Calea Mărășești, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170 http://inginerie.ub.ro; e-mail: decaning@ub.ro BAZELE INGINERIEI MEDIULUL -proiect-… [308508]

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” [anonimizat]. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170

http://inginerie.ub.ro; e-mail: decaning@ub.[anonimizat]-

Îndrumători: Studenți:

Conf. univ. dr. ing. Mirela Panainte Lehăduș Buzatu Petrișor

Ș.l. dr. ing. Irimia Oana Cimpoi Petrică

Ciosu Maria Alexandra

Răvaș Amalia Nicoleta

Zaharia Andrei

Grupa: 321, IPMI

2017

BIOGAZUL, SURSĂ DE FURNIZARE A AGENTULUI TERMIC ÎN MEDIU RURAL

1. [anonimizat] a deșeurilor, la producerea de energie regenerabilă.[1] Numărul de instalații de biogaz a crescut considerabil în ultimii ani la nivel mondial.[2] Sectorul european al biogazului numără mii de astfel de instalații. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], sau se pierde [3]. Obiectivul proiectului îl constituie elaborarea soluției de asigurare a [anonimizat] o localitate situată în mediul rural.

Acest proiect poate fi implementat în orice localitate care îndeplinește condițiile minime de furnizare a [anonimizat].

Scopul prezentului proiect este de a respecta normele impuse de Uniunea Europeană pentru a [anonimizat].

[anonimizat] [4].

[anonimizat], unde lemnul reprezintă principala materie primă utilizată pentru încălzirea locuințelor.

1.1. [anonimizat], azot, [anonimizat] a excrementelor de animale și aproape a tuturor reziduurilor organice.[5]

Tab.1 Compoziția chimică a biogazului[6]

Acest amestec de CH4 și CO2 se numește biogaz. Biogazul poate fi clasificat în funcție de procentul de metan conținut. Un procent mai ridicat de metan asigură o valoare energetică mai mare. Media unui conținut de circa 60% metan, generează o valoare energetică de aprox. 5000 – 6000 Kcal/m3 de biogaz [7].

1.2. Obținerea biogazului

Procesul prin care se obține biogazul presupune fermentația anaeroba a gunoiului de grajd și a materiilor vegetale în condiții controlate (Fig.1) ȋntr-un digestor.

Fig. 1 – Fluxul tehnologic de producere biogaz din gunoi de grajd și culturi energetice

Ipoteza de bază a acestui studiu este că potențialul de biogaz este proporțional cu potențialul total de biomasă al zonei țintă [8].

Materia primă poate fi constituită din două categorii. În principal gunoiul de grajd și alte reziduuri provenite de la fermele de creștere a porcilor, [anonimizat], produșii secundari rezultați din activitățile agricole și deșeurile fermelor pot asigura o alternativă pentru completarea necesarului de materii prime.

O a doua categorie constă dintr-o serie largă de reziduuri organice adecvate procesării în fabricile de biogaz, precum reziduurile provenite din activitățile de catering, deșeurile solide menajere, dar și cele rezultate din industria alimentară și cea farmaceutică.[9].

Categoriile cele mai frecvente utilizate în producția de biogaz sunt evidențiate în Fig. 2.

Calitatea materiei prime determină alegerea tehnologiei de procesare.

În instalațiile de biogaz materia organica de intrare, care se numește materie primă, este digerată anaerob cu scopul de a se descompune în două produse principale, biogaz și digestat.

Compusul dorit este metanul deoarece acesta poate fi convertit ȋntr-o unitate de cogenerare, în energie electrică și termică.

Capacitatea instalației influențează cantitatea și disponibilitatea producției de energie termica. Ȋntr-o instalație de biogaz, care are o unitate de cogenerare pe bază de motor, eficiența ajunge până la 90%, producându-se aproximativ 35% electricitate și 65% căldură[10].

Aproximativ 25% din căldura produsă este necesară pentru a încălzi digestoarele în condițiile climatice central Europene, însă cea mai mare parte este considerata ca fiind căldura “reziduală”, care în general nu mai este utilizată pentru alte procese. Aceasta căldură ar putea fi folosita pentru producerea a agentului termic.

Digestatul rămas este un îngrășământ valoros, care este folosit în agricultură înlocuind îngrășămintele minerale.

1.3. Concepte pentru utilizarea biogazului

Drept purtător de energie, biogazul poate fi transformat în energie termică, energie mecanică și energie electromagnetică (lumină).

Acesta poate fi de asemenea folosit ca și compus chimic. Există mai multe opțiuni diferite pentru utilizarea biogazului, cuprinzând de la aplicații foarte mici la instalații sofisticate din punct de vedere tehnic.

Iluminat: în lămpi de gaz;

Încălzire: în arzătoare, boilere și sobe pe biogaz;

Uscare: ca o formă ușoară de utilizare a energiei termice în uscătoare tip șarjă (prin trecere), uscătoare tip bandă rulantă, uscătoare cu mecanism mobil cu zbaturi precum și în sistemele sorptive de stocare a energiei termice;

Răcire : în instalații frigorifice cu absorbție;

Electricitate : în motoare pe gaz ( Motoare Pilot și Injecție, Motoare Otto pe gaz), pile de combustie , micro-turbine pe gaz, motoare cu Ciclu Rankine ( CRC, ORG ), cu ciclul Kalina , Motoare Stirling , turbine cu gaze de ardere;

Transporturi : în Vehicule pe Gaz Natural Comprimat ca biometan;

Înmagazinare de energie: în sisteme de stocare specifice pentru biogaz (de presiune joasă sau înaltă; lichefiat), sau ca biometan în rețeaua de gaze naturale cu scopul de a echilibra încărcarea cu energie electrică și termică.

Substitut al gazului natural: condiționat la biometan urmat de injectarea în rețeaua de gaze naturale.[11]

2. PREZENTAREA GENERALA A LOCALITĂȚII

Zona în care are loc evaluarea potențialului pentru producția de biogaz a fost selectată ca fiind comuna Agăș, din județul Bacău.

Suprafața totală 21039,55 ha din care:

suprafața agricolă 8535,8 ha (arabil 240 ha, pășuni 4629.19 ha, fânețe 3666.6 ha);

suprafața neagricolă 12503,75 ha ( păduri 11898.61 ha, ape si stuf 120,6 ha, drumuri 253,8 ha, construcții 181,65 ha, neproductiv 49,63 ha);

Comuna Agăș are un număr de 8 sate componente : Agăș, Cotumba, Beleghet, Diaconești, Preluci, Goioasa, Coșnea și Sulța. [12]

Comuna Agăș deține 66 de apartamente care au rețea de alimentare cu apă pe o lungime de 4 km. Această rețea este improprie deoarece captarea apei s-a făcut din Pârâul Agăș fără să existe o stație de filtrare și tratare a apei. Întreaga comună este electrificată. Nu există rețea de distribuție a energiei termice.[13]

Tab.2 Populația stabilă și gospodăriile populației la recensământul din 2011

Conform recensământului general agricol din 2014 pe raza comunei Agăș sau înregistrat un efectiv de animale conform tab.3.

Tab.3 Efectivele de animale pe localitatea Agăș

2.1. Încadrarea in zona a instalației

Amplasamentul lucrării este situat pe un teren ce ocupă o suprafață de 22080mp, de formă aproximativ dreptunghiulară, cu două puncte de acces la drumul național DN12A, și la calea ferată cu o lățime de 46 m și lungimea de 480m.

Fig. 3 – Încadrarea în zonă a terenului

Terenul luat în studiu aparține fostului UFET, societate de stat și se învecinează cu proprietăți private lipsite de construcții. În conformitate cu ridicarea topografică a zonei se poate observa că terenul este plat.

3. MATERIA PRIMA

3.1. Tipuri de biomasa

Principiul de baza a acestui proiect este folosirea dejecțiilor animale ca materie prima. Este însă adevărat ca, atât cantitatea cât și calitatea biogazului obținut este influențată de specia de animal tipul, de furaje și modul de tratare a dejecțiilor înainte de a fi introduse în fermentator.

Tab.4 Volumul de biogaz obținut și cantitatea de energie, obținute din diverse produse, în urma digestiei anaerobe.

Toate aceste materii se folosesc în diferite combinații astfel încât cantitatea de biogaz obținuta să fie de aproximativ 5000 mc pe zi. Materia primă care se intenționează a fi introdusă în proces este primită pe platforma de recepție (Fig.8)

3.2. Cantități disponibile

Conform Codului de bune practici agricole, art.129, cantitățile de fecale și urina animaliera provenite de la diferite tipuri de animale, sunt prezentate în tab.5. De asemenea, calculul include și apa de băut risipită de animale, apa pentru igienizare și volumul de apa de ploaie căzută pe suprafețele de colectare.

Tab 5. Valorile medii ale producție de gunoi de grajd în sisteme de întreținere

Tab 6. Potențialul energetic al comunei Agăș

3.3. Sisteme de depozitare

Acest capitol descrie normele și reglementările privind protecția mediului, amplasarea capacitaților de depozitare a gunoiului de grajd și măsurile de siguranță.

Cu privire la impactul asupra mediului al depozitelor de gunoi, există două directive europene care trebuie luate în considerare.

Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 Dec.1991, prevede ca statele membre trebuie sa pună bazele unor coduri de bune practici agricole, pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.

Directiva Consiliului 96/61/CEE din 24 Sept.1996, privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluării. Directiva prevede să se ia toate masurile de prevenție împotriva poluării, prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, pentru realizarea sistemelor de întreținere a animalelor, depozitarea dejecțiilor animaliere, procesarea gunoiului de grajd în ferma și aplicarea îngrășămintelor pe terenul arabil [14].

Cele mai bune tehnici disponibile privind depozitarea dejecțiilor solide și lichide animaliere se referă la:

Proiectarea unor spatii de depozitare cu o capacitate suficientă până la procesarea ulterioară, colective, numite în continuare Puncte de Colectare Centralizate(PCC).

Construirea unor spatii de depozitare stabile, rezistente la impact mecanic, termic si chimic, reprezentând o platforma betonată, cu sistem de colectare și rezervor, cu fundația și pereții impermeabili și rezistenți la coroziune.

Amplasarea de PCC-uri pe raza comunei, pentru depozitarea dejecțiilor, ținând cont de: distanța față de vecinătate, direcția vântului predominant, de numărul și capacitatea fermelor, în raport cu volumul de dejecții pe care acestea le produc, conform Fig. 4.

În general, capacitatea de depozitare PCC, trebuie să asigurare colectarea și depozitarea pentru o perioadă de 4 luni.

Fig. 4 – Distanțele minime între platformă și alte obiective învecinate.

În interiorul rezervorului, fragmentele mai grele ale conținutului se depun la baza rezervorului și formează o masă solidă, în timp ce fragmentele mai ușoare plutesc la suprafața și formează o crusta.

Din aceste motive, punctul de colectare, vine echipat cu un omogenizator cu motor submersibil cu elice.(Fig. 5)

Înainte de golirea rezervorului este necesar ca dejecțiile să fie agitate pentru a forma un amestec omogen, astfel fiind ușor de colectat.

3.4. Transportul materiei prime

Soluția tehnica pentru colectarea, manipularea si transportul dejecțiilor de la PCC-uri la platforma de recepție a instalației de biogaz, este utilizarea vidanjelor (Fig.6) echipate cu pompe de colectare și golire.

Fig.6 – reprezentare grafică a utilajului de transport materie primă

4. PROCESUL TEHNOLOGIC

4.1. Elementele componente ale instalației

În cadrul construcției instalației de biogaz se vor realiza și amplasa următoarele obiective conform fig.7

Fig. 7 -Vedere de ansamblu a instalației

Platforma de recepție;

Dozator;

2 Fermentatoare fiecare de cca 3040 mc;

1 Rezervor (tanc de stocare a biogazului);

2 Tancuri de stocare nămol de fermentație;

2 Grupuri de cogenerare;

Un post de transformare

Gospodăria de apă (Fig. 20)

Pavilion exploatare(holuri de acces, grupuri sanitare, camera recreere, laborator analize, birouri, camere instalații electrice)

Bazin vidanjabil

Parcare(5 locuri)

Întreaga suprafața de teren de 22080mp va fi împrejmuita cu un gard din plasă de sârmă zincată pe rame metalice, fixate pe stâlpi metalici. Accesul în incintă va fi prevăzută cu porți de acces metalici. Suprafața totală a spațiilor verzi ce urmează a fi amenajată va fi realizată prin plantare cu gazon și lizieră în vecinătatea gardului.

4.2. Descrierea procesului tehnologic

Platforma de recepție (Fig.8) va fi realizata dintr-un covor de beton cu o suprafața de 4500mp, adaptată pentru recepția dejecțiilor solide și lichide, va fi prevăzută cu un cântar, o instalație de transport cu sistem de separare a obiectelor nedorite și mașina de mărunțire a materiei prime (Fig.9).

Prin procesul de zdrobire, materia obținută (biomasa) ajunge gravitațional în rezervorul de transfer numit în continuare dozator, unde, pentru a îndeplini condițiile de fluiditate necesare, se adaugă apa.

Dozatorul(Fig.10) reprezintă un depozit al biomasei de unde prin pompare aceasta vine transportată în digestor 1.

Fig. 10 – Dozatorul pentru biomasa

Cea mai importantă componentă a instalației este digestorul (Fig. 11), în interiorul căruia are loc digestia anaerobă (AD).

Fig. 11 – Digestor

Cantitatea și calitatea metanului obținut în urma digestiei este dependența de temperatura mediului interior al digestorului, unde temperatura variază de la 38 la 44°C. Din acest motiv 25% din căldura produsă în urma arderii la modulul de cogenerare va fi utilizată pentru a păstra o temperatură constantă in interiorul fermentatorului. Cea mai eficientă măsură pentru reducerea pierderilor de căldură este izolarea tuturor suprafețelor digestorului prin includerea subterană a acestuia Fig.6 și utilizarea unor materiale izolatoare termic conform fig.7.

Fig. 12 – Integrarea subterană a fermentatorului

Fig. 13 – Grafic schematic ce prezintă peretele unui digestor incluzând un profil termic pentru o iarnă rece (-18°C).

În partea superioara a fermentatorului se va instala o membrana dublu strat. Membrana interioara este cea care ține etanș gazul rezultat in urma digestiei, iar membrana exterioara pentru protecției împotriva intemperiilor.

Fig. 14 – Reprezentarea schematică a sistemelor componente ale acoperișului de stocare a gazului și a elementelor de siguranță auxiliare

Digestorul este echipat cu două agitatoare submersibile pentru a asigura omogenizarea substratului.

Fig. 15 – Agitator orizontal

Considerând natura biomasei, timpul optim de retenție a materialului ȋn fermentator, este de aproximativ 55 de zile. Pentru a asigura un flux continuu a producției, instalația este prevăzută cu un al doilea digestor.

Nămolul rezultat în urma digestiei (digestatul) este evacuat prin pompare din Fermentatorul 2 si depozitat în cele două tancuri de stocare, ulterior vândut ca fertilizant pentru agricultură.

Fig. 16 – Bazine de stocare nămol de fermentație.

Gazul acumulat în capacul fermentatorului este supus procesului de curățare a hidrogenului sulfurat și a amoniacului denumit desulfurare, prin injectare de aer în partea superioară a digestorului cu ajutorul unui compresor (Fig.13, litera C).

Transferul gazului din parte superioară a membranei la rezervor de stocare se efectuează prin intermediul unei conducte sub acțiunea surplusului de presiune acumulata în capacul fermentatorului. Gazul depozitat in rezervorul de stocare este utilizat pentru producerea energiei în cele două grupuri de cogenerare, unde are loc generarea simultană atât a electricității, cât și a căldurii.

Fig. 17 – Balon depozitare biogaz

Grupul de cogenerare (Fig. 18) este constituit dintr-un ansamblu compus din motor cu ardere internă prevăzut cu o turbina și generator(Fig. 19) și un boiler pentru producerea agentului termic.

Fig. 18 – Reprezentare grafică Fig. 19 – Motor cu ardere internă

a grupului de cogenerare

4.3. Cerința de apa

Pentru obiectivul ce urmează a se construi, s-au luat în calcul aspectele igienico-sanitare ce trebuie îndeplinite pentru aprovizionarea cu:

apa potabilă pentru pavilionul de exploatare, cu toate activitățile conexe( toalete, dușuri, vestiare, sala de mese, laborator analize);

apa pentru asigurarea fluxului tehnologic;

rezerva pentru incendii, pentru întreținerea sistemului de alimentare cu apa, inclusiv acoperirea eventualelor pierderi de apa;

Întreținere (spatii verzi, curățenie și igienizare);

Cel mai important sector pentru alimentarea cu apă , îl reprezintă producția de apă caldă menajeră și agent termic;

Alimentarea cu apă se va efectua din sursă proprie, prin pompare din cele patru puțuri de adâncime conform schemei din (fig. 20) , fiind tratată și înmagazinată spre asigurarea necesarului de apă, pentru cerințele detaliate mai sus.

Fig. 20- Gospodăria de apă

Apa uzată va fi canalizată și înmagazinată într-o fosă septică, vidanjabilă și va fi folosită la momentul umplerii în procesul tehnologic.

5. PARAMETRI TEHNICI

5.1. Necesarul de agent termic

Exemplul următor prezintă consumul mediu net de energie per persoană în Germania (bazat pe calculele din Paeger 2012):

• Consumul net de energie pentru încălzire și DHW per persoană în gospodării:

20,2 kWh/zi sau 7373 kWh/an

• Consumul net de energie pentru încălzire per persoană în gospodării:

17 kWh/zi sau 6205 kWh/an

• Consumul net de energie pentru încălzire per persoană în gospodării (per m² suprafață locuită):

155 kWh/an/m²

• Consumul net de energie pentru DHW per persoană în gospodării:

3,2 kWh/zi sau 1168 kWh/an.

5.2. Dimensionarea instalației

În scopul determinării dimensiunilor potrivite ale fabricii de biogaz, în ceea ce privește producția de energie electrică sau termică trebuie luat în calcul tipul materiei prime avute la dispoziție.

Pentru localitatea ținta a instalației noastre, conform Tab.5 si Tab.6, s-a calculat o valoare totală a dejecțiilor anuale și o valoare medie a producției de biogaz, evidențiate în Tab.7.

Tab.7 – Valori medii anuale

Având în vedere consumul net de energie pentru încălzire și apa caldă per persoană, de 7373 kWh/an, producția medie de energie termică de 3.44GWh/an în instalația de biogaz, ar fi suficientă pentru nevoile anuale unu număr de aproximativ 500 de persoane, sau 200 de locuințe.

6. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

6.1. Avantaje

Realizarea investiției va produce un impact pozitiv asupra mediului atât sub raportul respectării standardelor de mediu cât și din punct de vedere sanitar, sanitar/ veterinar, fito sanitar.

Proiectul propus va conduce la o îmbunătățire durabilă a managementului deșeurilor animaliere pe raza Comunei Agăș.

Un bun control al dozelor de nutrient: (azot, fosfor, potasiu),și implicit reducerea riscurilor privind poluarea apelor cu nitrați.

Reducerea contribuției locale la încălzirea globala prin distrugerea metanului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din amonte;

O reducere semnificativă a descărcării in mediu a agenților patogeni ca urmare a efectului de igienizare microbiologică a fermentării anaerobe.

Îmbunătățirea apelor subterane prin protecție sporită.

Asigurarea unei surse alternative de energie regenerabilă, care îmbunătățește securitatea energetică și contribuie la economia verde.

Beneficiile sociale și economice asociate cu proiectul propus cuprind:

O sursa nouă de venit la bugetul local;

Noi locuri de muncă;

O contribuție locală la atingerea obiectivelor politice guvernamentale privind producția de energie din surse regenerabile;

O imagine publică mai bună a administrației locale[15].

6.2. Dezavantaje

Efectele negative directe sau indirecte asupra mediului asociate cu instalarea și funcționarea instalației propuse nu sunt semnificative.

7. FACTORI DE MEDIU

Tab.8 – Evidențiere riscuri

8. CONCLUZII

In cele din urmă, se poate concluziona că o instalație de biogaz poate gestiona deșeurile animaliere generate într-o localitate, reducând astfel nivelul de poluare cu nitrați.

Dat fiind faptul ca, pentru digestia anaerobă se pot procura o gamă largă de materii din biomasă, dimensionarea instalației poate fi proiectată cu o capacitate de procesare mai mare de cât materia primă disponibilă în localitate, producând astfel o cantitate mai mare de energie electrică si termică.

Implementarea unui astfel de proiect într-o zonă rurală poate asigura furnizarea cu agent termic și apă caldă menajeră instituțiile de învățământ, de pe raza localității și potențiali utilizatori casnici.

Indiferent de potențialul de biomasă al localității țintă, rețeaua de furnizori de materie prima pentru acest tip de instalație se poate extinde și în localitățile învecinate, unde se pot găsi generatori de deșeuri organice.

BIBLIOGRAFIE

Figuri

Fig1.*** http://www.fabbiogas.eu/en/home/about-biogas Accesat pe data de 19.01.2017.

Fig2.*** Fig12 http://www.biogasin.org/files/pdf/WP3/D.3.6.6_Trinergi_RO.pdf Accesat pe data de 20.01.2017.

Fig3.*** www.Google Earth.com

Fig.4. Fig5. Fig19. *** Henrik Frederiksen, Daniel Danut, Mihai Masinistru, Adrian Gregulesc. Sisteme pentru depozitarea dejecțiilor. Standarde de ferma. Editura: Danish Agricultural Advisory Service Anul:2010.

Fig.6.*** http://nameit.ro/wp-content/uploads/2016/06/vidanjare.jpg (Vidanja)

Fig.7.***https://www.alibaba.com/product-detail/BOT-CDM-TURN-KEY-biogas-project_1616172068.html

Fig.8.***Platforma de receptive. http://www.scaime.com/fr/363/367/article/juin-2010.html

Fig.9.***Zdrobitor. http://www.incomimex.com/news_details.php?id=9

Fig.10.***Dozator http://agrointel.ro/57181/bauer-solutii-complete-in-irigatii-si-prelucrarea-dejectiilor-animale/

Fig.11.***Digestor. http://www.xylemwatersolutions.com/scs/italy/it-it/news-and-events/Soluzioni-Xylem-stampa-tecnica/Fognature/Documents/d3.pdf

Fig.12.*** Integrarea subterana a fermentatorului https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/originals/48/3f/eb/483feb5eff5219645b860ad5fdb7d61f.jpg

Fig.13.*** Grafic schematic ce prezinta peretele digestor. Dominik Rutz, Utilizarea durabila a energiei termice a instalațiilor de biogas, Editura: WIP Renewable Energies, Orasul: Munchen,Germany,2012.

Fig.14.***Reprezentarea schematică a sistemelor componente ale acoperișului. http://www.geangu.ro/linii-de-producere-biogaz/biogaz-din-deseuri-agricole/

Fig.15.*** Agitator orizontal. http://www.corradighisolfi.it/sistemadimiscelazionecombi.html

Fig.16.*** Bazine de stocare nămol de fermentație http://www.clubafaceri.ro/bursa/industrie_prelucrare_echipamente/111422/Statie+de+epurare+levigat+sau+ape+uzate.html

Fig17.*** Balon depozitare biogaz http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/rapirea-din-serai-infunda-reteaua-de-canalizare-din-sibiu-91180.html

Fig.18. *** Reprezentare grafica a grupului de coogenerare. http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?p=128554274

Fig.19.*** Motor cu ardere interna. Dominik Rutz, Utilizarea durabila a energiei termice a instalațiilor de biogaz, Editura: WIP Renewable Energies, Orașul: Munchen,Germany,2012.

Fig.20.*** Gospodaria de apa. http://www.forajeputuri.ro/sisteme-de-tubare-puturi-de-apa/

Tabele

Tab.1.*** Compoziția chimică a biogazului . Henrik Frederiksen, Daniel Dănuț, Mihai Masinistru, Adrian Gregulesc. Sisteme pentru depozitarea dejecțiilor. Standarde de ferma. Editura: Danish Agricultural Advisory Service Anul:2010,

Tab.2.*** Populația stabilă și gospodăriile populației la recensământul.

http://www.bacau.insse.ro/phpfiles/comunicat%20Bacau_date_preliminare_RPL2011_1.pdf Accesat la data de 31.01.2017

Tab.3.*** Efectivele de animale pe localitatea Agăș. http://www.rga2010.djsct.ro/inceput.php?cod=36&codj=4 Accesat la data de 31.01.2017

Tab.4. *** Volumul de biogaz obținut și cantitatea de energie, obținute din diverse produse, în urma digestiei anaerobe. http://biogaz-instalatii.ro/imici.html, accesat 18.12.2016

Tab.5

Tab.8.*** Factori de mediu.Instalatii biogaz pentru “1MEWel”, Titular S.C. Cert prodex S.R.L Focsani. Anul 2010.

Citări

[1, 9,]***Institutul Fraunhofer pentru Energia Eoliană și Tehnologia pentru Sisteme Energetice (IWES), Henning Hahn; Material informativ pentru instituțile finanțatoare din Romȃnia, Consolidare de capacitați pentru insistuțile finanțatoare, ȋn ceea ce privește finanțarea proiectelor de biogaz agricol ȋn Romȃnia.

[2, 3, 7, 10, 11,] *** Dominik Rutz, Utilizarea durabila a energiei termice a instalațiilor de biogaz, Editura: WIP Renewable Energies, Orasul: Munchen,Germany,2012.

[4, 8,]*** Instalatii biogaz pentru “1MEWel”, Titular S.C. Cert prodex S.R.L Focsani. Anul 2010.

[5, 6, 14,] .*** Henrik Frederiksen, Daniel Dănuț, Mihai Masinistru, Adrian Gregulesc. Sisteme pentru depozitarea dejecțiilor. Standarde de ferma. Editura: Danish Agricultural Advisory Service Anul:2010

[12, 13,]*** https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ag%C4%83%C8%99,_Bac%C4%83u, accesat 19.01.2017

PLANȘǍ PREZENTARE