Calitatea Mediului Si Impactul Asupra Starii DE Sanatate A Populatiei
CUPRINS
Capitolul I Protectia mediului si sanatatea pag. 2
Capitolul II Strategia protectiei mediului in judetul Satu Mare si implicatiile asupra
starii de sanatate a populatiei pag.3
Preambul pag.3
Ce este planul local de actiune? pag.3
Informații generale asupra județului satu mare pag.5
Geologie pag.6
Tectonica județului satu mare pag.7
Relieful județului satu mare pag.7
Reteaua hidrografica a județului satu mare pag.10
ape de suprafață pag.10
apele subterane pag.11
Clima județului satu mare pag. 11
Economia județului satu mare pag.12
Resurse naturale regenerabile si neregenerabile pag.12
Situația starii de sanatate a populației în relație cu mediul pag.13
Zone critice privind deteriorarea calitații mediului pag.14
Capitolul III Prevederi legislative privind protectia calității apei freatice pag.20
Capitolul IV Calitatea apelor freatice în jud. Satu Mare-sursa de apă potabilă pag.31
IV.1. Monitoringul integrat de mediu si monitoringul ecologic al calitatii
apelor freatice in jud satu mare pag.31
IV.2. Aria investigată pag.34
IV.3. Material și metode pag.36
Capitolul V Rezultate și discuții pag.44
V.1. Calitatea apelor freatice 2006- 2007; rezultatele monitorizării pag.44
efectuate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare
V.2. Calitatea apelor freatice 2006- 2007; rezultatele monitorizării
efectuate de Agenția de Protecția Mediului Satu Mare pag.46
V.3. Calitatea apelor freatice 2007; rezultatele monitorizării
efectuat de Autoritatea de Sănătate Publică Satu Mare pag.48
V.4. Prezentarea rezultatelor investigațiilor din rețeaua de foraje de
observație și control ale poluării apelor subterane, instituite în jurul
unor beneficiari industriali importanți pag.49
V. 5. Zone sensibile la nitrați pag.50
Capitolul VI Concluzii și recomandări pag.52
Bibliografie pag.56
=== CALITATEA MEDIULUI ===
CUPRINS
Capitolul I Protectia mediului si sanatatea pag. 2
Capitolul II Strategia protectiei mediului in judetul Satu Mare si implicatiile asupra
starii de sanatate a populatiei pag.3
Preambul pag.3
Ce este planul local de actiune? pag.3
Informații generale asupra județului satu mare pag.5
Geologie pag.6
Tectonica județului satu mare pag.7
Relieful județului satu mare pag.7
Reteaua hidrografica a județului satu mare pag.10
ape de suprafață pag.10
apele subterane pag.11
Clima județului satu mare pag. 11
Economia județului satu mare pag.12
Resurse naturale regenerabile si neregenerabile pag.12
Situația starii de sanatate a populației în relație cu mediul pag.13
Zone critice privind deteriorarea calitații mediului pag.14
Capitolul III Prevederi legislative privind protectia calității apei freatice pag.20
Capitolul IV Calitatea apelor freatice în jud. Satu Mare-sursa de apă potabilă pag.31
IV.1. Monitoringul integrat de mediu si monitoringul ecologic al calitatii
apelor freatice in jud satu mare pag.31
IV.2. Aria investigată pag.34
IV.3. Material și metode pag.36
Capitolul V Rezultate și discuții pag.44
V.1. Calitatea apelor freatice 2006- 2007; rezultatele monitorizării pag.44
efectuate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare
V.2. Calitatea apelor freatice 2006- 2007; rezultatele monitorizării
efectuate de Agenția de Protecția Mediului Satu Mare pag.46
V.3. Calitatea apelor freatice 2007; rezultatele monitorizării
efectuat de Autoritatea de Sănătate Publică Satu Mare pag.48
V.4. Prezentarea rezultatelor investigațiilor din rețeaua de foraje de
observație și control ale poluării apelor subterane, instituite în jurul
unor beneficiari industriali importanți pag.49
V. 5. Zone sensibile la nitrați pag.50
Capitolul VI Concluzii și recomandări pag.52
Bibliografie pag.56
Capitolul I
Protectia mediului si sanatatea
Odată cu dezvoltarea și modernizarea vieții social-economice și deci cu înmulțirea surselor de poluare, are loc sporirea și diversificarea formelor de poluare a mediului înconjurător, în toate componentele sale.
Poluarea aerului, apei și solului au devenit o amenințare pentru viața și linistea oamenilor (boli ale aparatului respirator, cardiovascular, cancer, alergii, reumatisme,etc), are efecte nocive asupra florei și faunei, a bunurilor materiale (construcții, instalații din piatră și metal) și îngreunează desfășurarea normală a procesului de producție.
Poluarea mediului ambiant, care-și întinde amenințarea asupra întregii planete, a ajuns la un punct care atacă dezlănțuit omul și mediul său de viață. Trecînd limitele capacității proprii de apărare ale naturii, de regenerare, de echilibrare, toti agentii poluanți noi ce se răspandesc cu iuțeală în aer, sol și apa generînd, dezvoltînd și propagînd unul din cele mai grave pericole pe care le-a întâmpinat civilizația modernă și ca o ironie amară în timpurile moderne, nu stihiile naturii și populațiile sunt acelea care âl amenință pe om și conditiile sale de existență, ci însuși omul prin activitatea sa generală, insuficient controlată și neadaptată în întregime la realitațile naturale înconjurătoare, amenință echilibrul ecologic.
Pe aceste considerente devine tot mai clar faptul ca este necesara o cunoastere profunda a situatiei actuale a mediului inconjurator, a mecanismelor si proceselor ce guverneaza legile naturii in stransa legatura cu activitatile umane, pentru a se putea stabili si adopta strategii care sa asigure o dezvoltare actuala fara a compromite dezvoltarea armonioasa a generatiilor viitoare.
Impactul generat de om asupra mediului inconjurator se rasfrange adesea asupra sanatatii populatiei umane dar care printr-un control adecvat ar putea duce la minimizarea efectelor nocive.
Am ales aceasta tema pentru a putea valorifica cunostiintele dobandite pe parcursul celor 3 ani de studii intr-un scop care este in permanenta la ordinea zilei – protectia mediului si a sanatatii populatiei, – in locul unde traiesc – judetul Satu Mare.
Capitolul II
Strategia protectiei mediului in judetul Satu Mare si implicatiile asupra starii de sanatate a populatiei
PREAMBUL
În 1993 ministrii mediului din Europa si din SUA au convenit asupra unei strategii de abordare a problemelor de mediu din regiune.
Planul Local de Acțiune pentru Mediu este complementar celorlalte activitați de planificare ale autoritaților județului Satu Mare si ofera opinia autoritaților si a cetațenilor în ceea ce priveste problemele prioritare de mediu precum si acțiunile identificate ca prioritare în domeniul protecției mediului.
Planul Local de Acțiune pentru Mediu este realizat într-o maniera participativa, avînd la baza consensul unui grup larg. Unul din scopurile declarate ale acestui document este acela de a servi ca si argument în obținerea de resurse financiare în scopul rezolvarii problemelor de mediu prioritare.
Trebuie subliniat faptul ca recomandarile PLAM sunt în conformitate cu prioritațile identificate prin strategii sectoriale si acest fapt dovedeste viziunea comuna a opiniei publice si a autoritaților la nivel de județ.
CE ESTE PLANUL LOCAL DE ACTIUNE?
Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului Satu Mare este un proces si o strategie a managementului de mediu, care puțe în discuție mai întâi cele mai severe amenințari de mediu la nivel local. El se concentreaza asupra capacitaților administrațiilor si agențiilor locale de a coordona si conduce problemele proprii de mediu într-un mod democratic,eficient si efectiv. O caracteristica suplimentara a Planului Local de Acțiune pentru Protecția Mediului Satu Mare este aceea ca nu are rolul de a arata în mod negativ cât de grave sunt problemele de mediu din județ si cât de imposibila pare rezolvarea acestora , ci se concentreaza asupra a ceea ce pot face adminstratia publica locala, institutiile guvernamentale, publicul si organizațiile locale pentru rezolvarea problemelor prioritare identificate in cadrul acestui proces.
Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului Satu Mare satisface urmatoarele criterii:
a) Aplicarea conceptului de dezvoltare durabila
b) Abordare a participarii serioasa, bazata pe consens general obținut printr-o comunicare democratica, prin implicare si negociere în cadrul comunitații locale (participarea publicului; participarea companiilor sau a liniei de afaceri)
c) Concentrarea asupra situației locale, aceasta însemnînd luarea în considerare a realitaților economice si sociale ale județului si o viziune asupra posibilitaților de dezvoltare într-o perioada viitoare ,pe termen scurt si mediu
d) Un Program de Implementare a Actiunilor de Mediu corelat cu Planul Politic al Județului Satu Mare
e) Implementarea soluției pornind de la problema complexa pîna la atingerea țintelor trebuie sa fie planificata, organizata si coordonata în mod eficient si sistematic.
Din acest motiv Planul Local de Actiune va cuprinde obiective strategice si metode specifice cost-eficiența si sa acopere toți factorii cheie ai implementarii acestuia
f) Luarea în considerare a limitelor oficiale existente: cadrul legislativ si evoluția legislației de mediu
g) Întregul proces al Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului va îndeplinii criteriile democratice
h) Deliberarea si aprobarea politica
In stabilirea obiectivelor, indicatorilor, acțiunilor si a termenelor pentru atingerea acestora s-au luat în considerare obligațiile ce revin Romîniei în vederea conformarii cu cerințele Uniunii Europene în domeniul protecției mediului, astfel încât la revizuirea PLAM-ului se va putea obține o evaluare a Programului de aplicare a Acquis-ului comunitar la nivel local.
Obiectivele principale ale Planului Local de Acțiune pentru Protecția Mediului pentru județul Satu Mare sunt:
Identificarea, evaluarea și stabilirea priorităților de acțiune pe baza resurselor naturale, umane și economice corelate cu informațiile tehnice și științifice existente
Implementarea celor mai adecvate acțiuni necesare rezolvării problemelor de mediu
Imbunătățirea condițiilor de mediu din comunitățile locale ale județului Satu Mare prin implementarea unor măsuri concrete și eficiente bazate pe o strategie de protecție și conservare a mediului natural
Monitorizarea tuturor acțiunilor și asigurarea unei baze de date pentru urmarirea și revizuirea acțiunilor specifice de mediu
Întărirea autorităților locale, a ONG-urilor și a tuturor factorilor “cheie” din județul Satu Mare de a coordona și realiza programe de mediu, precum și de a obține finanțare din partea instituțiilor naționale și internaționale pentru aceste programe
Promovarea parteneriatului între reprezentanții autorităților locale, cetățeni, ONG, mediile științifice și de afaceri pentru soluționarea problemelor fiecărei comunități și ale județului Satu Mare în ansamblu
Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului în județul Satu Mare identifică problemele/aspectele de mediu prioritare și stabilește planul de implementare a acțiunilor necesar a fi întreprinse pentru rezolvarea acestora. Monitorizarea implementării se va realiza periodic iar reactualizarea Planului Local de Acțiune pentru Mediu se va realiza o dată la 4 ani.
Conform metodologiei de elaborare a Planului Local de Actiune pentru Mediu,au fost definite patru etape principale necesare atingerii scopului realizarii PLAM:
a) Identificarea si clasificarea problemelor/aspectelor de mediu;
b) Transformarea problemelor/aspectelor de mediu intr-un plan de actiune;
c) Implementarea actiunilor cuprinse in planul local;
d) Monitorizarea si evaluarea implementarii PLAM.
Impactul asupra mediului in general, asupra sanatatii populatiei in particular nu poate fi evidentiat obiectiv fara o cunoaștere și o analiza a situatiei actuale privind condițiile de mediu naturale si antropizate, starea actuala a mediului in judetul Satu Mare.
INFORMAȚII GENERALE ASUPRA JUDEȚULUI SATU MARE
Județul Satu Mare este situat în nord-vestul Romîniei, în zona de contact a Câmpiei Tisei cu Carpații Orientali si Podisul Somesan, fiind delimitat la nord de frontiera cu Ucraina, la vest de frontiera cu Ungaria, la sud de jud. Bihor, la sud-est de jud. Salaj iar la est de jud. Maramures.
Suprafata totala a județului este de 4.417,8 kmp, reprezentand 1,9 % din suprafața totala a Țarii (al 36-lea județ ca întindere).( Fig. 1)
Fig. 1 Județul Satu Mare
GEOLOGIE
Județul Satu Mare, este situat din punct de vedere geologic, la contactul dintre microplaca Panonica și cea Transilvana.
Deoarece în regiune afloreaza la zi formațiuni holocen superioare (nisipuri, pietrisuri si argile), si doar local formațiuni cristaline precambriene (zona Codru) sau formațiuni aparținînd eruptivului neogen (M-Nii Oas-Gutâi), structura geologica se cunoaste datorita cercetarilor efectuate în anii T60-T70 pentru evidențierea de zacaminte de ape geotermale si a eventualelor zacaminte de hidrocarburi.
Fundamentul regiunii este constituit din formațiuni aparținînd autohtonului de Bihor si care cuprinde soclul cristalin, depozite sedimentare triasice, jurasice si cretacic inferioare.
Cristalinul – de vârsta precambriana este formata din sisturi cristaline în facies mezozonal (micasisturi, gnaisse, cuarnite), cel mai apropiat afloriment al acestor formațiuni fiind în afara județului, pe teritoriul com. Samsud (jud. Salaj). Aceste formațiuni au fost întâlnite în forajele structurale de prospecțiuni între adîncimile de 1754 m si 3005 m. Cristalinul prezinta o tendinNa pronunNata de afundare în trepte catre vest.
Peste formațiunile sedimentare urmeaza o lacuna de depuțere, primele formațiuni interceptate fiind cele aparținând depozitelor în facies de flis de vârsta cretacic inferioara în zona de sud a județului.
Cuvertura post-tectonica (depozitele sedimentare paleogene) sunt dispuse transgresiv si discordant peste formațiunile cretacice. Grosimea acestor formațiuni atinge 1000 m si prezinta un facies flisoid, grezos, fiind format în preponderența din gresii si argile. Formațiunile neogene stau transgresiv si discordant peste formațiunile paleogene si sunt compuse din depozite miocene (badenian si sarmațian) si pliocene în facies pannonic. Grosimea acestor formațiuni atinge dezvoltarea maxima de cca. 450 m la nord de mun. Carei. Sarmațianul este reprezentat în zonele de rama si în sectoarele de ridicare a fundamentului. Formațiunile sunt compuse din gresii si marne cu intercalații de conglomerate.
În general toate aceste formațiuni sedimentare urmeaza structura regiunii, avînd tendința de afundare în trepte catre vest.
Pliocenul în facies pannonic este constituit din nisipuri si pietrisuri, urmat de argile si marne argiloase.Grosimea maxima a depozitelor a fost întâlnita în zona de subsidența majora Moftin – Sînnicolau de Munte, unde grosimea depozitelor ajunge la 2800 m. În urma activităților vulcanice, în zona de N si de E a județului, începînd cu badenianul si pîna la ponțian au fost puse în loc importante roci eruptive. Depunerile au avut loc pe principalele fracturi existente din zona de bordura bazinului Oasului. Aceste manifestari vulcanice se continua pe aliniamentul M-Nilor Țibles – Caliman – Harghita.
Prin lucrarile de prospecțiuni geologice au fost identificate roci eruptive de diverse tipuri: microdiorite porfirice, microdiorite porfirice cuarNifere, bazalte, sticle vulcanice riolitice, bazalte, andezite bazaltoide, andezite cu hipersten si augit etc. Formațiunile depuse în cele trei faze ale eruptivului neogen prezinta intense alterari hidrotermale (sericitizari, cloritizari, propilitizari, argilizari, bentonitizari). Activitatea vulcanica din aceasta zona a avut paroxismul maxim în pannonian. Manifestarile magmatice din regiune au fost însoțite si de o intensa activitate metalogenetica care au generat numeroase mineralizații de sulfuri comune cu Au si Ag. Mineralizațiile sunt localizate în roci eruptive, în roci sedimentare au la contactul dintre acestea. Zona vulcanitelor este strabatuta de multe falii locale, care au determinat si puțerea în loc a diverse mineralizari polimetalice exploatabile (de ex. Turț, Socea, Racsa, Bixad, Vama etc.). Mineralizațiile sunt localizate în roci eruptive, în roci sedimentare sau la contactul dintre acestea.
Prezinta un interes economic local si regional carierele de andezit si andezit bazaltoid care furnizeaza materie prima pentru activitațile de construcții (piatra bruta, piatra sparta concasata) – (Huta-Priseci, Huta-Arsița, Cocosița, Maguricea-Turț, Cornet) , pentru industria chimica si alimentara -carierele de bentonita (Mujdeni), pentru construcții -cariera de sticla vulcanica – perlit (Orasu Nou) sau cariera de argila comuna (Tasnad).
Cuaternarul apare la zi pe arii extinse pe întreg cuprinsul județului. Formațiunile sunt dispuse în continuitate de sedimentare peste formațiunile pannoniene. Depozitele sunt formate din nisipuri, pietrisuri si argile, de vârsta holocen inferioare si superioare. Aceste formațiuni larg dezvoltate sunt exploatate pentru rezervele importante de agregate minerale (nisipuri si pietrisuri).
TECTONICA JUDEȚULUI SATU MARE
Din punct de vedere tectonic, județul Satu Mare face parte din extremitatea de nord-est a platformei (microplacii) Pannonice.
Principalele elemente tectonice care domina zona sunt:
a)Falia crustala a Somesului care corespuțde în cea mai mare parte cursului actual al r.Somes
b) Scufundarea Moftin-Cauas-Sînnicolau de Munte, corespunzator cursului r.Ier si al vaii
Crasnei Vechi
c) Ridicarea Piscolt-Sanislau, cu axa direcționala N-S
d) Ridicarea Carei, cu axa direcționala NNE-SSV, amplasata sub mun. Carei
e) Ridicarea (horstul) Ardud-Viile Satu Mare
Caracteristica zonei este slaba prezența a accidentelor tectonice, formațiunile sedimentare aparținatoarea cuverturii post-tectonice fiind depuse în continuitate de sedimentare, cu tendința de afundare în trepte catre vest ca si fundamentul cristalin.
RELIEFUL JUDEȚULUI SATU MARE
Relieful județului Satu Mare este variat, cuprinzînd principalele forme de relief (câmpie, deal, munte), constînd dintr-o serie de unitați geomorfologice. Acestea se grupeaza în urmatoarele categorii:
regiunile de câmpie situate în partea centrala si de vest a județului;
piemonturile din partea sudica si sud-vestica a teritoriului, la care se ataseaza si Culmea Codrului;
zona Munților Oas-Gutâi, respectiv Depresiunea Oasului, ce se întind în partea de est si nord-est a regiunii.
Altitudinea medie a județului este de 124 m.
Forma de relief predominanta este câmpia care reprezinta 63% din suprafața totala a județului.
Câmpia Nirului – Relieful cu nisipuri fluviatile a fost modelat începînd din pleistocenul superior și Holocen. Vechile grinduri au fost erodate și acoperite cu nisipuri remaniate eolian, formînd complexul dunelor înalte. În microdepresiunile interdunelor s-a format un sistem de dune mai joase și mai tinere. Relieful înalt este drenat, astfel încât în anumite sectoare mai coborâte ale interdunelor s-a format o rețea discontinuă cu terenuri înmlăștinate. Altitudinile sunt cuprinse între 130 și 160 m. Nisipul provine din materialul aluvionar depus de râurile Tisa, Somes, Crasna, la sfârsitul pleistocenului în urma fragmentarii conului de dejectie construit de aceste ape curgatoare.
Câmpia Careilor – Relieful pleistocen al câmpiei, modelat de eroziunea fluviatilă, a fost acoperit de depozite eoliene și deluviale pleistocen-holocene. În prezent, câmpia cu altitudini cuprinse între 120-160 m prezintă câteva subunități morfologoce etajate în trepte și acoperite parțial cu materiale eoliene. Materialul parental al solurilor este reprezentat mai ales de luturi argiloase-gălbui, așternute peste luturi sau argile roșcate, sau chiar peste nisipuri –în sectoarele cu grinduri din vestul câmpiei.Sedimentele de solificare sunt sărace în fracțiuni ale nisipului grosier și au caracterul unor depozite loessoide remaniate eolian, sărace în carbonat de calciu
Câmpia Ierului – Este situată între Câmpia Careilor și Dealurile Tășnadului, formînd un culoar larg, cu altitudini de 120 m. Are aspectul unei lunci înalte, parțial înmlăștinite, cu grinduri și cursuri părăsite, avînd la origine o veche albie a sistemului fluviatil Tisa-Someș-Crasna, cu numeroase meandre. Materialul parental este reprezentat de aluviuni cu alcătuire granulometrică fină în sectoarele mai joase și luturile, local mai nisipoase, în regiunea grindurilor și a unor terase joase locale.
Câmpia Ecedului – se întinde în partea de nord-vest a regiunii în bazinul fostei Mlastini Ecedea.Acest bazin care s-a format la limita holocenului vechi si nou, adaposteau una din cele mai mari mlastini eutrofe de pe continent. Este cea mai joasa câmpie din jud. Satu Mare, avînd altitudini cuprinse între 112-127 m. Materialul parental al solurilor îl formează depozitele fine, argiloase, gleizate, uneori cu stratificații turbificate. Local se întâlnesc materiale loessoide și nisipuri depuse într-un regim continental și lacustru.
Câmpia Crasna – s-a individualizat ca unitate de relief la începutul holocenului, cînd Tisa deviază spre actualul culoar al Ierului, desprinzându-se de vechiul sistem fluvio-lacustru Tisa-Someș-Crasna. Altitudinea cămpiei variază între 116-127 m, fiind o câmpie de divagare, cu o fragmentare neînsemnată, cu mici grinduri, iar singurele denivelări mai importante sunt martorii de eroziune de la Moftinul Mic și Baba Novac. Materialul parental al solului acestei câmpii este reprezentat de:nisipuri și pietrișuri înspre munții Codrului, luturi grele și argile ușoare sau medii între Valea Maria și Valea Homorodului, luturi și argile, adeseori cu materiale mai grosiere în substrat în zona proluvială a Ierului.Lunca actuală a Crasnei prezintă argile grele către luncile Corund și Nanta și argile și argile pe luturi și nisipuri către Crasna Moartă.
Câmpia Someșului – are altitudinea de 118-160 m, cu suprafața slab înclinată de la SE către NV, ceea ce determină caracterul divagant al râurilor și adîncimea mică a albiilor actuale. Din punct de vedere morfologic și morfografic, subunitățile de relief au avut evoluții deosebite.Subunitățile cele mai vechi sunt reprezentate de terasele mai înalte (152-165 m), cu fragmentare evidentă. Subunitățile cele mai tinere le formează luncile Someșului, Turului și Homorodului.De asemenea, se pot separa două câmpii, străbătute de Valea Racta-Pârâul Negru-Egerul mare:câmpia Someșului Vechi și câmpia mai nouă, prin care trece Someșul actual.
Materialul parental al solurilor acestei formațiuni este reprezentat de aluviuni alcătuite din luturi și nisipuri cu pietrișuri la baza, către sectoarele marginale ale albiei. În sectoarele mai îndepărtate predomină luturile grele și argilele ce se întrepătrund ci sedimentele argiloase, cu alternanță de nisipuri, luturi și argile spre bază, în zona câmpiei noi.
Zona colinară ocupă aproximativ 25% din teritoriul județului.În cadrul acesteia se disting:
Dealurile Tășnadului – sunt situate în partea sud-vestică a județului Satu Mare , distingîndu-se ca subunități câmpiile fragmentate Sălacea-Supur-Tășnad și Culmea Văratecului (373m) care domină întregul relief eolian.
Materialul parental este reprezentat de formațiuni pontiene peste care se găsesc soluri pleistocene reprezentate în special de luturi roșcate. Solurile acestui teritoriu sunt modelate eolian.
Dealurile Codrului – cuprind trei subunități mai importante: Câmpia Homorod-Rătești, înaltă(160-300m) și fragmentată, predomină depozitele lutoase, brun gălbui sau roșcate, cu prundișuri în sectoarele erodate și cu nisipuri cu prundișuri pe anumiți versanți. Dealurile Codrului prezintă un relief piemontan erozivo-acumulativ în jurul masivului insular al Culmei Vârful Codrului. Materialul parental al solurilor este constituit din materiale lutoase și luto-argiloase, frecvent cu material scheletic cristalin aflat la mică adîncime, sărace sau lipsite de carbonați.
Dealurile Hododului aparțin dealurilor de podiș ale Silvaniei. Alături de sedimente lutoase, uneori cu prundișuri cristaline întâlnim pe versanți sedimente fine, local cu alternanțe nisipoase, frecvent carbonatice.
Dealurile Oașului – au altitudini de 250-400m și sunt reprezentate de un relief colinar de podișuri neogene (sedimentare și eruptive) fragmentate și cu character piemontan. Platformele sedimentare (Pliocene și sarmațiene) sunt alcătuite mai ales din argile, gresii, nisipuri și sint acoperite frecvent cu sedimente deluvio-proiluviale argilo-prăfoase cuaternare.Podișurile structurale vulcanice se întâlnesc izolat și fac trecerea către sectorul montan, fiind alcătuite mai ales din aglomerate andezitice, uneori riolitice, frecvent acoperite cu sedimente deluvio-proiluviale din luturi și bolovănișuri.
Munții Oaș-Igniș (Gutâi) Munții Oașului sunt în general de înălțime joasă. (800 m)cărora li se asociază și munți insulari reprezentați prin corpuri vulcanice izolate acoperite parțial de o cuvertură sedimentară.Partea de nord-vest a masivului Igniș-Gutâi este reprezentată de munți cu altitudine de 700-1200m, dominate de Vârful Pietroasa (1201 m) și Vârful Rotunda. Materialul parental aste constituit din roci eruptive, mai ales din riolite, andezite de Seini și andezite piroxenice bazaltoide. Solurile sunt în general mezobazice, fără formare de humus brut acid (în zone de înălțimi joase, 450-700m) respectiv soluri oligobazice în zonele cu înălțimi mijlocii (700-1300 m).
RETEAUA HIDROGRAFICA A JUDEȚULUI SATU MARE
Județul Satu Mare este situat în bazinul inferior al Somesului, fiind brazdat de o importanta rețea hidrografica a carei evoluție a adus transformari radicale peisajului natural.
APE DE SUPRAFAȚĂ
Râurile principale care drenează teritoriul județului sînt :Someșul, Crasna, Turul, Homorodul, Ierul, cu lungimea totală de 285 km
Someșul – Curge în județul Satu Mare pe o lungime de 61 km, avînd o pantă relativ mică, de 0,2-0,5%, cu un curs liniștit (0,4-0,9 m/s) și un debit mediu de 119 mc/s. Formează numeroase meandre , unele închise. Afluenții cei mai importanți în această zonă sînt: Bicăul, Valea Vinului, Lipăul-care izvorăsc din culmea Codrului , și Seinelul, afluent de dreapta al Someșului.
Crasna Cu un curs de 57 km în jud. Satu Mare, are în zona de cîmpie o pantă foarte mică, ceea ce îi imprimă un curs liniștit, de 0,3-0,5 m/s. Debitul mediu multianual este de 4,56mc/s, dar debitele fluctuează în limite deosebit de mari în funcție de precipitații.
Tur – Drenează Depresiunea Oașului și o parte din Cîmpia Someșului. Izvorăște de sub Vîrful Buian și străbate județul Satu Mare pe o lungime de 66 km, bazinul său hidrografic avînd 1210 km2.Turul are volumele de apă cele mai mari în raport cu suprafața bazinului său hidrografic. Afluenții cei mai importanți sînt Talna,Valea Rea, Turț.
Homorod – Are o lungime de 59 km și un bazin hidrografic de peste 600 kmp , drenând versantul nordic al Culmii Codrului.Principalii săi afluenți sînt Balcaia și Rîul Sărat. În trecut, se vărsa în mlaștina Ecedea dar în urma canalizărilor și îndiguirilor efectuate, a fost deviat spre Someș.
Ierul – Formează în județul Satu Mare un bazin de peste 870 km2, avînd inițial un curs instabil.Are mai multe izvoare în Dealurile Tășnadului, iar cei mai importanți afluenți sînt Santăul, Vetijgatul și Ierul Rece. Prin regularizare, terenurile mlaăștinoase din zona de cîmpie au fost redate agriculturii.
Pe teritoriul județului Satu Mare se află 30 de lacuri artificiale, cu o suprafață totală de peste 800 ha. Cel mai însemnat este lacul de acumulare Călinești Oaș, de 357 ha.
APELE SUBTERANE
În funcție de condițiile hidrogeologice, se deosebesc doua medii acvifere: unul de adâncime si unul de suprafața.
Apele subterane de adâncime se prezinta sub forma ascensionala sau arteziana si sub forma de zacamânt.
Etajul superior de straturi acvifere este format din ape dulci, carbonatate, la adâncimi de 250-400 m.
Apele de zacamânt din etajul inferior (800-2000 m) se ivesc la suprafața ca izvoare sau ca foraje sub forma de ape minerale carbogazoase cloro-sodice, cu proprietați alcaline (Bixad, Turț, Orasu Nou), slab sulfuroase (Luna Ses, Vama, Ghenci) sau bicarbonatate (Tarna Mare, Valea Mariei, Noroieni, Micula) dar si termale, la 500 C si chiar peste 700 C (Ady Endre, Satu Mare, Acâs, Carei, etc.)
Corespunzator oscilațiilor climatice, stratul acvifer superior prezinta un nivel hidrostatic situat la 3-4 m sub nivelul suprafetei terestre în perioadele secetoase, respectiv 1-2 m în perioadele abundente in precipitatii. În cazuri de precipitații extrem de bogate, nivelul acvifer ajunge la suprafața, aparând procese de baltire sau chiar înmlastiniri temporare.
CLIMA JUDEȚULUI SATU MARE
Este de tip temperat-continentala moderata, cu un regim termic mai cald, cu desprimavarari timpurii si precipitații moderate. Media termica anuala variaza între 8,00 C la poalele munților Oas – Gutâi; 9,80 C la Carei si 9,70 C la Satu Mare.
Precipitațiile anuale oscileaza între 700-800 mm în zonele deluroase (pâna la 1200 mm pe culmile munților Oas – Gutâi) si 400 mm la câmpie, în anii secetosi. Media se situeaza la 600 mm precipitații anuale.
Umiditatea atmosferica se menține destul de ridicata tot timpul anului (vara 64%, iarna 83%), media anuala fiind de 71%, iar nebulozitatea este relativ redusa (5,5%), condiționând un numar însemnat de zile însorite (70-75%), cca 2000 ore /an.
Regimul vânturilor se caracterizeaza prin predominanța curenților din sectorul nord-vestic.
ECONOMIA JUDEȚULUI SATU MARE
Este caracterizata drept o economie industrial-agrara.
Industria este reprezentata în special de: industria usoara, construcții de masini si echipamente, industria agroalimentara si industria lemnului. Industria este concentrata în
principal în Satu Mare, Carei, Negresti-Oas, Tasnad, Poiana Codrului, Ardud, Apa, Livada, Berveni, Supur si Odoreu. În funcție de procentul din totalul producției industriale a județului pe care îl realizeaza, principalele ramuri sunt: construcții de masini 33%, textile si confecții 20%, industrie alimentara 19%, mobila si prelucrarea lemnului 11%. pielarie si încalțaminte 3%.
Agricultura este o ramura importanta a economiei județului (30% din produsul intern brut), cultura cerealelor ocupand în jur de 63,2% din suprafața cultivata. Solul si clima sunt foarte favorabile culturilor vegetale si cresterii animalelor. Principalele culturi sunt cele de porumb, grâu, floarea soarelui, cartofi, sfecla de zahar, legume. Producția de fructe (mere, pere, prune, struguri) este de asemenea bine reprezentata, remarcabil fiind faptul ca județul Satu Mare realizeaza 75% din totalul producției de capsuni din România.
Infrastructura județului Satu Mare este mediu dezvoltata, principalii indicatori fiind :
drumuri europene -75 km; drumuri naționale -193 km; drumuri județene -1336 km; cai ferate – 220 km, precum si Aeroportul Internațional Satu Mare.
Turismul este dezvoltat in doua zone turistice mai importante: Țara Oasului si Zona Codru.
RESURSE NATURALE REGENERABILE SI NEREGENERABILE
Resursele naturale de materii prime neregenerabile
Ca urmare a structurii geologice complexe, în subsolul județului Satu Mare se gasesc numeroase resurse de substanțe minerale utile dezvoltarii economiei.
În zona muntoasa, îndeosebi în cea vulcanica a Oasului, au fost identificate si exploatate minereuri complexe (pirita, zinc, plumb, aur si argint), de fier (limonit, siderit si perlit), precum si bentonita, necesara industriei de coloranți si detergenți.
Județul dispuțe de importante resurse de materiale de construcții: andezit, gresii si calcare în Țara Oasului, pietrisuri, nisipuri si argile pe albia Somesului, luturi caolinoase si pamânturi colorate.
Resursele naturale regenerabile
a) Resursele de apa:
Apele subterane -ascensionale sunt acumulate în straturile de nisipuri si pietrisuri panoniene la o adâncime de 250-400 m.
Apele de zacamânt, care se gasesc la 800-2000 m, sunt:
• carbogazoase: Bixad, Turț;
• sulfuroase: Baile Puturoase, Luna, Ghenci;
• bicarbonatate: Tarna Mare, Vama, Valea Mariei, Noroieni.
În partea vestica a județului se gasesc si importante rezerve de ape hipertermale:
Tasnad, Beltiug, Acâs, Ady Endre, Satu Mare.
Apele de suprafață sunt reprezentate de trei cursuri importante: Somes, Crasna, Tur, la care adauga Homorodul, Ier si Talna, având o lungime totala de 285 km.
Lacurile existente pe teritoriul județului sunt in numar de peste 30, lacuri artificiale de marime mica si mijlocie care totalizeaza circa 800 ha. Dintre acestea, lacul de baraj Calinesti-Oas de pe râul Tur este cel mai mare si are o suprafață de 357 ha. Alte lacuri artificiale mai mari cu diverse destinații – piscicole, rezerva de apa pentru agricultura, regularizarea debitelor etc. sunt: Mujdeni (Orasu Nou); Dabolț (Halmeu); Balastiera Apa
(Apa); Adrian (Livada); Bercu si Micula (Micula); ONeloaia (Homorodu de Sus); Hodisa
(Socond); pescaria de la Moftin, Andrid, Chereusa, precum si unele elestee din partea de nord a Câmpiei Somesului.
b) Resursele de sol
Cele 317.515 ha teren agricol ale județului Satu Mare aparțin la 10 tipuri principale – cernoziomuri, soluri brune, soluri brune luvice, soluri brune acide, luvisoluri albice (podzoluri), soluri hidromorfe, soluri halomorfe (saraturate), soluri nisipoase-nisipuri (psamosoluri), soluri puternic-excesiv erodate, soluri aluviale (de lunca) – care se diferențiaza în 58 subtipuri de sol.
Terenurile agricole reprezinta 71,87% din totalul suprafeței județului iar cele arabile 50,17%. Padurea ocupa 15% din totalul suprafeței județului.
c )Resursele de fauna si flora naturala
Din punct de vedere al vegetației, teritoriul județului se încadreaza în zona de silvostepa, prezentând doua caracteristici principale: suprafete de teren caracterizate de vegetatie ierboasa specifica zonelor de campie si zona de vegetatie forestiera compacta sau dezvoltata local prin pâlcuri de padure. In zona de vest a orasului Carei, vegetația specifica nisipurilor continentale alterneaza cu plantații pomi-viticole, culturi de câmp si paduri de salcâm. În zona de câmpie predomina stejeretele pure sau în asociație cu carpen, ulm, frasin, arțar, alun, tei, iar în parțile cu exces de umezeala (Padurea Noroieni) plopisuri si aninisuri. In Piemontul Tasnadului si Codrului s-au extins ceretele si asociațiile cer-gorun-stejar, iar în Țara Oasului stejarul, gorunul si fagul. Județul dispuțe de un fond cinegetic variat (cerbi, caprioare, lupi, vulpi, mistreți, iepuri, fazani, potârnichi, etc.) si importante resurse piscicole.
SITUAȚIA STARII DE SANATATE A POPULAȚIEI ÎN RELAȚIE CU MEDIUL
Situații de disconfort reclamate de populație s-au înregistrat în mun. Satu Mare în zonele de locuit limitrofe rampei de gunoi a municipiului care este amplasata la o distanța necorespuzatoare, sub 1000 m fața de zonele de locuit protejate, fiind sesizata prezența mirosurilor dezagreabile mai ales în sezonul cald si în cazurile de autoaprindere a gunoaielor de pe rampa de gunoi.
Au mai fost semnalate situațiile de poluare sonora generate de funcționarea unor discoteci, în vecinatatea zonelor de locuit precum si de unele unitați de alimentație publica iar în anumite cazuri de traficul auto.
În unele localitați din mediul rural a fost semnalata afectarea surselor individuale de apa cu nitrați proveniți din surse agricole (utilizarea timp îndelungat a îngrasamintelor pe baza de compusi ai azotului, amplasarea si dotarea necorespuțzatoare a unitaților zootehnice sau a anexelor gospodaresti). Problema încarcarii apelor subterane cu nitrați este permanent în observația Autorității de Sanatate Publica Satu Mare.
În zona depozitelor de deseuri Satu Mare si Carei monitorizate de catre operatori, respectiv de APM Satu Mare, calitatea apelor subterane din forajele de urmarire arata depasiri ale indicatorilor fizico-chimici si bacteriologici. Din aceasta cauza, apa din fântânile locuitorilor din zona nu întruneste condițiile de potabilitate, fiind folosita doar pentru irigații.
.ZONE CRITICE PRIVIND DETERIORAREA CALITAȚII MEDIULUI
Identificarea zonelor critice din punct de vedere al calitatii factorilor de mediu constituie o problema complexa, dar importanta in stabilirea impactului asupra stării de sănătate a populației; s-a realizat in baza informatiilor cantitative si calitative existente, anul de referinta fiind anul 2002.
Raportul privind Starea factorilor de mediu in județul Satu Mare reprezinta documentul care a oferit o prima evaluare si identificare a zonelor critice.Acest Raport se intocmește anual de către Agentia de Protectie a Mediului Satu Mare, în baza datelor de monitoring proprii, ale celorlalte autorități locale implicate și ale operatorilor economici. In Romania, nu exista in acest moment o metodologie de identificare si caracterizare a zonelor critice, evidentierea acestora la nivel județean realizandu-se in mod distict si pe baza unor sisteme de evaluare proprii.
Criteriile utilizate in evaluarea zonelor critice privind deteriorarea calității mediului au fost:
Zone de risc din punct de vedere al calitatii resursei de apa
Criteriu de evaluare:
• curs de apa sau tronson în care calitatea globala stabilita conform standardului 4706/988 s-a menținut în ultimii 3 ani la categoria degradant (în afara categoriilor de calitate)
Surse de poluare – criterii de clasificare a riscului pentru cursurile de apa receptoare
• diluția asigurata de receptor
• compoziția calitativa a efluentului (emisie)
• magnitudine impact în receptor
• risc la poluari accidentale
• risc fața de factorii de mediu: sanatate, agricultura
• proprietați toxice efluent
• continuitate sursa de poluare
Zone de risc din punct de vedere al calitatii atmosferei
Criterii de evaluare:
• depasiri ale concentratiilor maxime admise de peste 200 % in valori medii zilnice.
• frecventa depasirilor anuale cu peste 70 % din valoarea zilnica maxima admisa
• depasiri ale valorilor anuale ale concentratiilor maxime admise
Zone de risc din punct de vedere al calitatii fondului forestier
Criterii de evaluare:
• areale de padure (specii) ce reprezinta gradul II si III sau gradul III de uscare, decolorare
si/sau defoliere
• areale de padure unde gradul de consistenta s-a modificat cu peste 30 % in ultimii 3 ani datorita defrisarilor necontrolate
• areale de padure unde suprafata fondului forestier acoperita cu specii valoroase a scazut
cu peste 50 % in ultimii 40 ani
Zone de risc din punct de vedere al calitatii solurilor
Criterii de evaluare:
• eroziune de suprafață si de adâncime puternica
• alunecari active de teren
• depasiri ale pragului de interventie pentru indicatorii de calitate a solului
Zone de risc din punct de vedere al calitatii ariilor protejate
Criterii de evaluare:
• dezvoltarea zonelor construite in proximitatea sau zonele tampon ale arealelor protejate (ex. -“case de vacanța”) fara dotarea adecvata cu infrastructura si utilitati si cu impact asupra specificului ariei protejate
• inexistenta unei administrații si/sau protecții temporare sau permanente pentru zonele de protectie si conservare stiintifica aferente fiecarei arii protejate
• areale din zona de conservare sau zona tampon a ariilor protejate afectate de activitați antropice: pasunat, turism necontrolat, extragere fauna sau flora ocrotita, exploatare vegetație forestiera si produse de padure
Zone de risc din punct de vedere al calitatii florei si faunei salbatice
Criterii de evaluare:
• tendința evoluției populaționale este semnificativ si continuu descendenta la speciile inventariate ca fiind periclitate, endemice sau rare.
• dificultați existente sau previzibile în protejarea speciilor amenințate si în conservarea habitatelor necesare acestora
Zone de risc din punct de vedere al gestiunii deseurilor – depozite menajere si/sau industriale
Criterii de evaluare:
• volum depozitat
•grad de periculozitate (proprietați toxice WKG), proprietați bioacumulative, cancerigene, mutagene, teratogene
• apropierea fața de zone locuite (risc la antrenare eoliana si afectarea solului si a freaticului)
• apropierea fața de cursuri de apa (risc la inundații)
In baza acestui set de indicatori precum si a Raportului privind Calitatea Mediului in județul Satu Mare, zonele critice identificate la nivelul județului Satu Mare sunt:
Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei
Din punct de vedere al poluarii atmosferei, pe raza județului Satu Mare, principala zona de risc este reprezentata de depozitul de deseuri Satu Mare, amplasat în zona estica a municipiului. Depozitul de gunoi a fost înființat pe amplasamentul unei vechi fabrici de caramida în anii ’70 când înca aceasta se afla în extravilanul orasului.
Datorita extinderii municipiului, amplasamentul este în prezent înglobat în intravilan.
Depozitul de deseuri cu o suprafață de 32 ha genereaza disconfort locuitorilor din zonele adiacente. Modul de depozitare a deseurilor menajere determina efecte negative asupra factorului de mediu aer, în principal datorita proceselor de fermentație.
Determinarile efectuate au pus în evidența depasiri ale concentrațiilor maxime admisibile în cazul indicatorului amoniac în special în zona rampei de deseuri menajere Satu Mare (în anul 2007 s-au înregistrat 13 depășiri în zona gropii de gunoi din 199 prelevări, față de anul 2006 când s-au obținut 9 depășiri din 195 prelevări – în zona central nu s-au înregistrat depășiri din 363 de prelevări).
Situația se prezinta în mod similar în cazul tuturor rampelor de deseuri menajere din județ.
În zonele rampelor de deseuri menajere a fost semnalata în mod frecvent (de obicei în perioada calda a anului) poluarea aerului datorita combustiei deseurilor ca urmare a aprinderii spontane sau uneori datorita intervenNiei umane.
Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafața si subterane
zonele critice sub aspectul poluarii apelor de suprafață si subterane au fost urmatoarele:
• Zona miniera Turț-EM Turț evacueaza ape de mina insuficient epurate care au o influența
negativa asupra p.Turț si a r. Tur. În cazul apelor uzate evacuate se înregistreaza valori peste limitele admisibile la suspensii si unele metale grele. În urma eficientizarii funcționarii stației de epurare s-au constatat valori mai scazute la unii indicatori (Fe, Mn, Cr). Calitatea cursului nu ofera condiții optime pentru dezvoltarea faunei în aval de evacuarea de la Exploatarea Miniera Turț. Pe parcursul anilor 2006 și 2007 situația calității globale a pr.Turț a fost degradat, iar situația calității globale a r.Tur la Turulung a fost de categoria III.
• În cazul perimetrului minier Socea, fosta exploatare în subteran determina evacuarea din galerii a apelor de mina care trecând peste mineralizații capata un caracter acid si influențeaza ecosistemele acvatice. Se observa încarcarea puternica cu metale grele a pârâului Socea cu implicații deosebite asupra ecosistemelor acvatice din apele de suprafața (Socea, Tarna Mare). În cazul acestui perimetru minier s-au desfasurat lucrari e reconstrucție ecologica (construcție stație de epurare ape mina, stabilizare halda de steril, demolarea construcțiilor existente). Fața de valorile indicatorilor de calitate pentru apele de mină evacuate înaintea executării lucrarilor de reconstrucție ecologica realizate în 2001, în anii 2006 și 2007 se constata ca la apele de mina evacuate din stație sunt respectate în general limitele la evacuare pentru indicatorii metale grele dar pentru indicatorii pH, suspensii, reziduu fix, sulfați, calciu se constata depășiri repetate ale acestora fata de limitele reglementate.
• județul Satu Mare se confrunta cu poluarea stratului freatic cu nitrați, ca urmare a utilizarii neraționale a îngrasamintelor chimice, depozitarea necorespunzatoare a deseurilor vegetale, animale (dejecții), a namolurilor de la stațiile de epurare, a altor deseuri industriale. Toate acestea afecteaza în mod special populația din mediul rural.
În urma analizelor efectuate de ASP, DSV, SGA se constata ca cea mai mare încarcare cu nitrați este în zona Satu Mare, Halmeu, Botiz, Ardud. În aceste zone locuitorii consuma apa potabila din fântânile proprii, fiind predispusi la intoxicarii cu nitrați.
• Forajele din zona rampelor de depozitare a deseurilor (puncte de recoltare: str. Odoreului nr. 118 Satu Mare, str. Odoreului nr. 80 Satu Mare, str. Caramidarilor nr. 2 Satu Mare, forajul din zona rampei de deseuri Carei) indica depasiri ale valorilor indicatorilor fizico-chimici si microbiologici. Începând cu perioada de primavara-vara, se observa valori crescute ale conținutului de materie organica chiar în degradare, față de anul precedent valorile indicatorilor: reziduu fix, calciu, amoniu, azotiți, azotați duritate, onductibilitate, fier, cupru, la forajul situat în jurul Gropii de gunoi a mun. Carei sunt cu ceva mai ridicate . Depasiri ale STAS 1342-91 s-au semnalat la indicatorii: azotiți, amoniu, duritate, calciu, CCOMn. La forajele situate în jurul gropii de gunoi a mun.Satu Mare s-au constatat depasiri ale valorilor admise la indicatorii CCOMn, calciu , amoniu, azotiți, azotați.Valorile indicatorilor metale grele: plumb, cupru, cadmiu, crom, mangan si fier depasesc cu mult limitele admise de STAS 1342-91. Odata cu instalarea procesului de racire a vremii, valorile indicatorilor fizico-chimici au tendința de scadere usoara, dar totusi depasesc CMA-urile admise. În toate punctele de recoltare din zona rampelor de depozitare a deseurilor din mun.Satu Mare si Carei indicatorii microbiologici prezinta valori depasite (mai ridicate fața de anul precedent) datorita proceselor avansate de descompuțere a materiei organice a solului afectând si calitatea apelor freatice.
Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor
În zona miniera Turț-EM Turț pe lânga influența negativa asupra r.Tur si a p.Turț se observa si afectarea solului ca urmare a nerespectarii parametrilor la haldele de steril, cât si a fondului natural ridicat. Zona este afectata de poluarea cu metale grele. În urma analizelor efectuate s-au obținut valori crescute a metalelor grele, corelat cu conținutul ridicat de sulfați atât în probele de sol cât si în apele reziduale. Efectul sinergic al metalelor precum si conținutul crescut de sulfați si cloruri sub forma de sarui determina inhibarea activităților enzimatice si o scadere a numarului de bacterii. Rezultatele obținute nu indica o înrautațire a calității mediului față de anul precedent. Se înregistreaza o evoluție staționara cu mici modificari spontane provocate de variația condițiilor meteo.
Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului în județul Satu Mare identifică, ca o problemă complexă, poluarea mediului datorită activității agenților economici cu efecte în principal asupra calității apelor de suprafață, a faunei piscicole în bazinul hidrografic Someș-Tisa precum și a calității solului și atmosferei. Acțiunile necesar a fi întreprinse pentru diminuarea / eliminarea efectelor înregistrate vor fi realizate pînă în 2015 , costurile totale estimate însumînd cca 86.653.375 Euro.
A doua problemă complexă identificată în PLAM-poluarea datorată modului de depozitare a deșeurilor – prevede acțiuni necesare a fi întreprinse pînă în 2010 când va fi sistată activitatea de depozitare a deșeurilor la toate depozitele urbane și rurale conform prevederilor calendarului negociat cu Uniunea Europeană, costurile acestora însumînd peste 30.000.000 Euro.
Ca probleme complexe de mediu pentru județul Satu Mare au fost identificate și poluarea datorată traficului rutier (poluarea aerului în mediul urban, poluarea sonoră și prin vibrații, absența rețelelor de monitorizare a poluării chimice, fonice și fizice datorită traficului rutier, absența determinărilor sonometrice și a vibrațiilor în zonele rezidențiale și istorice ale localităților) și poluarea datorată dezvoltării insuficiente a infrastructurii rutiere în mediul urban (lipsa unui sistem coerent de circulație, pasaje și piețe pietonale în municipiul Satu Mare, lipsa șoselelor de centură). Pentru rezolvarea acestei probleme, s-au propus acțiuni ce urmează a fi realizate pînă în 2015, costurile lor însumînd 210.000, respectiv 7.500 Euro, pentru acțiunile ce au fost evaluate.
În Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului în județul Satu Mare, poluarea solului și a apelor subterane cu nitriți și nitrați , pesticide și acidifierea solului ca urmare a activităților agricole este prezentată ca o problemă pentru a cărei rezolvare se propun acțiuni de informare/mediatizare a autorităților publice locale, populației, agenților economici și operatorilor din agricultură , acțiuni privind localizarea zonelor vulnerabile la poluare cu nitrați, stabilirea cantitaților admisibile de îngrasaminte cu conținut de compusi ai azotului ce pot fi aplicate pe suprafețele de teren, în funcție de vulnerabilitatea acestora la poluarea cu nitrați, conform prevederilor Codului de Bune Practici Agricole, actualizarea o data la 4 ani a listei privind zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați, a obligațiilor proprietarilor de terenuri din acele zone, a cantităților de îngrășăminte pe bază de compuși ai azotului și a zonelor afectate de acidifiere privind necesitatea amendării solului, aplicarea Codului de Bune Practici Agricole în agricultura si zootehnie
Calitatea atmosferei, potrivit Planului Local de Acțiune pentru Protecția Mediului în județul Satu Mare, este afectată în principal de traficul auto, depozitarea deșeurilor menajere, adejecțiilor animaliere în mod necorespunzător și de utilizarea combustibililor solizi..
Planul Local de Acțiune pentru Protecția Mediului în județul Satu Mare identifica și probleme ce urmează a fi rezolvate în domeniile:
-gestiunea deșeurilor:lipsa unui sistem de colectare , depozitare, neutralizare a deșeurilor periculoase, a pesticidelor expirate, lipsa unui sistem centralizat de colectare și valorificare selectivă a deșeurilor, generarea de deșeuri specifice din traficul rutier și managementul acestora; lipsa unui sistem de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, salubrizarea insuficientă a căilor rutiere și feroviare, insuficiența și amenajarea necorespuțzătoare a puțurilor seci în mediul rural, lipsa unor amenajări ecologice în punctele de frontieră în vedera depozitării/eliminării produselor care nu îndeplinesc cerințele de introducere în tară
-pericole generate de catastrofe/fenomene naturale și antropice:alunecări de teren active și stabilizate (Tășnad, Bîrsău, Beltiug, Bogdand, Călinești Oaș, Cehal, Crucișor, Halmeu, Hodod, Orașu Nou, Supur, Turț, Vama), existența terenurilor cu exces de umiditate (Valea Ierului), a terenurilor supuse eroziunii(lucrăride combatere a eroziunii solului în amenajarea Turulung-Negrești)
-urbanizarea mediului: insuficiența zonelor de agrement public în Municipiul Satu Mare, absența delimitării zonelor rezidențiale de cele industriale în municipiile și orașele județului, modificarea folosinței terenurilor naturale sau agricole în terenuri pentru construcții, lipsa unui program eficient de protejare și conservare a valorilor istorice și arhitectural urbanistice în municipiul Satu Mare și Carei.
-degradarea mediului natural și construit: ca o problemă complexă s-a identificat insuficiența fondului forestier și degradarea terenurilor (procent scăzut de fond forestier-15% în județul Satu Mare față de media pe țară de 27%); tăieri necontrolate în fondul forestier privat , existența unor suprafețe mari de terenuri degradate la nivelul județului, lipsa protecției eoliene a solului în zona nisipurilor mișcătoare de la Carei-Foieni, inexistența planurilor de management pentru ariile protejate, exploatarea necorespuțzătoare a resurselor geotermale și a izvoarelor de ape minerale, braconaj, incendii necontrolate în spațiul forestier, defolierea stejarilor în zona ocoalelor silvice Satu Mare, Livada, Carei, consancvinizarea populației de cerbi lopătari din trupul de pădure Noroieni.
-educarea ecologică a populației: lipsa unui centru ecologic de informare și educare ecologică, insuficiența programelor de educație ecologică la diferite nivele de vîrstă, lipsa unei conduite adecvate privind protejarea mediului în rîndul copiilor și tinerilor, lipsa de cunoștințe privind legislația de mediu în vigoare, drepturi, obligații și responsabilități, nivelul scăzut al reacției comunității la agresarea factorilor de mediu
-turism:absența sau insuficienta amenajare a zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deșeurilor și al locurilor speciale de preparare a hranei în aer liber, absența zonelor de agrement autorizate pentru îmbăiere, nerespectarea principiilor ecologice de organizare a manifestărilor în mediul natural, slaba organizare a amplsamentelor pentru taberele școlare, lipsa marcajelor turistice în zona munților Gutîi, Depresiunea Oașului, slaba întreținere a traseelor turistice montane.
-întărirea capacității administrative și instituționale a instituțiilor cu atribuții în domeniul protecției mediului: capacitate instituțională redusă(resurse financiare, umane, materiale) a APM Satu Mare, programe insuficiente de instruire și perfecționare profesională pentru personalul din instituții, organisme, organizații cu atribuții sau activități în domeniul protecției mediului; comunicare, cooperare deficitară între instituțiile publice cu atribuții în domeniul protecției mediului , administrația publică și agenții economici.
Capitolul III
Prevederi legislative privind protectia calității apei freatice
Cadrul legislativ românesc care asigură protecția calității apelor freatice este complex, în strânsă legătură cu ceilalți factori de mediu și este în deplină armonie cu cerințele legislației europene. În acest sens amintim:
Directiva Cadru 2000 / 60 / CE :
Identificarea presiunilor și a impactului
( Anexa II 1.4 ):
“Statele Membre trebuie să colecteze și să reactualizeze informațiile despre tipul și mărimea impactului antropic asupra corpurilor de apă în fiecare bazin hidrografic unde există presiuni.”
Surse punctuale de poluare semnificative
( Anexa II1.4 ):
“Estimarea și identificarea surselor importante de poluare punctiformă, în particular cu substanțele prezentate în Anexa VIII, provenite din activitați urbane, industriale sau agricole sau alte instalații si activitați, in funcție de informațiile furnizate conform:
i)Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate orășenești
ii)Directiva Consiliului 96/61/EC din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluării și pentru scopul planului initial de management al bazinului hidrografic:
iii) Directiva Consiliului 76/464 /EEC din 4 mai 1976 privind poluarea provocată de anumite substanțe periculoase evacuate în mediul acvatic.
iv) Directiva Consiliului 75/440/EEC din 16 iunie 1975 privind calitatea apelor de suprafață destinate potabilizării.
v) Directiva Consiliului 76/160/EEC din 8 decembrie 1975 privind calitatea apelor de imbăiere.
vi) Directiva Consiliului 78/659/EEC din 18 iulie 1978 privind calitatea apelor dulci care necesită protecție sau imbunătățire pentru a suțtine viața piscicolă, și:
vii) Directiva Consiliului 79/923/EEC din 30 octombrie 1979 privind calitatea apelor pentru moluște (crustacee). »
Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul de utilizare al terenului:
“Estimarea și identificarea surselor difuze semnificative de poluare, în particular cu substanțele prezentate în Anexa VIII, provenite din activități urbane, industriale sau agricole sau alte instalații și activități, în funcție de informațiile furnizate conform:
Directiva Consiliului 91/676/EEC din 12 Decembrie 1991 privind protecția apelor impotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole
Directiva Consiliului 91/414/EEC din 15 iulie 1991 privind comercializarea produselor pentru protecția plantelor.
Directiva 98/8/EC a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biocidale. și pentru scopul planului inițial de management al bazinului hidrografic:
Directiva Consiliului 75/440/EEC din 16 iunie 1975 privind calitatea apelor de suprafață destinate potabilizării.
Directiva Consiliului 76/160/EEC din 8 decembrie 1975 privind calitatea apelor de îmbăiere.
Directiva Consiliului 76/464/EEC din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase evacuate în mediul acvatic.
Directiva Consiliului 78/659/EEC din 18 iulie 1978 privind calitatea apelor dulci care necesită protecție sau îmbunătățire pentru a susține viața piscicolă.
Directiva Consiliului 79/923/EEC din 30 octombrie 1979 privind calitatea apelor pentru moluște (crustacee).
Caracterizarea apelor subterane
Identificarea , delimitarea și caracterizarea corpurilor de apă subterane
(Anexa II 2.1: )
“Statele Membre trebuie să realizeze o caracterizare inițială a tuturor corpurilor de apă subterană pentru evaluarea utilizării lor și a gradului la care există riscul de neindeplinire a obiectivelor pentru fiecare corp de apă subterană, conform art. 4. Statele Membre pot grupa corpurile de apă subterană în scopul acestei caracterizări inițiale. Aceasta analiză se bazează pe datele: hidrologice, geologice, pedologice, referitoare la utilizarea terenului, de la evacuări, de la captări sau alte date existente.
”Fiecare Stat Membru trebuie să asigure pentru fiecare District al bazinului hidrografic sau pentru o porțiune a unui District al unui bazin hidrografic internațional care se află pe teritoriul sau:
analiza caracteristicilor sale,
evaluarea impactului activității umane asupra stării apelor de suprafață sau subterane, și
analiza economică a utilizării apei conform specificațiilor tehnice stabilite în Anexele II și III și care trebuie finalizate în cel mult 4 ani de la data intrării în vigoare a acestei Directive.”
Evaluarea stării apelor și delimitarea acestora pe baza indicatorilor de calitate prevăzuți în Directivele 78/659/EEC și 79/923/EEC și Directiva Cadru 2000/60/EC;
Prezentăm mai jos câteva prevederi legislative din
Legea Apelor nr. 107 din 1996, cu modificările ulterioare:
CAPITOLUL I: Dispoziții generale
Art. 1
(1) Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă și limitată,
element indispensabil pentru viață și pentru societate, materie primă pentru
activități productive, sursă de energie și cale de transport, factor determinant în
menținerea echilibrului ecologic.
(11) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care
trebuie protejat, tratat și apărat ca atare.
(2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoașterea, protecția, punerea
în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acțiuni de interes general.
………………………………………………………………………………………………………
(6) Conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului acvatic, în condițiile utilizării
durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauției, prevenirii, evitării
daunelor la sursă și poluatorul plătește și trebuie să țină seama de vulnerabilitatea
ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării și în Marea Neagră, deoarece
echilibrul acestora este strâns influențat de calitatea apelor interioare care se varsă
în acestea.
Art. 2
Prevederile prezentei legi au ca scop:
a) conservarea, dezvoltarea și protecția resurselor de apă, precum și asigurarea unei
curgeri libere a apelor;
b) protecția împotriva oricărei forme de poluare și de modificare a caracteristicilor
resurselor de apă, a malurilor și albiilor sau cuvetelor acestora;
c) refacerea calității apelor de suprafață și subterane;
d) conservarea și protejarea ecosistemelor acvatice;
e) asigurarea alimentării cu apă potabilă a populației și a salubrității publice;
f) gospodărirea durabilă a apei și repartiția rațională și echilibrată a acestei resurse,
cu menținerea și cu ameliorarea calității și regenerării naturale a apelor;
g) apărarea împotriva inundațiilor și oricăror alte fenomene hidrometeorologice
periculoase;
h) satisfacerea cerințelor de apă ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a
transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului și sporturilor nautice, ca și ale
oricăror alte activități umane.
i) integrarea aspectelor cantitative și calitative atât pentru apele de suprafață, cât și
pentru apele subterane care aparțin aceluiași sistem ecologic, hidrologic și
hidrogeologic;
j) asigurarea protecției ecosistemelor acvatice situate în imediata vecinătate a
coastelor, în golfuri sau aflate în Marea Neagră;
k) promovarea utilizării durabile a apelor pe baza protecției pe termen lung a
resurselor disponibile de apă;
l) conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului acvatic prin măsuri specifice
pentru reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanțe
prioritare și încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor
de substanțe prioritar periculoase;
m) reducerea progresivă a poluării apelor subterane și prevenirea poluării ulterioare;
n) atingerea obiectivelor Convenției pentru protecția Mării Negre împotriva poluării în
ceea ce privește încetarea sau eliminarea etapizată a evacuărilor, emisiilor sau
pierderilor de substanțe prioritare pentru atingerea în mediul marin a concentrațiilor
acestor substanțe aproape de valorile fondului natural și aproape de valoarea zero
pentru substanțele de sinteză;
o) prevenirea deteriorării ulterioare, protecția și îmbunătățirea stării ecosistemelor
acvatice și, în ceea ce privește cerințele de apă, a ecosistemelor terestre și a zonelor
umede ce depind în mod direct de ecosistemele acvatice.
…………………………………………………………………………………………………………
Art. 21
(1) Obiectivele protecției apelor și mediului acvatic sunt:
a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de ape de suprafață;
b) protecția, îmbunătățirea și refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafață în
scopul atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 11,
până la data de 22 decembrie 2015;
c) protecția și îmbunătățirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic
modificate în scopul realizării unui potențial ecologic bun sau a unei stări chimice
bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 11, până la data de 22
decembrie 2015;
d) reducerea progresivă a poluării datorate substanțelor prioritare și încetarea sau
eliminarea treptată a evacuărilor și a pierderilor de substanțe prioritar periculoase;
e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanți în apele subterane și prevenirea
deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane;
f) protecția, îmbunătățirea și refacerea tuturor corpurilor de ape subterane și
asigurarea unui echilibru între debitul prelevat și reîncărcarea apelor subterane, cu
scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate cu prevederile
anexei nr. 11, până la data de 22 decembrie 2015;
g) inversarea oricărei tendințe semnificative și durabile de creștere a concentrației
oricărui poluant rezultate din impactul activității umane, pentru a reduce în mod
progresiv poluarea apei subterane.
(2) Condițiile și obiectivele de protecție a apelor și mediului acvatic, specifice zonelor
protejate cuprinse în anexa nr. 12, trebuie să fie îndeplinite până la data de 22
decembrie 2015, cu excepția cazului când este altfel prevăzut în legislația pe baza
căreia au fost stabilite în mod individual aceste zone protejate.
(3) În cazul în care unui corp de apă dat îi sunt aplicabile mai mult decât un obiectiv
dintre cele prevăzute la alin. (1) și (2), corpul de apă trebuie să îndeplinească cel mai
sever dintre aceste obiective.
Art. 22
(1) În scopul realizării unei protecții eficiente și integrate a tuturor apelor și a
mediului acvatic și al realizării obiectivelor de protecția apelor și mediului acvatic ale
prezentei legi, se vor realiza delimitarea corpurilor de apă și desemnarea corpurilor
de apă artificiale sau puternic modificate, în conformitate cu procedurile prevăzute în
anexa nr. 13.
………………………………………………………………………………………
Art. 5
(1) Apele utilizate pentru prelevarea de apă în scop potabil vor fi protejate pentru
evitarea deteriorării calității acestora și pentru a reduce nivelul de tratare în procesul
de producere a apei potabile. În jurul surselor și instalațiilor de alimentare cu apă
potabilă, al surselor de ape minerale și al lacurilor terapeutice se instituie zone de
protecție sanitară cu regim sever sau cu regim de restricții, precum și perimetre de
protecție hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor și instalațiilor de
alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale și lacurilor și nămolurilor
terapeutice se extinde și asupra zonelor de protecție sanitară cu regim sever.
(2) Regimul de exploatare a apelor subterane, a lacurilor, zonelor umede și ariilor
protejate, a zonelor de protecție sanitară, precum și regimul privind navigația pe
cursurile de apă naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare și pe marea
teritorială, ca și lucrările, construcțiile sau instalațiile aferente sunt supuse
prevederilor prezentei legi și reglementărilor specifice.
………………………………………………………………………………………
(4) Normele speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor și
Protecției Mediului și a Ministerului Sănătății.
(5) Supravegherea calității apei potabile și a apei de îmbăiere se asigură de către
autoritatea publică centrală din domeniul sănătății, precum și de autoritățile publice
locale, conform prevederilor în vigoare.
…………………………………………………………………………………………..
Art. 16
(1) Pentru protecția resurselor de apă, se interzic:
a) punerea în funcțiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor
existente, darea în funcțiune de noi ansambluri de locuințe, introducerea la
obiectivele economice existente de tehnologii de producție modificate, care măresc
gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcțiune a
rețelelor de canalizare și a instalațiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări și
măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor
impuse prin autorizația de gospodărire a apelor;
b) realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă sau industrială ori de
extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare și
concomitentă a rețelelor de canalizare și a instalațiilor de epurare necesare;
c) aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele
lacurilor sau ale bălților, în Marea Neagră și în zonele umede, precum și
depozitarea pe malurile acestora a deșeurilor de orice fel;
d) evacuarea de ape uzate în apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare,
în bălți, heleșteie sau în iazuri, cu excepția iazurilor de decantare;)
e) utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape
fecaloid-menajere sau cu conținut periculos;
f) spălarea în cursuri de apă sau în lacuri și pe malurile acestora a vehiculelor, a
altor utilaje și agregate mecanice, precum și a ambalajelor sau obiectelor care
conțin substanțe periculoase;
g) spălarea animalelor domestice deparazitate în afara locurilor special amenajate
în acest scop;
h) aruncarea sau evacuarea în instalații sanitare ori în rețelele de canalizare a
deșeurilor periculoase și/sau substanțelor periculoase;
i) spălarea în cursurile de apă sau în lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau
baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substanțelor chimice de orice fel.
j) deschiderea și exploatarea în zonele de terasă a punctelor de extracție a
nisipurilor și pietrișurilor fără aviz de gospodărire a apelor, respectiv fără
autorizație de gospodărire a apelor.
………………………………………………………………………………………..
(2) În zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi, sunt interzise depozitarea
și folosirea de îngrășăminte, pesticide sau alte substanțe periculoase.
Art. 17
În scopul folosirii raționale și protejării calității resurselor de apă, utilizatorii de apă
au următoarele obligații:
a) să adopte tehnologii de producție cu cerințe de apă reduse și cât mai puțin
poluante, să economisească apa prin recirculare sau folosire repetată, să elimine
risipa și să diminueze pierderile de apă, să reducă poluanții evacuați o dată cu apele
uzate și să recupereze substanțele utile conținute în apele uzate și în nămoluri;
a1) să reducă progresiv evacuările, emisiile și pierderile de substanțe prioritare și să
înceteze sau să elimine treptat evacuările, emisiile și pierderile substanțelor prioritar
periculoase. Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de
substanțe prioritar periculoase se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorității publice centrale din domeniul apelor;
a2) să adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din sursă, care să asigure
cerințele calitative și cantitative ale folosințelor de apă;
b) să asigure realizarea, întreținerea și exploatarea stațiilor și instalațiilor de
prelucrare a calității apelor la capacitatea autorizată, să urmărească eficiența
acestora prin analize de laborator și să intervină operativ pentru încadrarea
indicatorilor de emisie în limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite
prevăzute prin autorizația de gospodărire a apelor;
c) să respecte cu strictețe disciplina și normele tehnologice în activitățile de
producție care folosesc apa și evacuează ape uzate, precum și în stațiile și
instalațiile de prelucrare a calității apelor;
d) să urmărească, prin foraje de observații și control, starea calității apelor
subterane din zona de influență a stațiilor de epurare, platformelor industriale, a
depozitelor de substanțe periculoase, produse petroliere și a reziduurilor de orice
fel.
……………………………………………………………………………………
Art. 82
(1) Bonificațiile se acordă utilizatorilor de apă care demonstrează, constant, o grijă
deosebită pentru folosirea rațională și pentru protecția calității apelor, evacuând, o
dată cu apele uzate epurate, substanțe impurificatoare cu concentrații și în cantități
mai mici decât cele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor.
(2) Penalitățile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la
prevederile reglementate atât pentru depășirea cantităților de apă utilizate, cât și a
concentrațiilor și cantităților de substanțe impurificatoare evacuate în resursele de
apă.
………………………………………………………………………………………..
Art. 86
Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială,
civilă, contravențională sau penală, după caz.
………………………………………………………………………………………………………………………
2. Hotărârea nr. 118 din 7 februarie 2002
privind aprobarea Programului de acțiune pentru reducerea poluării mediului acvatic și a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanțe periculoase
Art. 1. – Se aprobă Programul de acțiune pentru reducerea poluării mediului acvatic și a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanțe periculoase, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Anexă
ARTICOLUL 1
Obiective și domeniu de aplicare
(1) Prezentul program de acțiune stabilește cadrul legal și instituțional necesar prevenirii poluării apelor de suprafață și subterane cu substanțe prioritare/prioritare periculoase și limitării consecințelor acesteia asupra mediului acvatic și sănătății umane, în vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție a mediului acvatic, pe tot cuprinsul țării, într-un mod consecvent și eficient.
…………………………………………………………………………………………………………………………
ARTICOLUL 4
Inventarul evacuărilor
În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului program de acțiune Ministerul Apelor și Protecției Mediului va întocmi inventarul inițial al surselor de poluare pentru mediul acvatic și pentru apele subterane, care conduc la poluarea apelor, pe care îl va actualiza la fiecare 5 ani în funcție de schimbările survenite.
…………………………………………………………………………………………………………………………..
ARTICOLUL 6
Schema-cadru de prevenire și reducere a poluării mediului acvatic și a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanțe periculoase
(1) În scopul asigurării pentru toate categoriile de ape de suprafață și subterane a unui nivel ridicat de protecție împotriva poluării pe tot cuprinsul țării, în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului program de acțiune Comitetul va elabora:
a) o schemă-cadru de prevenire și reducere a poluării mediului acvatic și a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanțe periculoase pentru domeniul industrial și pentru sănătatea umană, pe baza liniilor directoare prevăzute în anexa nr. 4
………………………………………………………………………………………………
3. Hotarirea 188 – din 28 februarie 2002
privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale și orășenești la evacuarea în receptorii naturali modificată și completată de HG nr 352 din 2005 și de HG nr 210 din 2007
CAPITOLUL I: Obiect și domeniu de aplicare
Art. 1
1) În scopul protejării sănătății populației și a mediului evacuarea/descărcarea în receptorii naturali a apelor uzate orășenești și industriale cu conținut de substanțe poluante se face numai în condițiile respectării prevederilor legislației în vigoare și ale prezentului normativ.
………………………………………………………………………………………………………………………………
Art. 9
În scopul protejării resurselor de apă împotriva poluării:
1. se recomandă folosirea apelor uzate și/sau a nămolurilor care conțin nutrienți la fertilizarea ori la irigarea terenurilor agricole sau silvice, cu acceptul deținătorilor terenurilor respective și cu avizul autorităților competente în domeniul îmbunătățirilor funciare. În funcție de natura culturii se va cere și avizul inspectoratului teritorial de sănătate publică;
2. este obligatorie asigurarea impermeabilizării tuturor depozitelor; eventualele exfiltrații, precum și apele din precipitații ce se scurg de la aceste depozite trebuie colectate și epurate astfel încât acestea să corespundă prevederilor prezentului normativ.
4. HG 930 din 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si mãrimea zonelor de protectie sanitarã si hidrogeologicã. NORME SPECIALE privind caracterul si mãrimea zonelor de protectie sanitarã si hidrogeologicã
Art. 1. – În jurul lucrãrilor de captare, constructiilor si instalatiilor destinate alimentãrii cu apã potabilã, surselor de apã potabilã destinate îmbutelierii, surselor de ape minerale utilizate pentru cura internã sau pentru îmbuteliere, lacurilor si nãmolurilor terapeutice, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se instituie zone de protectie sanitarã si perimetre de protectie hidrogeologicã, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calitãtii surselor de apã si, respectiv, a lacurilor si a nãmolurilor terapeutice.
Art. 2. – Sunt supuse prevederilor Normelor speciale privind caracterul si mãrimea zonelor de protectie sanitarã si hidrogeologicã, denumite în continuare norme, urmãtoarele obiective:
a) sursele de ape subterane sau de suprafatã, precum si captãrile aferente acestora folosite pentru alimentarea centralizatã cu apã potabilã a populatiei, a agentilor economici din industria alimentarã si farmaceuticã, a unitãtilor sanitare si social-culturale, constructiile si instalatiile componente ale sistemelor pentru alimentare cu apã potabilã;
d) captãrile de ape subterane sau de suprafatã folosite pentru îmbutelierea apei potabile, alta decât apa mineralã naturalã.
5. LEGEA nr. 458 din 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile
Art. 1. – Prezenta lege reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecția sănătății oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calității ei de apă curată și sanogenă.
……………………………………………………………………………………………………………………………..
Art. 4. – (1) Apa potabilă trebuie să fie sanogenă și curată, îndeplinind următoarele condiții:
a) să fie lipsită de microorganisme, paraziți sau substanțe care, prin număr sau concentrație, pot constitui un pericol potențial pentru sănătatea umană;
b) să întrunească cerințele minime prevăzute în tabelele 1A, 1B și 2 din anexa nr. 1;
c) să respecte prevederile art. 5-8 și 10.
(2) Măsurile de aplicare a prezentei legi nu trebuie să conducă, direct sau indirect, la deteriorarea calității reale a apei potabile, care să afecteze sănătatea umană, ori la creșterea gradului de poluare a apelor utilizate pentru obținerea apei potabile.
Art. 5. – (1) Calitatea apei potabile destinate consumului uman trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuți în anexa nr. 1. În privința parametrilor prevăzuți în tabelul 3 din anexa nr. 1, valorile lor sunt stabilite în scopul evaluării calității apei potabile în programele de monitorizare și în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 8.
(2) Ministerul Sănătății și Familiei aprobă valori pentru parametrii suplimentari, care nu sunt incluși în anexa nr. 1, la propunerea autorității de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, acolo unde măsurile de protecție a sănătății publice pe teritoriul unui județ sau al municipiului București ori pe o parte din teritoriul acestora o impun. Valorile stabilite trebuie să respecte condițiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a).
Art. 6. – (1) Calitatea apei potabile este corespunzătoare când valorile stabilite pentru parametri sunt în conformitate cu anexa nr. 1, în următoarele puncte de prelevare a probelor:
a) la robinetul consumatorului și la punctul de intrare în clădire, în cazul apei potabile furnizate prin rețeaua de distribuție;
b) la punctul de curgere a apei din cisternă, în cazul apei potabile furnizate în acest mod;
c) în punctul în care apa se pune în sticle sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate;
d) în punctul din care apa este preluată în procesul de producție, în cazul apei utilizate în industria alimentară.
(2) Dacă în situația prevăzută la alin. (1) lit. a) se constată că valorile parametrilor nu se încadrează în valorile stabilite pentru parametri, în conformitate cu anexa nr. 1, din cauza sistemului de distribuție interioară sau a modului de întreținere a acestuia se consideră că au fost îndeplinite obligațiile ce revin producătorului, respectiv distribuitorului, cu excepția situației în care apa este furnizată direct publicului, precum: unități de învățământ, unități de asistență medicală, instituții socioculturale și cantine.
(3) În cazul constatării situației prevăzute la alin. (2) autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, producătorii, distribuitorii și consumatorii, după caz, se informează prin notificare scrisă să ia măsurile corespunzătoare de remediere și întreținere a rețelei de distribuție, respectiv a sistemului de distribuție interioară, și care sunt măsurile suplimentare necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii.
……………………………………………………………………………………………………………………………..
Art. 7. – (1) Monitorizarea calității apei potabile se asigură de către producător, distribuitor și de autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București.
………………………………………………………………………………………………………………………………
(3) Producătorii, distribuitorii sau utilizatorii de apă potabilă, prin sistem public colectiv ori individual, prin îmbuteliere în sticle sau alte recipiente, pentru industria alimentară, vor asigura monitorizarea curentă, de control al apei potabile, conform unui program care trebuie să cuprindă cel puțin controlul eficienței tehnologiei de tratare, îndeosebi a dezinfecției, și al calității apei potabile produse, distribuite și utilizate.
(4) Procedurile pentru monitorizarea prevăzută la alin. (3) vor fi stabilite în conformitate cu Normele de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare a calității apei potabile, iar programul de monitorizare trebuie să fie avizat de către autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București. ……………………………………………………………………………………………………………………
Art. 8. – (1) Neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuți în anexa nr. 1 este analizată imediat de către autoritatea de sănătate publică care efectuează inspecția și controlul calității apei potabile, precum și de către producătorii, distribuitorii și utilizatorii implicați, în scopul identificării cauzei.
(2) Dacă prin toate măsurile luate pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) apa potabilă nu întrunește valorile stabilite pentru parametri în conformitate cu anexa nr. 1, se aplică prevederile art. 6 alin. (2), iar autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, dispune luarea de urgență a măsurilor de remediere necesare restabilirii calității apei. Se acordă prioritate acțiunilor corective pentru parametrii a căror depășire reprezintă un pericol pentru sănătatea umană
……………………………………………………………………………………………………………………
(4) Autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, împreună cu alte instituții și servicii publice competente vor decide ce tip de măsură dintre cele prevăzute la alin. (3) se aplică, ținând seama de riscurile pentru sănătatea populației generate de întreruperea aprovizionării cu apă potabilă sau de restricții în utilizarea acesteia.
………………………………………………………………………………………………………………………………
(7) În orice situație în care sunt luate măsuri de remediere autoritatea de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, dispune informarea consumatorilor, cu excepția cazurilor în care nerespectarea valorilor parametrilor nu are însemnătate pentru sănătatea acestora.
………………………………………………………………………………………………………………………………
Art. 12. – (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, disciplinară, contravențională sau penală, după caz.
…………………………………………………………………………………………………………………………….
6. Ordonanță de Urgență nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecția
Mediului aprobată de Legea 265/2006
CAPITOLUL IX: Protecția apelor și a ecosistemelor acvatice
Art. 55
(1) Protecția apelor de suprafață și subterane și a ecosistemelor acvatice are ca obiect menținerea și
îmbunătățirea calității și productivității biologice ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra
mediului, sănătății umane și bunurilor materiale.
…………………………………………………………………………………………………
Art. 56
(1) Activitățile de gospodărire și protecție a resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, precum și legislației specifice în vigoare.
(2) Reglementarea activităților din punct de vedere al gospodăririi apelor și controlul respectării prevederilor privind protecția apelor și a ecosistemelor acvatice se realizează de către autoritățile competente pentru protecția mediului, de gospodărire a apelor și de sănătate.
……………………………………………………………………………………………………….
Art. 58
Persoanele fizice și juridice au următoarele obligații:
a) să execute toate lucrările de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrării faunei acvatice și de ameliorare a calității apei, prevăzute cu termen în avizul sau autorizația de gospodărire a apelor, precum și în autorizația de mediu, și să monitorizeze zona de impact;
………………………………………………………………………………………………
f) să nu deverseze în apele de suprafață, subterane și maritime ape uzate, fecaloid menajere, substanțe
petroliere, substanțe prioritare/prioritar periculoase;
…………………………………………………………………………………………………………………………….
CAPITOLUL IV
CALITATEA APELOR FREATICE ÎN JUD. SATU MARE-SURSA DE APĂ POTABILĂ
IV. 1 MONITORINGUL INTEGRAT DE MEDIU SI MONITORINGUL ECOLOGIC AL CALITATII APELOR FREATICE IN JUD SATU MARE
Deoarece aproximativ 50% din populația urbană și 95% din gospodăriile rurale depind de apa subterană pentru alimentarea cu apă potabilă este important de a se tine seama de caracteristicile de bază ale acestei resurse.
Apa subterană constituie o resursă valoroasă de apă si din acest motiv sunt necesare informatii detaliate (complete si precise) pentru evaluarea stării ei actuale.
Apa subterană este, nu numai o resursă, ci o caracteristică importantă a mediului natural,
caracterizată de transport de poluanți de la suprafată.
Perioada medie de răspuns, la intrările de poluanți de la suprafață, a forajelor de alimentare cu apă subterană de mare adâncime este de ordinul deceniilor. Răspunsul lent, datorat vitezei scăzute a mișcării apei, arată că analiza poluanților din puțurile de alimentare cu apă de adâncime este un indicator slab al stării de deteriorare a calității apei din sistemul apei subterane luat ca un întreg.
De multe ori, apele subterane se alimentează prin infiltratie din bazinul hidrografic de la
suprafată dar si din bazinele hidrografice vecine, situatie frecvent întîlnită la masivele de carst, în care apa circulă în fisurile rocilor si poate să apară sub formă de izvoare la depărtări mari.
Stratele de apă subterană fiind alimentate aproape integral de precipitatiile atmosferice, fie direct, fie prin intermediul râurilor si al lacurilor, debitul si nivelurile acestora sunt variabile in timp in funcție de cantitatea de precipitatii, cu o întârziere , care se datoreaza timpului de infiltratie si duratei de circulatie a apei prin pământ până la locul considerat al sursei.
Deoarece viteza de miscare a apei subterane este mică (m/zi, sau mai putin) întîrzierea în
producerea maximelor si minimelor de debit si de nivel, fată de perioadele corespunzătoare de precipitatii abundente, respectiv de secetă, este de ordinul săptămânilor sau chiar al lunilor.
Monitorizarea calității apei subterane fiind un proces complex, necesită stabilirea de
programe de monitorizare pe termen lung sau scurt.
Directiva Cadru in domeniul apei fundamenteaza o strategie unica in domeniul apei
Scopul principal il reprezinta atingerea cel putin a “starii bune”a tuturor cursurilor de
apa intr-un interval de timp cit mai scurt.
Obiectivele Directivei sint urmatoarele:
-prevenirea deteriorarii, protejarea si imbunatatirea starii ecosistemelor acvatice
avind in vedere cerintele de apa;
-promovarea folosirii durabile a apei ;
-protectia si imbunatatirea calitatii mediului acvatic prin reducerea emisiilor de
substante prioritare si eliminare a emisiilor de substante periculoase ptr. mediu.
-prevenirea si reducerea poluarii apelor subterane.
-reducerea efectelor negative a fenomenelor hidrometeorologice periculoase
Starea buna a apelor de suprafata cuprinde:
-starea ecologica buna:structura si functiile ecosistemelor acvatice
-starea chimica buna: calitatea apei din punct de vedere chimic
Strategia de monitorizare presupune o tripla integrare:
-arii de investgare la nivel de bazin hidrografic:ape de suprafata in regim natural
ape de suprafata artificiale,ape puternic modificate antropic,arii protejate,efluenti
-medii de investigare:apa, sedimente, biota.
-elemente de monitorizare:biologice, hidromorfologice si fizico-chimic
Principii de abordare in monitoring:
-principiul abordarii ecosistemice: apa nu mai este privita ca resursa ptr.folosinte
ci ca ecosistem cu valoare ecologica intrinseca,realizindu-secaracterizarea si
evaluarea atit a factorilor biotici(componente biologice) cit si a factorilor abiotici
(componente fizico-chimice si hidromorfologice)
-principiul abordarii biologice: porneste de la investigarea biologica ce integrea-
za si reflecta toate tipurile de impact .Componentele biologice sunt considerate
elementele principale in evaluarea cursurilor de apa iar elementele fizico-chimice
si hidromorfologice sint de sprijin.
Strategia de caracterizare a calitatii apei se bazeaza pe raportarea la conditiile de
referinta.Incadrarea in categorii de calitate:
-ecosisteme in regim natural:starea actuala a apei din sectiunea de monitorizare
se compara cu conditiile existente in sectiunea de referinta
-ecosisteme arificiale sau puternic modificate:clasificarea se realizeaza prin
compararea la conditiile din ecosistemul cel mai apropiat din p.d.v. tipologic.
Proceduri de parcurs in monitorizarea si clasificarea starii calitatii apelor:
-definirea categoriilor deape de suprafata si caracterizarea ecosistemelor acvatice
-stabilirea conditiilor de referinta
-monitorizarea elementelor biologice,fizico-chimice,si hidromorfologice
-caracterizarea calitatii apelor si clasificarea in categorii de calitate
Programe de monitorizare:
-monitoringul de supraveghere: furnizeaza informatii pentru:
-validarea procedurii de evaluare a impactului,
-proiectarea viitoarelor programe de monitoring,
-evaluarea schimbarii pe termen lung a conditiilor naturale,
-evaluarea pe termen lung a impactului activitatilor antropice asupra apelor
-monitoringul operational: furnizeaza informatii pentru:
-stabilirea starii ecosistemelor acv. ce risca sa nu indeplineasca obiectivele
-evaluarea oricaror schimbari in starea acestor ecosisteme rezultate din
derularea programelor de masuri
-monitoringul de investigare: trebuie efectuat :
-acolo unde nu se cunosc cauzele depasirii limitelor reglementate
-acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele nu se pot
realiza ,iar monitoringul operational nu afost inca stabilit
-cunoasterea cauzelor ptr. care un corp de apa nu atinge obiectivele stabilite
-stabilirea impactilui poluarilor accidentale
Sistemul bazinal de monitoring Somes – Tisa pentru monitorizarea calitatii apelor
cuprinde:
-monitoringul de supraveghere a apelor subterane freatice : foraje de retea si
foraje de pompari experimentale;
Monitoringul calitatii- cuprinde Subsistemul APE SUBTERANE
85 foraje
-sectiuni de supraveghere foraje de retea: 55
-sectiuni de supraveghere – pompari experimentale: 30
În județul Satu Mare, calitatea apelor subterane este monitorizată de către
-Administrația Națională “Apele Romane”SA-Direcția Apelor Someș-Tisa-Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare care asigură monitorizarea calității apelor suterane un număr total 57 foraje , 21 foraje in b.h.Tisa si 36 foraje in b.h.Somes-Crasna, in total 43 recoltari de probe in B.H. Tisa si 72 probe in B.H. Someș. In jud. SM aferent b.h. Crișuri s-au monitorizat un număr de 24 foraje: Cauaș F1, Cauaș F2, Cauaș F3, Cauaș F4, Cauaș F5, Cauaș F6, Cauaș F7, Cauaș F8, Cauaș F9, Cauaș F10, Santău F1, Petrești F1, , Petrești F1MA, Sânmiclăuș F1R , CIG F1A, CIG F1, Andrid F1, Andrid F2, Andrid F1II, Sudurau F1, Radulesti F1, Tarcea F2, Eriu Sincrai , Mecentiu F1, Santau F1
-Ministerul Sănătății-Autoritatea Județeană de Sănătate Publică Satu Mare:asigură monitorizarea apelor subterane utilizate la alimentările centralizate cu apă și ca surse de apă potabilă în zonele rurale;
-Agenția de Protecția Mediului prin 3 fântâni din zona rampelor de deșeuri a municipiului Satu Mare și Carei, (6 recoltări) și din 8 fântâni domestice din mediul rural.
-Influența depozitelor de deșeuri, de natură animalieră din vecinătatea stației de epurare a fermei de porci Moftin, aparținătoare de SC.ABO MIX S.A. Satu Mare a fost studiată prin intermediul a 4 foraje de observație și control al poluării din vecinătatea stației de epurare a fermei de porci Moftin.
Influența depozitelor de deșeuri de la groapa de gunoi a mun. Satu Mare a fost monitorizată de 3 ori /an de către S.C. FLORISAL S.A., administratorul depozitului , la indicatorii NH4, ortofosfați NO3 , NO2 pH și CCOMn la cele 7 .
IV. 2 ARIA INVESTIGATĂ
Aria sectorială de investigare o reprezintă apele freatice subterane , din județul Satu Mare, de mică și de mare adâncime.
Mai jos este prezentată rețeaua de foraje a SGA Satu Mare.
IV .3.MATERIAL ȘI METODE
Caracterizarea calitatii apelor freatice are la baza analizarea indicatorilor generali care se refera la regimul natural al chimismului apelor subterane precum si a indicatorilor
specifici datorati unor eventuale surse de poluare.
Materialul utilizat este reprezentat de probe de apă recoltate din forajele de observație.
Detaliind indicatorii fizico-chimici ,acestia pot fi grupati conform Legii 458/2002,modificata si completata în 2004, in urmatoarele categorii :
-parametrii indicatori :pH,oxidabilitate, conductivitate electrica , NH4, Dtot, Cl,
Fe, Mn, Na, SO4, Zn.
-parametrii chimici :NO2, NO3,CN, Cd, Crtot, Cu ,Ni, Pb.
-parametrii microbiologici : Bacili coli totali si streptococi fecali.
Metodele de analiza a probelor de apă utilizate în conformitate cu standardele în vigoare pentru fiecare parametru determinat și sunt prezentate mai jos
PARAMETRI DE CALITATE
ai apei potabile
1. Parametri de calitate
Parametrii de calitate microbiologici, chimici și indicatori.
2. Valorile concentrațiilor maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile sunt cele prevăzute în tabel
Tabel 1
Parametri microbiologici
Tabel 2
Parametri chimici
*) Metode de analiză care nu sunt acoperite de standarde românești (STAS) sau ISO ori care nu sunt preluate ca standarde românești (SR ISO) și care urmează să fie stabilite ulterior.
NOTĂ:
1) Valoarea se referă la concentrația în apă a monomerului rezidual, calculată conform specificațiilor privind concentrația maximă eliberată de către polimer în contact cu apa. Stațiile de tratare vor notifica autorității de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, utilizarea compusului în procesul de tratare a apei pentru potabilizare.
2) Unde este posibil, valoarea concentrației trebuie să fie cât mai joasă, fără a compromite eficiența dezinfecției. Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) și d) respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 25 µg/l.
3) Valoarea se aplică la o probă de apă prelevată de la robinetul consumatorului printr-o metodă de prelevare adecvată, astfel încât să fie reprezentativă pentru cantitatea medie săptămânală ingerată de către consumator. Metoda de monitorizare trebuie să țină seama și de frecvența concentrațiilor maxime care pot cauza efecte asupra sănătății.
4) Pentru cupru se acceptă valoarea 2,0 mg/l, dacă rețeaua de distribuție are componente din cupru, cu respectarea celor menționate la pct. 3.
5) Compușii specificați sunt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, bezo(ghi)perilen, indeno(1,2,3-cd)piren.
6) Se va aplica următoarea formulă:
(nitrat) (nitrit)
–––- + –––- <= 1
50 3
în care concentrațiile de nitrați și nitriți sunt exprimate în mg/l.
7) Prin pesticide se înțelege: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide, slimicide organice, compuși înrudiți (ca de exemplu: regulatori de creștere) și metaboliții relevanți, produșii de degradare și de reacție. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse prezente în sursa de apă.
8) Concentrația se referă la fiecare compus individual. Pentru aldrin, dieldrin, heptaclor și heptaclor epoxid, concentrația maximă este 0,030 µg/l.
9) Prin Pesticide-Total se înțelege suma tuturor compușilor individuali, detectați și cuantificați în urma procedurii de monitorizare.
10) Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) și d) respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 15 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 25 µg/l.
11) Concentrația totală a THM trebuie să fie cât mai mică, fără a compromite dezinfecția.
Compușii individuali specificați sunt: cloroform, bromoform, dibromoclormetan, bromdiclormetan.
Pentru apa la care se referă art. 6 alin. (1) lit. a), b) și d) respectarea în practică a valorii se va realiza în maximum 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în primii 5 ani acceptându-se o valoare de 150 µg/l pentru concentrația totală a THM.
Tabel 3
Parametri indicatori
*) Metode de analiză care nu sunt acoperite de standarde românești (STAS) sau preluate ca standarde românești (SR ISO) și urmează a fi stabilite ulterior.
NOTĂ:
1) Pentru apa îmbuteliată unitatea de măsură este număr/250 ml.
2) Acest parametru va fi măsurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult de 10.000 m3 pe zi.
3) Apa nu trebuie să fie agresivă.
4) Acest parametru trebuie monitorizat atunci când sursa de apă este de suprafață sau mixtă, iar în situația în care este decelat trebuie investigată și prezența altor microorganisme patogene, ca de exemplu: criptosporidium.
5) Acest parametru se va analiza când nu se poate sau nu este prevăzută determinarea COT.
6) Pentru apa plată îmbuteliată valoarea minimă poate fi redusă până la 4,5 unități de pH. Pentru apa îmbuteliată care conține în mod natural sau este îmbogățită cu bioxid de carbon, valoarea pH poate fi mai mică.
7) Pentru apa rezultată din tratarea unei surse de suprafață nu se va depăși 1,0 UNT (unități nefelometrice de turbiditate) înainte de dezinfecție.
8) Frecvența, metodele și localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3.
9) Doza efectivă totală de referință acceptată pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apă potabilă pe o durată de un an. Monitorizarea tritiului și a radioactivității în apa potabilă se face în cazul în care nu există datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. În situația în care este demonstrat pe baza unor monitorizări efectuate anterior că nivelurile de tritiu la doza efectivă totală de referință sunt cu mult inferioare valorii parametrice, se poate renunța la monitorizarea tritiului.
10) Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon și descendenții radonului. Frecvența, metodele și localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3.
11) Caracterizarea calității apei din punct de vedere al conținutului radioactiv se face prin măsurarea activității alfa și beta globală. În cazul în care valoarea de referință este depășită, este necesară determinarea activității specifice a radionuclizilor, conform Normelor de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare a calității apei potabile.
Principiul de analiza a parametrilor
Laboratoarele în care se efectuează analiza probelor de apă pentru monitorizare trebuie să aibă asigurat controlul calității analitice și să fie supuse periodic unui control efectuat de un laborator aprobat de Ministerul Sănătății și Familiei pentru acest domeniu.
1. Parametrii pentru care metodele de analiză sunt specificate:
Bacterii coliforme și [Escherichia coli (E. coli)]
Enterococi (Streptococi fecali)
Pseudomonas aeruginosa
Numărul de colonii la 220C
Numărul de colonii la 370C
Clostridium perfringens.
Filtrarea prin membrană, urmată de incubarea anaerobă a membranei pe agar m-PC (Nota 1) la 440C § 10 C pentru 21 § 3 ore. Se numără coloniile de culoare galbenă opac care virează în roz sau roșu după expunerea la vapori de hidroxid de amoniu timp de 20-30 de secunde.
NOTĂ: Compoziția mediului de agar m-PC este:
Mediu de bază
Triptoză 30 g
Extract de drojdie 20 g
Sucroză 5 g
Hidroclorit de L-cisteină 1 g
MgSO4 6 7H2O 0,1 g
Roșu de bromcresol 40 mg
Agar 15 g
Apă 1.000 ml.
Se dizolvă ingredientele mediului bazal, se corectează pH la 7,6 și se autoclavează la 1210 C timp de 15 minute. Se răcește și se adaugă:
D-cicloserină 400 mg
Polimixină-B sulfat 25 mg
Indosil-Beta-D-glucozid 60 mg
0,5% soluție sterilizată și filtrată 20 ml
de difosfat de fenoftaleină
4,5% FeCl3 6 6H2O filtrată și sterilizată 2 ml.
2. Parametrii pentru care sunt specificate caracteristicile de performanță
2.1. Metoda de analiză folosită trebuie să fie capabilă să măsoare cel puțin o concentrație egală cu valoarea parametrului (CMA). Pentru următorii parametri caracteristicile de performanță specificate sunt: acuratețea, precizia și limita de detecție:
Tabel 4
a) Condiții: controlul concentrației conform specificației de producție.
NOTĂ:
1) Acuratețea este eroarea sistematică și este exprimată ca diferența dintre valoarea medie a unui număr mare de determinări repetate și valoarea adevărată (definiție ISO 5725).
2) Precizia este eroarea aleatoare și este exprimată ca deviația standard a dispersiei rezultatelor față de o valoare medie (definiție ISO 5725).
3) Limita de detecție este considerată a fi:
a) o valoare de 3 ori mai mare decât deviația standard asociată unui număr de determinări, pentru o probă simplă de apă conținând o concentrație mică a parametrului; sau
b) o valoare de 5 ori mai mare decât deviația standard a unei probe martor pentru fiecare serie de probe.
4) Metoda va determina cianurile totale sub toate formele.
5) Caracteristicile de performanță se aplică individual pentru substanțele specificate, la 25% din valoarea parametrilor din anexa nr. 1.
6) Oxidarea va fi efectuată timp de 10 minute la 1000C în mediu acid, folosind permanganat de potasiu.
7) Caracteristicile de performanță se aplică individual pentru fiecare pesticid și depind de pesticidul respectiv. În prezent această limită de detecție nu este realizabilă pentru toate pesticidele, dar trebuie să constituie un obiectiv de realizat.
8) Caracteristicile de performanță se aplică individual pentru substanțele specificate, la 50% din valoarea parametrilor din anexa nr. 1.
2.2. Pentru concentrația ionilor de hidrogen metoda de analiză trebuie să poată măsura o concentrație egală cu CMA, cu o acuratețe și o precizie de 0,2 unități de pH.
3. Parametrii pentru care nu sunt specificate performanțele metodelor de analiză:
– Carbon organic total
– Culoare
– Gust
– Miros
– Turbiditate*)
___________
*) Pentru monitorizarea turbidității în apa de suprafață tratată metoda de analiză trebuie să măsoare cel puțin concentrații egale cu valoarea parametrilor (CMA), cu o acuratețe și o precizie de 25%.
CAPITOLUL V
REZULTATE ȘI DISCUȚII
V.1 Calitatea apelor freatice 2006- 2007; rezultatele monitorizării efectuate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare
Pentru cunoasterea calitatii resurselor de apa subterana , urmarite prin analize fizico-chimice de catre laboratorul S.G.A.Satu Mare:
în anul 2006 au fost monitorizate un numar total 100 foraje de rețea , 40 foraje în b.h.Tisa si 60 foraje în b.h.Somes-Crasna.
Prin comparare cu Legea nr.458/2002, care reglementeaza limitele indicatorilor de calitate pentru apa potabila, luând în considerare valorile obținute pentru indicatorii monitorizați , s-au constatat urmatoarele:
Analizând separat forajele din b.h.Somes-Crasna au existat cazuri de depasire ale limitelor admise astfel:
-la parametrii indicatori a existat în general încadrare în baremurile de potabilitate , însa au existat 13 cazuri de depasire a pH-ului. Indicatorul CCOMn a prezentat depasiri la 33 de cazuri; indicatorul Fe la 2 foraje, iar Mn a prezentat depasiri tot la 2 foraje ( fond natural). Conductivitatea electrica a prezentat valori ce au depasit limitele admise la un numar de de 3 foraje, la sulfați au existat 6 cazuri de depasiri, iar la cloruri 3 cazuri de depasire a limitelor admise.
-la parametrii chimici nu s-au semnalat depasiri de metale grele în b.h. Somes.
Nu au fost depasiri la NO2 , însa au fost 3 cazuri depasiri la NO3 si 5 cazuri de depasire la NH4 .
Urmarind forajele din b.h.Tisa,au rezultat cazuri de depasire a limitei admise pentru apa potabila, astfel :
-în ceea ce priveste parametrii indicatori a existat în general încadrare în baremurile de potabilitate ,cu excepția cazurilor de neîncadrare la : s-au înregistrat depasiri ale pH-ului în domeniul slab acid , la 13 foraje , s-au semnalat 23 cazuri ale indicatorului CCOMn ; 6 cazuri de depasire a ionilor de Fe si 13 cazuri de depasire a ionilor de Mn(fond natural). S-a mai constatat câte o depasire la cloruri si la sulfați.
-din punct de vedere al parametrilor chimici au existat câteva cazuri de depasire a metalelor grele –depasire la Pb la 2 foraje, un caz de depasire la Cr total, 2 cazuri de depasire la Cd si unul la Ni, nici în aceasta zona neexistând surse de poluare cu metale grele, aceste depasiri se datoreaza fondului natural. NO2 , nu au fost depasiNi nici in b.h. Tisa , au fost 10 cazuri de depasire a NH4 si 2 cazuri de depasire a NO3.
-parametrii microbiologici nu au fost monitorizați la apele subterane.
În jud. Satu Mare aferent bh Crișuri s-au monitorizat un număr de 6 foraje: Căuaș F3, Căuaș F9, Santău F1, Petrești F1, Sânmiclăuș F1R și CIG F1A.
Tabelul V.1
– în anul 2007 au fost urmărite prin analize fizico-chimice de către laboratorul S.G.A.Satu Mare ,un număr total 47 foraje , 21 foraje in b.h.Tisa si 36 foraje in b.h.Somes-Crasna, in total 43 recoltari de probe in B.H. Tisa si 72 probe in B.H. Someș
Analizând separat forajele din b.h.Somes – Crasna au existat cazuri de depasire ale
limitelor admise ,astfel :
– la parametrii indicatori a existat in general incadrare in baremurile de potabilitate , însa
au existat 9 cazuri de depasire a pH-ului. Indicatorul CCOMn a prezentat depasiri in 39 de cazuri ,iar oxigenul dizolvat a prezentat 53 de cazuri de depasire a limitelor admise.
Indicatorul amoniu a prezentat valori depasite fata de limitele admise in 13 cazuri , la
duritate totala au fost 2 cazuri de depasire sub limitele admise . Conductivitatea electrica
,clorurile si sulfatii au prezentat valori in limitele admise la toate forajele;
-la parametrii chimici nu s-au semnalat depasiri de metale grele (Cr tot) .
Nu au fost depasiri la NO2, insa au fost 2 cazuri de depasire a NO3 si 2 cazuri de
depasire la ortofosfati .
Urmarind forajele din b.h.Tisa,au rezultat cazuri de depasire a limitei admise pentru
apa potabila, astfel :
-in ceea ce priveste parametrii indicatori a existat în general încadrare în baremurile de
potabilitate ,cu exceptia cazurilor de neîncadrare : s-au înregistrat depasiri ale valorii pHului în domeniul slab acid in 11 cazuri ,s-au semnalat 15 cazuri de depasire ale
indicatorului CCOMn , 29 de cazuri de depasire a valorii indicatorului oxigen dizolvat ; si 2 cazuri de depasire a valorii indicatorului amoniu. Conductivitatea electrica , clorurile si sulfatii au prezentat valori in limitele admise la toate forajele.
– din punct de vedere al parametrilor chimici : nu au fost cazuri de depasire la metale (Cr
tot). Restul metalelor nu au putut fi determinate din motive tehnice .
NO2 si NO3 nu au prezentat depasiri ,însa a fost un singur caz de depasire a valorii
ortofosfatilor (la forajul Micula F1).
-parametrii microbiologici nu au fost monitorizati la apele subterane.
In 2007 în jud. SM aferent b.h. Crișuri s-au monitorizat un număr de 24 foraje: Cauaș F1, Cauaș F2, Cauaș F3, Cauaș F4, Cauaș F5, Cauaș F6, Cauaș F7, Cauaș F8, Cauaș F9, Cauaș F10, Santău F1, Petrești F1, , Petrești F1MA, Sânmiclăuș F1R , CIG F1A, CIG F1, Andrid F1, Andrid F2, Andrid F1II, Sudurau F1, Radulesti F1, Tarcea F2, Eriu Sincrai , Mecentiu F1, Santau F1
Tabel V.2 Calitatea apelor freatice-2007
Indicator analizat – NO2
Indicator analizat – NH4
Fig.1 Calitatea apelor freatice 2006- 2007; rezultatele monitorizării efectuate de
APM Satu Mare.
Prin analizele efectuate în anul 2006 de A.P.M. Satu Mare, în B.H. Someș a fost investigată calitatea apelor freatice prin 4 fântâni din zona rampelor de deșeuri a municipiului Satu Mare (4 recoltări/an) și Carei (2 recoltări/an) și din 5 fântâni domestice din mediul rural.
Prin comparare cu prevederile Legii 458/2002 modificate și completate în 2004, privind calitatea apei potabile au fost semnalate depășiri ale limitei parametrilor indicatori: CCOMn ( val maximă de 11,24 ) la probă recoltată din fântâna situată la o distanță de 50 m de rampa de deșeuri a mun. Carei. La majoritatea fântânilor din jurul rampei de deșeuri a mun. Satu Mare și Carei s-au îregistrat depășiri ale parametrilor chimici: CCOMn, NH4, NO2 și NO3, ( val maximă la NO3 de 117,02 mg/l prezentând forajul de pe str. Odoreului nr. 118 situată la cca. 150 m distanță față de rampa de deșeuri a mun. Satu Mare ).
În ceea ce privește calitatea apei din fântânile din mediul rural, cea mai afectată (din cele 5 monitorizate ) a fost fântâna din localitatea Nisipeni, str. Principală nr. 75, care a prezentat depășiri la NH4 , CCOMn și NO2..
De asemenea, analizele bacteriologice arată depășiri atât la număr bacterii coliformi totali, cât și coliform fecali în toate punctele de recoltare.
Deprecierea calității celei mai pretențioase dintre ape-apa subterană este foarte gravă deoarece regenerarea acesteia este mult mai anevoioasă decât a apei de suprafață.
Trebuie să se respecte zonele de protecție sanitară atât la foraje, cât și la fântâni, conform legislației în vigoare.
Calitatea fântânilor la nivelul anului 2007 – analize efectuate de APM Satu Mare.
Prin analizele efectuate de A.P.M.Satu Mare, în b.h.Someș a fost investigată calitatea apelor freatice prin 3 fântâni din zona rampelor de deșeuri a municipiului Satu Mare și Carei, (6 recoltări) și din 8 fântâni domestice din mediul rural.
Prin comparare cu Legea 458/2002 modificată și completată în 2004, privind calitatea apei potabile au fost semnalate depășiri ale limitei parametrilor indicatori: cea mai mare încărcare a CCOMn prezentând forajul de la groapa de gunoi Satu Mare de pe str.Odoreului nr.118, situată la 100 m distanță față de rampa de gunoi a mun.Satu Mare cu depășiri ale indicatorilor chimici : NH4 și NO3 la toate recoltările din lunile aprilie, iulie și noiembrie. Acest foraj a prezentat și depășiri ale valorii pH-ului și metalelor grele Pb si Cd. Depășiri au fost semnalate deasemenea la aceleași tipuri de indicatori și la forajul de pe strada Odoreului nr. 80 și din zona gropii de gunoi Carei.
Din cele 8 foraje rurale monitorizate de A.P.M. Satu Mare cele mai afectate calitativ au fost forajul din localitatea Apa (nr.114), Amati (nr. 109), Ghereușa și Andrid.
Deprecierea calității celei mai prețioase dintre ape-apa subterană este foarte gravă deoarece regenerarea acesteia este mult mai anevoioasă decât a apei de suprafață. Trebuie să se respecte zonele de protecție sanitară atât la foraje ,cât și la fântâni, conform legislației în vigoare.
.
V.3 Calitatea apelor freatice 2007; rezultatele monitorizării efectuate de
către Autoritatea de Sănătate Publică Satu Mare
Cu privire la calitatea apei din fântânile verificate în anul 2007 din județul Satu Mare, s-a constatat existența a unor depășiri pentru nitrați peste limita maximă admisă de 50 mg/l prevăzută prin Legea nr. 452/2002 pentru apa potabilă.
În acest sens menționăm că au fost înregistrate ca și necorespunzătoare un număr de 61 probe, având depășiri peste limitele maxime admise prevăzute pentru nitrați, prelevate din 30 lacalități rurale ale județului Satu Mare.
Prezentăm mai jos următoarele localități unde au fost înregistrate depășiri pentru nitrați la unele surse locale de apă ( fântâni ):
Halmeu 70-110 mg/l (1), Porumbești 200-250 mg/l, Micula 90 mg/l, Agriș 70-200 mg/l, Botiz 100 mg/l, Peleș 90 mg/l, Livada 55-60mg/l, Livada Mică 150 mg/l, Dumbrava 120 mg/l Medieș Aurit 70-100 mg/l, Medieș Rături 200 mg/l, Iojib 100mg/l, Băbășești 60-70 mg/l, Potău 90 mg/l, Apa 100 mg/l, Sanislău 65-100 mg/l, Acâș 200 mg/l, Socond 200 mg/l, Homorodu de Jos 100 mg/l, Supuru de Jos 100 mg/l, Hurezu Mare 100-350 mg/l, Ser 200 mg/l, Racova 60 mg/l, Nadișu Hododului 150 mg/l, Turț 100 mg/l, Beltiug 200 mg/l, Culciu Mare 70-150 mg/l, Petin 110 mg/l, Pomi 120 mg/l, Ambud 250 mg/l.
În graficul de mai jos sunt prezentate valorile înregistrate la nitrați pentru localitățiile menționate mai sus, în ordinea prezentării ( Halmeu -1 , Porumbești -2, etc); în unele localități sunt 2 valori , cu rosu și albastru
Fig. 2 Concentrația nitraților în apele freatice
Precizăm că impactul asupra stării de sănătate a populației, îl reprezintă riscul apariției de îmbolnăviri prin methemoglobinemie la sugari ( copii de vârstă 0-1 an ).
În anul 2007 nu au fost cazuri de contaminări microbiologice
V.4 Prezentarea rezultatelor investigațiilor din rețeaua de foraje de observație și control ale poluării apelor subterane, instituite în jurul unor beneficiari industriali importanți
În anul 2006 s-au monitorizat 4 foraje de urmarire a poluarii de la S.C. ABO MIX S.A. Moftin (fost S.C. NUTRISAM S.A. Moftin). Depasirea limitei admise (conf. Legii nr. 458/2002 completata în 2004 ) a rezultat la indicatorii: CCOMn ( cu valori cuprinse între 8.3-23.5 mgO/l ). Nu s-au remarcat depasiri la pH, nici la NO2 si NH4 , iar la NO3 s-a semnalat o depasire la F2 în data de 14.11.2006, când valoarea NO3 a depasit valoarea limita admisa.
Prin compararea între ele a celor 4 foraje situație defavorabila din punct de vedere al calității apelor a prezentat forajul F2, situat în dreptul stației de epurare.
În anul 2007 influența depozitelor de deșeuri, de natură animalieră din vecinătatea stației de epurare a fermei de porci Moftin, aparținătoare de SC.ABO MIX S.A. Satu Mare a fost studiată prin intermediul a 4 foraje de observație și control al poluării din vecinătatea stației de epurare a fermei de porci Moftin.
Depășirea limitei admise (conf.Legii nr.458/2002, completată în 2004) a rezultat la indicatorii CCOMn (cu valori cuprinse intre 22,1 -64,6 mgO/l ). Nu s-au remarcat depășiri la pH, nici la NO2 , la NO3 s-a semnalat depășire la F3 si F4, iar valoarea NH4 a prezentat depășiri la toate cele 4 foraje , valoarea maxima prezentând forajul F1 (1.81 mg/l).
Prin compararea între ele a celor 4 foraje situatie defavorabilă din punct de vedere al calității apelor au prezentat forajele F3 si F4, situate in dreptul batalului (CCOMn 64,6 mgO/l la F3si conductivitate electrica 2590µS/cm la F3 ) , cel mai puțin afectat fiind forajul F2, situat in dreptul păturilor de nămol .
Au fost luate măsuri de consolidare și impermeabilizare a păturilor de deshidratare a nămolului și a batalului din vecinatatea stației de epurare .
Influența depozitelor de deșeuri de la groapa de gunoi a mun. Satu Mare a fost monitorizată în anul 2007 de 3 ori /an de către S.C. FLORISAL S.A., administratorul depozitului , semnalându-se depășiri față de valorile admise la indicatorul NH4, ortofosfați și CCOMn la toate cele 7 foraje , la NO3 , NO2 și pH nefiind depășiri la nici unul din foraje .
V. 5 Zone sensibile la nitrați
Acest tip de zone includ zonele vulnerabile definite in conformitate cu prevederile Directivei 91/676/EEC, transpusă prin HG 964/2000 privind protecția apelor impotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole și zonele sensibile definite in acord cu prevederile Directivei 91/271/EEC, armonizată prin HG 188/2002 privind normele de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.
În conformitate cu documentul de poziție încheiat între România si Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu, finalizat în decembrie 2004, tot teritoriul României este considerat zonă sensibilă la nutrienți.
În ceea ce privește zonele vulnerabile, pentru delimitarea acestora a fost analizata in primul rând vulnerabilitatea naturală, respectiv caracteristicile pedo-hidro-climatice ale zonei din perspectiva transmiterii nitraților către corpurile de apă. Zona a fost declarată vulnerabilă în cazul în care peste vulnerabilitatea naturală s-au suprapus surse de nitrați proveniți din activitățile agricole.
Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați din spațiul hidrografic Someș-Tisa, jud. Satu Mare sunt prezentate în tabelul .Acestea provin in totalitate din surse de nitrați actuale, rezultând în principal din complexele zootehnice în funcțiune și în secundar din contribuția adusă de creșterea animalelor în gospodăriile individuale.
Tabelul Lista localitatilor unde exista surse de nitrati din activitatile agricole
.
De asemenea, se va realiza monitorizarea de conformitate a solului și corpurilor de apă din zonele vulnerabile in concordanță cu legislația existentă.
La nivelul Direcției Apelor Someș-Tisa nu există zone vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse istorice.
CAPITOLUL VI
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
VI .1 Concluzii
În municipiile Satu Mare și Carei, orașele Negrești Oaș, Tășnad, aprovizionarea cu apă se face prin sistem central, respectiv prin uzine de apă în Satu Mare, Carei și Negrești Oaș și prin instalație centrală de apă cu dezinfecție prin clorinare în orașul Tășnad. În cursul anului 2007 nu au fost înregistrate epidemii hidrice în mediul urban.
Cu privire la efectele poluării apei asupra stării de sănătate a populației precizăm că în mediul urban ( municipiile Satu Mare, Carei, orașele Tășnad, Negrești Oaș, Ardud și Livada) aprovizionarea cu apă potabilă a populației se face prin Uzinele de apă (în Satu Mare, Carei și Negrești Oaș) și prin Instalații centrale de apă (în oarșele Tășnad, Ardud și Livada) și de asemenea tot prin Instalații centrale de apă în unele localități din mediul rural.
În anul 2007 nu au fost înregistrate epidemii hidrice în rândul populației din județul Satu Mare.
În mediul rural în localitățile unde se utilizează apă de băut din surse locale (fântâni) se pot produce îmbolnăviri prin methemoglobinemie la sugari ( copii de vârsta de 0-1 an) în cazul în care concentrația de nitrați din apa de băut depășește limita maximă admisă de 50 mg/l apă.
Din analiza rezultatelor prezentate se desprind următoarele concluzii :
Zona cea mai afectată din punct de vedere al calității apelor din foraje este Porumbești, Agriș, Halmeu în nord-vest și Hurezu Mare în sud-est
În anul 2006, comparativ cu 2007, se constată că la toți indicatoii există fluctuații, neexistând o tendință prea clară privind concentrațiile determinate
Din punct de vedere bacteriologic , apa din foraje se incadrează în limitele de potabilitate, cu excepția forajelor din zona gropii de gunoi Satu Mare
Monitorizarea apei freatice nu se realizează în sistem unitar. Nu există o corelare dintre monitorizarea efectuată de APM Satu Mare, ASP , SGA Satu Mare respectiv marile surse de poluare
Numărul forajelor precum și a indicatorilor analizați nu a fost același în fiecare an
Nu sint instituite sau nu se respectă în totalitate zonele de protecție sanitară a resurselorde apă
VI .2. Recomandări și măsuri necesare pentru reducerea impactului asupra sănătății populației
Măsurile necesare aducerii calității apelor la starea bună sunt în curs de elaborare.
După finalizarea reactualizării în anul 2008 a Planului de Management pe bazinul H. Someș –Tisa acestea vor putea fi însumate și cuantificate.
Serviciile de apă și canalizare trebuie să își desfășoare activitatea în așa fel încât să se poată atinge următoarele obiective:
• îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor;
• realizarea unei infrastructuri edilitare moderne, ca bază a dezvoltării economice;
• dezvoltarea durabilă a serviciilor;
• protecția mediului.
Ca urmare, se impun următoarele măsuri:
• continuarea lucrărilor la obiectivele aflate în execuție pentru crearea de noi
surse de apă;
• economisirea apei, reducerea pierderilor la utilizatori și în rețelele de
distribuție, utilizarea eficientă a apei;
• conformarea până la data de 31 decembrie 2015, a sistemelor de colectare a
apelor uzate orășenești și a sistemelor de epurare și evacuare a apelor uzate orășenești în aglomerările cu mai mult de 10000 l.e.;
• conformarea până la data de 31 decembrie 2018, a sistemelor de colectare a
apelor uzate orășenești și a sistemelor de epurare și evacuare a apelor uzate orășenești
• îmbunătățirea calității apei prin reducerea poluării cauzate de substanțe periculoase deversate în mediul acvatic (modernizarea și retehnologizarea proceselor industriale, realizarea de noi stații de epurare a apelor industriale).
În afara acțiunilor prevăzute în Măsura ISPA „Îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, colectare a apelor uzate și a stației de epurare în municipiul Satu Mare”, în următorii ani vor fi necesare și alte investiții pentru a completa reabilitarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare, precum și pentru construirea treptei terțiare a stațiilor de epurare din întreg județul Satu Mare. În vederea realizării acestor obiective, pentru obținerea unei finanțări în cadrul Fondurilor Structurale de Coeziune ale Uniunii Europene este necesar să se promoveze proiecte regionale – care să includă un număr mare de localități, capitalizând astfel experiența câștigată până în prezent prin programul ISPA.
Ca urmare a acordului de principiu dat de Consiliile Locale din Satu Mare, Carei, Tășnad și Negrești Oaș privind crearea unui operator regional, Județul Satu Mare a fost inclus în lista beneficiarilor Măsurii ISPA „Asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de mediu în românia”, prin care se va elabora un proiect de solicitare de fonduri din partea Uniunii Europene.
Noul operator regional va fi mai eficient și viabil financiar, asigurând astfel îmbunătățirea calității serviciilor oferite populației.
Formarea acestui operator regional se va realiza prin participarea localităților care dispuț de alimentare cu apă în sistem centralizat, în calitate de acționar.
În zonele declarate vulnerabile la poluarea cu nitrați, managementul fermelor agricole, cum ar fi stocarea si împrăștierea gunoiului de grajd, sortimentul de culturi, etc. trebuie să fie orientat in acord cu principiile Codului de Bune Practici Agricole .
Se impun luarea de masuri consolidare si impermeabilizare a paturilor de deshidratare a namolului, de prezinta neesanteitaNi, cel mai puțin afectat fiind forajul F1, situat în dreptul stației de epurare.
Trebuie sa se respecte zonele de protecție sanitara atât la foraje, cât si la fântâni,
conform legislației în vigoare.
BIBLIOGRAFIE
1.Planul Local de Actiune si Protectia Mediului al judetului Satu Mare, APM Satu Mare șa
2.Raport anual 2006 privind calitatea mediului in judetul Satu Mare, APM Satu Mare
3.Raport anual 2007 privind calitatea mediului in judetul Satu Mare, APM Satu Mare
4. Dr. Gh. Mohan si Dr. A. Ardelean : Ecologie si Protectia Mediului, Editura Scaiul 1993 Bucuresti
5. I Cojocaru : Surse,procese și produse de POLUARE, Editura Junimea Iasi 1995
6. Mereuță Rodica: Monitoring ecologic și managementul mediului – Note de curs, 2007
WWW.apm.ro : Raport privind starea calității mediului, 2006;2007
WWW.gnm.ro: Legislatie protecția mediului
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Calitatea Mediului Si Impactul Asupra Starii DE Sanatate A Populatiei (ID: 108502)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.