Calea Mărășești, nr. 157, Bac ău, cod 600115 [602907]
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCA ȚIEI ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BAC ĂU
DEPARTAMENTUL PENTRU PREG ĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Calea Mărășești, nr. 157, Bac ău, cod 600115
Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050
E-mail: dppd @ub.ro; [anonimizat]
PORTOFOLIU DIDACTIC
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : ABSOLVENT: [anonimizat]. U niv. Dr. Lupu Costic ă Botezatu F lorin
SPECIALIZAREA :Educa ție fizic ă și
sport
NIVELUL DE CERTIFICARE
I
POSTUNIVERSITAR :
BACĂU
2015
2
CUPRINS
Pag.
Curriculum vitae………………………………………………………. …………. …………………… ……… 4
1. Psihologia educației
1.1. Creativitatea și stimularea ei în școală………………………………………… … 6
1.1.1. Factorii creativității………………………………. ………………………….. 6
1.1.2. Stimularea creativității elevilor …………………………. ……………….. 8
1.1.3. Concluzii…………………………………………… ……………………………. 9
1.2. Aplicații……………………………………………………. …………………… …………. 9
1.2.1. Grupul brainstorming………………………………………………. ……….. 9
1.2.2. Joc de rol…………………………………………………………… ……………. 9
1.2.3. Sudoku………………….. …………………………………………… ………….. 10
1.2.4. Imagini…………………………………………………………………… ………. 10
1.2.5. Mima………………………………………………………………………… ……. 10
1.2.6. Sunet și culoare……………………………………………………………… … 10
1.2.7. Animalul fantastic…………………………………………………………….. 10
1.2.8. Posterul…………………………………………. …………………….. …………. 10
1.2.9. Colajul…………………………………………………………………………… .. 11
2. Pedagogie I. Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum –
ului
2.1. Metode și forme de realizare a educaț iei fizice în învățământul
preuniversitar……. …………………………………………………………………. …….. 13
2.1.1. Educația fizică -componenta a educației generale ………………….. 13
2.1.2. Forme și metode de realizare a educației fizic e……… ………….. … 13
2.1.3. Concluzii……………………………………………………… …………………. 18
2.2. Aplicații ………………………………………………………….. ………………………… 19
2.2.1. Proiect didactic ………………………………………… ………………………. 19
3. Pedagogie II. Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia
evaluării
3.1. Proiectarea didactică ………………………………………………………………… … 24
3.1.1. Noțiuni fundamentale……………………………….. ……………………… 24
3.1.2. Clasificare……………………………………………………………………. …. 24
3.1.3. Etapele proiectării didactice…………………………… ………………… .. 25
3.1.4. Concluzii………………………………………………………………………… . 26
3.2. Aplicații………………………………………………………….. ……………………….. 27
3.2.1. Planificare anuală a unităților de învățare……… ……………………. 27
3.2.2. Planificare semestrială……………………………….. …………………….. 28
3.2.3. Proiect didactic interdisciplinar……………….. ………………………… 33
3.2.4. Test docimologic.. …………………………………… ………………………. 36
4. Didactica educației fizice și sportului
4.1. Problematizarea în educație fizică și sport……………… …………………….. 41
4.1.1. Noțiuni fundamentale…………………………. ……………….. ………….. 41
3
4.1.2. Exemple de aplicare a problematizării în lecția d e educație
fizică…. …………………………………………………………………………… 41
4.1.3. Concluzii………………………………………… ………………… ……………. 42
4.2. Aplicații………………………………………………………… …………………………. 43
4.2.1. Proiect didactic……………………………………… ………………………… 43
4.2.2. Plan de ev aluare………………………………………. ………………………. 49
5. Practică pedagogică
5.1. Fișă de caracterizare psihologică a elevului…………….. …………………… 52
5.2. Proiect de lecție finală……………………………….. …….. ……………………….. 56
5.3. Fișă de ev aluare a lecției finale………………………………. …………………… 61
6. Managementul clasei de elevi
6.1. Stiluri de predare ca stiluri de conducere a grupului -clasă………………. 64
6.1.1. Noțiun i fundamentale…………………………………………………. ……. 64
6.1.2. Caracteristicile stilului de predare…………………………………… …. 64
6.1.3. Clasificare …………………………………………………………………. ……. 65
6.1.4. Concluzii ……………………………………………………….. ……………….. 67
6.2. Aplicații ……………………………………………………………………………… ……. 68
6.2.1. Stilul democratic în educație fizică și sport ………………………. …. 68
7. Instruire asistată de calculator
7.1. Inserarea și redimensionarea ima ginilor într -un document Word ……… 71
7.1.1. Inserarea unei imagini sau a unei miniaturi(ClipArt) …………….. 71
7.1.2. Redimensionarea unei imagini …………………… ……………………… 73
7.2. Aplicații …………………………………………. ………………….. ……………………. 75
7.2.1. Inserarea unei imagini care include un hyperlink de la o pagină
web……. ………………………………………………………………………….. 75
7.2.2. Redimensionarea la o înălțime și lățime exactă………. ……………. 75
Bibliografie………………………………………………………………………………………………….. ………. 76
Declarația de autenticitate……………………………………………… ………………………………………. . 77
Raport de originalitate -Plagiarism detector…………………………………………………………….. … 78
4
Curriculum vitae
INFORMAȚII PERSONALE Botezatu Florin
Republicii, nr. 44, ap. 4, Onești (Bacău)
(+40) 766 43 45 49
botezatu.florin91@yahoo.com
Sexul Masculin | Data nașterii 21 Mar 1991 | Naționalitatea română
EDUCAȚIE ȘI FORMARE
(01.10.2010 -15.07.2013 ) Licențiat în Edu cație fizică și Sport
Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Târgoviște (România)
▪ Specializarea: Educație fizică și sport
COMPETENΤE PERSONALE
Limba maternă Română
Alte limbi străine cunoscute ΙNΤELEGERE VORBIRE SCRIERE
Ascultare Citire Participare la
conversație Discurs oral
Engleză B2 B2 B1 B1 B2
Certificat de competență lingvistică
Competențe informatice ▪ Certificat de competențe digitale
▪ Utilizator avansat
5
PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI
6
1.1. Crea tivitatea și stimularea ei în școală
Creativitatea constă într -o activitate caracteristică pshihicului, care face posibilă
realizarea unor producții, opere noi. (Cucoș C. , Psihopedagogie, Editura Polirom, Iași,
2005) Originalitatea produsului poate varia : de la rezultatele expresive ale desenului infantil,
până la creativitatea inovatoare prin care se aduc modificări esențiale principiilor de bază ale
unui domeniu (specifică marilor talente). Dacă atingerea acestui nivel nu este pentru oricine ,
realizarea unei inventii poate reveni oricui , cu condiția unor interese și experiențe
corespunzătoare. Cultivarea spiritului inovator reprezinta un obiectiv pentru școala de azi ,
când operațiile stereotipe din producție sunt tot mai automatizate , conduse de calculat oare.
Rezultatul procesului creator este reprezentat de creativitatea unei persoane, deci
creativitatea are și sensul ei cel mai propriu, acela de a constitui o capacitate complexă a
omului, o structură caracteristică pshicului care face posibilă opera c reatoare.
1.1.1. Factorii creativității
1. Factorii intelectuali
Procesul care dă naștere creativității este imaginația, un proces de sinteză a unor
reacții, fenomene psihice noi. Caracteristicile ei definesc particularitățile actului creator:
– fluiditatea : posibil itatea intuirii de numeroase imagini sau idei;
– plasticitatea : reprezintă ușurința cu care se găsește un nou mod de rezolvare a
problemei, mai eficient decât cel folosit anterior;
– originalitatea este expresia noutății care se observă, în unele cazuri, prin raritatea
statistică a soluției.
Imaginați a constituie o aptitudine , deci factorul ereditar are o influență mai mare
sau mai puțin importantă. Totuși, întotdeauna, fără experiență, fără muncă susținută nu se
realizează nimic original. Ca urmar e, cunoștințele dobândite prin muncă au un rol esențial.
Experiența poate fi directă – când observăm direct fenomenele sau discutăm cu specialiștii în
domeniu, ori indirectă, obținută prin lectură sau audierea de lecții, conferințe. În ambele
situații, var ietatea informațiilor este deosebit de importantă. Școala poate contribui din plin la
dezvoltarea creativității.
Inteligența – gândirea influențează și ea creația. Ea înlesnește analiza și stabilirea de
noi relații și mai ales contribuie la aprecierea cri tică a produselor create. Totuși, indicii de
corelație între testele de inteligență și cele de creativitate nu sunt prea mari. Cotele mari de
7
creativitate presupun un nivel de inteligență cel puțin mijlociu. Invers însă, un nivel ridicat de
inteligență (ma i ales de gândire critică) poate coincide cu slabe posibilități creatoare.
2. Factori de personalitate
Din punct de vedere al calităților persoanei și a randamentului,funcțiile enumerate
mai sus (imaginația, memoria, gândirea) sunt aptitudini. Astfel apare problema rolului
eredității și al mediului în formarea lor. Atât în domeniul imaginației, cât și în cel al
inteligenței, rolul unor predispoziții ereditere, având la bază anumite structurări favorabile ale
centrilor nervoși din creier este incontestabil, d upă cun cert este că și ponderea acestei
predispoziții nu este aceeași la toți oamen ii. Thomas Edison afirmă că “geniul este numai 1%
inspirație, 99% fiind transpirație” . Afirmația marelui inventator este exagerată. Dacă, pentru
stabilirea celei mai potri vite substanțe pentru filamentul becului electric, el a făcut peste 3000
de încercări, un asemenea efort fizic nu este prezent în munca unui poet sau matematician.
Este însă adevărat că în toate cazurile, efortul, acumularea de informații, experiența sunt
hotărâtoare, nu doar cultura de specialitate este necesară, faptele pun în lumină valoarea
varietății cunoștințelor, a culturii generale care facilitează analogii, transferul unor procedee
ori principii dintr -un domeniu în altele.
Creativitatea nu se refe ră numai la aptitudini, ea necesită și un grad ridicat de
motivație din partea individului. Sunt și cazuri în care o persoană are foarte multă imaginație,
îi vin în minte tot felul de idei, însă dacă nu are motivația de a descoperi ceva nou, el nu -și va
dezvolta ideile, nu le va confrunta cu altele sa nu va face eforturi pentru a le perfecționa.
Pentru a inventa ceva cu totul diferit, este nevoie de o voință formată și de o perseverență
ieșită din comun.
3. Factori externi
Psihicul individului se află sub puternica influență a mediului ambiant, în special
a celui social – dezvoltarea impetuoasă a tehnicii în secolul nostru a izvorât din cerințele de
progres continuu ale producției moderne. În al doilea rând, mai ales în știință și tehnică, orice
desco perire, orice teorie e condiționată de stadiul atins în cercetare. Teoria relativității a lui
Einstein a putut fi concepută pornind de la experiențe efectuate de contemporani ale căror
rezultate nu se puteau explica prin teoria newtoniană.
Desigur, uneori societatea poate stânjeni creația, progresul științei și artei, cum a fost
cazul intervenției inchiziției, ori cel al stanilismului.
8
1.1.2. Stimularea cr eativității elevilor
O problemă majora este depistarea elevilor cu potențial de creație superior. Ea se
poate realiza prin utilizarea anumitor teste speciale, dar care nu sunt cunoscute îndeajuns la
noi în țară. Cel mai simplu îi descoperim în procesul de învățământ, mai ales dacă utilizăm
metode active. Elevii dotați cu aceasta calitate se remarca prin compune ri, prin soluționări de
probleme neobișniute sau prin întrebările neașteptate pe care le pun.
Ținând cont că fiecare copil are posibilități creative, profesorul trebuie să aibă în
vedere stimularea creativității tuturor. Cel mai important, în acest scop , pare a fi climatul
instaurat de către profesor. Trebuie să se renunțe la stilul autoritar și să realizăm cu elevii
relații democratice, permisive, prietenești. Ei nu trebuie să se teamă de profesor, ci numai să -l
respecte, datorită prestigiului dobândit, școlarii să -și manifeste în voie curiozitatea,
spontaneitatea.
Pentru a lupta împotriva blocajelor, profesorul trebuie să -și exprime în mod evident
prețuirea fanteziei, apreciind pozitiv ideile originale. Caracterul personal, original al unei
expuneri, al tratării unei probleme să fie unul din criteriile notelor mari.
Prin folosirea metodelor active precum învățarea prin descoperire, problematizarea și
în general a metodelor moderne, prin crearea situațiilor în care se permite preluarea ințiativei
de către elevi devenind ușor independenți și activi la lecție, procesul de învățământ îndeamnă
copii la învățare creativă, ceea ce duce la rezultate excelente pe termen lung.
Activitatea înafara clasei și cea extrașcolară are mari rezerve pentru cultivarea
creativ ității. În cercurile de elevi se desfășoară o activitate liberă. Aici se pot exprima diferite
metode de stimulare a imaginației. Pentru a se utiliza la maximum resursele inconștientului,
care are rol important în procesul de creație (apariția unor idei, su b forma “iluminării”,
inspirației), s -au preconizat metode având în centru asocierea liberă , adică consemnarea
acelor idei care ne vin spontan în minte, fără vreun efort special de memorie ori raționament.
Cea mai răspândită este așa numitul brainstormin g (asaltul de idei), când elevii își exprimă
pe rând și în mod liber tot ceea ce le vine în minte în relație cu o anumită problemă propusă.
De asemenea și organizarea activităților extrașcolare, precum excursiile, vizitarea
expozițiilor sau a muzeelor, o feră prilej copiilor de a pune nenumărate întrebări, ceea ce duce
la dezvoltarea imaginației și a creativității.
Vizitarea expozițiilor, ca și excursiile lărgesc orizontul elevilor, câmpul fanteziei și
sunt prilejuri de nenumărate întrebări.
9
Preocuparea de cultivarea îndependenței în gândire și exprimare presupune și o
legătură cu familia, în special în sensul combaterii unor tendințe, prezente uneori, de dădăcire
a copilului, ba chiar de a -l suplini în efectuarea temelor mai dificile, ceea ce subminează
efortul școlii de a emancipa gândirea copilului, de a -l face capabil să se înalțe cu propriile sale
puteri.
1.1.3. Concluzii
În general, cultivarea creativității se poate face la toate disciplinele de învățământ,
cele de natură artistică având, se pare, chiar mai m ulte posibilități în acest sens. Desigur,
profesorul trebuie să manifeste el, în primul rând, creativitate în imaginarea procedeelor și
condițiilor de desfășurare ale lecțiilor.
În concluzie, consider că se poate face mult în direcția educării capacitățil or creatoare
ale elevi lor, dacă și cadrul didactic adoptă o poziție creatoare în organizarea și desfășurarea
lecțiilor.
1.2. Aplicații
Pentru că vorbim despr e creativitate, propun altfel de activități prin care consider că se
poate dezvolta gândirea divergentă și implicit creativitatea la elevi.
1.2.1. Grupul brainstorming
– activitatea se desfașoară în grup;
– ca punct de plecare poate fi orice subiect, cu condiția ca acesta să fie scris cât mai clar și
mai explicit, pe un suport;
– reguli: toate ideile sunt respectate și acceptate, nu se admite critica, se poate orice și
oricând, cantitatea ideilor este mai importantă decât calitatea, cu cât ideile sunt mai
neobișnuite cu atât mai bine ;
– valorificarea ideilor: toate ideile sunt inventariate în forma lor originală, se enunț ă criterii
de evaluare, se păstrează ideile care corespund criteriilor propuse ;
– beneficii: elevii învață să -și exprime ideile liber, învață să valorifice ideile celorlalți .
1.2.2. Joc de rol
– orice disciplină, activitate, situație, text, reprezintă oportunitate p entru jocul de rol;
(exemplu: “A cincea roată la mașină” -personaje -cinci copii pentru cele cinci roți; stau pe
10
scaune și mimează mersul mașinii; roțile își imaginează un dialog despre rolul lor; situația
se schimbă când mașina are pană pe o roată ).
1.2.3. Sudoku
– în careu, cele cinci litere/ cifre trebuie așezate astfel încât să apară o singură dată și pe
orizontală și pe verticală ;
A
B C
C D
A
1.2.4. Imagini
– activitatea se desfășoară pe fond muzical, de preferință ri tm lent; învățătorul spune ce
“vede” ; copiii continu ă în scris imaginea pe care o “văd” ; se discută imaginile în
echipe; (exemplu: învățătorul: Mă plimb prin pădure, pașii mei foșnesc covorul de
frunze, se aude…… continuă elevii în scris ).
1.2.5. Mima
– elevii se împart în două echipe; una din echipe cere unui reprezentant al celeilalte
echipe, în secret, să mimeze pentru echipa lui un cuvânt; coechipierii pun întrebări
celui care mimează pentru a -i ajuta în descoperirea cuvântului; a cesta dă indicații
“mute” folosind simboluri; se schimbă apoi rolul echipelor; câștigă echipa care
ghicește cele mai multe cuvinte .
1.2.6. Sunet și culoare
– exercițiul se desfășoară pe ritmuri diferite de muzică -genuri diferite; fiecare piesă se
aude un minut; la fiecare melodie copiii trebui e să scrie ce le sugerează muzica
ascultată; se discută și se argumentează alegerea; (exemplu: ce persoană le sugerează
melodia ascultată, ce animal, ce imagini, ce sentimente, etc.) .
1.2.7. Animalul fantastic
– elevii primesc ilustrații cu păsări, animale, insecte ; desenează un animal cu părți din
corpul fiec ărei viețuitoare din ilustrații.
1.2.8. Posterul 1
3 2
4 2 3
11
– solicită o combinatorică mintală și multă imaginație; (exemplu: elevii au la dispoziție
ziare, reviste, alte materiale ilustrate; decupează și montează apoi imaginile p entru a
exprima cât mai sugestiv o idee) .
1.2.9. Colajul
– construcții verbale și literale;
– elevii au la dispoziție citate, texte scurte, fragmente din texte, cuvinte, fraze; în
grupuri mici trebuie să spargă acest material și să producă combinații noi între bucăți ;
construcția nouă trebuie să aibă sens .
12
FUNDAMENTELE PEDAGOGIEI.
TEORIA ȘI METODOLOGIA CURRICULUM -ULUI
13
2.1. Metode și forme de realizare a educației fizice în învățământul
preuniversitar
Introducere
Educația fizică datează din cele mai vechi timpuri și încă de atunci oamenii au realizat
importanța acesteia în sănătatea organismului și chiar în formarea personalită ții indivizilor. De și
la începuturi educa ția fizică consta în exerci ții fizice sau diferite activități de zi cu zi, de -a lungul
timpului, datorită necesită ții, aceasta a cunoscut o continuă dezvoltare fi ind în continuare studiată
intens de către speciali știi în domeniu .
2.1.1 . Educația fizică -componentă a educației generale
Termenul de educa ție provine din limba latină și a fost definit de -a lungul timpului de
către oamenii de specialitate în mai multe forme. Ioan Nicola î n cartea sa “Tratat de pedagogie
școlară” definește educația ca o activitate socială complexă care se realizează printr -un lanț
nesfârșit de acțiuni exercitate în mod con știent, sistematic și organizat, în fiecare moment un
subiect ac ționând asupra unui obiect în vederea transformării acestuia din urmă într -o
personalitate activă și creatoare, corespunzătoare atât condi țiilor isto rico-sociale prezente și de
perspectivă, cât și potențialului său biopsihic individual .
Educația fizică este o componentă a educa ției generale, alături de educa ția intelectuală,
morală, estetică și cea tehnologică (profesională). De și la prima vedere educa ția fizică pare
independentă și fără nici o legătură cu celelalte componente, speciali știi au dovedit că toate cele
cinci componente sunt în strânsă legătură și reușesc să se completeze cu success una pe alta.
Importanța educației fizice în via ța copiilo r ne este încă o data dovedită de speciali ști
prin introducerea orelor obligatorii de educa ție fizică și sport în planul de învă țământ de la cele
mai fragede vârste, încă din ciclul primar .
2.1.2. Forme și metode de realizare a educației fizice
Realizarea unei educa ții fizice de calitate reprezintă un proces complex și uneori dificil,
prin urmare speciali știi acestui domeniu vin în ajutorul cadrelor didactice debutante, dar nu
numai, prezentându -le principalele forme prin care se realizează acest tip de edu cație, precum și
metodele cele mai eficiente .
1. Forme de realizare a educației fizice
14
Ioan Nicola ne prezintă în cartea “Tratat de pedagogie școlară” cele 2 forme de realizare a
educației fizice: formal (în cadrul școlii) și nonformal (ca activitate de educ ație fizică
independentă a elevilor).
Educația fizică organizată în cadrul școlii se caracterizează prin faptul că este organizată
și condusă de către un cadru didactic. Acesta se folose ște de anumite principii și norme
psihopedagogice pentru a -și îndeplini obiectivele propuse.
În cadrul școlii, principala formă de realizare a educa ției fizice o reprezintă lec ția de
educație fizică și sport. Alte activită ți organizate în cadrul școlii sunt recrea ția organizată,
momentul de educa ție fizică, cercu rile și colectivele sportive, competi țiile și întrecerile sportive,
excursiile și drumețiile etc.
A.Lecția de educa ție fizică este forma organizatorică de bază în realizarea educa ției
fizice, care începe de la grădini ță și se sfârșește odată cu terminarea studiilor superioare. Ca
formă de bază a organizării educa ției fizice școlare, lec ția:
-se realizează sub conducerea unui specialist cu studii superioare;
-asigură înfăptuirea sistematică și în mod unitar a obiectivelor educa ției fizice și
conținutului programelor;
-se desfășoară într -un timp bine delimitat (50 de minute);
-prezența elevilor este obligatorie .
Lecția de educa ție fizică poate fi clasificată în func ție de obiectivele urmărite, astfel:
Lecția de acomodare cu efortul sau de in troducere în activitatea de educa ție fizică este
prezentă la începutul semestrului sau a anului școlar. Acest tip de lec ție are scopul de a
prezentă elevilor obiectivele, con ținuturile, influen țele practicării exerci țiilor fizice asupra
sănătății și dezvol tării fizice.
Lecția de învă țare a deprinderilor motrice este lecția în care se însu șesc deprinderile
motrice noi și are ca obiectiv învă țarea mecanismului de bază al mi șcării. Într -o lecție de
acest tip se folose ște foarte rar învă țarea a două teme, se o bișnuiește să se folosească o
temă de învă țare și una de consolidare . Când se înva ță o deprindere motrică cu un grad
înalt de complexitate, se necesită alocarea a 1 -3 lecții de învățare.
Lectia de consolidare a deprinderilor motrice are ca obiectiv stabil irea si automatizarea
acestora prin repetarea de multe ori a deprinderilor motrice invatate anterior.
Lecția de perfec ționare a deprinderilor motrice și de formare a priceperilor motrice este
lecția ce are ca obieciv cre șterea gradului de automatizare a de prinderilor și de formare a
15
priceperii de a le executa în condi ții variate și diversificate. Formarea priceperilor constă
în automatizarea executării deprinderilor în diferite condi ții. Cea mai folosită metodă de
formare a priceperilor este exersarea depri nderilor motrice în cadrul ștafetelor, jocurilor
de mișcare și jocurilor sportive.
Lecția de dezvoltare a aptitudinilor psihomotrice este tipul de lec ție în care un timp din
partea fundamentală este destinat dezvoltării aptitudinilor motrice. În aceste lec ții
cerințele metodologice prevăd educarea vitezei și îndemânării în veriga a IV -a, iar în
veriga a VI -a dezvoltarea for ței și a rezisten ței. Nu este indicat să se combine viteza cu
coordonarea deoarece solicită mult sistemul nervos, dar nici for ța cu rezi stența deoarece
necesită consum mare de energie.
Lecția de evaluare (control și apreciere ) este planificată de 2 -3 ori pe semestru, la finalul
unui sistem tematic ce a abordat deprinderile motrice, la finalul unui sistem tematic ce a
abordat dezvoltarea un ei aptitudini psihomotrice sau la sfâr șitul semestrului pentru a
evalua nivelul de formare al priceperilor motrice complexe și de dezvoltare a aptitudinilor
psihomotrice combinate.
Lecția de bilan ț sau de încheiere este un tip de lec ție de analiză și de ev aluare a activită ții
desfășurate, ce are loc la sfâr șitul semestrului sau a unui an școlar .
Lecția de recreare și distracție este lecția cu caracter distractiv -recreativ și are ca scop
atragerea elevilor spre practicarea exerci țiilor fizice. Este folosită la început de an școlar,
la sfârșit de semestru sau an școlar, și în perioada tezelor sau a examenelor na ționale,
perioade în care elevii sunt mai stresa ți.
Lecția mixtă are obiective fundamentale combinate din cele de: învă țare, consolidare,
perfecționare , formare, evaluare, educare și dezvoltare. În educa ție fizică și sport se
întâmplă foarte rar ca o lec ție să aibă o singură temă.
Ca și structură de -a lungul timpului lec ția de educa ție fizică a cunoscut mai multe forme.
La început lec ția era structurată pe patru păr ți, apoi a fost folosită lec ția pe trei păr ți, iar în
prezent este utilizată lec ția pe verigi, aceasta fiind formată din opt verigi după cum urmează :
1. Organizarea colectiv ului de elevi;
2. Pregatirea organismului pentru efort;
3. Prelucrarea analitic ă a aparatului locomotor;
4. Dezvoltarea/educarea sau verificarea calităților motrice viteză sau îndemâna re;
16
5. Învățarea, consolidarea, perfec ționarea sau verificarea deprinderilor și/sau priceperilor
motrice ;
6. Dezvoltarea/educarea sau verificarea calităților mo trice forță sau rezistentă ;
7. Revenirea organismului dupa efort;
8. Încheiere .
Conținutul lecției de educa ție fizică se stabile ște de către profesorul ce desfă șoară această
activitate și este determinat de: temele și scopurile didactice, de baza materială și de măiestria
profesorului de a planifica, a organiza și conduce activitatea.
În continuare voi prezenta și alte forme de realizare a educa ției fizice în școală, acestea
fiind mai pu țin folosite .
B.Momentul de educație fizică este utilizat în caz de indiscipl ină sau atunci când apare
oboseala la elevi. Este condus de către învă țător și constă în efectuarea a 2 -3 exerciții fizice
simple cu scopul de a elimina starea de oboseală și a activa unele func ții psihice.
C. Cercul sportiv se organizează în școlile cu nu măr mare de elevi, cu bază sportivă
corespunzătoare, în ora șe în care există cluburi sportive școlare. Este coordonat de către
profesorul de educa ție fizică și are ca scop depistarea, selec ționarea și pregătirea copiilor în
grupele de începători ale clubur ilor sportive școlare .
D. Competițiile sportive sunt întreceri sportive pe diferite ramuri de sport (handbal,
fotbal, baschet etc.) la care participă elevii înmatricula ți în școli și selectați de către profesorul de
educație fizică. Aceste competi ții sunt organizate de către Ministerul Educa ției, Cercetării și
Tineretului sub denumirea de “O limpiada Na țională a Sportului Școlar” (O.N.S.Ș.).
2. Metode de realizare a educației fizice
Alegerea metodelor se realizează în conformitate cu temele, cu obiectivele o peraționale
ale lecției, întrucât folosirea acestora la momentul oportun contribuie la schimbarea
comportamentelor elevilor.
Principalele metode folosite în educa ție sunt expunerea, conversa ția euristica,
demonstra ția, observa ția, problematizarea, eva luarea etc. În activitatea de educa ție fizică
metodele utilizate sunt numeroase, cu aplica ții multiple. În continuare voi prezenta metodele de
instruire care urmăresc realizarea obiectivelor de dezvoltare a calită ților motrice, de învă țare,
17
consolidare, pe rfecționare a deprinderilor motrice, de comunicare, de cunoa ștere, de creativitate
necesară activită ții de instruire și educație eficientă.
În cartea “ Metodica predării Educa ției Fizice și Sportului” , Elena Lupu clasifică
metodele după felul în care c onținutul este transmis, astfel :
A.Metode verbale
1. Expunerea constă în prezentarea de către profesor a unor cuno ștințe noi, pe cale orală, în
structuri bine închegate, ceea ce garantează o eficien ță sporită, prin transmiterea unui volum
mare de informa ții într -o unitate de timp determinată (C. Cucos, Pedagogie, 2006).
Expunerea este folosită în mai multe variante:
povestirea este folosită în special în învă țământul pr imar, este o nara țiune simplă , intr -un
limbaj expresiv;
explicația trebuie să fie clară , precisă, logică; la școlarii mici se referă la elementele
fundamentale care condi ționează efectuarea mi șcării, realizându -se concomitent cu
demonstra ția;
prelegerea este recomandată claselor mai mari și constă în expunerea de către profesor a
unui volum mai mare de cuno ștințe.
2. Conversa ția trebuie între ținută pe tot parcursul lec ției, dialogul dintre profesor și elev
evidențiind probleme specifice referitoare la eficien ța conținutului și metodologiei instruirii.
B.Metode intuitive
Metodele intuiti ve apelează la perceperea, procesarea, transmiterea informa țiilor la
analizatorii auditiv, vizual, kinestezic și tactil, utilizând demonstra ția prin plan șe, prin mijloace
tehnice și observarea execu ției altor elevi în scopul formării unei reprezentări cla re a structurii
motrice .
1. Demonstra ția trebuie să fie clară, ea fiind realizată de către profesor (nemijlocită) atunci
când acesta este capabil de a o efectua, de către un elev bine pregătit (mijlocită) sau prin mijloace
nonverbale.
2. Observarea execuției elevilor ajută la eviden țierea și corectarea gre șelilor. Profesorul î și
va forma capacitatea de observare a execu țiilor elevilor și să sesizeze gre șelile pe care ace știa le
fac. La început se vor corecta gre șelile tipice, esen țiale și apoi cele individuale .
C.Metode acționale (practice)
18
În educație fizică singura cale de atingere a obiectivelor vizate este exersarea. Aceasta
necesita activitate practică, efort fizic combinat cu efort psihic.
Exersarea este întâlnită în domeniul nostru în următoarele variante :
Exersarea independentă a deprinderilor și/sau priceperilor motrice este întâlnită în
primele faze ale învă țării. Ea se poate realiza global sau par țial.
Exersarea mai multor deprinderi si/sau priceperi motrice (exersarea simultană)
presupune un lan ț de acțiuni solicitante de activită ți practice, competi ții etc.
Exersarea complexelor pentru dezvoltarea fizică constă în 6 -8 exerciții ce se realizează în
veriga a III -a a lecției de educa ție fizică. Se mai pot adăuga 2 -3 exerciții pentru
influențarea specială a indicilor de dezvoltare somatici și funcționali.
Exersarea pentru dezvoltarea calităților motrice este prezentă și prioritară în educa ția
fizică. Ea se realizează diferen țiat pentru fiecare calitate motrică abordat ă (vitez ă,
îndemânare, rezisten ță și forță).
Ca metode moderne, în educa ția fizică sunt întâlnite problematizarea, modelarea,
algoritmizarea, instruirea programată și tratarea diferen țiată (individualizarea).
În lecția de educa ție fizică, evaluarea e levilor se face prin verificarea și aprecierea
activității depuse. A șadar avem aprecierea verbală (metodă de evaluare a rezultatelor prin cuvânt,
poate fi pozitivă sau negativă; se folose ște după o execu ție, la sfâr șitul lecției sau cu ocazia
analizei unei acțiuni de întrecere) și aprecierea cu note (se realizează prin intermediul probelor de
control).
2.1.3. Concluzii
Practicarea educa ției fizice în cadrul școlii, condusă de o persoană specializată, duce la o
creștere semnificativă a pregătirii fizice a e levilor, la o dezvoltare fizică armonioasă și la
formarea unei personalită ți corecte.
Profesorul de educa ție fizică și sport trebuie să cunoască toate detaliile privitoare la
lecția de educa ție fizică, de la tipologia sa și până la modul de realizare a acesteia. Cadrul
didactic trebuie să aleagă corect metodele folosite în realizarea lec ției dacă dore ște să-și atingă cu
succes obiectivele propuse.
19
2.2 Aplicații
2.2.1. Proiect didactic
Școala Nr. 1 Onești Temele lec ției: 1 . Dezvoltarea detentei .
Profesor: Botezatu Florin 2. Handbal -aruncarea la poartă din
Data: 23.01.2015 săritură .
Clasa a VIII -a Obiective: 1. Motrice -să execute corect exerci țiile
Efectiv: 8 băie ți/8 fete pentru dezvoltarea detentei.
Locul de desfă șurare: Sala de sport 2. Cognitive -Să reproducă pa șii învățați
Materi ale sportive:2 mingi de handbal, pentru aruncarea la poartă din săritură .
fluier, ruletă, cretă. 3. Afective – Să prezinte interes pentru
executarea exerci țiilor.
4.Sociale- Să se dezvolte spiritul de
lucru în echipă.
Verigile ș i
durata lor Conț inutul Dozare Formaț ii de lucru Observaț ii
Organizarea
colectivului
de elevi
2min. 1.Alinierea și salutul
2.Verificarea echipamentului și
a stării de sănă tate
3.Prezentarea obiectivelor 30sec
1min
30sec
-în linie pe un rând;
Pregătirea
organismului
pentru efort
5min -mers normal;
-alergare uș oară;
-joc de glezne;
-mers normal;
-alergare cu genunchii sus;
-mers normal;
-alergare cu pendularea gambei
înapoi;
-mers normal;
-pas să ltat;
-mers normal. 1L+1l
1L+1l
1L
1l
1L
1l
1L
1l
1L
1l
-în coloană câ te unul;
1.Stând departat cu palmele pe 1x
20
Influențarea
selectivă a
aparatului
locomotor
7min șolduri:
(1-8)rotirea capului spre st ânga;
(1-8)rotirea capului spre
dreapta;
2.Stând departat cu mâ inile pe
lânga corp:
(1-8)rotirea brațelor î nainte;
(1-8)rotirea brațelor înapoi ;
3.Stând depă rtat cu palmele pe
șolduri:
(1-8)rotirea bazinului spre
stânga;
(1-8)rotirea bazinului spre
dreapta;
4.Stând depă rtat:
(1-2)ridicarea bratelor deasupra
capului;
(3-4)aplecarea spre piciorul
stang;
(5-6)ridic area braț elor deasupra
capului;
(7-8)aplecarea spre piciorul
drept;
5.Fandări î n plan lateral;
6.Fandări î nainte;
7.Sărituri simple.
1x
1x
1x
4x
4x
10x
-în cerc la centrul
terenului;
Abordarea ș i
rezolvarea
temelor și
obiectivelor Tema 1
– la centr ul terenului; elevul cu
mingea în mână face dribling
până la linia de 9m, face 10min
1x
-2 șiruri egale;
21
lecției
30min săritura pe piciorul opus
brațului de aruncare ș i execută
aruncarea;
-un elev pe post de pasator,
aruncă torul prinde pasa din
lateral, face bătaia pe piciorul
opus aruncării și execută
aruncarea;
– în semicerc cu faț a orientată
spre poarta o pusă; primii 2 elevi
din capul șirului își pasează
mingea din deplasare până la
semicercul opus unde unul
dintre ei execută aruncarea la
poartă din s ăritură,elevii se
intorc la coada ș irurilor pe
lateralul terenului.
Joc bilateral;
Tema 2
-aliniaț i pe linia de poartă ,
elevii vor executa “săritura
broaștei”, fetele pâ nă la
jumătatea terenului, iar băietii
pe toată lungimea terenului;
-aliniaț i pe lini a de poartă,
elevii vor executa sărituri cu
genunchii la piept;
-pe linia laterală a terenului
măsurată anterior elevii vor
executa sărituri in lungime de
1x
10min
10min
1x
10x
2x
-în coloană câte unul;
-2 șiruri egale;
-2 echipe egale;
-în linie pe un rând;
-în linie pe un rând;
-în coloană câ te unul;
22
pe loc;
Revenirea
organismului
după efort
4min -alergare usoară;
-mers normal cu mișcări de
respiraț ie;
-mers normal; 1T
1T
1T
-în coloană câ te unul;
Aprecieri ș i
concluzii
2min
1.Aliniere
2.Aprecieri asupra activităț ii
efectuate
3.Recomandă ri pentru activităț i
de timp liber
4.Salutul
30sec
30sec
30sec
30sec
-în linie pe un rând;
23
TEORIA ȘI M ETODOLOGIA INSTRUIRII. TEORIA ȘI
METODOLOGIA EVALUĂRII
24
3.1. Proiectarea didactică
3.1.1. Noțiuni fundamentale
Proiectarea didactică reprezintă procesul deliberativ, la nivel macro sau micro, de fixare
mentală a pașilor ce vor fi parcurși în realizare a intrucției și educației. Ea mai este denumită de
unii autori design instrucțional, în sensul de act de anticipare și de prefigurare ale unui demers
educațional, astfel încât să fie admis ibil și traductibil în practică . ( C. Cucoș, Pedagogie, 2006)
Scopu l proiectării didactice este acela de a optimiza raporturile dintre obiective,
conținuturi, metode, evaluări, moduri și forme de organizare a instruirii, pentru atingerea unui
context concret.
Printre motivele apariției proiectării didactice și studierea ei intensă se numără faptul că
educația este un act de mare complexitate și responsabilitate, ceea ce necesită o anumită
programare și prescriere detaliată a acțiunilor specifice. Un alt argument care justifică
proiectarea didactică este acela că atingere a finalităților se face gradual, treptat, pe colective cu
grade de obiectivare diferite.
Proiectarea didactică prin funcțiile ei duce la o optimizare permanenta a cadrului didactic
și de adecvare la noi incitări, iar securitatea profesorului crește dator ită eliminării amatorismului
și improvizației în predare.
3.1.2. Clasificare
În funcție de perioada în care este folosită proiectarea didactică, specialiștii disting două
variante ale proiectării:
– Proiectarea globală;
– Proiectarea eșalonată;
Proiectarea globală are ca timp de acțiune o perioadă mai mare de instruire, de la un ciclu
școlar până la un an de studiu. Ea operează cu obiective și conținuturi mai largi, ce au în vedere
activitățile din instituțiile școlare. Acest tip de proiectare se concretizează prin elaborarea
planurilor de învățământ și a programelor școlare.
Proiectarea eșalonată, contrar proiectării globale, are ca referință perioade mai mici de
timp, de la proiectarea un an școlar și până la cea a unei singure activități didactice. Proiectarea
eșalonată se concretizează prin:
– Planificarea anuală;
– Planificarea semestrială;
25
– Proiectarea unei unități de învățare;
– Proiectarea unei activități didactice (proiectarea lecției).
Datorită faptului că proiectarea globala se realizează mai mult la nivel mac rostructural, în
continuare voi dezvolta proiectarea eșalonată care este elaborată de către cadrul didactic.
3.1.3. Etapele proiectării didactice
Un cadru didactic bine intenționat, care dorește să realizeze un proces educațional corect
și productibil, trebuie s ă urmeze în dezvoltarea proiectării didactice următoarele etape:
– Prima etapă , poate că și cea mai importantă, o reprezintă identificarea obiectivelor
educaționale ale lecției. Dacă profesorul nu știe înainte de a începe lecția cu ce rezultate
trebuie aceas ta să se încheie, este foarte probabil ca activitatea să devină un eșec. Pentru
alegerea corecta a obiectivelor, profesorul trebuie să știe ce schimbare trebuie să apară la
elevi în urma instruirii acestuia. Pentru formularea obiectivelor se vor folosi ver be de
acțiune și va fi exprimat în cât mai puține cuvinte. Obiectivul va cuprinde o singură
operație pentru a ușura măsurarea și evaluarea.
– A doua etapă vizează stabilirea resurselor educaționale. Resursele activității didactice se
referă la: resursele mat eriale (materiale didactice, manuale, locul de desfășurare etc.),
resurse umane (elevul cu personalitatea sa, profesorul cu experianța sa) și resurse
procedurale (forma de organizare a clasei, metode de învățare, alocarea timpului etc.).
– A treia etapă a proiectării vizează conturarea strategiilor didactice optime, adică a unor
sisteme de forme, metode, mijloace și materiale educaționale, care să conducă spre
realizarea corectă a obiectivelor. În această etapă imaginația pedagogică a cadrului
didactic este f oarte importantă, de ea depinde calitatea activității didactice.
– Etapa finală reprezintă stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor învățării. Evaluarea
cea mai corectă este cea care se face pornind de la obiectivele operaționale ale activității,
care vizează raportul dintre rezultatele obținute și rezultatele scontate.
Planificarea anuală se realizează pe baza planului de învățământ și a programei școlare.
Ea presupune identificarea obiectivelor generale urmărite în predarea disciplinei, analiza
conținutului, identificarea unităților mari de conținut (capitole, teme) și a succesiunii lor,
eșalonarea în timp (stabilirea numărului de ore pentru fiecare unitate și precizarea săptămânii din
structura anului școlar) și distribuția timpului pe tipuri de ac tivități (predare, învățare,
consolidare, perfecționare și evaluare).
26
Planificarea semestrială are ca punct de plecare planificarea anuală și este o continuare a
acesteia, care permite o primă anticipare a strategiilor didactice și a posibilităților de e valuare, în
funcție de obiectivele urmărite.
Proiectarea unei unități de învățare vizează precizarea obiectivelor de
referință/competențelor specifice; selectarea conț inuturilor; analiza resurselor (metode de
predare -învatare; mijloace de învățămâ nt; form e de organizare a activităț ii elevilor; locul
desfășurării; timpul); stabilirea instrumentelor de evaluare.
Proiectarea unei activități didactice (proiectarea lecției) implica demersuri de bază
precum: formularea obiectivelor, identificarea resurselor, st abilirea strategiilor didactice și
construirea instrumentelor de evaluare.
Datorita faptului că obiectivele prezentate in programa școlară nu se pot realiza într -o
singură lecție, în proiectarea lecției sunt folosite obiectivele operaționale. Acestea exp rima in
comportamente observabile și posibil măsurabile, modificările apărute la elevi (în plan cognitiv,
psihomotor și afectiv) în urma activității realizate și reprezintă puncte de referință în organizarea,
reglarea și evaluarea activității de predare -învățare. Proiectarea lecției presupune patru etape:
formularea obiectivelor operaționale, identificarea resurselor lecției, stabilirea strategiilor
didactice optime și elaborarea instrumentelor de evaluare.
3.1.4. Concluzii
Realizarea proiectării didactice reprez intă pentru fiecare cadru didactic o piatră de
încercare, însă realizarea acesteia conduce spre succesul ca profesor. Principalele caracteristici
care trebuiesc deținute de un profesor pentru eaborarea unei bune proiectări didactice sunt buna
pregătire a a cestuia și capacitatea sa de anticipare a secvențelor instructiv -educative.
Un proces de învățământ de o bună calitate nu poate fi realizat fără o proiectare didactică,
indiferent de cunoștințele și experiența deținută de profesor.
27
3.2. Aplicații
3.2.1. Plan ificare anuală a unităților de învățare
28
3.2.2. Planificare semestrială
Unitatea școlară: Școala Nr. 1 Onești
Cadru didactic: Botezatu Florin
Aria curriculară: Educație Fizică și Sport
Disciplina: Educație fizică
Clasa a VIII -a
Curriculum: nucleu
Nr. ore/săpt. : 2
Semestrul II
Nr. ore/semestru: 36
UNITATEA DE
ÎNVĂȚARE
OBIECTIV
DE
REFERINȚĂ
CONȚINUT
NUMĂR DE
ORE
ALOCAT
SĂPTĂMÂNA
OBS.
1.Gimnastică
acrobatică
2.1; 2.2; 3.1;
– Răsturnare lentă înainte și înapoi;
– Răsturnare prin stând pe mâini;
– Înlănțuiri de 3 -4 elemente acrobatice, statice;
și dinamice însușite anterior;
3
IV-VI
2.Deprinderi utilitar –
aplicative
1.1; 1.2; 1.3;
2.1; 2.2;
– Târâre, tracțiune, împingere,
cățărare,escaladare,
– Transport de obiecte, echilibru, trasee utili tar-
3
IV-VI
29
aplicative;
3.Calități motrice
3.Calitati motrice
1.1; 1.2; 1.3;
2.1; 2.2 ;
1.1; 1.2; 1.3;
2.1; 2.2 ;
VITEZA
– Viteza de reacție la stimuli auditivi;
– Viteza de execuție – în acțiuni motrice
singulare;
– Viteza de deplasare – pe direcție rectilinie;
4
VII-X
FORȚA
– Forța explozivă;
– Forța dinamică segmentară;
– Tonicitate musculară;
3
I-III
REZISTENȚA
– Rezistența cardio -respiratorie la eforturi
4
XIII-XVI
30
aerobe;
– Rezistenț a musculară locală;
ÎNDEMÂNARE
– Coordonarea mișcării segmentelor față de
corp;
– Manevrări de obiecte;
– Coordonarea specifică probelor și ramurilor
de sport predate;
– Îndemânarea în regim de viteză;
4
IX-XII
4.Sărituri la aparate
1.2; 1.3; 2.1;
2.2; 2.3 ;
– Săritura prin rostogolire înainte pe lada de
gimnastică;
3
I-III
5.Alergare de
rezistență
1.1; 1.2; 1.3;
2.1; 2.2;
– Dezvoltarea calității motrice rezistența, pasul
lansat de semifond, startul de sus;
– Alergare în temp o moderat și variabil,
întreceri pe distanțe standard;
– Creșterea nivelului de pregătire –
5
XII-XVI
31
perfecționarea tehnicii de alergare și a actului
respirator;
– Susținerea probelor de evaluare;
6. Jocuri sportive
handbal
1.1; 1.2; 1.3;
2.1; 2.2; 2.3;
– Așezarea în atac cu un jucator pivot, atacarea
jucatorului cu mingea și retragerea pe
semicerc;
– Demarcajul, sistemul de atac cu un jucător
pivot;
– Sistemul de aparare 5 + 1;
– Aruncarea la poartă în funcție de situație;
– Pătrunderea cu aruncare l a poartă;
– Joc bilateral;
11
VII-XVII
7. Jocuri sportive
fotbal
1.1; 1.2; 1.3;
– Lovirea mingii cu șiretul interior, exterior și
plin, oprirea mingii;
– Preluarea mingii pe piept;
– Conducerea mingii în relație cu adversarul;
– Fenta, deposedarea , tatonarea,marcajul,
stoparea mingii;
– Joc bilateral;
11
VII-XVII
32
8. Săritura în
lungime cu elan
1.2; 2.1; 2.2;
– Dezvoltarea detentei;
– Perfecționarea zborului și a detentei;
– Întreceri specifice;
– Susținerea probei de evaluare ;
5
VII-XI
9.Jocuri recreative
1.1; 1.2; 1.3;
4.1; 4.1;
– Ștafete, jocuri;
– Parcursuri aplicative;
– Întreceri sportive;
17
I-XVII
33
3.2.3. Proiect didactic interdisciplinar
Școala Nr. 1 Onești
Profesor: Botezatu Florin
Data: 23.01.2015
Disciplina: E d. Fizică + Biologie
Clasa a VIII -a
Efectiv: 20 de elevi
Locul de desfășurare: Sala de sport
Tema lecției: Principalele grupe de mușchi și exercițiile fizice ce ajută la dezvoltarea lor
Obiective operaționale:
Psihomotrice: OP1 -Să execute corect exerciți ile.
Cognitive: OC1 -Să recunoască principalele grupe de mușchi.
Afective: OA1 -Să conștientizeze importanța efectuării exercițiilor fizice în dezvoltarea
organismului.
Strategii didactice:
Metode și procedee: explicația, conversația, expunerea, exers area, demonstrația.
Mijloace didactice: Planșe cu sistemul muscular, mingi medicinale, saltele, bancă de
gimnastică, fluier.
Verigile și
durata lor Conținutul Dozare Formații de lucru Observații
1.Organizarea
colectivului de
elevi
2min 1.Alinierea și sa lutul
2.Verificarea echipamentului și a
stării de sănătate
3.Prezentarea obiectivelor 30sec
1min
30sec
-în linie pe un rând;
2.Pregătirea
organismului
pentru efort
7min -mers normal;
-alergare ușoară;
-joc de glezne;
-alergare ușoară;
-alergare cu genu nchii ridicați;
-alergare ușoară;
-alergare cu pendularea gambei
înapoi; 1L+1l
1L+1l
1L
1l
1L
1l
1L
1l
-în coloană câte unul;
34
-alergare ușoară;
-pas săltat;
-alergare ușoară; 1L
1l
3.Influențarea
selectivă a
aparatului
locomotor
7min 1.Stând depărtat cu palmele pe
șolduri:
(1-2) Aplecarea capului spre
stânga;
(3-4)Aplecarea capului spre
dreapta;
(5-6) Aplecarea capului în față;
(7-8) Aplecarea capului pe spate;
2. Stând depărtat cu palmele pe
lânga corp:
(1-8) Rotirea brațelor înainte;
(1-8) Rotirea b rațelor înapoi;
3.Stând depărtat cu palmele pe
șolduri:
(1,5) Aplecare spre dreapta
(2,6) Arcuire
(3,7) Aplecare spre stânga
(4,8) Arcuire
4.Stând depărtat, trunchiul aplecat
în față cu brațele întinse în lateral,
brațul se duce la piciorul opus
(‘morișca’ )
5.Fandări în plan lateral
6.Fandări în plan frontal
7.Sărituri simple. 1x
1x
1x
1x
5x
5x
10x
-în cerc la centrul
terenului;
4.Abordarea și
rezolvarea
temelor și
obiectivelor
lecției
30min Mușchii brațelor:
1.Scurtă prezentare cu a jutorul
planșelor;
2.Exerciții:
Pase cu mingea medicinală:
-împins de la piept;
-cu coatele lipide de corp;
30sec
5x
5x
-în linie pe un rând;
-câte 2 f ață în față;
-câte 2 față în față;
35
Mușchii pectorali :
1.Scurtă prezentare cu ajutorul
planșelor;
2.Exerciții :
Băieții: -flotări;
Fetele: -flotări din genunchi;
Mușchii abdominali:
1.Scurtă prezentare cu ajutorul
planșelor;
2.Exerciții:
-Abdomene cu gleznele fixe;
Mușchii spatelui:
1.Scurtă prezentare cu ajutorul
planșelor;
2.Exerciții:
-culcat facial cu mâinile întinse în
prelungirea corpului, ridicarea
trunchiului și a picioarelo r
(bărcuța);
Mușchii picioarelor:
1.Scurtă prezentare cu ajutorul
planșelor;
2.Exerciții:
-genoflexiuni;
-sărituri peste banca de
gimnastică.
30sec
8x
8x
30sec
10x
30sec
5x
30sec
8x
8x
-în linie pe un rând;
-câte unul pe saltea;
-câte una pe saltea;
-în linie pe un rând;
-câte unul pe saltea;
-în linie pe un rând;
-câte unul pe saltea;
-în linie pe un rând;
-în linie pe linia de
poartă ;
-câte unul pe rând;
5.Revenirea
organismului
după efort
2min
1.Alergare ușoară
2.Mers cu mișcări de respirație
1T
1T
-în coloană câte unul;
36
6.Aprecieri și
concluzii
2min 1.Adunarea și alinierea;
2.Aprecieri și recomandări;
3.Salutul. 15sec
1min30 sec
15sec
-în linie pe un rând;
3.2.4. Test docimologic
Clasa: a X -a
Disciplina: Preg ătire sportiv ă teoretic ă
Unitatea evaluat ă: Teoria și metodica dezvolt ării for ței
Obiective:
1. Să defineasc ă corect for ța.
2. Să enumere principalii factori ce condi ționeaz ă dezvoltarea for ței.
3. Să cunoasc ă formele de manifestare ale for ței.
4. Să prezinte principalele procedee metodice de dezvoltare a for ței.
5. Să realizeze un test utilizat pentru m ăsurarea for ței.
Itemi:
a. Itemi deschi și: I2
b. Itemi închiși: I1, I3, I4, I5
Itemi Punctaj
I1. Defini ți forța:
-se acord ă 1p pentru definirea corect ă, pentru defini ția incomplet ă se
acord ă 0.5p. 1p
I2. Nota ți cu adevarat (A) sau fals (F) urm ătoarele afirma ții:
-să cunoasc ă formele de manifestare a for ței;
-item binar;
-se acord ă 0.25p pentru fiecare alegere corect ă.
4×0.25p
37
I3. Enumera ți 4 factori ce condi ționeaz ă dezvoltare for ței:
-să cunoa scă principalii factori ce conditioneaz ă dezvoltarea for ței;
-se acord ă 0.50p pentru fiecare factor enumerat corect.
4×0.50p
I4. Prezenta ți un procedeu metodic privind dezvoltarea for ței maxime:
-se acord ă 2p pentru prez entarea complet ă a unui procedeu metodic si
1p pentru prezentarea incomplet ă.
2p
I5. Dezvolt ă in 10 -15 randuri, la alegere, un test pentru m ăsurarea for ței.
-se acord ă 3p pentru prezentarea corect ă a unui test pentru m ăsurarea for ței;
-se scade 0.50p dac ă nu se respect ă dimensiunile.
3p
Oficiu: 1p
Nume și prenume : Data:
Clasa:
Test de evaluare
1. Defini ți forța.(1pct)
2. Nota ți cu adev ărat (A) sau fals (F) urm ătoarele afirma ții: (4×0.25pct)
a) Forța maxim ă poate fi static ă sau dinamic ă.
b) Forța in regim de rezisten ță const ă in depunerea unui efort de forță într-o perioada de
timp scurt ă.
c) Forța exploziv ă este cunoscut ă și sub denumirea de for ță in regim de viteza.
d) Forța absolut ă se măreste odat ă cu cresterea greutății corpului.
3. Enumera ți patru factori ce condi ționeaz ă dezvoltarea for ței. (4×0.50pct)
38
4. Prezenta ți un procedeu metodic privind dezvoltarea for ței maxime. (2pct)
5. Dezvolta ți în cadrul unui scurt eseu de 10 -15 randuri, un test la alegere pentru m ăsurarea
forței.
Timp de lucru: 50 de minute
Se acordă 1 punct din oficiu.
Barem de corectare
1. Se acordă 1pct pentru defini ția forței corectă și completă și 0.50pct pentru defini ția
incompletă.
Forța organismului uman constă în capacitatea de a realiza eforturi de învingere,
menținere sau cedare în raport cu o rezistentă externă sau internă prin co ntracția unei sau a
mai multor grupe musculare.
2. Se acord ă 0.25pct pentru fiecare r ăspuns corect:
a) A
b) F
c) A
d) A
3. Se acord ă 0.50pct pentru fiecare factor enumerat corect.
Factorii ce condi ționează dezvoltarea for ței sunt:vârsta și sexul, grosimea fibrei
musculare, cantitatea de surse energetice pe care le de ține mușchiul, inerva ția
intramusculară, intensitatea contrac ției musculare, durata sau amplitudinea contrac ției
musculare, factorii psihici, factorii endogeni și exogeni .
4. Se acord ă 2pct pentru prezentarea corect ă si complet ă a unui procedeu metodic privind
dezvoltarea for ței maxime. Pentru o prezentare incomplet ă se acord ă 1pct.
39
Procedeele metodice pentru dezvoltarea for ței maxime sunt: procedeul eforturilor
maximale și supramaximale, procedeul eforturilormari, p rocedeul contrac țiilor izometrice și
electrostimulatia .
5. Se acordă 3pct pentru prezentarea unui test de măsurare a for ței.Se scade 0.50pct dacă nu
se respectă dimensiunile .
Forța poate fi evaluată folosind următoarele teste: indicele de aptitudine fizică, t estul
Kraus -Weber și testul pentru măsurarea detentei (for ța explozivă ).
40
DIDACTICA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI
41
4.1. Problematizarea în educație fizică și sport
4.1.1. Noț iuni fundamentale
Problematizarea poate fi aplicată la orice vârstă, indiferent de particularită țile subiec ților
și reprezintă o modalitate de aplicare a teoremei învă țării, pr in descoperire. În acest fel se
dezvoltă gândirea creatoare, imagina ția, curiozitatea, interesul și alte trăsătur i sau calită ți
solicitante în activitatea oricărui subiect, dar mai ales în activitatea independentă .
“Problem -solving”, învățarea prin descifrarea situa țiilor problemă, este de fapt un
“experiment gândit” cu rol de ipoteză. Elevii sunt pu și în fața unei s ituații conflictuale
determinată de noutatea informa ției și de felul în care poate rezolva “problema” , caută solu ții,
crează, inventează .
În educația fizică și sport sunt trei etape referitor la problematizare :
a) Profesorul ajut ă elevul la rezolvarea “probl emei”;
b) Subiectul colaboreaz ă cu alți colegi de grup pentru rezolvarea “problemei”;
c) Subiectul rezolv ă singur “problema”.
Direcții de aplicare a problematizarii in educa ția fizica și sport:
1. Selecționarea, restructrarea și reorganizarea cunoștințelor pe care le posedă elevii (ex:
întrecerile bilaterale, parcursurile sau traseele aplicative, elaborarea de către elev a
elementelor de gimnastică acrobatică , etc.);
2. Formularea unei situa ții problematice, care poate fi rezolvată pe mai multe căi, prin mai
multe meto de.Aici se pot folosi cel pu țin două variante :
a) Profesorul prezintă solu țiile de rezolvare a “problemei” , iar elevii o aleg pe cea
considerată, după criterii personale, ca fiind cea mai eficientă ;
b) Nu se prezintă nici o solu ție de rezolvare a “problemei” , iar elevii decid în func ție de
cunoștințe,posibilită ți și intenții proprii, care este cea mai bună metodă de rezolvare;
astfel se observă de către profesor nivelul de dezvoltare a imagina ției elevilor .
4.1.2. Exemple de aplicare a problematizarii în lecția de educație fizică și sport
1. Pentru trecerea peste obstacole (banca de gimnastică) elevii au fost in struiti să pă șească
pe bancă și să treacă peste ea. Profesorul crează o “situație problemă” : elevii să depă șească
obstacolul (banca de gimnastică) în alt mod decât cel învă țat. Astfel elevii se vor bază pe
42
creativitate și vor depă și obstacolul prin metoda pe care ei o consideră cea mai corectă și
eficientă (prin încălecare, prin săritură laterală, etc.)
2. În jocul bilateral de handbal se crează diferite “ situaț ii proble mă” prin care elevii pot
executa o ac țiune prin mai multe metode. Astfel, apelând la cuno ștințele învățate anterior, aflat în
fața porții cu minge în mână elevul pentru a marca un gol poate executa aruncarea la poartă din
săritură, din alerg are, cu pas încruci șat sau de la șold, așadar profesorul observând și cunoscând
felul în care gânde ște elevul.
În momentul în care se observă că elevii întâmpină dificultă ți în aflarea solu ției, cadrul
didactic sugerează discret diverse căi pentru rezolvar ea problemei și crează elevului impresia că
el a găsit solu ția, stimulând astfel interesul și motivația copilului pentru mi șcare.
4.1.3. Concluzii
Din punctul meu de vedere, problematizarea este cea mai des folosită metodă modernă în
disciplina educație f izică și sport, pe bună dreptate. deoarece are un randament foarte mare în
realizarea obiectivelor propuse.
43
4.2. Aplicații
4.2.1. Proiect didactic
Data: 22.04.2015
Clasa a IX -a A
Efectiv: 21 elevi
Colegiul Național Pedagogic Ștefan cel Mare Bacă u
Locul de desfăș urare: Sala de sport
Disciplina: Educație fizică ș i sport
Teme ș i obiective : T1- Handbal, contraatacul cu un vârf
T2- Dezvoltarea îndemânării prin mijloace din jocul de handbal
Obiective operaț ionale:
Cognitive: OC1 – să cunoasca procedeele folosite;
OC2 – să realizeze eficiența exercițiilor;
Psiho -motrice: OP1 – să execute corect aruncarea;
OP2- să păstreze echilibrul corpului;
Afective: OA1 – să execute cu plăcere;
OA2 – să-și ajute colegii;
Sociale: OS1 – să-și dezvolte spiritul de echipă;
Strategii didactice :
Metode și procedee: explicația, demonstrația, conversația, exersarea, aprecierea;
Mijloace didactice: mingi de handbal, fluier.
44
Veriga ș i
durata Conț inuturi, mijloace, sisteme
de acționare, exerciț ii Dozare Strategii didactice Obs.
Formaț ii de
lucru Metode Indicaț ii
metodice
V1.
Organizarea
colectivului de
elevi
2 min -adunarea, alinierea, salutul ;
-verificarea echipamentului ș i
a stării de sănă tate ;
-prezenț a ;
-anunțarea temelor lecț iei ; 30sec
30sec
30sec
30sec
-în linie pe un
rând;
-conversația,
explicația
-să fie atenți, să
salute corect;
V2.
Pregă tirea
organismului
pentru efort
8min
-la dreapta;
-mers normal ;
-mers pe vârfuri, cu brațele
întinse deasupra capului ;
-mers pe călcâie, cu palmele
încrucisate la spate ;
-alergar e cu joc de glezne ;
-mers normal ;
-alergare cu genunchii sus ;
-alergare ușoară;
-alergare cu pas adăugat spre
dreapta ;
-alergare ușoară ;
-alergare cu pas adăugat spre
1l
1L
1l
1D
1l
1D
1l
1D
1l
-în coloană câte
unu;
-în col oana câ te
-demonstrația,
explicația,
observația
-să răspunda la
comenzi;
-să pastreze
ritmul;
-să ruleze toată
talpa pe sol;
– călcâiele să
atingă șezuta;
45
stânga ; 1D unu; -să mentina
spatele drept, cu
mișcarea brațelor
pe lânga corp;
V3.
Influențarea
selectivă a
aparatului
locomotor
5min Exerciț iul 1- stând depărtat cu
mâinile pe șolduri
-aplecarea capului înainte (T1 -2)
-aplecarea capului înapoi (T3 -4)
-aplecarea capului spre dreapta
(T5-6)
-aplecarea capului spre stânga
(T7-8)
Exerciț iul 2
-rotirea br ațelor înainte (T1 -8)
-rotirea brațelor înapoi (T1 -8)
Exerciț iul 3 – stând depărtat cu
mâinile pe șolduri
-îndoirea trunchiului înainte (T1)
-extensia trunchiului (T3)
-îndoirea trunchiului spre dreapta
(T5)
-îndoirea trunchiului spre stânga
(T7) T2,4,6,8 r evenire în poziția x2
x2
x2
X2
-în coloană de
gimnastică câte 4;
-demonstrația
-explicația
-exersarea
-aprecierea -bărbia atinge
pieptul;
-brațele se țin
întinse;
-să mentină locul
în formație;
-genunchii rămân
întinși;
46
inițială
Exerciț iul 4 -stând depărtat cu
palmele pe șold:
-răsucirea trunchiului spre dreapta
(T1,2,5,6)
-răsucirea trunchiului spre stânga
(T3,4,7,8)
Exerciț iul 5-stând depărtat
-rotirea trunchiului spre dreapta
(T1-4)
-rotirea trunchiul ui spre stânga
(T5-8)
Exerciț iul 6
-fandări laterale spre dreapta;
-fandări laterale spre stânga;
Exerciț iul 7
-fandări înainte;
-fandări înapoi;
Exerciț iul 8
-sărituri cu apropierea și
depărtarea picioarelor;
X2
2×5
2×5
10x
-picioarele rămân
depărtate;
-spatele se ține
drept;
-spatele drept,
privirea înainte;
-să mențină
spatele drept;
V4.
Dezvoltarea Tema 1
-câte 2 față în față, pase cu brațul
10x
-pe perechi, față
-se urmărește
47
îndemânării
prin mijloace
din jocul de
handbal
12min neîndemânatic;
-câte 3, pase cu 2 mingi;
-aruncare l a poartă cu săritura pe
piciorul de pe aceași parte cu
brațul de aruncare;
-pe perechi, un elev execută
dribling multiplu, efectuând
mișcările realizate de celalalt
elev;
10x
5x
4x în față, la distanță
de 4-5m;
-în formă de
triunghi;
-un șir la mijlocul
terenului;
-câte 2, la distanță
de 2m;
-explicația;
-demonstrația;
-exersarea;
-conversația;
-aprecierea; precizia paselor;
-mingiile nu
trebuie scăpate de
sub control;
-trebuie să se
păstreze
echilibrul î n
timpul săriturii;
-se urmărește
exactitatea cu
care sunt imitate
mișcările;
V5.
Contraatacul
cu un vârf
20min Tema 2
Exercițiul 1
-se pasează la un distribuitor aflat
în semicerc, alergare spre poarta
adversă, reprimirea mingii și
aruncare la poartă;
Exercițiul 2
-pe perechi, se execută pase în
doi. La semnalul profesorului
jucătorul aflat la 9m execută o
2x
4x
-în șir, fiecare
elev cu minge;
-un elev fără
minge, lansează
contratacul din
semicerc;
-pe perechi, față
în față la 6
-exersarea;
-demonstrația;
-explicația;
-conversația;
-prinderea mingii
se face din
deplasare;
-se urmărește ca
pasa să fie precisă
și dată pe poziție
48
întoarcere de 180 °, sprintează,
primește mingea de la coechipier,
face un dribling și aruncă la
poartă. respectiv 9m;
-fiecare pereche
cu minge; viitoare;
V6.
Revenirea
organismului
după ef ort
1min -alergare ușoară 2/4
-mers cu exerciții de respirație 30sec
30sec -în coloană câte
unul; -exersarea;
-aprecierea; -să efectueze
corect exercițiile
de respirație;
V7.
Conclu zii ș i
aprecieri
2min -reorganizarea colectivului de
elevi;
-aprecieri asupra activității
efectuate;
-salutul; 30sec
1min
30sec
-în linie câte unul; -conversația;
-aprecierea;
49
4.2.2. Plan de evaluare
Plan de evaluare
Școala Nr. 1 Onești
Anul școlar 2014 -2015, sem. II
Data: 10.05.2015
Clasa a VIII -a C
Profesor: Botezatu Florin
Conținut: Atletism
Obiective: verificarea vitezei de deplasare, verificarea forței de aruncare
Proba 1: Naveta 5x10m
Materiale necesare: fluier, cronometru.
Descrierea pr obei:
– Se trasează doua linii paralele pe sol, la 10m distanta;
– Se pleacă de la linia de start, poziția fiind în picioare, cu trunchiul usor aplecat înainte;
– Se pleacă la semnal, în viteză maximă până la cea de -a doua linie, se calcă cu un picior
linia și s e intoarce;
– Se execută 5 lungimi;
– Alergarea se execută pe teren plat, în linie dreaptă;
– Cronometrul pornește la mișcarea piciorului din spate;
– Fiecare elev are dreptul la doua repetari, luându -se în considerare cel mai bun timp
obținut;
Criterii de evalu are:
– Se urmarește ca poziția de start să fie corectă;
– Efectuarea alergării se va face pe vârfuri în viteză maximă;
Baremul de notare:
Nota 10 Fete – 21 sec. Băieți – 19,2 sec.
Nota 9 Fete – 21,2 sec. Băieți – 19.4 sec.
Nota 7 Fete – 21,6 sec. Băieț i – 19,8 sec.
Nota 6 Fete – 22 sec. Băieți – 20,2 sec.
50
Nota 5 Fete – 22.2 sec. Băieți – 20.4 sec.
Proba 2: Aruncarea mingii de oi nă
Materiale necesare: mingi de oină, ruletă
Descrierea probei:
– Aruncarea se execută cu elan, prin azvârlire, cu o mână, d e deasupra umarului, pe un teren
marcat;
– Lungimea aruncării se masoară în metri;
– Fiecare elev are dreptul la două aruncări, notându -se cea mai lungă;
Criterii de evaluare:
– Se urmăreste ca aruncarea să fie executată corect;
– Depășirea spațiului pentru elan s e sancționează;
Baremul de notare:
Nota 10 Fete – 25 m Băieți – 35 m
Nota 9 Fete – 23 m Băieți – 33 m
Nota 8 Fete – 21 m Băieți – 31 m
Nota 7 Fete – 19 m Băieți – 29 m
Nota 6 Fete – 17 m Băieți – 27 m
Nota 5 Fete – 15 m Băieți – 25 m
51
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
52
5.1. Fișa de caracterizare psihologică a elevului
I. DATE GENERALE
1. Numele și prenumele: Meș nita Florin
2. Data și locul nașterii: 12.02.1999
3. Colegiul Național Pedagogic Ștefan cel Mare Bacău
4. Clasa: a IX -a C
5. Local itatea: Bacău
6. Starea generală de sănătate: Bună
7. Probleme speciale de sănătate____________ -_______________
II. DATE DESPRE FAMILIE
1. Ocupația părinților: Tata: Învăță tor
Mama: Vânză toare
2. Frați/ surori (câți ce vârstă au): Soră- 9ani
3. Com ponența familiei: Tata, mama, băiat, fată
4. Climatul din familie: Pozitiv
III. DATE PRIVIND SITUAȚIA ȘCOLARĂ
1. Rezultate:
Foarte bune la limba si literatura română, educație fizică
Bune la matematică, fizică
Satisfăcătoare la istorie
Nesat isfăcătoare la ______________ -___________________
2. Interese școlare deosebite pentru
3. Stilul de muncă școlară pe discipline:
a) cum lucrează/învață:
sistematic, organizat la educatie fizica, limba romana
□ inegal, cu salturi la ______ ______________________________
□ neglijent, leneș la ______________________________________
foarte ambițios la matematica, geografie
53
□ mari lacune în cunoștințe la ______________________________
b) autonomie, activism, creativitate :
intensiv, creativ la limba romana, educatie plastica
□ manifestă uneori inițiativă, independență la __________________
□ se conformează cu regulile modelului _______________________
□ nesigur, fără inițiativă la _________ ________________________
□ activ la _______________________________________________
participă selectiv, când este obligat la istorie
4. Conduita elevului la lecție și în clasă:
a) Conduita la lecție: b) purtarea în general
atent, participă activ, cu interes □ exemplară, ireproșabilă
□ atenția și interesul fluctuante corectă, cuviincioasă
□ de obicei pasiv □ cu abateri comportamentale relativ
□ prezent doar fizic, cu frecvente distrageri frecvente dar nu grave
5. Conduita în grup, integrarea socială a elevului
a) participarea la viața de grup:
□ mai mult retras, rezervat, izolat, puțin comunicativ
□ participă la activitatea grupului numai dacă este solicitat
□ este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive
comunicativ, stabilește ușor relații, vine cu idei și propuneri
□ activ sociabil, cu inițiativă
b) cum este văzut de colegi:
bun coleg, sensibil, te înțelegi și te împrietenești ușor cu el/ea
□ bun coleg, săritor la nevoie, te poți bizui pe el
□ preocupat mai mult de sine, individualist
c) colegi îl apreciază pentru:
□ rezultatele la învățătură
□ performanțe extrașcolare
pentru că este prietenos
IV. DATE PSIHOLOGICE. Procese cognitive
1. Percepția: buna
2. Memoria: foarte buna
54
3. Gândirea: foarte buna
V. DATE PSIHOLOGICE. Trăsături de personalitate:
1. Temperamentul:
□ puternic exteriorizat, impuls iv, nestăpânit, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la
solicitări,
□ cu tendințe de dominare a altora
□ exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, ușor adaptabil, vorbăreț, nestatornic
□ calm, controlat, reținut, lent uneori nepăsă tor, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări
repetate
□ hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios
tip combinat
2. Emotivitate:
□ foarte emotiv, excesiv de timid, emoțiile îi perturbă activitate
emotiv, dar fără reacții dezada ptive
□ neemotiv, îndrăzneț
3. Dispoziție afectivă predominantă:
vesel, optimist
□ mai mult trist, deprimat
4.Însușiri aptitudinale:
□ lucrează repede, rezolvă ușor și corect sarcinile de învățare
rezolvă corect, dar consumă mai mult tim p și investește mai multă energie
□ lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp
5.Trăsături de caracter:
a) atitudini față de muncă
pozitive
□ negative
b) atitudini față de alții:
pozitive
□ negative
c) atitudini față de sine:
pozitive
55
□ negative
VI. RECOMANDĂRI PSIHOLOGICE
Personalitate echilibrată , se adaptează ușor în colectiv.
56
5.2. Proiect de lecție finală
57
58
59
60
5.3. Fișă de evaluare a lecției finale
62
63
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
64
6.1. Stiluri de predare ca stiluri de conducere a grupului -clasă
6.1.1. Noțiuni fundamentale
Managementul clasei de elevi poate fi definit ca domeniul de cercetare în științele
educației care studiază atâ t perspectivele teoretice d e abordare a clasei de elevi, cât ș i
structurile dimensional -practice ale acesteia (ergonomică, psihologică, psihosocială, normativă,
relațională, operațională și creativă), în scopul facilitarii intervențiilor cadrelor didactice în
situațiile educaționale concrete, prin exercițiul microdeciziilor educaționale . (Romiță Iucu,
Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iași, 2001)
Datorită faptului că profesorii din zilele noastre trebuie din ce în ce ma mult să se
raporteze la elevi, să stabilească relații de cooperare cu aceștia sau cu familia lor, specialiștii
consideră că studierea managementului clasei de elevi devine tot mai mult o necesitate.
Predarea reprezintă activitatea desfașurată de profesor în cadrul lecț iei, cu rolul de a -i
determina pe elevi să învete și să pună în practică cunoștințele și informațiile dobândite. Stilul de
predare este definit ca o dimensiune activă, dinamică a instruirii, influențând în mod decisiv
starea de existența instrucțională a s trategiei prin contribuția și echilibrarea unei relații
educaționale armonioase. (Romiță Iucu, Teoria și metodologia instruirii,București, 2009)
Stilul de predare reunește particularitățile individuale ale profesorului, modalitatea sa
proprie de lucru c u elevii, stilul său original de instruire. Stilul de predare se referă la
originalitatea în activitatea didactică, la felul în care sunt utilizate strategiile didactice. De
exemplu la specializarea mea, educație fizică și sport, profesorul trebuie să adop te în majoritatea
timpului un stil democratic, să -i lase pe copii să comunice, să socializeze între ei și cu profesorul,
să le dea dreptul la inițiativă și la creație, deoarece ora de educație fizică și sport trebuie să fie o
oră de relaxare și bună dispoz iție, care să -i scoată pe elevi, măcar pentru o perioadă scurtă, din
stresul cauzat de alte materii mai grele, ce necesita muncă psihică intensă, mai ales în perioada
tezelor sau a examenelor naționale.
Cadrele didactice eficiente și -au elaborat întotdeau na propriile stiluri de predare, care
înfluenteaza modul în care elevii se raportează la profesor și la sarcina de învătare.
6.1.2. Caracteristicile stilului de predare
Este întotdeauna personal, deși unele aspecte pot fi întâlnite și la alți profesori;
65
Este relativ constant, datorită faptului că se manifestă comportamente și calități
personale constante, pe o perioadă determinată;
Este dinamic, perfectibil în sensul că se îmbogațește prin experiența acumulată.
Acest lucru se realizează doar prin dorința d e autoperfecționare a profesorului, de
autoevaluare a sa.
6.1.3. Clasificare
De-a lungul timpului specialiștii din domeniu au făcut diferite clasificări ale stilurilor de
predare. A. Prodan si E. Joița ne prezintă o clasificare în funcție de trei dimensiu ni definitorii ale
stilului managerial: centrarea pe sarcină, relațiile umane ș i randament . Așadar avem:
– Stilul realizator , posedă toate cele trei caracteristici, știe să -și mobilizeze elevii, este
deschis la noi provocări, acceptă propunerile venite din p artea elevilor;
– Stilul profesorului -negativ , nu posedă nici una din cele trei caracteristici, este lipsit de
interes, nu acceptă propuneri, iși demoralizează elevii;
– Stilul promotorului , se bazează pe randament și pe relațiile umane, știe să -și stimuleze
colectivul;
– Stilul autocratului binevoitor , pune accent pe randament, însa evită relațiile umane;
– Stilul ezitant , manifestă interes față de sarcini și relațiile umane, nu este f oarte
interesat de rezultate, ia decizii sub presiune, face compromisuri ;
– Stilul birocratic , este interesat să respecte regulile, ascultă mai mult părerea
superiorilor decât cea a elevilor;
– Stilul altruist , este interesat în special să aibă relații bune cu elevii, ceea ce duce la
randament scăzut;
– Stilul autocrat , îl interesează doar realizarea sarcinilor, îndeplinirea obiectivelor,
evitând astfel relațiile cu elevii.
Cea mai cunoscută clasificare, precum și cea mai folosită, este aceea bazată pe relația
profesorului cu clasa de elevi. Așadar avem următoarele stiluri:
– Stilul democrati c;
– Stilul autoritar;
– Stilul laissez -faire (permisiv)
66
Stilul democratic privilegiază relația dintre profesor și elev, cel din urmă fiind o
persoană autonomă, responsabilă față de propriul demers de formare. Acest stil presupune din
partea profesorului mai multă libertate acordată elevului, cadrul didactic propune și negociază cu
elevii obiectivele activității, etapele de desfășurare, mijloacele, metodele și sarcinile de realizare,
contribuind astfel la formarea relațiilor de cooperare și de sprijin reciproc .
Dacă adoptă acest stil, profesorul trebuie să se comporte ca un membru normal și să
accepte egalitatea între el și ceilalți membri ai grupului, creând astfel un climat deschis, cu relații
apropiate în colectiv, deși rolul de lider al profesorului trebu ie să fie cunoscut de toți membrii.
Profesorul care utilizează stilul democratic prezintă elevilor mai multe variante de
predare -învațare, iar aceștia au dreptul să o aleagă pe cea care o consideră ei ca fiind eficientă.
Deasemenea elevii au libertatea de a-și alege partenerii cu care vor realiza anumite acțiuni
dobândind mentalitatea de participare voluntară. Relaționarea permanentă conduce la
productivitate și la realizarea mai eficientă a obiectivelor.
O clasă condusă de un profesor democratic este o clasă în care buna dispoziție și respectul
reciproc sunt prezente, în care activitățile sunt realizate cu drag, ceea ce conduce la efecte
pozitive pe termen lung, precum și o clasă în care colectivul este unit. Ca urmare a celor
prezentate, în opinia mea a cest stil este cel mai eficient, deoarece produce rezultate foarte bune,
atât în plan psihosocial, cât și în plan didactic.
În educația fizică stilul democratic este cel mai potrivit datorită faptului că această
disciplină are printre obiectivele sale și adoptarea unui comportament adecvat în cadrul relațiilor
interpersonale și de grup.
Stilul autoritar este stilul în care rolul principal este atribuit profesorului, iar elevul este
privit ca un obiect, ca ființa care are întotdeauna nevoie de ajutor. În a ceastă situație profesorul
este cel care decide obiectivele, selectează activitățile, etapele de desfășurare, mijloacele,
metodele și sarcinile de realizare, astfel încât elevii nu vor cunoaște în prealabil ceea ce urmează
să se realizeze, controlul asupra mediului educațional fiind absolut.
Atitudinea profesorului este distantă, acesta nu încurajează inițiativele. Doar lui îi revine
inițiativa comunicării, el are întotdeauna dreptate.
Prin acest stil educația devine un proces de memorare mecanică, de asc ultare și receptare
pasivă. Elevii nu au timp de gândire, nu au dreptul de a pune întrebări sau de a aprecia, acest
lucru împiedicând dezvoltarea spontaneității, gândirii, imaginației și creației.
67
Un colectiv de elevi condus de un profesor autoritar, este un colectiv în care relațiile nu
sunt bune, mai ales cele profesor -elev, iar rezultatele bune obținute sunt doar pe termen scurt.
Probabil acest stil este adoptat de acei profesori care nu au încredere în forțele proprii și
consideră că este posibil să -i scape de sub control pe elevi în momentul în care le oferă libertate.
Acest stil nu prea iși are locul în lecția de educație fizică și sport, deși în unele momente
sau la unele colective de elevi, stilul autoritar trebuie folosit pentru a nu -i scăpa de su b control.
Stilul laissez -faire mai are denumirea de stilul permisiv datorită faptului că în acest caz
domină interesele și dorințele elevilor, profesorul subordonându -se acestora.
Profesorul consideră întotdeauna suficient ce predă, cât predă și cum pr edă, fiind sigur că
elevii înteleg, însă acordându -le ajutor la nevoie. Cadrul didactic arată o atitudine de pasivitate,
de indiferența și dezinteres în realizarea sarcinilor, manifestă un nivel scăzut al aspirațiilor și
exigențelor pedagogice ale predării . Profesorul nu face evaluări la adresa comportamentelor
elevilor,de aici rezultă și lipsa feedback -ului pentru reglarea propriului comportament. Utilizarea
acestui stil favorizează obținerea rezultatelor slabe la învățătură a elevilor precum și manifestar ea
conduitelor deviante.
Stilul laissez -faire determină elevii să fixeze activitățile și modalitatea de realizare a
acestora după bunul plac, ceea ce duce la o productivitate scăzută. De asemenea, această lipsă a
interesului și a implicării profesorului î n activitatea de predare -învatare, rezultă prin lipsa
respectului pentru profesor și pentru activitate din partea elevilor.
Dezavantajele unui colectiv condus de un profesor ce folosește stilul laissez -faire sunt:
– Este total neproductiv;
– Respectul față d e profesor lipsește cu desăvârșire;
– Atmosfera este excesiv de destinsă.
6.1.4. Concluzii
Deși am prezentat fiecare stil separat, consider că un cadru didactic nu poate deține un
singur stil în toată activitatea sa didactică. Stilurile de predare pot fi co mbinate în funcție de tipul
activității sau de colectiv. De exemplu dacă stilul dominant al profesorului este cel democratic, se
pot adopta cu ușurintă atât cel autoritar cât si cel laissez -faire, însă dacă stilul autoritar este
utilizat în general, profes orului îi este aproape imposibil ca la un moment dat să folosească stilul
laissez -faire, datorită diferențelor prea mari între cele două. Acest lucru îl voi reprezenta în
următoarea figură:
68
6.2. Aplicații
6.2.1. Stilul democratic în educație fizică și s port
Ca viitor profesor de educație fizică și sport consider că cel mai potrivit stil de predare în
ceea ce privește această disciplină este stilul democratic, deși cum v -am prezentat și mai sus, sunt
situații în care cadrul didactic trebuie să adopte și alt stil.
În continuare voi prezenta caracteristicile stilului democratic adaptate la situațiile întalnite
în lecția de educație fizică și sport.
După cum bine știți, lecția de educație fizică are un caracter social, iar unul dintre
obiectivele majore es te cel de a dezvolta la elevi capacitatea de a relaționa cu alte persoane.
Datorită faptului că stilul democratic stimulează elevii să relaționeze cu profesorul și cu ceilalți
colegi, adoptarea acestui stil este cea mai bună alegere pentru profesorul de ed ucație fizică. Prin
jocurile sportive de echipa practicate în lecție, elevii învată să relaționeze între ei pentru a obține
victoria.
În ceea ce privește dezvoltarea creativității și a imaginației, prin multitudinea de exerciții
practicate în lecția de ed ucație fizică și usurința cu care acestea pot fi modificate, aceste calități
pot fi dezvoltate foarte usor la copii dacă profesorul le permite această libertate de a executa
exercițiile dupa bunul plac. Însa acest lucru trebuie atent urmărit de către cadru l didactic,
deoarece chiar dacă exercițiile sunt efectuate diferit, acestea trebuie să fie executate corect și sa
ducă la atingerea obiectivelor.
Deși profesorul de educație fizică și sport oferă libertatea elevilor de a alege metodele în
care se va desfă șura activitatea, acest lucru nu trebuie să degenereze deoarece acest lucru va duce
la pierderea respectului față de profesor și colectiv. Jocurile sportive prin prisma competivității ne
învață ce este fair -play-ul, respectiv respectul față de adversari și coechipieri. În momentul în
69
care elevii cu calități sportive mai dezvoltate vor participa la competițiile sportive organizate de
școală, aceștia vor învăța să respecte atât adversarii, cât și arbitrul sau chiar spectatorii.
Prin adoptarea stilului democr atic la ora de educație fizică, profesorul îi va atrage pe elevi
spre practicarea exercițiilor fizice și va avea întotdeauna un avantaj față de ceilalți profesori. Ora
de educație fizică trebuie să fie o oră de relaxare, de distracție pentru copii, iar ace st lucru poate fi
realizat doar prin adoptarea acestui stil.
În concluzie, ca viitor cadru didactic, cu siguranță voi utiliza stilul democratic deoarece
îmi doresc ca viitorii mei elevi să faca mișcare și sport de plăcere, nu din obligație sau doar
pentr u a obține note mari la probele de evaluare. Cu siguranță vor fi momente în care voi adopta
și stilul autoritar, însa voi încerca ca acest lucru să se intample cât mai puțin și prin acumularea
experienței să învăt să evit aceste situații.
70
INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR
71
7.1. Inserarea și redimensionarea imaginilor într -un document Word
Imaginile reprezintă obiecte grafice pre -definite care pot fi introduse în documentele pe
care le editați.
Programul Microsoft W ord are în colecția ClipArt unele imagini, ce pot fi importate
direct în documentele noastre.
Lucrul cu imagini în Microsoft Word, presupune operații ca: inserarea, redimensionarea,
prelucrarea sau mutarea imaginilor.
7.1.1. Inserarea unei imagini sau a u nei miniaturi (ClipArt)
Imaginile ș i min iaturile se pot insera într-un docume nt din mai multe surse , inclusiv să se
descarce de pe site care distribuie miniaturi, să se copieze de la o pagină Web sau să se introduca
dintr -un folder unde se salvează imagini .
De asemenea, este posibil să modificați modul de amplasare într -un document a unei
imagini sau a unei miniaturi, utilizând comenzile Position și Wrap text.
A. Inserarea miniaturilor
1. În fila Insert , selectați Illustrations , da-ti click pe ClipArt .
2. În pano ul de activitate ClipArt , în caseta text Search for: , tastați un cuvânt sau grup de
cuvinte care să descrie miniatura pe care o doriți sau , tastați în întregime sau parțial
numele fișierului în care se află miniatura.
3. Pentru modificarea căutării, procedați după cum urmează:
o Pentru a extinde căutarea astfel încât să găsească miniaturi de pe Web, bifați
caseta Include Office.com content .
o Pentru a căuta un anumit tip de media, faceți clic k pe săgeata din caseta Results
should be: și bifați caseta de selectare de lângă Illustration , Photos , Videos sau
Audio .
72
4. Faceți clic k pe Go.
5. În linia cu rezultate, faceți clic k pe miniatură pentru a o insera.
Pentru a r edimensiona miniatura, tastați click pe miniatura inserată în document. Pentru a
mări sau a micșora dimensiun ea într -o direcție sau în mai multe direcții, mutați ghidajul
de dimensionare în exterior sau în interior , în timp ce efectuați una dintre următoarele:
o Pentru a menține centrul unui ob iect în același loc, țineți ap ăsat pe CTRL, în timp
ce mișcați ghidajul de dimensionare.
o Pentru a păstra proporțiile obiectului, apăsați și țineți ap ăsat pe SHIFT în timp ce
mutați ghidajul de dimensionare.
o Pentru a păstra proporțiile obiectului și centrul său în același loc, apăsați și țineți
apăsat pe C TRL și SHIFT, în timp ce mișcați ghidajul de dimensionare.
B. Inserarea imaginilor dintr -o pagina Web
1. Deschideți documentul.
2. De la pagina Web, glisați imaginea pe care o doriți în documentul Word.
Asigurați -vă că imaginea pe care o alegeți nu este un link la altă pagină Web. Dacă glisați
o pagină legată, aceasta se va insera în document ca link, nu ca imagine.
C. Inserarea unei imagini care include un hyperlink de la o pagină Web
1. Deschideți documentul Word.
2. Pe pagina Web, faceți clic k-dreapta pe imaginea pe care o doriți, apoi faceți clic pe Copy .
În documentul Word, faceți clic k-dreapta în locația unde doriți să inserați imaginea, apoi faceți
clic pe Paste.
D. Inserarea unei imagini dintr -un fișier
1. Faceți clic k în locația unde doriți să inserați imaginea în document.
2. În tabul Insert , în grupul Illustrations , faceți clic k pe Picture .
73
3. Găsiți imaginea pe care vreți să o inserați. De exemplu, este posibil să aveți un fișier
imagine localizat în My documents .
4. Faceți dublu -click pe imaginea pe care vreți să o inserați.
Pentru a redimensiona o imagine, selectați imaginea inserată în document. Pentru a mări
sau a micșora dimensiunea într -o direcție sau în mai multe direcții, glisați ghidajul de
dimensionare înspre exterior sau înspre centru, în timp ce efectuați una dintre
următoarele:
o Pentru a păstra centrul unui obiect în același loc, țineți apăsat pe CTRL, în timp ce
glisați ghidajul de dimensionare.
o Pentru a menține proporțiile obiectului, țineți apăsat pe SHIFT în timp ce mișcați
ghidajul de dimensionare.
Pentru a menține proporțiile obiect ului și centrul său în același loc, țineți apăsat pe CTRL și
SHIFT, în timp ce glisați ghidajul de dimensionare.
7.1.2. Redimensionarea unei imagini
Dacă doriți să modificați dimensiunea unei im agini (sau a unei forme), folosiți ghidajele
de dimensionare sau, pentru un control mai bun, opțiunile Dimension din tabul Picture Tools –
Format . Puteți și să eliminați porțiunile nedorite ale unei imagini prin trunghierea acesteia.
A. Redimensionarea rapida a unei imagini
74
1. Faceți click pe imaginea care doriți să efectuați redimensionarea.
2. Pentru a mări sau micșora dimensiunea într -o direcție sau în mai multe direcții, trageți un
instrument de dimensionare dinspre sau înspre centru, în timp ce efectuați următoarele:
Pentru a pă stra centrul în același loc, apăsați și țineți apăsată tasta Ctrl în timp ce glisați
ghidajul de dimensionare.
Pentru a păstra proporțiile, apăsați și țineți apăsată tasta Shift în timp ce glisați ghidajul de
dimensionare.
Pentru a păstra atât proporțiile , cât și centrul în același loc, apăsați și țineți apăsate tastele
Ctrl+Shift în timp ce glisați ghidajul de dimensionare.
B. Redimensionarea la o înălțime și lățime exactă.
1. Faceți clic k pe imaginea, pe forma sau pe obiectul pentru care doriți redimensi onarea
exactă.
2. Alegeți una dintre următoarele:
o Pentru a redimensiona o imagine, în tabul Image Tools – Format , introduceți
valorile în casetele Height și Width .
o Pentru a redimensiona o formă sau un obiect , în tabul Draw instruments –
Format , intr oduceți valorile dorite în casetele Height și Width .
3. Faceți clic k pe lansatorul de casetă de dialog Dimension and position .
75
4. Debifați caseta de selectare Block aspect ratio.
7.2. Aplicații
7.2.1. Inserarea unei imagini care include un hyperlink de la o pagi nă Web
În capitolul 7.1.1. la subpunctul C. am prezentat modalitatea în care se poate introduce o
imagine care include un hyperlink de la o pagină web. Pentru a pune în practică acest lucru, am
ales sa introduc logo -ul Departamentului pentru Pregatirea Pe rsonalului Didactic de pe site -ul
http://www.ub.ro/dppd Așadar avem următoarea imagine:
7.2.2. Redimensionarea la o înă lțime și lățime exactă.
În continuare voi aduce două imagini la o înălțime egala de 3cm, după c um am explicat
anterior:
76
Bibliografie
1. Ancuța A., Ancuța P., (1997), Jocurile de creativitate , Timișoara,
Ed.Excels ior;
2. Balan, B.; Boncu, Ș.; Cosmovici, A.; Cozma, T.; Crețu, C.; Cucoș, C.
(coordonator); Dafinoiu, I .; Iacob, L.; Moise, C.; Momanu , M.; Neculau, A.; Rudică,
T. (2005), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Iași,
Ed. Polirom;
3. Cerghit, I., (2006), Metode de învățământ , Iași, Editura Polirom;
4. Cojocariu, V. M., (2008), Teoria și metodologia instruirii , Bucu rești, Editura
Didactic ă și pedagogică;
5. Cucoș, C., (2006), Pedagogie , Iași, Editura Polirom;
6. Iucu, R., (2001), Managementul și gestiunea clasei de elevi , Iași, Editura
Polirom;
7. Lupu, E., (2006), Metodica predării educației fizice și sportului , Iași, Editur a
Institutul European;
8. Mateescu G., Moraru F., (2013), Informatică pentru liceu ș i bacalaureat ,
Sibiu, Editura Donaris;
9. Matei,S.; Sârbu, I.; Cos ma, D.; Sârbu, M. A.,(2006), Metodica predării
Educației tehnologice, Craiova, Editura Arves;
10. Mâță, L., (20 15), Suport de curs -Managementul clasei de elevi , Bacău;
11. Nicola, I., (2002), Tratat de pedagogie școlară , București, Editura Aramis;
12. Nuța, I., Lica, O., (2009), Prietenul meu, calculatorul. Să învățăm Word,
Excel și Internet, Craiova, Editura Aius;
13. Rață, G ., Rață, Ghe., (2008), Educația fizică și metodica predării ei, Iași,
Editura PIM;
14. http://www.edu.ro/index.php/articles/12768 , consultată în decembrie 2014;
15. http://mentoratrural.pmu.ro/sites/default/files/ResurseEducationale/63055_m
odul_3_stiluri%20invatare_final.pdf , consultată în aprilie 2015.
77
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BAC ĂU
DEPARTAMENTUL PENTRU PREG ĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Calea Mărășești, nr. 157, Bac ău, cod 600115
Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050
E-mail: dppd@ub.ro; sdppd@ub.ro
DECLARA ȚIE DE AUTENTICITATE
privind elaborarea portofoliului didactic
Subsemnatul, Botezatu Florin, declar pe propria răspundere că:
a) lucrarea a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;
b) nu au fost folosite alte surse decât cele menționate în bibliografie;
c) nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse
fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o
reprezintă alte lucrări ale mele;
d) lucrarea n u a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.
Data, ABSOLVENT,
_______________ Botezatu Florin
Semnătura,
78
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Calea Mărășești, nr. 157, Bac ău, cod 600115 [602907] (ID: 602907)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.