Calea Mărășești , nr. 157 , Bacău, cod 600115 [601926]

1
––––
ROMÂNI A
MINISTERUL EDUC AȚIEI N AȚION ALE
ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSIT ATEA „VASILE ALECS ANDRI” DIN B ACĂU
Departamentul pentru Pregătire a Person alului
Didactic
Calea Mărășești , nr. 157 , Bacău, cod 600115
Tel.F ax: 0234/588935; Tel.F ax: 0234/580050
www.ub.ro ; e-mail: [anonimizat]

PORTOFOLIU DID ACTIC

COORDON ATOR ȘTIINȚIFIC :
Prof. univ. dr. ing Luminiț a Bibire

ABSOLVENT: [anonimizat]:
Mecatronic ă

BACĂU
2016

2
Cuprins

1. Psihologia educației …………………………………………………………………………………………………………….. … 7
1.1. Personalitatea elevilor.Temperamentul ………………………………………………………………………………. 8
1.2. Studiu de caz …………………………………………………………………………………………………………….. ……. 11
2. Pedagogie I:Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum -ului………… ………………….. 15
2.1. „Noile educații”: Educația prin mass -media ………………………………………………………………………… 16
2.2.Proiect de activitate extracurriculară …………………………………………………………………………………… 17
3. Pedagogie II: Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării ……………………………. .. 21
3.1. Evaluarea în procesul de învățământ și educație ………………………………………………………………….. 22
3.2. Test de evaluare …………………………………………………………………………………………………………….. .. 27
4. Didactica specialității ……………………………………………………………………………………. ……………………….. 31
4.1.Clasificarea proiectelor didactice:forma detaliată, semidetaliată și restrânsă ……………………………. 32
4.2.Proiect didactic de verificare și evaluare a performanțelor forma detaliată ……………………………… 35
5. Practică pedagogică …………………………………………………………………………………………………………….. .. 40
Proiect didactic ……………………………………. ……………………………………………………………………………….. 41
6. Managementul clasei de elevi……………………………………………………………………………………. ……………. 49
6.1.Limite, blocaje în comunicare; strategii de optimizare a acesteia ……………………………………………. 50
6.2.Proiect didactic.Lecție de dirigenție …………………………………………………………………………….. …….. 56
7. Instruire asistată pe calculator ………………………………………………………………………………………………….. 60
Prezentarea lecției “Realizarea produselor din lemn” în Power Point …………………. ………………………… 61
8. Bibliografie generală …………………………………………………………………………………………………………….. .. 69

3
CV EUROPE AN

Curriculum vit ae
Europ ass

Inform ații person ale
Nume / Prenume ROC A, Eduard, Claudiu
Adresă(e) Str. C ălugăreni , nr.2, bl.2, sc.C, ap.14, Bacău, cod post al 600407 ,
Rom ânia

Telefon(o ane)
Fix:
Mobil:
+40 746027729
E-mail(uri) rocaclaudiu@gm ail.com

Naționalitate(-tăți) Român

Data nașterii 21.03.1993

Sex Masculin

Locul de muncă viz at /
Domeniul ocup ațional
Dansator

Experienț a profesion ală

Perio ada 2010 -până in prezent prezent
Funcți a sau postul ocup at Dansator TR.II
Activități și respons abilități
princip ale Particip area la repetitii si spect acole de d ans si de b alet;
Particip area la spect acole televiz ate, sau festiv aluri, sau progr ame TV ,
sau film ări video ;
Păstrarea conditiei fizice si a tinutei demne de un d ansator.

4
Numele și adresaangajatorului

Period aPerio adaaaaaaa Perio ada

Funcți a sau postul ocup at

Numele și adresaangajatorului ANSAMBLUL FOLCLORIC „BUSUIOCUL” , str. Trotus , nr.6A, Bacău,
cod post al 600266
Rom ania

Iunie 2014 -Octombrie 2014 , Iunie 2015 -Octombrie 2015

Camerist , casier, ospătar, îngrijitor , animator socio -educ ativ, coordon ator

Cote F amily Comp anies, Inc. db a Grand View Lodge , Tanque Verde
Ranch, & Camps Lincoln and Lake Hubert

Educ ație și form are

Perio ada 2012 -până in prezent
Numele și tipul instituției de
învățământ / furnizorului de
form are

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa Perio ada
Numele și tipul instituției de
învățământ / furnizorului de
form are

Discipline princip ale
studi ate/competente
profesion ale
dobândite

Numele c alificării primite

Volunt ariat Student l a Universit atea „Vasile Alecsadri” B acău in c adrul F acultătii
de Inginerie speci alizarea Mecatronic ă si Robotic ă.

2008 -2012
Colegiul Tehnic de Comunic atii „Nicol ae Vasilescu K arpen” judetul
Bacău , localitatea Bacău

Profil m atematică-inform atică
-matematică;
-competente in re alizarea managementului site -urilor web ;
-competente in re alizarea managementului sistemelor de oper are a
calculatoarelor ;
-furniz area facilitătilor de proces are a datelor, inclusiv a serviciilor suport.

Absolvent de liceu cu profil RE AL, cu ex amenul de b acalaureat susț inut
în anul 2012.

ASOCI AȚIA LIGA STUDENȚE ASCĂ DIN UNIVERSIT ATEA
„VASILE ALECS ANDRI” DIN B ACĂU ,
membru (2012 -prezent) , director dep artament scriere de proiecte
(Octombrie 2014 -Iunie 2015)
CRUCE A ROSIE B ACAU, membru volunt ar (2008 -2009)
ORATORIUL DON BOSCO B ACAU, volunt ar (2013 -2014)

5

Aptitudini și
competențe
person ale

Limb a(i) m aternă(e) Limb a român ă

Limb a(i) străină(e)
cunoscută(e) Englez a
Autoev aluare Înțelegere Vorbire Scriere
Nivel europe an (*) Ascult are Citire Particip are la
convers ație Discurs or al Exprim are
scrisă
Limb a englez a B2 Utiliz ator
independent B2 Utiliz ator
independent B2 Utiliz ator
independent B2 Utiliz ator
independent B2 Utiliz ator
independent
Limb a francez a
(*) Nivelul C adrului Europe an Comun de Referință Pentru Limbi Străine

Competențe și
abilități soci ale Comunic are si rel ații person ale: fo arte soci abil, comunic ativ, încânt at să
cunosc perso ane care le pot ajuta la nevoie în diferite probleme.
Lucru in echipă: am experient a muncii în echipă încă din liceu , când am
particip at la activitătile desf ăsurate in cadrul liceului d ar si activit ătile de
volunt ariat desf ăurate in c adrul Crucii Rosii B acău si am continu at să
consolidez aceasta experient a in cadrul Ligii Studentești B acău.
Abilități de conducere: experiență în lucrul în echipă , capabil de răspuns l a
sarcini multiple , familiarizat cu activități administr ative, la un nivel ridic at
de respons abilitate, reuniuni , workshop -uri, conferinte.

Competențe și
aptitudini
organizatorice e 2009 -2012 Coordon ator si org anizator al balului bobocilor î n cadrul liceului
„N.V. K ARPEN” B acau.
2012 -2015 Coordon ator si org anizator de activit ăți in c adrul asociației Lig a
Stundente asca din Universit atea „Vasile Alecsadri” din B acău.
2013 -2014 Coordon ator de activit ate în cadrul Or atoriului S alezian Don
Bosco B acău.

Competențe și
aptitudini de utiliz are
a calculatorului Familiar cu: Microsoft Office , Microsoft Outlook , Microsoft Project ,
Photoshop , CorelDr aw Dreamwe aver
Începător: AutoC AD, SolidEdge , NX (pl atform a Siemens – FEM AP)
Platforme: Microsoft Windows®
Atestat Inform atica – 2012

6
Competențe și
aptitudini artistice Aptitudini artistice
– am particip at la numero ase piese de te atru și de p antomim a în calitate de
actor î n perio ada liceului și a facultății;
-incep ator chit ară;
-dansator avansat.

Alte competențe și
aptitudini

Abilități :
Comunic are: mi -am form at și dezvolt at aceste abilităti prin experienț a
din c adrul activităților desf așurate in liceu d ar și în cadrul Crucii Rosii
Bacau.
Munc a de echip a : am făcut p arte din diverse grupuri printre c are
mentionez: Cruce a Rosie B acau, Oratoriul Don Bosco, Consiliul elevilor ,
grupul „Iesiti din Anonim at” si „Cinefili a” din c adrul liceului.
Managementul echipei : am coordon at diverse grupuri de elevi pe
parcursul liceului d ar si studenti in c adrul Ligii Studentesti.
Hobby -uri
o cititul , actoria, dansul, muzic a, chitara, călătoriile
o basket, volei , dans, tirul cu arcul

PROIECTE EDUC AȚION ALE
Studenți ada (Festiv al Național Studențesc desfășur at în 15 centre
universit are) și alte proiecte de volunt ariat desfășur ate și coordon ate în
calitate de membru volunt ar și lider : expoziții , semin arii, mese rotunde ,
conferințe , conferințe de presă , campanii de don are de sânge , turnee
sportive , campanii de pl antare, tabere, ateliere , training -uri, workshop -uri și
semin arii pentru studenți , etc.
Tineri ada (Festiv al Loc al Studentesc desf ăsurat în Bacău)

7

1.Psihologi a educ ației

8
1.1.PERSONALITATEA ELEVILOR.TEMPERAMENTUL

Temperamentul este un ansamblu de elemente biologice care , împreun ă cu factorii
psihologici , constituie personalitatea; este latura energetic ă si dinamic ă a personalității ; este
prepond erent innăscut dar este influen țat de educa ție și de condi țiile de via ță oferite de mediu.Cu alte
cuvinte temperamentul sau caracterul unui organism viu , ne arată felul cum reacționează , sau cum se
comportă în anumite situații de schimbare a unor elemente din mediul înconjurător. La rândul lui ,
comportamentul se exteriorizează prin reacții emoționale și motorice , corelate cu modul în care se
realizează autocontrolul acestor reacții.
A cunoa ște întocmai tr ăsăturile unui om este un demers foarte complex. I n sprijinul
ințelegerii acesto ra se pot observ a aspecte legate de înfațisare , de expresiile fe ței, apoi se observ ă
gradul de activism , rapiditatea cu care ac ționeaz ă la stimul ările externe , implicarea în sarcini care
prezinta un efort sus ținut, modul cum reactioneaz ă față de semenii s ăi.
Înaintarea în cunoa ștere se bazeaz ă pe observa ția că personalitatea uman ă se structureaz ăîn
jurul unor caracteristici dominante , atât înnăscute c ât si dob ândite. Atunci c ând ne referim la cele
preponderent ereditare vorbim despre temperament , iar c ând ne referim la cele construite
sociocultural , despre caracter. Intre cele dou ă noțiuni se fac adesea confuzii , mai ales c ă in ansamblul
personalit ății acestea se reg ăsesc în interdependen ța.
Confom ( 3) Rubinstein afirmă că temperamentul este latura dinamico -energetic ă a
personali tății. Plas ându-se pe o pozitie bazal ă, temperamentul se manifest ă ca nivel energetic , ca mod
de descarcare si acumulare a energiei( de unde califi cările de energic , rezistent , exploziv sau opusele
lor) și prin dinamic ă (iute, lent, mobil , rigid). Allport (1) arată că temperamentul vizeaz ă fenomene
caracteristice unui individ , reactivitatea la stimuli emo ționali , forța si rapiditatea r ăspunsurilor. De
asemenea , el implic ă dispozi ția sa afectiv ă persistent ă. Afectivitatea este un parametru important în
conturarea temperamentului , descriindu -l prin identificarea tonusului afectiv , a stabilit ății și
profunzimii tr ăirilor. Particularit ățile temperamentale se constituie ca urmare a activit ății nervoase
superioar e. Se presupune c ă temperamentul nu se schimb ă in mod radical în timpul vie ții. Totu și, se
vorbeste de o evolu ție temperamental ă, prin influentele pe care personalitatea le sufer ă, in ansamblul
ei. Dezvoltarea unor aptitudini , dobândirea unor variate depri nderi , foma rea unor tras ături de
caracter , bine articulate educa țional , mascheaz ă adesea determina țiile temperamentale.
Temperamentul nu este expresia unui tip constitu țional , ci fondul biotipologic de la care se porne ște
în elaborarea caracterului.
Tipuri de temperament: Exist ă tot atatea tipuri de temperament c âți oameni exist ă.
Temperamentul fiec ăruia este un fapt singular , în masur aîn care fiecare om este unic. Din ne cesități
de cunoa ștere s -au facut adesea compara ții si diferen țieri între diversele aspecte temperamentale ale
oamenilor , chiar clasific ări, ceea ce a condus la variate tipologii.
Incă din antichitate , medicii greci Hippocrate si Galen distingeau patru temperamente
fundamentale: coleric , sangvinic , flegmatic si melancolic. Acest ea rezultau din amestecarea celor
patru umori( substante fluide) din organism: bila galben ă, sangele , flegma si bila neagr ă. S-au stabilit
corespondente cu elementele fundamentale , aerul , apa, focul si p ământul, ba chiar și cu anotimpurile.
Clasificarea tr adițională a temperamentului este legată de cultur ă, arealul geografic , perioada
istorică. Cele mai cunoscute clasificări ale teperamentelor sunt clasificarea greacă sau chineză; în
Europa este răspândită clasificarea greacă a lui Hipocrat , care are patru grupe mari umorale:

9

10

11
1.2.STUDIU DE CAZ

Obiectiv: Efectul tipul de temperament , pozitiv sau negativ , asupra situa ției scolar e, folosind media
elevilor și un chestionar de determinare a temperamentului.
Ipoteza :Se presupune c ă tipul de temperament cel mai prielnic învățarii este cel al sangvinicului.
Clasa aX -a B Colegiul Tehnic de Comunica ții “N.V KARPEN” Bacau , tabel elevi:

Nr. Nume Prenume Tip de
temperament Media Generala
1. Vasile Gabriel Sangvinic 8.44
2. Poenaru Costică Sangvinic 7.66
3. Chiper Cătalin Coleric 8.44
4. Andronic Marius Sangvinic 9.00
5. Andronic Bianca Flegmatic 8.50
6. Grădinaru Ionut Sangvinic 6.60
7. Borulea Codrin Coleric 7.80
8. Turcu Bogdan Sangvinic 6.60
9. Sarban George -Bogdan Flegmatic 9.00
10. Afrenț oaie Alin-Gabriel Melancolic 7.7
11. Cucu Marian Coleric 8.66
12. Haidă u Alina Flegmatic 8.44
13. Fichitiu Andreea Sangvinic 9.00
14. Coman Bogdan Sangvinic 6.60
15. Balint Erwin Sangvinic 8.50
16. Rachiteanu Francesca Coleric 7.00
17. Bulai Marta -Maria Flegmatic 9.33
18. Iosub Alex -Gabriel Coleric 8.60
19. Angleluță Ionut Sangvinic 9.66
20. Marinescu Victor Sangvinic 8.64
21. Cocea Mihai Flegmatic 9.52
22. Neamț u Andreea Sangvinic 8.84

12
Tipul de temperament a fost stabilit cu ajutorul chestionarului urm ător:

13

14
Concluzii:
In urma cercet ării privind tipul de temperament desfășurat pe un e șantion de 22 de elevi din clasa a
X-a s-a stabilit c ă:
1)Elevii cu temperament coleric în num ăr de 5 au ob ținut media 7.98.
2)Elevii cu temperamentsangvinic în num ăr de 11 au obținut media 8.14.
3)Elevii cu temperament flegma tic în număr de 5 au obținut media 8.95.
4)Elevii cu temperament melancoli c în num ăr de 1 au obținut media 7.7.
5)În urma rezolvării chestionarului s -a stabilit că tipul de temperament cel mai prielnic învățării în
clasa aX -a B de la Colegiul “N.V. K arpen” este tipul flegmaticului, ceea ce înseamnă că ipoteză se
infirmă .

15

2.Pedagogie I :Fund amentele ped agogiei. Teori a
și metodologi a curriculum -ului

16
2.1.EDUC AȚIA PENTRU M ASS-MEDI A

Într-un mediu încărcat de stimuli informaționali tot mai accesibili datorită dezvoltării
tehnologiilor și în aceeași proporție cu o influență greu de gestionat de către administrațiile centrale ,
educația trebuie să -și propună formarea unei personalități capabile să decripteze adecvat mesajele
mediatice ș i să selecteze sursele informaționale în acord cu un cadru valoric autentic. Mass -media
vehiculează imagini și informații capabile să modifice cunoștințele , comportamentul și valorile
oamenilor cel puțin tot atât de real cum o fac pedagogii în clasă , dar n u există în mod necesar un
acord între conținutul lor și acela promovat de către sistemul educativ. Educația pentru comunicare și
mass -media își propune ca , printr -o serie de practici educaționale:
• să asigure accesul tinerilor la noi coduri de lectură a mesajelor;
•să dezvolte capacitatea de a amenda și neutraliza informațiile false;
•să activeze competențele proprii de a comunica cu semenii.
Curriculum -ul nonformal (co -curriculum) – derivă din experiențele de învățare oferite de alte
medii educaționale – non-guvernamental , mass -media , de instituțiile culturale , de viața cotidiană a
familiei.
Mass-medi aeste denumire a generică a mijlo acelor de inform are in m asă: televiziune , radio,
ziar, internet. Mass-medi aeste un f actor al educ ațieisi al învățării , care lasă urme adînci în memori a
individului. E a poate să măre ască s au să micșoreze experiențele unei perso ane. Inform ația transmisă
de către m ass-medi aestefoarte m are și de aceeaaaparut termeul de sort are a inform ației .Există încă
numero ase bariere în c alea dezvoltării educ ației în domeniul m ass-medi a la nivel europe an și glob al.
Statelor încă le lipsește o viziune comună în acest domeniu. În plus , lipsa vizibilității europene și
globalea inițiativelor naționale, region ale și loc ale în acest domeniu îngreune ază și ea
dezvolt areaacestui tip de educ ație.
În condițiile societății contemporane , dezvoltarea educației nonformale angajează „noile mass
– media”: presa , radio – televiziunea , sistemele de rețele video și de calculatoare cu obiective ,
conținuturi și metodologii adecvate vizând „determinarea unui tip superior de învățare” (2).
Bibliografie:
1. Dumitriu , Gh., Dumitriu , C. , Psihopedagogie , E.D.P. , București , 2003 ;
2. Lisievici , P., Pedagogie Concepte, Metode și Tehnici Esențiale , București 2005 ;
3. Mogonea , R., Pedagogie pentru viitorii profesori , București , 2010 .

17

18

19

20

21

3.Pedagogie II: Teori a și metodologi a instruirii.
Teori a și metodologi a evaluării

22

23

24

25

26

27
3.2.TEST DE EVALUARE

TEST DE EVALUARE INI ȚIALĂ
Anul școlar 2014 -2015
Disciplina Educație tehnologică
Clasa a VIII -a

Numele si prenumele elevului: MODEL

Data susținerii testului:

 Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor din Partea I și din Partea a II -a se acordă 90 de puncte.
Din oficiu se acordă 10 puncte .

Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.
PARTEA I (45 de puncte)
A.Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect . 25 puncte
1. Linia punct subțire este utilizată pentru trasarea:
a) de construcții ajutătoare; b) a axelor de simetrie; c) a chenarului.
2. Este aliaj feros:
a) oțelul; b) arama; c) alama.
3. Materia primă pentru obținerea materialelor plastice este:
a) polietilena; b) petrolul; c) polistirenul expandat.
4. Ebonita se obți ne prin vulcanizarea cauciucului natural cu:
a) cantitate mică de sulf; b) sodă caustică; c) cantitate mare de sulf.
5. Camerele de bicicletă și pneurile autoturismelor se obțin prin:
a) extrudare; b) calandrare; c) presare.
B. Stabiliți valoarea de adev ăr a următoarelor enunțuri prin încercuirea lui A (adevărat) sau F (fals ):
20puncte
A-F 1. Comunicarea paraverbală transmite informații prin mișcări , gesturi și mimică.
A-F 2. Transportul feroviar de mărfuri se realizază cu metroul.
A-F 3. Rețelele de sateliți sunt formate din terminale (sateliți) și căi de comunicații (undele radio).
A-F 4. Rețeaua de transport aerian este alcătuită din culoare de zbor și aeroporturi.

28
PARTEA II (45 de puncte)
A.Scrieți în dreptul cifrelor din coloana A literele corespunzătoaredin coloana B. În coloana A. sunt
scrise serviciile Poștei Române și în coloana B. Termenii ce le exemplifică.
12puncte
B. Completați spațiile libere astfel încât enunțurile de mai jos să devină corecte din punct de vedere
științific: 12puncte
1. Cea mai eficientă metodă de reducere a emisiilor poluante este instalarea de…………..pe conducta de
eșapament a automobilelor.
2.Elasticitate este o proprietate………………..iar ………………….. este o proprietate tehno logică.
C. Priviți imaginea alăturată și precizați: 21 puncte
a. ce vă sugerează imaginea………………………………………………………………………………………
b. dați 3 exem ple de centrale electrice care folosesc energii nepoluante ( energia verde).
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………
c. scrieți 3 metode prin care ați putea economisi energia electrică acasă și la școală.

A. B.
__1. Poșta de scrisori a. Colete poștale
__2. Mesagerie b. Corespondența
__3. Servicii financiare c. Prioripost
d. Mandat poștal

29
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
Anul școlar 2014 -2015
Disci plina Educație tehnologică
Clasa a VIII -a
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE

MODEL
 Se puncteazã oricare alte formulãri/ modalitãți de rezolvare corectã a cerințelor.
• Nu se acordã punctaje intermediare , altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordã
fracțiuni de punct.
• Se acordã 10 puncte din oficiu. Nota finalã se calculeazã prin împãrțirea punctajului total acordat la
10.

PARTEA I (45 de pun cte)

A. 25 puncte
1.b; 2.a; 3.b; 4.c; 5. c.
Se acordã câte 5 puncte pentru fiecare rãspuns corect.

B. . 20 puncte
1. F; 2. F; 3. A; 4 A;
Se acordã câte 5 puncte pentru fiecare rãspuns corect.

PARTEA a II-a (45 de puncte)

A. 12 puncte
1—b; 2—a; 3—d.
Se acordã câte 4 puncte pentru fiecare rãspuns corect (4p X 3 itemi).

B.
1. catalizator; 2. mecanică; rezistența la uzură ( sau durabilitatea , , forjabilitatea , maleabilitatea , ductilitate ,

30
prelucrare prin așchiere). 12 puncte
Se acordã câte 4 puncte pentru fiecare rãspuns corect (4p X 3 itemi).

C. 21 puncte
a. imaginea poate reprezenta un simbol al energiei electrice verzi (eoliană , solară , mareomotrică etc).
Se acor dã 3 puncte pentru rãspuns corect.
b.centrala eoliană , heliocentrala , centrala mareomotrica , centrala care folosește energia valurilor etc .
Se acordã 3 puncte pentru fiecare rãspuns corect ( 3p X 3 itemi)= 9 puncte
c.
folosirea becurilor economice , a senzorilor de mișcare , a aparatelor din clsa energetică AAA+ , etc.
Se acordã câte 3 puncte pentru fiecare rãspuns corect (3p X 3 itemi) )= 9 puncte .

Bibliografie:
1. I. Nicola , Tehnici moderne de instruire ;
2. I. Cerghit , Metode de învățământ ;
3. Neacșu , I., Instruire și învățare , Editura științifică , București , 1990 .

31

4.Didactica speci alității

32
4.1.Variante ale proiectului unității de învățare

Lecția este o activitate comună între elevi și profesor sau învățător ,se urmărește realizarea
unor obiective operaționale. Lecțiile pot fi grupate astfel :
­lecții mixte.
­lecții de comunicare / însușire a conținuturilor noi;
­lecții de formare a deprinderilor și priceperilor;
­lecții de rezolvare de probleme;
­lecții de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor;
­lecții de evaluare a cunoștințelor;

Proiectul unită ții de învățare (sistemului de lecții / lecției unei teme / capitol) poate fi:
­detaliat , cuprinzând și desfășurarea în timp a activităților;
­mai mult sau mai puțin simplificat:
­semidetaliat;
­restrâns.

Proiectul detaliat (cu desfășurarea în timp a a ctivităților) se recomandă a fi realizat de cad rele
didactice începătoare. Desfășurarea în timp a activităților din proiectul unității de învăț are este sub
formă de tabel și cuprinde :
­timpul (min.);
­etapele de instruire;
­obiectivele operaționale;
­conținutul de instruire;
­activitatea ( cadrului didactic ,elevilor)
­formele de organizare a instruirii:
­repartizarea sarcinilor;
­participarea elevilor;
­dirijarea activității;
­metodele de învățământ;
­problemele , exercițiile , aplicațiile;
­resursele materiale;
­mijloace de învățământ care:
­cuprind mesaj didactic;
­facilitează transmiterea mesajului didactic;
­mediul de instruire.

Obiectivele operaționale sunt simbolizate astfel:
­obiectivele psihomotorii: OPM1 , OPM2 ,OPM3 …;
­obiectivele cognitive: OC1 , OC2 ,OC3 ….;
­obiectivele afective: OA1 , OA2 , OA3 …

Proiectul detaliat (cu desfășurarea în timp a activităților al unității de învățare) necesită
codificarea următoarelor elemente , care se recomandă a fi date sub formă de tabel:
­formularea obiec tivelor operaționale (Tabelul 1)
­conținutul obiectivelor operaționale , conform manualului (Tabelul 2.);
­metodele de învățământ (Tabelul 3.);
­setul de probleme , exerci ții și aplicații (Tabelul 4.);
­mijl oacele de învățământ (Tabelul 5.).

33

Tabelul 1. Formularea obiectivelor operaționale
Obiectivele
operaționale
Codul obiectivelor
operaționale (OC1 ,
OC2 … OPM1 ,
OPM2 … OA1 , OA2 ,
…) Conținutul Condițiile de probare Criteriul de realizare
acceptabil

Tabelul 2. Elemente de conținut ale obiectivelor operaționale
Delimitarea
conținutului pe
obiective
Codul obiectivelor
operaționale Elemente ale conținutului conform manualului

Tabelul 3. Metodele de învățământ
Codul metodelor
de învățămân t Metodele de învățământ
C1
C2

Tabelul 4. Setul de probleme , exerciții și aplicații
Codul problemelor (P),
exercițiilor (E),
aplicațiilor (A)
Setul de probleme , exerciții și aplicații
P1
E1
A

Tabelul 5. Mijloacele de învățământ
Codul mijloacelor de în
vățământ Mijloacele de învățământ

34
M1
M2

Proiectul mai mult sau mai puțin simplificat se obișnuiește să fie prezentat într­o mare
diversitate. Cel mai des se obișnuiește ca planul lecției să fie elaborate sub formă restrânsă (fără
desfășurarea în timp a activităților) , cuprinzând următoarele elemente:
– clasa;
– disciplina;
– titlul lecției;
– tipul de lecție;
– timpul acordat;
– obiectivele operaționale;
– metodele de învățământ;
– mijloacele de învățământ;
– conținutul de instruire;
– bibliografia.

Acest proiect simplificat nu satisface decât parțial cerințele unei bune elaborări a proiectului unității
de învățare (sistemului de lecții / lecției unei teme / capitol) , mai ale s pentru învățământul primar ,
unde contează fiecare amănunt al organizării activității de instruire.
Bibliogr afia:aaa
1. Ciucescu , D., Didactica disciplinelor tehnice , E.D.P. R.A. București, 2009 ;
2. Joița, E. (coord.) , Pedagogie și elemente de psihologie școl ară, Editur aArves, Craiova, 2004;
3. Neacșu, I. , Instruire și învăț are, Editur a științifică , București , 1990.

35
4.2.PROIECT DIDACTIC

Clasa: a V-a A
Disciplina: Educație tehnologică
Tipul de lecție: de verificare și evaluare a performanțelor
Tema lecției:Originea alimentelor

A. STRUCTURAREA CONȚINUTULUI

B. NECESITATEA STUDIERII TEMEI

Evaluarea cunoștițelor dobândite în capitolul „Oiginea alimentelor” are ca scop verificarea
existenței performanțelor legate de conținuturile acestui capitol.

C. CODURI UTILIZATE

EXPERIENȚA ANTERIOARĂ
DE ÎNVĂȚARE A ELEVILOR CUVINTE CHEIE

RESURSE MATERIALE
Elevii cunosc:
– alimentele de origine minerală ,
vegetală și animală;
– noțiuni despre creșterea animalelor
și factorii care o influențează;
– informații despre cultivarea
plantelor de câmp și grădină și
factorii care la influențează
dezvoltarea. – aliment – food (en)
– aliment (fr)
– plante – plant (en)
– plante (fr)
– animale – animal (en)
– animal (fr)
Test de evaluare

A1. Alimente de origine
minerală, vegetală și
animală A2. Cultivarea plantelor
de câmp și de grădină
A3. Creșterea animalelor
domestice

36

D. OBIECTIVE OPERAȚIONALE

COD
OB. Capacitatea ce urmează a fi formată
la elevi prin învățare
Comportamentul prin care
elevii vor realiza capacitatea
respectivă
Condiții în care elevii vor realize
comportamentul cerut
Criteriul
de
reușită

Ol De a enumera tipurile de
alimente după originea lor Prin completarea testului
de evaluare Pe baza cunoștițelor
dobândite anterior 100 %
O2
De a descrie lucrări de cultivare
a plantelor și enumera factorii
care le influențează
Prin completarea testului
de evaluare Pe baza cunoștițelor
dobândite anterior 80 %

O3 De a recunoaște animalele
domestice și influența factorilor
de mediu asupra creșterii
acestora Prin completarea testului
de evaluare Pe baza cunoștițelor
dobândite anterior 90 %

E. TEST DE EVALUARE
Nr.
Ob. Conținutul itemului Timp
orien –
tativ Punctaj
maxim/
minim

O 1

O 2

O 3

A. Întrebări structurate
Răspundeți la următoarele întrebări:
1.Definiți alimentele.
…………………………………………………………………………………………………………….. …..
2. Enumerați patru factori de mediu care pot influența creșterea plantelor.
…………………………………………. ………………………………………………………………………
3. Care sunt principalele alimente de origine animală?
……………………………………………………………………………………………………….. ………..
15 min 30 p

B. Itemi lacunari
Completați spațiile libere astfel încât enunțurile de mai jos să devină corecte din punct
de vedere științific: 10 min 20 p

37

O 1
O 2
O 3

1.Apa poate fi consumată în stare …………………………………… sau tratată.
2. Zahărul se obține din rădăcina ……………………………………..de zahăr.
3. Uleiurile vegetale se obțin prin ……………………………………. din părți ale plantelor
oleaginoase.
4. ………………………………… …. este factorul în prezența căruia are loc fotosinteza.

O 1
O 2
O 3

C. Itemi cu alegere duală
Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri prin încercuirea lui A (adevărat) sau
F (fals):
1. A/ F Zahărul , uleiul și cerealele sunt produse alimentare de origine vegetală.
2. A/F Cultivarea plantelor este o ramură a agriculturii care se ocupă cu creșterea
animalelor.
3. A/F Hrănirea vacilor de lapte se face în funcție de sezon.
4. A/F Pentru consum , cel mai mult se folosesc ouăle de rață.

5 min 10 p

O 1
O 2
O 3

D. Itemi cu alegere multiplă
Încercuiți litera corespunzătoare variantei care constituie răspunsul corect la următoarea
întrebare:
1. Este aliment de origine minerală:
a) fructele
b) apa
c) carnea
2. Prășitul este o lucrare de:
a) recoltare
b) combatere a dăunătorilor
c) îngrijire a culturilor
3. Fructele și legumele au conținut mare de:
a) vitamine
b) sare
c) caramel
4. Au adăposturile din două compartimente , dintre care unul pentru
odihnă:
a) oile
b) păsările
c) porcinele 5 min 10 p

38

Soluțiile testului
A.
1. Alimentele sunt produse în stare naturală sau prelucrată care servesc ca hrană oamenilor.
2. Factorii de mediu care influențează creșterea plantelor sunt: apa , lumina , aerul , hrana , temperatura , solul.
3. Produsele de origine animală sunt carnea , laptele , ouăle
B.
1. naturală
2. sfeclei
3. extracție
4. Lumina

C.
1. A
2. F
3. A
4. F

D.
1. b
2. c
3. a
4. b

O 1
O 2
O 3

E. Itemi pereche
Stabiliți prin săgeți legătura dintre datele din coloanele de mai jos. Menționăm că un
răspuns poate fi ales o dată sau de mai multe ori.
Coloana premiselor reprezintă lucrări ale culturilor iar cea a răspunsurilor lucrări care se
efectuează pentru realizarea unei culturi.

Premise Răspunsuri

lucrări de pregătire a terenului arat
erbicidat
lucrări ale solului după plantare grăpat
plivit
prășit
tăvălugit 10 min 20 p
TOTAL 40 min 90 p

39
F. DESFĂȘURAREA LECȚIEI (STRATEGII DIDACTICE)

SECVENȚA
LECȚIEI

TIMP

COD
OBIECT1V
(ARII DE
CONȚINUT)

ETAPE DE INSTRUIRE METODE
DIDACTICE

MIJLOACE
DE
ÎNVĂȚĂ –
MÂNT
FORMA DE
ORGANI ZARE

ACTIVITATE
PROFESOR ACTIVITATE
ELEVI PROFE –
SOR
ELEV

SECVENȚA
INTRODUCTIVĂ

a) moment
organizatoric

b) anunțarea temei
noi și a obiectivelor
operaționale propuse

SECVENȚA
CURENTĂ

SECVENȚA
FINALĂ

Evaluarea
performanțelor

2 min

1 min

1 min

45 min

3 min

A1, A2, A3
O1, O2, O3

-verifică
prezența elevilor
și a materialelor
necesare

– ascultă

-distribuie testele
de evaluare
-îndrumă elevii
în completarea
testelor
– supraveghează
activitatea
elevilor

– discută
rezolvarea
corectă a testului

-se pregătesc
pentru lecție

– primesc testele
– recepționează
și înțeleg ce vor
face
– completează
testele de
evaluare
– ascultă , se
autoevaluează

Observarea
curentă

Explicația ,

Explicația ,

Evaluarea

Conversația ,
explicația

Caiete

Teste de
evaluare

Frontal

Frontal

Frontal

Frontal

Colectiv

Colectiv

Colectiv

Colectiv

40

5.Practică ped agogică

41
PROIECT DIDACTIC

Unit atea de învǎțǎmânt: Școala Gimn azială Nr. 10 B acău
Disciplin a: Educ ație tehnologicǎ
Clasa : a VI aA
Profesor : Luminiț a Boca
Data : 22.11.2014
Modulul : Economi a familiei
Titlul lecției : Consum atorul și protecți a sa
Tipul lectiei: mixtă
Timp alocat : 50 minute

Necesit atea studierii temei : Cu toții suntem consum atori, iar elevii sunt consum atori dintre cei m ai
exigenți în cee a ce privește anumite tipuri de produse ( rechizite , dulciuri și produse aliment are de
patiserie și cofetărie , reviste școl are etc.). C a să po ată apreci a calitatea produselor și modul în c are
aceste a corespund cerințelor de c alitate, ei trebuie să știe cine îi proteje ază împotriv a deteriorării
sănătății , a utilizării produselor defecte și împotriv a informărilor , publicității și etichetării f alse s au
înșelăto are.

Competențe specifice:

C 1: cuno aștere a drepturilor consum atorului;
C 2 : identific area drepturilor consum atorilor în c azul cumpărăturilor online;
C 3: dezvolt area capacității decizion ale la cumpăr area produselor;
C 4 : form area capacității de susținere adecv ată a drepturilor proprii;
C 5: form area capacității de rezolv are a unei probleme de consum ;
C 6 : form area deprinderilor de aacțion a în mediul economic re al ca și consum atori avizați.

Resurse m ateriale: manual, fișe de lucru , videoproiector , prezentări PPT , reclame publicit are (
material video).

42

Metode și procedee did actice : convers ația euristică , explic ația, problem atizarea, studiul de c az, jocul
de rol , rezolv area de situ ații conflictu ale-simul are.

Forme de org anizare aactivității : pe grupe , front al, individu al.
Bibliogr afie:
1. Lichi ardopol , G., Stoicescu , V., Neacșu,S., Ed. Tehnologică , Manual pentru cl. a VI-a,
Editur aAramis, 2005;
2. Matei, S., Cosm a, D., Sârbu , D., Metodic a predării educ ației tehnologice , Ed. Arves,
2008 ;
3. Neamțu, C. , Halbac, V., Ed. Tehnologică – caietul elevului cl asaa VI-a, Ed. Crepuscul ,
2005 ;
4. Nițucă, C., Stanciu, T., Didactica disciplinelor tehnice , Editura Performantica Iași, 2006.

43

Organizarea și desfǎșur area lecției

Etape de instruire/
Timp

C.S.

Activit atea profesorului

Activit atea
elevilor
Strategii
didactice

Evaluare
Metode/Mijlo ac
e
Moment
organizatoric,

(2 min) – salutul, scurt a convers ație de
acomod are, verific area prezenței ,
anunțareaactivitǎții ce urme azǎ a se
desfǎșur a Se pregǎtesc
pentru
lecție ,
Rǎspund
solicitǎrilor
profesorului convers ația
dialogul capacitatea
de
concentr are
aatenției
Verific area
cunoștințelor din
lecțiaanterio arǎ
(5 min)
Verificǎ nivelul de cunoștințe
dobândite în lecți aanterio arǎ
adresând următo arele întrebări:
1. Ce reprezintă c alitatea
produselor/serviciilor?
2. Care sunt f actorii c are
influențe ază calitatea?
3. Ce este ambalajul si cum
influente ază el cumpăr area
produselor?
4. Ce inform ații sunt prezente
pe ambalaj?

Elevii
răspund l a
întrebările
profesorului
.

manual
convers ația
euristică
dialogul capacitatea
de re actuali-
zare a
cunostin –
țelor
anterio are
Anunțareasubiectulu
i și a competențelor
specifice
(2 minute )
Scrie titlul lecției pe t ablă
„Consum atorul și protecți a sa” și
precize ază etapele lecției.
Își note ază
în caiete
titlul lecției.
explic ația

Transitere a /
asimil area noilor
cunostințe

C 1
Profesorul prezintă conținutul
inform ațional al lecției:
-drepturile fund ament ale ale
consum atorilor , legisl ația în
vigoare și instituțiile st atului c are
proteje ază consum atorii: Sunt atenți
la noțiunile
noi
Iau notițe
Urmǎresc Manual
Prezent are PPT
Material video
cu recl ame

apreciere a
verbală

44

(20 min.)

C 2

C 3  dreptul de a fi protej ați
împotriv a riscului
 dreptul de a fi inform ați
 dreptul de aaveaacces liber
la piețe
 dreptul de a fi despăgubiți
 dreptul de a se org aniza în
asociații

-drepturile consum atorilor în
cazul cumpărăturilor online ,
sfaturi utile în acest tip de
comerț;
 ai dreptul să te răzgândesti și
să îți primești b anii în apoi
 ai dreptul să fii bine
inform at, înainte să cumperi
un produs

-modul în c are recl ama
influențe ază decizi a de cumpăr are
a consum atorului;
Cuno aștere a produsului de f ace prin
reclamă- profesorul prezintă elevilor
principiul publicității: A(atrage
atenția) , I(stârnește interesul) , D (
decizi a de cumpăr are), A( achiziți a)
și exemplifică pe m aterialele video
pregătite.

-recom andări și sf aturi pr actice
pentru consum atori în ainte și
după cumpăr area unui
produs/serviciu;
explic ația.

Urmăresc
prezent area
Power Point
și
materialele
video

Își
manifestă
liber
opiniile
Problem atizarea
convers ația
euristică
explic ația

Fixarea
C4
Profesorul:
-organizeazǎ o fix are glob alǎ,

Rezolvǎ studiul de c az,
jocul de rol
explic ația

45
cunoștintelor

(19 min.) C 5

C 6 recapitulând ideile princip ale;
-distribuie elevilor , împărțiți pe
grupe , fișele de lucru , dă indic ații de
rezolv are a cerințelor;
-înregistre ază răspunsurile elevilor
interpretându -le prin corect are,
adăugiri s au accept are.

cerințele
fișei de
lucru
Își
manifestă
liber
opiniile
dialogul
lucrul pe grupe
rezolv area de
situații
conflictu ale-
simul are.

fișe de lucru
form ativǎ

Secvenț a finalǎ

(2 min.)
– Face aprecieri asupra lecției ,
– Evidenți ază elevii activi
– Acordă note , le motive ază

Elevii sunt
atenți l a
concluziile
profesorului
. Toate
materialele
folosite până
acum în lecție Se note azǎ
elevii activi,
justificându
-le not a.

46
Urmatoarele fi șe de lucru au fost distribuite elevilor organiza ți pe echipe :
Echip a nr. 1
Fișă de lucru

Ce faci dacă? Răspuns asertiv Răspuns agresiv/ de negociere
Vânzăto area te obligă să
cumperi o buc ată de s alam,
cântărită pentru tine, chiar dacă
nu îți pl ace mirosul s au
culoarea?

Șoferul autobuzului refuză să -ți
elibereze biletul deși tu ai plătit
suma cuvenită și insiști să
primești acest billet?

Nu ți se primește spre return are
o conservă de pește , care nu are
etichetă?

Vânzăto area insistă să cumperi
pâine a pe care ți-o oferă , deși tu
refuzi , motivând că în aintea ta
cel puțin trei perso ane au atins-
o?

Comport amentele posibile în f ața unei astfel de situ ații: comport ament asertiv , agresiv , comport ament
rațional prin apelare la O.P.C. , comport ament de negociere , comport ament p asiv.

Comport amentul asertiv înse amnă să fii ferm în apărarea propriilor drepturi , să exprimi propriile
convingeri într -un mod c are respecte punctul de vedere și drepturile celorl alți.

Comport ament agresiv este comport amentul c are are ca intenție lez area intențion ată a unei perso ane
(fizic s au verb al) sau distrugere a proprietății.

47
Echip a nr. 2

Studiu de c az

Într-un m agazin aliment ar un client cere vânzǎto arei un p achet cu unt. El verificǎ termenul de
valabilitate și const atǎ cǎ acest produs este expir at. Renunțǎ sǎ -l mai cumpere și îl în apoiazǎ
vânzǎto arei care îl i a și îl așazǎ din nou în g alantar, la vânzare.

Cum coment ați?
Era de datoria clientului sǎ atragǎ atenția vânzǎto arei cu privire l a expir area produsului?
Putea clientul sǎ o determine pe vânzǎto are sǎ sco atǎ produsul de l a vânz are?
Dacǎ vânzǎto areaar fi refuz at acest lucru , ce demersuri pute a sǎ facǎ clientul?
Ați trǎit și voi experiențe asemǎnǎto are? Povesti ți-le și arǎtați cum ați reacțion at.

Echip a nr. 3

"Este agentul economic corect?"

Citește cu atenție întrebările de m ai jos și răspunde cu "Corect" s au "Incorect" , argumentând
răspunsul.

1." Afișul spune că nu se returne ază contr avaloarea produsului deci , nu pot f ace nimic pentru
dumne avoastră."

2. "Nu există nimic defect l a laaparatul pe c are l-ați adus în apoi, nu vă pot return a banii do ar pentru că
v-ați răzgândit."

48
3. „Bunurile aflate în g aranție sunt defecte , dar nu vi le pot rep ara și nici nu am cu ce să le înlociuesc ,
deci v a trtebui să vă alegeți altcev a."

4. „Bunurile sunt f alsific ate, dar nu am știut , deci nu vă pot d a banii în apoi."

Echip a nr. 4

Joc de rol

Person ajul „B” își cumpãrã de l a magazin un CD -player. Ajuns acasã descoperã cã aparatul
nu m ai funcțione azã. Se înto arce l a magazinul de unde l -a cumpãr at, iar aici este tr atat cu
indiferențã. Nemulțumit , se adrese azã O.P.C. , unde întâlnește person ajul „A”.

Se prezintă person ajele :

Person ajul „ A”: funcțion arul O.P.C. (o do amnă cochetă , foarte plictisită , obosită , nu are dispoziție de
comunic are, răspunde rece , se mișcă încet , este nemulțumită de atitudine a reclamanților c are sunt
grăbiți și gălăgioși)

Person aj B: un cetățe an care adrese ază o recl amație la O.P.C. (un domn grăbit c are solicită o rezolv are
cât m ai rapidă a problemei; este enerv at de atitudine a funcțion arei).

49

6.Managementul cl asei de elevi

50
6.1.LIMITE , BLOCAJE ÎN COMUNICARE; STRATEGII DE OPTIMIZARE A
ACESTEIA

Toți o amenii recunosc nevoi a de a comunic a, însă unii comunică m ai bine , iar alții au
dificultățiîn comunic are. Între m anager, lider și sub alterni , între col aboratori, văzuți c a emițători și
receptori apar uneori b ariere c are, dacă nu sunt depășite , pot bloc a sau distorsion a mesajul.
Printre cel m ai frecvent întâlnite bloc aje în comunic are se numără:
– comp ararea – face ascult area să fie dificilă pentru că se întâmplă c a într-o discuție să fim preocup ați
de faptul că trebuie să fim m ai presus decât interlocutorul/ interlocutorii noștri;
– ghicire a scopurilor ascunse – suntem uneori atenți m ai mult l a inton ația și gestic a celui c are vorbește;
– pregătire a replicii;
– filtrarea – exprimă procesul de select are conștientă s au aleatorie a mesajului;
– blamarea sau judec area – folosire a etichetelor este păgubo asă;
– neatenția sau „vis area” – se întâmplă c a unele lucruri pe c are le ascultăm să ne trimită cu gândul
laanumite întâmplări person ale;
– identific area – se produce atunci când preluăm cee a ce ni se spune prin prism a propriei experiențe;
– sfătuire a – suntem g ata oricând să dăm ajutor s au să oferim sf aturi;
– contr azicere a – poate avea drept v ariantă dărâm area (folosire a unor rem arci caustice și aluzii
neplăcute pentru a desființ a punctul de vedere al celeil alte perso ane);
– dorinț a de aavea drept ate – se întâmplă să recurgem l a orice str ategie pentru a demonstr a că avem
drept ate;
– divagarea de la subiect – schimbăm subiectul când nu ne pl ace tem a sau când nu ne simțim în l argul
nostru;
– conciliere a exagerată – vrem cu orice preț c a oamenii să ne pl acă, deci suntem de acord cu oricine și
cu orice.
Sunt însă și alte aspecte ce pot fi b ariere în comunic area pe vertic ală sau orizont ală, din c adrul
organizației.

Grupul cu c are ne identificăm ne influențe ază atitudinile și sentimentele.În plus , cuvintele au înțelesuri
diferite pentru perso ane diferite. De aceea, un rol import ant îl are comunic area nonverb ală, care
transmite anumite indicii pe c are cuvintele nu ni le oferă întotde auna

51
Astfel, import ante sunt urm ătoarele aspecte:
-mimic a: reprezintă mișcările feței – deschidere a ochilor , direcți a privirii , pozițiile succesive ale
sprâncenelor , mișcările buzelor (prin intermediul acestor a exteriorizăm bucuri a sau suferinț a,
descur ajarea, mâhnire a, surpriz a sau sfid area); atunci când vorbim în f ața unui public , este bine c a ochii
noștri să se plimbe peste întreg auditoriul pentru a-i captaatenția sau a verific aatențiaacestui a;
-gestic a: dacă ne oprim atenția asupra interpretării gesturilor , trebuie să precizăm că
aceste a pot suger aanumite stări ale perso anei:
– aprobare – mișc area capului ( asociată cu zâmbetul) , depărt area picio arelor;
– ostilit ate – privire a ceasului , încrunt area, culesul sc amelor , spion atul peste ochel ari;
– plictise ală – palma la bărbie , bătaia în masă, tropăitul;
– domin are – sprijinire a mâinilor pe m asă, strângere a mâinii de încheietură;
– încredere – mâinile l a spate sau în buzun ar;
– nemulțumire – pumnul strâns , respir ația scurtă , trecere a mâinii prin păr.
-postur a: nu există nici o ș ansă c a un vorbitor să inspire încredere dintr -o postură nefericit
aleasă: umerii căzuți , abdomenul mo ale și mersul cu p ași târșiți nu sugere ază o perso ană capabilă să se
domine pe e a însăși , cu atât m ai puțin un întreg auditoriu; postur a reușită l asă loc plămânilor să respire ,
coloanei vertebr ale să se alunge ască (nu să se comprime) , iar dacă este re alizată corect , poate ușur a
tensiune a – secretul unei bune poziții constă în a o gândi c a pe o continuă mișc are înainte a tuturor
părților corpului și presupun e relaxarea mușchilor org anismului;
-spațiul: europenii sunt m ai încânt ați să-și pună birourile în mijlocul încăperii astfel încât
autorit atea lor să p ară că înflorește dispre centru spre exterior; americ anii tind să -și
distribuie altfel sp ațiul, lăsând centrul deschis trecerilor și convers ațiilor oc azionale.

-ținut a vestiment ară: este import ant să avem simțul gustului și al măsurii (cei c are se
îmbr acă depl asat transmit mes aje duble).
Bariere în c alea comunicării pot fi:
– auzire a lucrurilor pe c are dorim să le auzim: avem preconcepții despre cee a ce vor spune alții și d acă
cuvintele lor nu se potrivesc în c adrul nostru de referință le ajustăm în consecință;
– ignor area inform ațiilor conflictu ale: m anifestăm tendinț a de a ignor a sau respinge

52
comuni cările c are intră în conflict cu propriile no astre convingeri ( atunci când un mes aj este
incomp atibil cu convingerile existente , receptorul îi respinge v aliditatea, evită să m ai fie expus l a el, îl
uită cu ușurință și , în memori a sa, deforme ază cee a ce aauzit);
– emoțiile: atunci când suntem îngrijor ați sau nesiguri pe noi , ceea ce auzim p are mai
amenințător decât atunci când suntem siguri pe noi și împăc ați cu restul lumii; când suntem furioși s au
deprim ați, manifestăm tendinț a de a respinge cee a ce altfel ar păre a solicitări rezon abile s au idei bune;
– zgomotul: po ate fi vorb a despre zgomote re ale, care împiedică auzire a mesajului, sau
metaforice , sub form a inform ațiilor confuze s au care distr ag, deforme ază sau ascund înțelesul re al;
– mărime a organizației: cu cât org anizația este m ai mare și m ai complexă , cu atât crește problem a
comunicării; cu cât există m ai multe niveluri de m anagement și superviz are prin c are trebuie să tre acă
un mes aj, cu atât crește oportunit atea pentru deform are sau înțelegere e ronată.
Din punct de vedere org anizatoric, profesorul -manager v a fi deosebit de atent l a obstacole,
disfuncții posibile: utiliz area unui limb aj inaccesibil unor elevi; acordarea de semnific ații diferite de
către elevi mes ajelor necl are, diferențe de percepție ;neîncredere a în posibilitățile elevilor; comunic area
stereotipă și num ai cu unii elevi; gestion area inadecv ată a tipului de comunic are; comunic area
nesusținută de f apte (dem agogia); slaba pregătire a profesorului pentru conducere a comunicării în
clasă; lips a unui feed -back org anizat, valorific at diversific at; slaba stăpânire a emoțiilor , blocajul
afectiv; pierdere a controlului asupra climatului de muncă din cl asa de elevi.
O analiză a blocajelor comunicării did actice evidenți ază cauzele c are le determină. În r aport cu aceste a
se pot identific a:
a) bloc aje determin ate de c aracteristicile perso anei angajate în comunic area didactică
(profesorul , pe de o p arte, elevul pe de alta);
b) bloc aje determin ate de rel ațiile soci al-valorice existente între p articip anții l a relația de comunic are
didactică;
c) bloc aje determin ate de c analul de tr ansmisie;
d) bloc aje determin ate de p articul aritățile domeniului în c are se re alizează comunic area
didactică.
Pentru depășire a barierelor în comunic are profesorul s au directorul unei unități școl are pot recurge l a
strategii de soluțion are a problemelor (d acă existenț a lor reprezintă inconvenientul princip al), de
optimiz are a comunicării prin cre area unui c adru stimul ativ, deschis din acest punct de vedere , de
folosire a unor c anale diferite de comunic are.

53
Printre regulile c are asigură comunic area managerială eficientă se numără :
a) a respect a imaginea de sine (cu condiți a ca ea să se fi constituit l a întâlnire a imaginii de sine a
perso anei cu im aginea despre sine a celorl alți, adică cu condiți a ca ea să fie o im agine rel ativ
obiectivă);
b) a respect a sentimentul stimei de sine al celuil alt – este rezult atul comp arației pe c are o efectue ază
subiectul între el însuși și alți indivizi semnific ativi pentru el , este sum a tuturor trăsăturilor v aloroase
ale individului;
c) a nu desconsider a trebuințele celorl alți, a respect a nevoile celor cu c are rel aționăm
d) a-l motiv a pe interlocutorul nostru – a-l determin asăadopte atitudine a dorită de p artener , să renunțe l a
o atitudin e veche în f avoarea uneia noi;
e) a-l cuno aște pe celăl alt – nivelul de cuno aștere reciprocă a perso anelor angajate într -o inter acțiune
comunic ativă este reprezent at în desenul intitul at „Fere astra lui Joh ari”;
f) a-l ascult a pe celăl alt – este neces ar să fim preocup ați de amelior area
capacităților/ abilităților de ascult are, de înțelegere a mesajului celuil alt și de răspunsurile pe c are le
oferim p artenerilor.
O politică a “ușii deschise” trebuie să se ocupe de det alii, deoarece simpl a sa implement are nu v a
rezolv a problemele comunic aționale, mai ales în următo arele condiții:
● Lipsa de încredere
Dacă sub alternii nu au încredere în șeful lor , vor ezit asă tre acă prin uș a deschisă. O amenii
trebuie să simtă că m anagerul dorește cu adevăr at să îi asculte , să le acorde timp și să le de a răspunsuri
la întrebări. D acă angajații nu au încredere în intențiile m anagerului de a elabora o politică a ușii
deschise s au nu au încredere în implic area managerului în implement areaacestei politici , atunci această
politică nu v a conduce l a îmbunătățire a comunicării.
● Inaccesibilit atea
Dacă oamenii simt că m anagerul nu este niciod ată liber/disponibil să îi asculte s au este tot timpul pre a
ocup at, atunci această politică nu are niciun imp act real asupraactivităților. Un m anager treb uie să -și
progr ameze timpul astfel încât să își îndepline ască s arcinile și să po ată discut a și cu sub alternii săi.
● Submin area lanțului de com andă
Politic a ușii deschise po ate distruge l anțul de com andă.D acă oamenii de pe orice nivel dintr -o
organizație simt că politic a ușii deschise le dă dreptul de a trece peste poziți a șefilor lor direcți ,
managerii pot fi supr aaglomer ați cu solicitări , fiind submin ată, în același timp , autorit atea șefilor
direcți.
Gândire a pozitivă și exprim area ei în comunic are sunt indicii ale reușitei în domeniul m anagementului
și leadership -ului educ ațional.Oamenii își îndre aptă atenția spre sistemul de învățământ , considerându -l

54
cel m ai indic at pentru a-i învăț a – pe ei și pe copiii lor – să-și însușe ască modul de gândire
corespunzător.
Gândire aeste form a cea mai complexă de reprezent are a realității.De aceea, se spune că e aeste utiliz ată
frecvent în optimiz area comport amentului um an.
Suntem de acord cu idee a conform cărei a „greșe ala pe care o comit cele m ai multe instituți i de
învățământ este că înce arcă să -i învețe pe o ameni ce să gânde ască, nu cum să gânde ască”.

Princip alele reguli neces are unei bune comunicări (sunt următo arele: aascult a, a schimb a, aanticip a,
aavea voinț a de a comunic a, a fi credibil , a comunic a în toate sensurile , a respect a identit atea fiecărui a.
Se conture ază trei principii ale comunicării eficiente:
1. Principiul coerenței – receptorul să prime ască și să înțele agă mes ajul conform cu
intențiile emițătorului;
2. Principiul schimbului perm anent – emiță torul să prime ască feed -back-ul (întrebări ,
precizări , observ ații) și să țină cont de mes ajul reprimit (să asculte argumentele și să -și adapteze
comport amentul);
3. Principiul percepției glob ale – corel area comunicării verb ale cu elementele comunicării no nverb ale.
Afirmații specifice învinsului și învingătorului (2):
Afirmațiile învingătorului Afirmațiile învinsului
Îmi pl ace cum sunt
Mă înțeleg bine cu ceil alți
Se po ate cont a pe mine
Sunt așa cum sunt
În gener al, spun cee a ce este corect
Ceilalți mă pl ac
Privesc cu det așare viitorul
Îmi folosesc aptitudinile
Mă simt bine
Gândesc singur Nu-mi pl ace cum sunt
Mă tem de ceil alți
Nu se po ate cont a pe mine
Îmi joc bine rolul; Îmi port m asca fără cusur
În gener al, spun cee a ce trebuie
Adeseori ceil alți mă jignesc
Viitorul mă înspăimântă
Nu-mi folosesc aptitudinile
Nu mă simt în l argul meu
Îi las pe ceil alți să gânde ască în locul meu

55
Îmi cunosc sentimentele
Ma simt liber
În gener al, ceilalți sunt drăguți cu mine
Îmi folosesc bine timpul
Am încredere în mine
Mă simt bine împreună cu ceil alți
Mă bucur de viață
Muncesc cu plăcere
De regulă , îmi reușește cee a ce fac
Caut întotde auna cauza, atunci când cev a
eșuează
Îmi reprim , îmi ascund sentimentele
Mă simt încolțit și stingher
În gener al, ceilalți nu sunt cum aș vre a
Adesea mă plictisesc
Nu am încredere în mine
Nu îi suport pe ceil alți
Viața mă apasă
Urăsc munc a
Fac mereu totul pe dos
Întotde auna ceilalți mă învinuiesc pe mine

Pregătind schimbările din societ atea cuno așterii , profesorii , în calitate de m anagerieduc aționali, trebuie
să fie îi înșiși f actori de schimb are. Din acest punct de vedere , au nevoie de o ment alitate de învingător
și de competențe de comunic are eficientă pe c are să se crist alizeze acele trăsături definitorii , ce
forme ază, în timp , stilul.
Bibliografie:
1. Armstrong M. , Cum să fii un manager și mai bun , Edițiaa VI -a, Editura Meteor Press,
București, 2004 ;
2. Cojoc ariu V.M. , Introducere în m anagementul educ ației, EDP , București, 2004 ;
3. Cornescu V. , Marinescu P. , Curte anu D. , Tom a S., Dezvolt area managementului modern ,
Comunic area și Managementul resurselor um ane în M anagement – de la teorie l a practică. ,
2004 .

56
6.2.PROIECT DIDACTIC.LECTIE DE DIRIGEN ȚIE

Profesor : Roca Eduard Claudiu
Data : 30. 04. 2015
Obiectul : Dirigenție
Clasa : a V -a B
Tema : „Să fim mai toleranți! ”
Scopul: Formarea atitudinilor și comportamentului tolerant pentru un stil de viață de calitate.

Competențe specifice: Să analizeze influența stereotipurilor și a prejudecăților asupra comunicării
interpersonale.

Obiective operaționale:
a) cognitive : La sfârșitul orei , elevii vor fi capabili:
1. Să definească noțiunea de toleranță;
2. Să demonstreze respect de sine și față de ceilalți;
3. Să identifice caracteristicile care descriu comportamentul tolerant;
4. Să lucreze în echipă în mod co nstructiv;
5. Să realizeze diferența între o persoană tolerantă și intolerantă;
6. Să analizeze și să identifice diverse situații de toleranță/intoleranță;

b) afective : – respect și încredere în sine și în ceilalți
– aprecierea diversității personalității fiecă ruia dintre noi

Strategia didactică :
Principii didactice: principiul participarii active;
Metode și procedee : conversația euristică , brainstorming , dezbaterea , realizarea unui poster.

57
Forme de organizare : frontal , individual , pe grupe.
Mijloace de învățământ : film intitulat „Poveste despre toleranță” , prezentare Power Point ,
chestionare , poster , laptop , videoproiector.

Bibliografie :
1. Barna, A. , Îndrumar met odic pentru practică pedagogică , Editura Europlus , Galați , 2006;
2. Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) , Editura UNIVERS ENCICLOPEDIC , Ediția a II -a,
București , 1998;
3. ***http://www.didactic.ro
4. ***http://humanityhealing.net/2009/05/a -tale-of-tolerance/

STRUCTURA ȘI DESFĂȘURAREA LECȚIEI:
Etapele
lecției
(timp) Activitatea profesorului Activitatea
elevilor Metode Evaluare
Moment
organizatoric
(2 min) Creează condițiile necesare desfășurării
lecției. Verifică prezența elevilor. Se pregătesc cu
cele necesare
pentru lecție.
Se asigură
ordinea și
disciplina. Observația
Anunțarea
temei și a
obiectivelor
(3 min) Este anunțată tema: „Să fim mai
toleranți!”
Dirijarea
activității
(30 min) Fiindu -le cunoscută tematica orelor de
dirigenție elevii s -au documentat și și –
au notat în caiete definiția toleranței.

Profesorul invită elevii să vizioneze un
film, intitulat „Poveste despre Elevii prezintă
definiția
toleranței.

Conversația

Frontală

58
toleranță”.

Prezentarea realizată în PowerPoint
conține câteva date despre Ziua
Internațională a Toleranței , pe care
profesorul le va enunța.

În prezentare sunt amintite personalități
precum Maica Tereza , Prințesa Diana
și Mahatma Ghandi , care au dat dovadă
de-a lungul timpului de toleranță.
Totodată , la fieca re personalitate a fost
ales un citat , pe tema toleranței , pe care
elevii sunt invitați să -l dezbată. Elevii
vor identifica caracteristici ale
atitudinii tolerante.

Caracteristicile extrase de elevi ,
cuvintele cheie ce conduc spre
toleranță , vor fi scrise pe flori (realizate
din hârtie).
Florile create vor fi asezate , momentan ,
pe un panou.

Elevii sunt solicitați să prezinte
momente din viața lor , în care au dat
dovadă de toleranță/intoleranță.

Este subliniat faptul că atitudinea
tolerantă implică acceptarea
diferențelor individuale existente între Elevii sunt
invitați să
discute pe
marginea
acestuia ,
implicându -se
activ în
dezbatere.

Elevii ascultă
cu atenție.

Elevii citesc și
analizează
citatele , în
grupe ,
extrăgând
câteva
caracteristici
despre ce
înseamnă a fi
tolerant.

Elevii scriu
câte un cuvânt
pe câte o
floare.

Dezbatere
Dialog
dirijat

Conversația

Studiu de
caz

Frontală

Frontală
Lucrul în
grupe

Frontală
Lucrul în
grupe

59
oameni.
Elevilor le este solicitat să realizeze pe
scurt un portret al persoanei
tolerante/intolerante. Elevii sunt
stimulați să își
exprime
opiniile.
Dezbatere
Frontală
Asigurarea
feed-back –
ului (7min) Împart fiecărui elev din clasă un
chestionar care cuprinde un set de
întrebări cu privire la ce reprezintă
toleranța în viziunea unor persoane
intervievate prin sondaj , unde vor
trebui să răspundă cu „a devărat” sau
„fals” (A/F).
Pe același chestionar sunt redate câteva
situații de toleranță și respectiv de
intoleranță pentru care elevii vor indica
prin „T” sau „I” după cum situația
respectivă este de toleranță sau de
intoleranță. Elevii vor citi
fiecare set de
sarcini și vor
răspunde în
mod
corespunzător. Conversație
Explicație Individual
Frontală
Evaluarea
performanței
(8min) La finalul activității vom realiza un
poster intitulat „POMUL
TOLERANȚEI” , unde fiecare elev va
pune o mâna pictată pe crengile unui
pom, iar florile realizate în timpul
activității , vor fi lipite între acestea.
Se va face precizarea că plantele au
nevoie de atenție , iubire , grijă, respect ,
toleranță , pentru a se dezvolta , precum
și noi oamenii. Fiecare elev va
fi invitat să
partic ipe la
realizarea
posterului. Realizarea
unui poster Frontală

60

7. Instruire asistată pe calculator

61
PREZENT AREA LECȚIEI “REALIZAREA PRODUSELOR DIN LEMN” ÎN
POWER POINT
REALIZAREA PRODUSELOR
DIN LEMN

Produsele din lemn sunt
utilizate in constructii,in
amenajarea locuintelor,la
fabricarea mobilei sau a
instrumentelor muzicale.
Pentru realizarea acestor
produse lemnul este supus unor
operatii de pregatire,de
prelucrare si de finisare.

62

-In cadrul operatiilor de
pregatire se executa alegerea
materialului,masurarea
acestuia, trasarea si verificare.
1.Alegerea materialului se face
cu scopul folosirii cat mai
rationale a acestuia.

63

2.Masurarea are ca scop
determinarea lungimilor cu
metrul sau ruleta,sau a
grosimilor si a diametrelor cu
compasul de masurat diametre.
3.Trasarea liniilor se face in
vederea croirii materialului
lemnos si a taierii. Operatia se
executa cu creionul de
tamplarie.

64

-In cadrul operatiilor de
prelucrare se executa mai multe
operatii:cioplirea, taierea,
daltuirea, rindeluirea, gaurirea,
baterea cuielor.
1.Cioplirea este operatia prin
care lemnul este adus aproape
de dimensiunile stabilite prin
trasare;se executa manual cu
toporul.

65

2.Taierea se executa cu
ferastraul .
Pe vremuri ferăstrăul de banc saucucoardă era
unealta universală de tăiat pentru orice meseriaș în
lemn . Cu ace stase poate lucra atâtlongitudinal câtși
transversal pefibră șicu o pânză îngustă ușor rotită se
pot face chiar șidecupări curbe . Este alcătuit din două
brațe de lemn , fixate la mijloc cu o tijălongitudinală , iar
înpartea superioară este prevăzut cu o sfoară de
tensionare . Pânza se întinde prin răsucirea sforii .
Se alege pânza corespunzătoare înfuncție de lucrare . Pentru tăieri
înlungul fibrelor se folosește o pânză de crestat grosieră cu
dantura pilită pemuchia de atac, iarpentru tăieri transversale o
dantură maifinăcu muchia de atac maislabă . Deoarece
componentele sunt supuse unei presiuni mari, după fiecare
înlocuire a pânzei ferăstraiele cu coardă trebuiesc tensionate.

66

Unul din cele mai cunoscute ferăstraie
este coadă de vulpe. Este un ferăstrău de
mână universal, care poate fi folosit atât
pentru scurtarea dulapilor și a
scândurilor cât și pentru tăierea plăcilor.
Datorită lamei drepte și late poate fi bine
ghidat, iar dacă este bine ascuțit nu
deviază.
3.Daltuirea
Este operatia prin care se executa taierea si scobirea
pieselor de lemn cu ajutorul daltilor,in special la
executarea imbinarilor.

67

4.Rindeluirea
Este operatia de netezire a suprafetelor lemnului
Rindelele sunt disponibile în diferite modele, ca unelte de mână
sau mașini. Spre deosebire de șlefuit, prin rindeluire pot fi
eliminate în scurt timp grosimi mai mari de material iar dacă se
lucrează corect, puteți obține pe suprafețe mari un rezultat
uniform.
Partea portantă a unei rindele clasice este „cutia”. În partea
inferioară se află piesa plană de așezare, numită talpă. Cutia este
produsă din fag sau, la variante deosebit de valoroase, din lemn
de păr. Mânerul puternic curbat este numit și corn, datorită formei
sale.

68

Pregătirea
În timpul rindeluirii piesa ce se prelucrează nu
trebuie să se miște. Cel mai bine se fixează
orizontal pe un banc de rindeluit sau, dacă
acesta nu este disponibil, se prinde rigid pe o
masă de lucru prevăzută cu fălci de fixare.

69
8.BIBLIOGR AFIE GENER ALĂ

1. Armstrong M., Cum să fii un manager și mai bun , Edițiaa VI-a, Editura Meteor Press, București, 2004 ;
2. Barna, A. , Îndrumar metodic pentru practică pedagogică , Editura Europlus, Galați, 2006;
3. Cerghit, I., Metode de în vățământ;
4. Ciucescu, D., Didactica disciplinelor tehnice , E.D.P. R.A. București, 2009;
5. Cosmovici,A., Psihologia Școlară , E.D.P., B. ;
6. Cojocariu V.M., Introducere în managementul educației , EDP, București, 2004 ;
7. Cornescu V., Marinescu P., Curteanu D., Toma S., Dezvoltarea managementului modern, Comunicarea
și Managementul resurselor umane în M anagement – de la teorie la practică. , 2004 ;
8. Cucoș, C.(coord.), Psihopedagogie , Polirom, Iași 1998 ;
9. Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Editura UNIVERS ENCICLOPEDIC, Ediția a II -a,
București, 1998;
10. Dumitriu, Gh., Dumitriu, C. , Psihopedagogie , E.D.P., București,2004 ;
11. Dimitriu,Gh., Psihologia Educației , E.D.P., București, 1995 ;
12. Dumitriu, Gh., Dumitriu, C. , Psihopedagogie , E.D.P., București, 2003 ;
13. Dumitriu, C., Paradigme și tendințe actuale în domeniul evaluării educaționale, Bacău, 2001 ;
14. Dumitriu, . C., Strategii alternative de evaluare utilizate în formarea inițială a personalului didactic, în
vol. Annales Universitatis Apulensis, Series Paedagogica – psylchologica, Alba – Iulia, 2001 ;
15. Jinga, I., Evaluarea performanțelor școlare , Ed. Aldi n, București, 1999 ;
16. Joița, E. (coord.) , Pedagogie și elemente de psihologie școlară , EdituraArves, Craiova, 2004 ;
17. Landsheere, G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele , EDP, București, 1975 ;
18. Lisievici, P., Pedagogie Concepte, Metode și Tehnici Esențiale , București 2005 ;
19. Lichiardopol, G., Stoicescu, V., Neacșu,S., Ed. Tehnologică, Manual pentru cl.a VI -a, EdituraAramis,
2005;
20. Matei, S., Cosma, D., Sârbu, D., Metodica predării educației tehnologice , Ed. Arves, 2008;
21. Mogonea, R., Pedagogie pentru viitorii profesori , București, 2010 ;
22. Neacșu, I., Instruire și învățare , Editura științifică, București, 1990 ;
23. Neamțu, C. , Halbac, V., Ed. Tehnologică – caietul elevului clasaa VI -a, Ed. Crepuscul, 2005 ;
24. Nicola, I., Tehnici moderne de instruire.;
25. Nițucă, C., Stanciu, T., Didactica disciplinelor tehnice , Editura Performantica Iași, 2006;
26. Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic , EDP, București, 2000 ;
27. Radu, I.T., Evaluarea randamentului școlar , în Curs de pedagogie, Universitatea București, 1988 ;
28. ***http://www.didactic.ro ;
29. ***http://humanityhealing.net/2009/05/a -tale-of-tolerance .

70

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCA ȚIEI ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BAC ĂU
DEPARTAMENTUL PENTRU PREG ĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Calea Mărășești, nr. 157, Bac ău, cod 600115
Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050
E-mail: dppd@ub.ro; sdppd@ub.ro

DECLARA ȚIE DE AUTENTICITATE
privind elaborarea portofoliului didactic

Subsemnatul/subsemnata………………………………………………………………..
declar pe propria răspundere că:
a) lucrarea a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;
b) nu au fost folosite alte surse decât cele menționate în bibliografie;
c) nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără
a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte
lucrări ale mele;
d) lucrarea nu a mai fost folosită în alte c ontexte de examen sau de concurs.

Data, ABSOLVENT,

_______________ ____________________________

Semnătura,