Calitatea informa ției financiare și valoarea companiilor cotate [615493]

Calitatea informa ției financiare și valoarea companiilor cotate
Nr. 1(133)/2016 15
Audit financiar, XIV, Nr. 1(133)/ 2016 ,15-24
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

SSttuuddiiuu eemmppiirriicc
pprriivviinndd
iinnfflluueennțțaa
ccaalliittăățțiiii
iinnffoorrmmaațțiieeii
ffiinnaanncciiaarree
aassuupprraa vvaalloorriiii
ccoommppaanniiiilloorr
ccoottaattee
Asist. univ. dr. Mihai CARP,
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Ia și, România,
e-mail: [anonimizat]
Abstract
În condițiile economiei actuale, caracterizat ă de intense
schimbări, atât structurale, cât și dimensionale,
estimarea eficient ă a valorii investi țiilor contribuie la
evitarea unor posibile derapaje ale pie țelor specifice, cu
semnificative implica ții în sfera economico-social ă.
Metodele de evaluare actuale introduc în analiz ă
preponderent date financiare, de a c ăror capacitate
informativă depinde relevan ța output-ului informa țional.
Diversitatea modelelor utilizate și chiar caracterul aleator
al utilizării lor în procesul de evaluare contribuie la
sporirea incertitudinilor prezente în acest areal. Aceast ă
vulnerabilitate deriv ă atât din volumul informa țiilor
prelucrate, cât mai ales din calitatea acestora, identificându-se, astfel, necesitatea includerii unor
elemente de atestare a calit ății informațiilor financiare.
Prezenta lucrare î și propune ca, prin raportare la
caracteristicile compan iilor cotate pe sec țiunea
reglementat ă a Bursei de Valori Bucure ști, să analizeze
impactul calit ății informațiilor financiare raportate asupra
dimensiunii valorice a entit ăților. Utilizând datele
specifice unui e șantion format din 62 de companii, pe un
orizont temporal definit de exerci țiile financiare 2010-
2014, studiul estimeaz ă relevanța, reprezentarea exact ă
a faptelor și fenomenelor economice și persistența
informațiilor financiare. De asemenea, este analizat
ă
influența acestor caracteristici asupra valorii de pia ță,
implicând, totodat ă, în dezbatere și factori nefinanciari,
precum: reputa ția auditorului, natura opiniei de audit sau
specificul normelor contabile aplicate. O serie de modele
econometrice consacrate în literatura de specialitate, precum Ohlson (1995), Jones (1991) și Dechow et al.
(1995), au permis reprezentarea cantitativ ă a trăsăturilor
informațiilor financiare (value relevance, earnings
management, persistence).
Cuvinte-cheie: calitatea informa ției financiare, IFRS,
Big4, opinie de audit, valoare de pia ță
Clasificare JEL : G30, L25, M41

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 16
Introducere
Într-o societate marcat ă constant de obsesia dezvolt ării
prin crearea de bog ăție, estimarea echivalentului
monetar al diferitelo r tipuri de active a constituit un
perpetuu spa țiu de dezbatere doctrinar ă. Utilizată atât ca
reper în perceperea eficien ței socio-economice, cât și
drept bază de formare a pre țurilor de tranzac ționare,
valoarea reprezint ă un concept complex, caracterizat de
o semnificativ ă volatilitate, a c ărui reprezentare concret ă
este supus ă necondiționat schimb ării. Volatilitatea
conceptului poate fi analizat ă atât din perspectiva
temporală valoarea este valabil ă practic doar în
momentul evalu ării, cât și din cea spa țială, la același
moment influen ța factorilor sociali, politici, de mediu
impregneaz ă informației obținute caracteristicile proprii.
Dacă prețul reprezint ă o noțiune concret ă, generată de
confruntarea cererii cu oferta, valoarea reclam ă
raportarea la subiectiv, o diversitate de factori endogeni sau exogeni mediului în care aceasta este estimat ă
punându-și amprenta asupra dimensiunii sale.
Efortul de estimare a valorii activelor, fie ele elemente
distincte sau entit ăț
i economice în ansamblu, este
subsumat unui demers metodologic menit s ă elimine
inconsisten ța asociată procesului men ționat. O pleiad ă
de metode de evaluare încearc ă să ofere o informa ție
pertinentă privind cuantumul valoric, îns ă capacitatea
limitată a acestora de a surprinde impactul factorilor de
influență conferă încă valorii caracteristici ce navigheaz ă
între certitudine și percepție.
Această vulnerabilitate a metodelor de evaluare deriv ă
atât din volumul informa țiilor prelucrate, cât și din
calitatea acestora.
Prezenta lucrare analizeaz ă nivelul calitativ al
informațiilor financiare raportate de companiile
românești cotate pe sec țiunea principal ă a Bursei de
Valori Bucure ști (BVB), sub aspectul relevan ței,
neutralității (nealterării prin manipulare) și a persisten ței,
precum și influența acestor caracteristici asupra valorii
de piață a entităților.
1. Stadiul actual al cunoa șterii
Modelele actuale de estimare a valorii implic ă în analiză
preponderent informa ții financiare, de a c ăror capacitate
informativă și de asigurare în vederea evit ării
manipulărilor depinde relevan ța output -ului
informațional. Diversitatea metodelor de evaluare și chiar caracterul
aleator al includerii lor în procesul de evaluare contribuie la sporirea incertitudinilor prezente în acest areal,
generând, totodat ă, dileme în leg ătură cu relevan ța
datelor oferite pie țelor activelor evaluate, cu efecte
semnificative asupra pre țurilor de tranzac ționare.
În aceste condi ții, se identific ă necesitatea elabor ării de
noi metode și modele de evaluare, care s ă surprindă
eficient condi țiile mediului economic actual. Astfel, este
necesară includerea elementelor de atestare a calit ății
informațiilor financiare, sub aspectul relevan ței și al
reprezentării exacte a realit ății economice, respectiv a
informațiilor nefinanciare precum: structura
acționariatului, reputa ția auditorului, opinia de audit etc.
1.1. Perspective ale calit ății informației
financiare în procesul de estimare a valorii
Complexitatea concep tului de valoare și dificultatea
cuantificării acesteia, dat ă fiind multitudinea factorilor de
influență, a reprezentat un câmp de dezbatere pentru un
impresionant volum de lucr ări științifice. Literatura în
domeniu încearc ă să identifice și să analizeze leg ăturile
existente între dimensiunea valoric ă a entităților
economice și factorii determinan ți ai acesteia, deseori
evidențiind faptul c ă metodele actuale de evaluare au o
forță explicativă limitată.
Astfel, Carricano (2014) noteaz ă că abordările
tradiționale privind formarea pre țurilor (valoarea fiind un
element suport) sunt inadecvate într-un mediu economic
atât de volatil, iar probabilitatea de a adopta corect decizia este minim ă.
De asemenea, este remarcat ă legătura semnificativ ă
existentă între contabilitate și metodele de evaluare a
întreprinderii. Dicu (2015) remarc ă contribuția situațiilor
financiare la eficientizarea procesului decizional, specific utilizatorilor informa țiilor raportate, în acest mod
facilitându-se aprecierea calit ății managementului
entităților, respectiv capacitatea acestuia de a gestiona
resursele avute la dispozi ție. Penman (2010) afirm ă c
ă
metodele de evaluare sunt mo dele pentru contabilitatea
viitorului și eficiența acestor tehnici deriv ă din modul în
care sunt implementate principiile contabile. În acest sens, calitatea informa țiilor financiar-contabile, sub
aspectul relevanței, reprezent ării exacte a faptelor și
fenomenelor economice și a persistenței acestora,
reprezintă o condiție pentru ob ținerea unei dimensiuni
valorice reprezentative.

Calitatea informa ției financiare și valoarea companiilor cotate
Nr. 1(133)/2016 17
Relevanța constituie, al ături de reprezentarea exact ă,
caracteristica fundamental ă pe care trebuie s ă o dețină
informația financiar ă publicată de entitățile economice,
atât în viziunea normelor interna ționale ( International
Financial Reporting Standards – IFRS), cât și în a celor
naționale, OMFP 1802/2014 pentru aprobarea
Reglement ărilor contabile privind situa țiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate. Toma (2012) noteaz ă că relevanța se
manifestă prin capacitatea predictiv ă și cea
confirmatorie pe care trebuie s ă le dețină informațiile
financiare, impu nând, totodat ă, prezența capacității de a
genera o diferen ță în deciziile adoptate de c ătre
utilizatori.
Prezentate drept deziderate ale informa țiilor publicate,
caracteristicile calitative au solicitat o reprezentare
cantitativă, necesară în cuantificar ea dimensiunilor
proprii și a influențelor pe care le exercit ă asupra unei
largi game de fenomene.
Astfel, asociat relevan ței, a fost conceptualizat în
literatura de specialitate termenul de capacitate
informativă (value relevance ), care, prin raportare la
piața financiar ă, reflectă, în opinia lui Barth et al. (2001),
abilitatea cifrelor contabile de a colecta informa ții care
afectează prețul acțiunilor, respectiv valoarea entit ății
economice.
Reprezentarea exact ă a faptelor și evenimentelor
economice impune, concomitent cu lipsa erorilor și
caracterul complet, neutralitatea ac țiunilor de aplicare a
tehnicilor contabile și de raportare a informa țiilor
financiare. În acest sens, este necesar un proces de
asigurare privind absen ța acțiunilor de alterare a
informației, prin manipularea rezultatelor ( earnings
management ). În opinia lui Healy și Wahlen (1999),
earnings management reprezintă demersul prin care
managerii utilizeaz ă, în procesul de raportare financiar ă
și în cel de organizare a tranzac țiilor, raționamente care
conduc la alterarea rezultatelor publicate și care induc în
eroare părțile interesate ( shareholders ) asupra
fundamentelor performan ței economice sau care
influențează beneficiile contractuale dependente de
datele contabile comunicate.
O altă perspectiv ă a calității informației financiare este
reprezentat ă de persistența (persistence ) rezultatelor
raportate. Volatilitatea redus ă a rezultatelor confer ă
acestora o utilitate sporit ă în adoptarea deciziilor
investiționale, respectiv în evaluarea entit ăților (Dechow
et al. , 2010). Autorii afirm ă că un grad ridicat de persistență a rezultatelor genereaz ă indicatori mai
relevanți (fluxuri de rezultate sau fluxuri de trezorerie),
utilizați în cadrul modelelor de evaluare. Dac ă piața
financiară identifică și corecteaz ă așteptările privind
fluxurile de trezorerie viitoare, atunci pre țul acțiunilor va
fi decuplat de evolu ția indicatorilor care reflect ă situația
economico-financiar ă a entității (Cupertino et al., 2015),
în acest mod manifestându-se vulnerabilit ăți ale
modelelor de evaluare care utilizeaz ă astfel de m ărimi.
Studiile din acest areal de cercetare sunt focalizate, pe
lângă estimarea calit ății rezultatelor publicate, asupra
factorilor care determin ă variații ale nivelului acesteia.
Este implicat ă, astfel, o diversitate de caracteristici
prezente atât în mediul economic (sistem legislativ, mediul cultural etc.), cât mai ales tr ăsături ce reflect ă
activitatea entit ăților economice.
1.2. Rolul informa țiilor nefinanciare în
obținerea unei dimensiuni valorice
reprezentative
Informațiile publicate prin intermediul situa țiilor financiare
participă într-o măsură limitată la deplina informare a
utilizatorilor, în completarea analizelor efectuate diverse informații nefinanciare fiind solicitate a- și aduce
contribuția. Astfel, informa ții precum: structura
acționarilor, guvernan ța corporativ ă, reputația
auditorului, opinia de audit, specificul normelor contabile aplicate ș.a. pot reprezint ă elemente cu influen ță
semnificativ ă în analiza și explicarea evolu țiilor datelor
financiare, cu implica ții asupra deciziilor investi ționale.
În acest sens, Jouber & Fa khfakh (2012) identific ă
prezența manipulării rezultatelor, în special în companii
în care managerii de țin acțiuni, iar aplicarea principiilor
guvernanței corporative este considerat ă de Ahsan și
Istiaq (2008) drept factor de sporire a calit ății
informațiilor financiare. Apostol (2015) în studiul efectuat
asupra companiilor cotate la BVB, noteaz ă că
efectuarea auditului financiar în condi țiile aplicării
principiilor guvernan ței corporative î și accentueaz ă rolul
de factor de asigurare a calit ății informațiilor raportate.
Chebaane și Othman (2014) remarc ă o creștere a
gradului de relevan ță a informațiilor financiare
determinat ă de utilizarea normelor contabile
internaționale (IFRS). De asemenea, capacitatea
informativă (value relevance ) este influen țată pozitiv în
cazul entităților care își desfășoară activitatea în spa ții
reglementate de dreptul cutumiar, în economii cu pie țe
economice și financiare func ționale, în care exist ă o
puternică protecție a investitorilor.

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 18
Trecerea la IFRS a contribuit, în opinia lui Marra et al.
(2011), la cre șterea calității informațiilor financiare, prin
diminuarea gradului de manipulare ( earnings
management – EM ) a rezultatelor, un aport semnificativ
în acest sens fiind oferit și de aplicarea concomitent ă a
unor principii de guvernan ță corporativ ă, referitoare la
independen ța consiliului director și existența unui
comitet de audit.
Impactul opiniei de audit asupra deciziilor adoptate de
investitori este analizat de c ătre Ianniello și Galloppo
(2015), în studiul asupra pie ței financiare italiene.
Autorii remarc ă faptul că orice men țiune asociat ă
opiniei exprimate (opinie cu rezerve, opinie contrar ă,
imposibilitatea exprim ării) genereaz ă un impact
negativ asupra pre țului acțiunilor, men ționând,
totodată, rolul determinant al rapoartelor de audit la
informarea utilizatorilor informa ției financiare. Grosu et
al. (2015) eviden țiază o asociere semnificativ ă între
tipul opiniei de audit formulate, apartenen ța la un
anumit auditor și referențialul contabil aplicabil. Lee și
Lee (2013) cerceteaz ă influența reputației auditorului
asupra calit ății informației financiare. În context asiatic,
este identificat ă o relevanță superioară a informațiilor
publicate de companiile ale c ăror rapoarte anuale au
fost analizate de un auditor membru Big4, comparativ cu situația în care auditorul este reprezentat de o
entitate non-Big4. De asemenea, Rusmin (2010)
concluzioneaz ă că nivelul manipul ării rezultatelor
(earnings management ) este semnificativ inferior în
cazul companiilor care angajeaz ă serviciile companiilor
membre Big4, fa ță de cel înregistrat în cazul firmelor
care apeleaz ă la alți auditori.
Calitatea informa țiilor financiare raportate de
companiile române ști a fost analizat ă în numeroase
studii, precum cele realizate de Filip și Raffournier
(2010), Jianu et al. (2014), Nechita (2014), Robu
(2015), identificându-se un trend ascendent al acesteia, concomitent cu influen țe pozitive generate
de o serie de factori disjunctivi, cum sunt: aplicarea
IFRS, maturitatea pie ței bursiere, gradul de
îndatorare, dimensiunea sau domeniul de activitate
al entității.
2. Ipoteze de lucru
Pornind de la elementele identificate în literatura de
specialitate, studiul î și propune testarea urm ătoarelor
ipoteze de lucru: H1: Nivelul calit ății informațiilor financiare raportate de
companiile române ști cotate este semnificativ influen țat
de specificul normelor contabile, reputa ția auditorului și
natura opiniei de audit.
H2: Persisten ța rezultatelor raportate, nivelul
angajamentelor discre ționare (ca element de m ăsurare a
manipulării rezultatelor) și capacitatea informativ ă a
datelor financiare exercit ă o influență semnificativ ă
asupra valorii de pia ță a entităților economice.
3. Metodologia cercet ării
Lucrarea analizeaz ă calitatea informa ției financiare
publicate de companiile române ști cotate și impactul pe
care aceasta îl genereaz ă asupra valorii de pia ță a
entităților, implicând în dezbatere și factori nefinanciari
precum: reputa ția auditorului, natura opiniei de audit sau
specificul normelor contabile aplicate. Studiul are un caracter empiric și își propune s ă valideze ipotezele de
lucru printr-un un demers deductiv-inductiv, specific
perspectivei pozitiviste privind fenomenele economice.
3.1. Date, popula ție și eșantion
Populația analizată este reprezentat ă de ansamblul
companiilor române ști cotate la BVB, eliminându-se în
scopul asigur ării comparabilit ății datelor, institu țiile
financiare. Orizontul temporal asupra c ăruia se
concentreaz ă studiul, reprezentat de intervalul 2010-
2014 (5 exerci ții financiare), a facilitat efectuarea a 310
observații, asupra celor 62 comp anii care constituie
eșantionul analizat. Totu și, aplicarea, începând cu
exercițiul financiar 2011-2012, a Ordinului ministrului
finanțelor publice (OMFP) 1286/2012 pentru aprobarea
Reglement ărilor contabile conforme cu Standardele
internaționale de raportare financiar ă a determinat
eliminarea datelor specifice anului de tranzi ție, din cauza
numeroaselor dificult ăți întâmpinate în raportarea pentru
prima dată conform IFRS. Astfel, au fost re ținute în
analiză doar informa țiile aferente exerci țiilor financiare
2010, 2011, 2013 și 2014, respectiv 248 observa ții.
Datele au fost colectate din situa țiile financiare și
rapoartele anuale publicate pe site-ul BVB și site-urile
proprii companiilor selectate.
3.2. Modele utilizate în estimarea calit ății
informațiilor financiare
Reprezentarea cantitativ ă a caracteristicilor calitative a
constituit preocuparea unui mare num ăr de cercet ători,

Calitatea informa ției financiare și valoarea companiilor cotate
Nr. 1(133)/2016 19
fiecare încercând s ă surprindă factorii care conduc la o
estimare cât mai eficient ă a relevanței informațiilor
financiare, reprezent ării exacte a realit ăților economice
și a persisten ței rezultatelor raportate. În studiu au fost
utilizate cele mai reprezentative modele econometrice, ale căror ecuații și repere explicative sunt prezentate în
cele ce urmeaz ă.
Modelul Ohlson (1995) reprezintă un instrument de
calcul al capacității informative (value relevance) a
datelor financiare, ecua ția modelului fiind prezentat ă în
relația nr. 1.
P
t=0 +1 ANCPS t+2EPS t + εt (1)
în care:
Pt= curs bursier la jum ătatea anului t+1;
ANCPS t = activul net contabil pe ac țiune la sfâr șitul
anului t;
EPS t = rezultatul net pe ac țiune la sfâr șitul anului t;
 0,1;2 = coeficien ți de regresie;
εt = variabilă aleatoare, eroare;
Relevanța este apreciat ă prin dimensiunea raportului de
determinație R2, care arată măsura în ca re informațiile
financiare (activul net contabil și rezultatul net) contribuie
la explicarea varia ției prețului acțiunilor.
Manifestarea procesului de manipulare a rezultatelor
(earnings management ) este indicat ă de dimensiunea
angajamentelor discre ționare (AD), component ă a
angajamentelor totale (AT), considerat ă a fi creată
intenționat de către management, în scopul alter ării
informațiilor financiare publicate. Angajamentele totale
(AT) sunt constituite de diferen țele generate de aplicarea
principiilor contabilit ății de angajamente, comparativ cu
rezultatele ob ținute prin utilizarea contabilit ății de casă. AT
pot fi calculate, confor m Jones (1991), în absen ța celor
două tipuri de informa ții, prin utilizarea datelor din contul
de profit sau pierdere, potrivit rela ției nr 2.
AT t=(∆AC t -∆Disp t)-( ∆DC t-∆Cts t)-Chd t (2)
în care:
AT= angajamente totale în anul t;
ΔAC t = variația activelor cure nte în anul t fa ță de
anul t-1;
ΔDisp t = variația disponibilit ăților în anul t fa ță de
anul t-1;
ΔDC t = variația datoriilor curente în anul t fa ță de
anul t-1; ΔCts t = variația creditelor pe termen scurt în anul t
față de anul t-1;
Chad t = cheltuieli cu deprecierea și amortizarea în
anul t;
Modelul Dechow et al. (1995), prezentat în rela ția nr. 3,
identifică măsura în care angajamentele non-discre-
ționare (AND), cele recunoscute prin aplicarea conform ă
cu reglement ările a tratamentelor contabile, explic ă
variația angajamentelor totale, m ărimea factorului eroare
din analiza de regresie propus ă, reflectând intensitatea
fenomenului de manipulare a rezultatelor.
ATt= β0 + β1(∆CA t-∆Crt)+ β2ICt + εt (3)
în care:
CA t = variația cifrei de afaceri în anul t fa ță de
anul t-1;
Crt = variația creanțelor în anul t fa ță de anul t-1.
ICt = imobilizările corporale aferente anului t;
1,2,3 = coeficien ți de regresie;
εt = variabilă aleatoare, eroare (angajamente
discreționare), un nivel redus al acesteia indic ă un
grad de manipulare a rezultatelor minim.
Indicatorii au fost denomina ți cu numărul acțiunilor
emise de entit ățile analizate.
Prin utilizarea modelului econometric ob ținut la nivelul
eșantionului analizat pot fi estimate AND, iar prin dedu-
cerea acestora din AT pot fi calculate valorile unitare ale
angajamentelor discre ționare (AD), conform rela ției nr. 4.
AD=AT – AND (4)
Persistența face referire la dependen țele existente între
fluxurile anuale de rezultate și poate fi exprimat ă prin
relația nr. 5.
EPS t= β0 + β1EPS t + εt (5)
Persistența rezultatelor este apreciat ă prin dimensiunea
coeficientului de regresie β, un nivel ridicat al acestuia
relevând o volatilitate sc ăzută.
Testarea ipotezei H2 presupune estimarea influen țelor
generate de persistența rezultatelor raportate, nivelul
angajamentelor discre ționare și capacitatea informativ ă
a datelor financiare asupra valorii de pia ță a entităților
economice , în acest scop propunându-se modelul
prezentat în rela ția nr. 6.
Vat= 0 + 1 EPS t + 2 AD t +3(ANCPS- EPS) t + εt (6)

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 20
Pentru prelucrarea datelor a fost utilizat programul
informatic dedicat SPSS 19.
4. Interpretarea rezultatelor
obținute
Utilizarea analizei de regresie multipl ă, care stă la baza
modelelor econometrice folosite pentru testarea ipotezelor de lucru, a condus la identificarea intensit ății
legăturilor stabilite între elementele proprii fenomenelor
studiate. Au fost calcula ți estimatori specifici fiec ărei
relații, permițându-se, astfel, reprezentarea în
perspectivă cantitativă a caracteristicilor calitative ale
informațiilor financiare.
Testarea ipotezei H1 a presupus studiul rela țiilor de
dependență, la nivelul fiec ărui sub-obiectiv enun țat
(relevanță, reprezentare exact ă, persisten ța rezultatelor), sporirea profunzimii cercet ării solicitând
implicarea, drept variabile de control, a normelor contabile în func ție de care s-a realizat elaborarea
situațiilor financiare, a reputa ției auditorului (companii
Big4 și non-Big4), naturii opiniei de audit.
Tabelul 1 prezintă în sinteză rezultatele privind procesul
de estimare a capacit ății informative ( value relevance ),
realizată atât la nivelul întregului e șantion, cât și
structurat, în func ție de factorii disjunctivi men ționați.
Modelul pe pre țuri, Ohlson (1995), a permis identificarea
unei dependen țe semnificative între ratele financiare
(ANCPS și EPS) și preț
ul acțiunilor, ca indicator al
performanței bursiere a entit ăților. Dimensiunea
raportului de determina ție (R2total_eșantion = 0,978) reflect ă
reacția pieței de capital la informa țiile publicate de
companiile române ști cotate, ar ătând, astfel, un grad de
relevanță sporit al acestora.

Tabel 1. Estimarea capacit ății informative a datelor financiare raportate de companiile române ști cotate
Criteriu Eșantion Model econometric SIG Model Estimator al
fenomenului
Modelul Ohlson P t= 0 +1 ANCPS t + 2EPS t + t R2
Total eșantion Pt= 0,315 + 0,415ANCPS t + 0,623EPS t 0,000 0,978
Norme IFRS Pt= 0,459 +0,486ANCPS t + 0,626EPS t 0,000 0,924
RAS Pt= 0,817 + 0,633ANCPS t + 0,335EPS t 0,000 0,674
Auditor BIG4 Pt= 0,185 + 0,498ANCPS t + 0,619EPS t 0,000 0,923
Alte comp. Pt= 0,901 + 0,603ANCPS t + 0,383EPS t 0,000 0,695
Opinie Cu rezerve Pt= 0,513+ 0,439 ANCPS t + 0,624EPS t 0,000 0,839
Fără rezerve Pt= -0,067+ 0,972 ANCPS t – 0,043EPS t 0,000 0,936
Sursa: Proiec ție proprie

Din analiza secven țială realizată, se remarc ă faptul că
aplicarea IFRS, începând cu exerci țiul financiar 2011-
2012, a determinat o sporire a relevan ței informațiilor
raportate de companii (R2IFRS = 0,924 > R2RAS = 0,674),
comparativ cu perioada în care elaborarea situa țiilor
financiare avea la baz ă normele contabile române ști
(RAS). Activitatea de asigurare a elabor ării situațiilor
financiare în confor mitate cu reglementările este
implicată din perspectiva reputa ției auditorului și a
opiniei de audit. Astfel, investitorii prezen ți pe piața
bursieră româneasc ă includ în analizele privind
oportunitatea plas ării capitalului disponibil într-o m ăsură
superioară informațiile provenite din rapoarte auditate de
companii memb re Big4, față de datele auditate de alte
companii (R2Big4 = 0,923 > R2alte_comp = 0,695). Reputa ția
auditorului, determinat ă de specializarea superioar ă a personalului, puterea de negociere ridicat ă sau
capacitatea de a anticipa schimb ările legislative,
conferă, astfel, un spor de utilitate informa țiilor financiare
raportate. Opinia de audit, exprimat ă pentru situa țiile
financiare anterioare exerci țiului financiar analizat,
generează niveluri diferite de reprezentare a informa țiilor
financiare în procesul deci zional. Astfel, unei opinii „cu
rezerve” îi este asociat un nivel inferior al relevan ței, în
comparație cu situația exprimării unei opinii „f ără
rezerve” (R2fără_rezerve = 0,936 > R2cu_rezerve = 0,839),
investitorii fiind tenta ți să adopte un comportament
prudent în cazul semnal ării de către auditor a unor
elemente neconforme cu reglement ările contabile.
Reprezentarea exact ă, sub aspectul neutralit ății, a
realității economice este surprins ă prin rezultatele
referitoare la nivelul contribu ției angajamentelor

Calitatea informa ției financiare și valoarea companiilor cotate
Nr. 1(133)/2016 21
discreționare la explicarea varia ției angajamentelor
totale, sintetizate în Tabelul 2 . Cuantificat prin dimen-
siunea factorului eroare, care cuprinde partea r ămasă
neexplicată din variația angajamentelor totale, dup ă
măsurarea influen ței angajamentelor non-discre ționare
(=1-R2), procesul de alterare a rezultatelor raportate
înregistreaz ă, la nivelul întregului e șantion, o
dimensiune semnificativ ă (total_eșantion)=0,882). Din
cauza lipsei de omogenitate a e șantionului, din punctul
de vedere al factorilor nefinanciari implica ți în studiu,
dezvoltarea cercet ării pe subgrupuri de unit ăți statistice
a reprezentat o stringent ă necesitate. Astfel, prin
raportare la specificul normelor contabile, se identific ă
un grad de manipulare a rezultatelor superior, în cazul
cluster -ului format din observa țiile care au drept
caracteristic ă aplicarea IFRS, fa ță de grupul caracterizat
de utilizarea RAS ( IFRS = 0,899 > RAS = 0,516).
Relația poate fi explicat ă prin dificult ățile inerente
implement ării unor noi reglement ări, dimensiunea
semnificativ ă a angajamentelor discre ționare putând fi
pusă atât pe seama unor interpret ări eronate ale
normelor, cât și pe specularea, de c ătre manageri, a unor perioade propice
pentru cosmetizarea situa țiilor financiare. Implicarea
serviciilor de asigurare a conformit ății cu regula, în ceea
ce privește rapoartele anuale ale companiilor, relev ă o
discrepanță mai semnificativ ă, la nivelul ac țiunilor de
manipulare a rezultatelor. În acest sens, auditarea
situațiilor financiare de c ătre o companie membr ă Big4
determină o reducere masiv ă a manipul ării rezultatelor
(Big4 = 0,137), comparativ cu prezen ța unui grad de
alterare semnificativ atunci când auditorul nu este membru Big4 ( 
alte_comp = 0,873). Acest fapt s-ar putea
datora exigen țelor procedurale specifice marilor cabinete
de audit. Opinia de audit, ca variabil ă de control, vine s ă
confirme rolul decisiv al auditului în cre șterea calității
informațiilor financiare, natura opiniei exprimate
asociindu-se cu nivelul ac țiunilor de manipulare a
rezultatelor. O opinie „cu rezerve” exprimat ă în exercițiul
anterior determina o reducere a EM, comparativ cu
situația exprimării unei opinii „f ără rezerve” ( cu_rezerve =
0,672 < fără_rezerve = 0,827), reliefându-se, astfel, rolul
coercitiv al auditului.

Tabel 2. Analiza gradului de manipul are a rezultatelor, în contextul pie ței financiare române ști
Criteriu Eșantion Model econometric SIG Model Estimator al
fenomenului
Modelul Dechow ATt= β0 + β1(∆CA t-∆Crt)+ β2ICt + εt 
Total eșantion ATt= -0,140+0,093 (CA t  Crt) – 0,311IC t 0,000 0,882
Norme IFRS ATt= -0,220 –0,178 (CA t  Crt) – 0,186IC t 0,005 0,899
RAS ATt= -0,047+0,520 (CA t  Crt) – 0,506IC t 0,000 0,516
Auditor BIG4 ATt= 0,021-0,834 (CA t  Crt) – 0,431IC t 0,000 0,137
Alte comp. ATt= -0,158+0,114 (CA t  Crt) – 0,307IC t 0,000 0,873
Opinie Cu rezerve ATt= 0,004+0,597 (CA t  Crt) – 0,0144IC t 0,000 0,672
Fără rezerve ATt= -0,184- 0,086 (CA t  Crt) – 377IC t 0,000 0,827
Sursa: Proiec ție proprie

Analiza persisten ței rezultatelor raportate,
sistematizat ă în cadrul Tabelului 3 , relevă o
volatilitate redus ă a informațiilor financiare publicate
de companiile române ști cotate, cu efecte pozitive
asupra indicatorilor utiliza ți în cadrul modelelor de
evaluare a entit ăților. Estimat ă prin intermediul
coeficientului de regresie β, persisten ța rezultatelor,
analizată la nivelul întregului e șantion, arat ă o
capacitate predictiv ă sporită a EPS
(βtotal_eșantion=0,954). Totu și, analiza secven țială realizată identifică variații ale nivelului de volatilitate
a rezultatelor, în special în cazul test ării modelului pe
cluster -ele formate în func ție de reputa ția auditorului
(βBig4=0,969 > βalte_comp =0,570) și de natura opiniei de
audit (βfără_rezerve =0,959 > βcu_rezerve =0,764). Normele
contabile care au stat la baza elabor ării situațiilor
financiare nu genereaz ă un impact semnificativ
asupra persisten ței rezultatelor raportate
(βIFRS=0,958; βRAS=0,952).

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 22

Tabel 3. Analiza persisten ței rezultatelor raportate
Criteriu Eșantion Model econometric R2 SIG Model Estimator al
fenomenului
Model : EPS t = 0 + 1EPS t-1 + t ࢼ૚
Total eșantion EPS t =0,086+ 0,954EPS t-1 0,910 0,000 0,954
Norme IFRS EPS t =0,196+ 0,958EPS t-1 0,918 0,000 0,958
RAS EPS t =-0,034+ 0,952EPS t-1 0,905 0,000 0,952
Auditor BIG4 EPS t =0,005 + 0,969EPS t-1 0,940 0,000 0,969
Alte comp. EPS t =0,095+ 0,570EPS t-1 0,325 0,000 0,570
Opinie Cu rezerve EPS t =-0,044+ 0,764EPS t-1 0,583 0,000 0,764
Fără rezerve EPS t =0,075 + 0,959EPS t-1 0,919 0,000 0,959
Sursa: Proiec ție proprie

Implicațiile generate de calitatea informa țiilor financiare
asupra procesului de estimare a valorii entit ăților și a
pertinenței output -ului obținut au fost analizate prin
testarea ipotezei H2. În acest sens, modelul
econometric propus estimeaz ă influența persisten ței
rezultatelor, manipul ării acestora și capacitatea informativă a datelor financiare ( value relevance )
asupra valorii de pia ță a entităților. Acest demers este
realizat în scopul aprecierii necesit ății includerii în
cadrul modelelor de evaluare a reperelor informative
generate de factori nefinanciari, în special caracteristici
calitative ale informa țiilor financiare.

Tabel 4. Influen ța calității informațiilor financiare asupra valorii de pia ță a companiilor
Criteriu Eșantion Model econometric SIG Model Estimator al
fenomenului
Vat= 0 + 1 EPS t + 2AD t +3 (ANCPS- EPS) t+ εt R2
Total eșantion Va t= -0,947 + 0,549 EPS t + 0,251AD t – 0,087 (ANCPS- EPS) t 0,000 0,398
Norme IFRS Va t= 0,256+ 0,784EPS t + 0,125AD t +0,425(ANCPS- EPS) t 0,000 0,958
RAS Va t= -0,140+ 0,523EPS t + 0,097AD t +0,138 (ANCPS- EPS) t 0,000 0,524
Auditor BIG4 Va t= -18,432-1,858 EPS t + 1,120AD t +1,517 (ANCPS- EPS) t 0,000 0,719
Alte comp. Va t= 1,729+ 0,546 EPS t -0,038AD t +0,065 (ANCPS- EPS) t 0,000 0,319
Opinie Cu rezerve Vat= 0,204+ 0,276EPS t + 0,036AD t +0,499 (ANCPS- EPS) t 0,000 0,349
Fără rezerve Vat= -1,573 + 0,572 EPS t + 0,280AD t -0,137 (ANCPS- EPS) t 0,000 0,404
Sursa: Proiec ție proprie

Pentru aceasta, variabilelor independente le-au fost
aduse corec ții în funcție de rezultatele privind calitatea
informațiilor financiare, ob ținute în urma test ării ipotezei
H1. Astfel, rezultatul net pe ac țiune (EPS) a fost corectat
cu gradul de persisten ță a rezultatelor, reflectat de
dimensiunea coeficientului de regresie β, nivelul
manipulării rezultatelor a fost constituit de volumul
angajamentelor discre ționare, a c ăror valoare unitar ă a
fost obținută prin scăderea din angajamentele totale a
angajamentelor non-direc ționare unitare. Activul net
contabil a fost redimensionat în func ție de gradul de relevanță a informațiilor financiare ob ținut în urma
aplicării modelului pe pre țuri.
Cu un nivel maxim al semnifica ției modelelor
(SIG=0,000) rela țiile, prezentate în Tabelul nr. 4 ,
confirmă influența caracteristicilor calitative asupra
valorii de pia ță pe acțiune. Datorit ă valorilor
semnificative ale raportului de determina ție [R2 
(0,319; 958)], indicatorii asocia ți perspectivelor calitative
ale informa țiilor financiare contribuie la explicarea
variației valorii de pia ță a entităților cu propor ții cuprinse
între 31,9% și 95,8%. Analiza structural ă a legăturii
relevă intensități diferite ale acesteia, corespondente cu

Calitatea informaț iei financiare și valoarea companiilor cotate
Nr. 1(133)/2016 23
R2RAS = 0,524), prezen ța unui auditor membru Big4
(R2Big4 = 0,719 > R2alte_comp = 0,319) și exprimarea unei
opinii „fără rezerve” (R2fără_rezerve = 0,404 > R2cu_rezerve =
0,349).
Intensitatea acestor rela ții deterministe indic ă
oportunitatea și chiar necesitatea includerii în modelele
de evaluare a datelor privind calitatea informa țiilor
financiare raportate.
Concluzii
Calitatea informa țiilor financiare publicate de entit ățile
economice condi ționează eficiența deciziilor investitorilor,
cu efecte semnificative asupra echilibrului pie țelor de
capital. Pentru o completă informare, utilizatorii datelor
prezentate în situa țiile financiare includ în analizele proprii
și informaț ii nefinanciare, care pot conduce la sporirea
gradului de certitudine în adoptarea deciziilor.
Prezenta lucrare identific ă nivelul calitativ al informa țiilor
financiare raportate de companiile române ști cotate pe
secțiunea reglementat ă a Bursei de Valori Bucure ști,
estimând, totodat ă, și influența pe care aceasta o
exercită asupra valorii de pia ță a entității. Au fost
introduse în studiu variabile de control, care au contribuit
la aprofundarea analizelor efectuate, remarcându-se, astfel, contribu ția normelor contabile, a reputa ției
auditorilor și a opiniei de audit la cre șterea calit ății
informațiilor financiare.
Prin validarea ipotezei H1 au fost eviden țiate niveluri
sporite ale calit ății informaț iilor financiare, sub aspectul
relevanței, reprezent ării exacte și a persisten ței
rezultatelor raportate, în special în cazul aplic ării
normelor contabile internaț ionale (IFRS), a audit ării
situațiilor financiare de c ătre o companie membr ă a Big
4, respectiv atunci când, pentru exerci țiul financiar
anterior, a fost exprimat ă o opinie „f ără rezerve”.
Excepția este constituit ă de înregistrarea unui nivel
sporit de manipulare a rezultatelor, în cazul aplic ării
IFRS, situa ție explicată prin dificult ățile inerente
existente în cazul implement ării unor noi reglement ări
contabile, legate atât de posibile interpret ări eronate ale
normelor, cât și de specularea, de c ătre manageri, a
unor perioade propice pentru cosmetizarea situa țiilor
financiare.
Testarea ipotezei H2 a permis identificarea unui impact
semnificativ al calit ății informațiilor financiare asupra
valorii de pia ță a companiilor. Intensitatea rela țiilor
deterministe a indicat, astfel, necesitatea includerii în
modelele de evaluare utilizate a datelor privind calitatea
informaț iilor financiare raportate
Limitele cercet ării sunt reprezentate de dimensiunea
redusă a eșantionului utilizat, de culegerea manuală a
datelor prelucrate și de includerea în analiz ă doar a trei
factori de control (normele contabile, reputa ția
auditorului și opinia de audit).
Direcțiile viitoare de cercetare vizeaz ă eliminarea
acestor limite, precum și completarea arealului studiat
cu noi perspective ale calit ății informațiilor financiare
Recunoaștere
Această lucrare a fost publicat ă cu sprijinul financiar al
proiectului „Sistem integrat de îmbun ătățire a calității
cercetării doctorale și postdoctorale din România și de
promovare a rolului științei în societate”,
POSDRU/159/1.5/S /133652, finan țat prin Fondul Social
European, Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013.

Bibliografie

1. Ahsan, H., Istiaq, A. (2008), Corporate governance
and the value-relevance of accounting information
Evidence from Australia , Accounting Research
Journal, Vol. 21 No. 2, pp. 167-194
2. Apostol, C. (2015), Studiu privind rolul guvernan ței
corporative în asigurarea transparen ței informa țiilor
financiare , Revista „Audit Financiar”, Vol. 13, Nr. 8
(128), pp 10-16
3. Barth, M. E., Beaver, W. H., Landsman, W. (2001),
The relevance of value relevance research for
financial accounting standard setting: Another view ,
Journal of Accounting and Economics, 31, 77–104. 4. Carricano, M., (2014) Pricing myopia: do leading
companies capture the full value of their pricing
strategies? , Management Decision, Vol. 52 No. 1,
pp. 159-178
5. Chebaane, S., Othman, H. B. (2014), The impact of
IFRS adoption on value relevance of earnings and book value of equity: the case of emerging markets in African and Asian regions , Procedia-Social and
Behavioral Sciences, Vol. 145, pp. 70-80
6. Cupertino, C. M., Martinez, A. L., Da Costa, N. C.
(2015), Earnings manipulations by real activities
management and investors’ perceptions , Research

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 24
in International Business and Finance, Vol. 34, pp.
309-323
7. Dechow, P. M., Sloan, R. G., Sweeney, A. P. (1995),
Detecting earnings management Accounting review,
Vol. 70, No. 2, pp. 193-225
8. Dechow, P., Ge, W., Schrand, C. (2010), Under-
standing earnings quality: A review of the proxies,
their determinants and their consequences, Journal
of Accounting and Economics, Vol. 50, pp. 344-401
9. Dicu, R. (2015), Dimensiuni contabile și financiare
ale capitalului , Editura Tehnopress, Ia și
10. Filip, A., Raffournier, B. (2010), The value relevance
of earnings in a transition economy: The case of Romania, The International Journal of Accounting,
Vol.45, pp. 77–103
11. Grosu, M., Robu, I. B., Istrate, C. (2015), Studiu
explorator privind impactul IFRS asupra opiniei de audit în cazul firmelor românești cotate , Revista
„Audit Financiar”, Vol. 13, Nr. 7 (127), pp. 81-93
12. Healy, P. M., Wahlen, J. M. (1999), A Review of The
Earnings Management Literature and Its Implications
for Standard Setting , Accounting Horizons , Vol. 13,
pp. 365-383
13. Ianniello, G., Galloppo, G. (2015), Stock market
reaction to auditor opinions – Italian evidence , Mana-
gerial Auditing Journal, Vol. 30, No 6/7, pp. 610 – 632
14. Jianu, I., Jianu, I., Ileanu, B. V., Nedelcu, M. V.,
Herteliu, C. (2014), The value relevance of financial
reporting in Romania , Economic Computation &
Economic Cybernetics Studies & Research, Vol. 48,
No. 4, pp. 167-182
15. Jones, J. J. (1991), Earnings Management During
Import Relief Investigations , Journal of Accounting
Research, Vol. 29, No. 2, pp. 193–228 16. Jouber, H., Fakhfakh, H. (2012), Earnings
management and board oversight: an international
comparison , Managerial Auditing Journal, Vol. 27,
No. 1, pp. 66-86
17. Lee, H. L., Lee, H. (2013), Do Big 4 audit firms
improve the value relevance of earnings and equity? ,
Managerial Auditing Journal, Vol. 28, No. 7, pp. 628-646
18. Marra, A., Mazzola, P., Prencipe, A. (2011), Board
mo
nitoring and earnings management pre-and post-
IFRS , The International Journal of Accounting, Vol.
46, No. 2, pp. 205-230
19. Nechita, E. (2014), Earnings management analysis
after IFRS adoption: evidence from Bucharest Stock Exchange listed companies , Proceedings of the 9th
International Conference Accounting and Management Information Systems (AMIS 2014), pp. 674-690
20. Ohlson, J. (1995), Earnings, book values and
dividends in quality valuations , Contemporary
Accounting Research, Vol. 11, pp. 661–688
21. Penman, S. (2010), Financial Forecasting, Risk and
Valuation: Accounting for the Future , Journal of
Accounting, Finance and Business Studies, Vol. 46, No. 2, pp. 211-228
22. Robu, M. A. (2015), Studiu privind cre șterea
relevanței informației financiare prin adoptarea IFRS.
Cazul firmelor din România cotate la burs ă, Revista
„Audit Financiar”, Vol. 13, Nr. 3 (123), pp. 100-110
23. Rusmin, R. (2010), Auditor quality and earnings
management: Singaporean evidence , Managerial
Auditing Journal, Vol. 25, No. 7, pp. 618-638.
24. Toma, C., (2012), Rolul auditului financiar în
creșterea calit ății informa țiilor financiare , Revista
„Audit financiar”, Vol. 10, Nr. 11 (95), pp. 5–13

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 78
Audit financiar, XIV, Nr. 1(133)/ 2016 ,78-87
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

EEmmppiirriiccaall
SSttuuddyy
rreeggaarrddiinngg tthhee
IInnfflluueennccee ooff
tthhee QQuuaalliittyy ooff
FFiinnaanncciiaall
IInnffoorrmmaattiioonn oonn
tthhee VVaalluuee ooff
LLiisstteedd
CCoommppaanniieess
Univ. Assistant Mihai CARP, Ph.D.
“Alexandru Ioan Cuza” University of Ia și, Romania,
e-mail: mihai.carp@feaa.uaic.ro

Abstract
Given the conditions of the actual economy, featured by
intense changes, both structural and dimensional, the
efficient estimation of the investment value contributes to the avoidance of possible side-slips of specific markets,
with significant implications in the socio-economic
sphere. Actual evaluation methods mostly introduce
financial data in the analysis on which quality is
depending the relevance of the informational output. The diversity of used models and even the random feature of
their use in the evaluation process contribute to the
enhancement of the uncertainties in this field. This weakness result both from the volume of processed
information and especially from its quality, thus
identifying the need to include some certifying elements
of the financial information quality.
This paper proposes that, by reporting to the features of
the companies listed on the regulated section of Bucharest Stock Exchange, to analyze the impact of the
reported financial information quality on the value of
entities. Using data specific to a sample of 62 companies, on a time horizon defined by the 2010-2014
financial exercises, the study estimates the relevance,
the faithful representation of economic facts and phenomena and the persistence of financial information.
It also analyzes the influence of these features on the
market value, debating, at the same time, the impact of
non-financial factors, such as: the auditor’s reputation,
the nature of the audit opinion or the specific of the used accounting standards. A series of well-known
econometric models from the literature, such as Ohlson
(1995), Jones (1991) and Dechow et al. (1995), have permitted the quantitative representation of the financial
information features (value relevance, earnings
management, persistence).
Keywords: financial information quality, IFRS, Big4,
audit opinion, market value
JEL Classification : G30; L25; M41

The Quality of Financial Information and the Value of Listed Companies
Nr. 1(133)/2016 79
Introduction
In a society that is permanently marked by the
obsession of development through wealth creation, the
estimation of the monetary equivalent of different types
of assets has represented a continuous doctrinarian
debate space. Used both as a benchmark in the
perception of socio-economic efficiency and as a formation basis of trading prices, value represents a
complex concept, featured by a significant volatility,
whose accurate representation is continuously the subject of change. The volat ility of the concept can be
analyzed both from the time perspective, the value is
available just in the moment of the evaluation, and from
the space perspective, at the same time, the influence of
the social, politic, environmental factors provide their own features to the gained information. If the price
represents a concrete concept, generated by the
confrontation between the demand and the offer, the value claims the reference to subjective, a diversity of
endogenous or exogenous factors reported to the
environment in which it is estimated, thus influencing its dimension.
The estimation effort of the assets’ value, either different
elements of economic entities in general, is included in a methodological demarche meant to remove the
inconsistency associated to the mentioned process. A
number of evaluation methods try to provide reliable information regarding the value quantum, but their
limited ability to intercept the impact of the influence
factors still provides features to the value, which go from certainty to perception.
This weakness of the evaluation methods results both
from the volume of the processed information and from its quality.
This paper analyzes the quantitative level on the
financial information that is reported by the Romanian listed companies on the main section of the Bucharest Stock Exchange (BSE), from the perspective of
relevance, neutrality (avoiding the earnings
management) and persistency, as well as the influence of these features on the entities’ market value.
1. Literature review
Actual valuation models mostly include financial
information in the analysis, on which value relevance
and insurance regarding the avoidance of earnings management depends the relevance of the informational
output.
The diversity of evaluation methods and even the
random features of their inclusion in the evaluation
process contribute to the enhancement of the
uncertainties that are present in the field, also generating dilemmas regarding the relevance of the data
provided to the evaluated assets’ markets, with
significant impact on the trading prices.
Given this conditions, it is identified the need to
elaborate new evaluation methods and models, which
are to efficiently grasp the conditions of the actual economic environment. Thus, it is needed to include the
certification elements of the fi nancial information quality,
from the perspective of the relevance and faithful representation of the economic reality, respectively of
the non-financial information, such as: the shareholding
structure, the auditor’s reputation, the auditing opinion etc.
1.1. Perspectives of the financial information
quality in the value estimation process
The complexity of the value concept and the difficulty of
identifying it, given the multitude of influence factors has represented a field of debate for an impressive volume
of scientific papers. The litera ture tries to identify and
analyze the existing relations between the value
dimension of economic entities and its determining
factors, frequently emphasiz ing the fact that actual
evaluation methods have a limited explanatory force.
Thus, Carricano (2014) notes that traditional approaches
regarding the formation of prices (with the value as a supporting element) are inadequate in such a volatile economic environment and the probability to make a
correct decision is minimal.
The significant existing relation between accountability
and the evaluation methods of the company is also
observed. Dicu (2015) notices the contribution of
financial statements to the optimization of the decision making process, specific to the users of reported
information, thus easing the evaluation of the entities’
management quality, respectively its ability to manage the available resources. Penman (2010) claims that the
evaluation methods are models for the accountability of
the future and that the efficiency of these techniques
results from the way in which the accountability
principles are implemented. To this extent, the quality of

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 80
financial-accounting information, from the perspective of
the relevance , the faithful representation of economic
facts and phenomenon and their persistency , represents
a requirement for the gaining of a representative value
dimension.
Relevance represents, next to the faithful representation,
the basic feature that the financial information issued by
economic entities has to own, both from the perspective
of international standards (International Financial Reporting Standards – IFRS), and from the perspective
of national ones, the OPFM 1802/2014) for the approval
of the accounting standards regarding the individual
annual financial statements and the consolidated annual
financial statements. Toma (2012) notes that the relevance operates through the predictive and the
confirmatory ability the financial information has to have,
while imposing the presence of the ability to generate a
difference at the level of the decisions that are taken by
users.
Displayed as goals of issued information, the qualitative
features have required a quantitative representation,
needed for the quantification of its own dimensions and
for the influences they have on a wide range of phenomena.
Thus, associated to the relevance, the value relevance
concept was developed in the literature, which, through the reporting to the financial market, reflects, in Barth’s
et al. (2001) opinion, the ability of accountability
numbers to collect information that influence the share
price, respectively the value of economic entities.
The faithful representation of economic facts and
phenomenon imposes, at the same time with the lack of errors and the complete feature, the neutrality of the implementation of accounting and reporting techniques
of financial information. To this regard, an insurance
process is needed regarding the lack of information management activities, thro ugh earnings management.
From Healy and Wahlen’s (1999) opinion, the earnings
management represents the demarche through which
managers use, in the process of financial reporting and
trading organizing, arguments that lead to the management of the issued results and which misguide
the shareholders, on the fundaments of the economic
performance or which influence the contractual benefits that depend on the transmitted accounting data.
Another perspective of the financial information
relevance is represented by the persistence of the reported results. The low vo latility of results provides
them an enhanced use in the decision making of investments, respectively in the entities’ evaluation
process (Dechow et al. , 2010). Authors claim that a high
results’ persistence degree generates more relevant indicators (result flows or ca sh flows), used within the
evaluation models. If the financ ial market identifies and
corrects the expectances regarding the future cash flows, then, the share price will be detached from the
evolution of the indicators that reflect the company’s
financial-economic situation (Cupertino et al. , 2015),
thus occurring weaknesses of the evaluation models
which use such dimensions.
The studies in this research field focus, next to the
estimation of the issued result s’ quality, on the factors
that cause variations of its level. Thus, a diversity of
features that are present both in the economic environment (law system, cultural environment etc.) is
implied, and especially the features that reflect the
activity of economic entities.
1.2. The role of non-financial information in
the attainment of a representative value
dimension
The information issued through financial statements participates in a limited importance to the complete
informing of users, different non-financial information
being requested in the completion of the carried out
analyses. Thus, information such as the shareholding
structure, corporate governance, the auditor’s reputation, the audit opinion, the character of used
accounting standards can represent elements with
significant influence in the analysis and explanation of financial data evolutions with implications over the
investment decisions.
To this extent, Jouber and Fa khfack (2012) identify the
presence of earnings management, especially at the level of the companies where the managers own shares,
and the use of the corporate governance principles is
seen, by Ahsan and Istiaq (2008) as an enhancement of
financial information quality. Apostol (2015), in the study
on the BSE listed companies, notes that the financial auditing process, given the conditions of the corporate
governance principles use, emphasizes its role of factor
that insures the quality of the reported information.
Chebaane and Othman (2014) notice an increase in the
financial information relevance degree determined by

The Quality of Financial Information and the Value of Listed Companies
Nr. 1(133)/2016 81
the use of international accounting standards (IFRS).
The value relevance is also positively influenced in the case of entities that operate in fields that are regulated
by common law, within economies with functional
economic and financial markets, on which a strong investors’ protection exists.
The transition to the IFRS has contributed, from Marra’s
et al. (2011) perspective, to the growth of the financial
information quality, through the reduction of the earnings management (EM) degree, a significant role being also
given by the concurrent use of some corporate
governance principles, regarding the independence of
the directors’ council and the existence of an auditing
committee.
The impact of the auditing opinion on the decisions
that are made by investors is analyzed by Ianniello and Galloppo (2015), in the study on the Italian
financial market. Authors notice the fact that any mention associated to the expressed opinion
(qualified opinion, contrary opinion, the impossibility
of expressing) generates a negative impact on the share price, also mentioning the determining role of
the audit reports in the informing of the financial
information users. Grosu et al. (2015) emphasize a
significant association between the type of the
formulated auditing opinion, the affiliation to a certain
auditor and the usable accounting referential. Lee and Lee (2013) analyze the influence of the auditor’s
reputation on the quality of financial information. In
the Asian context, a superior relevance of the information issued by the companies whose annual
reports were analyzed by an auditor that is a
member of the Big4 is identified, compared to the situation when the auditor is represented by a non-
Big4 auditor. Rusmin (2010) also concludes that the
level of earnings management is significantly lower in the case of companies that require the services of
Big4 member companies, compared to the one
reported in the case of companies that require other auditors.
The quality of the financial information reported by
Romanian companies was analyzed in numerous studies, such as the ones of Filip and Raffournier (2010), Jianu et al. (2014), Nechita (2014), Robu (2015), thus
identifying an evolving trend of it, concurrently with positive influences, generated by a series of disjunctive factors, such as the use of IFRS, the maturity of the stock market, the indebtedness degree, the size or the activity field of the entity. 2. Working hypotheses
Starting from the elements identified in the literature, the
study proposes the testing of the following working
hypotheses:
H1: The level of the quality of the financial information
reported by Romanian listed companies is
significantly influenced by the specific of accounting
standards, the auditor’s reputation and the nature of the auditing opinion
H2: The persistence of reported results, the
discretionary accruals (a s evaluation element of
earnings management) and the value relevance of financial data have a significant influence on the
market value of economic entities.
3. Research methodology
The paper analyzes the quality of the financial
information issued by Romanian listed companies and
the impact it generates on the entities’ market value,
also including non-financial factors in the debate, such as: the auditor’s reputation, the nature of the auditing
opinion or the character of the used accounting
standards. The study has an empirical feature and proposes the validation of the working hypotheses
through a deductive-inductive demarche, which is
specific to the positivist perspective regarding the economic phenomenon.
3.1. Data, population and sample
The analyzed population is represented by the
Romanian BSE listed companies, after the removal of
financial institutions in orde r to ensure the comparability
of the data. The time horizon the study focuses on,
represented by 5 financial exercises (2010-2014) has
eased the making of 310 observations on the 62 companies that represent the analyzed sample. Though,
the use, starting with the financial 2011-2012 exercise,
of the Order of the Public Finances Minister (OPFM) 1286/2012 for the approval of the accounting standards
according to the International Financial Reporting
Standards has determined the removal of the data that
were specific to the transition year, due to numerous
difficulties met in reporting, fo r the first time, according to
the IFRS. Thus, it was kept fo r the analysis only the data
corresponding to the financial 2010, 2011, 2013 and
2014 exercises, namely 248 observations. Data was

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 82
collected from the financial statements and the annual
reports issued on the BSE web-site and the sites of the selected companies.
3.2. Models used in the estimation of the
financial information quality
The quantitative representation of the qualitative
features has represented the concern of a large number of researchers, each of them trying to grasp the factors
that lead to a more efficien t estimation of the financial
information relevance, to the faithful representation of economic realities and to the persistence of reported
results. The study used the most representative
econometric models, whose equation and explanatory benchmarks are presented below.
The Ohlson model (1995) represents a calculus mean of
value relevance of financial data, the model’s equation being displayed in relation no. 1.
P
t=0 +1 ANCPS t+2EPS t + εt (1)
Where:
Pt= stock price at the middle of the year t+1;
BVPS t = book value per share at the end of year t;
EPS t = earnings per share at the end of year t;
0,1;2 = regression coefficients;
εt = error random variable;
Relevance is evaluated through the dimension of the R2
determination ratio, which shows the extent to which
financial information (the book value and the earnings
per share) contribute to the explanation of the share price variation.
The manifestation of the earnings management process is
indicated by the size of t he discretionary accruals (DA), a
component of total accruals (TA), seen as deliberate
creation of the management, designed to manage the
published financial information. Total accruals consist of the differences generated by the use of the accruals
accounting principles, compared to the results reached
through the use of cash accounting. Total accruals can be calculated, according to Jones (1991), in the absence of
the two types of information, by using data in the profit or
loss account, according to relation no 2.
TA
t=(∆CA t -∆Cash t)-( ∆CLt-∆STC t)-DAE t (2)
where: TA
t = total accruals in year t; ΔCA t = change in curren t assets in year t from year t-1;
ΔCash t = change in cash in year t from year t-1;
ΔCLt = change in current liabilities in year t from year t-1;
ΔSTDs t = change in short term debts in year t from year
t-1;
DEP t = depreciations and amortisation in year t.
Dechow’s et al. (1995) model, displayed in relation no. 3,
identifies the extent to which the non-discretionary
accruals (NDA), the ones known for the use according to
the accounting standards, explains the variation of total
accruals, the size of the error factor in the proposed
regression analysis, thus reflecting the intensity of the earnings management phenomenon.
TA
t= β0 + β1(∆REV t-∆REC t)+ β2PPE t + εt (3)
Where: ∆REC = change in operating receivables;
∆REV = change in revenues;
PPE= property, plant and equipment for the year t;
β
1,2,3= regression coefficients;
ε = error term (discretionary accruals), a low level of it
reflect a minimum earnings management degree.
Indicators were denominated with the number of the
shares issued by the analyzed entities.
By using the econometric model attained at the level of
the analyzed sample, we can estimate the non-discretionary accruals, and by deducing them from the total accruals, we can calculate the unitary values of the
discretionary accruals, according to relation no 4.
DA=TA – NDA (4)

The persistence regards the existing dependences
between the annual results flows and can be expressed
through relation no. 5
EPS t= β0 + β1EPS t + εt (5)
The persistence of results is evaluated through the size
of the β regression coefficient, a high level of it revealing
a low volatility.
The testing of hypothesis H2 supposes the estimation of
the influences generated by the persistence of reported
results, the level of the discretionary accruals and the
value relevance of the financial data on the market value
of economic entities, thus proposing the model in relation no. 6.
Vsh
t=0 + 1 EPS t + 2DA t +3 (BVPS- EPS) t + εt (6)

The Quality of Financial Information and the Value of Listed Companies
Nr. 1(133)/2016 83
Vsh= market value per share (obtained by the multiples
method).
To process the data, we used the dedicated software
SPSS 19.
4. Interpretation of the attained
results
The use of multiple regression analysis, which stands at
the basis of the econometric models that were used to
test the working hypotheses, has led to the identification
of the intensity of the relations established between the
elements of the studied phenomena. We calculated the specific estimators of each relation, thus allowing the
representation from the quantitative perspective of the
qualitative features of financial information.
The testing of H1 hypothesis supposed the study of the
dependence relations, at the level of each secondary objective that had been issued (relevance, faithful
representation, results’ persistence), the enhancement of the research depth requesting the inclusion, as control
variable, of the accounting standards, depending on
which the elaboration of the financial statements was made, of the auditor’s reputation (Big4 or non-Big4
companies), the nature of the auditing opinion.
Table 1 synthetically displays the results regarding the
estimation process of the value relevance, made both at the level of the whole sample, and structurally,
depending on the mentioned disjunctive factors. The
Ohlson (1995), the price model, has allowed the
identification of a significant dependence between the
financial rates (BVPS and EPS) and share price as an indicator of entities performance. The size of the
determination ratio (R
2total_sample = 0,978) reflects the
stock market’s reaction to the information issued by the Romanian listed companies, thus indicating a high
relevance degree of the information.

Table 1. The estimation of the value relevance of fi nancial data repor ted by Romanian listed companies
Criterion Sample Econometric model SIG Model Phenomenon estimator
Ohlson model P t= 0 + 1 BVPS t + 2EPS t +t R2
Total sample Pt= 0,315 + 0,415BVPS t + 0,623EPS t 0,000 0,978
Standards IFRS Pt= 0,459 +0,486BVPS t + 0,626EPS t 0,000 0,924
RAS Pt= 0,817 + 0,633BVPS t + 0,335EPS t 0,000 0,674
Auditor BIG4 Pt= 0,185 + 0,498BVPS t + 0,619EPS t 0,000 0,923
Other comp. Pt= 0,901 + 0,603BVPS t + 0,383EPS t 0,000 0,695
Opinion Qualified Pt= 0,513+ 0,439 BVPS t + 0,624EPS t 0,000 0,839
Unqualified Pt= -0,067+ 0,972 BVPS t – 0,043EPS t 0,000 0,936
Source: Own processing

From the made sequential anal ysis, we notice the fact
that the use of the IFRS, starting from the 2011-2012
financial exercise, has determined an increase in the relevance of the reported information of companies,
(R
2IFRS = 0,924 > R2RAS = 0,674), compared to the period
when the issuance of the financial statements was based according to the Romanian accounting standards (RAS).
The insurance activity of the financial statements’
issuance according to the standards is involved from the perspective of the auditor’s reputation and of the auditing
opinion. Thus, the investors active on the Romanian stock
market include, in the analys is regarding the opportunity
of placing the available capita l, in a superior degree, the
information from the reports audited by Big4 member companies, compared to the data audited by other companies (R
2Big4 = 0,923 > R2other_comp = 0,695). The
auditor’s reputation, determined by the superior
specialization of the personnel, the high level of negotiation power or the ability to foresee the changes in
the regulation, thus provide a plus of utility to the reported
financial information. The auditing opinion, expressed for the financial statements be fore the analyzed financial
exercise, generate different levels of representation of
financial information in the decision making process. Thus, a low level of relevance is associated to a qualified
opinion, compared to the situation of an unqualified
opinion (R
2unqualified = 0,936 > R2qualified = 0,839), investors
being tempted to adopt a careful behavior when the
auditor signals some elements that are not corresponding to the accounting standards.

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 84
The faithful representation, from the perspective of
neutrality of the economic reality is displayed through the results regarding the contribution level of the
discretionary accruals to the explanation of the total
accruals variation, synthesized in Table 2 . Quantified
through the size of the error factor, which includes the
unexplained remaining part of the total accruals
variation, after the evaluation of the non-discretionary
accruals’ influence ( =1-R
2), the reported earnings
management process, reports, at the level of the whole
sample, a significant size ( total_sample) =0,882). Due to the
lack of homogeneity of the sample, from the perspective of the non-financial factors involved in the study, the
research development on secondary groups of statistic
units has represented a strong necessity. Thus, by
reporting to the specific of the accounting standards, we identify a superior earnings management level, in the
case of the cluster consisting of observations that are
featured by the use of IFRS, compared to the group characterized by the use of RAS ( 
IFRS = 0,899 > RAS =
0,516). The relation can be explained through the inherent use of new standards, the significant size of
discretionary accruals being able to the attributed both to some mistaken interpretations of the standards and on
the managers’ speculation on some proper periods for the management of financial statements. The
involvement of the compliance service insurance with
the standard regarding the annual reports of companies reveal a more significant difference at the level of the
earnings management activities. To this extent, the
auditing of the financial statements of a Big4 company determines a significant reduction of earnings
management ( 
Big4 = 0,137), compared to the presence
of a significant management degree when the auditor in
not a Big4 member ( other_comp = 0,873). This could
happen due to the procedural requirements of the big
auditing offices. The audit opinion, as a control variable,
comes to confirm the decisive role of auditing in the
increase of the relevance of financial information, the nature of the expressed opinion being associated to the
level of the earnings management activities. An
expressed qualified opinion of the previous exercise determines a reduction of the earnings management,
compared to the situation of expressing an unqualified
opinion ( 
qualified = 0,672 < unqualified = 0,827), thus
reflecting the coercive role of the auditing process.

Table 2. The analysis of the earnings management degr ee, in the context of the Romanian financial market
Criterion sample Econometric model SIG Model Phenomenon
estimator
Dechow model TAt= β0 + β1(∆REV t-∆REC t)+ β2PPE t + ε 
Total sample TAt= -0,140+0,093 ( REV t  REC t) – 0,311PPE t 0,000 0,882
Standards IFRS TAt= -0,220 –0,178 ( REV t  REC t) – 0,186PPE t 0,005 0,899
RAS TAt= -0,047+0,520 ( REV t  REC t) – 0,506PPE t 0,000 0,516
Auditor BIG4 TAt= 0,021-0,834 ( REV t  REC t) – 0,431PPE t 0,000 0,137
Other. comp. TAt= -0,158+0,114 ( REV t  REC t) – 0,307PPE t 0,000 0,873
Opinion Qualified TAt= 0,004+0,597 ( REV t  REC t) – 0,0144PPE t 0,000 0,672
Unqualified TAt= -0,184- 0,086 ( REV t  REC t) – 0,377PPE t 0,000 0,827
Source: own processing

The analysis of the reported results persistence,
systemized in Table 3 , reveals a low volatility of
the financial information issued by Romanian
listed companies, with positive effects on the
indicators used within the evaluation models of
entities. Estimated through the regression
coefficient β, the results’ persistence, analyzed at
the level of the whole sample, indicates a superior
predictive capacity of EPS ( βtotal_sample =0,954).
Though, the carried out sequential analysis identifies variations in the results’ volatility level,
especially in the case when it was tested the model
on the clusters that are formed depending on the
auditor’s reputation ( βBig4=0,969 > βother_comp =0,570)
and on the nature of the auditing opinion ( βunqualified
=0,959 > βqualified =0,764). Accounting standards
that stood at the basis of financial standards
elaboration do not generate a significant impact on
the persistence of reported results ( βIFRS=0,958;
βRAS=0,952).

The Quality of Financial Information and the Value of Listed Companies
Nr. 1(133)/2016 85
Table 3.The analysis of reported results persistence
Criterion Sample Econometric model R2 SIG Model Phenomenon
estimator
Model : EPS t = 0 + 1EPS t-1 + t ઺૚
Total sample EPS t =0,086+ 0,954EPS t-1 0,910 0,000 0,954
Standards IFRS EPS t =0,196+ 0,958EPS t-1 0,918 0,000 0,958
RAS EPS t =-0,034+ 0,952EPS t-1 0,905 0,000 0,952
Auditor BIG4 EPS t =0,005 + 0,969EPS t-1 0,940 0,000 0,969
Other comp. EPS t =0,095+ 0,570EPS t-1 0,325 0,000 0,570
Opinion Qualified EPS t =-0,044+ 0,764EPS t-1 0,583 0,000 0,764
Unqualified EPS t =0,075 + 0,959EPS t-1 0,919 0,000 0,959
Source: Own processing

The implications that are generated by the financial
information relevance on the estimation process of the
entities’ value and the reliability of the attained output
were analyzed by testing hypothesis H2. To this
extent, the proposed econometric model estimates the
influence of the results’ persistence, of their management ant the value relevance of financial data
on the entities’ market value. This demarche is
designed to evaluate the need of including in the
evaluation models of informative benchmarks that are generated by non-financial factors, especially of
qualitative features of financial information.

Table 4. The influence of financial informat ion relevance on the companies’ market value
Criterion Sample Econometric model SIG
Model Phenomenon
estimator
Vsh t= 0 + 1 EPS t + 2DA t +2 (BVPS- EPS) t+ εt R2
Total sample Va t= -0,947 + 0,549 EPS t + 0,251DA t – 0,087 (BVPS- EPS) t 0,000 0,398
Standards IFRS Va t= 0,256+ 0,784EPS t + 0,125DA t +0,425(BVPS- EPS) t 0,000 0,958
RAS Va t= -0,140+ 0,523EPS t + 0,097DA t +0,138 (BVPS- EPS) t 0,000 0,524
Auditor BIG4 Va t= -18,432-1,858 EPS t + 1,120DA t +1,517 (BVPS- EPS) t 0,000 0,719
Other comp. Va t= 1,729+ 0,546 EPS t -0,038DA t +0,065 (BVPS- EPS) t 0,000 0,319
Opinion Qualified Vat= 0,204+ 0,276EPS t + 0,036DA t +0,499 (BVPS- EPS) t 0,000 0,349
Unqualified Vat= -1,573 + 0,572 EPS t + 0,280DA t -0,137 (BVPS- EPS) t 0,000 0,404
Source: own processing

To do so, adjustments were made to the independent
variables, depending on the results regarding the
financial information relevance, attained subsequently to the testing of hypothesis H1. Thus, the earning per
share (EPS) was adjusted with the persistence degree
of results, reflected by the size of the β regression
coefficient, the level of earnings management consisted
of the volume of discretionary accruals, whose unitary
value was attained by deducing the unitary non-
discretionary accruals from the total accruals. The book
value was resized depending on the relevance degree of financial information reached subsequently to the
appliance of the model on the prices. With a maximum level of the models significance
(SIG=0,000) the relations, displayed in Table 4 , confirm
the influence of the qualitat ive features on the market
value per share. Due to the significant values of the
determination coefficient [R
2  (0,319; 958)], indicators
associated to the quality perspectives of financial
information contribute to the explanation of the market
value variation of entities with percentages between 31,9% and 95,8%. The structural analysis of the relation
reveals different levels of it, corresponding to the
attained results and within the estimation of the qualitative dimensions. Thus, we register superior levels

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 86
of influence generated by the use of IFRS (R2IFRS =
0,958 > R2RAS = 0,524), the presence of a Big4 auditor
member (R2Big4 = 0,719 > R2other_comp = 0,319) and the
issuance of an unqualified opinion (R2unqualified = 0,404 >
R2qualified = 0,349).
The intensity of these determining relations reveals the
opportunity and even the need of including within
evaluation models of data regarding the quality of
reported financial information.
Conclusions
The quality of the financial information issued by the economic entities conditions the efficiency of the
investors’ decisions, with significant effects on the
capital markets balance. For a total degree of informing,
the users of the financial data include non-financial
information in their analysis, which can lead to an increase in the certainty le vel when making decisions.
This paper identifies the quality level of the financial
information that was reported by the Romanian companies listed on the regulated section of the Bucharest Stock Exchange, also estimating the
influence that they have on the market value of the
entity. Control variables were introduced in the study,
which contribute to the deepening of the carried out
analyses, thus revealing the contribution of the accounting standards, of the auditor’s reputation and of
the auditing opinion to the growth of the financial
information quality.
By validating hypothesis H1, high levels of financial
information quality were emphasized, from the
perspective of relevance, faithful representation and
reported results’ persistence, especially in the case when international accounting standards (IFRS) were
used, when a member company of the Big4 audited the financial statements, respectively when, for the previous
financial exercise, an unqualified opinion was issued. The exception is represented by the registration of a
superior level of earnings management, when using the
IFRS, which is explained by the inherent difficulties
existing in the case of new accounting standards
implementation, related both to possible
misinterpretations of the standards and of the managers’ speculations of some proper periods for financial
statements’ management.
The testing process of hypothesis H2 has allowed
the identification of a si gnificant impact of the
financial information quality on the companies’
market value. The intensity of the determinist relations thus indicated the need to include data
regarding the quality of the reported financial
information in the evaluation models.
The limits of the research are represented by the low
size of the used sample, the manual collecting of the
processed data and by the inclusion of only three control factors in the analysis (the accounting standards, the auditor’s reputation and the auditing opinion).
Future research directions aim at the removal of these
limits, as well as at the completion of the studied field
with new perspectives of the financial information quality.
Acknowledgements
This work was supported by the strategic grant
POSDRU/159/1.5/S/133652, “Integrated improvement
system of doctoral and postdoc toral research quality in
Romania and of promoting the role of science in
society”, co-financed by the European Social Fund
within the Sectorial Operational Program Human Resources Development 2007 – 2013.

References

1. Ahsan, H., Istiaq, A. (2008), Corporate governance
and the value-relevance of accounting information
Evidence from Australia , Accounting Research
Journal, Vol. 21 No. 2, pp. 167-194
2. Apostol, C. (2015), Study on the Role of Corporate
Governance in Ensuring the Transparency of
Financial Information , "Audit Financiar" Journal,
Vol. 13, No. 8 (128), pp 10-16 3. Barth, M. E., Beaver, W. H., Landsman, W. (2001),
The relevance of value relevance research for financial accounting standard setting: Another
view, Journal of Accounting and Economics, 31,
77–104.
4. Carricano, M., (2014), Pricing myopia: do leading
companies capture the full value of their pricing strategies? , Management Decision, Vol. 52 No. 1,
pp. 159-178

The Quality of Financial Information and the Value of Listed Companies
Nr. 1(133)/2016 87
5. Chebaane, S., Othman, H. B. (2014), The impact of
IFRS adoption on value relevance of earnings and book value of equity: the case of emerging markets
in African and Asian regions , Procedia-Social and
Behavioral Sciences, Vol. 145, pp. 70-80
6. Cupertino, C. M., Martinez, A. L., Da Costa, N. C.
(2015), Earnings manipulations by real activities
management and investors’ perceptions ,
Research in International Business and Finance,
Vol. 34, pp. 309-323
7. Dechow, P. M., Sloan, R. G., Sweeney, A. P.
(1995), Detecting earnings management
Accounting review, Vol. 70, No. 2, pp. 193-225
8. Dechow, P., Ge, W., Schrand, C. (2010),
Understanding earnings quality: A review of the
proxies, their determinants and their consequences, Journal of Accounting and
Economics, Vol. 50, pp. 344-401
9. Dicu, R. (2015), Dimensiuni contabile și financiare
ale capitalului , Editura Tehnopress, Ia și
10. Filip, A., Raffournier, B. (2010), The value
relevance of earnings in a transition economy: The
case of Romania , The International Journal of
Accounting, Vol.45, pp. 77-103
11. Grosu, M., Robu, I. B., Istrate, C. (2015),
Exploratory Study Regarding The Impact of IFRS
on the Audit Opinion in the Case of Romanian Listed Companies , "Audit Financiar" Journal, Vol.
13, No. 7 (127), pp. 81-93
12. Healy, P. M., Wahlen, J. M. (1999), A Review of
The Earnings Management Literature and Its
Implications for Standard Setting , Accounting
Horizons , Vol. 13, pp. 365-383
13. Ianniello, G., Gall oppo, G. (2015), Stock market
reaction to auditor opinions – Italian evidence ,
Managerial Auditing Journal, Vol. 30, No 6/7, pp.
610 – 632
14. Jianu, I., Jianu, I., Ileanu, B. V., Nedelcu, M. V.,
Herteliu, C. (2014), The value relevance of
financial reporting in Romania , Economic Computation & Economic Cybernetics Studies &
Research, Vol. 48, No. 4, pp. 167-182
15. Jones, J. J. (1991), Earnings Management During
Import Relief Investigations , Journal of Accounting
Research, Vol. 29, No. 2, pp. 193–228
16. Jouber, H., Fakhfakh, H. (2012), Earnings
management and board oversight: an international
comparison , Managerial Auditing Journal, Vol. 27,
No. 1, pp. 66-86
17. Lee, H. L., Lee, H. (2013), Do Big 4 audit firms
improve the value relevance of earnings and
equity? , Managerial Auditing Journal, Vol. 28, No.
7, pp. 628-646
18. Marra, A., Mazzola, P ., Prencipe, A. (2011), Board
monitoring and earnings management pre-and
post-IFRS , The International Journal of Accounting,
Vol. 46, No. 2, pp. 205-230
19. Nechita, E. (2014), Earnings management analysis
after IFRS adoption: evidence from Bucharest Stock Exchange listed companies , Proceedings of
the 9th International Conference Accounting and
Management Information Systems (AMIS 2014),
pp. 674-690
20. Ohlson, J. (1995), Earnings, book values and
dividends in quality valuations , Contemporary
Accounting Research, Vol. 11, pp. 661–688
21. Penman, S. (2010), Financial Forecasting, Risk
and Valuation: Accounting for the Future , Journal
of Accounting, Finance and Business Studies, Vol.
46, No. 2, pp. 211-228
22. Robu, M. A. (2015), Study on Increasing Value
Relevance of Accounting Information by IFRS ,
"Audit Financiar" Journal, Vol. 13, No. 3 (123), pp.
100-110
23. Rusmin, R. (2010), Auditor quality and earnings
management: Singaporean evidence , Managerial
Auditing Journal, Vol. 25, No. 7, pp. 618-638.
24. Toma, C., (2012), Rolul auditului financiar în
creșterea calit ății informațiilor financiare , "Audit
Financiar" Journal, Vol. 10, No. 11 (95), pp. 5-13

Reproduced with permission of the copyright owner. Further reproduction prohibited without
permission.