Calitatea Mediului Si Dezvoltarea Durabila a Municipiului Targoviste
LUCRARE DE LICENȚĂ
CALITATEA MEDIULUI ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ A MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE
CUPRINS
INTRODUCERE
SCURT ISTORIC AL MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE
CAPITOLUL I
INDIVIDUALITATEA FIZICO-GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE
1.1 POZIȚIA GEOGRAFICĂ ȘI LIMITELE
1.2 ASPECTE GENERALE ALE RELIEFULUI
1.3 REFERINȚE CLIMATICE ȘI HIDROGRAFICE
1.4 CARACTERISTICI PRIVIND BIODIVERSITATEA
CAPITOLUL II
CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ȘI ECONOMICE ACTUALE ALE MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE
2.1 EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI
2.2 DINAMICA POPULAȚIEI
CAPITOLUL III
STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE
3.1 CALITATEA AERULUI
3.1.1 COMPOZIȚIA NORMALĂ A AERULUI
3.1.2 SURSE DE EMISIE ALE POLUANȚILOR ÎN ATMOSFERĂ
3.1.2.1 SURSE NATURALE DE POLUARE A AERULUI
3.1.2.2 SURSE ARTIFICIALE DE POLUARE A AERULUI
3.1.3 PRINCIPALII POLUANȚI ATMOSFERICI
3.1.4 MĂSURI ȘI ACȚIUNI ÎNTREPRINSE ÎN SCOPUL PREVENIRII, AMELIORĂRII ȘI REDUCERII POLUĂRII ATMOSFEREI
3.2 CALITATEA APEI
3.2.1. RESURSELE DE APĂ
3.2.2. SURSE DE POLUARE A APELOR DE SUPRAFAȚĂ ȘI SUBTERANE
3.2.3. APELE UZATE
3.3. SOLUL ȘI CALITATEA LUI
3.3.1. IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR
3.3.2. CALITATEA SOLURILOR
CAPITOLUL IV
DEȘEURILE ȘI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA MEDIULUI
4.1. TIPURI DE DEȘEURI
4.1.1. DEȘEURI MUNICIPALE
4.1.1.1. CANTITĂȚI ȘI COMPOZIȚIE
4.1.2. DEȘEURI BIODEGRADABILE
4.1.3. DEȘEURI DE PRODUCȚIE
4.1.3.1. DEȘEURI DE PRODUCȚIE PERICULOASE
4.1.3.2. DEȘEURI GENERATE DIN ACTIVITĂȚI MEDICALE
4.1.3.3. DEȘEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ȘI ELECTRONICE
4.2. DEPOZITAREA DEȘEURILOR MUNICIPALE
4.3. PLANUL ACTUAL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
CAPITOLUL V
EFECTELE POLUĂRII MEDIULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII
5.1. EFECTELE POLUĂRII AERULUI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI
5.2. EFECTELE POLUĂRII APEI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI
5.3. EFECTELE POLUĂRII SONORE ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI
CAPITOLUL VI
MEDIUL ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE
6.1. DEZVOLTAREA DURABILĂ – CARACTERISTICI GENERALE
6.2. OBIECTIVE ȘI MĂSURI PRIVIND CALITATEA MEDIULU
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
În această lucrare am încercat să tratez [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] pe raza municipiului Târgoviștei.
Această lucrare este stucturată în 6 capitole și un scurt istoric, după cum urmează:
1 SCURT ISTORIC AL MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE este prezentat o scurtă istorie a începerii dezvoltării Târgoviște.
2 CAPITOLUL I descrie individualitate fizico–geografică a municipiului și este la rândul lui structurat în:
– Poziția geografică și limitele
– Aspecte generale ale reliefului
– Referințe climatice și hidrografice
– Caracteristici privind biodiversitatea
3 CAPITOLUL II descrie CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ȘI ECONOMICE ACTUALE ALE MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE și este structurat în:
– Evoluția numărușui de locuitori
–Dinamica populației
3 CAPITOLUL III descrie STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE și este structurat în:
– Calitate aerului, la rândul său este structurat astfel:
– Compoziția normală a aerului
– Surse de emisie ale poluanților în atmosferă cu:
– Surse naturale de poluare a aerului
– Surse artificiale de poluare a aerului
– Principalii poluanți atmosferici
– Măsuri și acțiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării și reducerii poluării atmosferei
– Calitatea apei
– Resursele de apă
– Surse de poluare a apelor de suprafață și subterane
– Apele uzate
– Solul și calitatea acestuia
–Impactul antropic asupra stării de calitate a solurilor
– Calitatea solurilor
4 CAPITOLUL IV descrie DEȘEURILE ȘI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA MEDIULUI și este structurat în:
– Tipuri de deșeuri
– Depozitarea deșeurilor municipale
– Planul actual de gestionare a deșeurilor în județul Dâmbovița
5 CAPITOLUL V descrie EFECTELE POLUĂRII MEDIULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII POPULAȚIEI și este structurat în:
– Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate a populației
– Efectele poluării apei asupra stării de sănătate a populației
– Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate a populației
6 CAPITOLUL VI descrie MEDIUL ȘI DEZVOLTATEA DURABILĂ ÎN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE și este structurat în:
– Dezvoltarea durabilă – caracteristici generale
– Obiective și măsuri privind calitatea mediului
SCURT ISTORIC AL MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE
[NUME_REDACTAT] este reședința județului Dâmbovița din anul 1968. Orașul este situat la aproximativ jumătatea distanței dintre Ecuator și [NUME_REDACTAT], în apropierea paralelei de 45°, pe coordonatele 44°56° latitudine nordică și 25°26" longitudine estică. Înălțimea dealurilor din vecinătatea orașului atinge cota de 425 m, întreaga zonă colinară caracterizându-se prin văi săpate de torenți. În marginea vestică a Târgoviștei relieful este ușor boltit, formând pragul interfluvial dintre Ialomița și Dâmbovița. Vatra orașului, delimitată la est de râul Ialomița, se află la o înălțime de 10-15 m deasupra luncii inundabile a Ialomiței.
Fig.1 HARTA MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE
Depresiunea intracolinară, în care a apărut și s-a dezvoltat orașul Târgoviște, străbătută de râurile lalomița, Ilfov și Dâmbovița, a favorizat locuirea din timpurile cele mai îndepărtate.
În vechea slavă „târgoviște” înseamnă târg, piață. Din slavul vechi „turgu” (piață), s-a format adjectivul „turgov” l-a care s-a adăugat sufixul „iște” provenit din preslavul „iștfo” sau „iskfo”.
(2) https://www.google.ro/search/harta+targoviste
După părerea altor specialiști, finala „iște” ar indica „un târg vechi, părăsit”, iar C.C. Giurescu în lucrarea sa „Istoria românilor”, vol. II, partea a II-a (ediția a IV-a, București 1943, pag. 439) admite ambele explicații considerând că Târgoviște înseamnă „târg prin excelență, dar și locul unde a fost un târg”.(1)
Atestarea documentară apare târziu, într-un memorial de călătorie din 1396 aparținând lui [NUME_REDACTAT].. Descoperirile arheologice din zona Suseni, precum și cele din alte părți ale orașului, au dovedit existența unei așezări care, în condițiile prielnice de dezvoltare de la începutul veacului al XIV-lea, a cunoscut o extindere spre sud și a înglobat locuirea dezvoltată aici. În zona de contact dintre drumul ce urma valea lalomiței și drumul Câmpulungului s-a înfiripat primul târg permanent, menționat mai târziu cu numele de Târgul de Sus sau Suseni.(3)
În condiții favorabile, așezarea rurală s-a transformat în „târg de vale", realitate reflectată de numele orașului. Beneficiind și de contribuția economică a coloniștilor sași stabiliți aici, așezarea a atins la mijlocul secolului al XIV-lea un stadiu incipient urban, cu o producție curentă și o piață permanentă la care participau numeroase sate de pe văile lalomiței și Dâmboviței sau din apropiere, aflate într-un proces de creștere demografică. Stabilirea unei piețe de schimb și crearea unei producții meșteșugărești specializate pentru piață, dovedită prin existența unor ateliere de fierărie, cuptoare de olar și ateliere de prelucrare a cornului, se evidențiază în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
Dezvoltarea feudală a orașului era centrată pe un areal din jurul [NUME_REDACTAT] și a sistemelor de fortificații ([NUME_REDACTAT]), care pornea semicircular pe Ialomița (între Teiș la nord și cartierul actual Sârbi la sud – [NUME_REDACTAT]).
Se distingeau atunci cele trei zone principale ale orașului: Târgul de Sus – Suseni în nord, nord-vest, [NUME_REDACTAT], în partea centrală și Târgul de Jos în sud, sud-vest, care imprimă și astăzi o anumită structură și textură urbană. Funcția sa comercială a fost o coordonată majoră a orașului, datorită rolului de capitală, cât și a poziției sale geografice, pe traiectoria unor importante artere comerciale europene și orientale.
Poziția favorabilă, în mijlocul [NUME_REDACTAT], pe importantul drum comercial care lega Brașovul de Dunăre, calitățile strategice ale locului, precum și gradul de evoluție economică a așezării cu certe trăsături urbane au determinat alegerea Târgoviștei ca reședință domnească în timpul lui Mircea cel Bătrân. Domnia acestuia a reprezentat o perioadă de deosebită dezvoltare a țării, a întinderii teritoriale și a puterii sale militare, într-un moment care independența îi era amenințată de expansiunea otomană.
(1) PEHOIU, Gica, MUICĂ, Cristina, SENCOVICI, Mihaela – GEOGRAFIA MEDIULUI CU ELEMENTE DE ECOLOGIE, Ed. TRANSVERSAL, Târgoviște 2006
(3) COANDĂ George – ISTORIA TÂRGOVIȘTEI. CRONOLOGIE ENCICLOPEDICĂ, Ed. BIBLIOTHECA, Târgoviște 2005
Prezența reședinței domnești la Târgoviște a stimulat, evident, dezvoltarea economică a orașului. În acest sens, de mare importanță pentru începuturile orașului este primul privilegiu acordat de Mircea cel Bătrân negustorilor polonezi, probabil în 1403, consecință a tratatelor de alianță încheiate cu regele Poloniei la 10 decembrie 1389 și 6 iulie 1391, ce aveau să fie reînnoite în 1411.(3)
Privilegiile comerciale ulterioare (1422 și 1424) au stimulat prosperitatea așezării, către 1431 Târgoviștea rămânând singura capitală a [NUME_REDACTAT]. În ciuda mai multor dezastre (cutremurele din 1411, 1473, 1484, epidemia din 1456 și distrugerile cauzate de intervențiile armate din 1442, 1462 și 1476), orașul se extinde prin apariția cartierelor din zona [NUME_REDACTAT], rezultate în urma creșterii demografice. Se conturează o structură urbană nouă, reliefată de trama stradală ale cărei artere principale sunt [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], completate cu ulițele Târgului, Bărăției și [NUME_REDACTAT].
Gradul de dezvoltare urbană a Târgoviștei, la sfârșitul secolului al XIV-lea și la începutul secolului al XV-lea, este dovedit de numeroase vestigii arheologice. Așezarea ocupa o suprafață destul de mare, întinzându-se pe mai mult de 1,5 km în lungul principalei căi de circulație, paralelă cu cursul lalomiței. Râul alimenta și lazul Morilor, lucrare amplă realizată în apropierea [NUME_REDACTAT]. Au fost descoperite urmele a peste 50 de locuințe de lemn cu pivniță, datând din ultimele decenii ale secolului al XIV-lea și prima parte a secolului al XV-lea. Toate acestea sugerează o creștere a numărului locuitorilor orașului, fapt ce se reflectă și în caracterul parcelării din zona centrală, cu case situate lângă ulițe, cu anexe gospodărești și grădini în spate. Arterele principale erau [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de mai târziu, care se continua spre nord cu drumul ce urma valea lalomiței, iar spre sud cu calea ce ducea spre Târgșor, Gherghița, Buzău și Brăila sau spre sudul țării, către București și Giurgiu. Din această cale se ramifica o alta, continuată de drumul care se îndrepta spre Câmpulung. Așezarea avea în această fază o structură liniară bipolară, cei doi poli corespunzând Târgului de Sus (Suseni) și Târgului de Jos. [NUME_REDACTAT] se implantase o importantă comunitate de sași veniți din Transilvania.
Primul primar al orașului a fost ales [NUME_REDACTAT] (iulie 1864), persoană fără studii superioare, dar cu o bogată experiență în administrație. Activitatea primăriei a început să se conducă după regulamente bine întocmite, cu destinații speciale: pentru funcționarea piețelor și târgurilor, pentru fabricarea și vânzarea produselor petroliere, a pâinii și jimblei, pentru măcelării, pentru buna funcționare a serviciului administrativ și a poliției, pentru privegherea prostituției (1896), igienei și salubrității publice (1885).(4)
(3) COANDĂ George – ISTORIA TÂRGOVIȘTEI. CRONOLOGIE ENCICLOPEDICĂ, Ed. BIBLIOTHECA, Târgoviște 2005
(4) http://prezi.com/targoviste/
Către sfârșitul perioadei interbelice orașul dispunea de un important nucleu economic ce reunea: [NUME_REDACTAT], Întreprinderile din domeniul industriei petrolului „Unirea", „loan I. Grigorescu", „[NUME_REDACTAT]-Belgiană", „Helios", „[NUME_REDACTAT] și Zaharia Z. Panțu", societatea „I. Vasilescu" (comerț cu cereale, ciment, cherestea și cărămidă), fabrica de țigle, faianță și teracotă „Dâmbovița", fabrica de cărămidă presată „Victoria", societatea de transport de pasageri și mărfuri „[NUME_REDACTAT]", societatea de morărit „Unirea", fabrica de sticlă „[NUME_REDACTAT]", societatea de lucrări publice și particulare „[NUME_REDACTAT]", [NUME_REDACTAT] a României, [NUME_REDACTAT] Ploiești, [NUME_REDACTAT] de Comerț, [NUME_REDACTAT] și Industrială, Societatea de credit „Vulturul", atelierele tipografice .,Dâmbovița", „Dacia", „Viitorul" și „Unirea", 5 farmacii și drogherii, 4 hoteluri importante „București", „Bristol", „Surugiu" și „Petrol", numeroase restaurante, hanuri și cârciumi.(5)
Perioada regimului comunist a însemnat în primul rând transformarea orașului într-un puternic centru industrial. Dezvoltarea lentă din anii 1950-1960, a fost urmată de un deceniu de numeroase investiții, ce vizau constituirea unei ample platforme industriale, în concordanță cu obiectivele [NUME_REDACTAT] Român de industrializare masivă a țării. Noile întreprinderi vor absorbi populația din diverse zone ale țării, triplând numărul locuitorilor orașului și forțând extinderea acestuia, prin construirea de noi cartiere și facilități pentru aceștia.(5)
Încă de la ședința [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] Român din 15 august 1945, se adoptase lozinca „Să ne îndreptăm atenția către industrie!’’. Începuturile acestui amplu proces de industrializare sunt însă modeste. La momentul proclamării [NUME_REDACTAT] Române, existau în [NUME_REDACTAT] CFR (fostul Arsenal al Armatei), trei rafinării de petrol, cinci fabrici de sifoane, două fabrici de mezeluri, două de teracotă, o fabrică de oxigen, o fabrică de spirt, una de săpun, o sticlărie, o turnătorie și 8 mori de făină. Principalele întreprinderi vor fi naționalizate prin Legea din 11 iunie 1948.
Cea mai importantă unitate economică rămâne fostul Arsenal, botezat din 8 august 1945 Atelierele CFR „[NUME_REDACTAT]-Dej" și transformat succesiv în Uzină de Mașini (1949), apoi în Uzină de [NUME_REDACTAT] (UPET) — nume sub care este cunoscut și în prezent. Aici vor fi inaugurate și cursurile unei „universități muncitorești" (din 1960), pe Iângă procedeele destinate uzului industrial, muncitorii-cursanți studiind în câteva ore și fizică, matematică și limba română. Fosta rafinărie „Victoria" își păstrează numele dar devine fabrică de produse chimice (1950), continuându-și activitatea și după 1989.(5)
(4) http://prezi.com/targoviste/
(5) http://www.dambovita.insse.ro/
Înființarea județului Dâmbovița în 16 februarie 1968, cu reședința în municipiul Târgoviște, a permis noi inițiative care vizau transformarea localității în „cetate a oțelului și a industriei constructoare de mașini".(6)
Vizita lui [NUME_REDACTAT] din 22 iulie 1969 constituie momentul decisiv în transformarea orașului în centru industrial. Sunt vizitate locurile unde se vor construi marile obiective destinate platformei industriale. În anul următor încep lucrările de construcție la întreprinderea de Strunguri „SARO”, întreprinderea de Becuri și Surse de Iluminat „Romlux” (ambele intrând în funcțiune în iulie 1972) și la Combinatul de [NUME_REDACTAT] (COS). Echipate cu tehnică modernă și înghițind cele mai mari sume investite vreodată în economia Târgoviștei, cele trei întreprinderi erau furnizori de talie națională, considerate capabile să concureze cu giganții occidentali la nivelul calității produselor.(5)
Combinatul de [NUME_REDACTAT] a fost inaugurat de [NUME_REDACTAT] la 14 decembrie 1973, devenind principala unitate economică a orașului și unul din cele 10 astfel de combinate existente în lume, proiectat să producă peste un milion de tone de oțeluri aliate și înalt aliate pe an. După 1989 va fi printre primele mari unități economice intrate în atenția investitorilor străini, funcționând până în prezent (masiv restructurat însă) în cadrul grupului internațional „Mechel". Sirena sa de schimbare a turei de lucru, de la orele 07.00, 15.00 și 23.00, ca și marele ceas electronic, vizibil de la mari distanțe vor rămâne în memoria locuitorilor ca elemente cotidiene ale vieții în Târgoviște.(8)
În domeniul industriei alimentare sunt date în folosință Fabrica de [NUME_REDACTAT] (1970) — și astăzi în activitate sub numele „Natura" — Fabrica de [NUME_REDACTAT] a Municipiului (1973), Fabrica de Pâine (1975) și Abatorul (1982). Ele nu puteau face față exploziei demografice concentrate în microraioanele IV, VIII (dezvoltate începând cu 1970), V (1973) și VI (1974).
(5) http://www.dambovita.insse.ro/
(6) BUGA D., ZĂVOIANU I. – JUDEȚELE PATRIEI. JUDEȚUL DÂMBOVIȚA, Ed. ACADEMIEI RSR, București 1985.
http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea.html
Fig.2 JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
În 1955 s-a început realizarea unei documentații pentru construirea a 37 de blocuri de locuințe și au inceput lucrările de amenajare a unui parc, dar principalele noutăți ale perioadei au fost organizarea transportului de călători în oraș și zona suburbană (1957), construirea [NUME_REDACTAT] (1960), ridicarea statuilor lui [NUME_REDACTAT] (1958) și a [NUME_REDACTAT], precum și înființarea unei piețe agro-alimentare în cartierul Suseni, a stadionului precum și construirea primelor blocuri (1961).
În 1964 s-a conturat construcția a 22 de blocuri ce cuprindeau 121 de apartamente, dispensar uman și centrale termice în zona micro IX și se finaliza construcția primelor blocuri în cartierul „[NUME_REDACTAT]". În 1970 pe harta edilitară apar noile microraioane de blocuri VI și VIll (pe locul unor foste maidane) și se dau „la cheie" 200 de apartamente. Primul bloc cu 10 etaje va fi terminat în 1972.(10)
(10) TÂRGOVIȘTE – FILE DE MONOGRAFIE, Ed. C.I.P. – C.P.C.S. [NUME_REDACTAT] Târgoviște 1977
Marcând o nouă viziune arhitectonică, edificarea noului centru al orașului a avut ca principală piesă construirea Palatului politico-administrativ (1970), conceput ca sediu al tuturor organelor politico-administrative ale județului și unde astăzi funcționează [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].
S-au făcut importante eforturi pentru construirea de pasaje, șosele de centură și poduri peste lalomița (1971, 1974). Sunt ridicate mari supermagazine, cu spații comerciale folosite și astăzi: „Mondial" (1972), BIG (1973), „Muntenia" (1978 — cel mai mare din oraș, cu 5 niveluri și 6 600 mp suprafață utilă), „Chindia" (1987).(10)
Creșterea rapidă a numărului locuitorilor (50.000 în 1975) a impus și crearea zonelor de agrement: Parcul „Chindia" — locul preferat de promenadă al târgoviștenilor și în prezent — cu un modern restaurant (1970) și Baza de agrement „Crizantema", premieră națională domeniul arhitecturii de agrement, cu 10 terenuri de tenis, două lacuri, 3 ștranduri, un bazin de natație, două patinoare, cartodrom și alte facilități, în prezent fiind abandonată.(8)
În urma vizitei lui [NUME_REDACTAT] din 11 mai 1967, sunt inaugurate [NUME_REDACTAT] de la [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] și al [NUME_REDACTAT] Românești instituțiile de cultură cele mai vizitate din oraș de către turiști până în ziua de azi.(10)
În perioada 19 – 21 decembrie 1968 se desfășoară prima ediție a Festivalului – [NUME_REDACTAT] „Crizantema de Aur", rezervat interpretării și creației de romanțe — unul dintre festivalurile simbol ale orașului reunind anual nume de prestigiu din viața muzicală românească și internațională.
Un eveniment dramatic a fost la un pas să influențeze decisiv evoluția orașului. Pe 4 martie 1977 un cutremur cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a afectat profund capitala, provocând importante pierderi de vieți omenești. Puțin afectată și considerată de către specialiști ca protejată prin poziția ei, Târgoviștea intră în vizorul lui [NUME_REDACTAT]. Cu ocazia vizitei din 24 septembrie 1986, el va anunța că orașul va deveni a doua capitală că se vor lua măsuri pentru demararea lucrărilor necesare. Căderea la scurt timp a regimului, ca și criza economică prin care trecea țara au impiedicat lansarea acestor lucrări, ultima mare realizarea arhitectonică fiind complexul comercial din apropierea Gării de Sud (numit în anii 1990 „Pavcom").
Sfârșitul regimului comunist și-a jucat ultimul act la Târgoviște, [NUME_REDACTAT] fiind judecat sumar și executat în incinta unității militare din apropierea gării (25 decembrie 1989). Cu trei zile mai devreme, în jurul prânzului, mulțimea revoltată luase cu asalt primăria (unde se afla și sediul [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] Român), alungase primarul municipiului, lon Nicolae, instalând un consiliu municipal al forțelor revoluționare.
(8) http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea.html
(10) TÂRGOVIȘTE – FILE DE MONOGRAFIE, Ed. C.I.P. – C.P.C.S. [NUME_REDACTAT] Târgoviște 1977
Situația se repetă și la [NUME_REDACTAT] al Județului ([NUME_REDACTAT]), unde primul-secretar și președinte al [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], se predă poporului, instituindu-se un [NUME_REDACTAT] Județean al [NUME_REDACTAT] Naționale. Un grup de inițiativă, reunind oameni de cultură și din presa scrisă, a reușit să editeze ziarul „[NUME_REDACTAT]", al cărui număr a fost adus în aceiași zi la București, fiind primul periodic din provincie al revoluției anunțat la [NUME_REDACTAT] Liberă după miezul nopții.(10)
În ultimul deceniu al secolului XX, dezvoltarea orașului Târgoviște s-a desfășurat într-un ritm mai lent. Platforma industrială care asigura majoritatea locurilor de muncă a fost masiv restructurată, dezvoltându-se în schimb inițiativele private și investițiile unor companii multinaționale din domeniul comerțului și serviciilor.
Marii operatori economici ai orașului sunt acum vechile unități industriale restructurate și privatizate: Mechel (în prezent revenind la vechea denumire de S.C. COS TÂRGOVIȘTE S.A.), Oțelinox, UPET, Erdemir și Rondcarton.
O serie de societăți comerciale de tipul hipermarketurilor — Kaufland, Praktiker, [NUME_REDACTAT], Profi, Dedeman, Carrefour, [NUME_REDACTAT], Metro — și au deschis centre comerciale la Târgoviște.
(10) TÂRGOVIȘTE – FILE DE MONOGRAFIE, Ed. C.I.P. – C.P.C.S. [NUME_REDACTAT] Târgoviște 1977
CAPITOLUL I
INDIVIDUALITATEA FIZICO-GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE
Poziția geografică și limitele
Târgoviștea este străbătută de paralela 44°56´ și de meridianul 25°26´ și este situată în [NUME_REDACTAT] a Târgoviștei, parte a Câmpiei a Ialomiței (200 – 300 m altitudine), la zona de contact dintre Subcarpați și [NUME_REDACTAT] propriu-zisă.(7)
Orașul este situat pe o terasă înaltă de 260 m, deasupra văii Ialomiței, la limita dintre regiunea deluroasă subcarpatică și [NUME_REDACTAT] a Târgoviștei, care cuprinde interfluviul dintre râul Dâmbovița și râul Ialomița până la contactul cu „câmpia de divagare”, joasă și monotonă, fiind o prelungire a câmpiilor subcolinare.(8)
Orașul a apărut la o răscruce de drumuri dintre care două, mai importante, taie transversal județul Dâmbovița (vechiul drum al Brașovului, care o leagă de prima capitală, Câmpulung) și drumul Dealurilor (care o lega de Ploiești și de tot estul [NUME_REDACTAT]), iar alte două drumuri de o importanță colaterală – "[NUME_REDACTAT]" și cel "al Ialomiței" care, venind dinspre București, înaintează spre munte până la Pietroșița, Moroieni și Sinaia. Situată la limita de sud a dealurilor, acolo unde acestea se pierd în câmpie, Târgoviștea beneficiază de legături cu capitala țării – București – 80 km. și cu alte orașe mari: Ploiești – 51 km., Pitești – 74 km., Brașov – 110 km.(10)
1.2 Aspecte generale ale reliefului
[NUME_REDACTAT] este situat în câmpia subcolinară care-i poartă numele, parte a câmpiei piemontane înalte, la zona de contact dintre [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]. Orașul beneficiază de o așezare prielnică, în apropierea paralelei de 45°, (44°56’ latitudine nordică și meridianul 25°26’ longitudine estică).(8)(10)
Spre nord de Târgoviște, relieful este mai cutat, dealurile din vecinătate urcând spre munții Bucegi și Leaota. Către sud și sud-vest se găsește [NUME_REDACTAT]. Spre nord-vest, în imediata vecinatate a orașului domină dealul Mănăstirii, care coboară în trepte spre est. (8)
Înălțimea dealurilor din vecinătatea orașului atinge cota de 425 m, întreaga zonă colinară caracterizându-se prin văi săpate de torenți și chiar alunecări de teren. În marginea vestică a Târgoviștei relieful este ușor cutat, formând pragul interfluvial dintre Ialomița și Dâmbovița.(8)(10)
(8) http://arcultargovistei.ro/info/prezentare-geografica-si-fizica
(10) http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea.html
Dealurile din dreapta Ialomiței sunt mai depărtate de oraș, la cca. 6 km, formând un platou – [NUME_REDACTAT]. (8)(10)
Vatra orașului, delimitată la est de râul Ialomița, se află la o înălțime de 10-15 m deasupra luncii inundabile a Ialomiței. Lățimea acestei terase este de 6-7 km și constituie cumpăna apelor, între bazinul Ialomiței și al Dâmboviței. În zona municipiului, lunca Ialomiței are o lățime de 500 până la 2000 m și o cădere de 4,5 m la kilometru.
[NUME_REDACTAT] se desfășoară în dreapta Ialomiței pe o lărgime de 6-8 km în vecinătatea orașului, fiind străbătută de numeroase pâraie: Ilfovul, care izvorăște din dealul Teișului și este alimentat de ploi și zăpezi, Milioara, canalizată parțial pe [NUME_REDACTAT], încă din secolul al XVII-lea și recent deviată spre râul Ilfov și [NUME_REDACTAT] care trece pe la nord de [NUME_REDACTAT]. (8)(10)
1.3 Referințe climatice și hidrografice
Existența climei temperat-continentale pe teritoriul Târgoviștei se datorează faptului că paralela 45° latitudine nordică reprezintă jumătatea distanței dintre [NUME_REDACTAT] și Ecuator, dar mai este situată și la jumătatea distanței dintre culmile [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] și străbate teritoriul Târgoviștei pe la nord, pe linia Șotânga-Doicești-Aninoasa.(8)
Masele de aer rece polar ocolesc arealul târgoviștean datorită prezenței dealurilor înconjurătoare. Beneficiind de apărarea naturală împotriva vânturilor dominante, datorită barajelor oferite de [NUME_REDACTAT] externi, care o înconjoară spre nord-vest ([NUME_REDACTAT] – Mitropolia, cu altitudine maximă de 693 m) și nord-est ([NUME_REDACTAT], altitudine maximă de 425 m), Târgoviștea este caracterizată de un microclimat specific urban, cu ierni blânde, uneori prea blânde, și veri aproximativ răcoroase, cu o temperatură medie anuală de + 9,9°C (izoterma de + 10°C conturează limita nordică a câmpiei și traversează de la vest la est [NUME_REDACTAT] a Târgoviștei). (8)
Datorită circulației slabe a aerului, foarte des se produc inversiuni de temperatură. Astfel numărul zilelor senine este în medie de 120/an, iar al celor acoperite de 140/an. [NUME_REDACTAT] de la nord-vest la sud-est, precum și relieful, produc o pondere scăzută a vânturilor din nord-vest, de 23%, iar vânturile din direcția nordică să aibă o frecvență de 37%. Viteza lor medie este între 1-3 m/s, valoarea cea mai mare înregistrându-se în luna aprilie, iar cea mai mică în luna iunie.
(8) http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea.html
(10) TÂRGOVIȘTE – FILE DE MONOGRAFIE, Ed. C.I.P. – C.P.C.S. [NUME_REDACTAT] Târgoviște 1977
[NUME_REDACTAT] este un teritoriu cu manifestări eoliene moderate. Vânturi cu viteze între 2-5 m/s au o frecvență de 54%, cele tari, cu viteze de peste 10 m/s, sunt rare, iar cele mijlocii, cu viteze între 5-10 m/s, sunt foarte rare, cu o frecvență de doar 5,6 % . În lunile de vară (iulie, august) se mai pot resimții unele vânturi violente.(10)
Fig.3 Temperaturile medii lunare multianuale
(1961 – 2011)(11)
Din analiza mediilor lunare multianuale, putem observa că valorile lunii celei mai reci (ianuarie) oscilează între 7,1°C (2011) și – 8,1°C (1963). În ceea ce privește luna cea mai caldă (iulie), valoarea medie a variat între 16,5 °C (1976) și 24,7 °C (2007) și 24,3 °C (2011).(11)
Valoarea medie lunară multianuală calculată în luna ianuarie pentru perioada 1961 – 2011 este de -1,3°C, iar media lunară multianuală în luna cea mai caldă (iulie) este de 21,1°C.(11)
Precipitațiile atmosferice au valori cuprinse între 600 – 700 ml anual: cele mai scăzute valori sunt înregistrate în luna martie (36 ml), iar cele mai mari în luna iunie (1000 ml). (10)
[NUME_REDACTAT], la umiditatea aerului mai mică de 100%, sunt create condițiile de apariție a ceței. Datorită nucleelor numeroase de condensare, numărul zilelor cu ceață este aproape dublu față de regiunile vecine (50-55 zile). Se remarcă o frecvență mai mare a ceței în lunile octombrie-februarie. (8)
Numărul zilelor cu polei este în medie de doar 4-5 zile, doar în 1963 au existat 12 zile cu acest fenomen.
Iarna apare chiciura în condițiile răcirilor radiative nocturne, în medie 2-3 zile, dar în anii 1942, 1954 și 1963, numărul zilelor cu chiciură a ajuns la 20.(8)
(8) http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea/
(10) TÂRGOVIȘTE – FILE DE MONOGRAFIE, Ed. C.I.P. – C.P.C.S. [NUME_REDACTAT] Târgoviște 1977
(11) http://arhiva-www.uoradea.ro/attachment/
Brumele de primăvară și de toamnă, pe fondul temperaturilor negative, a umezelii ridicate, a micșorării turbulenței aerului, dar și a altor cauze fizico-geografice locale, provoacă importante pagube culturilor legumicole și livezilor de pomi fructiferi, dar fără a afecta circuitul biologic al culturilor agricole. Cele mai timpurii brume se încadrează în a doua decadă a lunii aprilie, intervalul fiind de 140 – 150 zile până la cele de toamnă.
Târgoviștea deține recordul pe țară când, în anul 1962 în luna iunie, s-au înregistrat 20,4 ore cu fenomene de furtună într-o singură zi, de 8 ori mai mult față de durata medie exprimată în ore/zi. În zona Târgoviște se înregistrează 3 luni reci și umede (ian., feb. și dec.) și 4 luni aride (mart.,aug., oct. și nov.), celelalte fiind moderate.(10)(11)
[NUME_REDACTAT] este străbătut de râul Ialomița de la nord-vest la sud-est pe o distanță de 18 km, râul delimitând vatra orașului spre est. (10)
[NUME_REDACTAT] are panta de scurgere sub 3% față de nivelul câmpiei, adâncimea variază între 1și 10 m, debitele fiind influențate de caracteristicile climei.
În zona Târgoviștei, lunca Ialomiței are o dezvoltare asimetrică, cu acumulări intense, grinduri și ostroave, tendințe de meandrare și de aluvionare periferică.
Zona terasei inferioare a Ialomiței (care cuprinde toată suprafața construită a Târgoviștei și zona înconjurătoare utilizată la agricultură) este dezvoltată atât pe malul drept, cât și pe malul stâng, dezvoltarea maximă fiind pe malul drept, peste 3 km lățime, înclinarea este redusă (1-2%), versantul înălțat cu aproximativ 15 m față de albia râului.(8)
Debitul mediu al râului este de 9-13 m3/s, fluctuații apar în lunile aprilie-mai, de la 12 – 15 m3/s (debit maxim), la 3-4 m3/s (debit minim).(8)(10)
Regularizarea albiei și devierea apelor pe [NUME_REDACTAT] au dus la amenajarea a două baraje de retenție, unul în aval de [NUME_REDACTAT], și altul în aval de [NUME_REDACTAT] Voievozilor, care protejează cele două poduri și atenuează erodarea albiei în adâncime.
Pe malul drept al Ialomiței, curge [NUME_REDACTAT] pe lungimea de 4 km. Este o lucrare hidrotehnică menționată în documente încă din vremea lui Mircea cel Bătrân. I s-a adăugat alta (între anii 1971-1975), la limita de sud a orașului, pe o lungime de 6 km., un canal deversor ce asigură alimentarea pentru irigații. (8)(10)
(8) http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea/
(10) TÂRGOVIȘTE – FILE DE MONOGRAFIE, Ed. C.I.P. – C.P.C.S. [NUME_REDACTAT] Târgoviște 1977
(11) http://arhiva-www.uoradea.ro/attachment/
[NUME_REDACTAT] este canalizat pe [NUME_REDACTAT] încă din secolul al XVII-lea, apoi, este deviat spre râul Ilfov, iar [NUME_REDACTAT] a fost abătut pe fundătura [NUME_REDACTAT], la nord de [NUME_REDACTAT], după ce a curs, până în secolul al XVI-lea, pe la vest de prima curte voievodală. Aceste două pâraie aproape că mai sunt cunoscute, deoarece singura lor sursă de alimentare o constituie apele meteorice.(8)(10)
În nord-vestul Târgoviștei este situat lacul Priseaca, pe drumul județean Târgoviște – Câmpulung.
1.4 Caracteristici privind biodiversitatea
Trăsăturile învelișului vegetal poartă amprenta reliefului, a caracteristicilor pedologice, termice și de umiditate specifice, dar și amprenta urbanității – cu arbori, arbuști și formațiuni florale de decor.
Târgoviștea se găsește situată în zona stejarului. Speciile forestiere întâlnite sunt: aninul negru, mai rar cel alb, plopul alb, negru și tremurător, salcia, alunul, lemnul câinesc, sângerul, socul, păducelul (în zăvoaie), carpenul, stejarul, gorunul, ginița (în pădurile din apropiere).
Vegetația primară a fost profund modificată de activitățile antropice de urbanizare, încât este greu de stabilit caracteristicile vegetației spontane în funcție de condițiile ecologice. Covorul vegetal ierbaceu a suferit mari transformări în ceea ce privește compoziția floristică. Dintre ierbacee întâlnim: iarba grasă (Fig.4), pirul, trifoiul, mohorul, traista-ciobanului (Fig.5), neghina, iarba de gazon, mușețelul, cicoarea, viorelele, toporașii, păpădia, romanița, margareta, piciorul cocoșului, gălbenelele și altele.
(8) http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea.html
(10) TÂRGOVIȘTE – FILE DE MONOGRAFIE, Ed. C.I.P. – C.P.C.S. [NUME_REDACTAT] Târgoviște 1977
Fig.4 [NUME_REDACTAT] (12) Fig.5 Traista–ciobanului (13)
Condițiile ecologice au permis dezvoltarea unor categorii de specii xerofile, cu pronunțat caracter stepic, cele mai productive specii ierbacee fiind reprezentate de Agrostis, Festuca, Rubra, [NUME_REDACTAT], la contactul cu dealurile învecinate.
[NUME_REDACTAT] a devenit o importantă zonă legumicolă, culturile fiind înlesnite de posibilitățile de irigare.
Lumea animală este caracterizată printr-un grad mare de adaptabilitate la mediu, formată din comunități de animale terestre, acvatice și subterane.
Cele mai des întâlnite sunt veverița și vulpea, iar pe lunca Ialomiței se întâlnesc diferite specii de rozătoare: iepurele, șoarecele de câmp, popândăul, ariciul. Dintre păsări mai frecvente sunt ciocănitoarea, pupăza, pițigoiul, eretele, coțofana și, la tot pasul, – vrabia, guguștiucul și cioara.
Populațiile acvatice sunt reprezentate prin specii de clean, biban, scobar și mreană, caracudă și roșioară.(8)
(8) http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea.html
(12) http://biodumbrava.files.wordpress.com/2011/07/portulaca_oleracea_plant.
(13) http://www.medicinasanatate.ro/traista-ciobanului/
CAPITOLUL II
CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ȘI ECONOMICE ACTUALE ALE MUNICIPIULUI TÂRGOVIȘTE
2.1 Evoluția numărului de locuitori
Evoluția demografică a Târgoviștei de la întemeierea sa până în prezent, prezintă o particularitate interesantă, poate unică la nivelul țării.
La jumătatea sec. al XVII-lea, Târgoviștea avea circa 40000 – 50000 de locuitori și se situa printre cele mai populate orașe ale țării, ba chiar printre cele mai mari din această zonă europeană. După mutarea reședinței domnești la București, populația scade spectaculos, ajungând astfel la începutul sec. al XIX-lea, la doar 2500 – 3000 de locuitori. De acest fapt a fost impresionat mult pe peregrinul transilvănean [NUME_REDACTAT] – Drăgușanu, care, după popasul său prin Târgoviște, făcea următoarea observație: „Pre când în toată România nu e palmă de pământ fără proprietar, în Târgoviște sunt sute de case date (dotate) cu curți, cu garduri în posesia cucuvaelor.”(10)
Regresul demografic se explică prin incendierea de la 1658, strămutarea reședinței domnești la București la sfârșitul sec. al XVII-lea, dezinteresului total al domnitorilor fanarioți față de fosta capitală, precum și mutarea drumului comercial spre Ardeal de la traseul inițial, prin Târgoviște, pe [NUME_REDACTAT] către Sibiu, sau pe [NUME_REDACTAT] către Brașov.
Dezvoltarea industriei în a doua jumătate a sec. al XIX-lea a fost marcată de o creștere lentă a populației orașului. Astfel, în anul 1832 statisticile arătau că în Târgoviște locuiau 3824 de oameni (1966 bărbați și 1858 femei), organizate în 537 de familii. După doar 50 de ani numărul lor se dublase ajungând la 7125 persoane. În 1892 populația era de 8299 persoane, iar în 1899 de 9519 (4823 bărbați și 4696 femei).(8)
(8) http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea.html
(10) TÂRGOVIȘTE – FILE DE MONOGRAFIE, Ed. C.I.P. – C.P.C.S. [NUME_REDACTAT] Târgoviște 1977
2.2 Dinamica populației
În sec. XX, creșterea vieții economice e confirmată de creșterea populației Târgoviștei. (Tabelul 1)
Tabelul 1 Dinamica populației târgoviștene.(8)
Populația orașului a cunoscut o perioadă de creștere puternică în perioada comunistă. Din anul 1990 însă, numărul de locuitori a evoluat astfel: (Tabelul 2)
Tabelul 2 Dinamica populației târgoviștene după anul 1990.(10)(14)
(8) http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea.html
(10) TÂRGOVIȘTE – FILE DE MONOGRAFIE, Ed. C.I.P. – C.P.C.S. [NUME_REDACTAT] Târgoviște 1977
(14) http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/
Pe grupe de vârstă și pe sexe, populația orașului a evoluat astfel încât s-au înregistrat următoarele cifre: (Tabelul 3)
Tabelul 3 Evoluția populației orașului pe grupe de vârstă și pe sexe.(8)
Dezvoltarea economică din perioada socialistă, explică dinamica sporului de locuitori, mai ales după 1968, când Târgoviștea a devenit reședință de județ.(6)
Saltul marcant al numărului de locuitori este asigurat atât de sporul natural, cât și de migrația din mediul rural sau de deplasarea specialiștilor, ambele categorii fiind atrase de unitățile industriale aflate în construcție pe platforma industrială a orașului.
Alt fenomen privind mișcarea demografică îl constituie afluxul populației spre sectoarele productive.
(8) http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea.html
(6) BUGA D., ZĂVOIANU I. – JUDEȚELE PATRIEI. JUDEȚUL DÂMBOVIȚA, Ed. ACADEMIEI RSR, București 1985.
CAPITOLUL III
STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE
3.1 Calitatea aerului
Învelișul gazos reprezentat de atmosfera terestră constituie unul dintre factorii esențiali ai existenței vieții pe pământ. Dintre componenții aerului, oxigenul este indispensabil respirației vegetale și animale, fenomenul de oxidare reprezintă principala sursă de energie în procesele vitale. Bioxidul de carbon din aer intervine în asimilația clorofiliană, iar azotul atmosferic reprezintă una din verigile circuitului azotului în natură.(15)(16)
3.1.1 Compoziția normală a aerului
Compoziția normală a aerului cuprinde (în vol. % atmosfera uscată): azot 78,09%, oxigen 20,95%, argon 0,92%, bioxid de carbon 0,03%. Acest amestec reprezintă peste 99,99% din compoziția aerului. Restul de circa 0,01% este alcătuit din alte gaze ca neon, heliu, metan, kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. La acestea se adaugă proporții variabile de vapori de apă (în medie 0,2 – 3%).(16)
Din punct de vedere sanitar prezintă importanță oscilațiile în concentrație ale oxigenului și bioxidului de carbon, substanțe cu rol deosebit în schimbul de gaze de la nivelul plămânului.
OXIGENUL – poate influența sănătatea prin scăderea concentrației lui în aer și prin scăderea presiunii atmosferice, efectul fiind determinat de scăderea presiunii parțiale la nivelul alveolei pulmonare, alterarea schimbului de gaze (O2 și CO2) și a procesului de oxigenare a sângelui. Fenomenele care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea lor fiind dependența de gradul de scădere a presiunii parțiale. (16)
BIOXIDUL DE CARBON – întâlnit în atmosferă în proporție de 0,03% nu produce tulburări manifeste decât în situațiile în care este împiedicată trecerea gazului din sângele venos în alveola pulmonară și eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt fenomenele toxice apar în momentul în care presiunea parțială a CO2 din aer crește atât de mult încât împiedică eliminarea acestui catabolit. Inițial apare om creștere a CO2 din sânge (hipercapnie), mai puțin datorită pătrunderii lui din aerul exterior, cât datorită auto intoxicării organismului. Pe măsură ce crește concentrația în aerul atmosferic, intervine și solubilizarea lui în plasma sanguină, datorită presiunii parțiale crescute; la autointoxicație se aociază intoxicația exogenă.
(15) GAVRILESCU Elena – SURSE DE POLUARE ȘI AGENȚI POLUANȚI AI MEDIULUI, Ed. SITECH, Craiova 2007
(16) www.calitateaer.ro
Primele tulburări apar în jurul concentrației de 3% manifestate prin tulburări respiratorii (accelerarea respirației), apare apoi cianoza, urmată de tulburări respiratorii și circulatorii însoțite de fenomene legate de dezechilibrul acido-bazic. (16)
3.1.2 Surse de emisie ale poluanților în atmosferă
Prin poluarea aerului se înțelege prezența în atmosferă a unor substanțe străine de compoziția normală a aerului care în funcție de concentrație și/sau de timpul de acțiune, provoacă tulburări ale sănătății omului, creează disconfort populației dintr-un teritoriu, afectează flora și fauna sau alterează mediul de viață al omului. Rezultă din această definiție că – pentru a fi poluanți – substanțele prezente în atmosferă trebuie să exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului său de viață.
Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate în două grupe: surse naturale și surse artificiale (rezultate din activitatea umană).(15)
3.1.2.1 Surse naturale de poluare a aerului
Cea mai comună dintre poluările naturale este poluarea cu pulberi provenită din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vânt până la o anumită altitudine. Furtunile de praf, pot constitui uneori factori de poluare care pot influența sănătatea populației. Pulberea poate fi ridicată până la mare înălțime, iar odată ajunsă într-o zonă anticiclonică începe să se depună. Alte surse sunt, omul și animalele (prin procesele fiziologice evacuează dioxid de carbon și viruși), plantele (eliberează fungi, polen, substanțe organice și anorganice), solul (pulberi ca urmare a eroziunii), apa (în special cea marină prin aerosoli încărcați cu săruri), descompunerea materiilor organice vegetale și animale, vulcanii (cenușa, oxizii de azot, sulf, carbon), radioactivitatea terestră și cosmică (prin radionuclizi emiși de roci și descendenți de proveniență cosmică), descărcările electrice (prin generarea de ozon la altitudini mici), incendiile din păduri, care creează un fum ce se poate răspândi pe suprafețe mari.(15)(16)
Modul de dispersie al agenților poluanți pe calea aerului depinde de factorii meteorologici și de modul de evacuare prin coșurile intreprinderilor.
(15) GAVRILESCU Elena – SURSE DE POLUARE ȘI AGENȚI POLUANȚI AI MEDIULUI, Ed. SITECH, Craiova 2007
(16) www.calitateaer.ro
Factorii meteorologici care influențează dispersia sunt:
vântul – deplasează poluanții în masele de aer; dacă are o viteză mică, menține o concentrație mare de poluanți în stratul de aer, iar dacă are o viteză mare, dispersează agentul poluant pe suprafețe întinse ale atmosferei și concentrațiile acestora vor fi mai mici;
calmul atmosferic – este cea mai favorabilă condiție meteorologică pentru poluarea aerului, deoarece pe măsura producerii de poluanți de către diverse surse, aceștia se acumulează în vecinătatea locului de eliminare și concentrația crește continuu;
temperatura aerului – este influențată de anotimp, altitudine, forma reliefului, iar instabilitatea temperaturii favorizează dispersia poluanților.(16)
3.1.2.2 Surse artificiale de poluare a aerului
Sursele artificiale sunt mult mai importante, înmulțirea acestora constituind cauza pentru care protecția aerului reprezintă o problemă vitală a lumii contemporane. Aceste surse sunt o urmare a actvității omlui, progresului societății, în primul rând procesului de industrializare și urbanizare, având drept fenomen de însoțire poluarea mediului, implicit și poluarea aerului. Industria reprezintă la ora actuală cea mai importantă sursă de poluare a planetei, pornind de la poluarea locurilor de muncă și până la perturbarea echilibrelor ecologice ale planetei. Poluarea la locul de muncă este foarte frecventă și are drept scop apariția de boli profesionale. Tehnologia învechită, care nu beneficiază de condiții favorabile pentru autopurificare reprezintă principala problemă a protecției mediului. O altă sursă de poluare o reprezintă materialele produse de diferiți agenți poluanți: cărbuni, minerale, impurități din aceste materii (sulf , arsen, mercur), substanțe intermediare, produse finite (ciment, negru de fum, clor, etc.).(16)
Dacă ne referim la câteva surse preponderent poluante, nu putem exclude industria termo-energetică poluatoare prin combustie, produsă de instalațiile de încălzire generală și domestică, mijloacele de transport, instalațiile de distrugere prin ardere a deșeurilor. Poluarea produsă de termocentrale este strâns legată de cantitatea de cenușă rezultată din cărbunii superiori (5 – 10%), iar din cei inferiori (40 – 50%), reprezentând de altfel, unul din criteriile cantitative de apreciere a activității cărbunilor. Printr-o combustie incompletă a cărbunilor, gazele rezultate sunt bogate în cenușă, funingine și particule de cărbune nears. Acestea se pot aglomera, putând atinge dimensiuni de ordinul milimetrilor.
(16) www.calitateaer.ro
Industria siderurgică poluează atmosfera cu pulberi și gaze, datorită impurităților existente în materia primă și datorită operațiilor tehnologice neermetice. Tehnologia din siderurgie prezintă într-o fază inițială două operații: deconcentrarea minereului în compuși utili și deconcentrarea în carbon a cărbunilor (decocsificarea). În urma acestor procese sunt elaborate fonta și oțelul, care apoi în turnătorii sunt transformate în diferite produse. Poluarea cu pulberi se produce la încărcarea și descărcarea benzilor care transportă minereul, iar cu gaze în timpul expunerii la foc. Sistemele de epurare rețin pulberile, în timp ce gazele sunt evacuate în atmosferă. (15)(16)
Industria metalurgică poluează prin sulfuri în urma tehnologiei aplicate pentru obținerea metalului din minereu. Cele mai multe minereuri sunt supuse mai întâi operației de concentrare în componenți utili, prin îndepărtarea componenților nefolositori.
Industria materialelor de construcții – pentru producerea materialelor de construcție se folosesc cantități mari de roci naturale, concasate, măcinate și arse la diferite temperaturi. În cursul acestor procese se produce o cantitate mare de pulbere, de obicei netoxică. Industria cimentului reprezintă ramura cea mai poluantă. Un alt poluant rezultat din industria materialelor de construcție este oxidul de magneziu care se obține prin arderea carbonatului de magneziu la 1600° Celsius. (15)(16)
Alți poluanți rezultă în urma obținerii ipsosului, varului, ceramicii și sticlei, atmosfera fiind poluată tot cu pulberi bogate în silicate și sulfați de aluminiu. Atmosfera mai poate fi poluată cu funingine și hidrocarburi rezultate în urma utilizării bitumurilor pentru hidroizolații și îmbrăcămințea rutieră.(15)
Industria chimică prelucrează o gamă largă de materii prime, pornind de la minereuri până la produși de sinteză: gaz metan, cărbune, petrol, produse petroliere. Principalii poluanți provin de la fabricile producătoare de acizi, care folosesc ca materie primă mineralele ce conțin nemetalul din compoziția acidului: sulf, clor, azot, fosfor.
Industria alimentară poluează cu pulberi rezultate din măcinarea cerealelor, obținerea laptelui pulverizat și a gazelor urât mirositoare rezultate din fermentațiile produselor de proveniență animală (pește, carne) și vegetală.
(15) GAVRILESCU Elena – SURSE DE POLUARE ȘI AGENȚI POLUANȚI AI MEDIULUI, Ed. SITECH, Craiova 2007
(16) www.calitateaer.ro
3.1.3 Principalii poluanți atmosferici
Elementul gazos reprezentat de atmosfera terestră, constituie unul dintre factorii esențiali ai existenței vieții pe pământ. Atmosfera este formată din circa 10 gaze diferite, în mare parte azot (78%) și oxigen (21%). Acel 1% rămas este format din argon, dioxid de carbon, heliu și neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adică nu intră în reacție cu alte substanțe. Mai există urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon și ozon (O3), precum și gaze nocive, fum, sare, praf și cenușă vulcanică. Dintre componenții aerului oxigenul este indispensabil respirației vegetale și animale, fenomenul de oxidare reprezentând principala sursă de energie în procesele vitale. Oxigenul poate influența sănătatea prin scăderea concentrației lui în aer și prin scăderea presiunii atmosferice, efectul fiind determinat de scăderea presiunii parțiale la nivelul alveolei pulmonare, alterarea schimbului de gaze (O2 și CO2) și a procesului de oxigenare a sângelui. Fenomenele care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea lor fiind dependența de gradul de scădere a presiunii parțiale.(16)
Industria produce probleme mediului ambiant peste tot pe glob. Ea consumă 37% din energia planetei și emite 50% din dioxidul de carbon mondial, 90% din oxizii de sulf și toate celelalte chimicale care afectează acum stratul de ozon. În fiecare an produce 2,1 miliarde de deșeuri solide și 338 milioane tone de deșeuri periculoase.(17)
[NUME_REDACTAT], județul Dâmbovița se înscrie printre județele cu un grad mediu de poluare, datorită prezenței factorilor poluanți pe întreg teritoriul și a variabilității spațio-temporale a condițiilor meteorologice în care are loc procesul de transport și dispersie a poluanților.
Principalele ramuri poluante din Târgoviște sunt siderurgia (oțelăria electrică de la SC COS Târgoviște), construcția de utilaje (SC UPET Târgoviște) și traficul rutier.
Gradul de poluare a județului este monitorizat prin rețeaua județeană a Agenției de Protecție a Mediului, constituită din puncte de observare și prelevare de probe dispuse în centrele urbane județene, respectiv municipiul Târgoviște (4 puncte), Doicești (3 puncte) și Fieni (2 puncte).
Pe raza municipiului Târgoviște, rețeaua de supraveghere a calității aerului este realizată din 4 puncte de observare și prelevare de probe, dispuse în: [NUME_REDACTAT], Micro XII (unde sunt amplasate 2 puncte) și A.P.M. Dămbovița.(18)
www.calitateaer.ro
ANGELESCU, A., PONORAN, I., CIOBOTARU, V. – MEDIUL AMBIANT ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ, Ed. ASE, București 2003
RĂDIȚA Alexe – ECOSISTEMUL URBAN TÂRGOVIȘTE, Ed. TRANSVERSAL, București 2007
Fig. 6 Stație de monitorizare a calității aerului în Târgoviște (19)
Calitatea aerului este apreciată prin determinarea concentrației noxelor emanate în atmosferă: oxidanți totali, gaze (CO, CH4, NOx, SOx), radicali (NH4, SO4, etc.), elemente chimice (fier, cupru, crom, mangan, mercur). (18)
Măsurătorile efectuate în perioada 1992 – 1999 au arătat depășiri semnificative la gaze și fum, oxizi, precum și la pulberi în suspensie arătate în Tabelul 4.(19)
Tabelul 4 Sinteza măsurătorilor efectruate în perioada 1992 – 1999. (19)
Notă: Normele (Ordinul 462/93) prevăd 50 mg/m3 pentru gaze și fum, 500 mg/m3 pentru [NUME_REDACTAT] zona municipiului Târgoviște se constată în anul 2004, o scădere de cca. trei ori a emisiilor poluante din atmosferă, în condițiile în care producția S.C. COS Târgoviște s-a diminuat de 1,5 ori. Reducerea cantitativă a pulberilor sedimentare se datorează modernizării echipamentelor de reținere la coș, dotării cuptoarelor electrice de la oțelărie cu instalații moderne de desprăfuire.
(18) RĂDIȚA Alexe – ECOSISTEMUL URBAN TÂRGOVIȘTE, Ed. TRANSVERSAL,
București 2007
(19) http://apmdb.anpm.ro/Calitateaaerului.
Astfel, în anul 2004 valorile concentrațiilor medii pentru principalii poluanți atmosferici sunt prezentate în Tabelul 5: (18)
Tabelul 5 Valorile concentrațiilor medii pentru principalii poluanți, măsurate în 2004 (18)
*Aldehida formică se datorează gazelor de eșapament.
A.P.M. Dâmbovița a urmărit pe raza municipiului Târgoviște nivelul concentrației pulberilor aflate în suspensie prin intermediul celor 4 stații de prelevare: sediu A.P.M. Dâmbovița, Micro XII – 2 puncte, [NUME_REDACTAT]. Prin stația A.P.M. Dâmbovița a fost monitorizat indicatorul pulberi respirabile (PM ), prin cele 2 puncte din Micro XII s-au monitorizat pulberile rezultate de la S.C. COS Târgoviște, iar prin cea din [NUME_REDACTAT] – pulberile rezultate din traficul rutier și de la S.C. COS Târgoviște, fiind monitorizat indicatorul pulberi totale în suspensie (TSP).(18)
Tabelul 6 Măsurătorile concentrațiilor medii ale pulberilor totale în suspensie (TSP) timp de 24h.
(18) RĂDIȚA Alexe – ECOSISTEMUL URBAN TÂRGOVIȘTE, Ed. TRANSVERSAL,
București 2007
Măsurătorile concentrațiilor medii ale pulberilor totale în suspensie (TSP) timp de 24 de ore au arătat depășirea CMA (0,15mg/mc), la toate cele trei puncte de prelevare situate în Microraionul XII (2 puncte) și respectiv, la cel situat în [NUME_REDACTAT]. Sunt prezentate în Tabelul 6 și reprezentate în Fig. 6. (18)
Și la stația de trafic situată la sediul A.P.M. Dâmbovița s-au înregistrat depășiri ale CMA pe 24 ore (75 μg/mc), la concentrațiile medii ale pulberilor în suspensie – fracțiunea PM10. Aceste valori (maxime și minime), precum și frecvența depășirilor sunt date în Tabelul 7 și reprezentate în Fig. 7 (18)
Fig.6 Frecvența de depășire a CMA/24h la pulberi totale în suspensie (18)
Tabelul 7 Pulberi în suspensie (PM10) în anul 2004 (18)
(18) RĂDIȚA Alexe – ECOSISTEMUL URBAN TÂRGOVIȘTE, Ed. TRANSVERSAL,
București 2007
Fig.7 Pulberi totale în suspensie în anul 2004 (18)
[NUME_REDACTAT] este poluată cu pulberi în suspensie datorită S.C. COS Târgoviște și a traficului rutier. Acest nivel se menține ridicat în continuare, deși producția metalurgică a scăzut considerabil.
În anul 2012 A.P.M. Dâmbovița a analizat în perioada februarie – septembrie, nivelul concentrațiilor la pulberile în suspensie (PM10) în punctul de prelevare manuală de pe platforma industrială. (Tabelul 8 și Fig.8) (19)
Tabelul 8 Date anuale din rețeaua de monitorizare manuală în anul 2012 pentru PM10 (19)
Pe raza municipiului se înregistrează depășiri ale CMA la punctele de prelevare situate în zonele locuite, în anul 2004, concentrația medie anuală a fost de 70,4 t/km2. Cantitățile medii lunare, maxime și minime pentru pulberile sedimentare și frecvențele de depășire a CMA lunară (17 g/m2/lună) sunt prezentate în Tabelul 9.(18)
(18) RĂDIȚA Alexe – ECOSISTEMUL URBAN TÂRGOVIȘTE, Ed. TRANSVERSAL,
București 2007
(19) http://apmdb.anpm.ro/Calitateaaerului.
Fig.8 Concentrații medii anuale la PM10 în anul 2012 comparate cu VL/24h (19)
Fig.9 Concentrații medii anuale ale indicatorului PM10, măsurat gravimetric (19)
http://apmdb.anpm.ro/Calitateaaerului.
Valorile înregistrate pe întreaga perioadă se explică prin faptul că zona de prelevare este influențată de unele surse apropiate (activități în domeniul materialelor de construcții – stații de betoane, producția de prefabricate din beton, construcții, încărcare/descărcare materii prime) și surse limitrofe (elaborare de oțel și procesarea zgurei), precum și traficul rutier.
Tabelul 9 Pulberi sedimentabile în municipiul Târgoviște, în anul 2012(19)
Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Dâmbovița a supravegheat în anul 2012 concentrațiile de plumb, cadmiu și nichel prin intermediul stației automate amplasată în Micro XI. Valorile sunt prezentate în Tabelul 10. (19)
Tabelul 10 Date anuale din rețeaua de monitorizare manuală în anul 2012 pentru metale grele (19)
(19) http://apmdb.anpm.ro/[NUME_REDACTAT] de metale grele au fost efectuate din pulberi respirabile și nu au fost înregistrate depășiri ale valorii limită anuale.
Fig.10 Concentrații medii anuale de plumb în anul 2012 (μg/m3) (19)
Fig.11 Concentrații medii anuale de cadmiu în anul 2012 (ng/m3) (19)
(19) http://apmdb.anpm.ro/[NUME_REDACTAT].12 Concentrații medii anuale de nichel în anul 2012 (ng/m3) (19)
3.1.4 Măsuri și acțiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării și reducerii poluării atmosferei
Începând din anul 1990 s-a început monitorizarea calității aerului în municipiul Târgoviște. Astfel s–a observat că începând cu anul 1992 calitatea aerului s-a îmbunătățit continuu datorită măsurilor impuse agenților economici: investiții în protcția mediului, monitorizarea emisiilor, etc., dar și reducerea activității industriale.
Reducerea cantitativă a pulberilor sedimentare se datorează modernizării echipamentelor de reținere la coș, dotării cuptoarelor electrice de la oțelăria de mare capacitate cu instalații moderne de desprăfuire. (Fig.13) (19)
(19) http://apmdb.anpm.ro/[NUME_REDACTAT].13 Evoluția concentrației pulberilor sedimentabile în perioada 2001 –2010 (19)
Oțelăria are ca utilaje poluante cuptorul electrică și instalația de turnare continuă, la care purificarea gazelor se realizează în instalații speciale de epurare prin intermediul filtrelor-saci și a camerelor de desprăfuire. Astfel sunt purificate un procent de peste 85% din gazele arse, restul ajung în atmosferă prin intermediul luminatoarelor de tip plafonieră.
Fig.14 Evoluția concentrației de pulberi respirabile Târgoviște, Micro XII, puncte de prelevare manuală (μg/m3) (19)
http://apmdb.anpm.ro/Calitateaaerului.
3.2 Calitatea apei
Apa reprezintă un element important pentru existența vieții și dezvoltarea colectivităților umane. Faptul că primele forme de viață au luat naștere în mediu acvatic, că primele așezări omenești s-au stabilit în apropierea râurilor și fluviilor, pentru a avea apa necesară pentru băut și nevoile gospodărești, că apa reprezintă mediul în care se desfășoară toate procesele metabolice, că țesuturile și organele tuturor viețuitoarelor conțin apă într-o mare proporție, dovedește rolul de primordială importanță al apei în apariția și menținerea vieții ca și în dezvoltarea colectivităților umane de-a lungul timpurilor. În zilele noastre, apa potabilă are ca surse apele de suprafață și apele subterane.
Apele de suprafață au compoziții foarte variate și variabile în timp. Parametrii care influențează compoziția acestora sunt: natura rocilor care alcătuiesc albia, afluenții și precipitațiile, deversările curente sau accidentale de ape reziduale, fenomenele fizice, chimice și biologice care au loc.
Apele subterane prezintă parametri relativ constanți. Ele se caracterizează prin mineralizare ridicată, conținut bogat de dioxid de carbon și concentrație scăzută a oxigenului. Din punct de vedere calitativ, apele freatice sunt considerare curate și se înscriu în normele de potabilitate sau pentru utilizări industriale puțin pretențioase.
În municipiul Târgoviște calitatea apei este supravegheată prin A.P.M. Dâmbovița și prin intermediul [NUME_REDACTAT] APELE ROMÂNE S.A. și [NUME_REDACTAT] Ialomița – Buzău, în cursul superior al bazinului hidrografic al Ialomiței.(18)
Evaluarea calității apelor de suprafață constă în monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici, fizicochimici, a poluanților prioritari sau a altor poluanți evacuați în cantități importante. Se disting 5 clase de calitate, definite astfel: (20)
clasa de calitate I – stare foarte bună – nu există alterări (sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice și hidromorfologice de calitate pentru tipul de corpuri de apă de suprafață față de cele asociate în mod normal cu acel tip în condiții nemodificate;
clasa de calitate II – stare bună – valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață prezintă nivele scăzute de schimbare datorită activităților umane, dar deviază ușor față de acele valori normale asociate cu tipul de corpuri de apă de suprafață în condiții nemodificate;
(18) RĂDIȚA Alexe – ECOSISTEMUL URBAN TÂRGOVIȘTE, Ed. TRANSVERSAL, București 2007
(20) http://www.insse.ro/
clasa de calitate III – stare moderată – valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață deviază moderat față de acelea care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate. Valorile prezintă semne moderate de perturbare ca urmare a activităților umane și sunt esențial perturbate față de valorile din condițiile de stare bună;
clasa de calitate IV – slabă – prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafață și în care comunitățile biologice importante deviază semnificativ de la valorile normale asociate cu tipul de corpuri de apă de suprafață în condiții nemodificate;
clasa de calitate V – proastă – prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafață și în care părți mari din comunitățile biologice importante care sunt în mod normal asociate cu tipul de corpuri de apă de suprafață în condiții nemodificate, sunt absente. (20)
Determinarea gradului de poluare se face prin urmărirea valorii unor indicatori de poluare, ce exprimă concentrația substanțelor poluante deversate în ape. Acești indicatori sunt:
MIS – materii organice și minerale, precum și aflate în suspensie și care nu sunt în apă. Sunt exprimate în [mg/l] și [kg/zi].
CBO5 – oxigenul consumat biochimic de către microorganisme necesar pentru degradarea materiilor organice și exprimat în [mg/l] și [kg/zi].
CCO – reprezintă oxigenul furnizat de o substanță oxidantă pentru descompunerea materiilor organice, fiind exprimat în [mg/l] și [kg/zi].
MO – materii oxidabile, fiind determinat prin formula: (18)
(1)
MINERALIZAREA – reprezintă indicatorul de calitate care face referință la conținutul total de săruri minerale dizolvate în apă și se exprimă în [mg/l] și [kg/zi].
COLIMETRIA – este indicatorul care exprimă numărul de bacterii coliforme care se găsesc într-un litru de apă. (18)
(18) RĂDIȚA Alexe – ECOSISTEMUL URBAN TÂRGOVIȘTE, Ed. TRANSVERSAL, București 2007
(20) http://www.insse.ro/
Acești indicatori sunt cunoscuți sub denumirea de indicatori de salubritate. Pe lângă ei se mai urmărește și evoluția indicatorilor de poluare specifică, ce indică gradul de poluare a pelor cu poluanți toxici: substanțe nocive, produse petroliere, etc.(18) De asemena, se mai utilizează și o serie de indicatori biologici care se bazează pe sistemul saprobiilor (reprezintă serii de organisme cu unele valențe ecologice). Datorită acestui sistem organismele din apele dulci sunt grupate în următoarele categorii:
– oligosaprobe – organismele din apele curate
– beta – mezosaprobe – organismele din apele moderat poluate
– alfa – mezosaprobe – organismele din apele cu grad mare de poluare
– polisaprobe – organismele din apele puternic poluate. (18)
3.2.1. Resursele de apă
Cea mai importantă apă curgătoare care străbate teritoriul Târgoviștei, pe direcția NV – SE, este râul Ialomița, cu un debit mediu de 9-13 mc/s și o viteză a apei între 0,75 m/s și 8,4 m/s. La 3-4 km spre vest de valea Ialomiței curge Ilfovul și, pe raza orașului, pârâul Milioara (Mierea), canalizat și deviat către râul Ilfov. Pe terasa Ialomiței, pânza freatică se află la adâncimea medie de 3-5 m, iar în lunca înaltă a Ialomiței și în lunca pâraielor Ilfov și Milioara la adâncimea de 1,5-3 m. (8)
Apa râului Ialomița se încadrează în categoria I de calitate, cu excepția indicatorilor chimici de calitate amoniu (NH4), din cauza deversării apelor insuficient epurate din stația de epurare [NUME_REDACTAT] și fier (Fe), sursa principală de poluare fiind S.C. COST S.A., ambii indicatori măsurați în aval de Târgoviște. Apa pârâului Ilfov, urmărită în secțiunea Colanu, se încadrează în categoria I de calitate.(8)
Gradul de acoperire a sistemului de alimentare cu apă în municipiul Târgoviște pe întreaga arie deservită este de 99.20 %.(21)
Târgoviște este principalul oraș din județul Dâmbovița, cu 89.920 locuitori în 2007 și principalul centru economic și industrial. Câteva sate înconjurătoare, care partajează același sistem de alimentare cu apă, reprezintă o populație de aproximativ 100.000 locuitori și câteva industrii. Acest sistem este compus din fronturi de captare, priză de apă de sprafață, stații de tratare, rezervoare de înmagazinare, stații de pompare și conducte și este exploatat și întreținut de firma “COMPANIA DE APĂ DÂMBOVIȚA”.
(8) http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea.html
(18) RĂDIȚA Alexe – ECOSISTEMUL URBAN TÂRGOVIȘTE, Ed. TRANSVERSAL, București 2007
(21) http://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/
Compania de Apă din Târgoviște are în exploatare 5 fronturi de captare. Sunt în total 115 puțuri, din care 103 sunt în funcțiune. Fiecare puț este echipat cu o pompă submersibilă, iar adâncimea forajelor variază între 4 și 103 m.
În plus există o priză de suprafață pe râul Ialomița, dar această sursă nu mai este utilizată datorită proastei calități a apei râului. Puțurile existente au o capacitate suficientă pentru asigurarea debitului necesar municipiului Târgoviște precum și a comunelor învecinate: Dragomirești, [NUME_REDACTAT], Răzvad și Sotânga. Consumul mediu de apă potabilă în zona alimentată este de aproximativ 20.000 – 22.000 m3/zi. (21)
Alimentarea cu apă se realizează continuu, 24 ore/zi. Configurația generală a fronturilor de captare este după cum urmează:
Frontul de captare MĂNEȘTI este localizat la nord-vest de Târgoviște. Apa captată curge gravitațional la stația de pompare de la frontul de captare DRAGOMIREȘTI Nord.
Frontul de captare DRAGOMIREȘTI Nord este localizat la vest de Târgoviște. Apa captată este pompată la rezervoare de înmagazinare de la stația PRISEACA, la vest de Târgoviște.
Frontul DRAGOMIREȘTI Sud este la sud-vest de Târgoviște. Apa captată este, de asemenea, pompată la stația PRISEACA.
Un alt front de captare este HULUBEȘTI. Apa captată este pompată la stația PRISEACA.
Apa captată din aceste fronturi este dezinfectată cu clor gazos printr-un punct de injecție la stația PRISEACA și curge gravitațional în rețeaua de distribuție a municipiului Târgoviște.
Apa captată din frontul LAZURI este dezinfectată și apoi pompată direct în rețeaua de distribuție a municipiului Târgoviște. (21)
La frontul de captare Mănești:
Sunt în funcțiune 22 foraje cu adâncimi variind între 10 și 22 m. Forajele sunt dispuse pe o lungime de aproximativ 2,5 km.
Producția curentă este de aproximativ 12,000 m3/zi, iar debitul maxim autorizat de „[NUME_REDACTAT]” este de 12,960 m3/zi.
– Toate puțurile sunt localizate la est de râul Dâmbovița, iar apa captată este pompată direct la stația de pompare [NUME_REDACTAT].
La frontul de captare [NUME_REDACTAT]: (21)
Frontul de captare este amplasat în apropierea râului Dâmbovița, pe partea estică, la 10 km nord-vest de Târgoviște și a fost pus în funcțiune în 1973.(21)
(20) http://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/
26 foraje sunt în funcțiune având adâncimi de 15 m până la 100 m. Frontul de captare are o lungime de aproximativ 3,6 km.
Debitul mediu al frontului este de aproximativ 17.280 m3/zi (în anul 2007), iar debitul maxim autorizat de [NUME_REDACTAT] este 21.600 m3/zi.
5 foraje (F1, F2, F3, F4, F6) sunt puțuri de mică adâncime (9 – 12 m). Datorită scăderii nivelului pânzei freatice, captarea apei nu mai este posibilă și aceste puțuri trebuie înlocuite cu foraje mai adânci.
Există două rezervoare pentru înmagazinarea apei captate. Unul are volumul de 100 m3 și este scos din funcțiune. Celălalt, cu un volum de 1.250 m3, este în funcțiune.
De la frontul [NUME_REDACTAT], apa captată este pompată la rezervoarele de la Priseaca, la vest de Târgoviște. Această stație de pompare constă în 5 pompe, dar numai 3 pompe sunt în funcțiune (Q = 340m3/h; H = 42m). În mod curent debitul este aproximativ 500 m3/h.
La frontul de captare [NUME_REDACTAT]: (21)
Frontul de captare este localizat în partea estică a râului Dâmbovița, la sud-vest de Târgoviște.
Acest front de captare nu se află în exploatare curentă, este ținut în rezervă. Sunt în total 10 foraje: 4 foraje cu adâncimea de 100 m și 6 foraje de 4,5 m. Lungimea frontului de captare este de aproximativ 1 km.
Când cerința de apă crește, cele 4 puțuri de adâncime sunt folosite pentru captarea de apă. Cele 6 puțuri de mică adâncime nu sunt necesare și astfel au fost puse în conservare.
– Debitul mediu autorizat de [NUME_REDACTAT] al frontului este de 2.760 m3/zi, iar debitul maxim autorizat este de 2160 m3/zi.
Stația de pompare [NUME_REDACTAT] are un rezervor de înmagazinare din beton de 300 m3.
În afară de puțuri mai există un dren orizontal, pentru captarea de apă din lunca râului, cu o capacitate de 10 l/s.
La frontul de captare Hulubești: (21)
– Este localizat lângă pârâul Potopu.
– Sunt în funcțiune 17 puțuri cu adâncimea de 100 m. Lungimea frontului de captare este de aproximativ 4,8 km.
– Debitul capabil al frontului este de 150 l/s, iar debitul maxim autorizat de [NUME_REDACTAT] este de 100 l/s.
(21) http://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/
Câteva dintre puțuri sunt arteziene.
Există o stație de pompare care pompeaza apa captată la stația Priseaca. Stația de pompare mai are un rezervor din beton, suprateran cu un volum de 200 m3.
La frontul de captare Lazuri: (21)
Frontul de captare este localizat la sud de Târgoviște, între Văcărești și Comișani. Frontul este în formă de „T” cu ramura principală între Văcărești și Comișani și o ramură secundară cu 6 foraje lângă Ulmi. Stația de pompare este amplasată la intersecția acestor ramuri.
Sunt 34 puțuri în funcțiune, cu adâncimea variind între 40 și 50 m. Lungimea totală a frontului de captare este 6,75 km.
– Debitul mediu prelevat este de aproximativ 24.000 m3/zi. Debitul maxim autorizat este de 150 l/s (25.920 m3/zi).
– Stația de pompare are două rezervoare de înmagazinare a apei, din beton, unul de 5.000 m3, iar celalalt de 1.000 m3.
Stația de pompare are 4 pompe care pompează apa direct în rețeaua de distribuție a municipiului Târgoviște.
3.2.2. Surse de poluare a apelor de suprafață și subterane
Sunt identificate ca surse de poluare, evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de apă de suprafață:
aglomerările umane sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta și epura amestecul de ape uzate și ape pluviale în perioadele cu ploi intense;
industria care evacuează substanțe periculoase și/sau substanțe prioritare peste limitele legislației în vigoare;
alte unități care evacuează în resursele de apă;
agricultura:
fermele zootehnice
depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deșeuri neconforme, unități ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate. (22)
(21) http://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/
(22) http://www.rowater.ro/Lists/Sintezadecalitateapelor/
Dintre factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterane putem aminti: produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse chimice (îngrășăminte, pesticide) utilizate în agricultură ce provoacă o poluare difuză greu de depistat și prevenit, produse menajere și produse rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea creșterii capacităților de producție și a dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare și realizarea stațiilor de epurare, exploatarea necorespunzătoare a stațiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare și gestionarea deșeurilor si a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate.
În localitățile din vecinătatea municipiului s-au constatat depășiri ale limitelor admisibile la indicatorul cloruri, ca urmare a poluării cu apă sărată de către Schela de [NUME_REDACTAT]. (22)
3.2.3. Apele uzate
Sistemul de canalizare
Rețeaua de canalizare din [NUME_REDACTAT] are o lungime de aproximativ 95 km și este, în acest moment, de tip mixt. Sistemul de canalizare deservește [NUME_REDACTAT], precum și comunele învecinate. Zona industrială are un sistem de canalizare de tip divizor. Apele pluviale din incinta industrială sunt evacuate direct în râul Ialomița, fără o preepurare locală. Apele uzate menajere, din zona industrială, sunt preluate în colectorul din blv. I. C. Brătianu. (22)
Rețeaua de canalizare este amplasată pe ambele maluri ale râului Ialomița, cu o dezvoltare mult mai mare pe malul drept (aproximativ 98%). [NUME_REDACTAT] este deservit de două stații de epurare, care tratează apa uzată menajeră din oraș și apoi o evacuează în emisar (râul Ialomița).
Stațiile de epurare sunt amplasate astfel:
– o stație în partea de est a orașului, denumită: Stația de epurare Nord;
– o altă stație în partea de sud – est a orașului, denumită: Stația de epurare Sud.
Colectoarele de ape uzate adună apa de pe cuprinsul întregului municipiu și o transportă până în stațiile de epurare. Sunt racordate la canalizare zonele de locuințe, zona industrială, clădirile publice și comerciale, etc.
Rata de racordare la canalizare a orașului Târgoviște este de aproximativ 96 %. Pe colectoarele principale sunt amplasate 5 deversoare, cu unul în conservare, care în caz de precipitații abundente, asigură deversarea surplusului de apă în emisar. Canalizarea este executată din azbociment și/sau beton, având diametre cuprinse între 20 și 180 cm. Din ce în ce tot mai mult din rețeaua de canalizare este înlocuită cu PVC. (23)
(22) http://www.rowater.ro/Lists/Sintezadecalitateapelor/
(23) http://posmediu.catd.ro/index.php/
Valorile măsurate la intrarea în Stația de epurare Nord indică valori foarte mari ale infiltrațiilor. Valorile sunt ridicate chiar și pentru condițiile din România. Distanța mică până la râul Ialomița poate fi considerată un motiv pentru această situație.
Există o stație de pompare ape uzate în apropierea zonei industriale [NUME_REDACTAT]. Acesta pompează apele uzate din zona industrială în colectorul situat pe bulevardul I. C. Brătianu. (21)
Stația de epurare [NUME_REDACTAT]: (Fig. 15 și Fig. 16) (23)
Este amplasată pe partea dreaptă a râului Ialomița, în partea de sud-est a orașului Târgoviște și a fost construită în două etape și după reabilitare conține următoarele structuri:
Tratare mecanică:
Structura de admisie
Bazin retenție ape pluviale
Măsurare debit și punct prelevare probe
Stație recepție material vidanjat
Clădire grătare
Deznisipator și separator de grăsimi
Decantor primar
Stație pompare nămol primar
Măsurare debit
Stație pompare intermediară
Tratare biologică:
Camera de distribuție
Bazin anaerob
Bazin aerare
Camera de distribuție
Decantor secundar
Camera control nămol recirculat
Măsurare efluent și punct prelevare probe
Stație pompare nămol recirculat
Stație îndepărtare chimică P (fosfor)
Stație suflante
(21) http://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/
(23) http://posmediu.catd.ro/index.php/
Tratarea nămolului: (23)
Bazin stocare nămol în exces
Îngroșător mecanic nămol în exces
Pre-îngroșător
Stație pompare nămol primar îngroșat
[NUME_REDACTAT]-îngroșător
Deshidratare mecanică nămol
Rezervor de gaz
Facla de gaz
Co-generare și centrală termică
Stație pompare apă uzată recirculată
Stație de pompare apă de spălare
Clădiri: (23)
– Clădire mecanică
– Clădire administrativă
– Atelier electric și mecanic
– [NUME_REDACTAT]
– Stație suflante
– Clădire grătare
Noua stație de epurare a fost construită în două etape. Prima etapă a constat în tratarea mecanică a apelor uzate, tratarea biologică a apelor uzate (cu 2 din 4 decantoare secundare), atelierul și clădirea administrativă. La sfârșitul acestei etape, s-au demolat structurile existente ale căror funcțiuni au fost preluate de obiectele construite în această etapă.
A doua etapă cuprinde cele 2 bazine secundare rămase și tratarea nămolului, incluzând fermentatoarele și utilizarea gazului. (23)
(23) http://posmediu.catd.ro/index.php/ 1
Fig.15 Imagine de ansamblu a stației de epurare Târgoviște-sud (23)
Fig.16 Metantancuri la stația de epurare Târgoviște-sud (23)
(23) http://posmediu.catd.ro/index.php/
3.3. Solul și calitatea lui
Solul din vecinătatea Combinatului de [NUME_REDACTAT], terenurile din incintele unde sunt depozitate deșeuri, precum și cele situate în cartierele aglmerate de populație și în arealul rampei de gunoi municipale sunt puternic afectate de poluare și se află sub supravegherea Agenției de Protecție a [NUME_REDACTAT]. Aceasta prelevează probe de sol în zona industrială de sud-vest și rampa de gunoi.
Sursele de poluare a solului din municipiul Târgoviște sunt platforma industrială, schela petrolieră și depozitarea deșeurilor menajere și industriale.
3.3.1. Impactul antropic asupra stării de calitate a solurilor
Principalele activități din sectorul industrial care pot determina poluarea solului sunt cele din industria petrolieră (extracție, depozite carburanți), depozite de zgură din industria metalurgică. De asemenea se poate vorbi și de alterarea calității solurilor ca urmare a depunerii diferitelor substanțe evacuate în aer de sursele de emisie sau a pătrunderii substanțelor poluante în sol prin antrenarea lor de către precipitații și infiltrații.
Industria petrolieră poate genera poluări accidentale cu țiței sau apă sărată de zăcământ, dar prin intervenție rapidă se pot înlătura efectele asupra solului sau contaminări ale solului (actuale sau istorice) și care necesită măsuri de reconstrucție ecologică. (24)
În zona platformei industriale a orașului, activitățile desfășurate de unitățile industriale precum S.C. C.O.S. Târgoviște, S.C. Oțelinox S.A. sau S.C. [NUME_REDACTAT] S.R.L., determinările au indicat o contaminare cu metale grele în special în apropierea SC COS SA, cu cobalt ( concentrațiile au depășit valorile normale, dar nu și CMA), zinc, plumb, crom (concentrațiile au depășit uneori chiar și CMA), nichel (concentrații în limite) și cupru. De asemenea aceste unități pot genera poluare prin depunerea pe sol a diferitelor substanțe evacuate în aer de sursele de emisie, depozitarea necorespunzătoare a unor materii prime și deșeuri, pătrunderea în sol a diverselor substanțe poluante prin antrenarea lor de către precipitații și infiltrații etc.(24)
(24) http://apmdb.anpm.ro/Calitateasol.
3.3.2. Calitatea solurilor
[NUME_REDACTAT] are un teritoriu administrativ în suprafață de 4.681 ha, din care suprafața intravilanului este de 1.966 ha, din care 100,7 ha reprezintă zona verde. După destinație: suprafața agricolă – 2.141 ha (arabil – 917 ha, plantații viticole și pomicole – 20 ha, pășuni și fânețe – 204 ha), păduri și alte terenuri forestiere – 1.035 ha, terenuri cu ape și ape cu stuf – 102 ha, căi de comunicație și căi ferate -153 ha, terenuri ocupate cu construcții și curți – 1.248 ha, terenuri degradate și neproductive – 2 ha. (5)
Solurile din zona orașului Târgoviște sunt soluri argiloiluviale brun-roșcate, cu orizont de humus de 20 – 40 cm, care le conferă o bună fertilitate pentru plantele de cultură. Solurile suferă impactul cauzat de urbanizare și de activitațile industriale, mai ales în zona de sud a orașului.
Ca resurse minerale pot fi menționate: pietrișurile și nisipurile existente într-o zonă puternic aluvionară, petrolul și gazele de sondă exploatate prin Schela de [NUME_REDACTAT], cărbunele (lignit) care se exploata în apropierea municipiului. (5)
(5) http://www.dambovita.insse.ro/
CAPITOLUL IV
DEȘEURILE ȘI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA MEDIULUI
4.1. Tipuri de deșeuri
Deșeurile sunt acele substanțe sau obiecte de care deținătorul se debarasează, are intenția sau obligația de a se debarasa. În general, deșeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viață al unui produs (intervalul de timp între data de fabricație a produsului și data când acesta devine deșeu).
4.1.1. Deșeuri municipale
Deșeurile municipale se constituie din:
– deșeuri menajere și asimilabile;
– deșeuri din servicii municipale;
– deșeuri voluminoase (mobilier, etc);
– deșeuri din construcții și demolări. (18)
Deșeurile menajere și asimilabile se compun din: deseuri menajere de la populație și deșeuri menajere și similare de la unități economice, unități comerciale, instituții și unități sanitare.
Deșeurile din servicii municipale se compun din: deșeuri stradale, deșeuri din piețe și deșeuri din grădini, parcuri și spații verzi. În prezent problema gestionării deșeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creșterii cantității și diversității acestora, precum și a impactului lor negativ, tot mai pronunțat, asupra mediului înconjurător. Depozitarea deșeurilor pe sol fără respectarea unor cerințe minime, evacuarea în cursurile de apă și arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie de riscuri majore, atât pentru mediul ambiant, cât și pentru sănătatea populației.
Pe raza municipiului Târgoviște, ridicarea deșeurilor se face de către mai mulți operatori: S.C. SUPERCOM S.A. București, S.C. ECOSAL 2005 Târgoviște și S.C. PRESCOM S.A. Târgoviște. Aceștia transportă deșeurile de la punctele de colectare la locul de neutralizare sau valorificare. (25)
Intervalul la care se execută operațiunea de colectare este stabilit pe străzi și cartiere:
zilnic – pentru zonele cu circulație intensă, cu o densitate mare a clădirilor și piețele alimentare;
la două zile – pentru cartierele de locuințe cu densitate mare a populației
(18) RĂDIȚA Alexe – ECOSISTEMUL URBAN TÂRGOVIȘTE, Ed. TRANSVERSAL, București 2007
săptămânal – pentru cartierele de locuințe pe loturi individuale (Priseaca, Suseni, Teiș)
lunar sau la cerere – pentru agenții economici.
4.1.1.1. Cantități și compoziție
A.P.M. Dâmbovița a realizat în anul 2009, o statistică pentru cantitățile de deșeuri municipale generate și colectate în oraș și este prezentată în următoarele tabele și figuri (26):
Tabelul 11 Cantități de deșeuri municipale generate și colectate (26)
Tabelul 12 Compoziția medie a deșeurilor menajere colectate de la populație (26)
Fig.17 Compoziția medie a deșeurilor menajere colectate de la populație (26)
(25) http://mmediu.ro/new/
(26) http://www.ecomagazin.ro/despre/deseuri-din-targoviste/
4.1.2. Deșeuri biodegradabile
Deșeurile biodegradabile municipale reprezintă fracția biodegradabilă din deșeurile menajere și asimilabile colectate în amestec, precum și fracția biodegradabilă din deșeurile municipale colectate separat, inclusiv deșeuri din parcuri și grădini, piețe și deșeuri stradale.
În această categorie sunt cuprinse:
deșeuri biodegradabile rezultate din gospodării și unități de alimentație publică;
deșeuri vegetale din parcuri, grădini;
deșeuri biodegradabile din piețe;
componența biodegradabilă din deșeurile stradale;
nămol de la epurarea apelor uzate orășenești;
Având în vedere faptul că, în oraș, conform datelor din ancheta statistică, deșeurile biodegradabile nu s-au colectat selectiv, s-a făcut o estimare a cantității generate, pornind de la ponderea acestora în deșeurile municipale, și anume de 61%. Cantitatea de deșeuri biodegradabile estimată este de 57631 tone. (26)
4.1.3. Deșeuri de producție
Deșeurile de producție generate în municipiul Târgoviște, provin în principal din următoarele ramuri economice: agricultură și procesarea produselor agricole; prelucrarea lemnului; industria textilă; procese chimice anorganice; procese chimice organice; tratarea chimică a suprafețelor și acoperirea metalelor și a altor materiale; tratarea mecanică și fizică a suprafețelor metalelor și a materialelor; epurare a apelor uzate; extracția petrolului.
Conform datelor din ancheta statistica realizata în anul 2009, cantitatea de deșeuri de producție generată de agenții economici din județ, este de 107156 tone. Din această cantitate 1,2% (1849 tone) sunt reprezentate de deșeurile de producție periculoase.
Activitățile economice în cadrul cărora s-au produs cele mai mari cantități de deșeuri, au fost industria energetică și industria metalurgică. Astfel, 11,6% de deșeurile generate de industria prelucratoare (lemn si textile); 79,27% de deșeurile din industria metalurgică. (26) (27)
În tabelul următor este prezentată structura deșeurilor nepericuloase pe ramuri de activitate economică.(Tabelul 13)
(26) http://www.ecomagazin.ro/despre/deseuri-din-targoviste/
(27) http://www.management.ase.ro/reveconomia/2003-2/
Tabelul 13 Structura deșeurilor nepericuloase pe ramuri de activitate (27)
4.1.3.1. Deșeuri de producție periculoase
Deșeurile de producție periculoase au un impact major asupra mediului înconjurător și sănătății populației. Ținând cont de proprietățile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activitățile de gestionare a deșeurilor periculoase să fie abordate într-un mod riguros.
Conform datelor din ancheta statistică, deșeurile periculoase reprezinta 1,2% din deșeurile generate. Activitatea economică care generează cea mai mare cantitate de deșeuri periculoase, industria extractivă a petrolului cu 72,47%. Alte tipuri de deșeuri periculoase generate de agenții economici din oraș sunt: uleiul uzat – 14,9%, șlamul galvanic – 4% și 8,63% alte deșeuri periculoase. (27)
4.1.3.2. Deșeuri generate din activități medicale
Deșeurile medicale periculoase sunt constituite din deșeuri infecțioase, deșeuri anatomopatologice și deșeuri înțepătoare/ tăietoare.
Din datele raportate de către Autoritatea de [NUME_REDACTAT] Dâmbovița, rezultă că în anul 2009, cantitatea de deșeuri medicale periculoase generată a fost de 191,124 tone.
Deăeurile medicale periculoase generate de unitățile sanitare din oraș, sunt eliminate prin agenți economici autorizați pentru activitățile de colectare/transport (SC [NUME_REDACTAT] Serv SRL Răzvad, SC [NUME_REDACTAT] SRL București) la unități de tratare autorizate din țară.
4.1.3.3. Deșeuri de echipamente electrice și electronice
Rata de colectare selectivă a DEEE-urilor pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare, este 4 kg/locuitor/an, începând cu anul 2008.
(27) http://www.management.ase.ro/reveconomia/2003-2/
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantitățile de DEEE-uri colectate de administrația publică locală în perioada 2007 – 2009. (27)
Tabelul 14 Cantitatea de DEEE-uri colectată de administrația publică locală în anii 2007- 2009
Cu ocazia campaniilor naționale de colectare DEEE-uri desfășurate în anul 2009, [NUME_REDACTAT] a colectat o cantitate de 3,154 tone.
De asemenea, S.C. Remat S.A. Dâmbovița, agent economic autorizat pentru colectarea DEEE-urilor (aparate de uz casnic de mari și mici dimensiuni), a colectat cantitatea de 367,402 tone. (27)
4.2. Depozitarea deșeurilor municipale
La nivelul municipiului Târgoviște principalele categorii de deșeuri produse sunt deșeurile industriale și cele urbane.
Compoziția medie a deșeurilor urbane (%) este: substanțe organice 70%, hârtie și carton 10%, materiale plastice 7%, sticlă 3%, metale 3%, materiale textile 2%, altele 5%. Deșeurile solide urbane sunt colectate, transportate și depozitate la groapa de gunoi orășenească Aninoasa de unitățile ce asigură salubrizarea orașului.
Principalii producători de deșeuri industriale la nivelul municipiului Târgoviște sunt: S.C. COST S.A (zgură de turnătorie, șlam, uleiuri uzate, electrozi grafit, materiale refractare, baterii și acumulatori uzați, deșeuri cupru, bronz, alamă, alumină), S.C. OȚELINOX S.A. (șlam, hârtie și carton, deșeu feros), S.C. ERDEMIR S.R.L. (deșeu feros), S.C. CROMSTEEL S.A. (deșeu feros).
În municipiul Târgoviște nu există instalații de sortare a deșeurilor municipale pe fracții valorificabile material; în schimb funcționează o serie de agenți economici care colectează de la persoane fizice deșeuri reciclabile de hârtie/carton, plastic și metale feroase. Aceste deșeuri sunt predate, agenților economici specializați și autorizați, în vederea reciclării.(26)
(26) http://www.ecomagazin.ro/despre/deseuri-din-targoviste/
(27) http://www.management.ase.ro/reveconomia/2003-2/
Fig.18 Platforma de gunoi a municipiului Târgoviște (26)
Modalitățile de valorificare a deșeurilor industriale constau în: reciclarea deșeurilor industriale (feroase, neferoase, carton, hârtie, anvelope uzate, baterii și acumulatori uzați) prin intermediul unităților de specialitate, în proporție de 66 % și refolosirea deșeurilor în procesele tehnologice ale altor unități (S.C. COS S.A valorifică cca. 34 % din deșeul feros produs în județ; reciclarea zgurii de oțelărie prin firma S.C. AMSI România SRL, în vederea obținerii unor produse utilizate în construcții – platforme de drumuri, poduri, umpluturi pentru diguri, însoțită de reciclarea fierului). Deșeurile periculoase generate la nivelul municipiului sunt: șlamurile galvanice, uleiurile uzate, bateriile și acumulatorii uzați, echipamentele care conțin PCB-uri, precum și deșeurile spitalicești. Unele dintre acestea (baterii și acumulatori, uleiurile uzate) sunt valorificate prin unități de specialitate, altele, ca șlamurile galvanice, sunt depozitate în depozite pentru deșeuri periculoase. Deșeurile sanitare sunt colectate selectiv la locul de producere și incinerate cu incineratoarele clasice aflate în dotarea unităților
sanitare.
(26) http://www.ecomagazin.ro/despre/deseuri-din-targoviste/
(27) http://www.management.ase.ro/reveconomia/2003-2/11
Nămolurile de la stațiile de epurare orășenești, inclusiv nămolul din fosele septice, este eliminat pe platformele de deshidratare, urmând a fi depozitat pe platformele neamenajate de deșeuri ale municipiului.
Platforma de deșeuri urbane a municipiului Târgoviște este amenajată și este prevăzută cu sisteme de protecție a mediului. Platforma ocupă o suprafață de 12,6 ha, fiind depozitate anual cca 9.8000 mc de deșeuri. (Fig.18)
Depozite de deșeuri industriale nepericuloase de pe raza municipiului Târgoviște sunt: fostele halde de zgură ale S.C. COST S.A., situate la Lucieni (actualmente închisă) și Udrești – Ulmi (prelucrată de S.C. AMSI România S.R.L.), depozitele de deșeuri nepericuloase (șlam) ale S.C. OȚELINOX S.A., iazul de decantare șlam aparținând S.C. ERDEMIR România S.R.L.
4.3. Planul actual de gestionare a deșeurilor în județul [NUME_REDACTAT] deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare, valorificare și eliminare a deșeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operații și monitorizarea depozitelor de deșeuri după închiderea lor. (18)
Obiectivele prioritare ale gestionării deșeurilor sunt prevenirea și reducerea producerii de deșeuri și a gradului de periculozitate al acestora prin:
• dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
• dezvoltarea tehnologiei și comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creșterii volumului sau periculozității deșeurilor, ori asupra riscului de poluare;
• dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanțelor periculoase din deșeurile destinate valorificării;
• valorificarea materială și energetică a deșeurilor, cu transformarea acestora în materii prime secundare, ori utilizarea deșeurilor ca sursă de energie.
Responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale aparține administrațiilor publice locale, care, individual sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un agent economic autorizat, trebuie să asigure colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri. (26)
(18) RĂDIȚA Alexe – ECOSISTEMUL URBAN TÂRGOVIȘTE, Ed. TRANSVERSAL, București 2007
(26) http://www.ecomagazin.ro/despre/deseuri-din-targoviste/
Trebuie luate în considerare sursele de generare, fluxurile și cantitățile de deșeuri generate, sistemele actuale de colectare, transport și tratare a deșeurilor precum și modul cum acestea vor evolua în viitor. Adițional, se vor considera și defini fluxurile de deșeuri prioritare.
Procesul de planificare are ca principal obiect, dezvoltarea unui sistem controlat de gestionare a deșeurilor și s-a concentrat pe principalele cerințe care au ținte asociate:
recuperare și reciclare (țintele de recuperare și reciclare trebuie atinse așa după cum sunt stabilite în legislatie);
depozitare (inchiderea depozitelor neconforme);
compostarea deșeurilor biodegradabile (reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate).
Din punct de vedere tehnic, nu sunt considerate prea multe opțiuni tehnice, datorită nivelului scăzut al dezvoltării tehnologiilor în domeniul gestionării deșeurilor. Mai mult, acest lucru se datorează faptului că, până de curând, fluxul deșeurilor era unul extrem de simplu, constând în foarte puține etape (un flux mai mult logistic decât un flux tehnologic). (28)
Pentru partea de reducere a deșeurilor biodegradabile depozitabile, sunt selectate numai două tehnologii:
– compostarea – datorită cunoștințelor tradiționale legate de această tehnologie în mediul rural, implementarea ar necesita eforturi sumplimentare mai reduse;
– tratarea mecano-biologica – datorită cerințelor reduse în ceea ce privește calitatea materialului de intrare.
Pe baza obiectivelor și țintelor aplicate situației existente în județ (în special în ceea ce privește posibilitățile și capacitățile existente și potențialul acestora de dezoltare) au fost create alternative.
Pentru implementarea recuperării și reciclării ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, accentul va trebui pus pe categoria de deșeuri care urmează a fi recuperate și reciclate. Este cunoscut faptul că reciclarea materială este o practică răspândită în tară, dar pentru materiale care nu provin din ambalaje (in special pentru metale). Ca urmare, trebuie pus accent pe colectarea selectivă la sursă, a deșeurilor de ambalaje în vederea valorificării și reciclării acestora. (28)
(28) https://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/2008/
În ceea ce privește reducerea deșeurilor biodegradabile depozitate, implementarea se va concentra asupra a două aspecte:
zona rurală – implementarea se va baza pe compostarea traditională, în curte, extinderea acestei practici și asigurarea că tehnologia îndeplineste cerințele proprii (material de intrare, metoda de procesare, utilizarea produsului final);
zona urbană – implementarea va trebui să se concentreze pe cerințele specifice. Va presupune, de asemenea, necesitatea de noi capacități de tratare.
Evoluția cantității de deșeuri generate pe județ în perioada 2001-2005, este prezentată în tabelul de mai jos, (Tabelul 15) și figurile următoare (Fig.19, 20, 21 a și b)
Tabelul 15 Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în județ (28)
Fig.19 Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în județ – tone/an (28)
(28) https://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/2008/
Fig.20 Structura deșeurilor municipale generate în anul 2005 (28)
Fig.21 a – Compoziția medie a deșeurilor în mdiul urban (28)
(28) https://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/2008/
Fig.21 b Compoziția medie a deșeurilor în mediul rural (28)
CAPITOLUL V
EFECTELE POLUĂRII MEDIULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII
5.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate a populației
Poluanții din atmosferă variază în funcție de natura lor, concentrație cît și de durata acțiunii lor asupra organismului uman, provocând astfel consecințe grave. Specialiștii în medicină și ecologie au stabilit o legătură directă între degradarea mediului și creșterea numărului de persoane care suferă de alergii, astm, cancer și alte boli. Poluanții principali care acționează negativ asupra oragnismului uman sunt: oxizii de azot, dioxidul de sulf, ozonul, monoxidul de carbon, aldehida formică, fenolii, pulberile în suspensie (PM10). (16)
Oxizi de azot (NO, NO2)
Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantități variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.
Principalii oxizi de azot sunt:
– monoxidul de azot (NO) este un gaz incolor și inodor;
– dioxidul de azot (NO2) este un gaz de culoare brun-roșcat cu un miros puternic, înecăcios.
Dioxidul de azot în combinație cu particule din aer poate forma un strat brun-roșcat.
În prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile, formînd oxidanți fotochimici.
Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafața terestră cât și ecosistemul acvatic.
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plamânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
(16) www.calitateaer.ro
(28) https://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/2008/
Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare la animale, care se aseamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor, provocînd boli precum pneumonia și gripa.(16)
Dioxid de sulf (SO2)
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii și căile respiratorii.
În funcție de concentrație și perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătății umane.
Expunerea la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurta de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii.
Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecții ale tractului respirator. (16)
Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roșii și negre, frasinul alb, lucerna, murele.
În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra vegetației și solului. Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formării acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselele, fibrele, hîrtia, pielea și componentele electrice.
Bioxidul de carbon (CO2)
Bioxidul de carbon întâlnit în atmosferă în proporție de 0,03% nu produce tulburări manifeste, decât în situațiile în care este împiedicată trecerea gazului din sângele venos în alveola pulmonară și eliminarea lui prin aerul expirat. De fapt, fenomenele toxice apar în momentul în care presiunea parțiala a CO2 din aer crește atât de mult încât împiedică eliminarea acestui catabolit. Inițial apare o creștere a CO2 din sânge (hipercapnie), mai puțin datorită pătrunderii lui din aerul exterior, cât datorită autointoxicării organismului. Pe măsură ce crește concentrația în aerul atmosferic, intervine și solubilizarea lui în plasma sanguină, datorită presiunii parțiale crescute; la autointoxicare se asociază intoxicația exogenă.(25)
(16) www.calitateaer.ro
Monoxidul de carbon (CO)
Monoxidul de carbon – este cel mai răspândit poluant al aerului, emisiile sale depășind suma emisiilor celorlalți poluanți. Este un gaz incolor, cu o densitate mai mică decât cea a aerului. Monoxidul de carbon poate lua naștere în atmosferă în timpul descărcărilor electrice și a fost identificat în gazele emanate de vulcani. De asemenea poate proveni din oxidarea metanului natural, oxidarea hidrocarburilor. Este un gaz toxic în concentrații mari fiind letal prin reducerea capacității de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului respirator și a sistemului cardiovascular. La concentrații relativ scăzute afectează: sistemul nervos central, slăbește pulsul inimii, micșorând astfel volumul de sânge distribuit în organism, reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică, poate cauza dificultăți respiratorii și dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare, determină iritabilitate, migrene, respirație rapidă, lipsa de coordonare, greață, amețeală.(19)(25)
Segmentul de populație cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă: copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii și cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.
Ozonul (O3)
Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecacios. Se concentrează în stratosferă și asigură protecția împotriva radiației UV dăunătoare vieții. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a"smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reacții care implică în particular oxizi de azot și compuși organici volatili. (25)
Concentrația de ozon la nivelul solului provoacă iritarea tractului respirator și iritarea ochilor. Concentrații mari de ozon pot provoca reducerea funcției respiratorii.
Este responsabil de daune produse vegetației prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.
Pulberi în suspensie (PM10)
Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.
Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare, provocînd inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii. Copiii cu vârstă mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decît adulții și tind să
(19) http://apmdb.anpm.ro/Calitateaaerului.
(25) http://mmediu.ro/new/
respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
În ultimii 200 ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea cărbunelui și a gazului metan a dus la formarea unor cantități enorme de dioxid de carbon și alte gaze, mai ales după sfârșitul secolului trecut când a apărut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantități mari de metan și oxizi de azot în atmosferă. (19)(25)
5.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate a populației
Poluanții care se întâlnesc în apă și îi afectează calitatea, devenind improprie pentru consum generează afecțiuni sau conduc la apariția unor boli infecțioase (febra tifoida, hepatita epidemică, etc.) sau a epidemiilor. Foarte frecvente sunt intoxicațiile cu nitrați, cu plumb sau cu mercur. Aceste intoxicații apar în urma consumului apei din surse necontrolate, în special din fântânile săpate numai până la prima pânza freatică în care s-au acumulat apele contaminate cu pesticidele folosite în agricultură, s-au colectat dejecțiile animaliere din combinatele zootehnice sau din fosele nevidanjabile din gospodăriile populației din mediul rural. În general consumul de apă potabilă infestată conduce la reacții patologice generale ale țesuturilor și organelor afectate, conducând la tulburări metabolice și circulatorii, procese inflamatorii, creșteri anormale, procese tumorale, etc. (1)(15)
Aceste surse de apă necontrolate au depașite limitele concentrației admisibile de:
arsen, care duce la tulburări metabolice și de digestie, cefalee și amețeli, slăbirea generală a organismului și stări permanente de oboseală;
fluor cu acțiune asupra sistemului osos și a rinichilor;.
cadmiu care afectează ficatul cu repercursiuni nefaste multiple asupra stării generale a organismului.
Nocivitatea poluării apei se răsfrânge direct sau indirect asupra omului și de aceea este necesar să se cunoască aceste pericole, inclusiv efectele pe care le are asupra sănătății chiar și cantitățile mici de substanțe chimice din apă. Deși se poate afirma că există tehnologii pentru menținerea calității bacteriologice bune a apei potabile și pentru a îndepărta multe din substanțele chimice periculoase, din păcate, acestea nu se aplică pe o scară larga, potrivit cerințelor legale.(15)
(19) http://apmdb.anpm.ro/Calitateaaerului
(25) http://mmediu.ro/new/
(15) GAVRILESCU Elena – SURSE DE POLUARE ȘI AGENȚI POLUANȚI AI MEDIULUI, Ed. SITECH, Craiova 2007
Unii dintre cei mai întâlniți poluanți ai apelor, atât cele de suprafață cât și cele subterane, sunt nitrații. Nitrații, alături de nitriți, sunt niște componenți naturali ai solului ce provin din mineralizarea substanțelor organice azotoase de origine vegetală și animală, sub acțiunea microorganismelor existente în sol. O parte din nitrați și nitriți este absorbită de rădăcinile plantelor și servește ca materie primă pentru sinteza proteinelor și altor compuși cu azot, iar altă parte este antrenată de apele de suprafață sau de cele care se infiltrează în sol.(1)(15)
Nitrații (NO3) sunt prezenți în mod natural în sol, apă, plante și alimente (carne), dar și în aer, însă nivelele nitraților din sol și apă pot fi crescute prin intermediul activităților umane și aici ne referim în mod special la utilizarea fertilizatorilor pe bază de azot, creșterea cantității de deșeuri azotoase din fermele de animale și păsări, precum și a tratamentului apelor reziduale urbane. În mediul înconjurător, bacteriile de nitrificare transformă ionii de amoniu în nitriți și nitrați. Impactul cel mai puternic al nitraților, din punct de vedere economic, este asupra solului și apei.
Formele organice și anorganice ale nitraților pot, de asemenea, să apară în mici concentrații în aer. S-a estimat pentru zone cu nivele ridicate ale compușilor pe bază de azot în aer, că dacă toți acești compuși ar fi absorbiți de un adult, ar putea să ajungă până la o cantitate ingerată de aproximativ 0.1 mg nitrați/zi.
Concentrațiile azotului în apă depind în mod larg de sursa de apă. În cazul surselor de profunzime, conținutul crescut de nitrați poate fi datorat nu numai poluării sursei ci și conținutului natural al solului în nitrați care se mobilizează în apă.
Concentrația maximă admisă (CMA) pentru nitriți în apa potabilă este de 50 mg/l. Mulți medici consideră chiar și această valoare prea ridicată, mai ales pentru sugari și copiii mici și recomandă o limită maximă de 25 mg nitrați la 1 litru de apă.
Ca și oxigenul dizolvat, temperatura și pH-ul, cantitatea de nitrați din apă este influențată atât de procese naturale, cât și de intervenția omului. Apa din corp poate ajunge la un nivel mare de nitrați în mod natural sau din cauza neglijențelor din activitățile umane. Consumul de apă cu nivel ridicat de nitrați poate dăuna capacității celulelor de a transporta oxigenul prin sânge.
În mod obișnuit, ne expunem la pericolele nitraților prin ceea ce consumăm. Multe legume, precum și diferitele tipuri de carne ce le consumăm, conțin nitrați. Dar aceștia nu reprezintă un pericol în apă când vine vorba de activități de igienă personală.(29)
(1) PEHOIU, Gica, MUICĂ, Cristina, SENCOVICI, Mihaela – GEOGRAFIA MEDIULUI CU ELEMENTE DE ECOLOGIE, Ed. TRANSVERSAL, Târgoviște 2006
(15) GAVRILESCU Elena – SURSE DE POLUARE ȘI AGENȚI POLUANȚI AI MEDIULUI, Ed. SITECH, Craiova 2007
5.3. Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate a populației
În zona Târgoviște se manifestă poluarea sonoră tipică mediului urban, cea mai importantă sursă fiind traficul rutier, în special în timpul zilei. Valorile înregistrate pentru nivelul de zgomot echivalent sunt, în general, sub nivelul de zgomot admisibil, exceptând străzile de deservire și de legătură (>65 dB). Unele surse industriale, în special S.C. COST S.A., generează stări de disconfort fonic și se încearcă minimizarea zgomotului prin izolarea fonică a utilajelor. (15)
În cazul lucrătorilor din industrie sau construcții, expunerea la poluarea fonică pe termen lung poate produce efecte nedorite asupra sănătății. Pierderea auzului indusă de zgomot este recunoscută de [NUME_REDACTAT] a Sănătății ca fiind „cea mai comună și ireversibilă boală industrială”. Pierderea auzului, pe lângă faptul că poate opri o persoană să lucreze la întreaga sa capacitate, poate distruge viața socială a acesteia, izolând-o de comunitate.(18)
Zgomotul legat de muncă constituie în Europa o preocupare în creștere întrucât afectează în mod direct milioane de lucrători nu numai în industria grea, ci și într-o mulțime de sectoare de activitate cum sunt serviciile, educația și divertismentul. O treime a angajaților din Europa sunt expuși la niveluri ridicate de zgomot pe durata a peste un sfert din programul lor de lucru, iar circa 40 milioane de lucrători sunt nevoiți să ridice tonul peste nivelul normal de conversație pentru a se face auziți, cel puțin jumătate din programul lor de lucru. Pentru protecția lucrătorilor, Directiva referitoare la zgomot, care a intrat în vigoare, în toate statele membre ale Europei, în februarie 2006, stabilește o limită zilnică de expunere la zgomot de 87 dB și prevede că „ riscul generat de expunerea la zgomot trebuie să fie eliminat la sursă sau redus la minimum”.(15)
Traficul urban este principala componentă a zgomotului din orașe. Pe parcursul unei zile se înregistrează trei maxime ale nivelului de zgomot, la orele 6-7, 12 și 18-19. Mașinile de puteri mari, motocicletele, motoretele și scuterele produc cele mai mari zgomote. O mașină Dacia 1300 produce 72 dB în regim, iar la frânare și demarare rapidă 92 – 97 dB. Frânarea și demararea sunt momentele cele mai zgomotoase la toate tipurile de autoturisme. [NUME_REDACTAT] sunt mai poluante fonic decât cele cu piston.(18)
Zgomotul e foarte periculos, acțiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimțite. Tot mai frecvent în lumea medicală se vorbește despre “maladia zgomotului”, cu afectarea sistemului nervos și auditiv. Actiunea primară a zgomotului puternic influențează negativ nu doar asupra urechii, dar și asupra sistemului nervos, producând amețeli, cefalee, oboseală. Muzica puternică poate crea stări de depresie.
(15) GAVRILESCU Elena – SURSE DE POLUARE ȘI AGENȚI POLUANȚI AI MEDIULUI, Ed. SITECH, Craiova 2007
(18) RĂDIȚA Alexe – ECOSISTEMUL URBAN TÂRGOVIȘTE, Ed. TRANSVERSAL, București 2007
Zgomotul afectează și animalele, nu numai omul, producându-le stres, creșterea riscului de mortalitate, probleme de comunicare care afectează reproducerea și navigarea organismelor acvatice, pierderea temporară sau definitivă a auzului, restrângerea habitatului care poate merge până la extincția speciei (un exemplu este moartea unor specii de balene din cauza detectoarelor militare cu ultrasunete). Cercetările recente demonstrează efectele sunetelor produse de om asupra organismelor marine, precum mamifere, broască țestoasă și alte organisme marine. Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni în activitatea lor cotidiană au produs la maimuțe o creștere cu peste 30% a tensiunii arteriale și o creștere a nivelului glucozei în sânge.
Spre deosebire de celelate forme de poluare, poluarea fonică crește în continuare iar populația se arată tot mai nemulțumită.
Ca o concluzie la cele de mai sus, efectele produse de poluarea fonică sunt nu numai de natură medicală, ci și socială provocând: (25)
– Auz deficitar care poate fi acompaniat de tinnitus (zgomot în urechi) care apare la frecvențe cuprinse între 3 000–6 000 Hz;
– Dificultatea de a înțelege vorbirea, ca efect secundar al poluării sonore;
– Tulburări de somn – acesta este efectul major al poluării fonice pe durata nopții sau ca urmare a zgomotului pe durata zilei. Somnul neîntrerupt este o condiția pentru o stare fiziologică și mentală bună, iar absența acestuia conduce la creșterea tensiunii arteriale, palpitații, vasoconstricție, modificări de respirație, aritmie cardiacă. Pentru un somn liniștit, nivelul de zgomot de fond trebuie să situeze pe la 30 dB ;
Afectarea funcțiilor fiziologice, în cazul muncitorilor expuși în permanența la zgomot, a populației care locuiește lângă aeroport. După expunere prelungită apar efecte permanente, ca de exemplu hipertensiunea arterială, boli ischemice de miocard, modificări ale reflexelor;
Boli mentale. Poluarea sonoră în sine nu conduce la boli mentale dar poate accelera sau intensifica dezvoltarea latentă a acestora. Expunerea la nivele ridicate de zgomot poate fi asociată cu apariția nevrozelor;
Afectarea performanțelor cognitive: cititul, atenția, rezolvarea problemelor, memorarea, performanțele intelectuale;
Efecte sociale și de comportament (cum ar fi indispoziția, supărarea) care în general sunt complexe, subtile, indirecte și rezultate ca urmare a interacțiunii cu mai multe variabile non-auditive. Zgomotele de peste 80 dB diminuează comportamentul civilizat și cresc agresivitatea. (25)
(25) http://mmediu.ro/new/
Efectele sunt mai puternice atunci când intensitatea sunetului este însoțită de vibrații de frecvență joasă sau când sunetul este însoțit de impulsuri sonore;(25)
Efecte combinate asupra sănătății cauzate de zgomot și alte surse mixte. În mediu coexistă sunete diferite, din surse diferite care combinate pot avea un efect cumulat asupra organismelor, în special asupra calității somnului de noapte;
– Afectarea unor subgrupe vulnerabile care necesită mai multă protecție față de poluarea sonoră, cum ar fi persoanele cu hipertensiune, bolnavi internați în spitale, cei cu probleme auditive, fetuși, sugari, copii mici, bătrâni.(25)
(25) http://mmediu.ro/new/
CAPITOLUL VI
MEDIUL ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE
6.1. Dezvoltarea durabilă – Caracteristici generale
"Dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor lor nevoi. […..] Pentru ca dezideratul dezvoltării durabile să poată fi atins, protecția mediului va constitui parte integrată a procesului de dezvoltare și nu poate fi abordată indepedent de acesta." Sursa: Declarația asupra Mediului și Dezvoltării, Rio de Janeiro, 1992
Analizând posibilitățile de dezvoltare ale municipiului Târgoviște și puternicelor sale zone de producție, strategia la nivelul orașului trebuie să conducă la obținerea unui echilibru general, diminuând efectele punctelor slabe, stimulând punctele tari, eliminând riscurile previzibile și luând în considerare oportunitățile. Programele viitoare vor trebui să aibă în vedere relaționări necesare în procesul dezvoltării și evitarea soluțiilor în care dezvoltarea poate genera disfuncțiuni.
Profilul economic complex al localității oferă baza formulării strategiei de dezvoltare a orașului. Ideea de bază este stimularea activităților cu rol cheie în cadrul dezvoltării economiei locale, fără a prejudicia calitatea vieții.
S-au identificat astfel trei aspecte importante pentru proiectarea strategiei globale, ca sub-strategii în cadrul aceluiași scenariu general:
– TÂRGOVIȘTE ca loc de viață – îmbunătățind accesul la locuințe și calitatea locuirii urbane în
ansamblu;
– TÂRGOVIȘTE ca un centru economic polarizator – implicând nevoia dezvoltării integrate a sectorului secundar și terțiar, ca principal pol strategic al județului, cu dezvoltarea orașului ca deținător al serviciilor de bază;(5)
– TÂRGOVIȘTE ca un centru turistic – valorificând potențialul turistic și acordând atenție calității mediului.(5)
(5) http://www.dambovita.insse.ro/
6.2. Obiective și măsuri privind calitatea mediului
Obiectivele privind protecția calității aerului sunt:
– Reducerea/eliminarea emisiilor rezultate din industrie (în special de la S.C. COST S.A.) prin modernizarea instalațiilor de filtrare existente și asigurarea de instalații de captare – transport – epurare – evacuare la coș a gazelor, pentru toate sursele de emisii atmosferice.
– Reducerea impactului asupra mediului, în special asupra factorului de mediu aer, a activității de producție și distribuție a energiei termice (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, CO2, CH4, NOx) prin implementarea proiectului de cogenerare municipală, prin reabilitarea unor centrale termice și modernizarea rețelelor termice în municipiul Târgoviște.
– Reducerea poluării aerului prin sistematizarea/optimizarea transportului în municipiul Târgoviște, având în vedere echilibrarea mobilității pe toate traseele, introducerea mijloacelor de circulație nepoluante (corespunzător normelor EURO III), modernizarea parcului de transport urban, realizarea unui transport în comun civilizat și fără impact, găsirea de metode alternative de transport.
– Program de informare și conștientizare publică, referitor la impactul asupra mediului, inclusiv prin afișarea electronică a nivelului de poluare în zona centrală a municipiului.
– Îmbunătățirea sistemului de monitorizare integrată a factorului de mediu aer: dotarea cu aparatură performantă a laboratorului de mediu al A.P.M. Târgoviște – analizoare pentru emisii/imisii, instalații pentru pulberi în suspensii cu fracții mici, gaz cromatograf, spectrofotometru cu absorbție atomică.
– Obligativitatea autocontrolului la sursele de poluare a aerului.
Obiectivele în privința deșeurilor:
– Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor urbane.
– Reabilitarea activității de colectare, transport și depozitare a deșeurilor solide din județul Dâmbovița, incluzând și municipiul Târgoviște.
– Campanii de informare și conștientizare a populației privind colectarea selectivă a deșeurilor.
(28) https://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/2008/
CONCLUZII
În municipiul Târgoviște se poate vorbi de o dezvoltare durabilă, dar care se desfășoară cu pași mărunți, dar siguri. În condițiile în care s–au înăsprit regulamentele privind mediul, precum și reducerea pronunțată a producției industriei poluante, se poate vorbi despre un mediu ce începe să se curețe.
Inaugurarea uneia din cele mai moderne stații de epurare a apei menajere și industriale, ne face să credem că vom avea o Ialomiță mai curată și mai plină de faună.
Noua rampă de depozitare a deșeurilor municipale, va face ca aerul să fie mai respirabil, iar solul și apa subterană nu vor mai avea de suferit.
Sperăm ca în decursul a câtorva ani Târgoviște să revină la gloria și renumele ce au făcut–o atât de cunoscută. Mai ales dacă se va lucra puțin și la partea turistică.
BIBLIOGRAFIE
PEHOIU, Gica, MUICĂ, Cristina, SENCOVICI, Mihaela – GEOGRAFIA MEDIULUI CU ELEMENTE DE ECOLOGIE, Ed. TRANSVERSAL, Târgoviște 2006
https://www.google.ro/search=harta+targoviste
COANDĂ George – ISTORIA TÂRGOVIȘTEI. CRONOLOGIE ENCICLOPEDICĂ, Ed. BIBLIOTHECA, Târgoviște 2005
http://prezi.com/targoviste/
http://www.dambovita.insse.ro/
BUGA D., ZĂVOIANU I. – JUDEȚELE PATRIEI. JUDEȚUL DÂMBOVIȚA, Ed. ACADEMIEI RSR, București 1985.
http://arcultargovistei.ro/info/prezentare-geografica-si-fizica
http://www.targoviste.light-soft.ro/Asezarea.html
http://www.google.ro/search/harta+dambovita
TÂRGOVIȘTE – FILE DE MONOGRAFIE, Ed. C.I.P. – C.P.C.S. [NUME_REDACTAT] Târgoviște 1977
http://arhiva-www.uoradea.ro/attachment/
http://biodumbrava.files.wordpress.com/2011/07/portulaca_oleracea_plant.
http://www.medicinasanatate.ro/traista-ciobanului/
http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/
GAVRILESCU Elena – SURSE DE POLUARE ȘI AGENȚI POLUANȚI AI MEDIULUI, Ed. SITECH, Craiova 2007
www.calitateaer.ro
ANGELESCU, A., PONORAN, I., CIOBOTARU, V. – MEDIUL AMBIANT ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ, Ed. ASE, București 2003
RĂDIȚA Alexe – ECOSISTEMUL URBAN TÂRGOVIȘTE, Ed. TRANSVERSAL, București 2007
http://apmdb.anpm.ro/Calitateaaerului.
http://www.insse.ro/cms/
http://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/
http://www.rowater.ro/Lists/Sintezadecalitateapelor/
http://posmediu.catd.ro/index.php/comp-proiect/
http://apmdb.anpm.ro/Calitateasol
http://mmediu.ro/new/
http://www.ecomagazin.ro/despre/deseuri-din-targoviste/
http://www.management.ase.ro/reveconomia/2003-2/
https://www.cjd.ro/fisiere/cjd/buletine/2008/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Calitatea Mediului Si Dezvoltarea Durabila a Municipiului Targoviste (ID: 1256)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.