Calitatea Echipamentelor Informatice de pe Piata. Studiu de Caz Videoproiectoarele

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1: Calitatea produselor

Definirea conceptului “calitate” și evoluția sa în timp 2

Caracteristicile calității mărfurilor 3

Asigurarea calității. Managementul calității 4

Sisteme de management al calității 7

Evaluarea și măsurarea calității mărfurilor 10

Capitolul 2: Tehnologia informației în prezent

Scurtă introducere despre progresul tehnic 14

Structura și elementele componente ale unui sistem de calcul 16

Statistici privind piața mondială de echipamente informatice 20

2.4.Statistici privind piața românească de echipamente informatice 21

2.5.Tendințe actuale în dezvoltarea sistemelor de calcul 21

Capitolul 3: Analiza comparativă a calității echipamentelor informatice de pe piața românească

Metodologia de calcul folosită în analiza comparativă a calității mărfurilor 23

Prezentarea modelelor alese pentru analiza comparativă 24

Stabilirea produsului de referință 27

Extragerea nomenclatorului optim 28

Calculul indicilor de calitate 35

Rezultatele analizei comparative și interpretarea lor 40

Concluzii

Bibliografie

Capitolul 1 : Calitatea produselor

1.1.Definirea conceptului “calitate” și evoluția sa în timp

Termenul de “calitate” isi are originea in cuvantul latin “qualitas” , inventat de Cicerone pentru a traduce cuvantul grecesc “poiotes”. Acesta din urma a fost introdus de Platon, fiind utilizat si de Aristotel, in lucrarile sale.

In zilele noastre, calitatea este o notiune cu o utilizare larga, facand definirea ei dificila din punct de vedere stiintific. Calitatea este utilizata ca termen uzual in mai multe discipline, cum ar fi filozofia, economia si disciplinele tehnice, insa au un inteles diferit in fiecare din aceste domenii.

Cadrul conceptual al calității produselor și serviciilor

Noțiune cu o largă utilizare, calitatea este dificil de definit din punct de vedere științific.

Conceptul de calitate a produselor este definit în literatura de specialitate în mai multe moduri. Același lucru se regăsește în practica economică. Calitatea este definită de autori consacrați din literatura economică în mai multe moduri, precum " satisfacerea cerintelor clientului", "corespunzator pentru utilizare", "conformitatea cu specificatiile" etc.

În standardele internaționale, calitatea se compune din "ansamblul caracteristicilor unei entitati, care ii confera aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite".

Această definiție sugerează mai multe idei, precum:

calitatea nu este exprimată printr-o singură proprietate, ci printr-un ansamblu de proprietăți;

calitatea există doar în relatia cu cerințele clientilor;

calitatea reprezintă o variabilă continuă;

prin calitate trebuie satisfacute și nevoile exprimate precum și cele implicite.

Un renumit profesor de la Harvard Business School, David Garwin, a indicat cinci orientări în definirea calității:

Transcendența: calitatea se evidențiază ca o entitate atemporală, absolută, care este înțeleasă de fiecare individ în mod diferit;

Pe produs: calitatea reprezintă o marime măsurabilă, și anume ansamblul caracteristicilor de calitate ale produselor;

Pe procese de producție: calitatea reprezintă conformitatea cu nevoile și orice schimbare de la aceste cerinte semnifică reducerea calității;

Pe costuri: produsele de calitate sunt cele care asigură anumite performanțe la un preț acceptabil;

Spre utilizator: calitatea reprezintă condiția de a fi corespunzator pentru folosință, corespunzând cu nevoile unui client referitoare la funcționalitate, fiabilitate, preț.

1.2.Caracteristicile calității produselor

În urma formulării definiției calității este utilă o raportare la componentele clasice ale calității:

caracteristici si performante tehnice, senzoriale ( functii asigurate, design, etc.), economice ;

disponibilitate;

fiabilitate;

mentenabilitate;

Descriere pe larg a caracteristicilor produselor :

a) caracteristici tehnice- sunt proprietățile ce dau valoarea de intrebuințare a produsului, concretizate într-un șir de proprietați fizice, chimice, biologice, etc., determinat de concepția constructiv -functională a produsului ; aceste proprietăți sunt in general masurabile ;

b) caracteristici senzoriale- fac referire la aspectele de ordin estetic, organoleptic, ergonomic : forma, culoare, gust, miros, grad de confort, etc. Aceste proprietăți sunt de o mare varietate in spatiu și timp, măsurarea lor fiind de natură subiectivă ;

c) caracteristici economice- sunt reprezentate de o serie de indicatori economici precum: costul de productie, preț, termen de recuperare a investițiilor, etc.

d) disponibilitatea- este o proprietate a produselor cu utilizare îndelungată, care arată aptitudinea produsului de a îndeplini funcțiile utile de-a lungul duratei de viată. Această aptitudine se exprimă prin fiabilitate si mentenabilitate.

Fiabilitatea este posibilitatea unui bun de a-și îndeplini funcțiile fără sa se defecteze de-a lungul perioadei de viață.

Mentenabilitatea semnifică posibilitatea ca un bun să fie pus în funcționare, într-o perioadă dată de timp și cu costuri minime, în caz de defectare.

Calitatea cuprinde și un caracter dinamic, evidențiat prin concepte precum: calitate potentială, calitate proiectată, calitate realizată, calitate asigurată, calitate totală.

Ținând cont de caracterul dinamic, subiectiv și de complexul de caracteristici ce definesc calitatea, aceasta poate fi clasificată după mai multe criterii :

a) După stadiul în care se află produsul, se disting : calitatea de concepție, calitatea de conformitate, calitatea realizată, calitatea în utilizare;

b) În funcție de clasa de calitate, se disting, după domeniul de activitate, clasa I, II, III sau standard, superioară, extra si lux ; se mai întâlnește clasificarea pe stele (la hoteluri) si pe categorii;

c) În funcție de inspecția calității se regăsesc: calitate tolerată sau calitate acceptată.

1.3.1.Asigurarea calitatii

Modalitățile de asigurare a calității produselor au evoluat odată cu progresele tehnologice și social-culturale. Astfel se evidențiază în prezent patru etape cu caracteristici specifice:

asigurarea calității prin control;

asigurarea calității prin metode statistice;

asigurarea calității prin motivarea personalului;

concepte integratoare de asigurare a calității.

Prima jumătate a secolului al XX-lea este caracterizată de asigurarea calității prin control. În acest timpau dominat teoriile tayloriste de organizare a muncii. Aceste teorii au fost întâlnite în criteriile de management, precum și în organizarea activităților din organizație, materializându-se in operația de descompunere a procesului de producție a unui produs în operații elementare, reducerea responsabilitatilor, perfecționarea unităților funcționale. În respectiva perioadă a avut loc separarea celor care luau decizii de executanții deciziilor și cei care verificau realizarea lor.

Calitatea era în acest mod asigurată prin controlul final al părților componente, urmarindu-se selectarea si eliminarea celor care nu corespundeau. Specificațiile vizau produsul și mai putin procesul, iar la finalul procesului de producție erau verificate produsele pentru a vedea dacă sunt conforme cu specificațiile. Asigurarea calității reprezintă astfel respectarea specificațiilor.

În anii ’50 asigurarea calității era efectuată prin metode statistice. În anii ’20 au apărut primele cercetări legate de controlul statistic al calității. Această metodă presupunea utilizarea fișei de control statistic a calității. Datorită utilizării acestei metode, a fost accentuat controlul pe fluxul tehnologic, identificarea motivelor apariției defectelor fiind vizată în principal.

Asigurarea calității prin motivarea personalului este specifică anilor '60 și vizează motivarea personalului în asigurarea calității. S-au evidențiat in această perioadă mai multe direcții, întâlnite în plan internațional, precum programul “zero defecte”, apărut în SUA sau apariția cercurilor de calitate în Japonia, care a beneficiat de un mare interes peste tot, obiectvul lor fiind de a preveni defectele prin găsirea cauzelor acestora. În aceste cercuri, au fost promovate autocontrolul și folosirea unor mijloace de stimulare materiale și morale pentru asigurarea calității.

Anii ’80 sunt caracterizați prin apariția unor concepte integratoare de asigurare a calității. Acestea au fost folosite pentru prima dată în Japonia sub denumirea de "Total Quality Control" – TQC, care desemna procesul de ținere sub control a calității în organizație.

1.3.2.Managementul calitatii

Calitatea era, la începutul secolului XX, o simplă disciplină a lucrătorului și defectele în producție erau văzute ca fiind inevitabile. De-a lungul timpului au apărut inspectorii pentru calitate. Aceștia aveau sarcina de a verifica produsele fabricate și de a le selecta pe cele care nu corespundeau. Astfel în contractele dintre clienți și furnizori era menționată o cantitate sau un procent de produse necorespunzătoare, astfel fiind menționată "calitatea acceptabilă".

La începutul anulor ‘80 a apărut în SUA Managementul Calității Totale, care semnifica tipul de management al unei intreprinderi concentrat asupra calității, orientat pe participarea tuturor angajaților intreprinderii, și care dorea un succes pe termen lung prin îndeplinirea nevoilor clientului dar și avantaje pentru toți angajații intreprinderi și pentru societate. Formula "angajații intreprinderii" se referă la tot personalul, din toate departamentele și de la toate nivelurile structurii intreprinderii. În Managementul Calității Totale, conceptul "calitate" desemnează îndeplinirea tuturor obiectivelor manageriale. Pentru primii ani din secolul XXI, Organizația Internațională de Standardizare (ISO) a formulat standardele seria ISO 9000: 2000 pentru "excelență": ISO 9000: 2000 "Vocabular", ISO 9001: 2000 – Sisteme de Management al Calității – Cerințe", ISO 9004: 2000 "Sisteme de Managementul Calității – ghiduri" care au la bază 8 principii, prezentate în continuare.

Principiile care stau la baza managementului calității în prezent sunt prezentate pe larg mai jos.

Primul principiu se referă la Organizația orientată asupra clientului. Intreprinderea funcționează cât timp cât are clienți. Ea trebuie să cunoască cerințele actuale și viitoare ale clientului, să le îndeplinească și poate chiar să depășească așteptările clientului.

Nevoile minime pentru a satisface clientul trebuiesc incluse în sistemul de management și are nevoie de specificarea legăturilor cu clientul, livrarea, feedback-ul informațional, service-ul post livrare.

Al doilea principiu se referă la Conducerea organizației. Conducătorii trebuie să stabilească misiunea intreprinderii și ținte care pot fi atinse; Aceștia au rolul de a crea și păstra o ambianță internă în care angajații să se poată implica în îndeplinirea obiectivelor intreprinderii, care devin și obiectivele lor.

Standardul ISO 9001: 2000 indică faptul că managementul trebuie să se realizeze la 3 niveluri: strategic (președinte-director general), tactic (șefi de departamente) și operativ (șefi de secție, șefi de echipă). Crearea viziunii și orientarea direcției strategice sunt efectuate de managerii de vârf. Conducerea determină faptul că fiecare dintre procese sunt structurate și vizează maximizarea productivității și îndeplinirea nevoilor clienților dar și a angajaților.

Cel de-al treilea principiu vizează Implicarea personalului. Întreg personalul organizației alcătuiește baza unei intreprinderi și dăruirea personalului evidențiază aptitudinile folosite în avantajul organizației.

Sistemul de Management al Calității implică faptul că angajații au pregătirea necesară și capabilitatea să deruleze operațiile în care sunt incluși. Pregătirea și calificarea angajaților constituie stâlpii intreprinderii, angajații sunt prețuiți pentru capacitatea de a contribui la optimizarea continuă a operațiilor și produselor, munca în echipe în scopul implementării produselor noi, optimizarea și siguranța în efectuarea lucrului.

Principiul al patrulea se referă la Abordarea procesului. Doar prin folosirea eficientă a resurselor și productivitatea operațiilor desfășurate se pot realiza obiectivele dorite.

Operațiile trebuie să îndeplinească valoarea prevăzută, prin verificarea "intrărilor și "ieșirilor" proceselor și al legăturilor între departamente, echipe sau angajați. Este necesar ca operațiile să fie explicate clar în toate etapele (de proiectare, fabricație, livrare) și să se garanteze îndeplinirea cerințelor clientului, verificarea calității mărfii trebuie realizată în toate etapele procesului (lanț furnizor, client).

Cel de-al cincilea principiu se referă la Abordarea Sistemului de Management. Aceasta presupune necesitatea cunoașterii și înțelegerii managementului unui sistem al operațiilor unite pentru fiecare obiectiv, dar și eficacitatea și eficiența acestuia.

Prin dezvoltarea unui Sistem de Management al Calității în întreprindere se integrează operațiile pentru producerea de mărfuri și servicii care îndeplinesc cerințele clientului. Obiectivul Sistemului de Management al Calității este acela de a îndeplini nevoile clientului, gradul de satisfacție al clienților măsurându-se prin indicatori, se realizează prin sondaje și comparare cu concurența. În acest fel se culeg datele necesare efectuării managementului de zi cu zi și luării hotărârilor importante. Conducerea analizează mereu datele informaționale și rezultatele auditurilor pentru măsurarea eficacității sistemului.

Îmbunătățirea continuă reprezintă principiul al șaselea. Îmbunătățirea continuă trebuie să constituie o țintă permanentă a intreprinderii.

Intreprinderea trebuie să desfășoare acțiuni de corectare și prevenire pentru optimizarea eficacității sistemului de management al calității bazat pe fapte (dezbătută la principiul șapte) evaluate și prelucrate statistico-matematic.

Abordarea pe bază de fapte pentru luarea deciziilor constituie al șaptelea principiu. Presupune faptul că deciziile eficiente sunt bazate pe studiul datelor și informațiilor.

Pentru a lua decizii referitoare la procesele sistemului se folosesc informațiile (fapte și date) înregistrate. Informația sunt culese din analiza rezultatelor auditurilor, acțiunilor corective, performanțelor operației, feedback-ul clientului dar și alte surse. Analizele trebuie să vizeze optimizarea satisfacției clientului dar și eficiența Sistemului de Management al Calității.

Principiul al optulea vizează Relații reciproc avantajoase cu furnizorul. Intreprinderea și furnizorii sunt depentenți unui de altul, iar relațiile reciproc avantajoase măresc posibilitatea ambilor de a adăuga valoare la "ieșirile" operațiilor.

Intreprinderea trebuie să adopte un Sistem de Management al Calității prin care să definească operațiile și să cerceteze nevoile față de furnizori; trebuie evaluate posibilitățile acestora de a îndeplini nevoile și concordanța obiectivelor intreprinderii și ale furnizorilor prin auditarea operațiilor de garantare a calității mărfurilor livrate.

1.4.Sisteme de management al calității

Definirea sistemelor de management a calității

Standardul ISO 9000 definește un sistem al calității ca o “structură organizatorică de responsabilități, activități, resurse și evenimente care furnizează împreuna proceduri și metode de implementare care să asigure capacitatea unei organizații de a îndeplini cerințele de calitate”, iar un sistemul de management al calității reprezintă “un sistem pentru stabilirea politicii și obiectivelor în domeniul calității și pentru îndeplinirea acelor obiective”.

Un studiu asupra mai multor tratări din literatura de specialitate referitor la conceptul de sistem de management a calității permite constatarea principalelor componente definitorii ale sistemelor de management al calității:

sistemul de management al calității definește și stabilește politica și scopurile organizației din domeniul calității;

are ca scop de bază îndeplinirea continuă a nevoilor clienților prin satisfacerea atât a nevoilor declarate dar și a celor implicite ale clienților;

reprezintă un sistem integrator de management pentru că toate departamentele, respectiv toti angajații organizației sunt implicate în asigurarea si optimizarea calității produselor prin luarea in calcul a tuturor fazelor de realizare a produsului;

ușurează eforturile organizației de a cerceta și adopta proceduri necesare pentru realizarea politicii, respective țintelor stabilite;

este un mecanism de optimizare a calității produselor de tipul PDCA (plan-do-check-act) pentru a creste nivelul de satisfacție al clienților și pentru îndeplinirea obiectivelor propuse;

optimizează continuu procedurile și produsele proprii prin măsurarea calității obținute pentru a obține un nivel superior de îndeplinire a nevoilor clientilor.

Motivația sistemelor moderne de management al calității

Cercetări rezultate după unui studiu desfășurat la nivelul firmelor de confecții din România au arătat faptul că motivele principale pentru care o intreprindere urmarește adoptarea unui sistem de management al calității de tipul ISO 9000 sunt următoarele:

economisirea de bani;

mărirea piețelor de desfacere;

optimizarea vânzărilor;

câștigarea unui renume;

concurenții firmei sunt acreditați;

clienții intreprinderii pretind/solicită certificarea;

extinderea pe piețe internaționale;

presedintele organizației doreste certificarea;

demonstrarea profesionalismului intreprinderii;

este prevazută în planul organizației în urmatorii ani, etc.

În figura 1.1 sunt prezentate rezultatele unui studiu referitor la ierarhizarea importanței motivelor pentru care o intreprindere dorește să adopte un sistem de management al calitatii de tipul lui ISO 9000.

Figura 1.1.

Rezultatele studiului relevă faptul că motivul principal pentru care firmele se certifică ISO îl reprezintă clientul – presiunea clienților (33%), urmat de îmbunătățirea controlului intern (18%) și obținerea de noi piețe (15%).

ISO 9000 Sisteme de management al calitatii

Standardele internaționale din familia ISO 9000 sunt standarde generale, care contin cerințe cu privire la managementul calității și indicații privind asigurarea calității. Ele arată componentele sistemului calității, fara sa precizeze cum sa fie adoptate de catre o anumita organizație.

Procedeul de planificare și adoptare a unui sistem al calității depinde de țintele, produsele, operațiile si practicile tipice fiecarei organizații.

Familia ISO 9000 cuprinde standardele următoare:

standarde numerotate de la ISO 9000 la ISO 9004 inclusiv cele derivate din acestea;

standarde numerotate de la ISO 10001 la ISO 10020 inclusiv cele derivate;

standardul ISO 8402.

Este cunoscut faptul că în prezent standardele din familia ISO 9000 sunt recunoscute internațional, iar numărul organizațiilor care doresc sa le adopte este în creștere. O mare parte dintre acestea consideră ca deținerea unui certificat de conformitate semnifică o dovadă clară a posibilității lor de a putea îndeplini mai bine nevoile clienților, în raport cu ceilalți concurenți.

Standardele din familia ISO 9000 au fost create pentru facilitarea relațiilor comerciale la nivel regional și internațional, precum și pentru a oferi clienților mai multă siguranță în legătură cu posibilitatea unui furnizor de a îndeplini continuu cerințele referitoare la calitatea produselor oferite.

Aceste standarde conțin însa foarte putine din recomandările modelului european al managementului calității totale. Astfel ele nu fac nicio referire urmatoarele aspecte:

abordarea organizației în integralitatea sa;

considerarea îndeplinirii nevoilor clientului precum și satisfacția personalului;

rezultatele pe care le obtine organizația în afaceri;

poziția la care se află organizația față de concurenți după calitatea produselor oferite;

activitățile organizației de optimizare a calității produselor.

Majoritatea principiilor modelului european al managementului calității totale nu sunt incluse decât într-o proportie mică printre recomandările standardelor din familia ISO 9000. Totuși acestea sunt puternic orientate spre operația de producție . Se estimează ca standardele ISO 9000 conțin doar 20% din recomandările modelului european al managementului calității totale.

1.5.Evaluarea și măsurarea calității produselor

Scopurile urmărite prin analiza, evaluarea și controlul calității produselor sunt următoarele: fabricarea de produse de calitate, efectuate prin metode optime, posibil standardizate, nivelul calitativ fiind dovedit prin rezultatele metodelor de verificare a calității produselor; confruntarea nivelului calității mărfurilor produse într-o perioadă de timp dată sau confruntarea de mărfuri asemănătoare produse de intreprinderi concurente.

Clasificarea metodelor utilizate în cercetarea calității

Prima clasificare vizează cercetarea calității la producator, utilizând trei dintre principalele criterii regăsite de literatura de specialitate.

Dupa forma de activitate găsim :

Metode individuale – exemple: analiza datelor, arborele de decizii, diagrama Ishikawa, analiza comparativa s.a.

Metode colectivă – exemple: analiza valorii, arborele de decizii, diagrama Pareto, caietul de sarcini, metoda zero-defecte s.a.

Metode în echipă – analiza comparativă, arborele de decizie, brainstorming, diagrama Ishikawa, matricea de compatibilități, diagrama Pareto, s.a.

Dupa tipul responsabilitatilor in organizatie:

Metode de conducere-management – exemple: analiza de sisteme, diagrama Ishikawa, diagrama de corelare, metoda zero-defecte, manualul calității s.a.

Metode funcționale – exemple: analiza comparativă, brainstorming, diagrama Ishikawa, certificare, calitate totală, metoda drumului critic, diagrama Pareto, s.a.

Metode operaționale – exemple: analiza comparativă, analiza valorii, analiza datelor, analiza multicriteriala, arborele de decizie s.a.

Dupa faza de acțiune:

Metode de fixare a obiectivului – exemple: analiza comparativă, analiza multicriteriala, brainstorming s.a.

Metode de previziune și planificare – exemple: analiza comparativă, analiza valorii, analiza sistemelor, diagrama Ishikawa, diagrama Pareto s.a.

Metode de realizare – exemple: analiza comparativă, analiza valorii, brainstorming, diagrama Ishikawa, diagrama Pareto, metoda zero-defecte etc.

Metode de verificare – exemple: analiza comparativă, diagrama Ishikawa, matricea de compatibilitate, diagrama Pareto, metoda zero-defecte etc.

Unele metode și analize precizate în clasificarea dată pot fi folosite în mai multe scopuri. Dintre metodele precizate se evidențiază analiza comparativă, o metodă foarte eficientă când este folosită în mod corect.

Metodele de cercetare folosite în cercetarea produselor s-au dezvoltat continuu, fiind mereu la curent cu dezvoltarea științei și tehnicii.

Principala țintă a studiului merceologic este produsul, precum și problemele legate de el, din acest motiv obiectivele metodologiei de cercetare au în vedere următoarele:

legătura dintre nevoia expusă pe piață și eficiența realizării mărfii;

pronunțarea rezultatului studiului prin mai multe proceduri într-un sistem logic, care rezultă la aprecierea pe bază stiințifică a calității mărfurilor;

amestecarea metodelor pentru a mări imparțialitatea rezultatului.

Metodele propriu-zise de cercetare folosesc unele tipuri de raționament care alcătuiesc baza cercetării produsului studiat. Metodele propriu-zise de cercetare sunt:

inducția este utilizată des în cercetarea proprietatilor marfurilor. Presupune cercetarea de la individ către general, astfel că dă posibilitatea stabilirii unor raporturi între diferite evenimente;

deducția este utilizată deseori în sens opus, plecand de la cercetarea generalului pentru a găsi particularul;

operații logice cu produse, precum comparația (comparând intre ele mai multe produse se pot evidenția caracteristicile prin care ele se potrivesc sau se disting), abstractizarea (prin ea despărțim caracteristicile comune de cele care variază), etc.

Metodele principale de studiere a calității se clasifică în:

– metode generale;

– metode specifice;

– metode de creativitate.

Metodele generale cuprind analiza și sinteza, metoda matematică și informatică, precum și analiza statistică. Aceste metode pornesc de la ideea că produsul constituie un sistem complex de caracteristici, amestecate în funcții aflate în raporturi diferite, sistem ce raspunde cerințelor umane.

Analiza vizează descompunerea unui ansamblu (produs) în părțile componente, în scopul cercetării lor separate, pentru a cunoaște contribuția fiecărui element la calitatea ansamblului studiat. Prin analiză se poate realiza structura internă și compoziția chimică, caracteristicile, tipul de funcționare al componentelor etc, sau factorii de influență asupra produsului cercetat.

Sinteza reprezintă opusul analizei și permite regruparea părților și refacerea în acest mod a sistemului descompus prin analiză.

În metoda matematică se folosesc mai multe instrumente de lucru si de analiză pentru studierea, estimarea și determinarea calității produselor.

Metodele specifice folosite în merceologie sunt:

Metodele psihosenzoriale folosesc potențialul de perceptie a simțurilor umane și relevă informații legate de formă, aspect exterior, culoare, gust, grad de prospetime etc. Metodele psihosenzoriale nu au un grad ridicat de imparțialitate în rezultatului cercetarii, deoarece depind de mai mulți factori precum condițiile de desfasurare a cercetării sau experiența persoanei ce realizează cercetarea.

Metodele experimentale (metode de laborator) au caracter imparțial și au valoare stiintifică daca rezultatele pot fi reproduse. Cercetarea prin metode experimentale se efectuează prin măsurători, testări, simulări etc, încercând să se reproducă conditiile în care se vor gasi mărfurile în uz, la utilizator.

Analiza structurii mărfurilor cuprinde recunoașterea materiilor prime și opinii asupra calității din punctul de vedere al ponderii deținute de unele componente valoroase. Acest tip de analiză este relevant din punct de vedere economic, pentru că natura și cantitatea materiilor prime influențează prețul de vanzare al produsului.

Analiza funcțională este aplicabilă la mărfurile unde caracteristicile tehnico-funcționale sunt importante (de exemplu la produsele cu o utilizare îndelungată) și presupune verificarea rezultatelor în timp (consum de energie, randament, fiabilitate, etc.).

Analiza comparativă prezintă o importanță deosebită pentru consumator. Analiza comparativă poate să-l ajute pe consumator în a cumpăra produse care să satisfacă nevoile acestuia la un preț cât mai mic, prin raportul calitate/preț. De asemenea, oferă posibilitatea efectuării unui clasament al produselor sau serviciilor ce satisfac aceeasi cerință, prezentând o bază pentru efectuarea deciziei de cumparare. Analiza comparativă vizează caracteristicile esențiale ale produselor precum și eficiența lor în folosire, raportate la preț.

În activitatea de estetică și diversificare se folosesc o serie de metode de creativitate, precum analiza valorii, analiza morfologică și brainstorming-ul.

Capitolul 2: Tehnologia informației în prezent

2.1.Scurtă introducere despre progresul tehnic

În ultimii șaptezeci de ani, calculatoarele au evoluat fără oprire, specialiștii din domeniul IT divizând acest timp în cinci perioade, denumite generații de calculatoare. Fiecare generație de calculatoare este definită de o dezvoltare tehnologică majoră ce a modificat în mod definitoriu felul în care calculatoarele operează, și a avut ca urmare calculatoare mai mici, mai puternice dar și mai ieftine. Fiecare generație a cuprins o perioadă de aproximativ zece ani, astfel că în prezent ne regăsim în a cincea generație de calculatoare. Principiile care au contat în stabilirea acestei clasificări includ:

Arhitectura calculatoarelor;

Tehnologia de construcție a pieselor;

Tipurile de procesare a programelor;

Proprietățile sistemelor de operare;

Limbajele de programare utilizate.

Prima generație în evoluția calculatoarelor (1938-1953), definită de utilizarea tuburilor electronice, a fost creată doar în scopul efectuării calculelor științifice și comerciale. În această perioadă se au apărut calculatoarele Harvard Mark 1 și ENIAC (figura 2.1).

Figura 1.3 Calculatorul ENIAC

ENIAC – Electronic Numerical Integrator And Computer a fost construit prin contribuția inginerilor William Mauchly și J. Presper Eckert de la Universitatea din Pennsylvania între anii 1943 și 1946. Acest sistem de calcul măsura 3 metri înălțime, ocupa un spațiu de 30 mp și cântarea 30 tone. Era construit din 18.000 tuburi cu vacuum și consuma o putere de 150 kW.

Principalul impediment cu acest tip de sistem de calcul era fiabilitatea: în fiecare zi trebuiau să fie schimbate în jur de 50 de tuburi cu vacuum. Prin construirea acestui sistem de calcul, în anul 1943 Eckert și Mauchly au adus în discuție conceptul de creare a unui program stocat în sistemul de calcul pentru care era utilizată o memorie internă folosită pentru a stoca instrucțiuni cât și date.

Sistemele de calcul din prezent au ajuns cea de-a cincea generație, dar sunt încă în dezvoltare. Ele se bazează pe folosirea inteligenței artificiale ( “combinație între știință și tehnologie, al cărei scop este de a dezvolta computere care pot gândi”), a circuitelor integrate specializate și a prelucrare paralele. Există unele operații ale celei de-a cincea generații de sisteme de calcul care sunt deja folosite în prezent, precum recunoașterea vorbirii. Folosirea prelucrării paralele și a superconductorilor face posibilă utilizarea inteligenței artificiale.

Obiectivul principal al celei de-a cincea generații de sisteme de calcul este acela de a dezvolta dispozitive în stare să răspundă limbajului natural uman și să fie apte de învățare și structurare proprie.

În ultimii ani calculatoarele au devenit un lucru comun în școli, universități și casele obișnuite. Calculatoarele au modificat modul în care se gândește, se învață și se lucrează. Astăzi calculatorul este un sprijin de neprețuit pentru cei care vor să-și optimizeze performanțele și calitatea muncii. Piața explozivă a calculatoarelor a dus la creșterea numărului utilizatorilor, la accelerarea dezvoltării sferei de aplicații, de la programele de editare de texte până la aplicații care au ajutat oamenii să lucreze acasă, să învețe sau să facă cercetări avansate.

Prin intermediul Internetului, în apropierea celui de al doilea deceniu al secolului XXI, comunicarea se realizează în mod instantaneu, știrile sunt transmise în toată lumea printr-o simplă apăsare de buton, iar “omenirea cunoaște frontierele cele mai deschise din istorie”.

2.2.Structura si elementele componente ale unui sistem de calcul

Un sistem de calcul cuprinde două componente de bază:

Componenta hardware;

Componenta software.

Componenta hardware cuprinde ansamblul elementelor componente fizice, care alcătuiesc un calculator: circuite și dispozitive electronice, dispozitive mecanice, precum și alte părți materiale ce sunt incluse în structura fizică.

Componenta software conține totalitatea programelor, constituind “inteligența calculatorului”, prin care se garantează funcționarea și exploatarea calculatorului. Cu ajutorul acestor programe, utilizatorul poate transmite comenzi și date, recepționând rezultatele prelucrării si diverse mesaje.

Componentele hardware sunt constituite fizic cu scopul de a realize următoarele functii de bază:

Funcția de introducere a datelor și programelor;

Funcția de prelucrare;

Funcția de memorare;

Funcția de afișare a mesajelor si rezultatelor.

Figura nr. 2.1. Prelucrarea datelor cu ajutorul calculatorului

Arhitectura unui sistem de calcul stabilește că ansamblul integrat de unități funcționale, în concordanță cu o serie de principii și reguli standardizate, alcătuiește un tot unitar si are ca obiectiv realizarea funcțiilor sistemului la un anumit standard de performanță.

Componentele funcționale ce alcătuiesc arhitectura unui sistem de calcul sunt următoarele:

unitatea centrală (u.c.) care cuprinde:

-unitatea de comandă-control (u.c.c.);

-unitatea aritmetico-logică (u.a.l.);

-memoria internă (m.i.);

unitatea de memorie (memoria externă);

unități de intrare-ieșire.

După standardele IBM, calculatorul are în componență la exterior, două module:

unitatea centrală;

dispozitive periferice.

Unitatea centrală este compusă din carcasă, care conține toate componentele interne ale unui PC, si are rolul de a proteja toate componentele din interior. La exterior prezintă o serie de butoane, care au rolul de pornire/oprire, resetare și un buton pentru oprirea sursei de la alimentarea cu energie electrică.

Calculatoarele personale se pot clasifica după mai multe criterii:

Manevrabilitate si constructie:

orizontale (tip desktop);

verticale (tip tower);

tip “agendă” (notebook-uri);

miniatură (tip PDA).

După locul de folosire:

Personale;

Stații de lucru;

Servere

Deoarece calculatoarele personale de tip tower sunt cele mai răspândite, voi prezenta componentele de bază ale acestora. Configurația unui sistem de calcul de tip tower are în componență următoarele:

Microprocesorul reprezintă elementul de bază al unui calculator. Microprocesorul este compus dintr-un set de circuite integrate. Puterea unui procesor este indicată de frecvența de funcționare – viteza cu care face calcule – măsurată în megahertzi (MHz) sau gigahertzi (GHz).

Exista mai multi producători de procesoare, dintre ei evidențiindu-se prin performanțe si fiabilitate doi fabricanți: Intel si Amd.

Placa de bază constituie componenta la care se conectează toate componentele din interior (procesor, placa video, cd-rom etc), dar si unele din exterior (tastatură, mouse). Ea se compune dintr-o placă pe care sunt fixate circuitele care permit comunicarea între componentele calculatorului. Pe placă se găsesc dispozitive care permit montarea componentelor (soclu pentru procesor, sloturi PCI pentru placa video, tuner tv, placă de sunet etc.), dispozitivele de conectare (porturi seriale, USB) dar pot fi și componente integrate în placa de bază, (ex. placa de rețea).

Placa video reprezintă dispozitivul care permite afișarea imaginilor pe monitor. Placa video lucrează impreună cu monitorul și astfel sistemul poate afișa prelucrările, datele, imaginile pe care le folosește.

Placa video include un procesor numit cip grafic (GPU – Graphics Processing Unit), care execută o parte din calculele pentru afișarea imaginilor, cealaltă parte a acestor calcule fiind făcută de procesorul calculatorului. Plăcile grafice au memoria proprie, care este folosită de cipul grafic pentu a stoca texturile obiectelor. Cu cat memoria este mai mare, cu atat performantele placii cresc exponențial.

Performanța unei plăci video este dată de mai mulți factori printre care pot fi menționați frecvența procesorului grafic, cantitatea de memorie RAM, numărul de unități de texturare conținute de fiecare conductă, precum și tipul magistralei de memorie („memory bus”), prin care sunt transferate date între cipul grafic și memoria RAM de pe placa video. Cele mai performante plăci video au magistrala de memorie de 512 biți, iar cele obișnuite au o magistrală de 256 biți.

Harddisk-ul – este componenta principală de stocare a datelor. Hard disk-ul este compus de regulă din mai multe discuri de titanium (numite platane). La mică distanță de suprafața platanelor se mișcă niște brațe din metal ale căror capete magnetizează părți din discuri, în acest fel fiind „salvate“ și „citite“ datele. Un hard disk este definit de capacitatea de stocare, măsurată în Giga Bytes (GB), care poate ajunge până la 1000 GB, și de viteza de rotație a discurilor, între 5.400, 7.200, 10.000 sau 15.000 de rotații pe minut).

Memoria RAM (Random Access Memory) este memoria rapidă folosită de calculator pentru stocarea temporară de date. Memoria RAM este memoria volatilă a calculatorului pentru că datele stocate de ea sunt șterse în momentul închiderii calculatorului. Cu cât cantitatea de memorie RAM este mai mare, cu atât rapiditatea calculatorului este mai mare. Memoriile au capacități diferite, de la 128 MB până la 2 GB.

Unitățile optice de stocare presupun înregistrarea informatiei printr-un proces care foloseste un fascicol laser pentru citirea sau scrierea datelor. Din punct de vedere al tipului de suport folosit, unitățile de stocare optice sunt:

Unitatea CD-ROM – Unitatea CD-ROM este o piesă esențială a calculatorului deoarece permite instalarea programelor pe care le utilizăm.

Unitatea DVD-ROM – Unitatea DVD-ROM poate citi datele scrise atât pe DVD-uri cât și pe CD-uri.

Din nevoia de a stoca informațiile pe suport optic (CD-uri, DVD-uri), au apărut unitățile CD-Writer si DVD-Writer, care permit, pe lângă funcția de citire, și inscripționarea pe medii optice.

Unitatea de dischetă (floppy drive) nu mai prezintă o mare importanță în ultimii ani, datorită apariției unităților CD-RW . Discheta – „floppy disk“ – cu o capacitate de stocare de 1,44MB, reprezintă un mijloc eficient de transfer de date între calculatoare,însă doar în cazul fișiere de dimensiuni mici.

Monitorul este componenta care permite afișarea informaților care se află în calculator, date care au fost introduse de la tastatură sau rezultate ale prelucrării lor. Monitoarele se deosebesc, după tipul de afișare al imaginilor, în monitoare cu tub catodic CRT sau cu cristale lichide LCD.

Dimensiunea diagonalei ecranului se măsoară în inch (17 inch, 19 inch, 21 inch etc.)

Tastatura și mouse-ul sunt dispozitivele de comunicare între utilizator și calculator. Ele se conectează la calculator prin porturilor PS/2 sau prin USB.

Placa de sunet si boxele sunt componentele care ne ajută să schimbăm calculatorul într-un sistem conceput pentru a satisface nevoia de divertisment. Placa de sunet poate funcționa montată într-un slot PCI, integrată în placa de bază sau externă, care se conectează prin USB.

Imprimanta și scanner-ul

Imprimanta este o componentă periferică de iesire care permite editarea pe hartie a datelor (texte, poze etc.). Imprimantele pot fi, din punct de vedere al tehnologiei de imprimare folosită, matriceală, cu caractere, cu jet de cerneală și laser.

Scannerul este o componentă periferică de intrare care transformă informatia analogică în format digital. Imaginea scanată se divide în puncte elemente care definesc performantele scannerului in materie de rezolutie. Rezolutia este măsurată în dpi, care semnifică numarul de puncte recunoscute pe o suprafață de mărimea unui inch . Adancimea culorii este de asemenea o însușire importantă la un scanner și este o masură a numarului de culori pe care scannerul le poate recunoaste.

Videoproiectorul Videoproiectorul este un dispozitiv periferic de redare, care, asemenea unui monitor, poate afișa informația care se află in calculator, pe un perete sau platformă din pânză, dimensiunea afișajului fiind însă modificată.

Probabil cel mai important lucru pentru un proiector este calitatea imaginii. Aceasta este influențată de doi factori majori: rezoluția și uniformitatea rezoluției. Rezoluția reprezintă numărul maxim de pixeli pe care îi poate reprezenta proiectorul, iar uniformitatea luminozității este dată de diferența dintre luminozitatea în centrul imaginii și cea din margine.

Un element de construcție considerat consumabil pentru proiectoare este lampa. Aceasta are o durată de viață care variază între 1000 și 4000 de ore. Lampa este schimbată atunci când intensitatea luminoasă scade la jumătate față de cea inițială. Costul de înlocuire trebuie luat în calcul atunci când se dorește înlocuirea monitorului sau a televizorului cu un proiector.

Dimensiunea ecranului de proiecție este un alt aspect important. Un ecran mare este mai potrivit pentru prezentări într-o sală mai mare, pentru home cinema fiind recomandat unul mai mic. Pentru o vizualizare optimă a imaginii proiectate este recomandat ca înălțimea ecranului să fie 1/6 din distanța de la cel mai îndepărtat privitor până la ecran, iar distanța minimă să fie egală cu cel puțin două înălțimi de ecran.

2.3.Statistici privind piața mondială de echipamente informatice

Piața mondială de echipamente IT a avut o evoluție ascendentă în ultimii ani, fenomen indicat în numeroase studii de piață realizate la nivel mondial de către firme specializate.

Compania iSupply a publicat recent rezultatele unui studiu de piață privind calculatoarele comercializate în lume în ultimii doi ani. Conform acestor statistici, în 2007 s-au comercializat 268.3 milioane de PC-uri, cu 12,4% mai mult decât în urmă cu un an.

Primii cinci producători de calculatoare și-au păstrat pozițiile din urmă cu un an, cu o mică schimbare de lideri, compania Hewlett-Packard depășind vânzările contracandidatului principal, firma Dell. Astfel, Hewlett-Packard este cel mai mare producător de calculatoare, cu o cotă de piață de 18,5% , urmat de Dell cu 14,8%, Acer cu 9,1%, Lenovo cu 7,5% și Toshiba cu 4,2%

Tabelul 2.1.Vânzările totale de calculatoare în 2007 și 2006 în lume (mii de unități):

2.4.Statistici privind piața românească de echipamente informatice

Industria românească de produse IT se caracterizează la ora actuală printr-un proces de dezvoltare continuă. După un studiu făcut recent de către firma IDC, cheltuielile populației României pentru echipamente IT în anul 2007 de aproximativ 1.3 miliarde dolari. Este de asteptat ca această valoare să crească cu un procent de 10% pe an, până în 2012.

Tabelul 2.2.Piața calculatoarelor 2005 – 2006 (unități)

Piața românească de calculatoare în perioada 2005-2007 poate fi caracterizată după următoarele însușiri:

Ritm de creștere constant de 10% pe an;

Creștere accelerată a vânzărilor retail și online;

Continuă scădere a prețutilor la componente;

Creșterea preferinței pentru mobilitate.

Statisticile arată că România urmează tendința manifestată la nivel internațional referitoare la vânzările de calculatoare personale, cu precădere pe segmentul de laptopuri. Se estimează o creștere a vânzărilor calculatoarelor portabile, precum și o scădere a calculatoarelor de birou, însă acestea din urmă au pentru încă o perioadă lungă de timp clienți asigurați, și anume companiile, care preferă achiziționarea calculatoarelor de birou.

2.5.Tendințe actuale în dezvoltarea sistemelor de calcul

Tendințele actuale în dezvoltarea calculatoarelor sunt prezentate în Anexa 1.

Capitolul 3 : Analiza comparativă a calității echipamentelor informatice de pe piața românească. Studiu de caz:videoproiectoarele

Videoproiectorul-Cinematograful de acasă

Am intrat într-o epocă de schimbă și evoluții în tehnologia video. Noi surse de imagine, cum ar fi DVD playerul sau computerul personal, sunt combinate cu noi formate digitale ale semnalului video pentru a oferi o calitate mult îmbunătățită a imaginii. Una din problemele întâlnite este cum să se asigure cea mai înaltă calitate a imaginii provenite de la toate aceste surse diferite de semnal video. Soluția o poate constitui un videoproiector.

Principalul avantaj al unui proiector este diagonala de peste doi metri a imaginii.Proiectoarele noi pot fi utilizate și în camere mai mic, astfel că oricine își poate transforma propria locuință într-un centru de recreere pentru întreaga familie. Proiectoarele aduc alte avantaje care provin strict din specificațiile de produs: contrastul și luminozitatea excelente, în cazul în care produsele sunt folosite într-un mediu propice.

Probabil cel mai important lucru, asemenea unui monitor, este calitatea imaginii. Aceasta este influențată de doi factori majori: rezoluția și uniformitatea luminozității. Rezoluția, după cum știm cu toții, este numărul de pixeli care formează imaginea iar uniformitatea luminozității reprezintă procentul dintre luminozitatea din centrul imaginii și cea din margine. Un procent mai mare presupune o continuitate mai bună a imaginii, 85% fiind procentul minim oferit de un videoproiector cu caracteristici de bază.

Proiectoarele LCD și DLP au un timp de viață al lămpii cuprins între 1000 și 4000 de ore. Timpul de viață se referă la momentul în care lampa își diminuează intensitatea luminoasă la jumătate, față de cea pe care o avea când era nouă. Pentru un videoproiector de apartament care ar putea eventual să înlocuiască banalul televizor acest timp trebuie luat în calcul.

Dimensiunea ecranului de proiecție este un alt aspect important. Acesta trebuie să corespundă cu nevoile fiecăruia dar să fie în concordanță și cu încăperea în care este plasat. Un ecran de dimensiuni mari este mai potrivit pentru o sală de întâlniri și nu pentru un home cinema. Pentru a se urmări în condiții optime scrisul și detaliile imaginilor proiectate este recomandat ca înălțimea ecranului să fie egală cu 1/6 din distanța de la cel mai îndepărtat privitor și până la ecran, iar distanța minimă trebuie să fie egală cu cel puțin două înălțimi de ecran.

Clasificarea videoproiectoarelor după tehnologia de fabricație se regăsește in Anexe, paginile 6-10.

3.1. Metodologia de calcul folosită în Analiza comparativă a calității mărfurilor

Acest studiu de caz are scopul de a studia calitatea a 6 videoproiectoare cu tehnologie de ultimă oră, metoda folosită pentru cercetare fiind analiza comparativă. Analiza comparativă ne prezintă exprimarea sintetică a calității luând în considerare caracteristicile de calitate ale videoproiectoarelor.

Metoda presupune exprimarea calității sub formă numerică prin compararea unor produse sau servicii pe baza caracteristicilor reprezentative ale acestora.

Scopul acestei analize comparative este de a realize o ierarhie a proiectoarelor comercializate pe piața IT din România, prin calcularea indicatorului complex al calității.

Etapele realizării analizei comparative sunt :

Alegerea unei grupe de produse

Dintre produsele alese pentru comparație, se alege un produs de referință ;

Stabilirea nomenclatorului general al caracteristicilor de calitate ;

Stabilirea nomenclatorului optim al caracteristicilor de calitate ;

Conversia exprimării atributive a caracteristicilor de calitate în exprimare numerică. Se realizează prin utilizarea unor scale de conversie (scala interval) ;

Compararea cu ajutorul graficelor (construirea de grafice) ;

Determinarea prin calcul a indicilor de calitate ;

Determinarea ponderi fiecărei caracteristici de calitate in ansamblu, prin

Metoda matricei

Metoda investigației unui grup de specialiști

Determinarea prin calcul a indicatorului complex al calității

Raportul Calitate-Preț

3.2. Prezentarea modelelor alese pentru analiza comparativă

Acer P1265

Modelul P1265 face parte din gama de proiectoare Value de la Acer și se remarcă printr-o luminozitate de 2400 de lumeni.

Bazat pe tehnologia DLP, acest reprezentant Acer folosește un disc cu șase segmente pentru a reduce efectul de curcubeu vizibil în unele situații. În pachet este oferită o geantă care încurajează utilizarea dispozitivului pentru aplicații portabile. Producătorii au renunțat la mufa HDMI, dar au dotat proiectorul cu un difuzor cu puterea de 2W. Un alt capitol la care se remarcă este reproducerea culorilor, datorită tehnologiei ColorBoost.

CONCLUZIE: Calitățile imaginii fac din proiectorul de față un dispozitiv recomandat pentru prezentări, prețul său fiind destul de atractiv. Acer P1265 se gaseste la pretul de 3000 Lei, cu o garantie de 24 luni.

BenQ SP831

Prin prisma caracteristicilor sale, reprezentantul Benq este recomandat în mod special pentru proiecția filmelor.

Rezoluția WXGA a chip-ului DMD se traduce prin 1280×768 de pixeli, fiind compatibilă nativ cu formatul 720p. O pereche de difuzoare cu putere totală de 4W asigură redarea sunetului în lipsa unui sistem audio. Cinefilii vor aprecia introducerea tehnologiei Reon-VX HQV (Hollywood Quality Video), un sistem performant pentru reducerea zgomotului.

Calitatea imaginii este bună, remarcabilă fiind în cazul redării video și al prezentărilor. O funcție distinctivă este posibilitatea de a afișa semnalul video de la două surse diferite, împărțind ecranul orizontal pe jumătate. Zgomotul este relativ scăzut, iar durata de viață a lămpii este de 3000 de ore în modul standard.

CONCLUZIE: În ciuda prețului ridicat, modelul SP831 îi va mulțumi în mod special pe cinefili, fapt datorat în bună măsură tehnologiei HQV. Proiectorul BenQ SP831 se găsește în magazine la un preț de 6999 Lei.

Epson EMP-TW1000

Impunător prin dotări, Epson EMP-TW1000 este un proiector recomandat pentru orice fel de aplicație din gama business sau home theatre.

Meniul este bogat în opțiuni, dar reglajele pentru focalizarea și poziționarea imaginii sunt manuale. Aspectul și rezoluția nativă sunt de 16:9, respectiv 1920×1080, proiectorul fiind compatibil cu toate modurile HD. Dintre specificații se pot aminti luminozitatea de 1200 de lumeni, sistem de lentile detașabil și o distanțã maximă de proiecție de 9.3m. Zgomotul produs este destul de scăzut. Claritatea imaginii la rezoluția maximă este impresionantă. Din păcate, cadrele care se schimbă rapid nu sunt foarte clare. În rest, performanțele sunt foarte bune, justificând într-o bună măsură prețul ridicat.

CONCLUZIE: EMP-TW1000 este un videoproiector din clasa lux, cu tehnologia LCD care-i va mulțumi chiar și pe cei mai pretențioși. Epson EMP-TW1000 se găsește în magazine la un preț de 10199 Lei.

Hitachi CPX2

Modelul CPX2 de la Hitachi folosește tehnologia de afișare LCD și dispune de opțiuni avansate specifice prezentărilor.

Compact și cântărind mai puțin de 2kg, acest proiector dispune de trei matrici active TFT cu diagonala de 0.63”. Două porturi USB permit conectarea unui mouse sau a unei memorii externe, iar pentru slot-ul SD este oferit un adaptor wireless 802.11g. Din meniul bogat se poate selecta un mod optimizat de afișare în funcție de suprafața folosită. Luminozitatea de 2000 de lumeni se traduce printr-o vizibilitate bună chiar și într-o cameră luminată. Performanțele per ansamblu sunt la un nivel înalt, remarcându-se chiar și calitate video excelentă. Nivelul de zgomot este acceptabil în modul de lucru normal și scăzut în modul economic.

CONCLUZIE

Hitachi CPX2 a fost singurul proiector dintre cele studiate care poate fi folosit pentru prezentări fără a fi conectat la un calculator. Hitachi CPX2 se găsește în magazine la un preț de 3500 Lei.

Infocus Play Big IN76

Rezoluția nativă de 1280×720 este cea mai importantă caracteristică a acestui proiector performant de la Infocus.

Modelul IN76 include DMD-ul Dark Chip 2 de la Texas Instruments, fiind compatibil în mod nativ cu formatul video 720p. Se remarcă piciorul reglabil, care permite poziționarea bună chiar și pe o suprafață puțin înclinată. Motorul de scalare Pixelworks DNX pe 10 biți acceptă formatul 1080p/60 și poate afișa în formatul 4:3 rezoluții de până la 1280×1024.

CONCLUZIE

Infocus IN76 este recomandat cu căldură pentru vizualizarea filmelor, fiind de remarcat și design-ul său elegant. Infocus Play Big IN76 se găsește în magazine la un preț de 6531 Lei.

Toshiba TDP-ET20

Atipic din multe puncte de vedere, modelul TDP-ET20 de Toshiba este un sistem home theatre integral în miniatură.

Proiectorul dispune de un DVD player și un sistem audio 5.1 cu suport Dolby Digital și putere totală de 18.5W. Sistemul special de lentile permite o diagonala maximă a imaginii este de 3.4m. Din păcate, rezoluția nativă este doar WVGA (854×480).

Folosirea rezoluției native necesită drivere video modificate. Scalarea este posibilă pentru rezoluții 4:3, 5:4 și wide, dar afișarea textului are de suferit. Capitolul la care s-a comportat cel mai bine a fost redarea filmelor, performanța la rularea jocului fiind acceptabilă. Ventilatorul este foarte zgomotos la viteza maximă, viteza normală fiind indicată pentru utilizarea în modul economic.

CONCLUZIE

În ciuda performanțelor foarte bune în mediul multimedia, acest proiector nu este recomandat pentru prezentări. Toshiba TDP-ET20 se găsește în magazine la un preț de 4116 Lei.

3.3. Stabilirea produsului de referință și întocmirea nomenclatorului de caracteristici

Produsul de referință ales: BenQ SP831

Am ales ca unitate de bază pentru comparație videoproiectorul tip BenQ SP831 deoarece reprezintă o noutate pe piata it, este un produs al unei firme cu renume pe piața de videoproiectoare și de asemenea detine majoritatea funcțiilor ce se pot regasi în prezent la un proiector.

Întocmirea nomenclatorului general de proprietăți ale Videoproiectoarelor

Tehnologie de afisare

Rezoluție

Luminozitate

Contrast

Aspect imagine

Rezolutie maximă

Distanța de proiectie

Diagonala de proiecție

Zoom

Focalizare

Intrări video

Sistem audio

Durata de viată lampă

Nivel zgomot

Consum

Dimensiuni

Masă

3.4.Extragerea nomenclatorului optim de caracteristici de calitate

Pe baza nomenclatorului general de proprietăți, au fost extrase principalele caracteristici de calitate. Acestea sunt deosebit de importante pentru stabilirea unui nivel al calității. Caracteristicile alese sunt următoarele:

Design

Contrast

Distanța de proiectie

Durata de viată lampă

Dimensiuni

Facilități

Putere consumată

Masă

Nivel zgomot

În această analiză comparativă se vor folosi următoarele notații pentru caracteristicile de calitate si pentru modelele de proiectoare alese:

Conversia exprimarii atributive în exprimare numerică și compararea cu ajutorul graficelor

Design

Se va folosi o Scala de conversie cu 7 trepte, atribuind fiecărui produs o valoare de la 1 la 7, conform calificativului primit :

1 2 3 4 5 6 7

Total Foarte Comun Bun Foarte Excelent Exceptional

Nesatisfacator Slab Bun

Figura nr. 3.1. Scală de conversie pentru exprimarea caracteristicii design

În urma acordării de calificative, s-a obținut următorul tabel:

Tabelul nr. 3.3. Punctajul obținut pentru caracteristica „design”

Figura nr.3.2. Design

Contrast

Tabelul nr.3.4. Contrastul

Figura nr.3.3. Contrast

Distanța de proiecție (maximă)

Tabelul nr.3.5.Distanta de proiectie (maximă)

Figura nr. 3.4. Distanța de proiecție

Durata de viață a lămpii

Tabelul nr.3.6. Durata de viață a lămpii

Figura nr.3.5. Durata de viață a lămpii

e) Dimensiunile videoproiectorului

Volumul fiecarui model se va calcula înmulțind lățimea, înălțimea și adâncimea videoproiectorului.

Tabelul nr. 3.7. Dimensiunile videoproiectoarelor

Figura nr. 3.6. Volumul videoproiectorului

f) Facilități

În funcție de numărul de facilități cu care este dotat, fiecare videoproiector va primi un punctaj egal cu numărul acestora.

Tabelul nr. 3.8. Punctajul obținut pentru caracteristica „facilități”

Figura nr.3.7. Facilități

g). Masa videoproiectorului

Masa videoproiectorului prezintă importanță în momentul transportului. Deoarece masa unui videoproiector poate ajunge pana la 10 kilograme, este util pentru un potential cumpărător ca aceasta sa fie cat mai redusă.

Tabelul nr.3.9. Masa videoproiectoarelor

Figura nr.3.8. Masa videoproiectorului

h). Nivel zgomot (decibeli)

Tabelul nr.3.10. Masa videoproiectoarelor

Figura nr.3.9. Nivel zgomot

i). Putere consumată

Tabelul nr. 3.11. Putere consumată

Figura nr.3.10. Putere consumată

Stabilirea caracteristicilor direct proporționale cu calitatea și a celor invers proporționale cu calitatea

Caracteristici direct proporționale cu calitatea :

Design;

Contrast ;

Distanta de proiectie;

Durata de viata lampă;

Facilități.

Caracteristici invers proporționale cu calitatea :

Putere consumată;

Masă ;

Nivel zgomot;

Dimensiuni.

3.5. Calculul indicilor de calitate

Indicii de calitate pentru caracteristicile direct proporționale cu calitatea se calculează după următoare formulă:

unde:

ixA – indicele de calitate al produsului A

xA – caracteristica de calitate a produsului A

xR – caracteristica de calitate a produsului R

După efectuarea calculelor, s-au obținut următoarele rezultate:

Tabelul nr.3.12. Indicii de calitate pentru caracteristicile direct proporționale cu calitatea

Indicii de calitate pentru caracteristicile indirect proporționale cu calitatea se calculează după următoare formulă:

unde:

ixA – indicele de calitate al produsului A

xR – caracteristica de calitate a produsului R

xA – caracteristica de calitate a produsului A

Tabelul nr.3.13. Indicii de calitate pentru caracteristicile invers proporționale cu calitatea

Stabilirea importantei fiecarei caracteristici de calitate

Se pot folosi două metode distincte în acest scop, metoda matricii (include părerea unei singure persoane) și investigația unui grup de specialiști. Deoarece metoda matricii este una subiectivă, a fost aleasă metoda ce folosește părerile mai multor specialiști.

Investigatia unui grup de experti(specialisti)

Pentru această metodă, se va alege un grup de 7 specialiști (trebuie să fie număr impar) din domeniul IT. Au fost selectați în acest sens șapte specialiști, indicați în tabelul de mai jos cu notații de la S1 la S7. Fiecare specialist a repartizat un punctaj cuprins între 1 si 100 pentru fiecare caracteristică cuprinsă în nomenclatorul optim.

Tabelul nr.3.14.Ponderea caracteristicilor de calitate

Grupul de specialiști a fost format din:

S1:Redactor Hardware S5:Operator Procesare Imagini

S2:Redactor Jocuri S6: Web Designer

S3:Administrator Rețea S7:Consultant IT

S4:Analist Software

Calculul indicatorului complex al calității

Indicatorii complecși ai calității (ICQ) arată corespondența între caracteristicile produsului și caracteristicile nevoii sociale pentru care sunt creați.

Indicatorul complex al calității are formula:

ICQR = 100

Notație:

ICQA – indicator complex al calității produsului A

Ic1A – indicele caracteristicii de calitate “c1” la produsul A

Pc1 – ponderea caracteristicii “c1”, preluată din tabelul nr. 12

ICQA = 0.5*12.71+0.57*12.85+1.15*14+1*18.28+0.62*13+1.87*6.71+1.95*7.71+1.45*7+1.33* *11.71 =6.355+7.3245+16.1+18.28+8.06+12.5477+15.0345+10.15+15.5743=109.42

ICQB = 1*12.71+1.14*12.85+0.96*14+0.5*18.28+0.62*13+0.58*6.71+1.87*7.71+0.8*7+1.13* *11.71 = 12.71+14.649+13.44+9.14+8.06+3.8918+14.4177+5.6+13.2323= 89.54

ICQC= 0.75*12.71+0.14*12.85+0.88*14+0.75*18.28+0.75*13+3.73*6.71+1.28*7.71+2.61*7+0.88* *11.71 =9.5325+1.799+12.32+13.71+9.75+25.0283+9.8688+18.27+10.3048=110.58

ICQD= 1.25*12.71+0.57*12.85+0.59*14+0.62*18.28+0.75*13+0.76*6.71+1.5*7.71+1.07*7+1.06* *11.71=15.8875+7.3245+8.26+11.3336+9.75+5.0996+11.565+7.49+12.4126=89.12

ICQE= 0.75*12.71+0.71*12.85+0.17*14+0.42*18.28+0.87*13+0.7*6.71+1.07*7.71+0.93*7+0.94* *11.71= 9.5325+9.1235+2.38+7.6776+11.31+4.697+8.2497+6.51+11.0074=70.48

Tabelul nr.3.15. Valorile indicatorilor complecși ai calității

Figura nr.3.11. Indicatorul complex al calității

Calculul raportului calitate-preț

În general, majoritatea consumatorilor iau decizia de cumpărare în primul rând după prețul produsului, dar o decizie corectă poate fi luată doar prin cercetarea și evaluarea calității produselor, comparând valorile indicatorilor complecși cu prețurile acestora.

Tabelul nr.3.16. Prețul videoproiectoarelor alese la data de 1 mai 2008

Raportul calitate-preț se calculează după formula:

Tabelul nr.3.17. Raportul calitate-preț

Figura nr. 3.12. Raportul Calitate – Preț

3.6.Rezultatele analizei comparative și interpretarea lor

Analiza comparativă s-a bazat pe comparația caracteristicilor a 6 modele de videoproiectoare, referința aleasă fiind videoproiectorul tip BenQ SP831. Acesta a fost ales deoarece este un produs al unei firme cu renume pe piața de proiectoare și detine majoritatea funcțiilor ce se pot regasi în prezent la un proiector.

După performanțele proiectoarelor prezentate în analiza comparativă, se poate întocmi un clasament care ține cont de toate proprietățile proiectoarelor.

Din punct de vedere al contrastului, modelul Epson EMP-TW1000 este cel mai performant, cu un contrast de 4000:1, iar următorii clasați sunt BenQ SP831, cu 3500:1 și Toshiba TDP-ET20, cu un contrast de 2500:1. Restul modelelor se încadrează sub această limită.

La caracteristica distanța de proiecție, s-a evidențiat modelul Acer P1265, cu o distanță maximă de 11,9 m, urmat de aproape de referința BenQ SP831(10,34m) și Epson EMP-TW1000 (10m).

Durata de viață a lămpii modelelor Acer P1265 și BenQ SP831 este cea mai îndelungată (4000 ore). Ele sunt urmate la mare distanță de Hitachi CPX2, cu 3000 de ore de funcționare.

Modelul Acer P1265 se remarcă și prin puterea consumată, fiind cel mai economic model din studiul de caz (230W). El este urmat la mică distanță de Epson EMP-TW1000, cu un consum de 240 W.

Clasamentul final este obținut în urma comparării rezultatelor din calculul indicatorilor complecși de calitate, unde BenQ SP831 reprezintă referința. Modelele care au depășit performanța modelului BenQ SP831, sunt Acer P1265 (cu un procent de 34% mai mare) și Hitachi CPX2 (cu 16,9% mai mare). Caracteristicile unde Acer P1265 și Hitachi CPX2 s-au impus peste ceilalți competitori sunt distanța de proiecție, durata de viață a lămpii, dimensiunile proiectorului și puterea consumată.

Clasamentul efectuat după raportul calitate-preț nu se modifică foarte mult, deoarece modelele câștigătoare, în clasamentul indicilor complecși ai calității, sunt produse de firme relativ noi pe piață, fără un renume, însă care oferă calitate bună la un preț accesibil. Astfel, cel mai avantajos model din punct de vedere al raportului calitate-preț este Acer P1265, care se găsește la un preț de aproximativ 815€ și oferă performanțe bune. Următorul model este Hitachi CPX2, la prețul de 945,94€. Din analiza comparativă a rezultat faptul că prețul constituie un factor decisiv in alegerea produsului dorit, mai ales în cazul proiectoarelor, care încă nu sunt accesibile publicului larg.

Concluzii finale

Această lucrare dezvoltă o chestiune foarte importantă pentru societatea din prezent, și anume calitatea și importanța ei în mediul economic și social actual.

Peste tot, în toate ocaziile și în toate domeniile, se vorbeste astăzi despre calitate. Acestei noțiuni i s-au destinat mai multe norme internationale și, în viziunea unei Europe unite, certificarea sistemelor calitatii semnifică un domeniu care interesează și chiar provoacă neliniște organizațiilor.

Din ce in ce mai multi manageri ai firmelor din sfera productiva, industriala si cea a serviciilor acorda o atentie sporita calitatii tuturor activitatilor din domeniile in care activeaza, considerand implemantarea sistemului de management al calitatii o oportunitate pentru cresterea performantelor organizationale.

Calitatea este soluția eficienței și a profitului și se regăsește în toate domeniile de activitate și la toate tipurile de intreprinderi.

Una dintre cele mai importante chestiuni ale calității este interesul continuu pentru îndeplinirea nevoilor clientului. Calitatea este definită ca îndeplinire a nevoilor clientului, dar evoluează ca o anticipare a cerințelor acestuia. Din cauza faptului că clientul este în centrul atenției, iar realizarea cerințelor sale se poate efectua doar prin asigurarea unei calități constante, cu timpul au apărut diferite metode de determinare a calității.

O metodă relevantă în acest sens este analiza comparativă a calității, o metodă eficientă care prezintă o importanță deosebită pentru consumator. Analiza comparativă poate să-l ajute pe consumator în a cumpăra produse care să satisfacă nevoile acestuia la un preț cât mai mic, prin raportul calitate/preț. De asemenea, oferă posibilitatea efectuării unui clasament al produselor sau serviciilor ce îndeplinesc aceeasi cerință, prezentând o bază pentru efectuarea deciziei de cumparare.

Analiza comparativă a calității oferă un mare avantaj pentru cumpărător și anume furnizarea de informații accesibile tuturor. Scopul final al analizei comparative este să vină în ajutorul cumpărătorilor, pentru ca aceștia să-și stabilească alegerea de cumpărare prin informarea lor imparțială și prin îmbunătățirea raportului preț-calitate.

În analiza comparativă din capitolul al III-lea am prezentat două ierarhii ale produselor cercetate: unul după nivelul calității, calculând indicatorul complex al calității, iar altul după raportul calitate-preț. Am dorit să arăt cum aceste rezultate pot modifica decizia de cumpărare, pornind de la ideea că nu toți cumpărătorii se orientează numai după calitate, sau numai după preț.

Rezultatele analizei comparative au arătat faptul că produsele cu renume nu au neapărat cele mai bune performanțe, dar marca reprezintă pentru multe firme un motiv pentru care să ridice prețul produselor. Clasamentul raportului calitate/preț rezultat din analiza comparativă este condus de un produs relativ nou, al firmei Acer, însă care oferă performanțe foarte bune la un preț relativ mic. Nu toți cumpărătorii însă țin cont de raportul calitate/preț, foarte mulți fiind atrași de o marcă celebră, aceasta fiind asociată cu faimă, siguranță în utilizare, garanția calității.

Bibliografie

Anescu, A. Anescu V. Principiile managementului calității în secolul XXI, nr.7, iul. 2000

Baron,Tudor-coordonator – Calitate si fiabilitate, Ed. Tehnica, Bucuresti 1988

CIOBOTARU, Virginia, ANGELESCU, Anca, VISAN, Sanda – “Progres tehnic, calitate, standardizare”, Partea a III-a STANDARDIZAREA

Dinu, Vasile, Negrea, Mihai, Bazele merceologiei, Editura ASE, Bucuresti 2001 Capitolul 2

Garvin, D. A., Managing quality: The strategic and competitive edge, Free Press, New York, 1988

Garvin, D. A.-What does "product quality" really mean?, Sloan Management Review, nr. 26(l), 1984

Garwin,D. A., What does "product quality" really mean?, Sloan Management Review, 1984, pag. 25-53; Product Quality-An Important Strategic Weapon, Business Horizont, martie-aprilie 1984, pag.40-43.

Juran, J. M., editor-in-chief – History of Managing for Quality: The Evolution, Trends, and Future Directions of Managing for Quality, ASQC Quality Press Milwaukee, Wisconsin, 1995

NASTASE,Floarea, ZOTA, Razvan Daniel, Sisteme de calcul si operare

Olaru, M., Schileru, I., Pamfilie, R., Purcarea, A., Negrea, M., Fundamentele stiintei marfurilor, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Stanciu, I. , Managementul calitatii totale. Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2003

Stanciu, I., Olaru, M., Bazele merceologiei, Editura Uranus, Bucuresti 1998

Surcel, Traian-coord., “Informatică economică”,Ed.Tribuna Economică, 2005

Onete, Bogdan, “Sisteme informatice – Elemente fundamentale”, cap.3

Negurici, Ovidiu,“Evaluarea performanței sistemelor de management a calității”, Raport de cercetare 2007

***Note de curs, disciplina Mărfuri nealimentare, Facultatea de Comerț, ASE 2007

***Note de curs, disciplina Informatică economică, Facultatea de Comerț, ASE 2007

*** Standardul SR EN ISO 8402: 1995. Managementul calitatii si asigurarea calitatii – Vocabular

Revista Xtrem PC, Nr. 92, Decembrie 2007

Revista Xtrem PC, Nr. 95, Martie 2008

Revista Xtrem PC, Nr. 97, Aprilie 2008

Articol “Lumea în 2025”, Noiembrie 2007 http://www.europeanideasnetwork.com/files/2025_ro.pdf

http://www.dc-shop.ro/videoproiectoare,83

http://www.dc-shop.ro/videoproiectoare,83

http://www.flamingo.ro/produse.asp?Categoria=3&cat=7&scat=704

http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/26950/Razboiul-laptop-vs-desktop-si-a-desemnat-castigatorul.html

http://evangelist.ro/2007/10/24/digidesk-prototip-de-computer-pentru-manageri-semnat-microsoft/

http://www.microsoft.com/surface/index.html

http://www.businessmonitor.com/it/romania.html

http://www.ghenea.ro/2007/06/20/peste-doua-miliarde-de-calculatoare-pe-piata-pana-in-anul-2015-2/

Anexa 1

2.4.Tendințe actuale în dezvoltarea sistemelor de calcul

Sistemele de calcul actuale sunt din ce în ce mai performante, iar tendințele actuale sunt de îmbunătățire a interfeței de utilizare om-calculator. Astfel au apărut deja prototipuri de calculatoare care reacționează la vorbire sau care beneficiază de alte tehnologii, care vor schimba fața calculatoarelor în viitor:

DigiDesk: Prototip de computer pentru manageri creat de Microsoft

Un computer destinat managerilor, fără tastatură sau mouse, dar cu doua ecrane uriașe sensibile la atingere. Acesta este DigiDesk, noul prototip de calculator bazat pe tehnologia “surface computing” prezentat presei de catre Microsoft. Sistemul reprezintă de fapt un laptop uriaș cu două ecrane tactile ce încorporează tehnologia multi-touch (adoptată inițial de Apple iPhone). Astfel, iți poți folosi degetele pentru a accesa informații, a scrie și copia documente. Tastatura și mouse-ul nu mai sunt necesare. De asemenea, mai multe persoane pot lucra în același timp pe aceste ecrane.

DigiDesk de asemenea încorporează și funcții de recunoastere vocală și poate scana documente.

Proiectorul fară lampă

Texas Instruments a prezentat primul proiector ce folosește ca sursă de lumina LED-urile. Proiectorul "fără lampă" reprezintă o tehnologie cu totul revolutionară care va duce la scăderea prețurilor pentru videoproiectoare și un cost redus de întreținere. Lămpile folosite în fabricarea proiectoarelor actuale au o durată limitată de viață între 1000 – 3000 de ore iar schimbarea acestora determină costuri ridicate de întretinere. Noul proiector, mult mai eficient fără costuri mari de întretinere, ar putea sa schimbe cu succes actualele televizoare cu diagonală mare.

Performanțele modelului sunt net superioare proiectoarelor actuale. Contrastul atinge cote foarte ridicate de 500.000:1 iar gama de culori afișate este cu 50% mai bogată. Primele produse de acest gen ar putea fi lansate pe piață spre sfârșitul anului 2008.

Anexa 2.Clasificarea videoproiectoarelor după tehnologia de fabricație

TEHNOLOGIA LCD

Proiectoarele LCD conțin trei panouri identice cu cristale lichide. Fiecare dintre aceste panouri conține o matrice LCD minusculă cu rezoluția egală cu cea a videoproiectorului. Asemenea monitoarelor LCD, lumina este blocată sau transmisă în funcție de un semnal de comandă, dar răspunsul la acest semnal nu este instantaneu. LCD-urile folosite în videoproiecție sunt însă mult mai rapide decât cele utilizate la construcția monitoarelor. Fasciculul de lumină albă este descompus de un sistem de oglinzi dicroice în cele trei componente de bază ale luminii (RGB) și sunt transmise celor trei minipanouri LCD. Acestea creează imaginea corespunzătoare fiecărei culori, imaginea finală fiind recompusă de către o prismă dicroică, proiectarea realizându-se cu ajutorul unui sistem de lentile. Avantajele acestei tehnologii sunt luminozitatea și contrastul foarte bun, numărul mare de nuanțe de culoare reproduse și dimensiunile reduse care facilitează portabilitatea. Videoproiectoarele care folosesc această tehnologie sunt utile acolo unde reproducerea cât mai fidelă a culorilor este importantă.

DLP CU UN CHIP DMD

Tehnologia DLP (Digital Light Processing) are la bază un dispozitiv optic cunoscut ca DMD (Digital Micromirror Device). Acest dispozitiv este o suprafață dreptunghiulară care conține un număr foarte mare de oglinzi microscopice (până la 1.3 milioane). Fiecare oglindă este montată pe un suport special care permite înclinarea ei spre sau contra luminii și reprezintă un punct luminos sau întunecat pe suprafața de proiecție. Un semnal video digital este utilizat pentru a putea comanda DMD-ul. Atunci când o microoglindă este comutată de mai multe ori OFF decât ON, pixelul proiectat va

fi gri închis. Înainte de a fi transmisă pe suprafața DMD-ului lumina albă, generată de lampă, este trecută printr-un disc rotitor de culoare. Discul rotitor este colorat în culorile de bază ale luminii albe și este folosit ca filtru de culoare, lăsând să treacă pe rând spre DMD luminile roșie, verde și albastră. Un sistem DLP cu un chip DMD poate reproduce

cel puțin 16 milioane de nuanțe de culori. Stările OFF și ON ale oglinzilor sunt sincronizate perfect cu rotirea discului de culoare astfel încât microoglinzile DMD-ului vor reflecta sau nu culorile de bază corespunzătoare imaginii proiectate. Rata de reîmprospătare a imaginii este de aproximativ 17ms, suficient de rapidă pentru ca ochiul uman să combine culorile de bază și să vadă o singură imagine full color.

Videoproiectoarele de astăzi care au la bază acest tip de tehnologie utilizează un disc rotitor ce conține un segment suplimentar, segment ce este transparent pentru ca albul să fie mai strălucitor iar nuanțele de culoare mai luminoase.

Dispozitivul DMD este acoperit cu un strat de material care absoarbe lumina, reducând astfel riscul ca aceasta să ajungă accidental pe ecran atunci când oglinzile sunt comutate pe OFF. Avantajele oferite: nu există efectul de pixelizare a imaginii pentru că distanța dintre pixeli este mai mică decât 1mm, nuanțele de culoare sunt foarte luminoase și sunt reproduse cu mare acuratețe. Este cunoscut faptul că în cazul obiectelor de culoare albă pe fundal negru este posibil ca pentru o perioadă foarte scurtă de timp să fie vizibilă imaginea spartă în componentele de bază. Acest tip de videoproiectoare este recomandat cinefililor pentru sistemul home cinema.

DLP CU TREI CHIP-URI DMD

Sistemul DLP cu trei dispozitive DMD este identic cu cel prezentat mai sus, cu o singură diferență esențială: aici pentru fiecare culoare de bază roșu, verde și albastru există alocat câte un dispozitiv DMD. Lumina albă, generată de lampă, este descompusă în cele trei culori de bază tot cu ajutorul unei prisme, după care este reflectată de

cele trei dispozitive DMD, fiind recompusă și proiectată pe ecran cu ajutorul unui sistem de lentile. Calitatea imaginii și luminozitatea sunt mult superioare celorlalte tehnologii prezentate.

Videoproiectoarele cu trei chip-uri DMD sunt des întâlnite în cinematografe.

LCOS SAU LIQUID CRYSTAL ON SILICON

Una dintre cele mai noi metode de proiecție utilizează un dispozitiv LCoS ce se

compune dintr-un strat de cristale lichide, așezat pe un strat pixelizat reflectiv. Sub stratul de pixeli se află partea electrică de circuite electronice, ce comandă individual fiecare pixel. Matricele LcoS realizate la ora actuală au, în funcție de complexitate, 1280×768 pixeli sau 1920×1080 pixeli.

Videoproiectoarele care se bazează pe această tehnologie au o rezoluție foarte bună, deci efectul de pixelizare este inexistent, un contrast excelent și culorile sunt reproduse cu mare acuratețe. LcoS este o tehnologie relativ nouă și există unele dificultăți în realizarea matricelor de acest tip, în concluzie prețul plătit este pe măsura efortului depus de producător.

D-ILA

D-ILA este acronimul de la Digital Direct Drive Image Light Amplifier și este o tehnologie dezvoltată de către JVC. D-ILA este de fapt un dispozitiv LCD de tip reflectiv care furnizează o cantitate mai mare de lumină decât LCD-ul de tip transmisiv. Spre deosebire de tehnologia LCD, unde partea electronică de comandă a pixelilor este așezată pe aceeași suprafață cu pixeli, în tehnologia D-ILA electronica este așezată în spatele stratului de cristale lichide. ~n funcție de nivelul semnalului video recepționat, circuitele electronice controlează tensiunea aplicată cristalelor lichide iar acestea își schimbă direcția de polarizare a luminii în funcție de tensiunea aplicată. Un singur chip D-ILA poate conține un număr de maximum 2048×1536 pixeli. Datorită densității mari a pixelilor și dimensiunilor reduse, această tehnologie garantează o imagine de rezoluție mare, un contrast și tonuri de culoare superioare. Proiectoarele D-ILA RGB sunt asemănătoare cu cele DLP cu trei chip-uri DMD, doar că în acest caz fasciculele de lumină RGB sunt modulate de trei dispozitive D-ILA. Ulterior, acestea sunt combinate de o prismă dicroică și transmise către lentilele de proiecție.

CONCLUZIE

Investiția inițială într-un videoproiector este relativ mare, dar este sensibil mai redus față de prețul plătit pe un ecran LCD sau cu plasmă având aceleași dimensiuni și calitate a imaginii. Este clar că filmele, jocurile și chiar emisiunile TV favorite ar putea avea, la propriu, o altă dimensiune cu un videoproiector de apartament. Nici un televizor sau monitor nu va putea concura cu imaginea de mari dimensiuni oferită de acesta.