Calitatea Aerului In Orasul Suceava

[NUME_REDACTAT] V. și colab.(1980), ,,[NUME_REDACTAT]-natură, om economie”, [NUME_REDACTAT] și Enciclopedică, București, 347 pagini

[NUME_REDACTAT] (2005), ,,[NUME_REDACTAT] – Atmosfera”, [NUME_REDACTAT] Star, [NUME_REDACTAT] Elena (2007), „Surse de poluare și agenți poluanți ai mediului”, [NUME_REDACTAT], Craiova, 379 pagini

Lixandru B. (1999), „Ecologie și protecția mediului”, [NUME_REDACTAT] Universitară, vol.1-2,[NUME_REDACTAT] B. (2003), „Inginerie și protecția mediului în industrie”, EdituraTehnică-Info, [NUME_REDACTAT] D., Ursul G. (2009) – ,,Evaluarea variabilității ozonului troposferic în municipiul Suceava din perspectiva climatologică” lucrare prezentată la al IV-lea [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT]” desfășurat la Facultatea de Geografie și Geologie a Univ. ,,Al. I. Cuza” din Iași – în curs de publicare

Moussiopulos N., Berge., Bohler T., Gronskei K., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], (1996), „Ambient air quality polluant dispersion and transport models”, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Liviu, ,,Evaluarea impactului antropic asupra mediului”, Ed. [NUME_REDACTAT] de Știință, Cluj-Napoca, 130 pagini 

Negrea V., Sandu V. (2000), „Combaterea poluării mediuluin în transporturile rutiere”, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] S., [NUME_REDACTAT]-Zagăr G., Ștepa R., Ștepa R., Rusu-Zagăr C., Efectele poluarii aerului cu pulberi PM10 si PM2,5 si noxe gazoase în mediul de muncă, GEPROPOL, [NUME_REDACTAT], 2009

[NUME_REDACTAT] (2000), ,,Hazard și risc în industrii poluante”, Editura: Accent, [NUME_REDACTAT] Alexandru, [NUME_REDACTAT] (2007), ,,Evaluarea riscului tehnologic și securitatea mediului”, Editura: [NUME_REDACTAT] House, [NUME_REDACTAT] M. (2000), „Ecologie aplică”, [NUME_REDACTAT]

Raport anual privind stadiul realizării măsurilor din Programul de Gestionare a Calității aerului în municipiul Suceava pentru indicatorul PM10

Rusu-Zagăr G, Nisipeanu S., Ștepa R., Ștefan S., „Assesment of the health effects of atmospheric particulate matter within an industrial area”, 2004, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]-Zagăr G, Ștepa R., Ștefan S., Ștepa R., Zagăr L., „Evaluation of risk to human health due to industrial pollution in an unauthorized suburbia”, [NUME_REDACTAT], 2009

Rusu-Zagăr G, Ștepa R., Zagăr L, Rusu-Zagăr C., Ștepa R., ,,Poluarea aerului cu pulberi PM10 si PM2,5 in mediul de munca industrial”, [NUME_REDACTAT] și Securitate în muncă, 2011

[NUME_REDACTAT] Petrescu-Mag (2008), „Politici, instituții și legislație pentru mediu”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 382 pagini

[NUME_REDACTAT] Petrescu-Mag (2011), ,, Protectia mediului in contextul dezvoltarii durabile. Legislatie si institutii”, Ed. Bioflux, Cluj-Napoca, 362 pagini

[NUME_REDACTAT] Petrescu-Mag (2012), ,,Aspecte teoretice si practice privind protectia mediului prin intermediul normelor de derpt international”, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 260 pagini

Slavic A. Gh. (1977), „[NUME_REDACTAT]-studiu climatologic”, Manuscris, Univ. ,,AL.I.Cuza” Iași, Iași, 198 pagini

http://apmsv.anpm.ro/Mediu/raport_privind_starea_mediului_in_romania-15

http://orasulsuceava.ro/descopera/date-generale/geografice/alcatuirea-geologica/

http://protectio.org/poluarea-aerului/

http://www.agir.ro/buletine/1622.pdf

http://www.systemlife.ro/un_risc_pentru_sanatate.php

***[NUME_REDACTAT] de Mediu a CET Suceava – SC TERMICA SA Suceava, emisă de ARPM Bacău.

***(2008), ,,[NUME_REDACTAT]”, [NUME_REDACTAT] Române, București, 365 pagini

***(1983), ,,[NUME_REDACTAT]”, vol. I, [NUME_REDACTAT] R.S.R., București, 662 pagini

*** HG nr. 738/2008 pentru aprobarea Planului național de acțiune în domeniul protecției atmosferei

***HG nr. 731/2008 pentru aprobarea [NUME_REDACTAT] privind protecția atmosferei

***H.G. nr. 543/2004 privind elaborarea și punerea în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului, cu modificările și completările aduse de HG nr. 210/2007

***H.G. nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România

*** O.M. nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului

CAPITOLUL 1

STADIUL ACTUAL AL PROCESELOR DE POLUARE ATMOSFERICĂ

Poluarea aerului

Din cauza intenselor activități economice, în unele regiuni ale Globului, aerul își micșorează procentul de oxigen pe de o parte, iar pe de altă parte se încarcă cu substante dăunătoare vieții. Fenomenul este cunoscut sub numele de poluarea aerului și constă în impurificarea atmosferei cu substanțe solide, lichide, vapori sau gaze dăunatoare organismelor vii.

Înțelegem prin poluarea aerului, prezența in atmosferă a unor substanțe străine de compoziția normală a aerului, care în funcție de concentrație si timpul de acțiune provoacă tulburări asupra sănătății omului, creează disconfort populației dintr-un teritoriu, afectează flora și fauna sau alterează mediul de viață al omului. De aici rezultă că pentru a fi considerați poluanți, substanțele prezente în atmosferă trebuie să exercite un efect nociv asupra omului sau asupra mediului său de viață. În ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au început să depășească după amploare pe cei naturali, căpătând un caracter global. Studiile arată că poluarea aerului, cauzată de activitățile industriale și de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra stării de sănătate a populției, mai ales pentru persoanele care locuiesc în zonele urbane, adică pentru aproximativ 80% dintre europeni. Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii și a unor probleme respiratorii grave, precum astmul. În fiecare an, în Europa, gradul de poluare a aerului contribuie la decesul prematur a circa 370.000 de persoane și reduce, în medie cu 8 luni, speranța de viață a fiecăruia dintre noi. În cazul locuitorilor zonelor grav afectate de poluare, speranța de viață se poate reduce cu până la doi ani. Emisiile în atmosferă a nocivelor dăunătoare nu numai că distrug natura vie, afectează în mod negativ sănătatea umană, dar ele pot modifica însăși proprietățile atmosferei, ce poate duce la consecințe ecologice și climatice nefaste.

Surse de poluare

Sursele de poluare a aerului atmosferic se împart în:

Surse naturale – cea mai comună dintre poluările naturale este poluarea cu pulberi provenită din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vânt pâna la o anumită altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influența sănătatea populației. Pulberea poate fi ridicată până la mare inălțime, iar odată ajunsă intr-o zonă anticiclonică incepe să se depună. ([NUME_REDACTAT], 2007)

Alte surse naturale sunt:

omul și animalele (prin procesele fiziologice evacuează dioxid de carbon și viruși);

plantele (eliberează fungi, polen, substanțe organice și anorganice);

solul (pulberi ca urmare a eroziunii, viruși);

apa (in special cea marină prin aerosoli incărcați cu săruri);

descompunerea materiilor organice vegetale și animale;

vulcanii (cenușa, oxizi de azot, sulf, carbon);

radioactivitatea terestră și cosmică (prin radionuclizi emiși de roci și descendenți de proveniență cosmică);

descărcările electrice (prin generarea de ozon la altitudini mici);

incendiile din păduri, care creează un fum ce se poate răspândi pe suprafețe mari.

Sursele artificiale – sunt mult mai importante, inmulțirea acestora constituind cauza pentru care protecția aerului reprezintă o problemă vitală a lumii contemporane. Aceste surse sunt o urmare a actvitații omlui ,progresului societătții, în primul rând procesului de industrializare și urbanizare, având drept fenomen de insoțire poluarea mediului implicit și poluarea aerului. Industria reprezintă la ora actuala cea mai importantă sursă de poluare a planetei, pornind de la poluarea locurilor de muncă si până la perturbarea echlibrelor ecologice ale planetei. Poluarea la locul de muncă este foarte frecventă si are drept scop apariția de boli profesionale. Capacitățile de producție au crescut din punct de vedere al puterii instalate -de la 200 MW la 5000 MW. Paralel cu această crestere vertiginoasă au evoluat si posibilitățile tehnice de epurare a evacuărilor de pulberi -75% din acestea fiind reținute prin diferite metode de filtrare. Tehnologia invechită, care nu beneficiază de condiții favorabile pentru autopurificare reprezintă principala problemă a protecției mediului. O altă sursă de poluare o reprezintă materialele produse de diferiți agenți poluanți: cărbuni, minerale, impurități din aceste materii (sulf, arsen, mercur), substanțe intermediare, produse finite (ciment, negru de fum, clor). ([NUME_REDACTAT], 2007)

Dacă ne referim la câteva surse preponderent poluante, nu putem exclude industria termoenergetică poluatoare prin combustie, produsă de instalațiile de incălzire generală și domestică, mijloacele de transport, instalațiile de distrugere a deșeurilor prin ardere. Poluarea produsă de termocentrale este strâns legată de cantitea de cenușă rezultată din cărbunii superiori (5-10%) iar din cei inferiori (40-50%) reprezentând de altfel unul din criteriile cantitative de apreciere a activității cărbunilor .Printr-o combustie incompletă a cărbunilor, gazele rezultate sunt bogate în cenușă, funingine si particule de cărbune nears. Acestea se pot aglomera, putând atinge dimensiuni de ordinul milimetrilor. ([NUME_REDACTAT], 2007)

Industria siderurgică poluează atmosfera cu pulberi și gaze, datorită impurităților existente in materia primă si datorită operațiilor tehnologice neermetice. Tehnologia din siderurgie prezintă intr-o fază inițială două operații: deconcentrarea minereului în compuși utili și deconcentrarea în carbon a cărbunilor (decocsificarea). În urma acestor procese sunt elaborate fonta si oțelul, care apoi în turnătorii sunt transformate în diferite produse. Poluarea cu pulberi se produce la incărcarea si descărcarea benzilor care transportă minereul iar cu gaze în timpul expunerii la foc. Sistemele de epurare rețin pulberile, în timp ce gazele sunt evacuate in atmosferă. ([NUME_REDACTAT], 2007)

Industria metalurgică poluează prin sulfuri în urma tehnologiei aplicate pentru obținerea metalului din minereu.

Industria materialelor de construcții -pentru producerea materialelor de construcție se folosesc cantități mari de roci naturale, concasate, măcinate și arse la diferite temperaturi. În cursul acestor procese se produce o cantitate mare de pulbere, de obicei netoxică. Industria cimentului reprezintă ramura cea mai poluanta .Un alt poluant rezultat din industria materialelor de construcție este oxidul de magneziu care se obține prin arderea carbonatului de magneziu la 1600 grade Celsius. ([NUME_REDACTAT], 2007)

Alți poluanți rezultă in urma obținerii ipsosului, varului, ceramicii și sticlei, atmosfera fiind poluată tot cu pulberi bogate in silicate și sulfați de aluminiu. Atmosfera mai poate fi poluată cu funingine și hidrocarburi rezultate în urma utilizării bitumurilor pentru hidroizolații și imbrăcămințile rutiere. ([NUME_REDACTAT], 2007)

Industria chimică prelucrează o gamă largă de materii prime pornind de la cea minieră pană la produșii de sinteză: gaz metan, cărbune, petrol, produse petroliere. Principalii poluanți provin de la fabricile producătoare de acizi care folosesc ca materie primă mineralele ce conțin nemetalul din compoziția acidului: sulf, clor, azot, fosfor([NUME_REDACTAT], 2007).

Industria petrochimică produce carburanți și lubrefianți, cât și diverși compuși proveniți din petrol care la rândul lor constituie materie primă pentru alte secții industriale.

Industriile petrochimică și carbochimică emit în atmosferă ca principali poluanți: hidrocarburi aromatice-benzen si derivații săi, utilizate ca solvenți, reactivi, materie primă pentru obținerea derivaților aromatici. ([NUME_REDACTAT], 2007)

Industria lemnului, hârtiei și celulozei -celuloza se obține din lemn, stuf și paie, prin două procedee: bisulfitic si sulfat. În timpul proceselor tehnologice, sunt evacuate în mediu pulberi de lemn care sunt reținute in cicloane umede si filtre. În timpul macerării se pot declanșa insă mercaptani, sulfuri urât mirositoare, incercarea de epurare a acestora având o eficacitate parțială.

Industria alimentară poluează cu pulberi rezultate din măcinarea cerealelor, obținerea laptelui pulverizat și a gazelor urât mirositoare rezultate din fermentațiile produselor de proveniență animală si vegetală. Industria zootehnică ridică probleme privind contaminarea mediului cu deșeuri animaliere care în urma fermentației degajă mirosuri ce se răspândesc la distanțe mari. ([NUME_REDACTAT],2007)

Natura poluanților atmosferici

Din punct de vedere al naturii, poluanții atmosferici pot fi clasificați in două grupe:

Suspensii sau aerosoli care sunt formați din particule lichide sau solide cu dimensiunea cuprinsă între 100 μm și 0,001μm. La dimensiune mai mare, stabilitatea in atmosferă este atât de redusă, încât sistemul dispers practic nu se poate constitui, iar dimensiunile sub 1 μm fac parte din domeniul dispersiilor moleculare.

Acest sistem dispers se clasifică în funcție de dimensiune si comportare in atmosferă, in 3 categorii:

suspensii mai mari de 10 μm. Acestea au stabilitate mică în aer, sedimentând în atmosfera imobilă cu viteză uniform accelerată și care au putere de difuziune mică;

suspensii cu diametrul cuprins între 10 μm si 0,1 μm. Se caracterizează prin faptul că in aer imobil sedimentează cu viteză uniformă conform legii Stokes, frecarea față de moleculele de aer anulând accelerația; stabilitatea acestor aerosoli este mai mare, ca și puterea lor de difuziune;

suspensii de dimensiune mai mică de 0,1 μm. Stabilitatea in atmosferă este foarte mare, in atmosferă imobilă nu se depun, ci fiind de dimensiune coloidală, se deplasează cu miscări browniene. Capacitatea de difuziune a acestor aerosoli este foarte mare, similară cu cea a gazelor.

Pe lângă semnificația de ordin fizico-chimic pe care o prezintă această clasificare, este de menționat că importanță sanitară au în special ultimele două categorii prin faptul că particulele mai mari de 10 μm se rețin în cursul respiratiei, in căile respiratorii superioare și se elimină repede din plămâni. Particulele in suspensie mai mici de 5 – 10 μm putând ajunge în cursul respirației până la nivelul alveolei pulmonare constituie așa numiții “aerosoli respirabili” cu potențial nociv ridicat.

Aerosolii poluanți pot fi – din punct de vedere al stării de agregare – solizi sau lichizi. Cei lichizi sunt reprezentați de gaze sau vapori condensați în atmosferă sau dizolvați în aerosolii de apă atmosferică (ceață).

Un exemplu dintre cele mai cunoscute il reprezintă ceața acidă care se formează în zone intens poluate cu oxizi de sulf. Aerosolii solizi sunt reprezentați de pulberi, constituind unul dintre cei mai răspândiți poluanți.

Datorită diferențelor de dimensiuni dar și de natura chimică, aprecierea nocivității nu se face complet decât determinând atât cantitatea, căt si natura chimică și dimensiunile. Efectul asupra sănătății este de asemenea foarte divers. Din acest punct de vedere se clasifică în pulberi toxice (care determină manifestarile patologice specifice substanței toxice componente) și netoxice. Acestea din urmă, diferite și ele ca natură și în funcție de aceasta pot exercita efecte iritante, cancerigene, alergizante, fotodinamice, infectante și fibrozante.

Gazele și vaporii toxici reprezintă poluanții prezenți în atmosferă sub forma gazoasă. Foarte diverși din punctul de vedere al naturii chimice, au stabilitate mare in atmosferă, precum si mare putere de difuziune.

Ambele aceste caracteristici depind mai putin de natura chimică a substanței, cât în primul rând de caracteristicile fizice ale atmosferei. Temperatura crescută crește volatilitatea, iar cea scazută favorizează condensarea și trecerea din starea gazoasă în cea de aerosol. Umiditatea crescută, de asemenea poate prin dizolvarea în vapori de apă condensați, să schimbe starea de agregare a substanțelor gazoase. Radiațiile, în special ultravioletele, pot duce prin reacții fotochimice la transformări chimice importante.

Dispersia atmosferică

Din nefericire elementele poluante nu rǎmân la locurile unde sunt produse, ci, datoritǎ unor factori influenți, ele se depǎrteazǎ mult de acestea. Aflate în concentrație mare la sursa emitentǎ, pe mǎsurǎ ce se depǎrteazǎ se împrǎștie și datoritǎ unor fenomene fizice sau chimice, în anumite zone sau regiuni ele cad pe pǎmânt, sau se descompun realizând o autopurificare a atmosferei. (Negrea V., Sandu V. 2000)

De foarte multe ori aceastǎ autopurificare nu este posibilǎ și datoritǎ unor cauze naturale ele sunt purtate la mare distanțǎ, aglomerate sau concentrate, dând naștere unor adevǎrate calamitǎți, atât asupra oamenilor și animalelor, cât și asupra mediului înconjurǎtor. (Negrea V., Sandu V. 2000)

Procesele care influențeazǎ actiunea agenților poluanți din atmosferǎ se pot încadra în douǎ mari categorii: procese fizice și procese chimice. Distanța la care proprietǎțile naturale ale atmosferei se pot restabili prin autopurificare este dependentǎ de concentrația de elemente poluantee și de factorii meteorologici și topografici. (Negrea V., Sandu V. 2000)

Principalii factori meteorologici care contribuie la mișcarea poluanților în atmosferă sunt: temperatura, umiditatea, vântul, turbulența și fenomenele macrometeorologice.

Temperatura aerului nu este o mǎrime constantǎ, ea prezentând douǎ feluri de variații: periodice și accidentale. Variația aerului în funcție de presiune și de înǎlțime este un factor important care intervine în deplasarea maselor de aer și implicit în rǎspândirea în atmosferǎ a impurifianților. Stǎrile atmosferice care prezintǎ cea mai mare importanțǎ pentru dispersia poluanților sunt: instabilitatea și inversiunea termică . În primul caz se realizeazǎ o dispersie rapidǎ, iar în al doilea caz dispersia este împiedicatǎ aproape total. (Negrea V., Sandu V. 2000)

Aerul atmosferic conține în permanențǎ o cantitate oarecare de apǎ sub formǎ de vapori, care îi dau o stare de umiditate. Aceasta se opune difuziei poluanților și respectiv micșorǎrii concentrației lor, împiedicând particulele sǎ se deplaseze. Umiditatea crescutǎ duce la formarea ceții, care produce concentrarea impuritǎților. În zone poluate ceața se formeazǎ frecvent, dând naștere smogului. În general, cu cât este mai mare proporția de vapori de apǎ în atmosferǎ, cu atât se agraveazǎ și poluarea. La apariția precipitaților se produce spǎlarea de impuritǎți a atmosferei; ploaia realizeazǎ spǎlarea atmosferei în principal de gaze, iar zǎpada de particule solide. (Negrea V., Sandu V. 2000)

Vântul nu este altceva decât mișcarea orizontalǎ a aerului, iar datoritǎ acestui fapt el este considerat cel mai important factor ce contribuie la împrǎștierea poluanților. Acesta reprezintǎ procesul prin care impuritǎțile se deplaseazǎ și creeazǎ fenomenul prin care acestea se difuzeazǎ în bazinul aerian. Difuzia este direct proporționalǎ cu viteza vântului. Dacǎ acesta este uniform și de vitezǎ micǎ menține concentrații ridicate de poluanți în stratul de aer în care au ajuns. Cu cât viteza este mai mare, cu atât înǎlțimea la care ajung poluanții eliminați prin sursǎ este mai micǎ. Calmul atmosferic este cea mai nefavorabilǎ condiție meteorologicǎ pentru poluarea aerului, deoarece pe mǎsura producerii de poluanți aceștia se acumuleazǎ în vecinǎtatea sursei și concentrația lor crește progresiv. (Negrea V., Sandu V. 2000)

Prin turbulențǎ se înțelege un fenomen complex, permanent, care rezultǎ din diferențele de temperaturǎ, mișcare și frecare dintre straturile în mișcare, a unor porțiuni mici ale maselor de aer, care determinǎ o continuǎ stare de agitație internǎ. Acest fenomen favorizeazǎ repede amestecurile și de aceea difuzia impuritǎților în masa de aer turbulent se face mai repede.

Studiile meteorologice au scos în evidențǎ rolul maselor mari de aer ca factori de care depinde difuzia poluanților eliminați de surse aflate la sol. Pe glob existǎ regiuni în care în cursul unui an se înregistreazǎ mișcǎri de mase mari de aer. În țara noastrǎ masele anticiclonice se manifestǎ de obicei în lunile decembrie-ianuarie și iulie-august. În regiunile cu mase anticiclonice, vântul este slab sau absent, presiunea atmosfericǎ este ridicatǎ, iar inversiunea termicǎ se produce frecvent, motiv pentru care aceste fenomene macrometeorologice sunt strâns corelate cu concentrația poluanților din zonǎ.

Modele de dispersie atmosferică

Modelul de dispersie atmosferică (MDA) reprezintă simularea matematică a modului de împrăștire a poluanților în atmosferă. MDA sunt folosite pentru estimarea concentrației poluanților atmosferici emiși în urma activității industriale sau a traficului auto în direcția vântului. (Moussiopulos N., Berge., Bohler T., Gronskei K., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1996)

Modelele de dispersie atmosferică necesită mai multe date de intrare:

condițiile meteorologice cum ar fii viteza vântului și direcția, turbulența atmosferică (caracterizată prin clasele de stabilitate), temperatura aerului ambiental;

parametrii emisiilor cum ar fii înălțimea și locația sursei, diametrul coșului de fum, viteza și temperatura de ieșire și rata debitului masic;

datele geografice ale locației unde este amplasată sursa și receptorul, dacă este posibil se ține seama chiar și de modul de utilizare al terenului;

locația, înălțimea și lățimea oricărei surse obstrucționale (de exemplu clădiri sau alte structuri).

Principalele modele de evaluare a dispersiei atmosferice sunt: modelul ascensiunii norului de fum, modelul Gauss, modelul semi-empiric, modelul Euler, modelul Lagrange, modelul chimic, modelul receptorilor, modele stochastice. (Moussiopulos N., Berge., Bohler T., Gronskei K., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1996)

Modelul ascensiunii norului de fum calculează înlocuirea pe verticală și comportamentul generic al norului de fum în faza inițială de dispersie. În general, poluanții eliberați în aerului ambiental posedă o temperatură mai mare decât aerul înconjurător, fiind emiși prin coșurile de fum în mod vertical. Atât verticalitatea cât și tendința de a se deplasa în atmosferă contribuie la creșterea mediei pe înălțime a norului de fum de la coș. (Moussiopulos N., Berge., Bohler T., Gronskei K., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1996)

[NUME_REDACTAT] este cel mai vechi model (1936) și poate fi cel mai întâlnit model de dispersie atmosferică. Se bazează pe ipoteza conform căreia concentrația fumului pe orice direcție a vântului are o distribuție gaussiană independentă atât pe orizontală cât și pe verticală. Modelele gaussiane pot fi folosite și pentru evaluarea dispersiei continue pentru dinamica norului de aer poluant de la nivelul pământului. Același model poate fi folosit și pentru evaluarea dispersiei non-continue a dârei de fum. Algoritmul primar folosit în modelul gaussian este ecuația generalizată de dispersie pentru surse continue de fum. (Moussiopulos N., Berge., Bohler T., Gronskei K., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1996)

Modelul semi-empiric conține mai multe modele care sunt dezvoltate în principal din aplicațiile practice, aceste modele fiind caracterizate printr-o simplificare drastică a parametrilor de intrare și analiza empirică a acestora.

[NUME_REDACTAT] rezolvă numeric ecuațiile de difuziune atmosferică (abordarea Euler). Acestea sunt integrate în marea majoritate a modelele de previzionare meteorologică. Se poate afirma că modelul Euler urmărește norul de fum cum se îndepărtează de zona analizată. (Moussiopulos N., Berge., Bohler T., Gronskei K., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1996)

[NUME_REDACTAT] este modelul matematic de dispersie care umărește poluarea pe o suprafață mai mare cu gaz poluant (în special particule) astfel încât parcelele poluante urmărite prin aceast model se succed odată cu trecerea norului de fum. [NUME_REDACTAT] urmărește norul de fum, spațiul analizat deplasându-se împreună cu poluantul. (Moussiopulos N., Berge., Bohler T., Gronskei K., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1996)

Modelul chimic include modelul de calcul al transformărilor chimice. Complexitatea acestor modele includ o paletă largă și pleacă de la o reacție simplă (transformarea dioxidului de sulf în sulfați) până la reacții fotochimice complexe. (Moussiopulos N., Berge., Bohler T., Gronskei K., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1996)

Modelul receptorilor pornește de la monitorizarea concentrațiilor la receptor și caută să repartizeze concentrațiile observate la un punct la mai multe tipuri de surse. Acest lucru se realizează prin cunoașterea compoziția chimică a materialelor sursei și receptorilor. Modelul receptorilor este bazat pe ecuațiile de masă și statisticile intrinseci și nu include relația clar determinată dintre emisii și concentrații. (Moussiopulos N., Berge., Bohler T., Gronskei K., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1996)

Modele stochastice sunt bazate pe tehnici statistice sau semi-empirice pentru analiza trendurilor, a periodicității și interrelaționarea între calitatea aerului și măsurătorile atmosferice până la prognoza evoluției episoadelor de poluare atmosferică. Aceste modele sunt foarte utile în prognoza în timp real sau pentru perioade relativ scurte, unde informațiile disponibile din măsurători sunt relevante (pentru scopuri de prognoză imediată) mai multe decât analiza statistică.

Orice tip de MDA poatet fi folosit doar atunci când se cunoaște valoarea emisiei de poluant.

Această valoare este cunoscută pentru intervale limitate când este realizată o monitorizare continuă cu ajutorul analizoarelor dedicate, în rest folosindu-se inventarul de emisii. Inventarul de emisii CORINAIR își are originile în [NUME_REDACTAT] din 1985 referitor la întocmirea inventarului de emisii atmosferice la nivelul [NUME_REDACTAT]. Poluanții incluși în acest inventar: SO2, NOX, NMVOC, CO, CH4, CO2, N2O, NH3, As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Se, Zn și poluanțoi organici persistenți. (Moussiopulos N., Berge., Bohler T., Gronskei K., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 1996)

Capitolul 2 – POLUAREA AERULUI CU PULBERI

2.1. Natura pulberilor

În general, pulberile din atmosferă se clasifică, după dimensiuni, in două mari grupe:

Pulberi in suspensie – având în atmosferă un comportament asemănător gazelor;

În cadrul acestui poluant se înscriu particulele solide netoxice cu diametrul mai mic de 20 de μm. Dintre acestea, cele cu dimensiuni micronice și submicronice pătrund prin tractul respirator în plamâni, unde se depun umed. Atunci când cantitatea inhalată într-un interval de timp depășește cantitatea care poate fi eliminată natural, apar disfuncții ale plămânului, începând cu diminuarea capacității respiratorii și a suprafeței de schimb a gazelor din sânge. Aceste fenomene favorizează instalarea sau cronicizarea afecțiunilor cardiorespiratorii. Pulberile în suspensie din atmosferă afectează ochii conducând la oboseala vizuală sau la afecțiuni de mai lungă durată.

În cazul în care particulele conțin substante toxice ca, de exemplu, metale grele adsorbite pe particulele solide, acestea devin foarte agresive, eliberarea în plasmă și în sânge a ionilor metalici conducând, în funcție de metal și de doză, la tulburări generale foarte serioase. Pulberile sunt considerate noxe atât pentru industrie cât si pentru mediul înconjurator. Suspensiile de particule fine în aer reprezintă fenomene naturale. Ele devin un risc pentru sănătate atunci când sunt depăsite anumite praguri de concentrație.

Pulberi sedimentabile – care după ce sunt emise în atmosferă, se depun pe sol, vegetație, ape și construcții.

Pulberile sedimentabile sunt de dimensiuni și densități care le favorizează depunerea conform legii gravitației. Pulberile sedimentabile au stabilitate mult mai mică în atmosferă decât pulberile în suspensie și o capacitate de difuzie redusă, stabilitate care este cu atât mai mică cu cât dimensiunea și masa sunt mai mari. Au deci, în raport cu gazele, capacitate mai redusă de a se dilua în aer, în schimb sedimentează ușor. Natura acestor pulberi este foarte diversificată.

2.2. Cantități evacuate în atmosferă

2.3. Modalități de cuantificare a pulberilor din aerul atmosferic

2.4.Prejudicii ecologice, sociale și economice

Praful fin și particulele în suspensie PM10 și PM2.5 au efecte serioase asupra sănătății omului, mai ales în cazul categoriilor de varsta ce au un grad ridicat de expunere: copiii și persoanele în vârstă. (www.systemlife.ro) 

Acestea agravează bolile aparatului respirator, cum sunt astmul sau bronșita, formând depuneri la nivelul parții superioare a aparatului respirator (cavitatea nazală, faringele și laringele), respectiv în trahee și bronhii, provocând diverse tipuri de iritații ce includ inflamații și uscarea nasului, gâtului, precum și tuse, wheezing (tuse șuierătoare), dispnee și scăderea funcției pulmonare. (www.systemlife.ro) 

Gravitatea si seriozitatea afectiunilor este cu atat mai mare cu cat particulele contin si substante acide (cum sunt dioxidul de sulf, oxidul de azot, etc.) sau substante chimice, toxice, respectiv cancerigene. Inflamatiile se pot extinde astfel si in zona inferioara a plamânilor, avand efecte directe asupra circulatiei sangvine si asupra capacitatii sangelui de a se coagula.  Studii realizate asupra efectelor pe termen scurt au relevat că poluarea aerului este singura cauză a decesului prematur în rândul oamenilor aflați în categoriile de risc maxim, dar în același timp poate cauza aceleași simptome si la persoanele aflate în categoriile de risc minim. (www.systemlife.ro) 

Capitolul 3 – ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ PROTECȚIA ATMOSFEREI

3.1. Legislația internatională

Legislația europeană cu privire la calitatea aerului este construită pe principii clare. Primul dintre acestea este acela că [NUME_REDACTAT] să-și împartă teritoriul intr-un număr de zone și aglomerări. În aceste zone și aglomerații, [NUME_REDACTAT] trebuie să adopte metode de masură a nivelului de poluare a aerului folosind metode de masură și modelare și alte tehnici empirice. Unde nivelele sunt ridicate, [NUME_REDACTAT] trebuie să pregatească un plan sau program de calitate a aerului pentru a asigura conformitatea cu valorile limită specifice pentru fiecare poluant. Informațiile despre calitatea aerului trebuie prezentate publicului. (www.anpm.ro)

[NUME_REDACTAT] privind [NUME_REDACTAT]

În 1996, Consiliul de Mediu a adoptat [NUME_REDACTAT] 96/62/EC privind Managementul și [NUME_REDACTAT] Aerului. [NUME_REDACTAT] revizuie legislația existentă anterior și introduce noi standarde de calitate a aerului pentru poluanții aerului nereglementați anterior, stabilind programul de dezvoltare a directivelor privind o gamă largă de poluanți ai aerului. Lista poluanților atmosferici de luat în considerare include dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particulele, plumbul și ozonul – poluanți controlați de obiectivele deja existente privind calitatea aerului – și benzen, monoxid de carbon, hidiocarburi poliaromatice, cadmiu, arsen, nichel și mercur.(www.mmediu.ro)

Scopul general al [NUME_REDACTAT] privind [NUME_REDACTAT] este de a defini principiile de bază ale unei strategii comune pentru:

Definirea și stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului în UE, proiectarea pentru a evita, preveni sau reduce efectele dăunătoare asupra sănătății umane și asupra mediului ca întreg;

Estimarea calității aerului în statele membre pe bază de criterii și metode comune;

Obținerea informațiilor adecvate privind calitatea aerului și asigurarea că aceste informații vor fi disponibile publicului, printre altele folosind pragurile de alertă;

Menținerea calității aerului acolo unde acesta este bun și îmbunătățirea acestuia în alte cazuri.

În acest scop statele membre vor desemna la nivele corespunzătoare autoritatea competentă și organismele responsabile pentru:

Implementarea acestor directive;

Estimarea calității aerului;

Aprobarea procedeelor de măsurare (metode, echipament, rețele, laboratoare);

Asigurarea acurateții măsurării prin procedee de măsurare și verificarea menținerii unei astfel de acuratețe prin aceste procedee, în particular prin controale interne de calitate, desfășurate, printre altele, în acord cu cerințele standardelor europene de calitate;

Analiza metodelor de estimare;

Coordonare pe teritoriul lor a programelor comunitare de asigurare a calității, organizate de Comisie. (http://www.anpm.ro)

[NUME_REDACTAT] privind [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] privind [NUME_REDACTAT] a fost urmată de așa numitele "[NUME_REDACTAT]" care stabilesc valorile limită numerice și valorile țintă pentru fiecare dintre poluanții identificați. În ciuda stabilirii limitelor de calitate a aerului și a pragurilor de alertă, obiectivele directivelor fiică sunt de a armoniza strategiile de monitorizare, metodele de măsurare, calibrare și metodele de estimare a calității aerului pentru a ajunge la măsuri comparabile cu cele din UE și să asigure informarea definitivă a publicului. (www.mmediu.ro)

[NUME_REDACTAT] Fiică (1990/30/EC) referitoare la valorile limită pentru NOX, SO2, Pb, și PM10 din aer, a intrat în vigoare în anul 1999 (modificată de Decizia 2001/744/CE). A [NUME_REDACTAT] Fiică (2000/69/EC), legată de valorile limită pentru benzen și monoxidul de carbon din aer, a intrat în vigoare pe 13 decembrie 2000. [NUME_REDACTAT] pentru A [NUME_REDACTAT] Fiică privind stratul de ozon a apărut la 9 iunie 1999 sub numele de COM si va înlocui probabil Directiva curenă privind stratul de ozon (92/72/CE). (www.mmediu.ro)

1999/30/CE, Anexa V Determinarea depășirilor pragurilor superior și inferior de evaluare

Depășirile pragurilor superior și inferior de evaluare trebuie să fie determinate pe baza

concentrațiilor înregistrate în ultimii 5 ani în care există date suficiente. Un prag de evaluare va fi

considerat a fi fost depășit, dacă, în timpul acelor 5 ani, numărul total al depășirilor concentrației

numerice a pragului este de trei ori mai mare decât numărul de depășiri permis pe an. (www.mmediu.ro)

2000/69/CE, Anexa III

Un prag de evaluare va fi considerat a fi fost depășit dacă a fost depășit în timpul a trei ani diferiți din acești ultimi 5. (www.mmediu.ro)

1999/30/CE, Anexa V; 2000/69/CE, Anexa III

Acolo unde sunt disponibile date pe o perioadă mai mică de 5 ani, statele membre pot combina campanii de măsurare de scurtă durată în timpul perioadei din an si în locații care sunt probabil tipice pentru cele mai înalte nivele de poluare cu rezultate obținute din informații de la inventarele de emisii și modelare, pentru a determina depășirile pragurilor superior și inferior de evaluare. (www.mmediu.ro)

3.2. Legislația națională

Ordin nr. 592/2002

Ordin pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și ozonului în aerul înconjurător. (www.mmediu.ro)

Ordin nr. 712/199/126/2003

Ordin pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi provenite din instalații mari de ardere. (www.mmediu.ro)

În prezent, în Romania, accesul liber al publicului la informația de mediu se asigură prin Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului, Legea nr.86/2000 pentru ratificarea [NUME_REDACTAT], Ordinul ministrului MAPM nr.1325/22.09.2000 privind participarea publicului, prin reprezentanții săi, la pregătirea planurilor, programelor, politicilor și legislației privind mediul, iar pentru garantarea dreptului la informația de mediu și accesul la justiție se aplică procedura de

contencios administrativ, conform Legii nr.29/1990 privind contenciosul administrativ. (www.mmediu.ro)

Pentru transpunerea totală a prevederilor acquis-ului comunitar în acest domeniu se vor elabora următoarele acte normative:

Hotărâre de Guvern privind informația de mediu, care va detalia aspecte procedurale de acces la acest tip de informație, furnizarea informației de mediu aflată în posesia instituțiilor guvernamentale cu stabilirea condițiilor de disponibilizare a informației de mediu.

Ordine de ministru pentru aprobarea normelor metodologice și reglementărilor de colectare, prelucrare, raportare și disponibilizare a informației de mediu.

Hotărâre de Guvern privind tarifele pentru informația de mediu. (www.mmediu.ro)

Ordin nr. 883/545/859/2005

Ordin pentru aprobarea Programului național de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi

de azot și pulberi provenite din instalații mari de ardere.

OUG 195/2005 privind protecția mediului aprobată cu completări și modificări prin Legea 265/2006

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 243/2000 privind protecția atmosferei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 655/2001.

[NUME_REDACTAT] nr. 731/2004 pentru aprobarea “Strategiei naționale” privind protecția atmosferei

[NUME_REDACTAT] nr. 738/2004 pentru aprobarea “Planului național” de acțiune în domeniul protecției atmosferei

[NUME_REDACTAT] nr. 586/2006 privind înființarea și organizarea Sistemului național de evaluare și gestionare integrată a calității aerului (SNEGICA)

[NUME_REDACTAT] nr. 543/2004 privind elaborarea și punerea în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului

Ordinului ministrului apelor și protecției mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în [NUME_REDACTAT] MMGA 35/11.01.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului. (www.mmediu.ro)

CAPITOLUL 4 – CALITATEA AERULUI ÎN ORAȘUL SUCEAVA

4.1. Date generale

4.1.1. Condiții fizico-geografice (relief, geomorfologie, hidrografie, condiții meteorologice)

[NUME_REDACTAT], reședința județului Suceava, este situat pe platforma Suceava – Bosanci, parte componentă a [NUME_REDACTAT], care face parte din [NUME_REDACTAT]. Municipiul este așezat pe două subunități geografice: dealurile și platourile marginale văii râului Suceava și valea Sucevei. La periferia orașului se află localizate două crânguri – Zamca și Șipote. (www.orasulsuceava.ro)

Fig. 4.1. Amplasarea stației SV2 și modul de folosință a terenurilor din municipiul [NUME_REDACTAT] Suceava, cu lungimea totală de 170 km, străbate municipiul de la NV spre SE, trecând prin zona industrială a Sucevei și se varsă în râul Siret la 21 de km aval de municipiul Suceava. (www.orasulsuceava.ro)

[NUME_REDACTAT] caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălțimea maximă de 435 m ([NUME_REDACTAT]) și cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava) – vezi fig. 4.2. (www.orasulsuceava.ro)

Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline și dealuri (Zamca – 385 m; Viei – 376 m; Mănăstirii – 375 m; Țarinca – 435 m) separate de văile râului Suceava și a pâraielor Șcheia, Cetății (Cacaina), Vătafu și Morii. Orientarea generală a interfluviilor, cât și a văii Sucevei este NV-SE, conform structurii geologice cu caracter monoclinal. Pantele reliefului se prezintă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafața teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprinde pante între 3 și 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°.(www.orasulsuceava.ro)

Principalele unități de relief din oraș și din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot fi clasificate în trei mari grupe:

platourile, larg vălurite, reprezentate prin [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]; cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a orașului;

versanții deluviali (circa 25% din suprafață), apăruți ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziunii areolare și liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii Târgului, pe versanții de vest și sud-est ai dealului Zamca și pe versantul drept al Sucevei;

șesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat. (www.orasulsuceava.ro)

Ele s-au detașat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei, astfel:

o treaptă între 0 și 2 m, inundabilă (este vorba despre altitudinea relativă care se calculează în raport de cea a talvegului văii);

o treaptă mai înaltă între 2 și 4 m, inundabilă periodic;

ultima treaptă între 4 și 7 m este cea mai înaltă a șesului. (www.orasulsuceava.ro)

În afara acestor trei trepte ale șesului (a celor trei terase de luncă) se mai pot delimita încă șase terase:

terasa de 20-25 m în zona fostului abator Burdujeni;

terasa de 60-70 m, [NUME_REDACTAT]; pe această terasă se află amplasată stația SV2 de tip industrial – fig. 2.2.;

terasa de 100 m, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT];

terasa de 130-140 m, [NUME_REDACTAT];

terasa de 150-160 m, [NUME_REDACTAT];

terasa de 180-190 m, [NUME_REDACTAT]. (www.orasulsuceava.ro)

Structura geomorfologică

În fundamentul orașului, la adâncimea de 1500 m, se găsește scufundată marea unitate geostructurală a [NUME_REDACTAT], acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică și cuaternară.

Structurile depozitelor sarmatice (gresii și calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub 1° de la NV spre SE. În zona vetrei orașului relieful este și mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară. (www.orasulsuceava.ro)

[NUME_REDACTAT] a constituit agentul principal de modelare a reliefului. Structura geologică de platformă se reflectă în mod evident în relief prin formarea de cueste, văi subsecvente (Șcheia, Târgului), văi cu caracter reconsecvent (Suceava), prin platouri și coline cu caracter structural (Zamca, Cetatea de Scaun) și cu aspect etajat. (www.orasulsuceava.ro)

[NUME_REDACTAT] județului Suceava aparține în întregime bazinului hidrografic al Siretului. Principala apă curgătoare din perimetrul municipiului Suceava, râul Suceava, creează în dreptul orașului o albie largă, un culoar de 1,5 km lățime, în cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire și protejare a întregului spațiu riveran afectat zonei industriale și de agrement. Râul străbate municipiul de la NV spre SE – fig. 4.2. (www.orasulsuceava.ro)

De-a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către S-SV, lăsând în partea opusă vechi albii sub formă de terase. Un rol important atât în evoluția văii principale, cât și a celor afluente l-au avut procesele geomorfologice de modelare a versanților. (www.orasulsuceava.ro)

Prezența râului Suceava acționează asupra climatului din zonă, determină un grad mai mare de umezire a solului, a aerului și instalarea unui anumit tip de vegetație. Un fenomen meteorologic des întâlnit de-a lungul cursurilor râurilor îl constituie ceața, care constituie un factor favorizant al poluării aerului. (www.orasulsuceava.ro)

[NUME_REDACTAT] primește pe partea dreaptă pâraiele Șcheia și Cetății (Cacaina) cu versanți asimetrici, iar pe stânga [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (cu afluentul Mitocel) și [NUME_REDACTAT] (cu afluentul Velnița). (www.orasulsuceava.ro)

Apele stătătoare, sunt în număr redus, cel mai important reprezentant al lor fiind lacul de acumulare de la Dragomirna. (www.orasulsuceava.ro)

Debitele râului Suceava măsurate la stația hidrometrică Ițcani au fost foarte fluctuante în timp – fig. 4.1.1. c. și tab. 4.1.1. A., reliefând prin această evoluție capriciile climatului temperat cu influențe continentale. (Slavic A. Gh., 1977)

Fig. 4.3. Regimul anual al debitelor celor mai mici, mai mari și a celor medii, la stația hidrometrică Ițcani (1966-2007) (Sursa datelor – Sistemul de Gospodărire a [NUME_REDACTAT])

Față de debitele lunare (cele mai mici, cele mai mari, medii), la viituri debitele Sucevei pot crește foarte mult punând în pericol obiectivele social-economice din albia majoră a acestui râu.

Tabel 4.1. Debitele de viitură ale râului Suceava

(Sistemul de Gospodărire a [NUME_REDACTAT])

Conditii meteorologice

Poziția nordică a județului Suceava și inclusiv a municipiului Suceava, determină în general o climă temperat-continentală, cu influențe baltice, având un caracter mai răcoros și umed. Clima este influențată în mare măsură de prezența maselor anticiclonilor atlantic și continental. (Slavic A. Gh., 1977)

[NUME_REDACTAT] este străbătut de la NV spre SE de râul Suceava – fig. 2.1. Direcția de curgere a apei râului Suceava determină și direcția predominantă a vântului – vezi fig. 2.8.

Caracteristicile specifice ale cadrului geografic din municipiul Suceava (altitudinea – orașul este localizat pe treapta de relief a podișurilor și dealurilor joase, gradul mediu de fragmentare pe verticală și orizontală a reliefului, orientarea diferită a versanților, culmilor și văilor, peisajul urban, alcătuit din instituții publice, clădiri industriale, blocuri de locuințe și locuințe individuale cu încălzire centrală sau proprie, distribuția traficului în cadrul rețelei de drumuri și străzi din municipiu etc. – vezi fig. 2.1), influențează climatul și determină existența unor deosebiri climatice între oraș și spațiul rural înconjurător, dar și deosebiri topoclimatice și microclimatice între diferite zone ale orașului. (Slavic A. Gh., 1977)

Astfel, temperatura aerului urban este mai ridicată în medie cu 0,5 – 1,00C față de cea preorășenească, gradienții termici orizontali sunt mai mari (datorită înălțimii clădirilor, dimensiunii spațiilor verzi, orientării și lățimii străzilor), iar presiunea este mai scăzută generând o circulație specifică locală sub formă de briză urbană. Ca urmare a temperaturii mai ridicate în zona urbană stratul de zăpadă se topește cu cca. o săptămână mai devreme. În interiorul orașului sub și deasupra suprafețelor betonate, asfaltate solul și aerul sunt mai uscate decât în împrejurimi, deoarece precipitațiile lichide sunt colectate imediat de rețeaua de canalizare, iar evaporarea este mai intensă. Și deasupra acoperișurilor din diferite materiale (tablă, țiglă, carton bituminat etc.) aerul este cu mult mai uscat decât deasupra suprafețelor neantropizate. (Slavic A. Gh., 1977)

Cele mai importante dintre datele meteorologice măsurate la stația meteorologică Suceava pentru o perioadă de 35 de ani (1971-2005) sunt prezentate în tabelul 4.2.:

Tabel 4.2. Parametrii de bază ai elementelor meteorologice care cuantifică particularitățile definitorii ale climatului la stația meteorologică Suceava (1971-2005)

([NUME_REDACTAT] Regional-Moldova)

Conform datelor furnizate de [NUME_REDACTAT] Regional „Moldova” Iași, la stația meteorologică Suceava temperatura medie multianuală înregistrată în perioada de observație 1971-2005 a fost de 7,80C, iar cantitatea de precipitații medie multianuală, pentru același interval, a fost de 602,9 l/m2. Temperatura maximă înregistrată a fost 36,5°C (în luna august), în timp ce minima a fost de – 29,8°C (în luna decembrie). Umezeala relativă medie anuală la Suceava ajunge la 78%, nebulozitatea medie anuală la 6,3 zecimi, iar durata de strălucire a Soarelui la o medie anuală de 1824 ore.

Date meteorologice sintetice pe perioada ultimilor 7 ani (2003-2009) privind temperaturile medii, minime și maxime anuale ale aerului (0C) și cantitatea anuală de precipitații atmosferice (l/m2) înregistrate la stația meteorologică Suceava sunt prezentate în tab. 4.3:

Tabel 4.3. Evoluția temperaturilor medii, minime și maxime anuale ale aerului (0C) și cantitatea anuală de precipitații atmosferice (l/m2) înregistrate la stația meteorologică Suceava, în perioada 2003-2009

([NUME_REDACTAT] Regional-Moldova)

În anul 2009, valorile principalilor parametri meteorologici înregistrate la stația meteorologică Suceava sunt prezentate sintetic în tabelul 4.4.

Tabel 4.4. Date meteorologice sintetice pe anul 2009 la stația meteorologică Suceava

([NUME_REDACTAT] Regional-Moldova)

Din punct de vedere meteorologic, anul 2009 poate fi caracterizat succint în modul următor:

• temperaturile înregistrate în 2009 caracterizează un an cald (media termică a fost de 9,10C, față de media multianuală de 7,80C), cu temperaturi pozitive în cea mai mare parte a numărului de zile (305 zile cu temperaturi pozitive) – fig. 4.4.

anul 2009 a fost un an relativ uscat (75,4%, față de media multianuală de 78,4%); umiditatea aerului a evoluat în limite largi, cu fluctuații interdiurne importante, până la valori specifice saturației (100%) în câteva zile din lunile noiembrie și decembrie, dar a coborât până la valori ce indică o uscăciune accentuată (50% sau sub 50%) în câteva zile din intervalul aprilie-mai – fig. 4.5.;

nebulozitatea atmosferică a fost de 6,3 zecimi în 2009, aceeași ca și media multianuală (1971-2005); aceasta a avut valori mai reduse pe parcursul semestrului cald al anului, dar a atins în multe zile ale sezonului rece cotele maxime (10 zecimi) – fig. 4.6.;

din punct de vedere pluviometric, anul 2009 a fost unul normal, cea mai ploioasă perioadă s-a încadrat între a treia decadă a lunii mai și a doua decadă a lunii iulie.

durata de strălucire a Soarelui, element ce variază invers proporțional cu nebulozitatea (fig. 4.6.), a fost de 1999 ore în 2009, crescută față de media multianuală de 1824 ore din per. 1971-2005.;

Fig. 4.6. Evoluția nebulozității medii diurne și a duratei de strălucire a Soarelui la stația meteorologică Suceava în anul 2009 (Sursa- Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Direcția și viteza vântului sunt parametri meteorologici foarte importanți, știut fiind faptul că vântul transportă noxele atmosferice dinspre sursele de emisie spre ariile învecinate sau mai îndepărtate, inclusiv pe distanțe lungi, de sute și chiar mii de km. În anul 2009 vitezele medii diurne ale vântului s-au situat în marea lor majoritate sub valoarea de 6 m/s, în timp ce vitezele maxime au depășit rareori pragul de 14 m/s – fig. 4.7. (Slavic A. Gh., 1977)

Fig. 4.7. Evoluția interdiurnă a vitezelor medii și maxime diurne ale vântului

la stația meteorologică Suceava în anul 2009

( Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

În tabelul 4.5. și în fig. 4.8. este prezentată frecvența și viteza medie a vântului pe 8 direcții, înregistrate în anul 2009 la stația meteorologică Suceava, comparativ cu cele medii anuale din perioada 1971-2005.

Tabel 4.5. Frecvența (%) și viteza medie (m/s) a vântului pe 8 direcții la Suceava, în anul 2009

și în medie pe intervalul 1971-2005 (Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Se constată că și în anul 2009 în municipiul Suceava dominant a fost vântul din direcția NV (25,2%, față de 26,7%, medie pe 35 ani). Vânturile din NV au fost urmate, ca pondere a manifestării, de cele din S și SE. O pondere mai mare decât media pe perioada 1971-2005 au avut-o vânturile din S (12,5% față de 8,5%). Zilele cu calm atmosferic au fost relativ puține.

Din fig. 4.8 se observă că, anual, calmul atmosferic la Suceava are o pondere destul de mare (34,4% pe intervalul 1971-2005) acest parametru dinamic fiind foarte important în analiza fenomenului de poluare. Din aceeași figură, se constată că cele mai mari viteze le au vânturile din NV (5,2 m/s), urmate de vânturile din SE (5,0 m/s). (Slavic A. Gh., 1977)

Pentru anul 2009 putem remarca o pondere sub media multianuală a manifestării calmului atmosferic (18,1% în 2009, față de 34,4% cât reprezintă media intervalului 1971-2005). Totodată, viteza vântului a fost mai redusă în 2009 pe toate direcțiile comparativ cu perioada 1971-2005. (Slavic A. Gh., 1977)

Pe anotimpuri, vânturile dominante se mențin, dar variază ca și frecvență și intensitate. Mișcarea aerului este mai activă în intervalul aprilie-mai, desfășurându-se la parametrii cei mai reduși în luna august. (Slavic A. Gh., 1977)

Inversiunile termice (situația în care o pătură atmosferică de aer rece se poziționează sub o pătură de aer mai cald) pot surveni sub un front atmosferic staționar de presiune ridicată cuplat cu viteze scăzute ale vântului. În aceste condiții difuziunea, amestecurile și interacțiunile chimice între componentele atmosferice și poluanții emiși sunt încetinite, deci procesele fizico-chimice de reducere ale concentrațiilor unor poluanți sunt reduse, iar aceștia se pot acumula la altitudini joase, aproape de nivelul solului, determinând concentrații ridicate de poluanți în aerul respirat. (Slavic A. Gh., 1977)

Cele mai frecvente inversiuni termice (60% din numărul lor anual) au loc în intervalul septembrie-februarie, în nopțile cu cerul senin și calm atmosferic.

Toamna inversiunile se produc în timpul nopții, câștigând în durată pe măsură ce se apropie iarna. (Slavic A. Gh., 1977)

În timpul iernii radiația efectivă a suprafeței subiacente este mare și în timpul zilei, ceea ce determină ca inversiunile termice să fie de durată (4-5 zile).

Primăvara inversiunile se formează seara, extinzându-se treptat în înălțime, unde ajung să fie maxime în jurul orelor 5 – 6, iar după răsăritul Soarelui se reduc treptat în intensitate și dispar complet. (Slavic A. Gh., 1977)

În lunile de vară inversiunile de temperatură se caracterizează prin cea mai redusă intensitate, frecvență și extindere pe verticală.

Fenomenul de inversiune termică este cel mai reprezentativ pentru zona joasă a municipiului Suceava (valea Sucevei, zona industrială, cartierul Burdujeni). În această arie inversiunile mai mult sau mai puțin intense durează cca. 30% din timpul unui an, perioadă în care temperatura aerului și solului scade, iar poluanții atmosferici stagnează în apropierea suprafeței subiacente. Pentru diminuarea influenței inversiunilor termice este necesar să se extindă spațiile verzi din zona urbană. (Slavic A. Gh., 1977)

4.2. Emisii de poluanți atmosferici

În ultimii ani, în Europa, diferite politici au vizat rezolvarea problemei privind poluarea aerului. Astfel, conform directivelor privind calitatea aerului, administrațiile locale și regionale trebuie să dezvolte și să implementeze planuri și programe de gestionare a calității aerului în zonele în care aerul este poluat, acțiuni care completează măsurile luate conform Directivei privind plafoanele naționale de emisii și Protocolul UNECE ([NUME_REDACTAT] pentru Europa a [NUME_REDACTAT] Unite) de la Gothenburg, documente care stabilesc limite naționale ale emisiilor anuale pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), compuși organici volatili non-metanici (NMVOC) și amoniac (NH3). De asemenea, implementarea standardelor Euro privind emisiile vehiculelor și directivei privind instalațiile mari de ardere,au redus semnificativ emisiile de pulberi, SO2, NOx și NMVOC. ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Raportul privind evaluarea tematică a calității aerului din Europa în anul 2010, parte a SOER 2010 , arată că totuși sectorul energetic rămâne o mare sursă de poluare a aerului, responsabilă pentru aprox. 70 % din emisiile de oxizi de sulf (SOx) din Europa și 21 % din cele de oxizi de azot (NOx), în pofida reducerii semnificative a acestor emisii din 1990 și până în prezent. ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Totodată, vehiculele grele sunt o sursă importantă de NOx, în timp ce mașinile de pasageri sunt printre sursele majore de monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx), pulberi fracția sub 2,5 microni (PM2,5) și compuși organici volatili non-metanici (NMVOC). De asemenea, arderea de combustibili precum lemnul sau cărbunele în gospodăriile individuale reprezintă o sursă importantă de pulberi PM2,5 direct emise (primare). 94 % din emisiile de amoniac (NH3) din Europa provin din agricultură. ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Inventarul de emisii de poluanți atmosferici în anul 2010 în județul Suceava s-a realizat utilizând metodologia „EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2009” și date din automonitorizarea continuă a emisiilor de către anumiți agenți economici – instalații IPPC. ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Inventarele anuale ale emisiilor poluante la nivelul județului Suceava s-au realizat prin metodologiile europene de estimare a emisiilor începând cu anul 2000, conform Ordinului MAPM 524/2000. Inventarele anuale au devenit an de an tot mai complete și corecte, pe măsură ce s-a îmbunătățit și metodologia de estimare europeană (fostă CORINAIR) și au fost obținute datele de intrare necesare evaluării anumitor tipuri de emisii din diverse surse, antropice sau naturale, de la o serie de alte autorități/instituții locale (D.A.D.R., [NUME_REDACTAT], RAR). ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Pentru coerență și compatibilitate a datelor anuale, utilizăm și în acest raport gruparea surselor de emisii în aer conform Nomenclatorului activităților generatoare de emisii de poluanti atmosferici (SNAP), introdus de metodologia CORINAIR.

În tabelul de mai jos sunt prezentate grupele de activități (după codurile SNAP) care au fost inventariate începând din anul 2000 și modul în care a evoluat și s-a dezvoltat inventarul județean al emisiilor atmosferice.( [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Tabel 4.2. Activități generatoare de emisii de poluanți în atmosferă inventariate anual în jud. Suceava în perioada 2000-2010

(Băcăuanu V. și colab., 1980)

4.3. Structura rețelei de monitorizare din [NUME_REDACTAT]

În cele ce urmează sunt prezentate: structura rețelei de monitorizare a calității aerului din județul și respectiv din municipiul Suceava; metodele și tehnicile utilizate pentru evaluarea calității aerului; caracteristicile stației de monitorizare SV2 din municipiul Suceava în care s-a înregistrat depășirea valorii limită zilnice la PM10 în anul 2009; detalii asupra datelor statistice privind calitatea aerului. ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Denumirea rețelei: [NUME_REDACTAT] de Monitorizare a [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT]: RNMCA

Tipul de rețea – la nivel de județ

Timpul de referință (GMT și local) – GMT+2

Responsabilul rețelei: ing. [NUME_REDACTAT], adresa: APM Suceava, str. Bistriței nr. 1A; tel: 0230 51 40 56; fax: 0230 51 40 59; e-mail monitoring@apmsv.ro.

Componența rețelei de monitorizare existente în județul Suceava:

([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

În județul Suceava în anul 2009 au funcționat 2 din cele 4 stații automate de monitorizare a calității aerului aparținând RNMCA, ambele situate în municipiul Suceava, și anume:

– Stația de fond urban SV1 (amplasată la [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], str. Mărășești nr. 57), care evaluează influența generală a activităților umane asupra calității de fond a aerului din mediul urban. Poluanții monitorizați sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen (C6H6), pulberi în suspensie (PM2,5) și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatura, radiația solară, umiditate relativă, precipitații). ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

– Stația de tip industrial SV2 (amplasată la Grădinița nr. 12 din cartierul [NUME_REDACTAT], str. Tineretului f.n.) – evaluează influența activității industriale asupra calității aerului. Poluanții monitorizați sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatura, radiația solară, umiditate relativă, precipitații). ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Stațiile SV1 și SV2 funcționează din anul 2008, dar pulberile PM10 au fost monitorizate prin metoda gravimetrică de referință, cu o captură de date semnificativă, doar din anul 2009, și numai în stația SV2. În stația SV1 sunt monitorizate, începând din anul 2009, pulberile în suspensie PM2,5. ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Începând din anul 2010, pe teritoriul județului Suceava au intrat în funcțiune alte două stații automate de monitorizare a calității aerului, și anume:

– Stația de tip trafic SV3 (amplasată în orașul Siret, str. Alexandru cel Bun ) – evaluează în principal influența traficului de pe E85 asupra calității aerului, fiind amplasată în imediata vecinătate a acestei artere de trafic care străbate orașul. Poluanții monitorizați sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), pulberi în suspensie (PM10) și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatura, radiația solară, umiditate relativă, precipitații). ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

– Stația de fond regional EM-3 (comuna [NUME_REDACTAT]) – evaluează nivelul de fond regional al concentrațiilor de poluanți atmosferici, stația fiind relativ îndepărtată față de surse locale de emisii. Poluanții monitorizați sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen (C6H6), pulberi în suspensie (PM10) și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatura, radiația solară, umiditate relativă, precipitații). ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Informațiile privind calitatea aerului monitorizată continuu în stațiile automate din municipiul Suceava, SV1 și SV2, sunt puse la dispoziția publicului în timp real prin intermediul unui panou electronic exterior de informare, amplasat în str. 22 Decembrie, în fața Casei de Cultură a Sindicatelor din centrul municipiului Suceava și a unui panou de afișaj interior, la Sediul APM Suceava din strada Bistriței nr. 1A. ([NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Suceava)

Capitolul 5-

5.1 Descrierea situației existente

Anul 2009, conform datelor privind calitatea mediului înconjurător, furnizate de stația automată SV2 de tip industrial, aparținând [NUME_REDACTAT] de Monitorizare a [NUME_REDACTAT] (RNMCA), a fost un an în care pulberile în suspensie PM10 și-au atins apogeul, depășind valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane, PM10 fiind singurul indicator la care s-au înregistrat depășiri.

Conform datelor furnizate de stația automată SV2, s-a evidențiat un număr de 67 de valori mai mari decât valoarea limită zilnică VL=50 μg/mc, numărul depășirilor maxim permise într-un an calendaristic fiind de 35.

Datele statistice privind indicatorul PM10 monitorizat în stația SV2 pentru anul 2009 sunt prezentate în tab. 5.1.1.:

Tabel 5.1.1. Date statistice pe anul 2009 privind indicatorul PM10 monitorizat în stația SV2

Pe baza datelor înregistrate la stația SV2 pe anul 2009 și datorită depașirilor valorilor limită VL, a fost necesară întocmirea unui Program de gestionare a calității aerului în municipiul Suceava la indicatorul pulberi în suspensie PM10, acest Program fiind reprezentat de totalitatea acțiunilor sau măsurilor ce se desfășoară pe o perioadă de maximum 5 ani, în zonele unde, pentru unul dintre poluanți, se constată depășiri ale valorilor limită sau ale valorilor țintă, cu scopul încadrării pulberilor PM10 sub VL zilnică.

Programul de gestionare a fost inițiat în data de 10.06.2010 de catre APM Suceava și realizat de către [NUME_REDACTAT] numită prin [NUME_REDACTAT] județului Suceava nr. 280/02.07.2010. La elaborarea Programului, [NUME_REDACTAT] a considerat ideală partrticiparea unui expert în domeniul geografiei care, să ajute la descrierea factorilor naturali, identificarea surselor de poluare și luarea celor mai bune decizii în vederea îmbunatațirii calității aerului.

În cadrul primei întâlniri de lucru, care a avut loc în data de 25.08.2010 [NUME_REDACTAT] a adoptat Regulamentul propriu de Organizare și Funcționare prin care aceasta a avut atribuții.

La a doua întâlnire a fost adoptat calendarul de elaborare a programului urmărindu-se respectarea tuturor pașilor procedurali și a termenelelor legale stabilite, umând ca proiectul programului să fie adoptat în unanimitate de către comisie și făcut public în data de 01.10.2010.

Programul de gestionare fost adoptat de către [NUME_REDACTAT] al municipiului Suceava prin H.C.L. nr. 38/24.02.2011, Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Suceava și [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] de Mediu având obligația de a monitoriza stadiul măsurilor aplicate, iar responsabilii cu implementarea măsurilor acțiunilor (autoriățile publice locale, sau agenții economici, după caz) fiind obligați să respecte termenele din program și să raporteze stadiul acțiunilor și realizarea măsurilor. De asemenea, Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Suceava are obligația de a întocmi anual raportul privind stadiul realizării măsurilor, care va fi supus aprobării [NUME_REDACTAT] nu mai târziu de primul trimestru al anului următor, și apoi pus la dispoziția publicului prin grija autorităților administrației publice locale.

Raportul are rolul de a prezenta și analiza situația concentrațiilor de pulberi PM10 monitorizate continuu în perioada 2009-2011 în stația SV2 din municipiul Suceava, dar și stadiul îndeplinirii măsurilor și acțiunilor incluse în programul de gestionare. Primăria municipiului Suceava în colaborare cu Agenția pentru [NUME_REDACTAT] întocmesc raportul la finele anului 2011.

Al doilea raport anual prezintă situația existentă la 31.12.2012 din punctul de vedere al stadiului îndeplinirii măsurilor și acțiunilor incluse în Programul de gestionare a calității aerului în municipiul Suceava, inclusiv cauzele nerealizării unora dintre măsuri la termenele stabilite.

În raport sunt prezentate rezultatele monitorizării concentrațiilor de pulberi PM10 în municipiul Suceava în perioada 2009-2012, facilitând analiza impactului implementării măsurilor incluse în Programul de gestionare, asupra evoluției calității aerului, la indicatorul PM10.

În cazul celui de-al treilea raport, se prezintă situația existentă la 31.12.2013 și include o prezentare succintă a rezultatelor monitorizării concentrațiilor de pulberi PM10 din perioada 2009-2013, având același rol ca și în raportul prezentat anterior.

Stația de tip industrial SV2

Stația SV2 este amplasată la Grădinița nr. 12 din cartierul [NUME_REDACTAT], str. [NUME_REDACTAT].5.1.1. și evaluează influența activității industriale asupra calității aerului. Această stație realizează prelevări și măsurători de poluanți din aerul ambiental, conform metodelor stabilite de directivele europene, legislația națională și standardele internaționale, europene și naționale în vigoare.

Poluanții monitorizați sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) și parametrii meteo (direcția și viteza vântului, presiune, temperatura, radiația solară, umiditate relativă, precipitații). Stația SV2 funcționează din anul 2008, dar pulberile PM10 au fost monitorizate prin metoda gravimetrică de referință, cu o captură de date semnificativă, doar din anul 2009.

Pentru fiecare dintre poluanții monitorizați sunt stabilite valori limită, valori țintă, praguri de informare a publicului și praguri de alertă precum și obiective de calitate a datelor, prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Informațiile privind calitatea aerului obținute din stația SV2 sunt disponibile în timp real pe site-ul național www.calitateaer.ro și zilnic pe site-ul APM Suceava, ele fiind puse la dispoziția publicului în timp real prin intermediul unui panou electronic exterior de informare.

Echipamentele și metodele de referință standardizate cu care se face măsurarea poluantului PM10 monitorizat în stația SV2 sunt indicate în tabelul 5.1.2:

Tabel 5.1.2. Echipamente de prelevare-măsurare concentrații de poluanți PM10 din dotarea SV2

Instituția tehnică responsabilă cu întreținerea stației este Agenția pentru [NUME_REDACTAT] Suceava aflată pe str. Bistriței, nr. 1A, Suceava. Datele sunt raportate [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de Mediu și făcute publice dupa cum a fost precizat anterior.

O evidență a principalelor surse de emisie care au impact asupra calității aerului în ceea ce privește concentrația de pulberi la indicatorul PM10 din municipiul Suceava, la nivelul anului 2009 este prezentată în tabelul 5.1.3.. Se pot identifica atât agenții poluatori, cât si tipul de activitate generatoare de pulberi PM10 cu contribuția anuală aferentă fiecarui agent potențial poluator.

Tabel 5.1.3. Lista titularilor de activități din municipiul Suceava și cantitatea de pulberi PM10 emise de acestea în anul 2009

În tabelul 5.1.3., aportul anual aferent fiecărui agent poluator de pulberi PM10, a fost cuantificat conform inventarului anual de emisii atmosferice realizat de către APM Suceava pentru anul 2009. Se observă conform tabelulului 5.1.3., că aportul cel mai mare de emisii PM10 din municipiul Suceava este adus ca sursă industrială, de către S.C.TERMICA S.A. Suceava-CET, cu o contribuție anuală de 33,63%, adică 33,56 tone PM10 rezultate în urma arderii huilei în instalații de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW.

Datorită concentrației mari de populație si activități economice din municipiul Suceava, se estimează că emisiile din trafic reprezintă cca. 30% din cele totale din județ, având o pondere semnificativ mai mare în raport cu cele din sursele industriale. Privitor la faptul că CET Suceava a funcționat doar în sezonul rece, adică aproximativ 54% din timpul anului, în timp ce ponderile din tabelul 5.1.3. sunt exprimate la nivelul întregului an, se poate înțelege că emisiile datorate traficului rutier au ponderea majoritară, întrucât acestea se produc pe tot parcursul anului.

Raportându-ne doar la perioada în care a funcționat CET în anul 2009, adică în perioadele ianuarie – aprilie și octombrie – decembrie, și considerând în vederea simplificării o distribuție relativ constantă pe tot parcursul anului a emisiilor din trafic și din celelalte surse industriale inventariate, putem interpreta faptul că ponderile celor două surse, CET și traficul rutier din municipiu, devin sensibil egale.

Alte tipuri de activități cum sunt construcțiile, demolările, arderea în aer liber a gunoaielor care determină emisii necontrolate de pulberi (implicit fracția PM10), și care au un aport aleatoriu, adesea sezonier, pot fi în anumite situații, pe termen scurt, semnificative.

Se menționează că pulberile în suspensie PM10 nu își au originea doar din emisiile directe, fiind astfel cunoscute sub numele de pulberi primare, ele putând rezulta și din reacții chimice complexe dintre precursorii gazoși ai pulberilor PM10, cunoscute în acest caz sub denumirea de pulberi secundare. Deci amisiile poluanților gazoși precum: dioxidul de sulf, amoniacul, oxizii de azot, pot fi cel puțin responsabile de creșterea nivelului de poluare cu pulberi PM10 în municipiul Suceava.

Pentru o înțelegere mai amplă, se poate observa în figura 5.1.2, atât localizarea stației de tip industrial SV2, cât și amplasarea agenților potențial poluatori din municipiul Suceava.

Corelația cu parametrii meteorologici

Un rol decisiv în stabilitatea maselor de aer cu pulberi în suspensie PM10, îl joacă parametrii meteo cum sunt: vitetza și direcția vântului, presiunea, temperatura, radiația solară, umiditatea relativă și precipitațiile.

Viteza și direcția vântului: în timpul celor 67 de zile din anul 2009 cu depășiri la PM10, viteza medie a vântului a fost relativ redusă – 2,15 m/s, iar cea maximă de asemenea – 4,9 m/s.

Fig. 5.1.3. Corespondența cazurilor de depășiri ale pulberilor PM10 de la stația SV2 cu evoluția cronologică a vitezelor medii și maxime diurne ale vântului

Între concentrația atmosferică de PM10 și viteza vântului există legături de interdependență complexe, așa cum se poate constata din fig. 5.1.3.

Situațiile de calm atmosferic sau cu viteze foarte mici ale vântului sunt de regulă favorizante creșterii valorice a indicatorului PM10, în timp ce situațiile cu viteze mai ridicate ale vântului sunt asociate mai degrabă cu valori mai scăzute ale concentrațiilor de PM10.

În fig. 5.1.4., este reprezentată roza vânturilor pe baza măsurătorilor de la stația meteorologică Suceava din cele 67 de zile cu depășiri ale VL la PM10, se constată următoarele:

19,9% din cazurile în care s-a depășit VL la indicatorul PM10 s-au produs în situații de calm atmosferic

14,6% din cazurile cu depășiri s-au produs atunci când vântul a bătut dinspre nord (zonă cu drumuri neasfaltate, cu încălzit pe bază de combustibili solizi, cu frecvente incendieri în aer liber a deșeurilor vegetale sau de altă natură etc.). Cea mai mare parte a acestor situații s-au produs în cazul depășirilor PM10 din lunile august, septembrie și mai puțin în cazul celor din lunile de iarnă

12,3% din cazurile cu depășiri s-au înregistrat când vântul a bătut dinspre sud (zona industrială [NUME_REDACTAT])

7,85% când a bătut din SSE, zonă în care este situat CET Suceava

6,3% când a bătut din SSV (zona industrială [NUME_REDACTAT], municipiul Suceava)

5,6% când a bătut din SV (zona industrială [NUME_REDACTAT], municipiul Suceava)

6,3% când a bătut din SE (dinspre terenuri agricole sat Lisaura, CET Suceava).

Prin urmare, în cele 67 de zile cu depășiri ale pulberilor PM10 aproape 20% din timp s-a manifestat calmul atmosferic, în timp ce în peste 38,5% din timp vânturile au bătut spre stația SV2 din direcția generală sud (S, SSE, SSV, SV, SE). În consecință vânturile au adus, în zilele cu depășiri, noxele dinspre unitățile industriale din valea Sucevei (CET, AMBRO, Moldo-Mex) și dinspre zona centrală a orașului (zona cea mai aglomerată, cu cel mai mare trafic auto).

Temperatura: cel mai mare număr de depășiri ale PM10, ca și cele mai mari valori ale PM10 s-au înregistrat pe fondul unor temperaturi mai scăzute (în sezonul rece). Zilele în care PM10 a urcat peste VL au fost în medie zile răcoroase (temperatura medie a acestor zile a fiind de 7,80C).

Durata de strălucire a soarelui: valorile cele mai mari ale concentrațiilor de pulberi PM10 s-au produs în zilele cu durată mai mare de strălucire a soarelui din sezonul rece deoarece radiația solară a favorizat unele reacții chimice dintre gaze precum: dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, ducând la formarea pulberilor PM10 secundare, acestea din urmă adăugându-se celor primare.

Umiditatea relativă a aerului: în cele mai multe dintre cele 67 de cazuri de depășiri ale VL la indicatorul PM10 s-au produs atunci când valorile medii diurne ale umidității aerului au fost mai scăzute, adică sub 70-80%.

Volumul de precipitații: depășirile VL la indicatorul PM10 au fost înregistrate în marea lor majoritate în zile lipsite de precipitații, deoarece precipitațiile frecvente și bogate spală atmosfera de PM10.

În fig. 5.1.5. se poate observa că cele câteva zile cu precipitații înregistrate la stația meteorologică Suceava, sunt caracterizate de valori mai scăzute ale concentrațiilor de PM10 față de cele din perioadele de dinainte și de după căderea precipitațiilor.

Fig. 5.1.5. Evoluția cronologică a cantităților de precipitații diurne (la stația meteorologică Suceava) corespondente cazurilor de depășiri ale pulberilor PM10 de la stația de monitorizare SV2

5.2. Rezultatele obținute în urma monitorizării PM10 și interpretarea lor

În urma centralizării valorilor indicatorului PM10 înrergistrate la stația de tip industrial SV2 din municipiul Suceava pe anii: 2011, 2012, 2013, s-a considerat ideală reprezentarea grafică a acestora cu scopul de a facilita examinarea și interpretarea evolutiei pulberilor în suspensie PM10 pe parcursul anilor precizați. În acest sens, valorile înregistrate zilnic pentru cei 3 ani, au fost introduse în tabele pentru o vizualizare mai ușoară, urmând ca apoi să fie reprezentată evoluția zilnică a PM10 pentru fiecare lună în parte, pe cei 3 ani (2011, 2012, 2013).

Tabel 5.2.1. Date zilnice înregistrate în luna ianuarie a anilor 2011,2012,2013 și valoarea limită

Conform tabelului 5.2.1. și figurii 5.2.1., se observă, că pentru anul 2011 s-a înregistrat un număr de 14 zile în care valoarea pulberilor PM10 a depășit valoarea limită zilnică VL=50 μg/m3, cea mai mare valoare inregistrată fiind de 112,11 μg/m3. Pentru anul 2012, luna ianuarie a avut în general inregistrări sub VL, excepție făcând data de 28, când a fost înregistrată o depășire cu 7.23 μg/m3 peste VL zilnică. Comparativ cu anii precedenți, în luna ianuarie a anului 2013 s-a înregistrat cea mai mare depășire a VL cu 146,82 μg/m3, aceasta din urmă fiind precedată de alte 3 zile în care s-au înregistrat valori ce au depașit de cel puțin încă o dată VL=50 μg/m3.

O cauză majoritară a acestor depășiri se consideră a fi arderea huilei la S.C.TERMICA S.A. Suceava-CET deoarece aceasta din urmă, după cum a mai fost precizat, a funcționat doar în sezonul rece având ponderi considerabile de PM10, anual. De asemenea, factorii meteorologici au avut rol semnificativ în ceea ce privește modul de dispersie și deplasare a concentrațiilor de PM10 în atmosferă.

Tabel 5.2.2. Date zilnice înregistrate în luna februarie a anilor 2011,2012,2013 și valoarea limită

Pentru luna februarie, după cum se poate observa în tabelul 5.2.2. și figura 5.2.2., singurul an în care stația SV2 a înregistrat depășiri ale VL la indicatorul PM10, a fost 2012 cu un număr de 6 depășiri zilnice, cea mai mare fiind cu 79,55 μg/m3 peste valoarea limită zilnică VL=50μg/m3. În anii 2011 și 2013, valorile înregistrate nu au depașit VL, identificând astfel, faptul că spre deosebire de luna precedentă, SV2 a înregistrat o evoluție pozitivă din punct de vedere al calității aerului la indicatorul PM10 pe cei 3 ani.

Tabel 5.2.3. Date zilnice înregistrate în luna martie a anilor 2011,2012,2013 și valoarea limită

În cazul lunii martie se identifică o creștere a numărului de zile în care concentrația de PM10 a depășit pragul zilnic de 50μg/m3 comparativ cu luna februarie, când pentru anul 2011 nu au fost inregistrate depașiri ale VL. Din figura 5.2.3. dar și din tabelul 5.2.3. se poate observa o diferență semnificativă a variației concentrațiilor PM10 de la un an la altul, fapt ce poate fi cauzat atât de variația factorilor climatici, dar și de intensitatea activităților ce emit cantități de pulberi PM10. Pentru anul 2011, în prima parte a lunii martie nu au fost înregistrate valori referitoare la indicatorul PM10, valori care în a doua parte a lunii indică o creștere până la maxim 49,42 μg/m3, urmând ca apoi să descrească spre sfârșitul lunii. În anul 2013, stația SV2 înregistrează valori pozitive ce nu depășesc VL, excepție făcându-se pentru data de 7, când a fost identificată o depășire cu 51,76 μg/m3 peste limita zilnică de 50 μg/m3.

Tabel 5.2.4. Date zilnice înregistrate în luna aprilie a anilor 2011,2012,2013 și valoarea limită

În figuria 5.2.4. se identifică pentru luna aprilie, o menținere majoră a valorilor înregistrate de SV2 sub limita zilnică pentru toți cei 3 ani, data de 2 aprilie a anului 2011 fiind singura zi în care VL a fost depășită cu o valoare de 86,67 μg/m3. Observăm astfel, că odată cu cresterea temperaturii atmosferice, calitatea aerului în ceea ce privește indicatorul PM10, se îmbunătățește de la o lună la alta. O influență pozitivă pentru acest fapt vine din partea incetinirii treptate sau chiar a opririi activităților ce emit pulberi, cum ar fi S.C.TERMICA S.A. Suceava.

Tabel 5.2.5. Date zilnice înregistrate în luna mai a anilor 2011,2012,2013 și valoarea limită

Figura. 5.2.4. Evoluția concentrațiilor PM10 în anii 2011, 2012 și 2013 pentru luna mai

Conform datelor reprezentate in tabelul 5.2.4. și figura 5.2.4., luna mai, în ceea ce privește calitatea aerului, a fost o luna cu înregistrări situate sub valoarea limită zilnică. Valoarea minimă înregistrată a fost pe data de 28 mai a anului 2013 cu 7,09 μg/m3, iar maxima a fost înregistrată pe data de 31 mai a anului 2011, cu valoarea 46,16μg/m3. Făcând o comparație cu celelalte luni al primăverii, se constată că luna mai are cele mai bune valori, aducând la cunoștință astfel, faptul că funcționarea S.C.TERMICA S.A. Suceava în perioadele reci ale anilor 2011, 2012, 2013, are un impact majoritar negativ asupra calității aerului atmosferic.

Tabel 5.2.6. Date zilnice înregistrate în luna iunie a anilor 2011,2012,2013 și valoarea limită

Putem interpreta, conform tabelului 5.2.6. și figurii 5.2.6., că în luna iunie, valorile înregistrate de SV2 nu depășesc valoarea limită zilnică, chiar valoarea maxim înregistrată fiind de 41,61 μg/m3. Având în vedere faptul că S.C.TERMICA S.A. Suceava (CET) nu mai aduce vreun aport de pulberi PM10 în sezonul cald, se poate înțelege că în afară de celelalte acțiuni industriale, traficul din oraș rămâne cea mai mare sursă de poluare cu pulberi pe timpul sezonului cald, acesta din urmă fiind precedat și de alte surse cu caracter poluant.

Tabel 5.2.7. Date zilnice înregistrate în luna iulie a anilor 2011,2012,2013 și valoarea limită

Urmărind variația concentrațiilor de PM10 din luna iulie a anilor 2011, 2012, 2013 și ținând cont de valorile din tabelul 5.2.7., ne putem da seama că atât transportul rutier cât și activitățile din domeniul construțiilor, aduc un aport considerabil de pulberi. Valorile anului 2011 sunt situate sub valoarea limită zilnică la fel ca cele înregistrate în anul 2012, observându-se pentru anul 2013, o depășire a înregistrată pe data de 29 iulie cu 1,97 μg/m3 peste valoarea limită zilnică VL=50 μg/m3.

Tabel 5.2.8. Date zilnice înregistrate în luna august a anilor 2011,2012,2013 și valoarea limită

În cazul lunii august, după cum se poate observa în tabelul și în figura 5.2.8., nu au fost înregistrate depășiri ale VL, totuși, intensitatea traficului rutier punându-și amprenta asupra calității aerului. Pentru anul 2011 nu au fost înregistrate valori la indicatorul PM10 în majoritatea lunii, excepție facând intervalul 1-7 august. Cantitatea maximă de PM10 a fost înregistrată pe data de 7 august 2012, iar cea minimă pe 29 august 2013.

Tabel 5.2.9. Date zilnice înregistrate în luna septembrie a anilor 2011,2012,2013 și valoarea limită

Conform figurii 5.2.9. și tabelului 5.2.9., identificăm cu usurință o creștere ușoară a concentrațiilor de pulberi fară ca acestea din urmă să depășească VL. Se observă că în anul 2012, prima parte a lunii septembrie prezintă variații bruște, fapt datorat nu doar activităților cu caracter poluant ci și schimbării treptate a temperaturii atmosferice sau apariției precipitațiilor. De asemenea și in ceilalți ani s-au înregistrat variații cu tendință de creștere, chiar de depășire a valorii lmită zilnice pentru anul 2011. Anul 2013 prezintă (vezi Figura 5.2.9.) o scădere a concentrațiilor de PM10 comparativ cu anii precedenți.

Tabel 5.2.10. Date zilnice înregistrate în luna octombrie a anilor 2011,2012,2013 și valoarea limită

Analizând datele din tabelul 5.2.10. și urmărind reprezentarea grafică din figura 5.2.10., putem observa că spre sfârșitul lunii octombrie, în cazul anilor 2011 și 2013 apar depășiri ale VL. Stația SV2 a înregistrat valoarea maximă de 70,32 μg/m3 pe 25 octombrie 2013, iar pentru anul 2011, pe data de 29 respectiv 30 au fost sesizate două depășiri ale VL, minima înregistrată fiind în 2012 cu o valoare sub 10 μg/m3. Tendința de creștere a concentrațiilor de pulberi spre sfârțitul lunii ne ajută să înțelegem că apariția acestor creșteri în evoluția PM10 se datoarează reluării activităților de aredere a huilei în cadrul S.C.TERMICA S.A. Suceava.

Tabel 5.2.11. Date zilnice înregistrate în luna noiembrie a anilor 2011,2012,2013 și valoarea limită

Anul 2011, prezintă pentru luna noiembrie o aliniere a concentrațiilor de pulberi PM10 în jurul valorii limită, fiind de asemenea, singurul an în care stația SV2 a înregistrat depășiri de acest gen, cea mai mare concentrație fiind de 108,47 μg/m3. Pentru anul 2012, valorile PM10 sunt cuprinse în cea mai mare parte, în intervalul 20 – 40 μg/m3, în cazul anului 2013 identificându-se concentrații ce fluctuează în jurul valorii 20 μg/m3, nefiind lipsite valorile ce tind să egaleze valoarea limită zilnică (Figura 5.2.11).

Tabel 5.2.12. Date zilnice înregistrate în luna decembrie a anilor 2011,2012,2013 și valoarea limită

După cum se poate observa în figura 5.2.12. și în tabelul 5.2.12., în luna decembrie stația de tip industrial SV2 a înregistrat valori ale PM10 doar pentru anii 2011 și 2012. Anul 2011 a fost pentru luna decembrie un an în care concentrațiile de PM10 nu au depășit 50 μg/m3, în timp ce anul 2012 a fost un an nu tocmai bun în ceea ce privește calitatea aerului atmosferic pentru aceeași lună, înregistrându-se astfel un număr de 11 depășiri ale VL. Cea mai mare valoare o identificăm pe data de 31 decembrie, fapt ce poate fi cauzat de posibila apariție a altor surse de pulberi cum sunt focurile de artificii utilizate la scară largă, de obicei în a doua parte a lunii decembrie. Urmărind variația concentrațiilor la indicatorul PM10 pe parcursul lunii decembrie pentru anul 2012 și analizând valorile care depășesc VL, ne putem da seama că pe lângă utilizarea materialelor pirotehnice, un alt factor potențial poluator ar putea fi traficul intens. Ultima zi din anul 2012 (figura 5.2.12.) și primele două zile din ianuarie 2013 (figura 5.2.1.) amplifică ideea că utilizarea materialelor pirotehnice aduce un aport alarmant de PM10 și mai ales de gaze precursoare ale acestora.

Tabel 5.2.13. Date luanre multianuale înregistrate la SV2 cu VL zilnică și anuală

O reprezentare în ansamblu a valorilor lunare pentru anii 2011, 2012, 2013, ne este oferită mai sus facilitând înțelegerea modului de comportare a concentrațiilor PM10 de la o luna la alta și de la un an la altul. Astfel analizând datele din tabelul 5.2.13. dar mai ales figura 5.2.13., putem observa că în prima si în ultima parte a anului sunt depășite atât valoarea limită zilnică (VL=50 μg/m3), cât și valoarea limită anuală (VLA=40 μg/m3). În cazul celor 3 ani se înregistrează o scădere a valorilor sub VLA odată cu începerea sezonului cald, urmând ca spre sfârșitul anului, valorile să crească. Cea mai mare depășire se înregistrează în luna februarie a anului 2012, dar și în luna decembrie, concentrațiile de PM10 tinzând să se apropie foarte mult de VL. Anul 2011, la fel ca anul 2013, prezintă cea mai mare creștere a concentrațiilor în luna ianuarie, urmată în cazul anului 2011 de o creștere și în luna martie. În intervalul august – decembrie identificăm o evoluție neașteptată a concentrațiilor PM10, modul ideal de comportare fiind acela de descreștere a concentrațiilor de pulberi de la o lună la alta și de la un an la altul. Aflăm conform figurii 5.2.13. că anul 2013 este cel mai bun an din punct de vedere al calității aerului.

5.4. Măsuri de reducere a poluării cu PM10 în orașul [NUME_REDACTAT] vederea reducerii poluării cu PM10, pentru orașul Suceava s-au luat măsuri cum sunt:

Reabilitarea și modernizarea electrofiltrelor aferente cazanelor nr.1 și 2 din cadrul SC Termica SA Suceava, constând în instalarea de echipamente electrice și de automatizare performante; lucrări de îmbunătățire la partea mecanică a electrofiltrelor: la sistemul de distribuție gaze de ardere și la sistemele de scuturare și depunere. Această a fost realizată integral la data de 31.12.2010.

Reabilitarea și modernizarea arzătoarelor cu NOx redus aferente cazanelor nr.1 și 2 din cadrul SC Termica SA Suceava, realizată integral la data de 31.12.2010.

Închiderea și ecologizarea depozitului de zgură și cenușă de la SC Termica SA Suceava având ca termen de realizare anul 2015.

În ceea ce privește traficul rutier, au fost luate următoarele măsuri:

Creare drumuri și parcări DN 29 ([NUME_REDACTAT]), lucrare realizată în anul 2012;

Reabilitarea zonelor pietonale și a spațiilor verzi, lucrare realizată în anul 2013.

Realizarea șoselei de centură a municipiului Suceava, termen limită 2015.

Au fost introduse măsuri și pentru îmbunătățirea activităților de salubrizare a orașului:

Îmbunătățirea activității de salubrizare stradală, cu data limită în anul 2015 realizându-se în acest sens extinderea programului de salubrizare mecanizată intensificând programul de stropire cu 10%.

Îndepărtarea operativă a materialului antiderapant folosit pentru tratarea carosabilului în timpul iernii (în maxim 2 zile de la uscare). Realizarea acestei masuri fiind permanentă și având ca îmbunătățire reducerea timpul de colectare și executarea activității cu mijloace mecanizate.

Extinderea și reamenajarea parcurilor și spațiilor verzi în orașul Suceava joacă ur rol major asupra calității aerului, impunându-se astfel o serie de masuri:

Întocmirea „Registrului local al spațiilor verzi” pentru municipiul Suceava.

Identificarea a noi suprafețe de teren pentru amenajarea de spații verzi, conform legislației în vigoare și distribuirea echilibrată a acestora în municipiul Suceava.

Măsura a avut termen limită anul 2013 și s-au realizat: amenajarea unui spațiu verde și a unui loc de joacă cu suprafaț.de 2.500 m2 în cartierul Burdujeni; amenajarea unui spațiu verde cu suprafața de 1.000 m2 în cartierul G. Enescu; preluarea de la RAPPS ([NUME_REDACTAT] "[NUME_REDACTAT] Protocolului de Stat) a suprafeței de 75.250 mp la limita [NUME_REDACTAT] pentru realizarea unei zone de agrement „Tătărași”.

Realizarea de spații verzi la construcția de obiective noi (conform HCL 184/2007)

Astfel s-a impus realizarea de spații verzi, în funcție de categoriile de construcții printr-un număr de 155 autorizații de construire realizându-se spații verzi aferente unui număr de 92 de construcții finalizate. Măsura are caracter permanent.

Cele mai importante măsuri au fost luate în stabilirea obligațiilor de mediu și controlul conformării cu prevederile documentelor urbanistice și de mediu emise

Stabilirea obligațiilor de mediu în acord cu legislația în vigoare, la emiterea autorizațiilor de construire, demolare, organizare de șantier și controlul modului de respectare a normelor impuse. În acest sens în anul 2013 au fost făcute 97 de controale la organizările de șantier pentru construcțiii și reabilitărea căilor rutiere.

Stabilirea obligațiilor de mediu la încheierea contractelor de prestări servicii și controlul modului de îndeplinire a acestora, respectiv refacerea spațiilor verzi afectate de lucrări edilitar gospodărești, refacerea trotuarelor și carosabilului, respectarea limitei maxime de timp pentru executarea unei lucrări edilitare.

Toate contractele încheiate de Primăria municipiului Suceava cuprind prevederi referitoare la aceste obligații, iar respectarea este urmărită de serviciile de specialitate din primărie. În anul 2013 au fost aplicate 2 sancțiuni în cuantum de 9.000 lei pentru nerespectarea condițiilor impuse pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a căilor rutiere.

Intensificarea controalelor la producătorii de betoane și asfalt, la operatorii de salubritate și la șantierele de construcții, privind modul de salubrizare, gestionarea și depozitarea deșeurilor. Controalele au fost intensificate și în cazul persoanelor fizice și juridice privind modul de întreținere a terenurilor aflate în proprietate sau administrare, privind interzicerea arderii deșeurilor vegetale și a miriștilor.

[NUME_REDACTAT] Suceava al [NUME_REDACTAT] de Mediu a făcut în anul 2013 un număr de 9 controale în scopul prevenirii reducerii și emisiilor de pulberi fără a fi aplicată vreo sancțiune. Până la 31.12.2013 a fost realizat un număr total de 187 de controale de către Primăria municipiului Suceava în colaborare cu [NUME_REDACTAT] de Mediu. Primăria municipiului Suceava îșî desfășoară în permanență activitățile de control conform atribuțiilor stabilite prin Legea 115/2010.

Măsuri pentru reducerea emisiilor necontrolate de pulberi datorate depozitelor de deșeuri

Nivelarea și ecologizarea terenurilor acoperite în prezent cu deșeuri inerte din construcții și demolări și reutilizarea deșeurilor pentru închiderea și ecologizarea depozitului de zgură și cenușă al SC TERMICA SA și a fostului depozit de gunoi municipal Mirăuți.

Conștientizarea publicului cu privire la importanța aplicării măsurilor de reducere a poluării aerului are un rol masiv, impunându-se în acest sens următoarele măsuri cu caracter permanent:

Promovarea educației ecologice în instituțiile de învățământ, în vederea reducerii poluării aerului.

Promovarea acțiunilor de voluntariat, în cadru organizat, în activități care vizează îmbunătățirea stării factorilor de mediu.

Promovarea în mass-media a acțiunilor, constatărilor, rezultatelor, dezbaterilor, în scopul formării unei culturi a respectului față de mediu.

[NUME_REDACTAT] urma rezultatelor obținute prin elaborarea proiectului de diplomă intitulat „MONITORIZAREA POLUĂRII ATMOSFERICE CU PULBERI ÎN SUSPENSIE A ORAȘULUI SUCEAVA” putem stabili următoarele concluzii:

Calitatea aerului se află într-o contiunuă îmbunătățire datorită reducerii activității industriale, a retehnologizărilor efectuate în ultimii ani și a constrângerilor din partea agenților de mediu pentru conformarea la normele de poluare.

Din datele prezentate în capitolul 5, avem depășiri importante ale PM10, cea mai mare valoare ajungând la 146,82 μg/m3, valoare înregistrată de stația SV2 pe data de 29 ianuarie 2013. Raportându-ne la evoluția concentrațiilor lunare putem concluziona faptul că anul 2011 a vut un număr de 31 de depășiri ale VL, urmat de anul 2012 cu un număr de 18 cazuri în care VL a fost depășită, anul 2013 fiind cel mai bun an în ceea ce privește calitatea aerului atmosferic la indicatorul PM10 chiar dacă a avut cea mai mare valoare înregistrată de SV2.

După anul 2009 (când au fost măsurate 67 de valori mai mari decât VL = 50 μg/m3, a nu se depăși de peste 35 de ori într-un an calendaristic), nu s-au mai înregistrat mai mult de 35 de valori pe an calendaristic care să depășească valoarea de 50 μg/m3, prin urmare în perioada 2010-2013 nu s-a mai depășit VL zilnică pentru protecția sănătății umane în stația SV2 de tip industrial,de asemenea nici valoarea limită anuală VLA pentru protecția sănătății umane (40 μg/mc) nu a fost depășită în nici un an din perioada analizată, în stația de tip industrial SV2.

Constatăm faptul că un aport considerabil de de pulberi (PM10) și gaze precursoare acestora conform datelor analizate de pe lunile decembrie 2012, respectiv ianuarie 2013, este utilizarea materialelor pirotehnice la scară largă.

Implementarea programului de gestionare a calității aerului realizat de către Primăria municipiului Suceava, care a asigurat îndeplinirea măsurilor sau acțiunilor stabilite și care a furnizat informațiile necesare în vederea evaluării și gestionării calității aerului a avut rezultate vizibile conform variației concentrațiilor PM10 de la un an la altul.

[NUME_REDACTAT] V. și colab.(1980), ,,[NUME_REDACTAT]-natură, om economie”, [NUME_REDACTAT] și Enciclopedică, București, 347 pagini

[NUME_REDACTAT] (2005), ,,[NUME_REDACTAT] – Atmosfera”, [NUME_REDACTAT] Star, [NUME_REDACTAT] Elena (2007), „Surse de poluare și agenți poluanți ai mediului”, [NUME_REDACTAT], Craiova, 379 pagini

Lixandru B. (1999), „Ecologie și protecția mediului”, [NUME_REDACTAT] Universitară, vol.1-2,[NUME_REDACTAT] B. (2003), „Inginerie și protecția mediului în industrie”, EdituraTehnică-Info, [NUME_REDACTAT] D., Ursul G. (2009) – ,,Evaluarea variabilității ozonului troposferic în municipiul Suceava din perspectiva climatologică” lucrare prezentată la al IV-lea [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT]” desfășurat la Facultatea de Geografie și Geologie a Univ. ,,Al. I. Cuza” din Iași – în curs de publicare

Moussiopulos N., Berge., Bohler T., Gronskei K., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], (1996), „Ambient air quality polluant dispersion and transport models”, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Liviu, ,,Evaluarea impactului antropic asupra mediului”, Ed. [NUME_REDACTAT] de Știință, Cluj-Napoca, 130 pagini 

Negrea V., Sandu V. (2000), „Combaterea poluării mediuluin în transporturile rutiere”, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] S., [NUME_REDACTAT]-Zagăr G., Ștepa R., Ștepa R., Rusu-Zagăr C., Efectele poluarii aerului cu pulberi PM10 si PM2,5 si noxe gazoase în mediul de muncă, GEPROPOL, [NUME_REDACTAT], 2009

[NUME_REDACTAT] (2000), ,,Hazard și risc în industrii poluante”, Editura: Accent, [NUME_REDACTAT] Alexandru, [NUME_REDACTAT] (2007), ,,Evaluarea riscului tehnologic și securitatea mediului”, Editura: [NUME_REDACTAT] House, [NUME_REDACTAT] M. (2000), „Ecologie aplică”, [NUME_REDACTAT]

Raport anual privind stadiul realizării măsurilor din Programul de Gestionare a Calității aerului în municipiul Suceava pentru indicatorul PM10

Rusu-Zagăr G, Nisipeanu S., Ștepa R., Ștefan S., „Assesment of the health effects of atmospheric particulate matter within an industrial area”, 2004, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]-Zagăr G, Ștepa R., Ștefan S., Ștepa R., Zagăr L., „Evaluation of risk to human health due to industrial pollution in an unauthorized suburbia”, [NUME_REDACTAT], 2009

Rusu-Zagăr G, Ștepa R., Zagăr L, Rusu-Zagăr C., Ștepa R., ,,Poluarea aerului cu pulberi PM10 si PM2,5 in mediul de munca industrial”, [NUME_REDACTAT] și Securitate în muncă, 2011

[NUME_REDACTAT] Petrescu-Mag (2008), „Politici, instituții și legislație pentru mediu”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 382 pagini

[NUME_REDACTAT] Petrescu-Mag (2011), ,, Protectia mediului in contextul dezvoltarii durabile. Legislatie si institutii”, Ed. Bioflux, Cluj-Napoca, 362 pagini

[NUME_REDACTAT] Petrescu-Mag (2012), ,,Aspecte teoretice si practice privind protectia mediului prin intermediul normelor de derpt international”, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 260 pagini

Slavic A. Gh. (1977), „[NUME_REDACTAT]-studiu climatologic”, Manuscris, Univ. ,,AL.I.Cuza” Iași, Iași, 198 pagini

http://apmsv.anpm.ro/Mediu/raport_privind_starea_mediului_in_romania-15

http://orasulsuceava.ro/descopera/date-generale/geografice/alcatuirea-geologica/

http://protectio.org/poluarea-aerului/

http://www.agir.ro/buletine/1622.pdf

http://www.systemlife.ro/un_risc_pentru_sanatate.php

***[NUME_REDACTAT] de Mediu a CET Suceava – SC TERMICA SA Suceava, emisă de ARPM Bacău.

***(2008), ,,[NUME_REDACTAT]”, [NUME_REDACTAT] Române, București, 365 pagini

***(1983), ,,[NUME_REDACTAT]”, vol. I, [NUME_REDACTAT] R.S.R., București, 662 pagini

*** HG nr. 738/2008 pentru aprobarea Planului național de acțiune în domeniul protecției atmosferei

***HG nr. 731/2008 pentru aprobarea [NUME_REDACTAT] privind protecția atmosferei

***H.G. nr. 543/2004 privind elaborarea și punerea în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului, cu modificările și completările aduse de HG nr. 210/2007

***H.G. nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor și clasificarea aglomerărilor și zonelor pentru evaluarea calității aerului în România

*** O.M. nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calității aerului