, Neajlov, Dâmbovița și Colentina, străbate sectorul de câmpie Găvanu – Burdea. (Ghinea, Dan, 2002 p. 92)

Tabel 3.. Lungimea principalelor cursuro de apă din județul Dâmbovița

Apele freatice și de suprafață pot fi expuse riscurilor provenite din multiple surse potențiale de poluare, astfel:

În absența rețelei de alimentare cu apă, sistemul de canalizare nu este nici acesta prezent în gospodăriile din Corbii Mari. Un proiect de 6.2 milioane lei (finanțate de MDRT), aflat în prezent în faza de Studiu de Fezabilitate, urmează să creeze rețeaua de canalizare și stația de epurare până în anul 2015. Sistemul de canalizarea va deservi în primă fază satele Corbii Mari, Ungheni, Petrești și Grozăvești. (https://www.cjd.ro/ )

Măsuri avute în vedere pentru reducerea/eliminarea poluării apelor

În perioada de construcție :

– deseurile solide , materialul din decopertari , excavatii , combustibilii sau uleiurile nu se vor deversa in cursurile de apa . Se recomanda colectarea selectiva a deseurilor in vederea valorificarii/eliminarii prin firme autorizate;

– colectarea și descărcarea apelor provenite din precipitații de pe platformele afectate de lucrările șantierului la parametrii prevăzuți de legislația în vigoare;

– întreținerea corespunzătoare a mașinilor utilizate pentru efectuarea lucrărilor prevăzute de proiect și depozitarea în condițiile prevăzute de legislația în vigoare a materialelor de construcții și a consumabilelor ; – este permisă numai folosirea materialelor și substanțelor atent evaluate din punct de vedere al posibilităților de utilizare în echipamentele sistemelor de canalizare;

– orice rezervor de stocare a combustibililor și carburanților va fi atent etanșat și supravegheat și amplasat pe platformă betonată, prevăzută cu rigole de scurgere ; În perioada de funcționare – asigurarea unei întrețineri corespunzătoare a stației de epurare și a sistemului de canalizare;

– monitorizarea calității apelor uzate și întreprinderea unor măsuri de depoluare a acestora înainte de descărcare;

– înregistrarea și verificarea apelor uzate menajere;

– evitarea creșterii sarcinii hidraulice pe rețeaua de canalizare în amonte de stația de epurare;

– curentul efluent al liniei apei trebuie să rămână în funcțiune, cel puțin parțial pe toată perioada de desfășurare a lucrărilor;

– întreținerea corespunzătoare a rețelei de canalizare;

– folosirea substanțelor toxice se va face doar după obținerea aprobărilor necesare; acestea vor fi manipulate de personal instruit în acest sens care va lua măsuri pentru evitarea contaminării apelor cu astfel de substanțe;

– este permisă numai folosirea materialelor și substanțelor atent evaluate din punct de vedere al posibilităților de utilizare în echipamentele sistemelor de canalizare;

– asigurarea unei surse de energie pentru situații de urgență;

– realizarea unui plan de intervenții în vederea prezentării la solicitare, autorităților de

3.3 Calitatea vegetației

Din punct de vedere al vegetației, poziția geografică a județului Dâmbovița este una foarte favorabilă, deoarece include cele trei trepte majore de relief: grupa munților Bucegi, Subcarpații Ialomiței și Câmpia Română, ceea ce face ca în cadrul județului să întâlnim numeroase tipuri de ecosisteme terestre și acvatice caracteristice pentru fiecare etaj în parte. Cel mai reprezentativ este ecosistemul forestier, pe care îl găsim, în diverse forme și alcătuiri floristice, încă de la altitudinea de 150 m până la peste 1800. În prezent pădurea ocupă aproximativ 28,51% din suprafața întregului județ (Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M.,1993 p. 88).

Cu caracter azonal, sunt întâlnite frecvent formațiunile vegetale de luncă, în lungul văilor principale care traversează Subcarpații și Câmpia Română: Ialomița, Dâmbovița, Argeș și afluenții acestora.

Caracteristice pentru vegetația de luncă sunt zăvoaiele din arbori de esență moale formate din pâlcuri de anin alb (Alnus Inca), plop (Populus nigra), salcie (Salix alba) etc.

Etajul arbustiv este format din numeroase specii, dintre care putem enumera: sângerul (Cornus sanguinea), alunul (Alnus corylus), păducelul (Crataegus oxyacantha și Crataegus monogyna) etc.,

Stratul ierbaceu este foarte variat, dintre speciile dominante putând menționa: rogozul (Carex riparia; Carex arenaria), stânjenelul de baltă (Iris pseudacorus), limbarița (Alisma plantago-aquatica) etc. (Sencovici, Mihaela, 2010, p. 70).

La nivelul albiilor minore apar numeroase specii de vegetație acvatică grupate în trei mari categorii:

– vegetația acvatică de mal (stuf și alte specii asociate)

– vegetația plutitoare (nufărul galben (Nuphar lutea), nufărul alb (Nymphaea alba), cornaci (Trapa natans) etc).;

– vegetație subacvatică (brădiș care tapisează fundul lacurilor și a iazurilor care au un regim hidrologic constant și caracter permanent. ( Vancea, Șt., 1972, p. 81 )

În multe cazuri, când adâncimea lacului este mai mare, peste doi metri, vegetația de mal, îndeosebi stuful împreună cu alte specii acvatice, formează plaurul, un pod vegetal plutitor.

Păsările adaptate numai la câmp sunt puține. Printre acestea se regăsesc dropia – specie rară care este ocrotită prin lege. Prezența acesteia este incertă în acest sector al Câmpiei Române, iar în alte părți este deja considerat dispărută; prepelița, pasărea ogorului, dumbrăveanca, presura, ciocârlia de câmp.

Datorită extinderii spațiului antropizat, au devenit foarte abundente stăncuțele, ciorile, coțofana, guguștiucul, vrăbiile. Dintre răpitoare regăsim eretele alb și șorecarul mare. Dintre reptile, aici apare mai mult șopârla și șarpele de casă, iar dintre insecte lăcuste, cosași, greieri, călugărița, cicadele. Fauna de luncă este reprezentată mai ales prin păsări de baltă. Aici întâlnim numeroase specii de rațe, de gâște, specii de stârci, specii de păsări migratoare – fluierarul, țigănușul etc. Uneori, iarna apar și lebede, pescăruși etc. Apar, de asemenea, diverse specii de batracieni (broaște). (http://www.beclocale2012)

Fauna acvatică a râurilor mari aparține de doua zone, cea a mrenei și cea a crapului. Zona mrenei se extinde pe locurile nisipoase ale râurilor și, în afara mrenei, mai cuprinde: scobarul, cleanul, somnul, oblețul, roșioara, linul etc. Crapul are un areal redus pe Argeș și este însoțit de babușcă, plătica, știucă etc. Aceste ultime specii, mai ales crapul, există și în apele stătătoare. Pentru râurile mici specifică este zona bibanului. În afara de pești se mai întâlnește scoica de râu, racul. (Acatrinei, Gheorghe, 1994 p. 128)

3.4 Deșeurile si calitatea solurilor

Solurile

Solurile sunt rezultatul acțiunii factorilor naturali de solificare – relief, rocă, climă, vegetație, apă, care acționează sinergic, fiind dificil de stabilit ierarhii. (Pătru, Zaharia, Oprea, 2006, p. 127). Clima este cea care influențează formarea solurilor prin specificul pe care îl impune proceselor de meteorizare și prin spălarea diferiților constituenți o dată cu curenții descendenți de apă proveniți din precipitații. În stepă și silvostepă plouă destul de puțin, în partea superioară a solului formându-se un strat de argilă. Vegetația influențează formarea solurilor în primul rând prin cantitatea și calitatea resturilor organice produse și supuse descompunerii. În general, cantitatea de resturi organice furnizate de ierburi este mai mare și provine cu precădere din rădăcini, decât cea lăsată de vegetația forestieră. Pedogeneza este influențată și de proprietățile solurilor (chimism, grad de consolidare, granulometrie) (Ibidem, p. 128.)

Influența chimistului în România este estompată, aceasta fiind mai influentă în climatul moderat umed. Gradul de consolidare influențează ritmul și durata solidificării. Pe rocile afânate solidificarea este mai rapidă și pe o grosime mai mare decât în cazul rocilor compacte. Din punct de vedere granulometric, nisipurile permit infiltrarea rapidă a apei, spre deosebire de materialele argiloase, care favorizează stagnarea temporară a apei în sol. Relieful se impune în pedogeneză și în repartiția solurilor României, atât la nivel de forme majore, medii și minore, cât și prin fragmentare, pante și expunere și prin procesele geomorfologice (Posea, 2004, p. 162). Apa influențează pedogeneza de pe poziții climatice, ca precipitații, dar și ca pânză freatică și apă stagnantă aspra solului. În primul rând ea favorizează sau ia parte la o serie de procese fizico-chimice din roca-mamă și din sol, iar în celelalte două favorizează excesul de umiditate. Procesele pedogenetice pot fi: de transformare, de translocare, de uniformizare, de aport și transport (Pătru, Zaharia, Oprea, op. cit., p. 130.)

Procesele de transformare se împart, la rândul lor, în trei tipuri: alterarea, bioacumularea și gleizarea și pseudogleizarea. Alterarea presupune două aspecte, unul legat de începutul solidificării, iar cel de-al doilea generarea orizonturilor de sol. Bioacumularea presupune acumularea în sol și la suprafața sa de substanțe organice, mai ales sub formă de humus. Gleizarea și pseudogleizarea sunt procese manifestate în condițiile existenței unui exces de umiditate în sol. Acesta poate fi freatic sau pluvial.

Procesele pedogenetice de translocare presupune trei acțiuni: eluvierea (deplasarea prin intermediul apei, pe verticală, a constituenților în profilul de sol), iluvierea (reprezintă acumularea în partea intermediară sau inferioară a solului, a constituenților eluviați din partea superioară) și salinizarea și alcalizarea (îmbogățirea solului cu săruri solubile – cloruri și sulfați, adică mai ales în cazul unei pânze freatice mineralizate). (Ielenicz, Mihai, 2000 p. 93 )

Procesele pedogenetice de uniformizare au în vedere procesele vertice, procesele vermice și procesele criogene. Procesele vertice apar în cadrul solurilor bogate în argilă gonflantă. În perioade mai uscate, argila se crapă, ia în perioadele mai umede agregatele din sol se răsucesc, lustruind suprafața, la nivelul solului apărând mici denivelări (coșcove). Procesele vermice sunt frecvente în orizonturile superioare ale solurilor de stepă și silvostepă și presupun acțiunea animalelor din sol care duc la estomparea diferențierilor dintre orizonturile de soluri. Procesele criogene apar atunci când solurile au stratul superior dezghețat și saturat cu apă, iar stratul inferior este încă înghețat. (Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M.,1993, p. 99)

Procesele de aport și de transport presupun sedimentarea, denudarea și procesele de alunecare. Sedimentarea este depunerea la suprafața solului a unui material prelucrat apoi în solificare. Denudarea este un proces specific zonei montane și colinare, prin întinerirea permanentă a solurilor. Procesele de alunecare care au loc pe versanți, în materialele argiloase, perturbă și încetinesc solificarea. (Pătru, Ileana, Zaharia, Liliana, Oprea, Răzvan,2006 p. 96)

Preluvosolurile roșcate și luvosolurile roșcate ocupă cele mai mari suprafețe din Câmpia Titu și din Câmpia Găvanu-Burdea. Sunt soluri dezvoltate sub pădurile de foioase din câmpie, în condițiile unui climat caracterizat de o medie de precipitații de 550 – 650 mm, cu ierni blânde și umede, veri calde și secetoase. În partea superioară a profilului permeabilitatea este bună, dar uneori această categorie de soluri poate fi afectată de excesul de umiditate pe terenurile plate.(Posea, op. cit., p. 175) Aceste soluri se dezvoltă pe depozite loessoide (loess și lehm), iar în zona de divagare pe luturi argilo-nisipoase. (Rădița Alexe, 2007)

Vertosolurile din clasa vertisoluri apar bine dezvoltate în Câmpia Găvanu – Burdea.

Clasa hidrisoluri este reprezentată prin lacoviști, gleiosoluri și gleice aluviale, specifice câmpiei de divagare, zonelor joase de la contactul luncii Argeșului cu luncile Neajlovului și Dâmbovnicului. Aceste soluri sunt formate pe materiale luto-argiloase sau argiloase sub care apa freatică se găsește la o adâncime mai mică de 1 m. În perioadele cu

exces de umiditate (în special primavara), aceste suprafețe sunt în general înmlăștinite.

Aluviosolurile sunt cele mai tinere soluri, în primul stadiu de solidificare a depozitelor aluviale depuse de râuri la inundații. S-au format și sunt în continuă formare de-a lungul principalelor cursuri de apa și pe terasa de luncă a acestora.

În sectorul de câmpie studiat apar și soluri gleice aluviale, acestea fiind dispuse în lungul râurilor Teleorman, Dâmbovnic, Neajlov. La nivelul subsolului, Comuna Corbii Mari beneficiaza de resurse de țiței, gaze, balast și ape termale. (Vancea, Șt.,1972 p. 74 )

Aplicate în mod rațional îngrășămintele constituie premisa menținerii și sporirii fertilității solurilor, în scopul creșterii producției agricole. În cazul în care sunt folosite fără a lua în considerare natura solurilor, condițiile meteorologice sau necesitățile plantelor, îngrășămintele, pot provoca dereglarea echilibrului ecologic. Utilizarea nerațională a îngrășămintelor, determină apariția unui exces de azotați și fosfați care au un efect toxic asupra microflorei din sol și conduce la acumularea în vegetație a acestor elemente. Poluarea solurilor în sectorul zootehnic se poate produce în urma depunerii pe sol a dejecțiilor animaliere, care având în compoziție aproape exclusiv substanțe organice pot fi utilizate pentru fertilizarea terenurilor agricole. Administrarea necorespunzătoare a acestora poate provoca dereglarea compoziției chimice a solului prin îmbogățirea cu nitrați, cu efecte toxice și asupra apei freatice. Folosirea directă a acestor deșeuri ca îngrășăminte pune și probleme legate de produșii de descompunere (intermediari) care sunt toxici pentru animale și om. (https://www.cjd.ro/)

De asemenea, aceste deșeuri constituie un mediu prielnic de dezvoltare a microorganismelor, inclusiv a celor patogene, putând produce poluarea solului. Fermele zootehnice din comuna Corbii Mari, produc și gestionează două tipuri de deșeuri care sunt stocate temporar: deșeuri animaliere preluate pe bază de contract de firme autorizate, deșeuri tehnologice (dejecții lichide și solide) depozitate în bazine de stocare – decantare.

După uscare nămolurile de la epurare sau dejecțiile animaliere sunt valorificate ca îngrășământ organic. Trecerea de la creșterea animalelor în complexe la creșterea în gospodării, a redus concentrarea reziduurilor în anumite puncte și disiparea lor pe suprafețe mai întinse dar cu o încărcare mai redusă, favorizând și utilizarea lor ca îngrășământ natural. Principalele activități din sectorul industrial care pot determina poluarea solului sunt cele din industria petrolieră (extracție, depozite carburanți, depozite de șlam), exploatarea substanțelor minerale utile (exploatări miniere, cariere, balastiere), depozite de zgură și cenușă din termocentrale, depozite de zgură din industria metalurgică. În mai mică măsură se poate vorbi de alterarea calității solurilor ca urmare a depunerii diferitelor substanțe evacuate în aer de sursele de emisie sau a pătrunderii substanțelor poluante în sol prin antrenarea lor de către precipitații și infiltrații. (http://www.beclocale2012)

ap IV: Managementul factorilor de mediu in comuna Corbii Mari

Factorul de mediu aer

Fiind o zonă extractivă, chiar dacă activitatea de exploatare a zăcămintelor de petrol și a materialelor de construcții este limitată, Corbii Mari poate fi expusă unor riscuri în ceea ce 26 privește factorii de mediu. În genere, extracția, transportul și depozitarea țițeiului și produselor petroliere pot cauza pierderi de hidrocarburi gazoase și lichide, care pot afecta mediul înconjurător. Poluarea atmosferică poate fi determinată de cazanele de abur de la parcurile de separatoare sau de la rezervoarele de stocare a țițeiului. (https://www.cjd.ro/fisiere/cjd)

Factorul de mediu apă

Apele freatice și de suprafață pot fi expuse riscurilor provenite din multiple surse potențiale de poluare, astfel: (https://www.cjd.ro/)

Tab. 4

Sursă(https://www.cjd.ro)

Factorul de mediu sol

În extracția țițeiului, principalele instalații din fluxul de exploatare, respectiv sondele de țiței și parcurile separatoare pot genera acțiunile cu impact major asupra mediului, factorul de mediu cel mai afectat fiind solul, supus contaminării în special cu apă de zăcământ. (http://www.beclocale2012 )

Alți factori cu impact asupra mediului (calamități naturale, activități antropice)

Alți factori cu impact asupra mediului sunt eroziunile și pericolul de inundații asociate cu așezarea comunei în bazinul râului Argeș. Acești factori sunt considerate puncte slabe/ potențiale amenințări în cadrul strategic al comunei. (Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M.,1993 p. 87)

Capitolul: V Perspective privind calitatea si managementul factorilor de mediu

Pe suprafața comunei Corbii Mari se află 5 ha de rezervație naturală mixtă – complexul de izvoare de la Corbii Ciungi. Acestea colectează apa din râul Neajlov, având o puritate deosebită și depozitând zăcăminte de turbă ce găzduiesc ecosisteme de floră și faună de mare valoare științifică. Rezervația naturală adăpostește o variată faună relictă, caracteristică apelor reci de munte și apelor subterane, specifice regiunilor nordice, multe dintre populațiile unice rezidente aici, vestigii ale epocilor geologice, fiind astăzi pe cale de dispariție. (http://www.beclocale2012)

Comuna Corbii Mari face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară care realizează management integrat al deșeurilor la nivel județean, fiind deservită de groapa ecologică de la Titu, situată în proximitatea comunei. Colectarea se face în mod regulat și conform graficelor, fără probleme în sistem.

În absența rețelei de alimentare cu apă, sistemul de canalizare nu este nici acesta prezent în gospodăriile din Corbii Mari. Un proiect de 6.2 milioane lei (finanțate de MDRT), aflat în prezent în faza de Studiu de Fezabilitate, urmează să creeze rețeaua de canalizare și stația de epurare până în anul 2015. Sistemul de canalizarea va deservi în primă fază satele Corbii Mari, Ungheni, Petrești și Grozăvești. (https://www.cjd.ro/ )

Concluzii

Comuna Corbii Mari nu are probleme serioase în ceea ce privește factorii de mediu apă, aer, sol și nici nu este confruntată cu provocări în ceea ce privește protecția habitatelor și biodiversitatea.

Complexul de izvoare de la Corbii Ciungi depozitează zăcăminte de turbă ce găzduiesc ecosisteme de floră și faună de mare valoare științifică. . Fiind o zonă extractivă, chiar dacă activitatea de exploatare a zăcămintelor de petrol și a materialelor de construcții este limitată, Corbii Mari poate fi expusă unor riscuri în ceea ce privește factorii de mediu apă, aer și sol. Alți factori cu impact asupra mediului sunt eroziunile și pericolul de inundații asociate cu așezarea comunei în bazinul râului Argeș. .Comuna nu dispune în prezent de sisteme de apă și apă uzată, însă proiecte pentru crearea acestor sisteme se află fie în faza de execuție, fie în cea de realizare SF. .Corbii Mari face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară care realizează management integrat al deșeurilor la nivel județean

Investițiile în infrastructura de mediu depind în bună măsură de finanțarea prin

programe naționale sau ale Uniunii Europene, și sunt sensibile astfel față de blocajele la

nivel central.

Bibliografie

Acatrinei, Gheorghe, (1994), Poluarea și protecția mediului ambiant, Editura Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași.

Ciobotaru, Virginia, Frăsineanu, Corina, Frăsineanu, Ioan, Țăpurică, Oana Cătălina,(2011) Politici ecologice de mediu, Editura Economică, București.

Coteț, Petre, (1976), Câmpia Română. Studiu de geomorfologie integrată, Editura Ceres, București.

Duțu, Mircea, (1998), Dreptul mediului – Tratat, Editura Econom, București.

Ghinea, Dan, (2002), Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București.

Ielenicz, Mihai, (2000), Geografia României: Mică enciclopedie, Editura Corint; București

Mohan, Gh., Ardelean, A., Georgescu, M., (1993), Rezervații și monumente ale naturii din România, Editura Scaiull, București.

Pătru, Ileana, Zaharia, Liliana, Oprea, Răzvan, (2006), Geografia fizică a României. Climă, ape, vegetație, soluri, Editura Universitară, București.

Rădița Alexe, (2007), Ecosistemul urban Târgoviște, Editura Transversal, Târgoviște.

.Sencovici, Mihaela, (2010) Studiul geografic al mediului în Câmpia Târgoviște, Editura Transversal, Târgoviște.                  

Vancea, Șt., (1972), Curs de ecologie general, Universitatea Al. I. Cuza, Iași.

.***Dâmbovița. Monografie, Județele patriei, Editura Sport-Turism, București, 1988;

Surse internet:

http://www.beclocale2012)

https://www.cjd.ro/

http://www.primariacorbiimari.ro/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Corbii_Mari,_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba

http://www.beclocale2012