Calea Mărășești, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel.Fax 40 234 580170 [615727]

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
FACULTATEA de INGINERIE
Calea Mărășești, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, [anonimizat]

REZUMA TUL TEZEI DE DOCTORAT

MANAGEMENTUL RISCURILOR ȘI
SECURITĂȚII INDUSTRIALE PENTRU
PREVENIREA, PROTECȚIA ȘI INTERVENȚIA
ÎN CAZ DE ACCIDENTE MA JORE LA UN
OBIECTIV TIP SEVESO .

COORDONATOR,
Prof. univ. dr. ing. Dr. h. c.
Valentin NEDEFF Doctorand: [anonimizat]. FELEGEANU DANIEL -CĂTĂLIN

BACĂU – 2016

2
Mulțumiri

Odată cu finalizarea acestei etape din via ța mea, doresc să adresez cuvinte de mul țumire
celor mai importante personalit ăți care m -au îndrumat și mi -au acordat sprijinul atât de necesar
pentru realizarea și finalizarea acestei lucrări de doctorat.
În primul rând îmi doresc să mul țumesc și să-mi exprim recunoștința față de coordonatorul
meu științific, domnul prof. u niv. dr. ing. Dr.h.c Valentin NEDEF F pentru deosebitul sprijin
acordat , pentru permanenta îndrumare , încurajările și ideile remarcabile date de -a lungul perioadei
de pregătire a doctoratului și de elaborare a tezei. Prin profesionalismul său de înaltă ținută
academică, răbdarea și înțeleger ea manifestată, cât și prin cunoștințele împărtășite, încurajarea
permanentă și îndrumarea pe etape succesive în care m -a susținut, în special în momentele dificile,
domnia sa a avut o contribuție foarte importantă în elaborarea și finalizarea acestei lucr ări.
În egală măsură, doresc să îi mul țumesc doamnei conf. univ. dr. ing. Mirela Panainte
Lehăduș, care m -a îndrumat și sprijinit în mod constant pe toată perioada studiilor doctorale atât
pentru corectarea și realizarea tezei cât și pentru realizarea arti colelor publicate. Deasemeni, sunt
recunoscător doamnei p rof. univ . dr. ing. Luminița Bibire pentru pentru modul în care m -a îndrumat
și sprijinit în toată această perioadă, pentru tot suportul științific oferit, dar și pentru criticile,
permanente bineven ite, care m -au ajutat să ies din blocajele avute la anumite etape.
Mulțumesc în mod deosebit domnului asist. univ. dr. Mircea Horubeț, de la departamentul
de Limbi și literaturi străine , pentru sprijinul acordat pe parcursul elaborării tezei.
Deasemeni, mulțumesc colegei mele de la Inspectoratul pentru Sit uații de Urgență Județean
Bacău, doamna Axinte Lidia și doamnei profesor Enache Veronica pentru sprijinul acordat pe
parcursul elaborării tezei .
Țin să mul țumesc în mod special domnului conf. univ . dr. i ng. Emilian Mo șneguțu pentru
sprijinul acordat în realizarea schemelor din conținutul tezei .
Doresc să mulțumesc conducerii societății AMURCO S.R.L. Bacău și în mod deosebit
inspectorului de protecție civilă doamnei Anca Mihai pentru suportul tehnic și do cumentar oferit,
încrederea acordată în utilizarea datelor și realizarea scenariilor de accident care au constituit
obiectul de studiu al acestei teze.
Sincere mul țumiri aduc și colegilor doctoranzi de la Universitatea ”Vasile Alecsandri” din
Bacău , care de-a lungul celor cinci ani au contribuit în anumită măsură la realizarea, desfă șurarea și
finalizarea în bune condi ții și cu succes a tezei de doctorat.
Mulțumesc în mod deosebit foștilor mei colegi de la Centrul Zonal de Pregătire de Protecție
Civilă Bacă u pentru sprijinul aco rdat în anul 2015 în asigurarea timpului necesar realizării
documentării și structurării tezei de doctorat.
Mulțumesc în mod special so ției mele Liliana, care m -a sprijinit necondi ționat pe toată
perioada studiilor doctorale, și care a avut puterea să-mi motiveze absențele de la activitățile
casnice, mai ales în ultima perioadă. De asemenea, doresc să mul țumesc în mod mod deosebit
copiilor mei Larisa –Elena și Eduard -Constantin, mamei mele, fratelui meu și surorilor mele și
tuturor pri etenilor care m -au sprijinit permanent , pentru înțelegerea de care au dat dovadă,
încurajările morale și sufletești atât de necesare mai ales în momentele dificile prin care am trecut
uneori .

3
CUPRINS
CON SIDERAȚII GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 8/8
DEFINIREA PRINCIPALILOR TERMENI ………………………….. ………………………….. ………….. 10
CAP. 1. RISC ȘI SECURITATE INUSTRIALĂ ………………………….. ………………………….. … 14/11
1.1. MANAGEMENTUL RISCURILOR ………………………….. ………………………….. …………. 14/11
1.1.1. RISCUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 15/12
1.1.2. CLASIFICAREA RISCURILOR ………………………….. ………………………….. …………… 15/12
1.1.3. MANAGEMENTUL RISCURILOR – ETAPE ÎN CADRUL PROCESULUI DE
MANAGEMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 20
1.1.3.1. Identificarea riscului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
1.1.3.2. Analiza riscului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 20
1.1.3.3. Planificarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 21
1.1.3.4. Monitorizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 21
1.1.3.5. Controlul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 21
1.1.3.6. Comunicarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 22
1.2. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DIFERITE DOMENII DE ACTIVITATE 22/14
1.2.1. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DOMENIUL CONSTRUCȚIILOR DE
MAȘINI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 22
1.2.2. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DOMENIUL CHIMIE ȘI PETROCHIMIE …. 25
1.2.2.1. Accidente, avarii, explozii și incendii ………………………….. ………………………….. ……. 25
1.2.2.2. Riscuri care pot fi generate de substanțele utilizate de operatorii economici ……….. 26
1.2.3. FACTORI DE RISC LA INCENDIU ÎN DOMENIUL INDUSTRIAL ȘI CIVIL ……… 26
1.2.4. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DOMENIUL NUCLEAR ………………………….. 30
1.2.5. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DOMENIUL TRANSPORTULUI DE
SUBSTANȚE PERICULOASE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 31
1.3. SECURITATEA INDUSTRIALĂ ………………………….. ………………………….. ……………… 32/15
1.3.1. FACTORII DE INFLUENȚĂ AI SECURITĂȚII INDUSTRIALE ÎN DIFERITE
DOMENII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 33/15
1.3.1.1. Factorii de influență ai securității industriale în domeniul construcțiilor de mașini . 33
1.3.1.2. Factorii de influență ai securității industiale în domeniul chimie și petrochimie 35/16
1.3.1.2.1. Raportul de securitate (în contextul Directivelor SEVESO) …………………… 35/16
1.3.1.2.2. Poli tica de prevenire a accidentelor majore ………………………….. ……………… 36/17
1.3.1.2.3. Planul de urgență internă și externă ………………………….. ………………………….. … 38
1.3.1.2.4. Planuri de prevenire a poluărilor accidentale ………………………….. ………………… 38
1.3.1.2.5. Hărți de risc ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 39
1.3.1.2.6. Măsurători de emisii și imisii, monitorizări ale proceselor tehnologice din punct
de vedere al prevenirii poluării ………………………….. ………………………….. …………………….. 39
1.3.1.2.7. Raport de analiză și evaluare a poluării mediului ………………………….. ………….. 40
1.3.2. FACTORII DE INFLUENȚĂ AI SECURITĂȚII LA INCENDIU ………………………….. 40
1.3.2.1. Structura managementului care va asigura siguranța la incendiu ……………………….. 41
1.3.2.2. Acțiunile care trebuie efectuate în caz de incendiu ………………………….. ……………… 41
1.3.3. FACTORII DE INFLUENȚĂ AI SECURITĂȚII ÎN DOMENIUL TRANSPORTULUI
DE SUBSTANȚE PERICULOASE ………………………….. ………………………….. …………………….. 44
CAP. 2. GESTIUNEA ACCIDENTELOR MAJORE CARE IMPLICĂ SUBSTANȚE
PERICULOASE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 49/19
2.1. ACCIDENTE MAJORE PRODUSE CARE AU IMPLICAT SUBSTANȚE
PERICULOASE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 49/19
2.1.1. SCURT ISTORIC AL AC CIDENTULUI DE LA SEVESO ITALIA ………………….. 50/19

4
2.1.2. ALTE ACCIDENTE INDUSTRIALE MAJORE CARE AU AVUT LOC ÎN LUME
DE-A LUNGUL TIMPULUI ………………………….. ………………………….. …………………………. 51/21
2.2. ASPECTE LEGISLATIVE ………………………….. ………………………….. ……………………….. 55/22
2.2.1. PARTICULARITĂȚILE DIRECTIVEI SEVESO ………………………….. …………………….. 56
2.2.2. IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI SEVESO II ………………………….. ………………………. 57
2.2.3. TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN ROMÂNIA ………………………….. … 58/23
CAP. 3. CONTRIBUȚII TEORETICE PRIVIND CONTROLUL ASUPRA RISCULUI DE
ACCIDENTE MAJORE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 60/25
3.1. METODE DE EVAL UARE A RISCURILOR INDUSTRIALE ÎN CARE SUNT
IMPLICATE SUBSTANȚE PERICULOASE ………………………….. ………………………….. ….. 61/26
3.1.1. METODA HAZOP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 62
3.1.1.1. Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 62
3.1.1.2. Detalii privind metodologia HAZOP: ………………………….. ………………………….. ……. 62
3.1.2. METODA BARIERELOR DE PROTECȚIE LOPA (LAYER OF PROTECTION
ANALYSIS) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 64
3.1.2.1. Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 64
3.1.3. METODA DE ANALIZĂ A RISCURILOR TEHNICE/TEHNOLOGICE – MOSAR . 67
3.1.4. METODA ARAMIS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 70
3.1.4.1. Prezentare. Obiectivele proiectului ARAMIS ………………………….. …………………….. 70
3.1.4.2. Principalele rezultate ale proiectului ARAMIS ………………………….. …………………… 70
3.1.4.2.1. Conceptele de bază ………………………….. ………………………….. ………………………. 70
3.1.4.3. Evoluția, preluarea și aplicarea rezultatelor ………………………….. ………………………… 72
3.1.4.4. Aplicarea metodei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 72
3.1.5. METODA QRA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 73
3.1.5.1. Selectarea instalațiilor pentru QRA ………………………….. ………………………….. ………. 73
3.1.5.2. Definirea evenimentelor produse și a frecvențelor acestora ………………………….. ….. 74
3.1.5.3. Modelarea intensității fenomenului periculos ………………………….. ……………………… 74
3.1.5.4. Calculul și prezentarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ……….. 74
3.1.6. METODA OCTAVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 75
3.1.7. METODA MEHARI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 76
3.1.8. METODA LISTEI DE VERIFICARE PENTRU ANALIZA RISCURILOR ……………. 77
3.1.8.1. Descrierea etapelor de analiză a riscurilor ………………………….. ………………………….. 78
3.1.8.1.1. Identificarea instalațiilor relevante pentru securitate ………………………….. ……… 78
3.1.8.1.2. Identificarea pericolelor ………………………….. ………………………….. ………………… 78
3.1.9. METODE BAZATE PE CONSECINȚE ………………………….. ………………………….. ……… 81
3.1.10. METODE BAZATE PE RISC ………………………….. ………………………….. ………………….. 81
3.1.11. ABORDAREA "DETERMINISTĂ" ………………………….. ………………………….. …………. 82
3.1.12. METODE COMBINATE ………………………….. ………………………….. ………………………… 82
3.2. ANALIZA ȘI SELECTAREA PUNCTELOR TARI IDENTIFICATE LA METODELE
DE EVALUARE A RISCURILOR STUDIATE ………………………….. ………………………….. ……. 90
3.3. ANALIZA PUNCTELOR SLABE IDENTIFICATE LA METODELE DE
EVALUARE A RISCURILOR STUDIATE ………………………….. ………………………….. …………. 91
3.4. AVANTAJE OFERITE DE METODELE EXISTENTE PENTR U ELABORAREA
UNEI NOI METODE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 92/34
3.5. PRINCIPIUL METODEI CARMIS ………………………….. ………………………….. ………….. 93/35
3.6. ETAPELE ȘI METODOLOGIA DE APLICARE A METODEI CARMIS ………….. 93/35
3.6.1. DESCRIEREA ETAPELOR ………………………….. ………………………….. ……………………… 95
3.6.2. ANALIZA SWOT A METODEI CARMI S ………………………….. ……………………….. 101/37

5
CAP. 4. PROIECTAREA ȘI REALIZAREA BAZEI TEHNICE DE CERCETARE PRIVIND
MANAGEMENTUL RISCURILOR ȘI SECURITĂȚII INDUSTRIALE ……………………….. 102
4.1. ETAPELE GENERALE ALE ANALIZEI DE RISC ………………………….. ………………… 103
4.2. PROGRAME DE SIMULARE UTILIZATE ÎN EVALUAREA RISCULUI ȘI
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ȘI POPULAȚIEI ……………………… 105
4.2.1. PROGRAMUL DE SIMULARE FFECTS 7 ………………………….. ………………………….. 105
4.2.2. PROGRAMUL DE SIMULARE SLAB View ………………………….. ………………………… 106
4.2.3. PROGRAMUL DE SIMULARE SEVEX View ………………………….. ……………………… 107
4.2.4. PROGRAMUL DE SIMULARE PHA Pro 7 ………………………….. ………………………….. 108
4.2.5. PROGRAMUL DE SIMULARE ISC – AERMOD ………………………….. …………………… 108
4.2.6. PROGRAMUL DE SIMULARE ALOHA ………………………….. ………………………….. …. 109
4.3. BAZA DE DATE A OBIECTIVELOR CARE VOR FI ANALIZATE NECESARĂ
PENTRU PUNEREA ÎN APLICA RE A METODEI CARMIS ………………………….. ………… 111
4.4. PLANURILE ȘI SCENARIILE DE DESFĂȘURARE A EXERCIȚIILOR ȘI
APLICAȚIILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 111
CAP.5. STABILIREA METODIC II DE CERCETARE, STABILIREA CORELAȚIILOR ȘI
A MODELELOR MATEMATICE ………………………….. ………………………….. ………………….. 112/38
5.1. I NFLUENȚA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA ACCIDENTELOR MAJORE ÎN
CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANȚE PERICULOASE ………………………….. ……………. 112
5.2. METODOLOGIA DE APLICARE A METODEI CARMIS PE BAZA STUDIULUI DE
CAZ LA S.C. AMURCO S.R.L. ………………………….. ………………………….. …………………….. 114/38
5.2.1. CONSTITUIREA ECHIPEI DE EVAL UARE ………………………….. …………………… 114/38
5.2.2. DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (INSTALAȚIE/ TEHNOLOGIE) .. 115/39
5.2.2.1. Amplasarea instalației (locația) [132] ………………………….. ………………………….. 115/39
5.2.2.2. Planul tehnic general al operatorului economic ………………………….. …………….. 116/40
5.2.2.3. Descrierea sistemului (proces, instalație chimică) ………………………….. …………. 117/41
5.2.2.4. Instalațiile de proces sau control. ………………………….. ………………………….. ……. 118/42
5.2.2.5. Normative de fabricație, scheme tehnologice, proceduri de operare …………….. 119/44
5.2.2.6. Cantități de substanțe periculoase și caracteristicile acestora ………………………. 121/45
5.2.2.7. Situația meteorologică a zonei de amplasare a obiectivului ………………………… 122/46
5.2.2.8. Caracteristicile seismice ale zonei ………………………….. ………………………….. ….. 123/47
5.2.3. ANALIZA ÎN TEREN ȘI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 123/47
5.2.3.1. Prezentarea instalației, identificarea surselor de pericol ………………………….. …. 124/48
5.2.3.2. Inventarul substanțelor periculoase. ………………………….. ………………………….. … 124/48
5.2.3.3. Identificarea pericolului, evaluarea și controlul riscului ………………………….. …. 125/49
5.2.3.4. Identificarea zonei cu cel mai mare risc. ………………………….. ……………………… 126/50
5.2.3.5. Stabilirea obiectivelor de prevenire ………………………….. ………………………….. … 130/54
5.2.4. ÎNTOCMIREA LISTELOR DE VERIFICARE. ………………………….. …………………. 131/55
5.2.5. ÎNTO CMIREA ARBORILOR DE DEFECTĂRI ………………………….. ……………….. 133/57
5.2.6. ELABORAREA SCENARIULUI DE ACCIDENT ………………………….. ……………. 134/58
5.2.6.1. SIMULAREA ACCIDENTULUI CHIMIC CU DISTRUGEREA
REZERVORULUI DE AMONIAC REALIZAT CU PROGRAMUL DE SIMULARE
ALOHA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 138/62
5.2.6.1.1. SCENARIUL EVENIMENTULUI, INTRODUCEREA DATELOR ÎN
PROGRAM ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 140/64
5.2.6.1.2. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI ………………………….. ………………. 141/65
5.2.6.1.3. SITU AȚIA METEOROLOGICĂ ………………………….. …………………………. 142/66
5.2.6.1.4. STABILIREA SURSEI PENTRU SCENARIU ………………………….. ……… 143/67

6
5.2.6.1.5. SUBSTANȚA CHIMICĂ PERICULOASĂ ………………………….. ………….. 143/67
5.2.6.1.6. SE ALEGE SITUAȚIA CÂND SUBSTANȚA NU ARDE ………………….. 144/67
5.2.6.1.7. MODELARE MATEMATICĂ ȘI PRINCIPII PRIVIND SIMULAREA
NUMERICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 145/69
5.2.6.1.8. CANTITATEA ȘI TIMPUL DE SCURGERE A AMONIACULUI ……… 146/69
5.2.6.1.9. ZONA DE SCURGERE A AMONIACULUI FĂRĂ CA ACEST A SĂ IA FOC
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 149/72
5.2.6.1.10. ZONA INFLAMABILĂ ………………………….. ………………………….. ……….. 150/73
5.2.6.1.11. ZONA DE EXPLOZIE ………………………….. ………………………….. …………. 151/73
5.2.6.1.12. STABILIREA ZONELOR DE EVACUARE ………………………….. ………. 152/74
5.2.7. EVALUAREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAȚI DIN PUNCT DE VEDERE
AL GRAVITĂȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 152/74
5.2.8. EVALUAREA FRECVENȚEI EVENIMENTELOR INIȚIATOARE ȘI A
NIVELURILOR DE ÎNCREDERE ALE BARIERELOR ………………………….. …………….. 153/75
5.2.9. ESTIMAREA IMPACTULUI DIRECT ASUPRA BUNUR ILOR, DATELOR ȘI
INFORMAȚIILOR, INFRASTRUCTURII, PERSONALULUI ………………………….. ……. 158/80
5.2.10. EVALUAREA FACTORILOR DE PROTECȚIE, COMPENSARE ȘI RECUPERARE
EXISTENTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 158/80
5.2.11. EVALUAREA PERFORMANȚELOR BARIERELOR DE SECURITATE ……. 161/83
5.3. METODOLOGIA DE APLICARE A METODEI CARMIS PENTRU UN STUDIU DE
CAZ LA S.C. CHIMCOMPLEX S.A…………………………… ………………………….. …………………. 163
5.3.1. CONSTITUIREA ECHIPEI DE EVALUARE ………………………….. ……………………….. 163
5.3.2. DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (INSTALAȚIE/ TEHNOLOGIE) ……. 163
5.3.2.1. Amplasarea instalației (locația) ………………………….. ………………………….. …………… 163
5.3.2.2. Profil de activitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 164
5.3.2.3. Instalațiile de proces sau control. ………………………….. ………………………….. ………… 164
5.3.2.3.1. Instalația de Clor ………………………….. ………………………….. ………………………… 164
5.3.2.4. Cantități de substanțe periculoase ș i caracteristicile acestora: ………………………….. 164
5.3.2.4.1. Clor – Cl2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 165
5.3.2.4.2. Amoniac – NH3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. 165
5.3.2.4.3. Monometilamina ………………………….. ………………………….. ………………………… 166
5.3.2.5. Situația meteorologică a zonei de amplasare a obiectivului ………………………….. … 167
5.3.3. ANALIZA ÎN TEREN ȘI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 168
5.3.3.1. Identificarea pericolelor, evaluarea și controlul riscului ………………………….. ……… 168
5.3.3.1.1. Identificarea pericolelor substanței ………………………….. ………………………….. .. 168
5.3.3.1.2. Evaluarea riscului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 168
5.3.3.4. Identificarea zonei cu cel mai mare risc. ………………………….. ………………………….. 168
5.3.3.4.2. Identificarea zonelor cu risc major. ………………………….. ………………………….. . 170
5.3.4. ÎNTOCMIREA LISTELOR DE VERIFICARE. ………………………….. ……………………… 170
5.3.5. ÎNTO CMIREA ARBORILOR DE DEFECTĂRI ………………………….. ……………………. 170
5.3.6. ELABORAREA SCENARIULUI DE ACCIDENT ………………………….. ………………… 170
5.3.6.1. SIMULAREA ACCIDENTULUI CHIMIC CU FISURA REA REZERVORULUI
DE CLOR REALIZAT CU PROGRAMUL DE SIMULARE ALOHA ……………………….. 172
5.3.6.1.1. SCENARIUL EVENIMENTULUI, INTRODUCEREA DATELOR ÎN
PROGRAM ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 173
5.3.6.1.2. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI ………………………….. …………………… 173
Este prezentată la subcapitolul 5.3.2.1. și a fost selectată în figura 5.22. din programul
ALOHA. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 173
5.3.6.1.3. SITUAȚIA METEOROLOGICĂ ………………………….. ………………………….. …. 174
5.3.6.1.4. STABILIREA SURSEI PENTRU SCENARIU ………………………….. ………….. 175

7
5.3.6.1.5. MODELARE MATEMATICĂ ȘI PRINCIPII PRIVIND SIMULAREA
NUMERICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 178
5.3.6.1.6. CANTITATEA ȘI TIMPUL DE SCURGERE A CLORULUI …………………. 180
5.3.7. EVALUAREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAȚI DIN PUNCT DE VEDERE
AL GRAVITĂȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 181
5.3.8. EVALUAREA FRECVENȚEI EVENIMENTELOR INIȚIATOARE ȘI A
NIVELURILOR DE ÎNCREDERE ALE BARIERELOR ………………………….. …………………. 181
5.3.9. ESTIMAREA IMPACTULUI DIRECT ASUPRA BUNURILOR, DATELOR Ș I
INFORMAȚIILOR, INFRASTRUCTURII, PERSONALULUI ………………………….. ………… 182
5.3.10. EVALUAREA FACTORILOR DE PROTECȚIE, COMPENSARE ȘI RECUPERARE
EXISTENTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 183
5.3.11. EVALUAREA PERFORMANȚELOR BARIERELOR DE SECURITATE ………… 184
CAP. 6. REZULTATE EXPERIMENTALE OBȚINUTE ………………………….. ……………… 186/85
6.1. REZULTA TE EXPERIMENTALE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA ACESTORA
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 186/85
6.2. ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE SECURITATE – DOCUMENTUL PRINCIPAL
AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂȚII ………………………….. ……… 188/87
CONCLUZII GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 190/89
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 197/96

ANEXE în format electronic:
ANAXA NR. 1 – Operatori economici din ju dețul Bacău clasificați din punct de vedere al
Directivei SEVESO III.
ANAXA NR. 2 – Situația obiectivelor cu risc la accident chimic din județul BACĂU.
ANAXA NR. 3 – Situația incendiilor pe localități și cauze în anul 2014.
ANAXA NR. 4 – Raport de securitate al S.C. AMURCO S.R.L. BACĂU.
ANAXA NR. 5 – Raport de securitate al S.C. CHIMCOMPLEX S.A. ONEȘTI.

8
CONSIDERAȚII GENERALE

Existența surselor de risc și a producer ea dezastrelor naturale și tehnologice sunt din ce în ce
mai mult în atenția oameni lor de știință și a specialiștilor din instituțiile cu responsabilități în
domeniu. Fenomenele surselor de risc și a dezastrelor, cauzele manifestărilor și consecințele
acestora sunt analizate tot mai aprofundat de speci aliști în cadrul studiilor efectuate și cu ocazia
desfășurării lucrărilor de cercetare în domeniu, simpozioanelor, comunicărilor științifice și altor
forme de manifestare . Prima condiție necesară pentru creșterea economică și pentru protecția
salariaților o constituie s ecurit atea operatorilor economici care folosesc în procesul de p roducție
substanțe periculoase, iar r ealizarea acestei a se poate face prin elabor area unui concept nou de
securitate în domeniul industriei chimice . Acest concept trebuie să urmă rească abordarea
problemel or tehnologice și ecologice ale operatorului economic , aspectele de securitate ale
mediului și să protejeze amplasamentul din punct de vedere fizic, al securității la incendiu și
dezastrelor naturale precum și limitarea consecințe lor producerii evenimentelor care totuși se
produc și refacerea completă a capacităților de producție. [63].
Riscurile sunt prezente în toate activitățile economice și industriale care se manifestă atât
prin pierderi economice, defecțiunile apărute la instalații, utilaje cât și prin producerea de accidente
minore sau majore cu urmări deosebit de grave soldate cu m orți și răniți , poluarea mediului
înconjurător [64].
Evaluarea nivelurilor de risc stimulează cointeresarea operatorilor economici să -și
îmbunătăț ească condițiile de muncă și de mediu, respectiv să ia măsuri pentru trecerea de la niveluri
de risc mari la niveluri inferioare, acceptabile. Aplicarea și generalizarea unor astfel de metode
permite stabilirea unor cote de asigurări sociale diferențiate î n funcție de nivelul de risc/securitate al
operatorilor economici, respectiv includerea criteriilor de securitate în salarizare, alături de criteriile
de productivitate și complexitate a muncii [ 12].
Activitatea de management al riscului s -a dezvoltat atât din punct de vedere conceptual, dar
și al practicii, devenind o industrie în țările cu piețe financiare funcționale, însă în România puține
organizații și -au dezvoltat propriile mecanisme de măsurare și acoperire a riscurilor, iar altele nici
nu cunosc av antajele pe care le -ar obține aplicând proceduri deja consacrate [ 13].
Participanți activi în procesul de armonizare a metodelor de evaluare a riscului recomandă
pentru riscul de accident major o metodă de estimare cantitativă. În funcție de posibilele con secințe
ale accidentului major se stabilesc sistemele de securitate pentru instalații și de protecție a
angajaților și a populației din zona de incidență. O cât mai exactă estimare a riscului de accident
major oferă posibilitatea asigurării unei mai bune p rotecții pentru eventualii receptori. Factorii

9
necesari pentru schimbarea legislației în domeniul prevenirii accidentelor majore în Europa nu au
fost aprofundați și modelați suficient până în prezent, relația dintre un accident major și legislația în
conti nuă schimbare este încă neclară [ 111].
La nivel mondial , în industria chimică au avut loc o serie de accidente majore. În Europa,
accidentul de la SEVESO – Italia din anul 1976, a determinat adoptarea legislației care vizează
prevenirea și controlul unor a stfel de accidente. În 1982 a fost adoptată Directiva Consiliului
Europei nr. 501/EC din 24 iunie 1982 privind riscurile de accidente majore ale unor activități
industriale – Directiva SEVESO I, înlocuită de Directiva SEVESO II – Directiva Consiliului
Euro pei 96/82/EC din 9 decembrie 1996 privind controlul riscurilor de accidente majore care
implică substanțe periculoase, modificată și ulterior abrogată de Directiva SEVESO III –
DIRECTIVA 2012/18/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 4 iulie
2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substan țe periculoase [12, 63].
Accidentele industriale care implică substan țe periculoase , au adesea consecin țe foarte
grave. Unele accidente grave, bi necunoscute, cum au fost SEVESO , Bhopal, Schweizerhalle,
Enschede, Toulouse și Buncefield au cauzat pierderi însemnate de vie ți omene ști și/sau distrugerea
mediului, precum și costuri de miliarde de euro. În urma acestor accidente, nivelul de con știentizare
la nivel politic în ceea ce prive ște re cunoa șterea riscurilor și inițierea de măsuri de precau ție
corespunzătoare pentru protejarea cetă țenilor și a comunită ților a crescut semnificativ [104].
Directiva SEVESO II, care acoperă aproximativ 10 .000 de entită ți din Uniunea Europeană, a
avut un rol esențial în reducerea probabilită ții producerii accidentelor chimice și a consecin țelor
acestora. Cu toate acestea, este necesar, în permanen ță, să se asigure men ținerea nivelurilor ridicate
de protec ție existente și, dacă este posibil, această protec ție să fie îmbunătă țită în continuare.
Accidentele majore produse la Toulouse – Franța, Enschede – Olanda, Bhopal – India, Baia Mare –
România au fost studiate în profunzime de specialiști ai Uniunii Europene, având ca urmare
necesitatea schimbării legislației în acest domeniu cu efecte imediate asupra activităților desfășurate
de operatorii economici care folosesc substanțe periculoase în procesul de producție sau transportă
substanțe periculoase [ 6, 34].
Directiva SEVESO II a fost transpusă în legislația român ească prin H.G. nr. 95 din 2003
privind „controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate
substanțe periculoase ”, înlocuită în anul 2007 de H.G. nr. 804 . Accidentele produse în ultimii ani
precum și dezvoltarea știi nței și tehnicii au demonstrat care sunt limitele și dificultățile metodelor
de evaluare a riscurilor existente [7].
Necesitatea realizării cerințelor Directivei SEVESO II a impus elaborarea unor metode noi
de evaluare a riscurilor, care să demonstreze au torităților cu atribuții în domeniu și cetățenilor faptul
că:

10
 operatorul economic implicat și -a luat toate măsurile necesare pentru analiza și
acoperirea riscurilor;
 permit e comunicarea rezultatelor evaluării riscurilor tuturor persoanelor care ar putea
fi afectate de producerea unui accident major.

Identificarea riscului este problema cea mai dificilă, datorită multitudinii și diversității
evenimentelor. Posibilitățile de apariție a evenimentelor se pot estima prin studii statistice. Șansele
de a obține rezultate sigure prin aplicarea strictă a unor relații teoretice sunt foarte limitate. Analiza
riscului este o problemă de ma re complexitate și dificultate [64].
Stabilirea limitelor de acceptabilitate a consecințelor și folosirea metodelor, mijloacelor și
procedeelor de prevenire a producerii accidentelor majore, limitarea și înlăturarea urmărilor
acestora sunt determinate de experiența acumulată de evaluatorul de mediu [125].

11
CAP. 1. RISC ȘI SECURITATE INUSTRIALĂ

1.1. MANAGEMENTUL RISCURILOR
Managem entul riscurilor este un proces sistematic și riguros de identificare, analiză,
planificare, control și comunicare a riscurilor. Fiecare risc identificat trece secvențial prin celelalte
funcțiuni, în mod continuu și concurent . Riscurile sunt uzual urmărite în paralel cu identificarea și
analizarea unora noi, iar planurile de atenuare pentru un risc pot produce alte riscuri [13].
Managementul riscurilor se desfășoară în cadrul oricărui proces decizional și pentru a fi
eficient , este necesară reconsiderarea proceselor actuale de analiză și luare a deciziilor. Un proces
eficient de management al riscurilor reprezintă, totodată, un set de activități specifice continue și
sistematice de schimb de informații relevante, într -un mediu deschis de informații. Managem entul
riscurilor asigură un mediu riguros de luare activă a deciziilor pentru [10]:
evaluarea în mod continuu a ceea ce poate avea urmări nedorite;
 determinarea riscurilor importante, pentru a fi studiate ;
 implementarea strategiilor de tratare a acestor ri scuri;
 asigurarea eficienței strategiilor implementate.
Implementarea proceselor de identificare, analiză, planificare, control și comunicare a
riscurilor de orice natură asigură, la orice nivel, o serie de avantaje, printre care [13]:
 evitarea surprinderi i: evaluarea continuă a ceea ce se poate sfârși rău poate anticipa
evenimentele și consecințele lor;
 creșterea probabilității ca evenimentele să se producă potrivit așteptărilor: rezultatele
deciziilor pot fi influențate prin cântărirea posibilelor efecte și a probabilităților
asociate; înțelegerea riscurilor permite luarea unor decizii mai bune;
 schimbarea accentului de pe tratarea unei crize pe prevenirea ei: managementul
riscurilor poate identifica și apoi preveni potențialele probleme atunci când acest
lucru este mai ușor și mai ieftin de făcut, înainte de transformarea în probleme reale
și apoi în crize (este mult mai pronunțată funcția preventivă);
 focalizarea pe obiectivele principale și detectarea evenimentelor care pot afecta
realizarea acestor obie ctive;
 identificarea timpurie a potențialelor probleme (abordare proactivă) ca posibil suport
în luarea deciziilor de alocare a resurselor.

12
1.1.1. RISC UL
În sens larg, RISCUL poate fi definit ca un eveniment potențial care, dacă se produce,
cauzează pierde ri, pagube, distrugeri, suferințe etc. Funcție de domeniul în care se pot produce
evenimentele sau de natura lor, se poate vorbi de o mare diversitate de riscuri [17, 64].
Se poate enunța ca trăsătură a riscului existența expunerii la consecințe negative a
populației, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu, mediului înconjurător. Un alt criteriu cu
care se operează în identificarea și ordonarea riscurilor specifice este vulnerabilitatea elementelor
expuse la risc [30, 47]. Aceasta pune în evidență cât de mult este expus omul și bunurile sale în fața
diferitelor hazarde, indicând nivelul probabil al pagubelor pe care poate s ă le producă un anumit
fenomen.
Efectul negativ luat în considerație la definirea riscurilor specifice este, de regulă, nivelul
probabil al pierderilor de vieți omenești, al numărului de răniți, al pagubelor produse proprietăților
și activităților economice de către un anumit fenomen sau grup de fenomene, într -un anumit loc și
într-o anumită perioadă de timp. Ca urmare, riscul este pr obabilitatea de expunere a omului și
bunurilor la acțiunea unui anumit hazard de o anumită mărime și poate fi exprimat matematic ca
fiind produsul dintre hazard, elementele expuse la risc și vulnerabilitatea acestor elemente [133]:

R = f(H x E x V/C) (1.1)
unde:
R reprezintă – riscul;
H – hazard;
E – elemente supuse la risc (persoane, bunuri);
V – vulnerabilitate;
C – capabilitatea (capacitatea de adaptare/răspuns a comunității).

Rezultă că riscul există funcție de mărimea hazardului, de totalitatea grupurilor de oameni și
valorilor materiale periclitate și de vulnerabilitatea acestora și poate fi definit c a predicție
matematică a pierderilor de vieți omenești, răniți, distrugeri de bunuri ș i afectarea activității
economice, în cursul unei perioade de referință și într -o regiune dată, pentru un hazard
specific [7].
1.1.2. CLASIFICAREA RISCURILOR
În funcție de aria de producere riscurile se pot clasifica în riscuri: transfrontaliere, naționale ,
regionale, județene și locale [148].

13
Riscurile transfrontaliere sunt riscuri care, potrivit manifestării lor , afectează o parte din
suprafața unei țări sau a mai mult or state [19, 28].
Riscurile naționale sunt riscuri care, portivit modului de manifestar e, afectează peste
jumătate din din teritoriul țării respective . Riscurile regionale sunt riscuri care, potrivit modului lor
de manifestare , afectează o parte din suprafața unui județ sau mai multe județe învecinate . Riscurile
județene sunt riscuri care, potrivit manifestării lor, afectează numai localități din acel județ .
În funcție de modul de producere și urmările evenimentelor generate riscuril e se clasifică
în:
 riscuri naturale ;
 riscuri tehnologice;
 riscuri biologice;
 riscul de incendiu.

Riscul de incendiu este un risc care se produce cu o frecven ță mult mai mare și cu
consecințe mai mult sau mai puțin majore făță de celelalte riscuri drept pentru care va fi tratat
separat .
În figura 1.1 sunt prezentate evenimentele generatoare de situații de urgen ță produse de
riscurile tehnologice :

Figura 1.1 Evenimentele generatoare de situații de urgență

14
1.2. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DIFERITE DOMENII DE
ACTIVITATE
1.2.5. FACTORI DE RISC INDUSTRIAL ÎN DOMENIUL
TRANSPORTULUI DE SUBSTANȚE PERICULOASE
Substan țele periculoase sunt prezente în toate domeniile și ramurile de activitate ale
industriei unde riscurile asociat e cu amplasam entele specifice sunt cunoscute dar pentru care nu se
iau măsuri de minimizare sau eliminare [9, 86].
Accidentele pe timpul transp ortului reprezintă un risc deosebit, în mod deosebit pentru
zonele urbane sau rurale care nu au activitate industrială unde s -ar putea produce accidente în care
sunt implicate substanțe periculoase , populația din zonă nefiind pregătită pentru autoprotecție în
cazul producerii unui astfel de eveniment [121].
În figura 1.2. sunt prezentate căile de transport unde se pot produce accidente în care sunt
implicate substanțe periculoase .

Figura 1.2. Căile de transport unde se pot produce accidente în care sunt i mplicate
substanțe periculoase
Substanțele periculoase se transport ă în vagoane cisterne, cisterne auto, containere sau
ambalaje speciale , în stare de [121] :
 gaz, la presiune normală;
 gaz comprimat;
 gaz lichefiat;
 lichid;
 solid (compact, cristale, pulberi) .

15

Aproximativ 15% d in totalul mărfuri lor care sunt transportate pe parcursul unui an, îl
reprezintă mărfurile care conțin substanțe periculoase. Având în vedre faptul că, împrejurările în
care se pot produce accidentele respectiv: zona și cantitățile de substanțe periculoase eliberate pe
sol și în atmosferă după accident, nu pot fi practic prevăzute nu pot fi luate nici măsuri de prevenire.
Datorită acestui aspect populația aflată în zonele căilor de comunicație , nu poate fi avertizată
dinainte și nici p rotejată de urmările producerii unui astfel de accident . După producerea unui
accident în care sunt implicate substanțe periculoase se poate produce o explozi e urmată de
incendiu, direct în mijlocul de transport sau ca urmare a eliberării substanței pericu loase pe sol,
apărând astfel riscul amenințării sănăt ății oamenilor și animalelor, riscul de contaminare a mediului
înconjurător, riscul avarierii parțiale sau totale a unor construcții , afectarea bunuri lor materiale, care
produc efecte majore de scurtă sa u lungă durată asupra desfășurării activităților comunității [103].
1.3. SECURITATEA INDUSTRIALĂ
Pentru creșterea economică a productivității operatorilor economici care folosesc în procesul
de producție substanțe periculoase, este necesar să se identifice un concept de securitate care să fie
corelat cu aspectele de calitate, ecologice și tehnologice precum și cu problemele de securita te ale
mediului de afaceri. A tenuarea consecințelor producerii accidentelor nedorite și restabilirea în timp
scurt a capacit ății de producție constituie o condiție de bază a conceptului de securitate [67].
1.3.1. FACTORI I DE INFLUENȚĂ AI SECURITĂȚII INDUSTRIALE ÎN
DIFERITE DOMENII
1.3.1.2. Factorii de influență ai securității industiale în domeniul chimie și petrochimie
Riscuri le naturale și tehnologice afectează dezvoltarea economică și socială a regiunilor
expuse. Ele au efecte distructive atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra economiei sau
siguranței vieții. În general sunt imposibil de prevenit, iar în ultimii ani frecvența manifest ării lor a
crescut semnificativ [48].
Chiar dacă în prezent, majoritatea resurselor se concentrează pe acțiunile de răspuns și
refacere în urma producerii unui dezastru, pentru majoritatea comunităților, prevenirea și reducerea
consecinț elor este mult mai importantă [58].
Complexitatea amplasamentelor industriale, varietatea substanțelor utilizate și a proceselor
tehnologice determină necesitatea folosirii mai multor metode și tehnici de identificare și evaluare a
hazardelor și a riscuril or [84].
Astfel evaluarea riscului este un studiu complex, care se bazează pe o serie de metode de
analize calitative și cantitative, prin care se estimează probabilitatea și gravitatea accidentelor
tehnologice și care stabilește măsuril e de limitare și în lăturare a urmărilor accidentelor [85].

16
Studiile de evaluare a riscurilor naturale și tehnologice la care este expusă populația devin o
necesitate și servesc la identificar ea acelor puncte critice, permit găsirea unor soluții eficiente
pentru reducerea ris curilor acolo unde acest lucru este necesar și permit creșterea securității
industriale prin aplicarea în domeniu a factorilor de influență ai securită ții industriale [56, 110].
În domeniul chimie și petrochimie factorii de influență ai securității industr iale sunt [111]:
 rapoartele de securitate;
 politica de prevenire a accidentelor majore;
 planurile de urgență internă și externă;
 planurile de prevenire a poluărilor accidentale;
 hărțile de risc tehnologic;
 măsurătorile de emisii și imisii și monitorizări a le proceselor tehnologice din punct
de vedere al prevenirii poluării;
 rapoartele analiză și evaluare a poluării mediului.

1.3.1.2.1. Raportul de securitate (în contextul Directivelor SEVESO )
Raportul de securitate se întocmește conform articolul ui 10 al Directivei SEVESO III care
specifică obligativitatea agentului/operatorului economic cu risc major să elaboreze un raport de
securitate care reprezintă documentați a elaborată de persoane fizice sau juridice atestate în baza
prevederilor legale în vigoare , necesară pentru obiective în care sunt prezente substanțe periculoase
[103, 106 ].
Prin intermediul raportului de securitate se demonstrează că [107] :
 “există eforturi pentru impl ementarea politicii pentru prevenirea accidentelor industriale
majore și a sis temului de management al securității tehnologice;
 toate hazardele majore au fost identificate și s -au instituit măsuri de prevenire a
accidentelor, precum și de limitare a posibilelor efecte;
 se asigură un nivel ridicat de siguranță și securitate în timpul proiectării, operării,
construcției etc.;
 sunt întocmite planuri de urgență internă și externă care reprezintă totalitatea măsurilor
care trebuie luate în interiorul obiectivului în vederea limitării și înlăturării consecințelor
în orice situație care con duce la evoluții necontrolate, în cursul exploatării obiectivelor
indust riale, c are pot pune în pericol să nătatea personalului și/sau mai multe substanțe
pericu loase în legătură cu obiectivul;
 există informație primară privind decizi ile de planificare teri torială ”.

17
1.3.1.2.2. Politica de prevenire a accidentelor majore
Politica generală pentru prevenirea, pregătirea și responsabilitatea în cazul accidentelor
industriale este b azată pe următoarele principii [125]:
 prevenirea care presupune operarea în așa fel încât să se prevină dezvoltarea necontrolată
a operațiilor anormale, consecințele eventualelor accidente să fie minime și în acord cu
cele mai bune teh nici de securitate disponibile;
 identificarea și evaluarea riscurilor majore prin studii sistematice de periculozitate și de
operabilitate și analize de securitate detaliate pentru fiecare din caz urile individuale
identificate;
 evaluarea necesităților de securitate ierarhizate funcție de “tipul și anvergura pericolului
așteptat” în baza cantităților de su bstanțe periculoase și a activităților industriale
susceptibile și relevante pen tru accidente.
Politica de prevenire a accidentelor majore în cazul operatorilor economici constituie un
angajament de asigurare continuă a siguranței în operarea instalațiilor și a echipamentelor din toate
punctele de lucru, în scopul reducerii riscurilor de incidente și accidente generate de depozitarea și
manipularea substanțelor periculoase aflate pe amplasamentele acestora [87, 133].
În cadrul operatorului economic se vor a plica măsuri specifice de menținere a siguranței în
operare, care să ajute la îndeplinirea următoarelor obiective [125]:
 reducerea la minim a potențialelor riscuri de mediu prin evaluarea precisă a necesităților
de securitate ierarhizate funcție de “tipul și anvergura pericolului așteptat”;
 asigurarea conformării cu normele și reglement ările legale;
 pregătirea întregului personal în vederea cunoașterii riscurilor și problemelor de mediu pe
care activitatea lor o implică;
 evaluarea riscurilor asociate activi tăților ori de cate ori au loc modificări ale proceselor,
practicilor sau resurselor;
 asigurarea școlarizării personalului, necesară în practicile de operare și de utilizare a
echipamentelor și dispozitivelor în condiții de securitate;
 realizarea planifică rii pentru situații de urgență, monitorizarea performanței și revizuirea;
 îmbunătățirea continu ă a condițiilor de sănătate și siguranță la locul de muncă prin
întocmirea de planuri pentru a preîntâmpina riscurile potențiale și de a minimiza urmările
posibi lelor accidente;
 comunicarea permanentă cu toate părțile interesate pentru asigurarea transparenței în ce ea
ce privește posibilele consecințe negative ale activi tății proprii în mediul extern.

18
Programul de m anagement va asigura resursele necesare adoptări i măsurilor de siguranță și
pentru investiții în echipamente, monitorizând prin audituri de mediu periodice performanțele
obținute [88].
Obiectivul managementului este obținerea de performanțe economico -financiare , în condiții
de protecție a mediului încon jurător și de securitate și sănătate optime pentru salariați, care
stabilescă măsuri pentru prevenirea și reducerea riscurilor de accidenta re și îmbolnăvire a
personalului .
În figura 1.4. sunt prezentate direcțiile de acțiune în domeniul securității și săn ătății în
muncă , în care trebuie să se angajeze managementul obiectivului [13]:

Figura 1.4. Direcțiile de acțiune în domeniul securității și sănătății în muncă,

19
CAP. 2. GESTIUNEA ACCIDENTELOR MAJORE CARE
IMPLICĂ SUBSTAN ȚE PERICULOASE

Accidentul major generat de substanțele periculoase “este un eveniment (emisiile de
substanțe periculoase, incendiu, explozie) survenit din evoluții necontrolate în cursul exploatării
unui obiectiv, care conduce la apariția imediată sau întârziată a unor pericole g rave asupra sănătății
populației și/sau a mediului, în interiorul sau în exteriorul obiectivului și în care sunt implicate una
sau mai multe substanțe periculoase ” [12, 29, 89].
Politica generală pentru prevenirea, pregătirea și responsabilitatea în cazul accidentelor
industriale este bazată pe următoarele principii [111]:
– prevenirea care presupune operarea în așa fel încât să se prevină dezvoltarea necontrolată a
operațiilor anormale, consecințele eventualelor accidente să fie minime și în acord cu cele mai
bune teh nici de securitate disponibile;
– identificarea și evaluarea riscurilor majore prin studii sistematice de periculozitate și de
operabilitate și analize de securitate detaliate pentru fiecare din caz urile individuale
identificate;
– evaluarea ne cesităților de securitate ierarhizate funcție de “tipul și anvergura pericolului
așteptat” în baza cantităților de substanțe periculoase și a activităților industriale susceptibile
și relevante pentru accidente.
Politica de prevenire a accidentelor majore a operatorilor economici constituie un angajament
de asigurare continuă a siguranței în operarea instalațiilor și a echipamentelor din toate punctele de
lucru, în scopul reducerii riscurilor de incidente și accidente generate de depozitarea și manipularea
substanțelor periculoase aflate pe amplasamentele acestora [95].
2.1. ACCIDENTE MAJORE PRODUSE CARE AU IMPLICAT
SUBSTAN ȚE PERICULOASE
Accidentele majore produse la Toulouse – Franța, Enschede – Olanda, Bhopal – India, Baia
Mare – România au fost studiate în profunzime de specialiști ai Uniunii Europene, având ca urmare
necesitatea schimbării legislației în acest domeniu cu efecte imediate asupra activităților desfășurate
de operatorii economici care folosesc substanțe periculoase în procesul de producție s au transportă
substanțe periculoase [5, 103, 104].
2.1.1. SCURT ISTORIC AL AC CIDENTULUI DE LA SEVESO ITALIA
SEVESO este numele unei localități din Italia, situată la nord de Milano, unde, pe data de 10
iulie 1976, a avut loc un accident chimic la fabrica d e pesticide ICMESA. La producerea de

20
triclorfenol prin supraîncălzire s -a eliminat în atmosferă forma extrem de otrăvito are a
tetraclordibenzodioxinei, d e atunci, acest compus chimic se numește și otrava SEVESO , iar dioxina
policlorată reprezintă simbolic materiile extrem de toxice. În figur a nr. 2.1. A și B sunt prezentate
imagini de la accidentul de la SEVESO Italia [24].
În urma accidentului s -a produs eliberarea a aproximativ 6 tone substanțe toxice în
atmosferă , având drept consecințe apariția unei afe cțiuni de cloracnee (o dermatoză provocată de
expunerea la clor și la derivații săi) în rândul populației aflate în zona de impact si expunerea unui
număr mare de persoane peste 35.000, peste 700 cetățeni reloca ți dintr -o zonă afectată de 110 ha
(astăzi pă durea de stejari SEVESO ); au fost sacrificate pentru a preveni contaminarea prin lanțul
trofic 80.000 de animale afectate iar peste 4% dintre animalele aflate la fermele din imediata
apropiere au murit .
Figura 2.1. A Figra 2.1. B

Figura 2 .1 Imagini de la accidentul SEVESO Italia [24].

Acest accident a fost un semnal de alarmă care a determinat Comunitatea Europeană să ia
măsurile necesare pentru prevenirea situațiilor similare.
După accidentul de la SEVESO , Comunitatea Europeană a definit noțiunea de “accident
major ” (risc major ), ca fiind un eveniment (o emisie de substanțe, un incendiu sau o explozie
puternică) în relație cu dezvoltarea necontrolată a unei activități tehnologice care generează un
pericol grav în interiorul sau în exteriorul întrepri nderii prin eliberarea uneia sau mai multor
substanțe toxice.
Directiva “SEVESO I – Directiva Consiliului Europei nr. 82/501/EC privind riscurile de
accidente majore ale anumitor activități industriale ” a fost adoptată în 24 iunie 1982 și cuprinde un
set d e obligațiuni, care vizează angajații fabricilor industriale, precum și autoritățile naționale.
Conform acesteia, Comisia Europeană urmărește drept scop major identificarea și controlul riscului
accidentelor majore de la instalațiile industriale [78, 135].

21
2.1.2. ALTE ACCIDENTE INDUSTRIALE MAJORE CARE AU AVUT LOC
ÎN LUME DE-A LUNGUL TIMPULUI
Accidentele industriale majore care aut avut loc în lume în ultimii 77 de ani evidențiază
efectele potențiale ale accidentelor care au ca sursă substanțe periculoase.
În tabelul 2.1. sunt prezentate accidentele industriale majore care aut avut loc în lume în
ultimii 77 de ani [46].
Tabelul 2.1. Accidentele industriale majore care aut avut loc în lume în ultimii 77 de ani [46].
Anul Țara Tipul de accident Substanța Morț i Nr. persoane
intoxicate Nr. persoane
evacua te
1939 România
(Zărnești) Explozia unui rezervor Clor – 600 –
1976 Italia
(SEVESO ) Accident la un reactor Erbicide – 500 730
1979 Canada Accident de transport
(cale ferată) Propan,
clor – – 250.000
1979 Rom ânia
(București) Accident la o cisternă Amoniac 27 175 –
1984 India
(Bhopal) Accident la o fabrică de
pesticide Izocianat
de metil 3.598 100.000 200.000
1984 Mexic
(Ciudad de
Mexico) Explozia unui rezervor Benzină 452 4.248 31.000
1985 India Scurgeri m ajore de
substanță toxică Trioxid de
sulf 1 350 100.000
1987 China Accident datorat unei
erori umane Alcool
metilic 55 3.600 –
1988 China Contaminare apă Bicarbonat
de amoniu – 15.400 –

22
Continuare Tabel 2.1.
Anul Țara Tipul de accident Substanța Morți Nr. persoane
intoxicate Nr. persoane
evacua te
1988 România
(Fălticeni) Accident datorat unei
erori umane Aceton –
cianhidrină,
acid
sulfuric – – 400
1989 SUA Incendiu la o fabrică de
chimicale Acid
sulfuric – – 16.000
1992 Haiti Explozie la o fabrică de
chimicale Amestecuri
de
substanțe
toxice 10 154 –
1992 Senegal Explozia unui rezervor Amoniac 100 400 –
1994 Africa de
Sud Accident la o mină de aur Cianuri și
acid
cianhidric 77 450 –
2001 România
(Fălticeni) Accident datorat unei
erori umane Aceton –
cianhidrină,
acid
sulfuric – 150 –
2001 Franța
(Toulouse) Explozie la un depozit Azotat de
amoniu 25 2.442 –

2.2. ASPECTE LEGISLATIVE
Factorii necesari pentru schimbarea legislației în domeniul prevenirii accidentelor majore în
Europa nu au fost aprofunda ți și modelați suficient până în prezent, relația dintre un accident major
și legislația în continuă schimbare este încă neclară [67, 71].
În Europa, accidentul de la SEVESO – Italia din anul 1976, a determinat adoptarea legislației
care vizează prevenirea și controlul unor astfel de accidente. În anul 1982 a fost adoptată Directiva
Consiliului Europei nr. 501/EC din 24 iunie 1982 privind riscurile de accidente majore ale unor
activități industriale – Directiva SEVESO I, înlocuită de Directiva SEVESO II – Directiva
Consiliului Europei 96/ 82/EC din 9 decembrie 1996 privind controlul riscurilor de accidente
majore care implică substanțe periculoase, modificată și ulterior abrogată de Directiva SEVESO III –

23
DIRECTIVA 2012/18/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CON SILIULUI din 4 iulie
2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substan țe periculoase.
Aceasta se aplică la amplasamentele care ”reprezintă întreaga zonă care se află sub controlul
unui operator, dacă în una sau mai multe instala ții ale acesteia, inclusiv în infrastructurile sau
activitățile obișnuite sau conexe, există substan țe periculoase, amplasamentele sunt fie
amplasamente de nivel inferior, fie amplasamente de nivel superior” [9, 13].
Noua Directivă SEVESO III are ca scop “de a stabili norme pentru prevenirea accidentelor
majore care implică substan țe periculoase și pentru limitarea consecin țelor acestora asupra sănătă ții
umane și asupra mediului, în vederea asigurării unui nivel ridicat de protec ție pe întreg teritoriul
Uniu nii, într -o manieră consecventă și eficace ” [104].
Directiva SEVESO acordă mai multe drepturi populației atât în domeniul accesului la
informații cât și cel al consultării. Atât autoritățile publice cât și operatorii au obligații clare privind
informarea p ublicului. Este vorba atât de informarea pasivă, care constă în accesul continuu la
informații, dar și de cea activă. Operatorii și autoritățile competente este necesar să participe activ
prin distribuirea de pliante și broșuri, de exemplu, care să informe ze populația cu privire la
comportamentul în caz de accident [ 63, 111].
Totodată, autoritățile competente sunt obligate să organizeze un sistem de inspecție, care să
asigure evaluarea sistematică a operatorilor sau, cel puțin o inspecție pe an la nivelul fiecăruia
[111].
2.2.3. TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN ROMÂNIA
În România, Directiva SEVESO II a fost transpusă p rin Hotărârea Guvernului nr. 804/2007
privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase
modificată cu Hotărârea de Guvern nr. 79 din 11 februarie 2009 , care modifică art. 10 alin. (5) lit.
a), art. 17 alin. (1) și (2) și abrogă art. 22 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 804/2007 . Directiva
SEVESO II stabilește două clase de risc (major și minor) pentru unitățile industriale care folosesc
sau depozitează substanțe periculoase. Directiva 96/82/1996 a fost modificată și ulterior abrogată de
Directiva SEVESO III – DIRECTIVA 2012/18/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A
CONSILIULUI din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică
substanțe periculoase.
În România există 333 de obiective industriale care se încadrează în această directivă (245
în categoria celor cu risc major și 88 cu risc minor). Cea mai mare densitate a operatorilor se
înregistrează în regiunea Nord – Est (cuprinzând județele Bacău, Iași, Neamț și Suceava), unde sunt
inventariate 22 astfel de instalații, cât și în Regiunea Centru – cu 21 operatori. În figura 2.4. sunt
prezentate u nitățile industriale cu riscuri tehnologice de pe teritoriul României [63].

24

Figura 2.4. Unități industriale cu riscuri tehnologice [63].
România a aderat la legislația internațională în domeniul hazardelor tehnologice,
elaborându -se un inventar al unităților industriale care s e încadrează în Directiva 2012/18/UE
SEVESO III, cele mai multe fiind legate de industria chimică și petrochimică (144 unități cu risc
major și 55 cu risc minor) [104] .

25
CAP. 3. CONTRIBUȚII TEORETICE PRIVIND CONTROLUL
ASUPRA RISCULUI DE ACCIDENTE MAJORE
Accidentele majore care se pot produce pe un amplasament industrial sunt rezultatul
manifestării unui dezastru natural sau tehnologic în urma căruia se produc efecte complementare
cum sunt: explozii, incendii și emisii de substanțe toxice periculoase. Urmări le unor asemenea
accidente sunt de cele mai multe ori foarte grave, chiar catastrofale, consecințele materializându -se
în pierderi de vieți omenești și bunuri materiale, afectarea mediului înconjurător [1,4].
Limitarea și chiar înlăturarea r iscurilor pro ducerii unui accident major în care sunt implicate
substanțe periculoase se realizează prin intermediul unui ansamblu coerent și eficient de măsuri de
prevenire și protecție destinate limitării probabilității de producere a unui accident major și a
gravită ții consecințelor asupra amplasamentului și mediului înconjurător. Directiva SEVESO III
prevede explicit obligația operatorilor de a identifica și cuantifica riscurile de producere a unui
accident major și impune necesitatea luării în considerare a mediulu i susceptibil de a fi afectat de
conse cințele unui astfel de accident și oblig ă operatorul economic să elaboreze un raport de
securitate pe care să -l pună la dispoziția autorităților competente pentru a -și desfășura activitatea pe
amplasament [3, 66].
.
În România autoritățile competente pentru aplicarea Directivei SEVESO III nu au
identificat până în prezent o metodă la nivel național, pentru evaluarea riscurilor pe
amplasamentele aflate sub incidența prevederilor acestei directive. Metodele de analiză și
evaluare a riscurilor pe un amplasament permit realizarea identificării pericolelor și a
cuantificării riscurilor, etape obligatorii în procesul de elaborare a raportului de securitate. În
funcție de tipul instalației industriale și substanțele periculoas e existente, în plan mondial
există o mare diversitate de metode de analiză și evaluare a riscurilor. Ansamblul metodelor
se caracterizează prin varietate, atât din punct de vedere al abordării generale, cât și al
domeniului de aplicabilitate [9].
Având în vedere cele menționate și faptul că există probabilitatea producerii unui accident
major pe un amplasament care folosește în procesul de producție substanțe periculoase, cu efecte
distructive și în afara acestuia se impune elaborarea unei metode combinate , complexe care să ia în
considerare și măsurile/acțiunile de protecție/intervenție pentru limitarea și înlăturarea urmărilor
unui posibil accident major.

Pentru elaborarea acestei metode, este necesar efectuarea unui studiu aprofundat al
elementelor cons titutive ale metodelor de analiză și evaluare a riscurilor existente la acest moment

26
la nivel mondial, aplicabile amplasamentelor industriale de tip SEVESO , care utilizează în procesul
de producție substanțe periculoase, stabilirea punctelor slabe ale meto delor studiate pentru a fi
eliminate din noua metodă, a punctelor tari pentru a fi preluate în noua metodă combinată, precum
și completarea acesteia cu elemente noi care să vină în sprijinul autorităților competente în domeniu
și operatorilor economici.
La nivel mondial există mai multe metode de evaluare a riscurilor care pot fi folosite de
specialiști pentru analiză și evaluare cum ar fi : Metoda Hazop, Metoda Hazan, Metoda Lopa,
Metoda Mosar, Metoda Aramis, Metoda listei de verificare, Metoda QRA, Metoda Octave, Metoda
Mehari etc.
3.1. METODE DE EVALUARE A RISCURILOR INDUSTRIALE ÎN
CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANȚE PERICULOASE
Se disting două categorii de analize de identificare și caracterizare a riscului [75]:
 Analize calitative (Hazard Operability Study – Studiul Operativ al Pericolelor);
 Analize cantitative (CPQRA – Chemical Process Quantitative Risk Analysis –
Proces Chimic de Analiză Cantitativă a Riscurilor ).

Decizia privind alegerea unei anumite analize și gradul de aprofundare al lucrărilor sunt
legate de scara probabilistică de toleranță a riscului.
Tehnicile de identificare a riscurilor pentru descoperirea acestora prezente în proces și
tehnicile pentru evaluarea acestor riscuri – pentru a decide cum trebuie să acționăm asupra lor cu
scopul de a le elimina sau reduce pentru protecția populației și a mediului, sunt de cele mai multe
ori confundate. Rezumând aceste două mari categorii de tehnici se disting următoarele componente
generale [2, 8]:
 Pentru identificarea riscurilor: prezența lor intrinsecă, observarea a ce se întâmplă,
lista de verificare – HAZOP (Hazard & Operability Analysis – Hazard și Analiză
Operativă), este o metodă pentru identificarea problemelor operaționale asociate cu
proiectarea, întreținerea sau exploatarea unui sistem privind s iguranța acestuia . Este
un proces obiectiv pentru evaluarea diferitelor părți ale unui sistem dat , care asigură
o evaluare sistematică și bine documentată a potențialelor pericole ;
 Pentru evaluarea riscurilor: prezența lor intrinsecă, experiența anterioară , coduri de
practică – HAZAN (Hazard Analysis – Analiza Hazardelor) metodă de estimare,
folosită la evaluarea hazardurilor, pentru a decide cum trebuie să acționăm în scopul
eliminării sau reducerii riscului.

27
Tabelul 3. 5. Analiza SWOT a metodelor de evalu are a riscurilor industriale studiate .
NR.
CRT. TIPUL
METODEI SCOPUL/OBIECTIVELE
METODEI PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
1. METODA
HAZOP – este o metodă calitativă;
– analizează siguranța unei
instalații/ amplasament și
descoperă punctele
vulnerabile (tehnice,
organizatorice,
operaționale), elaborează un
plan în vederea rectificării/
îmbunătățirii acestora. – pentru fiecare
deviere, se analizează
cauzele relevante,
consecințele teoretice
și protecțiile existente;
– toate devierile clasice
sunt acoperite în
cadrul analizei;
– realizată de o echipă. – utilizarea devierilor non -clasice este
recomandată doar dacă acestea nu au
fost acoperite în cadrul analizei bazate
pe lista de verificări.
– scenariile periculoase identificate
sunt analizate î n continuare prin
analiza cantitativă a riscului;
– nu stabilește măsurile/ acțiunile de
protecție/intervenție necesare limitării
și înlăturării urmărilor unui posibil
accident major. – componente generale pentru
identificarea riscurilor:
– prezența lor i ntrinsecă;
– observarea a ce se întâmplă;
– lista de verificare. – impune
acoperirea
devierilor și a
pericolelor prin
lista de verificări;
– este dependentă
de metodologia
LOPA;
– probabilitatea
producerii unui
accident major cu
pierderi de vieți
omenești și bunuri
materiale.
2. METODA
HAZAN – este o metodă cantitativă;
– realizează o evaluare
probabilistică a riscului. – realizată de unul sau doi experți;
– Nu stabilește măsurile/ acțiunile de
protecție/ intervenție necesare
limitării și înlăturării urmări lor unui
posibil accident major. -componente generale
pentru identificarea
riscurilor: prezența lor
intrinsecă;
– experiența anterioară;
– coduri de practică;
– analiză și evaluare de risc . – probabilitatea
producerii unui
accident major cu
pierderi de vie ți
omenești și bunuri
materiale.

28
Continuare T abelul 3.5.
NR.
CRT. TIPUL
METODEI SCOPUL/OBIECTIVELE
METODEI PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
3. METODA
LOPA – metodă cantitativă care
evaluează barierel e necesare
pentru prevenirea
accidentel or majore și
pentru reducerea riscurilor
în instalații până la niveluri
acceptabile. – probabilitatea ca un
eveniment să se producă și să
se dezvolte către scenariul cu
cele mai grave consecințe
credibile are strânsă legătură
cu riscurile scenariilor
individuale;
– se aplică fiecărui scenariu
periculos identificat, generat
de riscurile asociate
procesului, respectiv scenariile
datorate devierilor de proces
care pot fi prevăzute . – necesită folosirea rezultatel or
unei analize anterioare a
riscurilor de proc es,
identificate prin metoda listei
de verificări sau metoda
HAZOP deci nu este o
metodologie de sine stăt ătoare
de evaluare a riscurilor ;
– în funcție de severitatea celor
mai grave consecințe credibile,
un anumit număr și/ sau o
anumită calitate a barier elor
este necesar/ă pentru a avea în
final un risc tolerabil/
acceptabil pentru fiecare
scenariu individual analizat;
– nu stabilește
măsurile/acțiunile de protecție/
intervenție necesare limitării și
înlăturării urmărilor unui
posibil accident major. – analiza barierelor de
protecție;
– prevenirea evenimentelor
periculoase;
– reducerea riscurilor;
– va fi trecută în raportul de
securitate sau ca
document suport al
sistemului de management al
securității.

– este dependentă
de rezultatele
anterioare ale
altor metode de
evaluare care
presupune costuri
mai mari;
– probabilitatea
producerii unui
accident major cu
pierderi de vieți
omenești și bunuri
materiale.

29
Continuare Tabelul 3. 5.
NR.
CRT. TIPUL
METODEI SCOPUL/
OBIECTIVELE
METODEI PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
4. METODA
MOSAR – este o metodă
integrată care permite
analiza etapizată a
riscurilor specifice
unui obiectiv
industrial . – pune un accent deosebit pe legătura
dintre procesel e de pericol și sistemele
componente ale unei instalații, fiind
adaptată special pentru studierea
accidentelor în lanț sau a efectelor
„domino”.
– reprezintă o simbioză între abordările
analitică și sistemică ale riscurilor
tehnologice, fiind fundamentată pe
identificarea interacțiunilor dintre
componentele sistem ului investigat –
componente privite ca subsisteme, cu
structuri, funcții și finalități proprii – pe
de o parte și dintre sistem și mediul
înconjurător pe de altă parte;
– constituie o metodă de analiză
structurată pe module și etape;
– reprezintă o aborda re participativă a
problematicii riscurilor tehnologice și
creează premisele lucrului în echipă. Nu stabilește
măsurile/acțiunile de
protecție/ intervenție
necesare limitării și
înlăturării urmărilor unui
posibil accident major. – identificarea riscurilor de
disfuncționalități;
– evaluarea riscurilor
prin intermediul arborilor de
defectări;
– negocierea unui
obiectiv precis de prevenire;
– îmbunătățirea mijloacelor
de prevenire;
– gestionarea riscurilor. – probabilitatea
producerii unui
accident major cu
pierderi de vieți
omenești și bunuri
materiale.

30
Continuare Tabelul 3.5.
NR.
CRT. TIPUL
METODEI SCOPUL/
OBIECTIVELE
METODEI PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
5. METODA
ARAMIS – metoda
reprezintă o
soluție alternativă
la abordările strict
deterministe sau
strict probabiliste
de evaluare a
riscurilor. – identificarea și stabilirea
echipamentelor în funcție
de cantitățile de substanțe
pe care le folosesc ;
– elaborarea scenariilor de
accident după
identif icarea
evenimentelor nedorite ;
– realizarea scenariilor de
accident se bazează pe
folosirea nodului fluture
care corespund e
echipamente lor folosite în
industria chimică;
– metoda permite
definirea unei liste de
evenimente periculoase . – adoptă cu dificultate decizii
publice pe baza evaluăr ii riscu rilor
care utilizează cele mai grave
scenarii;
– prin abordarea strict probabilistă,
rezultatul estimării, se comunică cu
dificultate , deoarece este greu de
înțeles de populație;
– riscul social fundamentat pe date
statistice nu reflectă realitatea locală
și nici eforturile depuse de
operatorul unei instalații pentru
ținerea sub control a riscurilor;
– absența criteriilor de decizie care
să permită utilizarea reprezentărilor
grafice ale gravității și
vulnerabilității. – identificarea cu ușurință a
funcții lor și barierelor de
securitate;
– evaluarea completă a
performanțelor barierelor de
securitate;
– realizează
estimarea probabilității scenariului
de accident pe baza frecvenței
evenimentelor inițiatoare și a
nivelurilor de încredere ale
barierelor, carac teristica abordării
de tip barieră;
– evaluarea sistemului de
management al securității și a
influenței lui asupra nivelului de
încredere al barierelor;
– stabilirea scenariilor de referință,
care trebuie modelate pentru a
stabili indicele de gravitate. – nu se pot stabili
scenariile cele mai
apropiate de realitate ,
iar deciziile publice se
iau cu dificultate;
– riscul nu poate fi
evaluat cu precizie și
poate fi transmis
publicului în mod
eronat;
– posibilitatea ca
populația să nu
înțeleagă rezultatul
estim ării;
– probabilitatea
producerii unui
accident major cu
pierderi de vieți
omenești și bunuri
materiale.

31
Continuare Tabelul 3.5.
NR.
CRT. TIPUL
METODEI SCOPUL/OBIECTIVELE
METODEI PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
6. METODA
QRA – metodă de evaluare a
probabilității daunelor
cauzate de un accident
potențial. – prezintă multe similitudini
cu metodele ARAMIS și
LOPA. – este mai puțin adaptată
pentru luarea în considerare a
barierelor de securitate
specifice amplasamentului
studiat;
– numai ba rierele de securitate
care permit limitarea sau
diminuarea unei pierderi de
izolare pot să fie luate în mod
explicit în considerare pentru
calcularea probabilității finale
a daunelor;
– nu stabilește
măsurile/acțiunile de
protecție/intervenție pentru
limit area și înlăturarea
urmărilor unui posibil accident
major. – selectarea instalațiilor;
– definirea evenimentelor
nedorite centrale și a
frecvențelor asociate;
– modelarea intensității
fenomenului periculos;
– modelarea expunerii și a
consecințelor. -nu ia în
considerare decât
efectele letale
asupra
persoanelor;
– nu prevede
luarea în
considerare a
barierelor de
prevenire
specifice destinate
reducerii
probabilității unei
pierderi de
izolare;
– probabilitatea
producerii unui
accident major cu
pierderi de vieț i
omenești și bunuri
materiale.

32
Continuare Tabelul 3.5.
NR.
CRT. TIPUL
METODEI SCOPUL/OBIECT
IVELE METODEI PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
7. METODA
LISTEI DE
VERIFICA
RE – analizează
siguranța
unei instalații/
amplasament și desc
operă pun ctele
vulnerabile
(tehnice, organizatori
ce, operaționale), și
elaborează un plan în
vederea rectificării/
îmbunătățirii
acestora. – toate problemele individuale de pe lista de
verificare sunt acoperite în cadrul analizei;
– identific area pericolelor legate de proces ,
corespunzătoare instalațiilor se realizează cu
ajutorul listei de verificare. Un pericol care
are la origine un eveniment incidental poate fi
abordat la nivel de instalație sau la nivel de
amplasament, în funcție de importanță . – nu stabilește
măsurile/acțiunile de
protecție/intervenție
pentru limitarea și
înlăturarea urmărilor
unui posibil accident
major. – raportul de securitate sau
ca document al sistemului de
management al securității va
cuprinde listele de verificare
în totalitate ;
– docum entele sau acțiunile
necesare (regulamente,
instrucțiuni, sisteme de
siguranță, proceduri, buletine
de analiză, procese -verbale
de control, raport de tură
etc.) sunt utilizate pentru
realizarea măsuril or de
protecție prezentate în cadrul
analizei . – probabilitatea
producerii unui
accident major cu
pierderi de vieți
omenești și bunuri
materiale.

33
Continuare Tabelul 3. 5.
NR.
CRT. TIPUL
METODEI SCOPUL/OBIECT
IVELE METODEI PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
8. METODA
OCTAVE – definește e valuarea
riscurilor și
planificarea tehnică,
în scopul realizării
securității
obiectivului de
protejat. – identificarea și analiza riscurilor;
– modernizarea planurilor de
reducere a riscurilor și a măsurilor
de securitate a obiectivului;
– pentru realiza rea obiectivelor
lucrează o echipă de 3 -5 specialiști,
care culeg datele și analizează
informațiil e obținute, elaborază
măsurile de securitate și planuril e
de reducere și eliminare a
riscurilor identificate;
– nu stabilește
măsurile/acțiunile de
protecți e/intervenție
pentru limitarea și
înlăturarea urmărilor
unui posibil accident
major. – realizarea profilului pericolelor în
funcție de valoril e existente în obiectiv;
-identificarea vulnerabilităților
infrastructurii. – probabilitatea
producerii unui
accident major cu
pierderi de vieți
omenești și bunuri
materiale.
9. METODA
MEHARI – abordează atât
analiza, cât și
managementul
riscului, evaluând,
cantitativ și
calitativ, factorii de
risc. – permite calcule, simulări și
optimizări;
– folosește un set complet de
chestionare care servesc la
efectuarea auditului și lista
detaliată a scenarii lor;
– realizează o evaluare cât mai
sigură a impactului asupra
valorilor obiectivului . – nu stabilește
măsurile/acțiunile
de
protecție/intervenție
pentru limitarea și
înlăturarea
urmărilor unui
posibil accident
major. – evaluarea expunerii naturale;
– evaluarea elementelor de descurajare
și prevenire (elemente de construcție,
echipamente tehnice, proceduri, personal
de specialitate);
– evaluarea impactului direct asupra
bunu rilor, datelor și informațiilor,
infrastructurii, personalului;
– evaluarea factorilor de protecție,
compensare și recuperare. – probabilitatea
producerii unui
accident major cu
pierderi de vieți
omenești și
bunuri materiale.

34 3.4. AVANTAJE OFERITE DE ME TODELE EXISTENTE PENTRU
ELABORAREA UNEI NOI METODE
Lucrarea î și propu ne realizarea unei metode de evaluare a riscurilor în care sunt implicate
substanțe periculoase, pentru realizarea căreia se vor lua în considerare și se vor utiliza avantajele
oferite de metodele pentru evaluarea riscurilor existente și prezentate la subcapitolul 3.1.
În tabelul 3.6. sunt prezentate avantajele metodelor studiate și selectate pentru a fi fol osite
de noua metodă rezultată.
Tabelul 3. 6. Avantaje oferite de metodele existente pentru elaborarea unei noi metode.
NR.
CRT. TIPUL
METODEI AVANTAJE
1. METODA
MOSAR – permite identificarea riscurilor de disfuncționalități;
– realizează evaluarea riscurilor prin intermediul arborilor de defectări;
– impune îmbunătățirea mijloacelor de prevenire.
2. METODA
ARAMIS – permite evaluarea rezultatelor barierelor de securitate;
– realizează probabilit atea producerii scenariului de accident în funcție de
frecvenț a evenimentelor inițiatoare și a nivelurilor de încredere ale barierelor;
– permi te evaluarea sistemului de management al securității și a influenței lui
asupra nivelului de încredere al barierelor;
– permite selectarea scenariilor de referință, adică a scenariilor care trebuie
modelate pentru a stabili indicele de gravitate.
3. METOD A
LISTEI DE
VERIFICARE – întocmește listele de verificare prezente în raportul de securitate sau în document
suport al sistemului de management al securității;
-folosește existența unor documente ale operatorului economic (regulamente,
instrucțiuni, acțiun ea operatorului, sisteme de siguranță, proceduri, diagrama
cauză -efect, buletine de analiză, procese verbale de control, raport de tură etc.).
4. METODA
OCTAVE – permite construirea profilului amenințării pe baza valorilor existente în obiectiv.
5. METO DA
MEHARI – realizează evaluarea factorilor de securitate și prevenire;
– permite evaluarea impactului direct asupra bunurilor, datelor și informațiilor,
infrastructurii, personalului;
– realizează evaluarea factorilor de protecție, compensare și recupera re.

Din combinarea punctelor tari ale celor cinci metode studiate și selectate s-a realizat o nouă
metodă de evaluare a riscurilor denumit ă METODA CARMIS (Combined Analysis and
Assessment Method of Risks and Industrial Safety/Dangerous Soubstances – Metoda Combinată
de Analiză și Evaluare a Riscurilor și Securității Industriale/ pentru Substanțe Periculoase ).

35 3.5. PRINCIPIUL METODEI CARMIS
Metoda elaborată rezultată din combinarea punctelor tari ale celor cinci metode selectate din
metodele studiate , denu mită METODA CARMIS , are drept scop determinarea cantitativă și
calitativă a nivelului de risc/securitate pentru instalațiile/tehnologiile operatorilor economici care
folosesc în procesul de producție substanțe periculoase și pot produce accidente majore cu implicații
grave asupra populației, bunurilor materiale și mediului.
Noua metodă elaborată presupune:
 identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat;
 elaborarea scenariului de accident în funcție de frecvenț a evenimentelor inițiatoare și
a nivelurilor de încredere ale barierelor de securitate (pentru prevenirea producerii
accidentelor majore și pentru reducerea riscurilor în instalații sau pe amplasament
până la niveluri acceptabile);
 evaluarea impactului direct asupra personalului, bunuri lor materiale , datelor și
informațiilor, infrastructurii, evaluarea factorilor de protecție, compensare, recuperare
și stabilirea măsurilor/acțiunilor de protecție/intervenție pentru limitarea și înlăturarea
urmărilor unui posibil accident major (cu ajutor ul listelor de verificare);
 întocmirea raportului de securitate principalul document al sistemului de
management al securității.

3.6. ETAPELE ȘI METODOLOGIA DE APLICARE A METODEI
CARMIS
Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:
a) Constituirea echipei d e evaluare;
b) Definirea sistemului de analizat (instalație/tehnologie);
c) Analiza în teren și identificarea factorilor de risc din sistem;
d) Întocmirea și consultarea listelor de verificare;
e) Întocmirea arborilor de defectări;
f) Evaluarea factorilor de risc identif icați din punct de vedere al gravității;
g) Evaluarea frecvenței evenimentelor inițiatoare și a nivelurilor de încredere al
barierelor de securitate;
h) Elaborarea scenariului de accident (prin simulare cu ajutorul Programului Aloha);
i) Estimarea impactului direct asupra bunurilor, datelor și informațiilor, infrastructurii,
personalului;
j) Evaluarea factorilor de protecție, compensare și recuperare existente;
k) Evaluarea performanțelor barierelor de securitate existent e;

36 l) Întocmirea raportului de securitate ca document suport al sistemul ui de management
al securității.
Pe baza raportului de securitate întocmit după parcurgerea tuturor etapelor obligatorii se vor
desfășura de către operatorul economic sau se vor externaliza următoarele activități:
 Stabilirea măsurilor/acț iunilor de protecție/intervenție pentru limitarea și înlăturarea
urmărilor unui posibil accident major – proceduri ;
 Implementarea planului de măsuri pentru realizarea îmbunătățirii performanțelor
barierelor de securitate ;
 Monitorizarea aplicării raportulu i de securitate și eficienței măsurilor stabilite (Feed –
beak-ul implementării).
În figura 3.13. este prezentată schema generală de principiu a metodei CARMIS .

METODA
CAMES
Evaluation of the initial events
frequency and safety barriers
reliability levels
Evaluation of the
protection, compensation
and recovery factors
Development of the accident
scenario
Evaluation of the existing
safety barriers performance
Assessment of the direct impact
of the accident on man
Assessment of the risk factors
seriousness
1. Know in details the assessment method, the instruments and procedures to
be used
2. Have information in advance on the workplaces and technological
processes they are going to analyse/assess
Assessment team formation
Defyning the system
(/installation(s)/technology)
Examination of the
establishment and identification
of the risk factors
Checklists elaboration
Accident scenario
representation using the
butterfly node
ELABORATION
OF THE
SAFETY REPORT
1. Installation location
2. Sytem description (process, chemical installation etc.)
3. Operator’s general layout
4.Process/control diagram
5. Manufacturing instructions, technological schemes, processing procedures
6.Quantities of dangerous substances and their characteristics
7. Regional meteorological characteristics
8. Regional seismic characteristics
1. Presentation of the installation and identification of the hazard sources
2. Hazard identification and accident scenarios development
3. Risk evaluation
4. Establishing prevention objectives
5. Defyning safety barriers
Through Aloha Programme simulation
1. Specific to the establishment/process
2. Based on incidental events
3.External

Figura 3.13. Schema generală de principiu a metodei CARMIS .

37 3.6.2. ANALIZA SWOT A METODEI CAR MIS
Avantajele și dezavantajele Metodei CARMIS sunt prezentate în tabelul 3.7.
Tabelul 3.7 . Analiza SWOT a Metodei CARMIS .
NR.
CRT. TIPUL
METODEI SCOPUL/
OBIECTIVELE
METODEI PUNCTE TARI PUNCTE
SLABE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
METODA
CARMIS – realizează o e valuare
completă a riscului;
-realizează
determinarea cantitativă
și calitativă a nivelului
de risc/ securitate
pentru instalațiile/
tehnologiile
operatorilor economici
care folosesc în
procesul de producție
substanțe periculoase și
pot produce accidente
majore cu implicații
grave asupra populației,
bunurilor materiale și
mediului înconjurător. -identificarea tuturor
factorilor de risc din sistemul
analizat;
-evaluarea factorilor de
protecție, compensare,
recuperare;
-stabilirea
măsurilor/acțiunilor de
protecție/
intervenție necesare limitării
și înlăturării urmărilor unui
posibil accident major. – realizată de 4 -5
experți;
– costuri
ridicate. – schițarea strategiei
curente de protecție;
– alegerea concepțiilor de
reducere a riscurilor;
– dezvoltarea planuri lor de
reducere a riscurilor;
– identificarea schimbărilor
în strategia de protecție. – creșterea costurilor
pentru realizarea evaluării
în funcție de
complexitatea
amplasamentului și
instalațiilor existente.

CAP.5. STABILIREA METODICII DE CERCETARE,
STA BILIREA CORELAȚIILOR ȘI A MODELELOR
MATEMATICE
Pentru stabilirea metodicii de cercetare , stabilirea corelațiilor și a modelelor matematice
am verificat eficiența metodei pe care am realizat -o prin combinarea punctelor tari, acoperirea
punctelor slabe și a menințărilor , metodă denimită metoda CARMIS , pe care am aplicat -o la un
operator economic care depozitează și folosește în procesul de producție substanțe periculoase
respectiv amoniac, în cadrul unui scenariu de accident, pe baza unui studiu de caz la S.C .
AMURCO S.R.L. Bacău, urmând și completând toate etapele metodei stabilite la subcapitolul
3.6.
5.2. METODOLOGIA DE APLICARE A METODEI CARMIS PE
BAZA STUDIULUI DE CAZ LA S.C. AMURCO S.R.L.
Operatorul economic trebuie să stabilească, să implementeze și să mențină o procedură
(proceduri) pentru identificarea continuă a pericolelor, evaluarea riscurilor și stabilirea controalelor
necesare, care să ia în considerare toate pericolele identificate, generate atât în interiorul
amplasamentului, care pot să afectez e sănătatea și securitatea persoanelor aflate la locul de muncă
cât și pericolele create în afara amplasamentului prin activitățile care au legătură cu procesul
tehnologic al operatorului, infrastructura, echipamentele și materialele de la locul de muncă.
5.2.1. CONSTITUIREA ECHIPEI DE EVALUARE
În conformitate cu metodologia prezentată la subcapitolul 3.6.1. punctul a), echipa de
evaluare va fi constituită din: un specialist al activităților cu substanțe periculoase, un specialist
care desfășoară activități în siguranța și securitatea muncii și mediului , un specialist de protecție
civilă, medicul care încadrează sistemul medical intern și după caz un specialist din cadrul
Serviciului Privat pentru Situații de Urgență .
Membrii echipei trebuie să cuno ască fluxul tehnologic al instalațiilor supuse analizei,
caracteristicile și modul de comport are a substanțelor periculoase .
Înainte de începerea activității membrii echipei trebuie:
 să cunoască metoda de evaluare în detaliu , instrumentele utilizate și
procedurile concrete de lucru;
 să aibă o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă
și proceselor tehnologice care urmează să fie analizate și evaluate;
 după constituirea echipei de analiză și evaluare, respectiv după însușirea
metodei, se trece la parcur gerea etapelor propriu -zise.

39 5.2.2. DEFINIREA SISTEMULUI DE ANALIZAT (INSTALAȚIE/
TEHNOLOGIE)
Din documentele puse la dispoziție de operatorul economic cu privire la sistemul de
analizat, s-au cules informații cu privire la amplasarea instala ției (loca ția), descrierea sistemului
(proces, instala ție chimică) , planul general al operatorului economic, diagrama de proces sau
control, normative de abrica ție, scheme tehnologice, proceduri de operare, situa ția meteorologică a
zonei de amplasare a obiectivului, ca racteristicile seismice ale zonei astfel [141]:
5.2.2.1. Amplasarea instalației (locația) [132]
Amurco Bacău este un combinat chimic din municipiul Bacău deținut de
grupul Interagro din anul 1997 și a fost înființată în anul 2005 , prin preluarea unei părți din
activele combinatului chimic Sofert Bacău , care a rezultat în urma transform ării integral e a
Combinatului de Îngrășăminte Chimice Bac ău (C.I.C. Bacău) înființat în anul 1974 . Prin HG
1200/1990 a fost constituit ă conform Legii 15/1990 societatea comercial ă Sofert Bac ău.
Platforma chimică AMURCO reprezintă un complex de instalații amplasate în zona
industrială Bacău Sud, la o distanță de aproximativ 3 km de municipiul Bacău și care se întinde pe
o suprafață de aproximativ 78.000 mp, fiind situată în intravilanul localității.
În perioada analizată zona era afectată de prezența mai multor obiective industriale dintre
care: CET Bacău – Sud, S.C. Bistrița S.A., S.C. CONBAC S.A., halda de deșeuri menajere a
municipiului Bacău, LETE A Bacău, Stația de betoane etc. În tabelul 5.1. sunt prezentate
localitățile și operatorii economici din vecinătatea S.C. AMURCO S.R.L. Bacău care pot fi
afectați în cazul producerii unui accident major .
Prin dezvoltarea municipiului Bacău, zona rezidențială este în continuă extindere de jur –
împrejurul Bacăului, iar zonele considerate în trecut extravilane se găsesc acum în imediata
vecinătate a obiectivel or industriale.
Platforma chimică a societății este amplasată pe curba de nivel de 150 m, la cota de 140 m,
pe malul drept al râului Bistrița. Topografia locală, se prezintă sub forma unei denivelări de teren
în zona de confluență a râului Bistrița cu râul Siret și a unei largi trepte de terasă. În imediata
vecinătate a platformei chimice nu se găsesc habitate sau specii protejate.
Rezervorul de amoniac este situat în partea de sud a amplasamentului societății. Pe exterior
este prevăzut cu dispozitive de in undare, în cazul apariției de scurgeri accidentale.

40 Tabelul 5.1. Localitățile și operatorii economici din vecin ătatea S.C. AMURCO S.R.L. Bacău
[132] .
Situate în zona de 500 m Situate în zona de planificare la urgență
externă
Operatorul economic Distanț
a (km) Nr.
angajați Localitatea Distanța
(km) Populație
(loc.)
Mun. BACĂU 3 35.000 LUIZI CĂLUGĂRA 8 6.283
S.C. I.L.S. S.R.L Bacău 0,2 40 MĂGURA 10 3.947
S.C. CONBAC S.A 0,2 60 MĂRGINENI 8 7.985
S.C.SSAB AG S.R.L 0,3 85 LETEA -VECHE 5 4.813
S.C. BAC DELPHI S.R.L 0,2 40 BUHOCI 7 5.039
S.C. CONBAC S.A 0,3 40 TAMAȘI 6 6.059
C.E.T BACĂU 0,5 150 NICOLAE BĂLCESCU 4 10.949
S.C. GLOBALSERV SRL 0,1 10 MUN. BACĂU 3 140.261
SC CARPAT BETON SRL 0,5 4 SAUCEȘTI 15 3.775
S.C. SELENA Pista Kart 0,5 40 BEREȘTI BISTRIȚA 20 3.195
SC INTERSERV SRL 0,2 17 NEGRI 36 3.529
SC INTER BRANDS 0,5 150 TRAIAN 24 5.830
SC REGAL GLASS 0,4 8 SECUIENI 31 4.344
SC MELINDA IMPEX STEEL 0,4 10 RĂCĂCIUNI 20 6.763
SC.WATCH & CATCH 0,1 38 CLEJA 15 6.718
SC AVEGO NEGRESTI 0,1 15 FARAOANI 12 5.884
SC FIBROMAR SRL 0,2 10 SĂNDULENI 30 4.272
SC BETON DENIS SRL 0,2 7 SCORȚENI 34 3.328

5.2.2. 2. Planul tehnic general al operatorului economic
a) Date generale:
 Capacitate încărcare/descărcare amoniac:
 la încărcare: 40t/h, max.320 t/zi (pentru 2 schimburi);
 la desc ărcare: cca. 50 t/h (capacitatea de descărcare prin rampă a cisternelor este
limitată deoarece depozitul de amoniac nu este prevazut cu instalație de răcire – are numai
instalație de menținere a temperaturii) [137] .

b) Elemen te componente:
 rampa propriu -zisă, prevazută cu 4 guri de încărcare, conductele aferente și racorduri
flexibile la cisterne;

41  rezervor de apă amoniacală, V= 90 000 L;
 două pompe pentru încărcare/descărcare amoniac și apă amoniacală.

c) Conexiuni exterioare rampei:
 traseul principal cu depozitul de amoniac, pentru primire a amoniac ului în vederea
încărcării în cisterne și livrării;
 conducte de legătură cu instalația de fabricare a amoniacului;
 conducta de amoniac gazos cald pentru descărcarea cisternelor;
 conducta de azot gaz pentru presurizări și inertizări cisterne de amoniac.

În figura 5.1. este prezentat planul tehnic general al operatorului economic [137].

NH3

EMISII

SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ
AMONIAC DIN TANC

AMONIAC DIN CISTERNĂ AZOT GAZ

Figura 5.1. Planul tehnic general al operatorului economic [137].
5.2.2. 3. Descrierea sistemului (proces, instalație chimică)
Rezervorul de amoniac (dat în folosință în luna august 1978) este o construcție supraterană
de forma cilindrică, confe cționată din oțel carbon, căptușit cu material izolant, asigurat antitermic
(asigură o temperatură de – 40°C), amplasat într -o cuvă de retenție betonată. Are o structură de
rezistență metalică, părțile în elevație ale structurii sunt reprezentate de un per ete din tablă de oțel,
cu o grosime cuprinsă între 25 mm la bază, până la 10 mm la partea superioară [ 132].
Rezervorul de amoniac asigură stocarea amoniacului în condiții de siguranță având
următoarele caracteristici:
 volumul: V = 12.000.000 m3;
 diametrul exterior al mantalei = 27,6 m;
 înălțimea: H termoizolată = 20,5 m;
 gradul de umplere: maxim 80%;
 capacitatea de depozitare: maxim 15.000 t (minim 700 t). TANC
AMONIAC CISTERNA NH3
RAMPĂ AMONIAC
VAS APĂ
AMONIACALĂ
pp. pp

42 În figura 5. 2. este prezentat rezervorul de amoniac, imagine rezultată din
introducerea caracte risticilor acestuia în programul de simulare ALOHA.

Figura 5.2. Rezervorul de amoniac .
5.2.2.4. Instalațiile de proces sau control.
a) Instalația de amoniac KELLOGG .
 Date generale [132] :
 anul punerii în funcțiune:1979;
 capacitat ea proiectată: 300.000 t/an.

 Tehnologie: licența KELLOGG – tehnologie S.U.A., modernizată în anul 1990, grad
de automatizare 98%.
 Fazele procesului tehnologic [132] :
 Preparare gaz de sinteză:
– Comprimarea și desulfurarea gazului natural;
– Reformarea primară a gazului natural, presiune medie;
– Reformare catalitică secundară a gazului natural, cu aer tehnologic;
– Conversia catalitică a oxidului de carbon, în două trepte de temperatură.

 Purificarea gazului de sinteză [132] :

43  Purificare pentru îndepărtarea CO2, pr in absorbția chimică în sol. K2CO3
activat cu dietanolamină – sistem Carsol;
 Metanizare: reacție catalitică de transformare a oxizilor de carbon în metan.

 Sinteză și refrigerare amoniac [132] :
 Comprimarea gazului de sinteză;
 Sinteza amoniacului la presiun e, cu separarea amoniacului prin refrigerare;
 Refrigerarea și depozitarea amoniacului.

b) Instalații auxiliare, părți componente ale fabricii de amoniac [137] :
 instalația de generare, distribuție și recuperare abur;
 instalația de degazare a condensului de pr oces;
 instalația de depozitare și distribuție a amoniacului lichid.

Sistemul de generare abur de 105 bar este de tip integrat, cu folosirea recuperărilor la
nivel energetic ridicat, aburul generat se utilizeaza în scop tehnologic și la antrenarea turbinel or
compresoarelor și pompelor principale din instalație. Utilizeaz ă drept combustibil gazele
naturale.
c) Produse finite [137] :
 amoniac lichid – produs principal , 99,8% NH3, utilizat ca materie primă la
fabricarea ureei;
 dioxid de carbon – produs secundar .

d) Evaluare BAT (Best Availablle Techniques – Cele mai bune tehnologii
disponibile ) [137] :
BAT este definit ca fiind cel mai actual stadiu de dezvoltare al proceselor, facilităților
sau metodelor de operare care indică cât de adecvată este practic o măsură de limitare a
deversărilor. Pentru a determina dacă o serie de procese, facilități sau metode de operare
reprezintă cea mai bună tehnologie disponibilă pentru cazuri generale sau individuale, o atenție
deosebită trebuie acordată următoarelor aspecte [ 132]:
 procedeul de fabricare a amoniacului aplicat în instalația S.C. Amurco S.R.L. Bacău:
se încadrează în categoria proceselor convenționale de reformare cu abur a gazului
natural, acesta este considerat un proces de producție BAT;
 instalația de amoniac KELLOGG exploatată de S.C. Amurco S.R.L. Bacău: aparține
generației a doua tehnologică, având uzura morală și fizică corespunzatoare;

44  exploatarea instalației în ultimii ani: s -a facut la un nivel de 20 -70 % din capacitate,
consumurile specifice înregistrate depăși nd nivelurile BAT;
 instalația a fost modernizată în perioada 1994 – 1996.

5.2.2.5. Normative de fabricație, scheme tehnologice, proceduri de operare
Procedeul de fabricare a amoniacului aplicat în instalația SC A MURCO SRL Bacău se
încadreaza în categoria proceselor convenționale de reformare cu abur a gazului natural. În
figura 5.3. este prezentată schema fluxului tehnologic la instalația de amoniac [ 137].

Figura 5. 3. Schema tehnologic ă de obținere a amoniac ului [137] . CO 2 la
consumatori
DEPOZITARE
AMONIAC SINTEZA
AMONIAC
AMONIAC
produs finit RECUPERARE
HIDROGEN Apa amoniacala
la depozit

CONVERSIE
CO
la înalta
temperatura
CONVERSIE CO
la joasa
temperatura
SPALARE CO 2
METANIZARE
COMPRESIE
gaz sinteza Catalizatori
uzati REFORMARE
PRIMARA
REFORMARE
SECUNDARA Aer
tehnologi
c
COMPRIMARE
Aer tehnologic COMPRIMARE
gaz natural
ÎNCĂLZIRE
DE
SULFURARE Gaz
natural Gaze
reziduale De
proces
De
combustie
Solutie K 2CO 3

45 5.2.2.6 . Cantități de substanțe periculoase și caracteristicile acestora

SC AMURCO SRL Bacău are ca principal obiect de activitate [132] :
 producerea de uree, îngrășământ pe baza de azot, utilizat în agricultură și
comercializat pe piața internă și internațională ;
 producerea de amoniac, acesta fiind un produs intermediar utilizat în principal în
cadrul platformei pentru fabricarea ureei – amoniacul lichid cât și sub formă de
soluție apoasă este comercializat pentru diferite utilizări industriale;
 producerea și com ercializarea bicarbonatului de amoniu alimentar.

În tabelul 5.2. sunt prezentate principalele produse finite obținute în pro cesul de
producție [132] .
Tabelul 5.2.
Nr.
crt. Denumire
produs Instalația de
producție Capacitatea
de producție
(t/an) Mod de sto care, livrare Destinație
1. Amoniac Instalația de
amoniac 300.000 Amoniac lichid, 99,8% NH 3,
livrat sub forma de amoniac
lichid 1.Utilizat ca materie
primă în procesul
tehnologic de fabricare
a ureei, pe același
amplasament;
2. Livrat la terți în
cistern e C.F. sau auto
2. Apa
amoniacal
ă sol. 25 % Instalația de
amoniac În funcție de
cererea pieței Rezervor de apă amoniacală
cu V = 90000 litri Livrată la terți, în
cisterne C.F. sau auto
3. Uree Instalația de
uree 420.000 Uree perlată, cu umiditate de
0,35 – 0,5 % stocată în
depozitul de ur ee vrac,cu
capacitate 30.000 t ;
Livrare: vrac sau în saci
dubli de polipropilenă și
polietilenă Diverși beneficiari de
îngrășăminte chimice
sau de uree tehnică

46 Continuare Tabelul 5.2.
Nr.
crt. Denumire
produs Instalația de
producție Capacitatea
de producție
(t/an) Mod de stocare, livrare Destinație
4. Azot Instalația de
separare aer
(azot) Azot gaz
600 mc/h

Azot lichid
60 L/h Azot gaz cu concentrație de
99%.
Azot lichid:
– stocare în rezervor criogenic
cu V = 50 00 litri
– livrare în recipiente speciale Consumatori interni
Diverși beneficiari
5. Oxigen Instalația de
separare aer Oxigen gaz
80 mc/h,
p = 150 atm Îmbuteliat în Instalația de
îmbuteliere oxigen, în
recipiente speciale,
Stocare în butelii – în
magazie sp ecial amenajată. Diverși beneficiari

5.2.2.7. Situația meteorologică a zonei de amplasare a obiectivului
Dispunerea altitudinală în trepte cu largă deschidere spre est, a condiționat în mare
măsură caracteristicile climatelor municipiului Bacău. Influenț ele continentale sunt modelate de
masele de aer din vestul și nord -vestul Europei care ajung pe teritoriul Bacăului prin înșeuările
carpatice și sporesc cantitatea de precipitații [ 30].
Frecvența vitezei medii anuale a vântului arată o predominantă a acest uia din sector
nord și nord -vest, precum și dinspre sud și sud -est.
Fenomenele meteorologice care prezintă un interes deosebit îl prezintă ceața și bruma.
Ceața se produce în mod frecvent în anotimpul rece și la tranziția dintre anotimpul cald spre
rece, respectiv rece spre cald, cu o frecvență maximă în lunile decembrie și ianuarie. În lunile
de toamnă, ceața este un fenomen frecvent și pe văile râurilor, reducând gradul de luminozitate.
[133] .
Condițiile climaterice pentru zona municipiului Bacău sunt:
 42,2 % din timp în zona municipiului Bacău reprezintă condiții de vreme favorabilă
pentru dispersia vaporilor toxici;
 12,6 % din timp în zona municipiului Bacău repre zintă condiții de vreme foarte
defavorabilă pentru dispersia vaporilor toxici;
 45,2 % din timp în zona municipiului Bacă u reprezintă condiții de vreme
defavorabilă pentru dispersia vaporilor toxici.

47 5.2.2.8. Caracteristicile seismice ale zonei
Pentru studierea producerii impactului unui seism în zonă asupra rezervorului au fost
folosite studi ile efectuate de INCERC filiala Iași măsurători ale vibrațiilor in situ, care au avut
ca scop (INCERC, 2002) [ 136]:
 pentru rezervor, determinarea domeniului frecvențelor proprii de oscilație,
identificarea zonelor pe care ar putea să apară amplificări se mnificative ale unei
acțiuni dinamice externe perturbatoare (efectuat la agitația microseismică și la șocuri
de mică in tensitate aplicate pe cupolă);
 pentru amplasament, identificarea frecvențelor de oscilație dominante (efectuat e doar
la microseisme).

Modelarea acțiunii undei seismice s -a realizat cu ajutorul programului cu element finit
de tip SELL (placă și membrană) SAP 2000.
Cea mai mică frecvență proprie de oscilație determinată prin exercițiul de modelare a
fost de 33,7 Hz. Rezultatele simulărilor numerice prezentate în raport, conduc la concluzia că
izolația și mantaua de protecție din aluminiu sunt rezistente la acțiuni seismice severe de până
la 7,4 grade pe scara Richter. Astfel ipoteza acțiunii undelor seismice asupra rezervorului nu
este susți nută mai ales că în zonă la data producerii incidentului nu au fost înregistrate seisme
importante (potirvit datelor obținute de pe pagina web a Institutului Național pentru Fizica
Pământului – arhiva în timp real) [ 101].
5.2.3. ANALIZA ÎN TEREN ȘI IDENTIF ICAREA FACTORILOR DE
RISC DIN SISTEM
Identificarea factorilor de risc se realizează pe baza analizei în detaliu a riscurilor pe
amplasamentul evaluat și necesită o analiză inițială a riscurilor. Factorii de risc identificați se
trec într -o „Fișa de evaluar e a sistemului” [12, 68].
Identificarea factorilor de RISC prin ,,Analiza macroscopică”, cuprinde următo arele
etape [68]:
 Prezentarea instala ției, identificarea surselor de pericol;
 Inventarul substan țelor periculoase;
 Identificarea pericolului, evaluarea și controlul riscului;
 Identificarea zonei cu cel mai mare risc;
 Stabilirea obiectivelor de prevenire.

48 5.2.3.1. Prezentarea instalației, identificarea surselor de pericol
Depozitul de amoniac și rampa de încărcare – descărcare amoniac, sunt destinate
depozitării amoniacului lichid și livrării lui la consumatorii interni sau externi și sunt amplasate
în partea de sud a S.C. AMURCO S.R.L. BACĂU.
 Descrierea instala ției a fost prezentată la subcapitolul 5.2.2. 3.
 Identificarea surselor de pericol se realize ază conform listelor de verificare
prezentate la subcapitolul 3.1.8. respectiv:
 pericole specifice amplasamentului /procesului;
 pericole baz ate pe evenimente incidentale;
 pericole generale externe.

5.2.3.2. Inventarul substanțelor periculoase.
În tabelul 5.3. sunt prezentate substanțele periculoase folosite în procesul de producție,
gradul de pericol și cantitățile relevante [ 137].
Tabelul 5.3. Substanțele periculoase folosite, gradul de pericol și cantitățile relevante [ 137].
Substanța
chimică Periculozita te Fraze de
risc Capacitatea
maximă de
stocare Cantitatea maximă
utilizată/ produsă
anual
Gaz natural Inflamabil F+; R12 Nu se stocheaz ă 535000 mii mc/an
Amoniac
anhidru Toxic,coroziv, periculos
pentru mediu R10
T; R23
C; R34
N; R50 15000 t 300.000 t/an
Apa amoniacală La conc.>25% este toxic,
periculos pentru mediu C; R34
N; R50 80 t
În funcție de comenzi
Formaldehida
sol.25% toxic Cracare
catalitică
3T;R23/24/
25–34-40-
43 100 t 6300 t
Hidrogen Inflamabil F+; R12 Nu se stochează
Oxigen Oxidant O; R8 – Funcție de comenzi
Acid sulfuric
conc.98% Toxic, coroziv R23 R35 3000 t 3000 t
Acid clorhidric
sol.36% Toxic, coroziv R23 R35 30 t 550 t

49
Efectele amoniacului asupra stării de sănătate a salariaților și populației:
Amoniacul este un gaz extrem de iritant pentru mucoase, iar soluțiile sale apoase sunt
caustice. O parte din amoniacul inhalat este neutralizat de dioxidul de carbon la nivelul
alveolelor, restul intrând în circulație, ca apoi să fie eliminat prin urină și transpirație.
Intoxicația acu tă cu amoniac se manifestă prin senzații de asfixie, accese puternice de
tuse, agitație, stări de delir, nesiguranță în mers, tulburări de circulație.
Moartea poate surveni prin insuficiența cardiacă și edem pulmonar.
Concentrațiile de 0,25 % – 0,45 % amo niac în aer, adică 1897 -3415 mg NH 3/m3 aer pot
cauza apariția formei de intoxicație acută. O expunere de cca. 5 minute într -un mediu având
concentrația de 0,5 % – 1 % amoniac în aer , adică 7589 mg NH 3/m3 aer poate provoca
moartea.
Îngerarea accidentală de soluții de amoniac este însoțită de fenomene de tip intoleranță
gastrică, eriteme, edem global. Amoniacul afectează conjunctiva și corneea, provocând apariția
de conjunctivite, spasm palperal și în cazuri grave, opacifierea sau perforarea corneei [137] .
În tabelul 5.4. sunt prezentate valorile maxim admise pentru concentrația amoniacului la
locurile d e muncă și în zonele locuibile .
Tabelul 5.4. Valorile maxim admise pentru concentrația amoniacului la locurile de muncă și în
zonele locuibile .
Reglementari i n vigoare U.M. Valoare limita termen
scurt Valoare limita
Legea nr. 319/2006 privind
securitatea și sănătatea în muncă (la
locurile de muncă) mg/ m3 aer 36 (15 min.) 14 (8 ore)
MMPS 2002 STAS 12574/78
(pentru zone locuibile) mg/ m3 aer 0,3 (30 min.) 1(24ore)

Conform legislației prezentate în tabelul 5.4. , concentrația maximă admisă de amoniac
în mediul de lucru este de 36 mg/ m3 aer, iar în zonele protejate 0,3 mg/ m3 aer.
5.2.3.3. Identificarea pericolului, evaluarea și controlul riscului
Determinarea și evaluarea riscurilor de producere a accidentelor majore în cadrul
societății AMURCO stabilește procesul de identificare a tuturor peric olelor, evaluarea și
controlul riscurilor pe platforma chimică, pentru realizarea conformității cu cerințele legislati ve
privind sănătatea și securitatea ocupațională care decurg din [132] :
 activități desfașurate în mod curent pe platformă;
 activități noi sau modificate;

50  operarea curentă a instalațiilor și procedurile emise pen tru cazurile de
operare normală/anormală, pro ceduri ocazionale sau periodice;
 ținerea sub control a unei operațiuni care are potențial în declanșarea unor
riscuri;
 utilizarea produselor și serviciilor furnizate de terți.

Pentru realizarea procesului de identificare a pericolelor majore, care rezult ă din
operarea normală și anormală, precum și evaluarea probabilității și severității lor, s -a recurs la
identificarea sistematică în vederea adoptării și implementării celor mai adecvate proceduri.
Pentru eficiența studiului realizat, s -au avut în vedere date despre toxicitate, despre
gradul de aprindere, potențialul de explozie și reacții în lanț în urmatoarele situaț ii [132] :
 pornire ;
 operare normal ă;
 oprire normal ă;
 avarii ;
 întreținere .

Pentru identificarea, analiza și evaluarea riscurilor pentru pla tforma chimică AMURCO
am luat în calcul istoricul evenimentelor petrecute de -a lungul celor peste 30 de ani activitate în
domeniul producerii îngrășămintelor chimice .
Conform datelor din Bilanțurile de Mediu după 1997 după preluarea societății de către
S.C. INTERAGRO S.A. nu au fost semnalate incidente majore în timpul funcționării
instalațiilor din cadrul AMURCO, în urma cărora să -și fi pierdut viața cel puțin un salariat, sau
să fi condus la intoxicarea gravă a unui numar de persoane atât în amplansament cât și în
exteriorul acestuia [137] .
5.2.3. 4. Identificarea zonei cu cel mai mare risc.
Pentru determinarea instalațiilor cu cel mai mare risc, societatea a fost imparțită pe zone
individuale, pe fiecare zonă în parte am efectuat o analiză am ănunțită urm ărind urm ătorii
factori:
 probabilitatea producerii unui accident ;
 consecin țe în cazul producerii acestuia ;
 istoricul fiec ărei instala ții.

Ca urmare a analizei desfășurate, pe platforma AMURCO se evidențiază urmatoarele
instalații, fiecare dintre ele au pote nțial diferit în producerea unui accident major [132] :

51  instala ția de sintez ă amoniac ;
 instala ția de sintez ă uree;
 rezervorul de stocare amoniac ;
 rampa de încărcare amoniac.

Un accident relevant este legat de pierderea de amoniac în cadrul uneia dintre ce le 4
instalații prezentate, din acest motiv fiecare instalație are un risc asociat și un grad de pericol
care o caracterizează.
Probabilitatea apariției unor situații de urgență este diminuată de [137] :
 dotarea cu sisteme și elemente de siguranță;
 automat izare și control al parametrilor de risc;
 calificarea personalului de exploatare ș i întreținere a instalațiilor;
 instruirea și antrenarea p ersonalului pentru intervenție;
 surse alternative de alimentare cu energie electrică;
 surse alternative de alimentare cu apă.

Potențialul de pericol pe care platforma chimică AMURCO îl reprezintă atat pentru
amplasament dar și pentru populație (situată în municipiul Bacău și localitățile limitrofe), este
determinat de coexistența și posibilitatea de manifestare a mai m ultor factori de risc:
 proprietățile de pericol ale amoniacului;
 apariția unor av arii în instalațiile societății.

Riscurile care se pot produce pe amplasamentu l S.C. AMURCO S.R.L. Bacău sunt :
1. riscuri naturale [132] :
 cutremur și alunecări de teren (p);
 căderi de obiecte cosmice (s);
2. riscuri tehnologice [132] :
 atac terorist cu arme grele; (s);
 accidente chimice (p);
 accidente pe căi de transport feroviar (p);
 explozii (p);
 incendii (p).
unde:
(p) = risc principal, (s) = risc secundar.
Riscurile naturale odat ă manifestate, pot declanșa la rândul lor efecte complementare

52 specifice platformei AMURCO de tipul celor evidențiate mai sus ca riscuri tehnologice.
Situațiile de urgență se tratează în funcție de tipul de risc care se manifestă, sau de
combinația consec ințelor acestora, în corelație directă cu cantitățile de substanțe periculoa se și
concentrațiile acestora.
Pentru platforma AMURCO tipurile de riscuri potențial a fi luate în considerare sunt
[132] :
 degajari masive de substanță periculoasă în aer (accide nt chimic);
 incendii;
 explozii;
 combinații de pericole det erminate de caracterul avariei.

Principalii factori care conduc la declanșarea riscului chimic (în general) sunt:
 erorile tehnice;
 reacțiile chimice necontrolate determinate de greșeli de proiecta re;
 întreținerea incorectă a instalațiilor;
 lipsa controlului sau erori de procedură;
 factorul uman.

Tipologia posibilă a unor situații de urgenț ă internă pe platforma chimică AMURCO, pe
baza istoricului evenimentelor care au condus la opriri accidentale și a cunoașterii riscurilor
asociate instalațiilor, precum și a proprietăților de pericol a substanțelor cu care lucrează, este
prezentată în tabelul 5.5. [137].

Tabelul 5.5. Tipuri de situații de urgență posibil să se producă în S.C.AMURCO S.R.L. [137]
Tip eveniment Unde ?
Poluare Incendiu Explozie Nor
toxic aer sol apă
Emisii masive de amoniac x x x
Scăpare de substanță gazoasă
inflamabilă (gaz metan ,gaz de
sinteză, hidrogen) x x x
Deversări de produse lichide
inflamabile x x x x x
Deversări de produse lichide
corozive x x x x
Avarii tehnologice la instalația
de amoniac x x x x x x x
Avarii tehnologice la instalația
de uree x x x x x x x

53 Contunuare Tabelul 5.5.
Tip eveniment Unde ?
Poluare Incendiu Explozie Nor
toxic aer sol apă
Avarii tehnologice la instalația
tanc amoniac și rampa de
încarcare x X x x x x x
Avarii tehnologice la instalatia
CET x x
Avarii tehnologice la secția
electro SRA x
Avarii tehnologice la instalația
de azot x
Avarii t ehnologice la instalația
de oxigen x
Avarii la depozitele de lichide
inflamabile – combustibili x x
Avarii la d epozite le de produs
finit-uree x
Avarii, deraieri, în timpul:
încărcării, manipulării și/sau
transportului de substanțe
peric uloase pe căi ferate uzinale x x x x x x x

Tipurile de situații de urgență evidențiate în tabelul 5 .5. vor fi gestionate de S.C.
AMURCO S.R.L., prin aplicarea procedurilor care sunt specificate în conținutul planurilor de
intervenții și în instrucțiunile de operare din cadrul secțiilor.
Substanța cu potențialul cel mai toxic de pe platformă și care prezintă un posibil risc în
declanșarea unui accident major este amoniacul. Pentru scurgerile de amoniac din instalațiile
care produc, utilizează și manipuleaz ă amoniac, accidentele se pot produce ca urmare a
dispersiei vaporilor toxici [137] .
În instalațiile de producere a amoniacului și instalația de uree se presupune c ă este puțin
probabil să se producă un accident major care să pună în perficol grav sănătat ea și viața
comunității civile. Echipamentele de siguranță existente în aceste instalații, gradul de
tehnologizare, existența unor instrucțiuni clare de operare în cadrul fiecarei secții, fac posibilă
oprirea la sursă a evenimentului prin intervenție tehno logică [132] .
Depozitul de amoniac este clasificat ca fiind obiectiv de interes strategic pentru
populație datorită vulnerabilității sale la acțiuni mecanice externe, violente. Depozitul de
amoniac existent în cadrul AMURCO este un obiectiv realizat cu re spectarea tehnologiilor de
depozitare specifice prorietăților substanței stocate. Aceste tehnologii asigură riscuri minim
acceptate în ceea ce privește protecția și siguranța în exploatare [132] .

54 În concluzie:
 evenimente majore cum ar fi fisurarea catas trofală a rezervorului de amoniac nu se pot
produce ca o consecință a procesului tehnologic, eroare umană, atac cu arme ușoare sau
condiții meteo defavorabile (fulger, grindină, vânt puternic), ci doar prin acțiunea
violentă a unui agent extern (meteorit, arme grele);
 ca masură de siguranță rezervorul de stocare nu este încărcat la capacitatea proiectată ,
(capacitatea maximă de încărcare est e de 80 % din capacitatea proiectată);
 în procesul tehnologic acțiunea factorului uman este nesemnificativă deoarece reglările
de presiune și temperatură în dep ozitul de amoniac se realizează automat;
 învelișul criogenic a fost refăcut în totalitate în anii 2001 -2002.

Rezervorul de stocare a amoniacului, în ansamblul său a fost proiectat și construit să
reziste la un cu tremur de maxim 8˚ pe scara Richter conform normativului de proiectare
antiseismică P100/1992 [136] .
5.2.3. 5. Stabilirea obiectivelor de prevenire
Potențialul de pericol major în producerea accidentelor pe care îl reprezintă
amplasamentul AMURCO, justifică necesitatea întocmirii: raportului de securitate, p lanului de
urgență internă și a unei politici de prevenire, din urmatoarele consider ente [137] :
 existența unor tehnologii și instalații care produc, utilizează, manipulează, depozitează
substanțe pericul oase;
 existența la un moment dat a unor stocuri mari de substanțe periculoase;
 existența unui număr mare de persoane care lucrează pe platformă și posibilitatea erorii
umane în operare;
 posibilitatea implicării în evenimente cu consecințe grave a vecin ătăților în cazul
apariției unor emisii masive de substanțe periculoase;
 posibilitatea poluării apelor de suprafață.

Acest potențial de pericol este determinat de coexistența și manifestarea mai multor
factori de risc care pot determina și declanșa la un moment dat un anumit tip de risc (exemplu:
cutremur de pamânt sau alunec ări de teren cu efect complementar, atentate teroriste sau căderi
de obiecte cosmice). Agravarea consecințelor unui accident în care sunt implicate substanțe
periculoase este influienț ată de a mplasamentul și specificul tehnologic care poate favoriza
manifestarea simultană a mai multor factori de risc cu posibilitatea antren ării în “efect domino”
a mai multor in stalații .

55 5.2.4. ÎNTOCMIREA LISTELOR DE VERIFICARE.
Listele de verificare a p ericolelor generale sunt utilizate pentru identificarea pericolelor
relevante specifice instalațiilor/ amplasamentelor. Pericolele generale externe sunt tratate la
nivelul întregului amplasament. În tabelele 5.6., 5.7. și 5.8. sunt prezentate Listele de ve rificar e
pentru un rezervor de amoniac .

Tabelul 5.6. Listele de verificare pentru pericole specifice amplasamentului/procesului.
Nr. Pericole generale DA NU
1. Proiectare eronată X
2. Fabricație și montaj incorect X
3. Presiune de funcționare peste l imita admisă X
4. Temperatura de funcționare necorespunzătoare X
5. Defecțiuni datorate corodării, îmbătrânirii, uzurii normale sau de
proces X
6. Defecțiuni datorate vibrațiilor/oboselii X
7. Cedarea elementelor componente : flanșe, îmbină ri, supape,
robinete, garnituri, conducte, furtunuri etc. X
8. Griparea rulmenților X
9. Defectarea componente lor aflate în mișcare permanentă X
10. Producerea unor reacții chimice neașteptate X
11. Nealimentarea cu sbstanțe pentru funcționare
12. Defectarea aparaturii de control X
13. Nealimentarea cu electricitate, apă de răcire, abur, azot etc.) X
14. Defecțiuni apărute pe timpul operării normale X
15. Defecțiuni apărute pe timpul pornirii sau opririi X
16. Defecțiuni apărute pe timpu l efectuării lucrărilor de
întreținere/reparații X
17. Defecțiuni pe timpul transportului de substanțe periculoase X
18. Apariția substanțelor inflamabile/explozive datorită unor
defecțiuni X
19. Crearea producerii unor explozii din cauza scurgerilo r
necontrolate de substanțe X
20. Crearea producerii unor explozi i din cauza unei erori umane X
21. Crearea producerii unor explozi i din cauza ne funcțion ării la
parametri a sistemului de control X
22. Crearea producerii unor explozi i locale neprevăzu te X
23. Crearea producerii unor explozi i din cauza pierderii de
substanță inertizantă X
24. Producerea unor scântei mecanice datorită frecării X
25. Apariția flăcării și a gazelor fierbinți X
26. Apariția r eacți ilor chimic e, la material ele care se aprind ușor (de
ex: FeS) X
27. Producerea d escărc ărcării electrostatic e și a curent ului de
egalizare X
28. Producerea s cântei lor electrice X
29. Apariția necontrolată a u ndelor electromagnetice X
30. Supraîncălzirea unor suprafețe ca urmare a f recării și apariției
scântei lor mecanice X

56 Tabelul 5.7. Listele de verificare pentru pericole b azate pe evenimente incidentale .
Nr. Pericole generale DA NU
1. Nerealizarea tuturor măsurilor de prevenire și protecție împotriva
incendiilor X
2. Neasigurar ea dimensiunilor necesare cuvei sau vasului de
retenție X
3. Elibera rea insuficientă a substanței din zona instalației X
4. Măsuri insuficiente sau defectarea echipamentelor de limitare sau
dirijare a răspândirii substanțelor eliberate X
5. Nu sunt asigura te ieșirile de urgență pentru personalul de pe
locul de muncă X
6. Nu se respectă distanțele minime dintre instalații X
7. Instalațiile nu sunt prevăzute cu sisteme de apărare
8. Alarma de incendiu și a sistemului de detectare a incendiului nu
funcționeaz ă X
9. Instalația nu este dotată cu mijloace de stingere a incendiului X
10. Mijloacele de stingere a incendiilor existente nu snt verificate și
nu funcționează X
11. Nu este spațiu suficient pentru intervenție X
12. Nu este realizată organizarea pentru int ervenție în situații de
urgență X
13. Accidentarea personalului de intervenție din cauza efectelor
fizice/chimice ale evenimentului X
14. Personalul de pe locul de muncă nu este pregătit pentru
intervenție X
15. Sistemele de detectare nu funcționează X
16. Nerealizarea la timp a măsurilor de limitare pentru substanțele
eliberate X
17. Nerespectarea distanțelor X
18. Mijloacele de limitare a exploziilor nu sunt realizate conform
normelor tehnice X
19. Defectarea aparaturii de detectare al gazelor/substanțelor
peric uloase poluante X
20. Scurgerile substanțelor periculoase nu sunt detectate X
21. Scurgerea substanțelor periculoase în sistemul de canalizare/ape
uzate fără a fi detectate X
22. Creșetrea necontrolată a concentrației substanței periculoase X
23. Substanțel e toxice elibera te nu sunt separat suficient X
24. Substanțele care se dizolvă în apă de cele solide din gazele de
coș nu pot fi separate X
25. Extinderea norilor toxici datorită neaplicării măsurilor de
dispersie (de ex: prin cortină de apă) X
26. Substanțele periculoase nu sunt reținute suficient X
27. Substanțele periculoase nu sunt neutralizate X
28. Facla pentru eliminarea termică a substanței nu funcționează X

57 Tabelul 5.8. Listele de verificare pent ru pericole generale externe .
Nr. Pericole general e DA NU
1. Nerealizarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor
2. Nerealizarea măsurilor de protecție împotriva cutremurelor X
3. Nerealizarea măsurilor de protecție împotriva fenomenelor
meteorologice periculoase X
4. Nerealizarea măsurilor de prot ecție împotriva incendiilor din
exterior X
5. Nerealizarea paratrăsnetelor sau a pericolelor cauzate de
prezenț a liniei de înaltă tensiune X
6. Conductel e care traversează instalația și care conțin substanțe
periculoase, nu sunt protejate față de produc erea unui
accident neprevăzut X
7. Nerealizarea măsurilor de protecție împotriva impactului
datorat mijloace lor de transport sau a obiectelor din apropiere X
8. Nerealizarea măsurilor de protecție împotriva unei explozii din
exterior (efect de proiectil) X
9. Nerealizarea măsurilor de protecție împotriva accesului
persoanelor neautorizate X
10. Nerealizarea măsurilor de protecție a sistemelor de acces și
intervenție a persoanelor neautorizate X
11. Serviciile desfășurate prin contract de alte firme, pe
ampla sament sunt defectuase X
12. Vehiculele de intervenție nu au căi de acces până la instalație X
13. Echipamentul de intervenție, protecție și a mijloacelor de
stingere/neutralizare neasigurate sau defecte X
14. Nu există planuri de cooperare cu forțele din ext eriorul
amplasamentului X
15. Nerealizarea pregătirii forțelor de intervenție pe timpul
situațiilor de urgență X
16. Realizarea defectuoasă a evaluării și eliminării pericolelor X
17. Nu poate fi alarmat întregul personal în cazul producerii unui
accident X

5.2.5. ÎNTOCMIREA ARBORILOR DE DEFECTĂRI
Identificarea abaterilor de la funcționarea normală a sistemului și a tuturor riscurilor
posibile, se face pe baza observării directe și a deducției logice, pe baza simulării funcționării
sistemului [25].
Identifi carea scenariilor de accident se bazează pe folosirea nodului fluture care
cuprinde arbori de defectări și arbori de evenimente [27].
Această etapă permite definirea unei liste de evenimente critice p entru fiecare cuplu
format dintr -un echipament și substa nța pe care o conține . Pentru fiecare eveniment critic se
asociază un arbore de defectări care poate fi modificat astfel încât să corespundă
particularităților instalației studiate. În același mod plecând de la un eveniment critic și de la
substanța pericu loasă implicată, etapa permite construirea unui arbore de evenimente , care

58 combinat cu arborele de defectări formează nod ul fluture caracteristic pentru mai multe scenarii
de accident [25,27] .
În figura 5. 4. este prezentată schema arborilor de defectări, realizată pentru un rezervor
de amoniac dar, care poate fi folosită și pentru alte substanțe periculoase.
STABILITATE
FUNCȚIONALĂ
PROTECȚIE
SABOTAJ
FUNCȚIONARE
CONTINUĂ
OPRIRE FĂRĂ
GREȘELI
ALIMENTARE
CONTINUĂ
PROTECȚIE
CUTREMUR
PROTECȚIE
INCENDIU
Control acces
Ecipamente
fiabile
Protecție
informații
Supraveghere
permanentă
Mentenanță
Profesionalism
Rezervor 3
Rezervor 2
Pompe de
evacuare
Construcție
impermeabilă
Mijloace de
evacuare
Mijloace de
prevenire
Responsabilitate
Rezervor 1
Penalizări

Figura 5. 4. Schema arborilor de defectări.
5.2.6. ELABORAREA SCENARIULUI DE ACCIDENT
a) Constr uirea scenariului de producere a unui accident

Pentru elaborarea scenariului de accident major au fost luate în considerare urmatoarele
elemente [132] :
 condițiile de amplasare a obiectivului AMURCO ținând cont de poziția față de așezările
urbane și rurale din zonă ;
 pericol ul prezentat pentru personalul societății AMURCO;
 cantitatea de substanță periculoasă (amoniac) prezentă în instalații sau depozitată în
momentul producerii accidentului ;
 caracteristicile substanțelor implicate care pot fi antrenate în timpul apariției defecțiunilor
și care pot amplifi ca urmările accidentului ;
 modelarea privind propagarea emisiilor în funcție de studiile efectuate , precum și
dezvoltarea incendiilor în urma producerii exploziilor;

59  modul de propagare și dispersie a substanțe i periculoase în aer , apă sau sol în cazul în ca re
s-ar produce o scăpare urmată de explozie și incendiu ;
 managementul de securitate stabilit de conducerea societății AMURCO , capacitatea de
răspuns în situații de urgență, pentru limitarea și înlăturarea urmărilor unui accident major
pe amplasament și în afara acestuia ;
 cunoașterea comportării în timp a concentrațiilor maxime, pentru dispunerea măsurilor de
evacuare sau protecție .

Pentru stabilirea zonelor de planificare la urgență se vor lua în calcul scenariile cu cea
mai mare rază de acțiune.
La reali zarea scenari ului nu se vor lua în calcul scenarii le care pot fi excluse și care
sunt „accidente ipotetice care totuși se pot produce “. Accidente le posibil a se produce care nu
au răspuns imediat și planificat din partea operatorului , nu se vor lua în cal cul deoarece acestea
deviază de la scopul scenari ului (exemplu: „atentat terorist cu arme grele/bombe/explozibil de
mare putere”, „căderea unui meteorit de dimensiuni considerabile peste rezervorul de amoniac
încarcat la capacitate maximă” sau „prabușirea unui aparat de zbor peste tancul de amoniac“.
Aceste accidente necesită stabilirea unor măsuri de securitate speciale, a unor planuri operative
de intervenție, care implică intervenția unor instituții cu atribuții de securitate (Jandarmerie,
Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, Poliția Județeană/Municipală, Poliția
Primăriei, Forțe aeriene, Ambulanța, S.R.I. etc.) [132] .
Rezultatul scenari ului stabilit trebuie să determin e evoluția efectelor periculoase în timp
și spațiu, care să stabilească gradul maxim de pericol și măsuri le de protecție și intervenție
necesar a fi luate pentru limitarea și înlăturarea urmărilor .
Pentru descrierea unui scenari u realist la care probabilitate a de produce re este mare se
are în vedere [137] :
 analiza și evaluarea efectelor evenimentului produs ;
 caracteristicile constructiilor înveciate : vulnerabilit ăți, efectul domino, condițiile
meteo rologice produse ;
 datele specifice instalații lor care folosesc în procesul de producție substanțe
periculoase și care constituie un pericol major;
 cantitatea de substanță existentă în instalație și debit ul eliberat în timpul
producerii eveniment ului;
 canti tatea de substanț ă periculoas ă eliberat ă prin producerea unei defecțiuni
tehnologice a instalație i;
 gradul de pregătire a personalu lui participant la procesul de producție;

60  pregatirea specială a peronalului care deservește instalațiile clasificate cu risc
major pentru intervenție și efectuarea antrenamente lor și simulări or la locul de muncă
pentru menținerea deprinderilor ;
 stabilirea și afișarea instrucțiuni lor de lucru pentru fiecare instalați e pentru lucru
în condiții normale dar și pentru defecțiuni apărute accidental ;
 echipamente speciale de protecție și intevenție;
 sisteme de protecție și securitate a instalații lor;
 sisteme de înștiințare -alarmare optică și acustică;
 organizarea, dotarea și pregătirea Serviciului Privat pentru Situații de Urgență al
S.C. AMURCO S .R.L. Bacău în raport cu riscurile existente pe amplasamentul și
domeniul de competență aprobat de I.S.U.J. și cu respect area criteriilor de performanță
stabilite de normativele elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Pentru eficiența evaluării, se au în vedere date despre toxicitate, despre gradul de
aprindere, potențialul de explozie și reacții în lanț în urmatoarele situații: pornire, operare
normală, oprire normală, oprire temporară de urgență, întreținere, pornindu -se de la intrebarea “
ce se intamplă dacă…..” , luându -se în considerare moduri potențiale de defectare pentru
fiecare componentă în p arte, cauza defectării și consecințele potențiale [132] .
Pentru evenimentele în care incendiile și exploziile sunt cauzele producerii unor
accidente majore, în urma cărora se eliberează un amestec de mai multe substanțe periculoase,
definirea scenariului de derulare a accidentului este realizat pentru cea mai periculoasă dintre
substanțe, considerată substanța directoare și anume amoniacul.
În figura 5. 5. este prezentată schema efectelor accidentelor pentru accidente care totuși
se pot produce [102] . Nota țiile reprezintă:
 STV = domeniul eficienței măsurilor de prevenire a accidentelor;
 STB = domeniul eficienței măsurilor de limitare a efectelor accidentelor;
 Indici: I = Inventar; CMI = cea mai mare cantitate implicata; K = critic; SA = analiza
de securitat e.

61

Distanta Punct critic de ref.
( Zona rezidentiala)
Wohnbebauung Valoarea
Evaluare accident
De ex.AEGL -2
STV STB Instalatia Imprejurimi
Domeniu
Accidente care totusi
se pot produce M i
M CMI
M K
M SA QR CMI
QR K Masa Rata de Procent de
scurgere propagare Imisii
QR SA QT CMI
QT K
QT SA
Figura 5. 5. Schema efectelor accidentelor pentru accidente care totuși se pot produce [102] .
Din figura 5. 5. rezultă două criterii de delimitare pentru accidentele care totuși se pot
produce, astfel [102] :
 Criter iul 1 (limita inferioară): Posibilele derulări de incidente dintr -o instalație cu
scurgeri de substanțe periculoase, incendiu sau explozie, la eșuarea măsurilor de
prevenire a accidentelor, se vor clasifica drept accidente care totuși se pot
produce, dacă CMI -ul unei substanțe periculoase toxice, inflamabile sau
explozibile din instalație depașeste o cantitate critică M K, (acea cantitate la a
carei scurgeri, incendieri sau exploziii se atinge valoarea relevantă de evaluare a
accidentului tocmai la punctul critic de referință) ;
 Criteriul 2 (limita superioar ă): Se vor considera cele mai mari accidente posibile
care totu și se pot produce într-o instalație, acele derulări de incidente cu scurgeri de
substanță periculoasă, incendiere sau explozie.

Instalațiile cu risc major în declanșarea accidentelor în care sunt implicate substanțe
periculoase sunt [132] :
 instala ția de sintez ă amoniac ;
 instala ția de sintez ă uree;

62  rezervorul de stocare amoniac ;
 rampa de încarcare a amoniacului .

Conform scenariului stabilit, p robabilitatea producerii unui accident major la S.C.
AMURCO S.R.L. Bacău a fost redusă ca frecvență, dar putea determina consecințe foarte
grave, adică evenimentul nu era așteptat să se producă în timpul de viață al operatorului, dar se
poate produce odată, în timpul de viață al unor operatori de acest tip.

b) Producerea e venimentul ui
Evenimentul s-a produs pe data de 10 iulie 2015 în jurul orei 14.
Datorită unor trepidații produse de manifestarea unui cutremur cu magnitudinea de
8,2ș pe Scara Richter , s-a produs o fisură majoră la 4 m de baza rezervorului, fapt care a
condus la eliberarea în atmosferă a unei mari cantități de amoniac. Rezervorul era încărcat
la 80% din capacitatea maximă .

c) Descrierea evenimentului
La data producerii evenimentului s -a auzit un zgomot foarte puternic care a inițiat
procesul de distrugere a învelișului de tablă de aluminiu, a izolației de vată minerală și a
izolației FOAMGLAS. Obiectivul a intrat în rezonanță iar vibrațiile au dus la cedarea
termoizolației, continuând pr ocesul în mod progresiv până s -a ajuns la distrugerea în proporție
de 90 % a învelișului criogenic, făcând inutilizabilă construcția pentru scopul pentru care a fost
creată și nume menținerea amoniacului lichid în condiții de securitate (temperatura de – 40˚C).
Evenimentul produs a afectat structura de rezistență a rezervorului producând o fisură cu
diametrul de 3 m , care a condus la eliberarea în atmosferă a unei cantități mari de amoniac și
datorită concentrației mari au decedat 25 de salariați și peste 4 0 de cetățeni din rândul
populației aflate în raza letală a substanței periculoase și a fost afectat mediul înconjurător
[138] .
5.2.6.1. SIMULAREA ACCIDENT ULUI CHIMIC CU DISTRUGEREA
REZERVOR ULUI DE AMONIAC REALIZAT CU PROGRAMUL DE
SIMULARE ALOHA
Programul software ALOHA este un program gratuit elaborat și folosit de USEPA
(United States Environmental Protection Agency). Cu ajutorul acestui program se pot prognoza
concentrațiile în aer a unor descărcări de gaze din tancuri avariate [130] .

63 Modelul matematic care stă la baza programului funcționează bine cu anumite limitări
(viteze mici ale vântului – care să nu producă fenomene de interacțiune, condiții atmosferice
foarte stabile, schimbări lente ale direcției vântului, variații lente ale concentrațiilor) [130].
Obiectivul programului este acela de a veni în sprijinul factorilor de decizie care
răspund de eliberările de natură chimică în atmosferă la rezolvarea situațiilor de urgență și în
activitatea de instruire pentru a stabili măsurile de protecție și inte rvenție în astfel de situații.
Etapele principale ale programului ALOHA sunt: introducerea datelor, rularea și
extragerea rezultatelor, reprezentarea și interpretarea acestora.
Se folosește un program GIS pentru preluarea imaginii aeriene a zonei de desfăș urare a
procesului și un program de prelucrare fotografică, capabil să suprapună la scară rezultatul
grafic al programului peste imaginea aeriană captată cu ajutorul programului GIS la
transparența necesară recunoașterii principalelor obiecte de referință ale imaginii grafice [130] .
Rezultatele programului se prezintă sub diferite forme:
 numeric pe listing;
 grafic, distribuția plană a concentrației de poluant la înălțimea dorită;
 grafic, variația concentrației în timp într -un punct din spațiu ales;
 variația în timp a debitului sursei.

Interpretarea rezultatelor obținute: reprezentarea distribuției plane a concentrației de
amoniac la diverse înălțimi, permite demarcarea zonelor periculoase pe nivele de toxicitate, la
diverse intervale de timp, mai mici decât 60 minute, deoarece există anumite reguli care din
cauza instabilității atmosferice, interzic prognoza unor programe, pe intervale de timp mai lungi
[130] .
Cunoașterea zonelor expuse cel mai mult efectelor substanței poluante, permite luarea
unor măsuri p reventive (echiparea corespunzătoare a populației, izolarea, ev acuarea etc.).
Determinarea concentrației substanței poluante și a nivelului de periculozitate într -un anumit
punct, la o anumită distanță de sursă, se poate face folosind reprezentările grafic e ale variației
temporare a concentrației [130] .
Cu ajutorul programului ALOHA 5.4 se vor calcula consecințele producerii unui accident
la rezervorul de amoniac de la S.C. AMURCO S.R.L. Bacău, luând în consider are următoarele
date de intrare : descrierea lo cației, situația meteorologică (temperatura aerului, stratificarea
atmosferică, viteza vântului), locul fisurii, caracteristicile rezervorului de stocare a
amoniacului, proprietățile fizico -chimce a amoniacului.

64 5.2.6.1.1. SCENARIUL EVENIMENTULUI, INT RODUCEREA DATELOR ÎN
PROGRAM
Scenariul evenimentului considerat este o fisură la rezervorul de stocare a amoniacului
de 15.000 tone (capacitatea construită a rezervorului).
a) Date ale scenariului:
 locul fisurii: la o înălțime de 3m de la baza rezervorului;
 fisură sub formă de cerc, având diametrul de 3m;
 cantitatea de amoniac stocată în rezervor este de 12.000 t, corespunzător unui grad de
umplere cca. 80 %.

b) Datele climatice considerate în timpul producerii accidentului chimic sunt:
 temperatura aerului: 15 °C;
 stratificarea atmosferică: neutră;
 viteza vântului: 3 m/s.

Datele necesare rezolvării problemei de dispersie a substanței periculoase în atmosferă
sunt:
c) Caracteristicile rezervorului de stocare a amoniacului [132]
 capacitate volumică netă: 22.000 m3
 capacitatea tancului: 15.000 t
 parametri de depozitare: t = – 34 °C, presiune atmosferică =748
 înălțimea tancului: 20,0 m
 diametrul: 27,6 m.

d) Proprietăți fizico -chimice ale amoniacului [132]
 masa moleculară: 17,03 kg/kmol
 stare fizică: gaz incolor cu miros caracteristic
 densitate la 0 C: 0,771 g/ L
 densitate în stare lichidă (la – 79 C ): 0,817 g/ L
 temperatura de topire: – 77,7 C
 temperatura de fierbere: – 33,35 C
 solubilitatea: solubil în apă, parțial solubil în e ter
 densitatea vaporilor în raport cu aerul: 0,589 g/ m3
 temperatura de inflamabilitate: – 2 C

65  temperatura de autoaprindere: 651  C
 reactivitate chimică: în contact cu Cl, I, Br, HF se aprinde sau chiar poate exploda
 putere calorifică: 4450 k cal/kg
 limite de explozie:
 inferioară: 16 % /113,34 g/m3
 superioară: 79 % /178,34 g/m3
 presiunea maximă de explozie: 0,588 N/mm2
 toxicitate: substanță cu toxicitate medie, acțiune în funcție de concentrație și
timp de expunere;
 grupa de explozie: II A.

Modelarea dispersiei norului toxic în cazul unui accident la rezervorul de amoniac
permite evidențierea ariei de impact și a magnitudinii acestuia.
5.2.6.1.2. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI
S.C. Amurco S.R.L. Bacău este amplasată în partea de Sud a jude țului Bacău la 46 °și
31 minute latitudine Nordică și 26 ° și 56 minute longitudine Estică.
În figura 5.6. este prezentată descrierea locației , astfel au fost i ntrodus e manual datele
de amplasare respectiv latitudinea și longitudinea. Locația zonei geografi ce în care se petrece
fenomenul poate fi dată și prin coordonatele geografice a unuia sau mai multor puncte de
referință ale acesteia putând astfel să identificăm orice obiectiv dorit.

Figura 5.6. Descrierea locației .

66 5.2.6.1.3. SITUAȚIA METEOROLOGICĂ
Informațiile meteorologice care sunt cerute de program, sunt introduse manual și sunt
date de o stație de monitorizare a mediului. În cazul acestui scenariu am preluat datele de la
Stația de Metrologie Bacău așa cum este prezentat în figura nr. 5.7. și 5.8.:
 stratificarea atmosferică: neutră;
 viteza vântului: 3 m/s.
 temperatura aerului: – 9 °C;
 umiditate medie 50%.

Figura 5.7. Situația meteorologică.

Figura 5.8. Temperatura și umiditatea .

67 5.2.6.1.4. STABILIREA SURSEI PENTRU SCENARIU
Caracteristicil e rezervorului de amoniac stabilite prin scenariu sunt:
 capacitatea tancului: 15.000 t
 parametri de depozitare: t = – 34 °C
 înălțimea tancului: 20,0 m
 diametrul: 27,6 m
 volumul: 12.000.000 litri.

5.2.6 .1.5. SUBSTANȚA CHIMICĂ PERICULOASĂ
a) Subs tanța care prezintă un posibil risc în declanșarea unui accident major este
amoniacul – gaz incolor, cu miros înțepător și puternic înecăcios.
b) Proprietăți fizice [132] :
 Masa moleculară: 17,03 kg/kmol
 Densitatea față de aer: 0,597 g/ m3

 Punct de topire: -77,7 șC
 Punct de fierbere: -33,4 șC
 Temperatura critică:132,4 șC
 Presiunea critică: 112,5 atm.
 Factori de conversie: 1ppm= 0,71 mg/m³, 1 mg/m³= 1,41 ppm
 În prezența flăcării, amoniacul arde în aer conform reacției:
4NH3 + 3 O2 → 2 N2 + 6 H2O + 3 00,6 Kcal.

Intoxicarea acută se manifestă prin senzații de asfixiere, accese puternice de tuse,
agitație, stări de delir, nesiguranță în mers, tulburări de circulație. Moartea survine prin
insuficiență cardiacă și edem pulmonar [132] .
Concentrațiile de 0, 25 % – 0,45 % amoniac în aer, pot cauza apariția de intoxicare acută.
O expunere de circa 5 minute într -un mediu având concentrația de 0,5 % – 1 % amoniac în aer
poate provoca moartea.
5.2.6 .1.6. SE ALEGE SITUAȚIA CÂND SUBSTANȚA NU ARDE
În figura 5.9. este prezentată alegerea situației când substanța nu arde pentru a verifica
concentrația maximă a acesteia la diferite momente și distanțe față de sursă.

68

Figura 5.9. Alegerea s ituației când substanța nu arde .

SE ALEGE FORMA ȘI DIAMETRUL ORIFICIULUI PRIN CARE SE SCURGE
AMONIACUL (figura nr. 5.10.):
 locul fisurii: la o înălțime de 4 m de la baza rezervorului;
 fisură sub formă de cerc, având diametrul de 3 m;

Figura 5.10. Alegerea formei și diametrului prin care se scurge amoniacul .

69 5.2.6.1.7. MODELARE M ATEMATICĂ ȘI PRINCIPII PRIVIND SIMULAREA
NUMERICĂ
În urma procesării datelor din scenariu au rezulta t trei zone toxice de amenințare [16]:
 letală – culoarea roșie;
 de intoxicare – culoarea portocalie;
 de poluare – culoarea galbenă.

În funcție de viteza și direcția de deplasare a vântului se pot stabili măsurile de intervenție,
avertizarea și alarmarea salariaților și populației despre producerea unui pericol sau iminența
producerii în scopul trecerii în timpul cel mai scurt la aplicarea măsurilor de prot ecție și
intervenție.
5.2.6 .1.8. CANTITATEA ȘI TIMPUL DE SCURGERE A AMONIACULUI

În figura 5.11. este prezentat graficul privind cantitatea și timpul de scurgere a
amoniacului.

Figura 5.11. Cantitatea și t impul de scurgere a amoniacului .

Din graficul r ezultat, se poate observa faptul că, în primul minut și jumătate de la
spargerea rezervorului s -au scurs aproximativ 9000 t de amoniac diferența de 3000 t fiind
scursă în celălalt minut și jumătate.

70 În figura 5.12. este prezentat ă amprenta concentrațiilor de amoniac pentru diferite valori.

Figura 5.12. Amprenta concentrațiilor de amoniac pentru diferite valori .

Din graficul rezultat se poate observa faptul că, amprenta de dispersare a substanței
periculoase crește odată cu scăderea concen trației de amoniac , datorită vitezei vântului și
fenomenului de dispersie, suprafața afectată de norul de amoniac fiind de 11.000 m², cu
concentrații diferite în funcție de distanță.

În figura 5.13. este prezentat graficul variați ei concentrației amoniacu lui la distanța de 500
m.
.
Figura 5.13. Concentrați a amoniacului la distanța de 500 m .

Din graficul rezultat se poate observa faptul că, în primele 3 minute valoarea
concentrației crește până la valoarea maximă de 5000 ppm după care scade treptat în t imp de o

71 oră până la valoarea de 3000 ppm, datorită vitezei vântului care dispersează amoniacul pe o
suprafață din ce în ce mai mare odată cu scăderea concentrației.

În figura 5.14. este prezentat graficul variați ei concentrației de amoniac la distanța de
1000 m.

Figura 5 .14. Variația concentrației de amoniac la distanța de 1000 m .

Din graficul rezultat se poate observa faptul că, în primele 5 minute valoarea
concentrației a scăzut de la valoarea maximă de 1500 ppm la 1000 ppm., în timp de 55 minute
cu tendința de scădere în continuare în funcție de distanță și datorită vitezei vântului care
dispersează amoniacul pe o suprafață din ce în ce mai mare odată cu scăderea concentrației.

În figura 5 .15. este prezentat ă variația concentrației de amoniac la distanța de 3000 m.

Figura 5.15. Variația concentrației de amoniac la distanța de 3000 m .

Din graficul rezultat se poate observa faptul că, în primele 30 minute valoarea

72 concentrației a scăzut de la valoarea maximă de 220 ppm la 150 ppm , cu tendința de scădere în
continuare în funcție de distanță și vitez a vântului care dispersează amoniacul pe o suprafață
din ce în ce mai mare odată cu scăderea concentrației.
5.2.6.1.9. ZONA DE SCURGERE A AMONIACULUI FĂRĂ CA ACESTA SĂ IA FOC
În figura 5.16. este preze ntat graficul cu zona de scurgere a amoniacului fără să ia foc.

Figura 5.16. Graficul cu zona de scurgere a amoniacului fără să ia foc .
În figura 5.17. este dat un prim rezultat al simulării, și anume distribuția spațială
(bidimensională) a norului de a moniac în faza maximă de dezvoltare, în condițiile atmosferice și
de debit date.

Figura 5.17. Harta cu stabilirea zonelor de evacuare .

73 Dacă suprapunem graficul din figura 5.16 peste harta GIS a județului Bacău, figura 5.17.,
se poate observa că norul de gaz ajunge la 10000 m de rezervorul de amoniac pe direcția Sud –
Nord spre municipiul Bacău, ale cărui suburbii din zona de Sud sunt deja atinse de norul de
amoniac și pot fi stabilite zonele de evacuare a populației. Chiar și centrul orașului este foarte
aproape de frontiera norului de gaz.
5.2.6 .1.10. ZONA INFLAMABILĂ
În figura 5.18. este prezentat graficul cu zona inflamabilă.

Figura 5.18. Graficul cu zona inflamabilă .
Din graficul rezultat se poate observa faptul că, zona inflamabilă se află în apropierea
rezervorului pe o suprafa ță de aproximativ 2500 m2 și în cazul în care amoniacul ia foc, incendiul
produs poate fi urmat de o explozie de mari proporții așa cum este prezentat în figura 5.20.
5.2.6.1.11. ZONA DE EXPLOZIE
În figura 5.19. este prezentat graficul cu zona de explozie.

Figura 5. 19. Graficul cu zona de explozie .

74 Din graficul rezultat se poate observa faptul că, în urma producerii unei explozii,
aceasta ar produce distrugerea clădirilor existente pe o sup rafață de aproximativ 2500 m²,
probabil grave prejudicii pe o suprafață de aproximativ 4000 m² și spargerea geamurilor din
sticlă la clădirile existente pe o suprafață de aproximativ 10000 m² și care ar putea produce
victime în rândul populației aflate în zona de explozie.
5.2.6.1.12. STABILIREA ZONELOR DE EVACUARE

În figura 5.20. este prezentată harta cu stabilirea zonelor de evacuare.

Figura 5.20. Harta cu stabilirea zonelor de evacuare .

În funcție de graficul cu zona de scurgere a amoniacului fără ca acesta să ia foc (figura
5.16.) și în funcție de direcția și viteza vântului, se pot stabili zonele de evacuare a populației,
animalelor și bunurilor materiale (figura 5.20. ) respectiv zona de la rezervorul de amoniac pe o
suprafață de aproximativ 11000 m² spre partea de Nord a municipiului Bacău, într -un interval de
timp suficient pentru a salva viața oamenilor aflați în zona letală, de intoxicare și de poluare.
5.2.7. EVALUAREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAȚI DIN
PUNCT DE VEDERE AL GRAVITĂȚII
Stabilire a clasei de gravitate se face având ca instrument de lucru ”Scala de cotare a
gravității și probabilității consecințelor acțiunii factor ilor de risc asupra sistemului” [13] .
”Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor acțiunii factorilor de risc
asupra sistemului” este o grilă de clasificare a consecințelor în clase de gravitate și clase de
probabilitate a producerii lor [12].

75 În tabelul 5.9. este prezentată Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor
acțiunii facto rilor d e risc asupra sistemului [12] .

Tabelul 5.9. Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor acțiunii factor ilor de
risc asupra sistemului [12] .
CLASE DE GRAVITATE
GRAVITATEA CONSECINȚELOR
CONSECINȚE
1. NEGLIJABILE Consecințe minore reversi bile fără afectarea mediului
înconjurător sau salariaților.
2. MICI Consecințe reversibile cu afectarea mediului înconjurător.
3. MEDII Consecințe reversibile cu afectarea mediului înconjurător și
înregistrarea de victime din rândul salariaților – cel pu țin un
salariat.
4. MARI Consecințe ireversibile cu afectarea mediului înconjurător și
înregistrarea de victime din rândul salariaților – până la cinci
salariați.
5. GRAVE Consecințe ireversibile cu afectarea mediului înconjurător și
înregistrarea de vi ctime din rândul salariaților – peste cinci
salariați .
6. FOARTE GRAVE Consecințe ireversibile cu afectarea mediului înconjurător și
înregistrarea de victime din rândul salariaților și populației.

5.2.8. EVALUAREA FRECVENȚEI EVENIMENTELOR INIȚIATOARE
ȘI A NIVELURILOR DE ÎNCREDERE ALE BARIERELOR
După ce se stabilesc, pe bază statistică, intervalele la care se pot produce evenimentele
se realizează î ncadrarea în clasele de probabilitate.
În ceea ce privește clasele de probabilitate, se iau în co nsiderare u rmătoarele clase [12] :
 clasa 1 – frecvența de producere a evenimentului: o dată la peste 10 ani;
 clasa 2 – frecvența de producere a evenimentului: o dată la 5 – 10 ani;
 clasa 3 – frecvența de producere a evenimentului: o dată la 2 – 5 ani;
 clasa 4 – frecve nța de producere a evenimentului: o dată la 1 – 2 ani;
 clasa 5 – frecvența de producere a evenimentului: o dată la 1 an – 1 lună;
 clasa 6 – frecvența de producere a evenimentului : o dată la mai puțin de o
lună.

76 În tabelul 5.10. este prezentată Grila de eva luare a riscurilor în funcție de probabilitate și
gavitate [12].

Tabelul 5.10.
CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6 EXTREM DE
RAR
FOARTE
RAR
RAR
PUȚIN
FRECVENT
FRECVENT
FOARTE
FRECVENT CLASE DE
GRAVITATE
CONSECIN ȚE
P> 10 ani
5 ani<P<
10 ani
2 ani<P<
5 ani
1 an<P<
2 ani
1 lună <P<
1 an
P<1 lună
6 FOARTE
GRAVE AFECTAREA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR ȘI
ÎNREGISTRAREA DE VICTIME DIN
RÂNDUL SALARIAȚILOR ȘI
POPULAȚIEI (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
5 GRAVE AFECTAREA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR ȘI
ÎNREGISTRAREA DE V ICTIME DIN
RÂNDUL SALARIAȚILOR PÂNĂ LA
10 SALARIAȚI (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)
4 MARI AFECTAREA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR ȘI
ÎNREGISTRAREA DE VICTIME DIN
RÂNDUL SALARIAȚILOR PÂNĂ LA
CINCI SALARIAȚI (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)
3 MEDII AFECTAR EA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR ȘI PÂNĂ LA DOI
SALARIAȚI (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
2 MICI AFECTAREA MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

În funcție de riscul care se poate produc e, clasa de gravitate și clasa de probabilitate
(cuplul probabilitate – gravitate) și conform scenariului de accident prezentat, se identifică
nivelul de risc în tabelul 5.10. [12] .
Având în vedere frecvența cu care se poate produce un cutremur în România conform
caracteristicilor seismice ale zonei prezentate la subcapitolul 5.2.2.8. adică la peste 10 ani –
EXTREM DE RAR , clasa de probabilite conform Grilei de evaluare a riscurilor prezentată în
tabelul 5.10. este 1.

77 În tabelul 5.11. este prezentată Sca la de încadrare a nivelului de risc/securitate în funcție
de cuplul probabilitate – gravitate construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor [12] .
Cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină nivelurile
pentru fiecare factor de risc în parte.
Tabelul 5.11.
NIVEL DE RISC CUPLUL PROBABILITATE – GRAVITATE NIVEL DE
SECURITATE
1 – MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 – MAXIM
2 – FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) 6 – FOARTE MARE
3 – MIC (2,5) (2,6) (3,3 ) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) 5 – MARE
4 – MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) 4 – MEDIU
5 – MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) 3 – MIC
6 – FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) 2 – FOARTE MIC
7 – MAXIM (6,6) 1 – MINIM

Având î n vedere riscurile ca re se pot produce pe amplasamentul S.C. AMURCO S.R.L. Bacău
identificate la subcapitolul 5.2.3.4., punctele 1 și 2 se poate face evaluarea frecvenței evenimentelor
inițiatoare astfel:
În tabelul 5.12. este prezentată Fișa de evaluare a riscurilor identifi cate la S.C.
AMURCO S.R.L. Bacău, în funcție de clasa de gravitate prezentată în tabelul 5.9. și clasa de
probabilitate prezentată în tabelul 5.10 [12].
Tabelul 5.1 2.
RISCUL
CLASA DE
GRAVITATE CLASA DE
PROBA –
BILITATE NIVELUL
DE RISC NIVELUL DE
SECURITAT E
RISCURI NATURALE
Cutremur și alunecări de
teren: 6 1 3 5
Factori de risc:
F1 – Accidente chimice 1 3 1 7
F2 – Acciden te pe căi de
transport feroviar 3 4 3 5
F3 – Explozii 4 2 3 5
F4 – Incendii 1 4 1 7
Factori de risc:
Căderi de obiecte
cosmi ce 5 1 3 5
F5 – Accidente chimice 1 3 1 7
F6 – Acciden te pe căi de
transport feroviar 3 4 3 5
F7 – Explozii 4 2 3 5
F8 – Incendii 1 3 1 7

78 Continuare Tabelul 5. 12.
RISCURI
TEHNOLOGICE 2 5 3 5
Factori de risc:
F9 – Atac terorist cu arme
grele 6 1 3 5
F10 – Accidente chimice 1 3 1 7
F11 – Acciden te pe căi de
transport feroviar 3 4 3 5
F12 – Explozii 4 2 3 5
F13 – Incendii 1 3 1 7

Conform scenariului de accident produs la rezervorul de amoniac stabilit la
subcapitolul 5.2.6. respectiv decesul a 25 de salariați și peste 40 de cetățeni precum și afectarea
mediului înconjurător , în cazul unui cutremur mai mare de 8ș pe scara Richter pentru care a fost
calculat și construit rezervorul, acesta se poate fisura și chiar distruge, fapt care conduce la
dispersarea unei mari cantități de amoniac în atmosferă, iar ” consecințele sunt ireversibile cu
afectarea mediului înconjurător și înregistrarea de victime din rândul s alariaților și populației”,
clasa de gravitate este 6 cu consecințe FOARTE GRAVE așa cum rezultă din tabelul 5.9.
În cazul în care cutremurul este mai mic de 8 ș pe scara Richter conform tabelului 5.9. în
cazul unui rezervor de amoniac ”consecințele sunt n eglijabile”, clasa de gravitate este 1 .
Având în vedere frecvența cu care se poate produce un cutremur în România conform
caracteristicilor seismice ale zonei prezentate la subcapitolul 5.2.2.8. adică anual – frecvent,
clasa de probabilite conform Grilei de evaluare a riscurilor prezentată în tabelul 5.10. este 5.
În caz ul prezentat în scenariul accidentului, respectiv producerea unui cutremur de 8,2ș
pe Scara Richter în care clasa de gravitate este 6 iar clasa de probabilitate este 1, conform
tabelului 5 .12. nivelul de risc rezultat este 3 – MIC, iar nivelul de securitate este 5- MARE. În
același mod se procedează pentru fiecare factor de risc în parte.
În figura 5. 21. este prezentată variația nivelurilor parțiale de risc și securitate, în funcție
de fact orii de risc [12] RISCUL
CLASA DE
GRAVITATE CLASA DE
PROBA –
BILITATE NIVELUL
DE RISC NIVELUL DE
SECURITATE

79
01234567NIVELURI PARȚIALE
DE RISC ȘI SECURITATE
F1 F3 F5 F7 F9 F11 F13
FACTORI DE RISCFig. 5.21. Variația nivelurilor parțiale de risc și securitate , în funcție de factorii de risc
[12].

Unde:
Reprezintă nivelul parțial de risc
Reprezintă nivelul de securitate

F1 – Accidente chimice;
F2 – Acciden te pe căi de transport feroviar;
F3 -Explozii ;
F4 – Incendii;
produse în urma unui cutremur > 8ș pe Scara Richter.
F5 – Accidente chimice;
F6 – Acciden te pe căi de transport feroviar;
F7 -Explozii ;
F8 – Incendii;
produse în urma unor căderi de obiecte cosmice.
F9 – Atac terorist cu arme grele;
F10 – Accidente chimice;
F11 – Acciden te pe căi de transport feroviar;
F12 -Explozii ;
F13 – Incendii;
produse în urma manifestării riscurilor tehnologice.

80 După cum se poate observa atât în tabelul 5. 12. cât și în graficul din figura 5. 21. nivelul
de risc și nivelul de securitate este același pentru factorii de risc complementari respectiv,
accidente chimice și incendii și deasemenea sunt aceeași pentru accidentele pe căi de
comunicații și explozii la care clasele de gravitate și cele de probabilitate diferă la unii factori
de risc dar se încadrează în aceeași scală conform tabelului 5.11.
5.2.9. ESTIMAREA IMPACTULUI DIRECT ASUPRA BUNURILOR,
DATELOR ȘI INFORMAȚIILOR, INFRASTRUCTURII,
PERSONALULUI
În ela borarea scenariului de accident se estimează un impact direct asupra [132] :
 bunuri lor și valori lor;
 datelor și informații lor;
 infrastructurii (telecomunicații și sisteme);
 infrastructurii general e;
 disponibilității personalului;
 conformității cu prevederil e legislative și procedurile în domeniu.

În funcție de variația debitului de amoniac eliberat se iau măsuri de micșorare a
impactului asupra personalului propriu, populației din zona de impact, bunurilor materiale și
infrastructurii:
 evacuarea personalul ui și bunurilor materiale;
 alertarea/alarmarea subunităților de intervenție;
 punerea în aplicare a planurilor de intervenție;
 acordarea asistenței medicale specializate;
 desfășurarea acțiunilor de intervenție de către forțele specializate.

5.2.10. EVALUAR EA FACTORI LOR DE PROTECȚIE, COMPENSARE
ȘI RECUPERARE EXISTENTE
Pentru stabilirea factorilor de reducere a riscurilor se evaluează 5 categorii de
măsuri, respectiv [132] :
 măsuri de descurajare : prin a cțiunile defășurate de personalul de
specialitate pentru informarea personalului propriu și a populației din zonă
despre pericolul care îl reprezintă contactul cu substanțele periculoase
folosite ;

81  măsuri de prevenire : prin activitățile desfășurate de S.P.S.U. și personalul
de specialitate privind controlul respe ctării condițiilor de exploatare a
instalațiilor și de tehnica securității muncii ;
 măsuri de protecție : prin folosirea sistemelor impuse de norme tehnice de
specialitate și dotarea cu echipament special a personalului care încadrează
instalațiile speciale precum și a populației care ar putea fi afectată ;
 măsuri de compensare;
 măsuri de recuperare.

Măsurile de prevenire și protec ție care pot fi aplicate pentru reducerea riscurilor sunt:
protec ția colectivă, protec ția individuală, i nstruirea angajaților și pregătirea pentru inte rvenții în
situații de urgență, instruirea altor categorii de personal și sistemul de în științare-alarmare.

a) Protecția colectivă se realizează prin dotarea instalațiilor tehnologice cu instalații,
dispozitive și aparate de protecți e a muncii astfel [137] :
 conductele prin care circulă fluide sub presiune sau care pot provoca arsuri (acizi,
baze) sunt prevăzute cu apărători de protecție la îmbinările prin flanșe;
 conductele prin care circulă fluide fierbinți sunt izolate termic;
 condu ctele prin care circulă fluide inflamabile sunt prevăzute cu punți
echipotențiale la îmbinările prin flanșe;
 utilajele acționate electric au legătura la împământare;
 toate organele în mișcare ale mașinilor și utilajelor sunt prevăzute cu apărători de
protecție;
 pompele cu ajutorul cărora se vehiculează lichide inflamabile au construcție
antiexplozivă, iar cele pentru lichide corosive sunt confecționate din materiale
anticorosive specifice;
 utilajele, aparatele și instalațiile sunt dotate cu aparatură de mă sură și control care
sunt supuse verificării metrologice periodice;
 pe amplasamentul AMURCO fumatul și focul deschis sunt interzise. Fumatul este
permis numai în locurile special amenajate și marcate în acest sens;
 pentru lucrări mecanice cu foc deschis se întocmesc permise de lucru specifice
pentru fiecare lucrare și loc de muncă;
 instalațiile unde sunt posibile degajări accidentale de noxe (gaz, vapori sau praf)
sunt dotate cu sisteme de ventilație;

82  pentru toate locurile de muncă sunt întocmite și afișate instrucțiuni de lucru, care
cuprind modul de lucru corect și nepericulos de executare pentru fiecare operație,
manevră, manipulare, control, factorii de risc și măsurile de prevenire etc. astfel
încât să se elimine pe cât posibil accidentele de muncă și /sau îmbolnăvirile
profesionale.

b) Protecția individuală – se realizează prin folosirea echipamentului individual de
protecție, care însumează totalitatea mijloacelor individuale de protecție pe care le poartă
lucrătorul în timpul orelor de program pentru [137]:
 operații curente echipamentul este format din: casca de protecție, ochelari de
protecție, salopetă de lucru, mănuși, cizme sau bocanci, mască contra gazelor cu
cartuș filtrant corespu nzător substanței toxice;
 intervenții în caz de avarii în cadrul societății există aparate izolante autonome (cu
aer comprimat), măști cu furtun d e aducțiune și costume izolante .

c) Instruirea angajaților și pregătirea pentru inte rvenții în situații de urgență.
Conducerea societății permite accesul la instruire și asigu ră ridicarea nivelului de
pregătire a întregului personal pe diferite domenii de activitate prin participarea la cursuri de
specialitate.
Pregătirea practică a personalului fiecărei secții se va face prin simularea unor posibile
accidente în care sunt im plicate substanțe periculoase. La aceste simulări participă toți angajații
societății care au atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență, respectiv: membrii
celulei de urgență, cadrele medicale din dispensarul de unitate, personalul de protec ție civilă,
serviciul privat pentru situații de urgență al societății cu logistica din dotare, dispecer [132] .
Simulările au la bază scenarii ale unor eventuale accidente posibil să se producă ca
urmare a desfășurării activităților curente și care au pote nțial să se manifeste în exteriorul
amplasamentului. Aceste exerciții se realizează în colaborare cu forțe de securitate și
intervenție care vin în sprijin din exterior, în cazul în care capacitatea de răspuns a societății
este dep ășită.
Pregătirea în dome niul situațiilor de urgență se execută în conformitate cu următoarele
documente: Planul de pregătire și principalele activități pentru anul în curs avizat de I.S.U.J.,
Ordinul prefectului județului, Planul de urgență internă, Planul de urgență externă elab orat de
I.S.U.J. pentru amplasamentul AMURCO, Planul de intervenție la incendiu.

d) Instruirea altor categorii de personal : angajaților noi, vizitatorilor, delegaților, a
echipelor de muncitori ale societăților care au contracte pentru lucrări temporare în unitate, se

83 realizează permanent pentru fiecare domeniu de pregatire (securitatea muncii, situații de
urgență) consemnate în Registre de evidență a pregătirii și concretizate prin teste de evaluare
individuală [137] .
e) Sistemul de înștiințare și alarm are este organizat ca să permită primirea și
transmiterea semnalelor de înștiințare și alarmare de protecție civilă, avertizarea populației în
situația producerii unui accident major în care sunt implicate substanțe periculoase sau în cazul
producerii unor dezastre, precum și schimbul de informații necesar cunoașterii realității din
teritoriu, analizei situațiilor care pot să apară, luării deciziilor pentru conducerea și coordo narea
acțiunilor de intervenție [132] .
Sistemul de alarmare asigură o acoperire de ~80% a perimetrului S.C. AMURCO
S.R.L. și este compus di n: o sirenă de 5,5 k W conectată la sistemul centralizat al Municipi ului
Bacău , 3 sirene de 3 k W, 2 sirene de 75 W, 1 hup ă cu abur.
Audibilitatea sirenei de 5,5 k W instalată la dispecerat atinge 8 00m în exteriorul
platformei, în interiorul acesteia audibilitatea este viciată de: zgomotul, densitate a și înălțimea
instalațiilor.
5.2.11. EVALUAREA PERFORMANȚELOR BARIERELOR DE
SECURITATE
După identificarea scenariilor potențiale de accident major treb uie să fie identificate
barierele de securitate care permit reducerea probabilității de producere a accidentului sau a
gravității potențiale [133] .
Reducerea probabilității de producere a unui accident major presupune adoptarea și
implementarea de procedur i și instrucțiuni pentru operarea în siguranță a instalațiilor,
proceselor, echipamentelor, inclusiv activitatea de mentenanță, precum și pentru oprirea
temporară [132] .
Toate instalațiile sunt prevăzute cu aparatură de monitorizare a parametrilor tehnolog ici,
sisteme de alarmare automată în caz de avarii și sisteme de siguranță, aceste sisteme sunt
specificate, pentru fiecare instalație în parte în Raportul de amplasament [132] .
Pentru prevenirea accidentelor tehnologice, asigurarea securității în funcțion are a
utilajelor, aparatelor, dispozitivelor, instalațiilor, trebuie să se efectueze în mod sistematic,
controlul preventiv al stării tehnice a utilajelor, instalațiilor, echipamentelor [137] .
Controlul preventiv al stării tehnice a utilajelor, instalații lor și echipamentelor este
efectuat doar de personal autorizat și la termenele stabilite și impuse de prevederile normelor
specifice.

84 Periodic se controlează starea tehnică a utilajelor, instalațiilor, se verifică funcționarea
echipamentelor utilajelor din amice, se controlează starea tehnică la echipamentele și instalațiile
electrice și de automatizare pentru transvazarea amoniacului din rezervor în cisterne .
Se verifică periodic starea tehnică a echipamentelor, aparatele, instalațiile energetice și
de auto matizări, care funcționează în mediu cu pericol de explozie, se controlează existența
buletinelor de verificare.
Se verifică [137] :
 existența și starea mijloacelor de primă intervenție împotriva incendiilor;
 existența și starea tehnică a echipamentelor de protecție împotriva
descărcărilor electrice atmosferice;
 calitatea aerului instrumental (punctul de rouă, impuritățile mecanice), în
scopul prevenirii scoaterii din funcțiune a aparatelor de măsură și control;
 modul în care se respectă prevederile instrucț iunilor privind activitatea de
lubrifiere a utilajelor dinamice;
 periodic funcționarea echipamentelor, utilajelor dinamice, executându -se
măsurători de vibrații și diagnoza utilajelor dinamice, precum și echilibrarea
dinamică locală a elementelor în mișcar e ale utilajelor dinamice.

Scopul acestor verificări este [137] :
 funcționarea în condiții de siguranță;
 depistarea discontinuităților, defectelor neadmise din elementele și sudurile
utilajelor;
 anticiparea reparațiilor utilajelor;
 prevenirea opririlor acc identale, a avariilor, accidentelor grave;
 prelungirea duratei de viață a utilajelor;
 funcționarea utilajelor în condiții de siguranță.

Se analizează fiecare oprire accidentală a utilajelor dinamice, echipamentelor energetice
și de automatizare.
Scopul ac estor controale este de a descoperi la timp defectel e, înainte de a afecta
siguranța în funcționare a utilajelor, instalațiilor și echipamentelor și luarea deciziilor privind
efectuarea reparațiilor sau înlocuirea utilajelor, sau echipamentelor defecte.
După punerea în aplicare pas cu pas a etapelor metodei CARMIS , s-a întocmit Raportul
de securitate pentru S.C. AMURCO S.R.L. BACĂU care reprezintă ultima etapă a metodei
respectiv rezultatul acesteia și este prezentat în format electronic în Anexa nr. 4.

85
CAP. 6. REZULTATE EXPERIMENTALE OBȚINUTE
6.1. REZULTATE EXPERIMENTALE OBȚINUTE ȘI
INTERPRETAREA ACESTORA
Scenariile considerat e în cele două studii de caz atrag după sine o emisie combinată de
amoniac și clor sub formă de lichid și gaz. Atât a moniacul lichi d, cât și clorul într-o primă fază
se scurg în cuva rezervorului, o parte din acest ea transformându -se în gaz chiar în timpul
deversării , cu următoarele efecte:
6.1.1. Pentru amoniac
Aerul înconjurător este antrenat rapid în evaporarea amoniacului lichid , ducând la o
răcire semnificativă a amestecului aer -gaz și la formarea unui nor dens.
Apariția acestui eveniment conduce la următoarele posibilități:
 odată cu creșterea distanței față de rezervorul de amoniac, scade concentrația
amoniacului atât în atmosferă cât și în spațiu adăpostit, figurile 5.13.  5.15., la 2000
m după un timp de 45 min. concentrația maximă fiind de 220 ppm, în aer liber, figura
5.15.;
 variația amprentelor unor câmpuri ale concentrației amoniacului, funcție de
distanța față de rezervor, este prezentată în figurile 5.13.  5.15.;
 concentrația de 750 ppm, concentrația la care, pentru expunere scurtă, se produce
moarte rapidă, se atinge la circa 1800 m depărtare de sursă, după circa 1,5 min.
de la producerea accidentului, figura 5.13. și 5.14.

Conform scenariului de accident prezentat, după identificarea nivelului de risc în tabelul
5.12. în care consecințele sunt ireversibile cu afectarea mediului înconjurător și înregistrarea de
victime din rândul salariaților și popula ției, simularea realizată evidențiază faptul că, nivelul de
risc rezultat este 3 – MIC, iar nivelul de securitate este 5 – MARE. , iar la o distanță de 11000 m
de depozitul de amoniac s -ar putea produce:
 poluare semnificativă a atmosferei cu amoniac atât în incinta platformei cât și în
zona de impact a acesteia;
 risc asupra stării de sănătate a propriilor salariați și a personalului din zona de
impact;
 risc de fatalități pe o rază de 1530 m ² în jurul rezervorului;
 risc asupra posibilității de funcționare a instalațiilor învecinate.

86 6.1.2. Pentru clor
Aerul înconjur ător se amestec ă cu clorul gazos, sistemul r ăcindu -se pe baza energiei
consumate de procesul de evaporare a clorului , astfel s e formeaz ă un nor de clor mult mai greu
decât aerul înconjurator, avâ nd tendin ța de a ramâne la nivelul solului.
Apariția acestui eveniment conduce la următoarele posibilități:
 amprenta de dispersare a clorului crește odată cu scăderea concentrației, datorită
vitezei vântului și fenomenului de dispersie, suprafața afectată de norul de clor
fiind de 1 0.000 m², cu concentrații diferite în funcție de distanță , figura 5.2 8.;
 se pot afla v alorile concentrației de clor la un anumit punct, figurile: 5.2 9. și
5.30;
 în primele 5 minute valoarea concentrației crește până la valoarea m aximă de 3,5
ppm după care scade treptat în timp de o oră până la valoarea de 1 ppm, datorită
vitezei vântului care dispersează clorul pe o distanță de 3 Km față de locul de
producere a accidentului, figura 5. 30.

Conform scenariului de accident prezentat, după identificarea nivelului de risc în tabelul
5.12. în care consecințele sunt ireversibile cu afectarea mediului înconjurător și
înregistrarea de victime numai din rândul salariaților nu și al populației în cazul
evenimentului nivelul de risc rezultat e ste 3 – MIC, iar nivelul de securitate este 5 – MARE ,
iar la o distanță de 200 m față de rezervor s -ar putea produce:
 poluare semnificativă a atmosferei cu vapori de clor atât în incinta platformei cât
și în zona de impact a acesteia;
 risc asupra stării de sănătate a propriilor salariați;
 risc de fatalități pe o rază de 200 m² în jurul rezervorului;

În cazul în care totuși un accident s -ar produce pe amplasamentele studiate , se pun în
aplicare procedurile distin cte întocmite de către operatorul economic ș i stabilite de metoda
CARMIS (prezentate la subcapitolul 3.6.1.) cu activitățile minime necesar a fi desfășurate pe
amplasament și în afara acestuia pentru gestionarea, limitarea și înlăturarea urmărilor
accidentului, evacuarea populației, salvarea viețilo r omenești și bunurilor materiale.
După punerea în aplicare pas cu pas a etapelor metodei CARMIS , operatorul economic
va fi în măsură să întocmească prin personalul de specialitate Raportul de securitate care
reprezintă tocmai rezultatul propus și obținut.

87 6.2. ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE SECURITATE
DOCUMENTUL PRINCIPAL AL SISTEMULUI DE
MANAGEMENT AL SECURITĂȚII
Rezultatul final al punerii în aplicare a metodei CARMIS îl reprezintă întocmirea
Raportului de Securitate .
În conformitate cu H.G. 804/2007 cu modif icările și completările ulterioare, privind
controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase
raportul de securitate va fi elaborat pentru S.C. AMURCO S.R.L. Bacău, respectiv S.C.
CHIMCOMPLEX S.A. ONEȘTI operator i economic i clasifica ți SEVESO care “produc,
manipuleaz ă, utilizeaz ă, depoziteaz ă substan țe: toxice, periculoase, explozive, inflamabile, care
prin natura lor în situa ții de func ționare anormal ă a instala țiilor, pot genera situa ții de risc major
cu efect deo sebit de grav asupra salaria ților, a populației ș i asupra mediului înconjură tor”.
Acesta va fi întocmit î n conformitate cu HG 804/2007 “privind controlul asupra
pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase “ și actualizat
permanent în funcție de modificările apărute în cadrul operatorului economic .
Raportul de activitate stabileș te măsurile pentru controlul activită ților care prezintă
pericol de accidente majore în care sunt implicate substan țe periculoase, în scopul preveni rii și
limitării consecin țelor asupra securită ții și sănătă ții popula ției, precum și asupra calită ții
mediului.
Raportul de securitate tratează în mod special evenimente care rezult ă din evolu ții
necontrolate în cursul exploat ării și care conduc la pericol e grave imediate sau întarziate pe
amplasament s au în exteriorul acestuia ca urmare a desfa șurării profilului de activitate, a
producerii unor dezastre naturale (cutremur, alunecari de teren), producerea unor atentate
teroriste și/sau c ăderi de obiecte cosmice din atmosferă .
Raportul de securitate este un document de referin ță pentru organizarea, instruirea,
dotarea și interven ția în situa ții de risc major, considerate situa ții de urgen ță pentru care sunt
necesare desfășurarea de activit ăți de înș tiințare-alarmare și de intervenție specifice .
Raportul de securitate va fi întocmit pentru specificul organiz ării operatorului economic
și are urmatoarele caracteristici:
 se aplic ă pe î ntreg teritoriul platformei chimice ;
 se aplic ă societ ăților care desf ășoară activitatea pe amplasament ;
 prevederile sunt obligatorii pentru tot personalul aflat pe platformă ,
considerat ă zonă de planificare la urgen ță, inclusiv pentru operatorii din
afara societății care desf ășoară lucrari pe amplasament în baza
contractelor întocm ite.

88 În cazul unui accident major, care nu poate fi limitat la nivelul amplasamentului, unele
prevederi specifice ale raportului de securitate se aplică și operatorilor economici din vecinătate
precum și localit ăților limitrofe care pot fi afectate.
Pentr u localitățile limitrofe, în cazul declan șării unei alarme la dezastru datorită
producerii unui accident chimic la un oparator economic din zona de responsabilitate ,
personalul administrativ de conducere ale acestora cu atribuț ii și responsabilit ăți în domeniul
situa țiilor de urgen ță (primar, viceprimar, secretar de localitate), vor ac ționa conform planului
de analiză și acoperire a riscurilor pentru fiecare localit ate.
Poten țialul pericol major în producerea accidentelor pe care îl reprezint ă cele două
amplasamente , justific ă necesitatea întocmirii raportului de securitate, a planului de urgen ță
intern ă și a unei politici de prevenire, din urmatoarele considerente:
 existența unor tehnologii și instalții care produc, utilizează, manipulează și
depozitea ză substanț e periculoase ;
 existenț a unor mari cantități de substan țe periculoase la un moment dat ;
 afectarea vecinat ăților cu consecin țe grave în cazul apari ției unor emisii masive
de substan țe periculoase ;
 poluarea apelor de suprafa ță;

Amplasamentul și specificul tehnologic poate favoriza manifestarea simultan ă a mai
multor factori de risc care s ă facă posibil ă antrenarea în „efect domino” a mai multor instala ții
determin ând agravarea consecin țelor unui accident în care sunt implicate substan țe peric uloase.
Cerinț ele stabilite în documentul privind politicile de prevenire a accidentelo r majore,
sunt modificate sau actualizate și completate în funcț ie de pericolele de accidente majore
prezentate de fiecare operator economic și con țin următoarele elemen te:
1. politica de prevenire a accidentelor majore – document în format letric , cuprinzând
obiectivele generale ale operatorului economic și principiile de ac țiune referitoare la controlul
asupra pericolelor de accident major;
2. sistemul de management al securită ții – care cuprinde o rganiza rea, responsabilită țile,
procedurile, procesele și resursele pentru determinarea ș i punerea în aplicare a politicii de
prevenire a accidentelor majore , respectiv :
a) organizare și personal;
b) identificarea și evaluarea pericolelor majore;
c) controlul opera țional;
d) managementul pentru modernizare;
e) planurile pentru situa ții de urgen ță;
f) monitorizarea performan ței, verificare a și revizuire a.

89
CONCLUZII GENERALE
Această lucrare contribuie la elaborarea unei metod e de analiză și evaluare a riscurilor
care se pot produce la operatorii economici care folosesc în procesul de pr oducție substanțe
periculoase , denumiți și operatori SEVESO și are un mare avantaj față de metodele existente la
nivel internațional respectiv, aco peră punctele slabe și amenințările acestora și permite
operatorului economic să întocmească Raportul de securitate după punerea în aplicare a
metodei .

Cu privire la oportunitatea tezei
1. În multe țări membre ale Uniunii Europene există metodologii bine stabilite pentru
evaluarea riscului de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe
periculoase. În România, după aderarea la Uniunea Europeană încă nu există o metodologie
unică și acceptată care să fie folosită de evaluatorii de ris c pentru amplasamentele unde există
posibilitatea producerii unui accident major, precum și pericolul amplificării acestuia prin
efectul "Domino", datorită condiților de amplas are și a existenței în apropiere a unor astfel de
instalații sau operatori econo mici.
2. Pe baza studierii documentelor existente în literatura de specialitate la nivel internațional
cu privire la existența metodelor de analiză a riscurilor și securității industriale în cadrul unui
operator care folosește în procesul de producție sub stanțe periculoase și având în vedere faptul
că, în România nu există o astfel de metodă, se impune să se cerceteze stadiul riscurilor
existente , accidentele produse și urmările acestora la obiectivele tip SEVESO de pe teritoriul
țării noastre , măsurile de securitate implementate și să se identifice noi soluții pentru
prevenirea producerii accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase precum
și pentru creșterea nivelului de securitate existent.
3. Din experiența dezastrelor produse pe ter itoriul țării noastre, specialiștii în domeniu au
stabilit faptul că, dezastrele naturale sunt foarte greu de prevăzut și aproape imposibil de evitat,
pe când dezastrele tehnologice pot fi evitate să se producă în mod sistematic. Pentru fiecare
dintre tipu rile de risc care pot declanșa un dezastru, trebuie să se realizeze sisteme de
management care să prevină sau să minimizeze impactul negativ și produ cerea pagubelor de
orice natură.
4. Sistemul de management al securității din toate domeniile trebuie să i dentifice toate
funcțiile importante de la toate nivelurile organizației, să definească în mod clar și explicit,
rolurile, sarcinile, responsabilitățile, autoritățile și disponibilitatea resurselor în vederea

90 prevenirii producerii și limitării efectelor un or eventuale situații de urgență în zon a de
competență.
5. După punerea în aplicare și în țara noastră a legislației europene, armonizată și
transpusă în legislația română, în județul Bacău la nivelul anului 2015 au fost identificați cinci
operatori econom ici clasificați tip SEVESO cu risc major, și șase cu risc minor,
amplasamentele fiind localizate în apropierea zonelor cu vulnerabilitate crescută pentru
populație sau mediu. În cazul acestor amplasamente elabor area unor studii de risc este necesară
pentru prevenirea accidentelor tehnologice (care s -au și produs pe unele amplasamente) și în
planificarea urgențelor. Pe baza acestor studii populația poate fi informată, instruită și pregătită
privind modul de comportare pe timpul producerii unor accidente, cee a ce poate să conducă la
salvarea multor vieți omenești.

Aceste aspecte au stat la baza deciziei de a studia o p arte din metodele de evaluare a
riscurilor și securității industriale existente la nivel internațional , în vederea identificării unei
noi metod e care să răspundă necesităților de acoper ire a riscuril or existente pe teritoriul
operatorilor economici din România , care folosesc în procesul de producție substanțe
periculoase.

Cu privire la fundamentarea teoretică a metodei CARMIS elaborată
1. Noua metodă de evaluare a riscurilor și securității industriale identificată și denumit ă
METODA CARMIS (Combined Analysis and Assessment Method of Risks and Industrial
Safety/Dangerous Soubstances – Metoda Combinată de Analiză și Evaluare a Riscurilor și
Secu rității Industriale/pentru Substanțe Periculoase) a rezultat d in combinarea punctelor tari ale
metode lor studiate și selectate, acoperirea punctelor slabe și amenințărilor și are drept scop
determinarea cantitativă și calitativă a nivelului de risc/securit ate pentru instalațiile/tehnologiile
operatorilor economici care folosesc în procesul de producție substanțe periculoase și pot
produce accidente majore cu implicații grave asupra populației, bunurilor materiale și mediului.
2. Caracteristica definitorie a metodelor de evaluare a riscurilor studiate este reprezentată
de gradul ridicat de complexitate al acestora.
3. Reprezentarea scenariilor de accident cu ajutorul nodului fluture care asociază un arbore
de defectări cu un arbore de evenimente prin metoda ARAMIS, ar trebui sa fie preluată în actele
normative care reglementează modul de elaborare a rapoartelor de securitate.
4. Metodele studiate și prezentate fiind metode de analiză și evaluare nu stabilesc
măsurile/acțiunile de intervenție necesare limită rii și înlăturării urmărilor unui posibil
accident major.

91 5. Din punct de vedere al securității obiectivelor SEVESO , analiza metodelor de evaluare a
riscurilor studiate, este necesară atât din perspectiva modului de stabilire a etapelor de
identificare a p ericolelor, de evaluare a riscurilor cât și de stabilire a măsurilor de prevenire,
protecție și intervenție pe un amplasament dat, într -o singură metodă combinată.
6. Utilizarea metodelor de evaluare a riscurilor studiate prezintă unele dezavantaje , care
datorită complexității lor sunt dificil de aplicat în practică, sunt costisitoare, presupun un volum
mare de muncă și implică o specializare și o competență deosebită a analiștilor care realizează
evaluarea riscurilor.

Cu privire la punerea în aplicare a metodei CARMIS
1. Noua metodă elaborată din combinarea punctelor tari și acoperirea punctelor slabe și
amenințărilor ale metodelor integrate studiate și selectate, numită metoda CARMIS realizează o
evaluare completă a riscurilor și are următoarele avantaj e principale:
a. determină cantitativ și calitativ nivelul de risc/securitate pentru
instalațiile/tehnologiile operatorilor economici care folosesc în procesul de
producție substanțe periculoase și pot produce accidente majore cu implicații
grave asupra popul ației, bunurilor materiale și mediului înconjurător;
b. stabilește măsurile/acțiunile de protecție/intervenție necesare limitării și
înlăturării urmărilor unui posibil accident major pe am plasament sau în afara
acestuia;
c. conține datele și informațiile necesar e operatorului economic pentru
întocmirea Raportului de securitate.

2. Pentru realizarea procesului de identificare a pericolelor majore, care rezultă din
operarea normală și anormală, precum și evaluarea probabilității producerii și severității lor, s-a
recurs la o abordare a metodei în echipă, pentru identificarea sistematică a riscurilor și
securității în vederea adoptării și implementării celor mai adecvate proceduri de intervenție
pentru limitarea și înlăturarea urmărilor unui accident major.
3. Poten țialul de pericol care îl reprezintă o platform ă chimică (care folosește în
procesul de producție substanțe periculoase ) atât pentru amplasament dar și în afara acestuia
pentru populație este determinat de coexistența și posibilitatea de manifestare a mai multor
factori de risc:
a. proprietățile de pericol ale substanțelor periculoase ;
b. apariția unor avarii la instalațiile de pe amplasament .

92 4. Din punerea în aplicare a noii metode de evaluare a riscurilor identificată rezultă clar
faptul că, probabilitatea apariției unor situații de urgență pe amplasament este diminuată de
dotarea instalațiilor cu sisteme de siguranță, automatizarea și controlul parametrilor de risc,
calificarea personalului de exploatare, instruirea și antrenarea personalului de intervenție , iar
limitarea urmărilor unui potențial accident major este posibilă prin punerea în aplicare a
procedurilor pentru gestionarea situațiilor de urgență stabilite în noua metodă .

Cu privire la caracterul original al lucrării
1. În cadrul noii metode de evaluare a riscurilor propusă, s -au studia t și analizat ca
elemente de noutate și originalitate față de metodele existente studiate, cazu rile cele mai grave
în care totuși s -ar produce accident e major e și permite după punerea în aplicare a etapelor să se
întocmească Raportul de securitate.

2. Realizarea analizei SWOT a metodel or studiate și selectarea punctelor tari , care au fost
preluate în noua metodă de evaluare a riscurilor precum și eliminarea punctelor slabe și
amenințărilor a permis realizarea unei noi metode și completarea acesteia astfel încât orice
operator economic după punerea în aplicare a metodei să fie în măsură să întocmească Raportul
de securitate stabilit de legislația de specialitate, fără să fie necesară punerea în aplicare a mai
multor metode în domeniu .
3. În urma verificării și punerii în aplicare a metodei operatorul economic va întocmi
proceduri concrete care să stabile ască legături clare între datele de producere a unui accident
major și măsurile care se impun a fi luate pentru li mitarea și înlăturarea urmărilor acestuia pe
amplasament sau în afara acestuia .
4. Simularea scenari ilor de accident în care sunt implicate substanțe periculoase , cu
programul ALOHA permite autorităților responsabile din cadrul Sistemului Național pentru
Managementul Situațiilor de Urgență să dispună în timp oportun și planificat, măsurile
necesare pentru stabilirea dista nțelor de siguranță, protecția și salvarea vieții populației precum
și evacuarea la timp a acestora și a bunurilor materiale din zonele po tențial a fi af ectate de un
eventual accident;
5. Metoda de evaluare a riscurilor CARMIS propusă în teza de doctorat este o metodă
completă care stabilește în urma parcurgerii etapelor de evaluare a riscurilor , activitățile
care trebuie desfășurate pe ampl asament și în afara acestuia pentru gestionarea, limitarea
și înlăt urarea urmărilor unui accident și cel mai important permite realizarea Raportului
de securitate ;
6. O parte din rezultatele obținute au fost prezentate la diferite conferințe științifice și au
fost publicate în diferite reviste de specialitate.

93
Cu privire la căile de dezvoltare ulterioară a cercetării
1. Întrucât în România nu există o metodologie unică și acceptată care să fie folosită de
evaluatorii de risc pentru amplasamentele unde e xistă posibilitatea producerii unui accident major
în care sunt implicate substanțe periculoase , este necesar în continuare să se studieze și să se
identifice noi metode de evaluare a riscurilor.
2. Baza teoretică și rezultatele simulărilor efectuate prin programele selectate pot constitui
un material util în identificarea altor metode de evaluare a riscurilor sau chiar pentru completarea
metode i CARMIS cu alte etape și măsuri impuse de noile tehnologii ale instalațiilor de pe
amplasamentele existente sau cele care se vor realiza.
3. Deoarece s -a folosit pentru evaluarea factorilor de risc identificați și pentru estimarea
impactului direct asupra bunurilor, personalului și infrastructurii doar Programul de simulare
ALOHA, este necesară continuarea și ex tinderea cercetărilor experimentale și cu alte programe
din cele existente la nivel internațional în vederea îmbunătățirii și completării acestora.
4. În lucrarea de față s -a studiat comportamentul a două substanțe periculoase , respectiv
amoniacul și clorul depozitat e în rezervoare de mare capacitate și care pot produce cel mai mare
accident chimic pe teritoriul României, fără a lua în considerare și celelalte substanțe periculoase
existente în procesul de producție din industria țării noastre. Acest asp ect poate genera în viitor o
diversitate de teme de cercetare pentru identificarea de noi metode de evaluare a riscurilor , la cele
mai importante substanțe periculoase existente pe amplasamentul operatorilor economici care
folosesc în procesul de producție substanțe periculoase cum sunt: acidul sulfuric, acidul
clorhidric, benzină , motorină, substanțe radioactive etc.

Valorificarea cercetărilor realizate
Cercetările efectuate în cadrul lucrării au fost publicate în articole și susținute la diferite
conferi nțe, sau sunt în curs de publicare :
Lucrări publicate în reviste cotate ISI:
1. Daniel -Cătălin Felegeanu , Valentin Nedeff, Radu Cristian , Mircea Horubeț, Risk
management for ammonia tank failure at ,,S .C. SOFERT S.A.” Bacau , Environmental
Engineering and M anagement Journal, vol. 13, No. 7, pp. 1587 -1594, July 2014;
2. Doina Cap șa, Mirela panainte, Dana Chițimuș, Marius Stănilă, Daniel -Cătălin Felegeanu ,
Accidental pollution with ammonia. Influence of meteorogical factors , Environmental
Engineering and Manag ement Journal, vol. 13, No. 7, pp. 1573 -1580, July 2014;
3. Daniel -Cătălin Felegeanu, Gigel Paraschiv, Mirela Panainte -Lehadu ș, Mircea Horube ț,
Mihai Belciu, Mihai Radu, Ovidiu Leonard Turcu, A Combined Method for the Analysis

94 and Assessment of Risks and I ndustrial Safety , Environmental Engineering and
Management Journal, vol. 1 5, No. 3, pp. 553 -562, March 2016 .

Lucrări publicate în reviste indexate BDI
1. Daniel -Cătălin Felegeanu , Valentin Nedeff , Mirela Panainte, The prevention of hazardous
substances ma jor accidents, Journal of Engineering Studies and Research, vol. 18, No. 3,
61-68, July – September 2012;
2. Daniel -Cătălin Felegeanu, Valentin Nedeff, Mirela Panainte , Analiysis of technological
risk assessment methods in order to identify definito ry elements for a new
combined/complete risk assessment method, Journal of Engineering Studies and Research, vol.
19, No. 3, 32 -43, July – September 2013 .
Lucrări publicate în Proceeedeingurile unor conferințe naționale și internaționale
1. Daniel -Cătălin Felegeanu, Valentin Nedeff , Prevent major accidents involving hayardous
substances , First International Conference on MOLDAVIAN RISKS – FROM GLOBAL to
LOCAL SCALE, 16 -19 May 2012, Bac ău, Rom ânia, pp.86 ;
2. Daniel -Cătălin Felegeanu, Valentin Nedeff , Panaint e Mirela, Security management in the
context of integrated management at S.C. SOFERT S.A. Bacău. Caze stuy – the dammageof
the ammonia tank from ,,S.C. SOFERT S.A.” Bacău , The X th International Conference
CONSTRUCTIVE AND TECHNOLOGICAL DESIGN OPTIMIZATION IN THE MACHINES
BUILDING FIELD – OPROTEH , 23-25 May 2013, Bacău, România , pp.55 ;
3. Daniel -Cătălin Felegeanu, Valentin Nedeff , Panainte Mirela, Study of the methods
assessment of the technological risk for identification a combined -complete method
assesse ment of risk, The X th International Conference CONSTRUCTIVE AND
TECHNOLOGICAL DESIGN OPTIMIZATION IN THE MACHINES BUILDING FIELD –
OPROTEH, 23 -25 May 2013, Bacău, Ro mânia , pp. 55 ;
4. Panainte Mirela , Valentin Nedeff, Moșneguțu Emilian, Felegeanu Daniel -Cătălin , An
analyze of the occupational health, safety and security system at the „Vasile Alecsandri”
University of Bacau, EEA &AE’2013 – International Scientific Conference, 17 -18.05.2013,
Ruse Bulgaria, pp. 322 -329.
5. Daniel -Cătălin Felegeanu, Valentin Ned eff, Mirela Panainte -Lehaduș, Mircea Horubeț,
Marius Stănilă, Mihai Radu, An analysis of the risk assessment methods in establisments
where dangerous substances are used in the processing activities , Second International
Conference on Natural and Anthropic Risks ICNAR 2014 , (04-07 iunie 2014) Bacau, Romania
– poster .
Referate :

95 1. Felegeanu Daniel -Cătălin , Studii și cercetări cu privire la factorii care influențează riscul
și securitatea industrială , Universitatea ,,Vasile Alecsandri ” din Bacău;
2. Felege anu Daniel -Cătălin , Referatul nr.1 , Stadiul actual privind managementul riscurilor și
securității industriale , Universitatea ,,Vasile Alecsandri ” din Bacău;
3. Felegeanu Daniel -Cătălin , Referatul nr. 2, Stabilirea bazei tehnice de cercetare a riscurilor
și securității industriale , Universitatea ,,Vasile Alecsandri ” din Bacău;
4. Felegeanu Daniel -Cătălin , Referatul nr. 3, Rezultate experimentale obținute , Universitatea
,,Vasile Alecsandri ” din Bacău.

BIBLIOGRAFIE

[1] Andersen, H., Casal, J., Dandrieu x, A., Debray, B., De Dianous, V., Duijm,
N.J.,Delvosalle, C., Fievez, C., Goossens, L., Gowland, R.T., Hale, A.J., Hourtoulou,
D.,Mazzarotta, B., Pipart, A., Planas, E., Prats, E., Salvi, O., Tixier, J. , 2004. ARAMIS
User Guide, Report EVG1 – CT – 2001 -00036, pp. 1 –110;
[2] Aven, T., Risk Analysis: Assessing Uncertainties Beyond Expected Values and
Probabilities, Ed. Wiley , Marea Britanie, 2008;
[3] Aven,T., Rettedal, W., Bayesian frameworks for integrating QRA and SRA
methods Original Research Article Structural Safety , Volume 20, Issue 2 , 1998 , Pages 155 -165.
[4] Ayrault, N ., Evaluation des dispos itifs de prévention et de protection utilisés pour réduire
les risques d’accid ents majeurs (DRA -039), Rapport Oméga 10 – Evaluation des barrières
techniques de sécurité, INERIS, France, 2005 ;
[5] Barthélémy François, H. Hornus, J. Roussot, J -P. Huffschmitt, J -F. Raffoux (2001), Usine
de la société Grande Paroisse à Toulouse – Accid ent du 21 septembre 2001, Rapport de
l’Inspection Générale de l’Environnement. Affaire n°IGE/01/034. Ministère de l’Aménagement
du Territoire et de l’Environnement;
[6] Bartram, J., Fewtrell, L. and Stenström, T.A. (2001). Harmonised assessment of risk an d
risk management for water -related infectious disease: an overview. In Fewtrell, L. and Bartram,
J. (ed.), Water Quality: Guidelines, Standards and Health. IWA Publishing, London, p. 1 -16.
[7] Băbuț, C.M., Stabilirea bazelor metodologice de evaluare a ris cului pentru amplasamentele
aflate sub incidența prevederilor Directivei SEVESO II, Revista Minelor, nr. 9 -10 (207 –
208)/2008;
[8] Băbuț, G.B. , Moraru, R., Băbuț, C. – Metode integrate de evaluare a riscurilor,Universitatea
din Petroșani 2009;
[9] Băbuț, C. M, Metode de analiză și evaluare a riscurilor aplicabile pentru amplasamentele
industrial de tip SEVESO, 2011 ;
[10] Băbuț, G.B., Moraru, R.I., Dura, C., Cadrul conceptual și metodologic de analiză și
evaluare a riscurilor pentru amplasamentele industriale de tip SEVESO , Calitatea acces la succes,
vol. 16, no. 145, april 2015;
[11] Bedford, T., Cooke, R., Probabilistic risk analysis – Foundation and methods, Cambridge
University Press, 2001;
[12] Bibire L., Ghenadi A., Risc industrial – evaluare, politici și strategii, editura ALMA
MATER , 2011;
[13] Bibire L., Ghenadi A., Managementul sănătății și securității în muncă , editura ALMA
MATER , 2011;

97 [14] Birk A. M. , BLEVE Response and Prevention: Technical Documentation, 1995;
[15] Bobbio A, Portinale L, Minic hino M, Ciancamerla E. Improvement the analysis of
dependable systems by mapping fault trees into Bayesian networks. Reliability Engineering and
System Safety 2001;71:249 –260;
[16] Boudali H, Dugan JB. A discrete time Bayesian network reliability modeling and analysis
framework. Reliability Engineering and System Safety 2005;87: 337 –349;
[17] Bogen, K.T., Spear, R.C. Integrating Uncertainty and Interindividual Variability in
Environmental Risk Assessment. Risk Anal. 1987, 7, 427 –436;
[18] Chevreau FR, Wybo JL, Cauchois D. Organizing learning processes on risks by using the
bowtie representation. Journal of Hazardous Materials 2006, 130: 276 –283;
[19] Christou, M.D. & S. Porter (1999), Guidance on landuse planning as required by the
council directive 96/82/EC , Joint Research Centre, European Commission, EUR 18695 EN;
[20] Ching J, Leu SS. Bayesian updating of reliability of civil infrastructure facilities based on
condition state data and fault tree model. Reliability Engineering and System Safety
2009;94:1962 –1974;
[21] Ciutacu C., Evaluări ale costurilor instituțional administrative generate de implementarea
Directivei Nr. 96/82/CE SEVESO II (Studiu final), București, Septembrie, 2002;
[22] Cockshott JE. Probability bow -ties a transparent risk management tool . Process Safety and
Environmental Protection 2005;83:307 –316;
[23] Covello, V.T ., Merkhofer, M.W. Risk Assessment Methods: Approaches for Assessing
Health and Environmental Risk; Plenum Press: New York, NY, USA, 1993;
[24] Delvosalle C, Fievez C, Pipart A , Casal Fabrega J, Planas E, Christou M, Mushtaq F.
Identification of reference accident scenarios in SEVESO establishments. Reliability Engineering
and System Safety 2005;90:238 –246;
[25] Delvosalle C, Fievez C, Pipart A, Debray B. ARAMIS project: a compr ehensive
methodology for the identification of refernce scenarios in process industries. Journal of
Hazardous Materials 2006;130:200 –219;
[26] D'Silva, Themistocles – The Black Box of Bhopal. Canada/USA: Trafford Publishing. pp.
263, 2006;
[27] Dianous V D, Fievez C. ARAMIS project: a more explicit demonstration of risk control
through the use of bowtie diagrams and the evaluation of safety barrier performance. Journal of
Hazardous Materials 2006;130:220 –233;
[28] Duijm N. J. (2001) , Land Use Planning And Chemical Sites – the LUPACS project – 1996 –
2000. In Proceedings of the Seminar on Progress in European Research on Major Accident
Hazards, October 10, 2001. Antwerp, Belgium. Federal Ministry of Employment and Labour;

98 [29] Delvosalle, C., Fiévez, C., Pipa rt, A., 2004. Deliverable D.1.C., in WP 1, Accidental
risk assessment methodology for industries in the context of the SEVESO II directive, Editor
Faculté Polytechnique de Mons, Major Risk Research Centre: Mons (Belgique);
[30] Doina Capșa, Valentin Nedeff , Ema Faciu, Gabriel Lazăr, Iulia Lazăr, Narcis Bârsan,
Aspects of the fog phenomenon in bacau city present environment and sustainable
development, vol. 6, no. 1, 2012;
[31] Debray, B., Chaumette, S., Descouriere, S., Trommeter, V. (2006), Methodes d’ ana lyse des
risques generes par une installation industrielle, INERIS, Verneuil – en – Halotte, France;
[32] Farret, R. , (2009) : Harmonisation des analyses de risques – Concepts et échelles unifiés
pour les différentes réglementations, le risque chronique e t le risque accidentel, EAT – DRA -71,
rapport INERIS -DRA -09-95321 ;
[33] Ferson, S. Bayesian methods in risk assessment. Unpublished Report Prepared for the
Bureau de Recherches Geologiques et Minieres (BRGM), New York; 2005;
[34] Gertjan M., Kiwa Water Re search , The Netherlands, Nicholas Ashbolt University of
New South Wales, Australia. Quantitative microbial risk assessment: its value for risk
management;
[35] Gombert, P., Farret, R., (2009). Definition of a risk analysis method combining long –
term and sh ort-term issues. CO2NET Annual Seminar 2009, Trondheim (N), 18 -19 june 2009.
[Poster];
[36] Goossens, L., Hourtolou, D. , 2003. What is a Barrier? ARAMIS -Working Document.
Haddon, J.W., 1973. Energy damage and the ten counter -measure strategies. Human Facto rs
Journal 15 (1), 355 –366.IAEA, 1999. Basic Safety Principles for Nuclear Power Plants.
International Atomic Energy Agency ed., Vienna;
[37] Gowland, R., The accidental risk assessment methodology for industries (ARAMIS)/layer
of protection analysis (LOPA ) methodology: a step forward towards convergent practices in
risk assessment. Journal of Hazardous Materials, vol. 130 (3)/2006;
[38] Gowland, R., The accidental risk assessment methodology for industries (ARAMIS) layer
of protection analysis (LOPA) metho dology Journal of Materials, volume 130, Issue 3, 31
March 2006, pages 307 -310;
[39] Guldenmund F. Hale A. Betten J. (2006). The development of an audit technique to assess
the quality of safety barriers management. Journal of Hazardous Materials 130:234 -241;
[40] Hale A. (2002). Conditions of occurrence of major and minor accidents. Urban myths,
deviations and accident scenarios. Tijdschrift voor toegepaste Arbowetenschap 15:34 -41;
[41] Hourtolou, D. , ASSURANCE – Assessment of the Uncertainties in Risk An alysis of
Chemical Establishment, E.C. Project ENV4 -CT97 -0627, 2002;

99 [42] Hubbard, H.H., J.C., Houbolt – Structural Response to High Intensity Noise , N.A.S.A.
Memo 4 -12, 59 -L, 1987;
[43] Kalantarnia M, Khan F, Hawboldt K. Dynamic risk assessment using fail ure assessment
and Bayesian theory. Loss Prevention in the Process Industries 2009;22:600 –606;
[44] Kalantarnia M , Khan F, Hawboldt K. Modeling of BP Texas City refinery accident using
dynamic risk assessment approach. Process Safety and Environmental Prot ection Industries
2010;88:191 –199;
[45] Kelly DL, Smith CL. Bayesian inference in probabilistic risk assessment — the current state
of the art. Reliability Engineering and System Safety 2009;94: 628 –643;
[46] Kirchsteiger, C. , On the use of probabilistic a nd deterministic methods in risk analysis,
Trends in accidents, disasters and risk sources in Europe, Journal of Loss Prevention in the
Process Industries, vol. 12/1999 ;
[47] Khan F. Use maximum credible accident scenarios for realistic and reliable ris k
assessment. Chemical Engineering Progress 2001;11:56 –64;
[48] Khan F, Abbasi SA. Techniques and methodologies for risk analysis in chemical process
industries. Loss Prevention in the Process Industries 1998;11:261 –277;
[49] Khakzad N , Khan F, Amyotte P. Safety Analysis in safety facilities: comparison of fault
tree and Bayesian network approaches. Reliability Engineering and System Safety 2011;96:925 –
932;
[50] Khakzad, N., Khan, F., Amyotte, P., Dynamic risk analysis using bow -tie approach
Reability Engin ering & Sistem Safety, Volume 104, August 2012, pages 34 -36;
[51] Lewis, D.Y. 1979, The Mond Fire, Explosion and Toxicity Index – A development of the
Dow Index technical manual for Mond Fire, Explosion and Toxicity Index. AICh E Loss
Prevention Symposium; Proc., Houston: 1 -5;
[52] Lewis, R.J., Sr. SAX’s Dangerous Properties of Industrial Materials, 12th ed.; John Wiley
& Sons, Inc.: Hoboken, NJ, USA, 2012;
[53] Mannan, S., Loss Prevention in the Process Industries. Hazard Identification,
Assessment and Con trol , Elsevier, Third Edition, Oxford, 2005;
[54] Markowski AS , Mannan MS, Bigoszewska A. Fuzzy logic for process safety analysis. Loss
Prevention in the Process Industries 2009;22:695 –702;
[55] Martel B., Chemical risk Analysis/A Practical Handbook E d. Buttervorth -Heinemann
United Kingdom 2004;
[56] Martinsen W. E. and J. D. Marx, “An Improved Model for the Prediction of Radiant Heat
Flux from Fireballs,” International Conference and Workshop on Modeling the Consequences of
Accidental Releases of Hazardo us Materials, ISBN 0 -8169 -0781 -1, Center for Chemical Process
Safety of the American Institute of Chemical Engineers, pp. 605 -621, 1999;

100 [57] Martínez, F. 1990. Sistema de evaluacióny propuesta de tratamiento de riesgos SEPTRI.
Gerencia de riesgos: 19 -28 . Purt, G. 1975. Sistema de evaluación el riesgo de incendio que
puede servir de base para el proyecto de instalaciones automáticas de protección contra
incendios. Madrid : Euroalarm;
[58] Markert F., M. Christou, D. Hourtolou, and Z. Nivolianitou, (2001), A benchmark exercise
on risk analysis of chemical installations , ESMG, Nuremberg March 2001;
[59] Marshall, V.C., Ruhemamm, S. (1997), An anatomy of hazard systems and its application
to ocute proces hazards, trans/ chem E, vol. 75, part. B, pp. 65 -72;
[60] Moraru, R.I., Băbuț, G.B., (2009), Managementul riscurilor: abordare globală – concepte,
principii și stuctură, Editura Universitas Petroșani România;
[61] Miche, E., Prats, F., Chaumette, S ., Formalisation des savoirs et des outils dans le
domaine des risques majeurs, Rapport Oméga 20 – Démarche d’évaluation des barrières
humaines de sécurité, INERIS, France, 2006 ;
[62] Moraru R., Bărbuț G., Analiză de risc,. – Editura Universitas, Petroșani, 2000;
[63] Ozunu A., C. Anghel, Evaluarea riscului tehnolo gic și securitatea mediului, Editura
Accent, Cluj -Napoca, 2007;
[64] Ozunu, A., Evaluarea riscului de mediu, vol.I, 2008;
[65] Oien, K., Sklet, S., Nielsen, L. (1998), Developement of risk level indicators for petroleum
production platform, Proceeding of t he 9th International Symposium Loss Prevention and Safety
Promotion in the Process Industries, pp. 382 -393, mai 4 -7, Barcelona Spain;
[66] Paas C., Swuste P. (2006). Mobile cranes, what goes wrong. An analysis of dominant
accident scenario’s (in Dutch). Ti jdschrift voor toegepaste Arbowetenschap (submitted);
[67] Pece Șt ., Evaluarea riscurilor în sistemul om -mașină, editura Atlas Press, București, 2003;
[68] Perilhon, P. , MOSAR: Présentation de la méthode, Technique de l'Ingénieur, traité,
sécurité et gest ion des risques, article SE 4060, 2000;
[69] Perrin, L., Felipe, M.G., Dufaud, O., Laurent, A., Normative barriers improvement
through the MADS/MOSAR methodology. Safety Science, volume 50, Issue 7, august 2012.
[70] Popa I., Epure M. Laura, Managementul Dezastrelor, Compania INEDIT S.R.L.
București, 2001;
[71] Rathnayaka S, Khan F, Amyotte P. SHIPP methodology: predictive accident modeling
approach. Part II. Validation with case study. Process Safety and Environmental Protection
2011;89:75 –88;
[72] Reaso n J. (1993). Managing the management risk: new approaches in organizational safety.
In: Wilpert B. Qvale T. (eds) Reliability and safety in hazardous work systems, p. 7 -22,
Lawrence Erlbaum Associates Hove, UK Reason J. (1997). Managing the risks of organi zational
accidents. Ashgate, Aldershot UK;

101 [73] Roberts F., “Thermal Radiation Hazards from Releases of LPG from Pressurized Storage,”
Fire Safety Journal, Vol. 4, pp. 197 -212, 1981 -1982;
[74] Roberts, M. W. , Analysis of Boiling Liquid Expanding Vapor Expl osion (BLEVE)
Events at DOE Sites. EQE International , Safety Analysis Workshop, Los Alamos, 2000;
[75] Roșca, A ., Analiza de risc între reglementare și necesitate. Metode de analiză a riscului,
Revista Alarma, 2008;
[76] Salvi, O., Debray, B., A global v iew on ARAMIS, a risk assessment methodology for
industries in the fransework of the SEVESO II directive, Journal of Hayardous Materials,
volume 130, issue3, 31 March 2006, pages 187 -199;
[77] Salvi O. and Gaston D. (1999), Why changing the way to measure the risk ?, Proceedings
9th Annual Conference Risk Analysis : Facing the New Millennium Rotterdam, 10 -13 October
1999, The Netherlands. Edited by L.H.J. Goossens. Delft University Press, 1999, pp. 263 -267;
[78] Salvi, O. et al. 2002. ARAMIS: Accidental Ris k Assessme nt Methodology for Industries in
the frame work of SEVESO II directive. Proceedin gs of the Lille Land Use Planning Conference
2002;
[79] Salminen S. Saari J. Saarela K. Räsänen T. (1992). Fatal and non -fatal occupational
accidents: identical ve rsus differential causation. Safety Science 15:109 -118;
[80] Saloniemi A. Oksanen H. (1998). Accidents and fatal accidents: some paradoxes. Safety
Science 29:59 -66;
[81] Shannon H. Manning D. (1980). Differences between lost -time and non -lost-time industr ial
accidents. Journal of Occupational Accidents 2:265 -272;
[82] Sommestad, T., Ekastedt, M., Jonson, P., A probabilistic relational model for security
risk analisysis. Computers & security, volume 29, Issue 6, September 2010, pages 659 -679.
[83] Steel, C . 1990. Risk estimation. The Safety an d Health Practitioneer, 20;
[84] Swuste P. Hale A. Pantry S. (2003). Solbase: a databank of solutions for occupational
hazards and risks. Annals of Occupational Hygiene 47(7):541 -548;
[85]Swuste P. (2006). You will on ly see it, if you understand it’, or occupational risk prevention
from a management perspective. Presentation during the 4th International Conference on
Occupational Risk Prevention, Sevilla May 10th -12;
[86] Schlechter, W.P.G. (1996), Facility susk review as a mean to addressing existing risk
during the life cycle of a proces unit, operation or facility, International Journal of Pressure
Vessels and Piping, vol. 66, no. 1 -3, pp. 387 -402;
[87] Siu NO, Kelly DL. Bayesian parameter estimation in probabilistic risk assessment.
Reliability Engineering and System Safety 1998;62:89 –116;
[88] Swuste, P. Qualitative Methods for Occupational Risk Prevention Strategies in Safety, or
Control Banding —Safety. Saf. Sci. Monit. 2007, 11, 1 –7;

102 [89] ToroK, Z., Rezumatul teze i de doctorat – Analize calitative și cantitative în managementul
riscului în sectorul industrial chimic, Universitatea Babeș -Bolyai, facultatea de știință și ingineria
mediului, Cluj Napoca, 2010;
[90] Troutt, M.D., Elsaid, H.H. (1996) The potential value of SAATY ‘s eigenvector scaling
method for short -term forecasting of currency exchanges rates. Siam Review, vol. 38, pp. 650 –
654;
[91] Villanueva, J.L. 1995. Evaluación del riesgo de incendio. Método de Gustav Purt.
Barcelona: INSHT;
[92] Zalk, D.M . Contr ol Banding; A Simplified, Qualitative Strategy for the Assessment of
Risks and Selection of Solutions; TU Delft Publisher: Delft, The Netherlands, 2010; pp. 2 –8;
[93] Zalk, D.M., Paik, S.; Swuste, P. Evaluating the Control Banding nanotool, a qualitative r isk
assessment approach for controlling nanomaterial exposure. J. Nanopart. Res. 2009, 11, 1685 –
1704.
[94] Zalk, D.M. , Kamerzell, R.; Paik, S.; Kapp, J.; Harrington, D.; Swuste, P. Risk level based
management system: A Control Banding model for occupation al health and safety risk
management in a highly regulated environment. Ind. Health 2010, 48, 18 –28.
[95] Zalk, D.M. , Spee, T.; Gillen, M.; Lentz, T.J.; Garrod, A.; Evans, P.; Swuste, P. Review of
qualitative approaches for the construction industry: Desi gning a risk management toolbox. Saf.
Health Work 2011, 2, 105 –121;
[96] Zemering C. Swuste P. (2005). Het scenario audit. Voorstel voor een methode ter preventie
van incidenten en rampen in de process industrie. (The scenario audit. Proposal for a method to
prevent incidents and disasters in the process industry);
[97] Weber P, Medina -Oliva G, Simon C, Iung B. Overview on Bayesian networks applications
for dependability, risk analysis and maintenance areas. Engi – neering Applications of Artificial
Intelli gence 2010,http://dx.doi.org/10.1016/j.engappai.2010.06.002;
[98] Whitehouse, H.B. 1985. IFAL – A new risk analysis tool. The assessment and control of
major hazards, Inst. Chem Eng.: 309;
[99] Analize calitative și cantitative în managementul riscului în domeniul industrial chimic –
Universitatea Babeș Bolyai – Facultatea de Știință și ingineria mediului, 2010;
[100] ARAMIS: Accidental Risk Assessment Methodology for Industries in the framework of
SEVESO II directive – User guide, Projet européen no EVG1 -CT-2001 -00036
(http://mahb.jrc.ec.europa.eu);
[101] Analiza cauzelor avarierii rezervorului de la SOFERT SA Bacău – Universitatea
Tehnică de Construcții București, 2002;
[102] Analiza la Impact a rezervorului de amoniac – Dr. Ing. Cezar Aanicai, 2002;

103 [103] Directiva 96/82/CE a Consiliului privind controlul asupra riscului de accidente majore
care implică substanțe periculoase ;
[104] Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind
controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase;
[105] Directiva Consiliului 67/548/CEE privind armonizarea legislației și măsurile
administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor chimice
periculoase;
[106] Ghid de aplicare a Directivei SEVESO în domeniul amenajării teritoriului și
urbanismului, I.G.S.U., 2010;
[107] Ghid de elaborare a unui raport de securitate pentru a îndeplini cerințele Directivei
96/82/CE modificată prin Directiva 2003/105/CE ( SEVESO II), www, ghid de e laborare a unui
raport 91.php;
[108] Guidelines for Evaluating the Characteristics of Vapor Cloud Explosions, Flash Fires, and
BLEVE, ISBN 0 -8169 -0474 -X, Center for Chemical Process Safety of the American Institute of
Chemical Engineers, 1994;
[109] Guid elines for Evaluating Process Plant Buildings for External Explosions and Fires, ISBN
0-8169 – 0646 -7, Center for Chemical Process Safety of the American Institute of Chemical
Engineers, 1996;
[110] Guidelines for Consequence Analysis of Chemical Releases, ISBN 0 -8169 -0786 -2, Center
for Chemical Process Safety of the American Institute of Chemical Engineers, 1999;
[111] HG Nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanțe periculoase;
[112] Legea 278/2013 p rivind emisiil e industriale ;
[113] http://www.referate .ro;
[114] Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Buletinul Pompierilor nr 1(13) /2006;
[115] Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, M anual pent ru identificarea, evaluarea
și controlul riscurilor de incendiu la clădiri civile, de învățământ, administrative, turism;
[116] Legea nr.481/2004 privind protecția civilă în România, republicată și modificată;
[117] Legea nr. 307/2006 privind apărarea împo triva incendiilor, cu modificările și
completările ulterioare;
[118] Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și
controlul activităților nucleare;
[119] Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, regle mentarea, autorizarea și
controlul activităților nucleare , actualizată;
[120] Layer of Protection Analysis: Simplified Process Risk Assessment (CCPS Concept
Book), Center for Chemical Process Safety/AIChE, 2001 (http://knovel.com);

104 [121] Metodologie pentr u analiza riscurilor industriale ce implică substanțe periculoase, TUV
Austria, 2008;
[122] Methods for the calculation of physical effects („Yellow Book”), CPR 14E, Committee
for the Prevention of Disasters, Den Haag, Netherlands, 1997;
[123] Ministerul M ediului și Dezvoltării Durabile, 2008, „ Ghid Tehnic privind modalitățile de
investigare și evaluare a poluării solului și subsolului”;
[124] Normativ de siguranță la foc a construcțiilor – indicativ p 118 -99. Editura Ministerului
Lucrărilor Publice și Amen ajării Teritoriului;
[125] Ordin nr. 647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
elaborarea planurilor de urgență în caz de accidente în care sunt implicate substanțe
periculoase;
[126] Hotărârea de Guvern nr. 1061 /2008, privind transportul deșeurilor periculoase și
nepericuloase pe teritoriul României;
[127] Ordin nr. 210/21.05.2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea
și controlul riscurilor de incendiu;
[128] Legea 104/2011 privind calitatea aerul ui încon jurător;
[129] Permanent Austrian SEVESO Working Group, Calculation of appropriate distances for the
purposes of Land. Use Planing, Emergency Planning and Domino Effects, http:// www. unwelt.
steiermark. At/cms/ dokumente/10899190_28322874/323d0 abe/sevsso .pdf;
[130] Programul ALOHA;
[131] Protecția Civilă, anul XIV, nr. 3 -4 (53 -54), decembrie 2008;
[132] Plan de Urgență Internă pentru amplasamentul AMURCO, Bacău, 2005;
[133] Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor în Județul Bacău, actualizat, 201 5;
[134] Regulamentul (UE) nr . 305/2011 al Par lamentului European și al Consiliului din
9 martie 2011, de stabilire a unor condiții armon izate pentru comercializarea produselor pentru
construcții;
[135] Raport privind stadiul implementării Directivei 96/82/CE privind controlul accidentelor
majore în care sunt implicate substanțe periculoase: ing. Camelia Buzuleac, consilier Corina
Craciun, ing. Dumitriu Narcisa;
[136] Raport de EXPERTIZĂ TEHNICĂ executat de Institutul Național de Cercetare și
Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor – INCERC Filiala Iași, 2002;
[137] Raport de Securitate pentru amplasamentul AMURCO, Bacău, 2005;
[138] Studiu privind cauzele distrugerii izolației exterioare a rezervorului de amoniac lichid –
Universitatea Tehnică Facultatea de Construcții si Arhitectură Iași, 2002;
[139] TWL SEVESO II – Assessment of Risks/Major Accident Effects – TUV Austria , 2008;

105 [140] amicron.ch.tuiasi.ro Riscul asociat cu substanțeleși preparatele chimice, toxice,
periculoase;
[141] Documentație tehnică a S.C. AMURCO S.R.L. Bacău;
[142] Documentație tehnică a S.C. CHIMCOMPLEX S.A. ONEȘTI;
[143] Managementul riscului la polu ările accidentale cu impact potențial transfrontier, Dr. Ing.
Alder. Director științific INHGA, Direcția de management al situațiilor de urgență.
www.danube -water.ro;
[144] Managementul riscului accidentelor industriale, www.danube –water.ro;
[145] Managementul riscului la poluare, www.danube –water.ro;
[146] Metode de analiză a riscurilo tehnice/tehnologice, cleanprod.ecosv.ro/Module;
[147] Schema cu riscurile teritoriale din zona de compe tență a I.S.U.J. Bacău;
[148] Tipuri de riscuri generatoare de situații de urgență. www.scritub.com/diverse/tipuri de
riscuri generatoare de situații de urgență ;
[149] Plan de urgen ță internă a S.C. CHI MCOMPLEX S.A. Onești.