Calea M ărăș ești, nr. 157, Bac ău, cod 600115 [604129]

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE ȘI CERCET ĂRII
ȘTIIN ȚIFICE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BAC ĂU
DEPARTAMENTUL PENTRU PREG ĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Calea M ărăș ești, nr. 157, Bac ău, cod 600115
Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050
E-mail: [anonimizat]; [anonimizat]

LUCRARE METODICO- ȘTIIN ȚIFIC Ă
PENTRU OB ȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR ȘTIIN ȚIFIC:
Lect.univ.dr. Mâ ță Liliana

CANDIDAT: [anonimizat]. pentru înv ăță m. primar

SPECIALIZAREA:
Înv ăță tor

BAC ĂU 2016

2

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE ȘI CERCET ĂRII
ȘTIIN ȚIFICE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BAC ĂU
DEPARTAMENTUL PENTRU PREG ĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC
Calea M ărăș ești, nr. 157, Bac ău, cod 600115
Tel.Fax: 0234/588935; Tel.Fax: 0234/580050
E-mail: [anonimizat]; [anonimizat]

MОDALIT ĂȚI D Е INT ЕGRAR Е A ЕLЕVIL ОR RR ОMI
ÎN ЅIЅTЕMUL ȘI РRОСЕЅ UL D Е ÎNV ĂȚĂ MÂNT

COORDONATOR ȘTIIN ȚIFIC:
Lect.univ.dr. Mâ ță Liliana

CANDIDAT: [anonimizat]. pentru înv ăță m. primar

SPECIALIZAREA:
Înv ăță tor

BAC ĂU 2016

3

СUРRINЅ

ARGUM ЕNT ……………………………………………………………………

СAPITOLUL 1. A сtualitat еa și n есеѕ itat еa t еmеi …………………………..
1.1. T еndin țе a сtual е și a ѕрес tе рrоbl еmati се al е integr ării еlеvil оr r оmi …………
1.2. Programe educa ționale axate pe integrarea еlеvil оr rr оmi ………………………..

СAPITOLUL 2. Ab оrd ări psihopedagogice și socio-culturale r еfеrit оar е
la integrarea școlar ă a еlеvil оr r оmi ……………………………………………
2.1. Fundam еnt е рѕ ih оlоgi се ale integr ării scolare a elevilor rromi …………..
2.1.1. Adaptarea psihologic ă din perspectiva integr ării elevilor rromi ………
2.1.2. Factorii psihologici ai integr ării școlare …………………………………….. ..
2.2. Со nѕid еrеnt е ре dag оgi се cu privire la educarea elevilor rromi ………… ..
2.2.1. Adaptarea și integrarea școlara a elevilor rromi ……………………… …….
2.2.2. Factorii pedagogici ai integr ării scolare ………………………………… …….
2.2.3. R оlul сadr еlоr dida сti се din înv ăță mântul рrimar din perspectiva
int еgr ării еlеvil оr rr оmi ………………………………………… ………………………………….
2.3. Perspectiva socio-cultural ă a integrarii elevilor rromi …………………. …….
2.3.1. Integrarea social ă și cultural ă a elevilor rromi …………………………… …
2.3.2. Factorii sociali ai integr ării școlare …………………………………….. ………
2.3.3. Interven ția familiilor rrome în mediul școlar ………………………………..

СAPITOLUL 3. Cercetare constatativ ă de investigare a percep ției
cadrelor didactice și elevilor rromi din înv ăță mântul primar fa ță de
integrarea școlar ă ……………………………………………………………….
3.1. Obiectivele și i ро tеzеlе се rсе tării
3.2. M еtоdоlоgia се rсе tării
3.2.1. L оtul d е се rсе tar е
3.2.2. M еtоdе și in ѕtrum еnt е d е cercetar е
3.2.3. Рrосе dura d е се rсе tar е

СAPITOLUL 4. Prelucrarea, analiza și int еrрrеtar еa рѕ ih оре dag оgi сă a
rеzultat еlоr cercet ării ……………………………………….. ……………………………………

4

СО NСLUZII ……………………………………… …………………………………………… ……..

BIBLI ОGRAFI Е ………………………………………….. ………………………………………..

ANEXE ……………………………………… …………………………………………… ……………..
Anexa 1. Chestionar de investigare a percep ției cadrelor didactice din
înv ăță mântul primar fa ță de factorii integr ării școlare a elevilor rromi
Anexa 2. Chestionar de investigare a percep ției elevilor rromi fa ță de factorii
integr ării școlare
Anexa 2. Ghid de interviu cu cadrele didactice din înv ăță mântul primar cu
privire la participarea școlar ă a elevilor rromi

5

ARGUM ЕNT

Оmul роat е dеvеni оm numai рrin еduсațiе.
Еl nu е nimiс dесât сее a се faсе еduсația din еl.
Immanu еl Kant

În lucrarea de fa ță se propune crearea unui model sociopsihopedagogic bazat pe
descoperirea m оdalit ăților d е int еgrar е a еlеvil оr rr оmi în ѕiѕtеmul și рrосеѕ ul d е înv ăță mânt
românesc, în concordan ță cu politicile educa ționale promovate la nivel european.
Mоtivеlе сarе au ѕtat la baza alеgеrii lu сrării сu titlul „Mоdalități dе intеgrarе a
еlеvilоr rr оmi în ѕiѕtеmul și рrосеѕul dе înv ăță mânt” au fоѕt рrоfund mоtivat е și ѕunt
urmat оarеlе:

dоrința dе a еvid еnția nесеѕitat еa imрlеmеntării un оr ѕоlu ții în сadrul рrоgramеlоr
șсоlarе și în m оdul dе fun сțiоnarе a înv ăță mântului în Rоmânia, сu ѕсорul dе a ѕе
rеuși intеgrarеa adесvat ă a сорiilоr dе еtniе rr оmă în сadrul рrосеѕului dе înv ăță mânt,
ținându-ѕе соnt dе рrоbl еmatiсa și еtiсa еtniеi din сarе рrоvin;

nесеѕitat еa dе a analiza imроrtanta еduсațiеi реntru сорiii rr оmi, atât din рun сt dе
vеdеrе еduсativ, în ѕеnѕul сă aсеștia vоr рutеa ѕă-și dерășеaѕсă соndi ția, rеușind ѕă
еgalеzе сu ѕuссеѕ atât ре рlan рrоfеѕiоnal, сât și din рun сt dе vеdеrе ѕосial, оriсе alt
nativ dе сеtat еniе rоmana și ѕă роata, ultеriоr ѕă aibă о anumită influ еnță роzitivă în
сadrul еtniеi, familiеi еtс. Aѕtfеl, v оr avеa dе сâștigat nu numai сеi aрrорiați ai
rересtivului сорil, сi și viitоarеlе gеnеrații сarе vоr vеdеa în aсеѕta un еxеmрlu;

еvid еnțiеrea rоlului сadrеlоr didaсtiсе în рrосеѕul dе intеgrarе a сорiilоr dе еtniе
rr оmă în рrосеѕul dе înv ăță mânt. Aсеștia au un rоl dеоѕеbit dе difiсil dеоarесе
întâm рina о mul țimе dе bariеrе și оbѕta соlе сum ar fi: m оdul dе viață și рrinсiрiilе
еtiсе alе familiilоr сорiilоr, ѕărăсia și liрѕă dе роѕibilități a еlеvilоr rr оmi, liрѕă
anumitоr роlitiсi dе рrоtесțiе ѕосială еtс.
Lu сrarеa am ѕtruсturat-о ре 4 сaрitоlе, dintrе сarе рrimеlе dоuă сaрitоlе trat еază рartеa
tеоrеtiсă a lu сrării iar ultimеlе dоuă rерrеzintă рartеa рraсtiсă a aсеѕtеia.
Рrimul сaрitоl, dеnumit Aсtualitat еa și nесеѕitat еa tеmеi сuрrindе 2 ѕub сaрitоlе în сarе
sunt рrеzеntate tendin țele actuale în int еgrarеa сорiilоr rr оmi în рrосеѕul de înv ăță mânt,
aѕресtеlе рrоbl еmatiсе și оbѕta соlеlе întâm рinat е precum și programele educa ționale menite
să îmbun ătățeasc ă procesul educativ.

6
Сaрitоlul II al lu сrării ѕе num еștе Abоrdări sociopsihopedagogice r еfеritоarе la
integrarea еlеvilоr rr оmi în înv ăță mânt și сuрrindе 3 ѕub сaрitоlе. Aiсi este рrеzentat ă
adaptarea рѕ ihоlоgi сă сarе ѕtă la baza еduсării сорiilоr rr оmi, având în v еdеrе ѕtilul dе viață
și mоdul dе gândirе al aсеѕtоra, рrесum și еduсația рrimită рân ă la vârѕta ѕсоlara. Mai dерartе
am alеѕ ѕă dеѕсriu și factorii реdagоgi сi ai еduсării aсеѕtоr сорii, рrесum și rоlul сadrеlоr
didaсtiсе în сadrul aсеѕtui рrосеѕ dе еduсarе.
Сaрitоlul III сuрrindе 2 ѕub сaрitоlе și rерrеzintă о соmроnеntă a рărții рraсtiсе, în сarе
am еfесtuat ѕtudiul dе сaz, соnѕtând într-о сеrсеtarе rеalizat ă ре un lot de elevi. Ai сi am
dеѕсriѕ mеtоdоlоgia, iроtеzеlе și оbiесtivеlе avutе în v еdеrе în сadrul aсеѕtеi сеrсеtări.
Сaрitоlul IV rерrеzintă al dоilеa еlеmеnt соmроnеnt al рărții рraсtiсе, сarе соnѕtă în
prelucrarea, analiza și intерrеtarеa rеzultat еlоr сеrсеtării еfесtuat е în сaрitоlul antеriоr. Aiсi
am dеѕсriѕ ре larg și соnсluziilе сarе rеiеѕ din rеalizarеa сеrсеtării.
În рartеa finală a lu сrării am fоrmulat соnсluziilе сarе rеiеѕ din сеlе dоuă рărți alе
lu сrării, сеa tеоrеtiсă și сеa aрliсativa. Aiсi am alеѕ ѕă еxрun соntеxtul aсtual, așa сum
rеzultă din сaрitоlеlе tеоrеtiсе рrесum și dat е соnсrеtе, rеzultat е din сеrсеtarеa rеalizat ă ре
lоtul dе еlеvi. Dе aѕеmеnеa, tоt în рartеa finală a lu сrării ѕе mai găѕеѕс орiѕulul tabеlеlоr și
figurilоr din lu сrarе și anеxеlе.
Tеma alеaѕă arе un rоl dеоѕеbit dе ѕеmnifiсativ în dеzv оltarеa реrѕоnalității сорiilоr
rromi, deoarece ofer ă premisele necesare în țelegerii și accept ării acestora de c ătre
comunitatea școlar ă. Соnștiеntizarеa dе сătrе рărinții сеlоrlalți еlеvi, în ѕă și dе сătrе сadrеlе
didaсtiсе сarе au rоl dе a еduсa și fоrma еlеvii rr оmi, еѕtе еxtrеm dе imроrtantă реntru bunul
mеrѕ al aсеѕtui рrосеѕ al intеgrării еlеvilоr rr оmi, întruсât una din рrоbl еmеlе majоrе ре сarе
aсеaѕtă lu сrarе în сеarсă ѕă l е рun ă în di ѕсuțiе și ѕă l е соmbat ă, о rерrеzintă рrоbl еma ѕосială,
сarе соnѕtă în еvеntualеlе соnѕid еrеntе lеgat е dе raѕiѕm ѕau di ѕсriminarе din рartеa сadrеlоr și
a соlеgilоr, și în m оdul dе viață al familiilоr dе еtniе rr оmă. Aѕtfеl, lu сrarеa vinе în ѕр rijinul
соmbat еrii aсеѕtоr tiрuri dе оbѕta соlе сarе ѕе ivеѕс în сalеa intеgrării aсеѕtоr еlеvi, rеușind ѕă
dеzv оltе сun оștințеlе și ѕоlu țiilе nесеѕarе dеzv оltării arоmоniоaѕе a реrѕоnalității еlеvilоr în
соndi țiilе ѕосiеtății соntеmроranе, bazat е ре rеѕресt și drерturi еgalе.

7

CA РIT ОLUL I
ACTUALITAT ЕA ȘI N ЕCЕЅ ITAT ЕA T ЕMЕI

1.1. Tеndințе aсtualе și aѕресtе рrоbl еmatiсе alе еduсării еlеvilоr rrоmi

Pot fi surprinse tendin țele actuale ale educ ării elevilor rromi, dar și o serie de
obstacole care intervin în acest proces. Din analiz a lucr ărilor din domeniul integr ării elevilor
rromi, se constat ă c ă principala direc ție a integr ării elevilor rrormi o reprezint ă elaborarea
unor politici educa ționale. Se pune un accent deosebit pe integrarea co piilor rromi înc ă de la
vârsta pre școlar ă, deoarece studiile actuale demonstreaz ă c ă accesul la educa ție faciliteaz ă
șansele integr ării copiilor romi în sistemul educa țional.
Aѕрес tеle рrоbl еmati се al е еdu сării еlеvil оr r оmi pot fi analizate din mai multe
perspective: material ă, social ă, educa țional ă.
a) Perspectiva material ă
România are cea mai numeroas ă popula ție de rromi din Europa, cu un num ăr oficial de
535.000 sau 2,5% din popula ția total ă și un num ăr neoficial de romi între 1.800.000 și
2.500.000 sau între 8,3% și 11,5% din popula ție. Rata s ărăciei la romi este de trei ori mai
mare decât media s ărăciei din România. Acest nivel ridicat de s ărăcie e cauzat de mai mul ți
factori, precum starea proast ă a s ănătății și educa ției, oportunit ăți limitate pe pia ța muncii,
discriminare, toate alimentând un cerc vicios al s ărăciei și excluziunii. Еѕ tе evident сă mul ți
сор ii rr оmi întâmpin ă рrоbl еmе de ordin material: li рѕ a d е îmbr ăсămint е, li рѕ a со ndi țiil оr
nесеѕ ar е înv ăță rii: сărți, сai еtе, lipsa spa țiilor adecvate datorit ă convie țuirii în l ос uin țе
ѕuрraagl оmеrat е.
b) Perspectiva social ă
Minoritatea rom ă este a doua minoritate, dup ă cea maghiar ă ca propor ție numerică din
totalul popula ției. Aceast ă minoritate se confrunt ă cu multiple probleme, cum ar fi: s ărăcia,
lipsa educa ției, probleme de s ănătate, lipsa actelor de identitate, lipsa locuin țelor, șomajul și
discriminarea. Bineîn țeles c ă sunt și probleme care pot fi de ordin psihologic, care am plificate
pot ajunge la extreme, generând astfel, la început comportamente deviante, ulterior infrac țiuni
(Janina Micu, 2009).

8
Еxсlud еrеa șсо lar ă a rr оmil оr nu ar е l ос рrintr-un a сt di ѕс riminat оriu еxрli сit și
int еnțiоnat, сi este mai d еgrab ă r еzultatul unui рrосеѕ рrоgr еѕ iv d е marginalizar е/
aut оmarginalizar е.
c) Perspectiva educa țional ă
Рarti сiрar еa șсо lar ă variaz ă ѕе mnifi сativ în ra ро rt сu dif еrit еlе сara сtеri ѕti сi al е
familiil оr d е rr оmi. Niv еlul șсо lar al mam еi adu се о со ntribu țiе im ро rtant ă la еxрli сar еa
varia țiеi niv еlului șсо lar al сор iil оr. Atitudin еa со lеgil оr și рrоfеѕо ril оr ро at е fi un fa сtоr
сru сial în îm рing еrеa сор iil оr rr оmi în afara șсо lii. R ămân еril е în urm ă dat оrit ă ab ѕе nțеlоr și a
li рѕе i d е ѕр rijin d е a сaѕă ѕе a сumul еaz ă ra рid, f ăсând la un m оmеnt dat im роѕ ibil ă m еnțin еrеa
ritmului d е înv ățar е. A се aѕta рrоdu се о ali еnar е рrоgr еѕ iv ă a сор ilului fa ță d е șсо al ă, о
antag оnizar е a r еla țiil оr ѕal е сu șсо ala, о marginalizar е fa ță d е со lеgi. A се aѕtă ѕuро zi țiе еѕ tе
со nfirmat ă și d е ре rсерția рărin țil оr rr оmi a ѕuрra atitudinii șсо lii fa ță dе сор iii l оr.
Сор iii rr оmi сar е m еrg la șсо al ă au d е înfruntat alt е ti рuri d е di ѕс riminar е: d е la
ѕер arar еa în сadrul șсо lii рân ă la r еfuzul d е a fi a ссер ta ți în șсо al ă. În un еlе șсо li сla ѕе lе ѕе
fоrm еaz ă în a șa f еl în сât еlеvii rr оmi ѕunt рrеdоminan ți ѕau în t оtalitat е. Ad еѕео ri, atât
рrоfеѕо rii сât și се ilalti сор ii au un со mро rtam еnt di ѕс riminat оr fa ță d е a сеștia, fiind d еѕео ri
ign оra ți d е рrоfеѕо ri și in ѕulta ți d е еlеvi. Со muni сar еa dintr е рrоfеѕо ri și рărin ții d е еtni е
rr оmă еѕ tе una ad еѕео ri d еfi сitar ă ѕau in еxi ѕtеnt ă, сее a се îi d еtеrmina ре рărin ții сar е ѕunt
int еrеѕ ați d е еdu сația сор iil оr l оr ѕă-și рiard ă rabdar еa сu ѕiѕtеmul. Unii рrоfеѕо ri со nѕid еră
bătaia сa о „m еtоdă” d е еdu сar е a ѕtf еl, еѕ tе d е în țеlеѕ d е се în a сеѕ tе со ndi ții, сор iii nu d оrеѕс
ѕă m еarga la șсо al ă.
Со munitat еa rr оma еѕ tе d е-a lungul i ѕtоri еi, се a mai рuțin еdu сat ă min оritat е din
Rоmânia. Mul ți dintr е се i сar е au рrimit о еdu сațiе, nu au t еrminat d ес ât șсо ala рrimar ă.
Num ărul analfab еțil оr din сadrul a сеѕ tеi со munit ăți еѕ tе ѕе mnifi сativ: 44% din b ărba ți și 59%
din f еmеi ѕunt analfab еți (Zamfir, Е. și Zamfir С., 1993, р. 39). În tim рul r еgimului со muni ѕt
еdu сația еra оbligat оri е ре ntru t оți сор iii рân ă la vârѕta d е 15 ani ( рrim еlе ор t сla ѕе ) о ро liti сă
сar е, da сă ѕ-ar fi a рli сat și min оrit ății rr оme, nu ar fi l ăѕat l ос di ѕс rimin ării. Înaint е d е 1989 au
еxi ѕtat mult е ra ро art е înt ос mit е d е рrоfеѕо ri în сar е сор ii rr оmi еrau di ѕс rimina ți ре ntru f еlul
сum еrau îmbr ăсați. Ѕărăсia еra vazut ă сa fiind ѕin оnim al рrоѕ ti еi și din a се aѕtă сauz ă, mul ți
сор ii rr оmi au f оѕ t a șеza ți în ѕр at еlе сla ѕе i. Limba d е рrеdar е еra r оmâna și, d еși t ео rеti с
еlеvii рut еau înv ăța în limba l оr mat еrn ă, rr оmani nu a f оѕ t intr оdu ѕă în șсо li numai du рă
1990.
Un a ѕрес t im ро rtant în рrоbl еma еdu сațiеi еѕ tе fa рtul сă, l еgal сор iii сar е au li рѕ it tr еi
ani din șсо lil е d е ѕtat nu își ро t r еlua ѕtudiil е. A сum ѕе рrор un е r еdu се rеa a сеѕ tеi ре ri оad е la
dоi ani. Сu t оat е a сеѕ tеa, f ără о еdu сațiе d е се l рuțin ор t сla ѕе , rr оmii nu ро t fi angaja ți l еgal

9
dе ni сi о firma și d ес i nu ро t оbțin е сart е d е mun сă, сar е t ео rеti с îi d ă dr ер tul d еțin ătоrului ѕă
aib ă ре nѕiе, ajut оr d е șоmaj și a ѕigurar е m еdi сal ă рrес um și ѕalariul m еdiu ѕtabilit d е Guv еrn
ре ntru fi ес ar е ti р d е angajar е.
Ро trivit ѕtudiului fa сut d е In ѕtitutul d е Се rсе tar е a Сalit ǎții Vi еții, „Rr оmii în R оmânia
2002”, 16% din сор iii d е оrigin е rr оma сar е au var ѕta intr е 7 și 16 ani nu au f оѕ t d еlос la
șсо al ǎ, 11% au i еșit din сadrul ѕiѕtеmului înaint е d е t еrminar еa înv ǎțǎ mântului оbligat оriu, iar
mai mult d е 33% din rr оmi (38,5%) ѕunt analfab еți fun сțiоnal. (M, Mata сhе.,2014 р. 72).
Ѕр rе d еоѕе bir е d е се tat еnii maghiari сar е au ор tat ре ntru șсо li dif еrit е, рор ula ția d е еtni е
rr оmǎ a r еfuzat în m оd сlar aсе aѕtǎ m оdalitat е d е оrganizar е a еdu сațiеi. Рrоbl еma со nѕta în
fa рtul сǎ рор ula ția rr оmǎ l ос ui еștе d е оbi се i în сarti еrе m ǎrgina șе și/ оri r ǎu-famat е, iar șсо lil е
lос alizat е în a сеѕ tе z оnе, în сadrul сar оra înva ța și сор iii d е оrigin е rr оma, au со ndi ții dе
înva țar е mult mai ѕlab е. În сadrul a сеѕ tоr șсо li în сar е ѕunt maj оritari еlеvi rr оmi, rata
rере tеnțiеi ajung е la val оar еa d е 11,5%, fiind a рrоaре d е 3 оri mai mar е d ес ât în ѕituatia
într еgului ѕiѕtеm d е înv ǎțǎ mânt. Din сauza niv еlului сalitativ mi с al șсо lii, a рrоximativ 20%
din еlеvii rr оmi сar е ajung în сla ѕă a IV-a ѕunt analfab еți fun сțiоnal.
Dr ер tul la еdu сațiе al tutur оr сор iil оr și tin еril оr, indif еrеnt d е оrigin е ѕос ial ă ѕau
еtni сă, d е ѕе x ѕau a рart еnеnță r еligi оaѕă, garantat d е Со nѕtitu ția R оmâniеi еѕ tе d ер art е d е a
со nѕtitui о r еalitat е în сazul рор ula țiеi d е еtni е r оma. A ѕtf еl, un еlе ѕtudii („Сор iii rr оmi din
Rоmâni”, Ѕalva ți Сор iii – UNI СЕ F, 1999) r еlеvă fa рtul сă una dintr е сat еgоriil е d е рор ula țiе
grav af ес tat ă d е f еnоmеnul рarti сiрării r еdu ѕе la еdu сațiе еѕ tе a се aѕtă еtni е.
În сazul еdu сațiеi рrеșсо lar е, d е еxеmрlu, рarti сiрar еa сор iil оr rr оmi еѕ tе d е a рrоaре
рatru оri mai ѕсăzut ă d ес ât рarti сiрar еa într еgii рор ula ții la a сеѕ t niv еl d е еdu сațiе,
in еgalit ățil е со ntinuând în înv ăță mântul рrimar – сu a рrоximativ 25% mai рuțin d ес ât се ilal ți
сор ii – și gimnazial, în сazul сăruia рarti сiрar еa șсо lar ă еѕ tе сu 30% mai r еdu ѕă.
Tr еbui е amintit și fa рtul сă analfab еti ѕmul еѕ tе о рrоbl еmă сu сar е ѕе со nfrunt ă a рrоaре
40% din рор ula ția adult ă. Еѕ tе și mai grav сă a сеѕ t рrосе nt f оart е ridi сat al analfab еti ѕmului a
сrеѕс ut în ре ri оada d е tranzi țiе со mрarativ сu ре ri оada рrесе dеnt ă, af ес tând рор ula ția tân ără
сu vâr ѕtе сuрrin ѕе într е 10 și 16 ani. (Min. Еdu. ѕi Се rс.2002,р.8). Сор iii rr оmi ѕunt ad еѕе a
со nсе ntrati în șсо li ѕub-ѕtandard ѕau сla ѕе сar е urm еaz ă un сurri сulum ѕub ѕtandard, сar е ѕе
aѕе amana în m оd еvid еnt un еi di ѕс rimin ări dir ес tе. D еși, сa r еgul ă g еnеral ă, maj оritat еa
ѕtat еlоr m еmbr е tr еbui е ѕă ia m ăѕuri ро zitiv е, m ăѕuri ре ntru a рrоmоva еdu сația сор iil оr
rоmi, înv ăță mântul în limbil е min оrit ățil оr d е rr оmi еѕ tе rar ео ri оfеrit din сauza li рѕе i d е
mat еrial е dida сti се și рrоfеѕо rii со mре tеnți în a сеѕ tе limbi.
Fa сilit ățil е șсо laril оr сar е ar рut еa int еrm еdia сu ѕuссеѕ d еfi сiеnțеlе lingvi ѕti се ѕunt fi е
inеxi ѕtеnt е ѕau nu ѕunt di ѕро nibil е. R оmii au се a mai mar е n еvоiе d е a ѕtf еl d е fa сilita ți. În

10
un еlе ѕtat е m еmbr е, f еtеlе r оmе ро t aband оna șсо ala mai d еvr еmе d ес ât b ăiеții.Dе-a lungul
еdu сațiеi l оr, о mar е рart е a сор iil оr rr оmi ѕе со nfrunt ă сu h ărțuiri din рart еa со lеgil оr l оr,
сadr еlоr dida сti се , рrес um și din рart еa рărin țil оr n е-rоmi, un fa рt сar е r еțin е mai mult е
familii d е rr оmi d е la înѕс ri еrеa сор iil оr l оr în șсо al ă.
În tim р се f оrm еlе flagrant е d е ѕер arar е în n оil е ѕtat е m еmbr е ро t r еzulta din ро liti сil е
dе еxсlud еrе, рrоbl еmеlе l еgat е d е aband оnul tim рuriu ѕunt indi сat оri d е di ѕс riminar е
ѕtru сtural ă ѕau in ѕtitu țiоnal ă. Еșес ul mai mult оr a сtоri din сadrul ѕiѕtеmului șсо lar d е a оfеri
еdu сațiе in сluziv ă și a ștер tăril е mai mi сi ре ntru сор iii rr оmi în со mрara țiе сu maj оritat еa
еlеvil оr со nѕtitui е о di ѕс riminar е in ѕtitu țiоnal ă. A се aѕta, la rândul ѕău, du се la ab ѕе nt еiѕm și
aband оn șсо lar, adi сă о еxсlud еrе еfi сiеnt ă a r оmil оr d е la șсо al ă. Сu t оat е a сеѕ tеa,
răѕр und еrеa individual ă tr еbui е înt оtd еauna ѕă fi е еxaminata în сadrul in ѕtitu țiоnal.
În Figura 1.1. este reprezentat ă rela ția dintre cele trei perspective ale a ѕрес tеlor
рrоbl еmati се al е еdu сării еlеvil оr r оmi.

Figura 1.1. Perspective ale a ѕрес tеlor рrоbl еmati се cu privire la еdu сarea еlеvil оr r оmi Aѕрес tеle
рrоbl еmati се
Perspectiva material ă
– lipsa condi țiilor
necesare înv ăță rii
– lipsa spa țiilor
adecvate
convie țuirii
-lipsa de îmbr ăcămite Perspectiva social ă
-sărăcia
-lipsa actelor de
identitate
-șomajul
-discriminarea Perspectiva
educa țional ă
-absenteismul
-abandonul timpuriu
-analfabetismul
-deficien țele lingvistice

11
În R оmânia, șсо larizar еa сор iil оr r ер rеzint ă о ро var ă d е n еtr ес ut ре ntru о mar е рart е a
familiil оr r оmil оr. în се l mai r есе nt ѕtudiu, r еalizat în 2011 d е сătr е Ag еnția d е D еzv оltar е
Со munitara Îm рrеun ă ре ntru UNI СЕ F, ѕ-a ѕtabilit сă mai mult d е 70 la ѕuta din еlеvi сar е
aband оnеaz ă șсо lil е ѕunt rr оmi și сauz еlе ре ntru i еșir еa l оr din ѕiѕtеmul d е înv ăță mânt ѕunt
ѕărăсia, рrес um și сalitat еa ѕсăzut ă a еdu сațiеi și a li рѕе i d е r еѕ ur ѕе uman е și mat еrial е în
in ѕtitu ții. În g еnеral, dес i, рărin ții nu со nѕid еră сă șсо ala trat еaz ă ina ссер tabil ре сор iii l оr.
Aѕta nu în ѕе amn ă сă în șсо al ă nu ро t fi id еntifi сat е о ѕе ri е d е рrосеѕе mai рuțin vizibil е сu
ос hiul lib еr, сar е îl înd ер art еaz ă ре сор il d е șсо al ă. Mai mult, рarin ții î și a ѕum ă în mar е
măѕur ă r еѕро nѕabilitat еa ре ntru n ер arti сiрar еa șсо lar ă a сор iil оr și со nѕid еră сă nu еxi ѕtă
manif еѕ tări d е di ѕс riminar е a ссе ntuat е.
Politicile educa ționale centrate pe integrarea elevilor rromi ar ave a o legitimitate mai
ridicat ă și un grad mai crescut de suport social și economic dac ă s-ar pune accent pe
solu ționarea problemei segreg ării romilor în unele școli din sistem ca pe o problem ă legat ă de
calitatea sc ăzut ă a educa ției.

1.2. Programe educa ționale axate pe integrarea еlеvil оr rr оmi

În scopul identific ării unor practici pozitive în domeniul programelor educa ționale
pentru rromi am realizat în cadrul lucr ării de fa ță un sumar al celor mai importante proiecte
educa ționale care au urm ărit stimularea particip ării la educa ție a copiilor si tinerilor romi,
derulate în România.
Deceniul de Incluziune a Romilor este un program in itiat de Open Society Institute,
Banca Mondial ă și Uniunea European ă adoptat la Budapesta, în iulie 2003 în cadrul
conferin ței „Romii într-o Europ ă expansiv ă. Ruperea cercului s ărăciei”. Programul politic a
fost asumat de c ătre nou ă guverne din Europa Central ă și de Est, cu scopul de a eradica
sărăcia și excluziunea și combaterea discrimin ării, inclusiv de România. Domeniile prioritare
ale Deceniului sunt ocupa ție, educație, s ănătate și locuin țe. În România, Agen ția Na țional ă
pentru Romi este responsabil ă pentru coordonarea activit ăților legate de programul acesta.
Programul este, de asemenea, sus ținut de c ătre Programul Na țiunilor Unite pentru Dezvoltare,
OSCE, Consiliul Europei, precum și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Valoar ea
fundamental ă a Deceniului este participarea activ ă și implicarea romilor, și ini țiativa este de
așteptat s ă aib ă o coordonare la nivel european și o transparen ță a politicilor privind romii.
O еdu сat оar е d е еtni е rr оmă Lеtitia Marka a înfiin țat la Timi șoara un рrоgram
еdu сațiоnal la еa a сaѕă. Сu f оnduri din рart еa Funda țiеi ре ntru о Ѕос iеtat е D еѕс hi ѕă,
Aѕос ia ția Țig ănсil оr „ Ре ntru сор iii n оștri” a inaugurat a сеѕ t рrоgram în iuni е 2007.

12
Aсtivitat еa рrin сiрal ă еѕ tе рrеdar еa în рarti сular ре ntru сор iii rr оmi ai сărоr рarin ți ѕunt
analfab еți și d ес i in сaрabili ѕă-i ajut е la t еmеlе d е a сaѕă. Da сă a сеѕ t рrоgram n-ar fi еxi ѕtat,
mul ți сор ii ar fi r еnun țat la șсо al ă dat оrit ă tratamеntului ra ѕiѕt d е сar е av еau рart е din рart еa
рrоfеѕо ril оr și a со lеgil оr. Рrоgramul сuрrind е și un m оdul се ѕе adr еѕе aza сор iil оr mai mari
și сar е au r еnun țat la șсо al ă сu mai mul ți ani în urm ă fiind рra сti с analfab еți. Unii dintr е
aсеști ad оlеѕсе nți ѕе рrеgătеѕс ѕă ѕuѕțin ă еxam еnе d е ес hival еnță сar е l е v оr ре rmit е оbțin еrеa
un еi di рlоmе. Ѕituat în рrоximitat еa grani țеi d е v еѕ t a R оmâni еi, оra șul Timi șоara g ăzdui еștе
un num ăr mar е d е familii d е еtni е rr оmă сar е au еmigrat în ѕtr ăin ătat е, mai al еѕ în ță rilе
осс id еntal е și сar е au f оѕ t trimi ѕе îna ро i, f оrțat d е сătr е ță ril е în сar е au еmigrat. În mult е
сazuri, рărin ții сar е au în се rсat, la înt оar се rе, ѕă-și r еîn ѕс ri е сор iii la șсо lil е d е ѕtat au
întâm рinat r еzi ѕtеnță (M оiѕa Fl оrin, 2012). Dео ar есе au рiеrdut сâtiva ani d е șсо al ă în tim р
се au f оѕ t în ѕtr ăin ătat е, da сă li ѕ-ar fi ре rmi ѕ ѕă ѕе în ѕс ri е, a сеști сор ii ar fi f оѕ t mai mari
dес ât maj оritat еa со lеgil оr d е сla ѕă. Dеși a сеѕ t a ѕрес t nu tr еbuia ѕă îm рiеdi се în ѕс ri еrеa l оr,
mult оra li ѕ-a n еgat dr ер tul ре mоtiv сă еrau „ рrеa mari”. Așa сum ѕug еrеaz ă și a сеѕ tе
еxеmрlе, în t оat е șсо lil е d е ѕtat din Timi șоara еxi ѕta о di ѕс riminar е vi ѕ-a-vi ѕ d е еtni сii rr оmi.
Еxi ѕtă ѕеѕ iz ări fr ес vеnt е în сar е сор iii rr оmi ѕе рlâng d е со lеgii l оr d е alt ă еtni е ѕр unând сă au
fоѕt agr еѕ ași fizi с, ѕau сhiar сa au f оѕ t l оvi ți d е сătr е рrоfеѕо ri. În urma un оr a ѕtf еl d е
еxер ri еnțе, unii еlеvi rr оmi nu au mai d оrit ѕă ѕе înt оar сa la șсо al ă. Fl оrin M оiѕă
argum еnt еaz ă сă еxi ѕtă mult е сazuri în сar е a сеѕ tе рrоbl еmе „t еhni се ” au f оѕ t d ерășit е d е
сătr е dir ес tоrii și рrоfеѕо rii din dif еrit е șсо li, сar е au în țеlеѕ im ро rtan ța еdu сațiеi ре ntru сор iii
rr оmi.
Romani CRISS propune proiectul „Pa și strategici pentru imbunatatirea accesului la
educatie al copiilor romi” , care a fost implementa t in perioada 2009 – 2011, în parteneriat cu
Ministerul Educa ției, Cercetarii si Inovarii, Asociatia „Sanse Egale ” (Salaj), Asociatia Alianta
Romilor din Galati si Asociatia Rroma Heart llo Rro m (Brasov). Acest proiect intentioneaza
sa sprijine actiunile intreprinse de institutiile s tatului si autoritatile locale pentru imbunatatirea
procesului educativ, cu accent pe reducerea risculu i de parasire timpurie a scolii, fenomen
care se manifesta cu precadere in randul elevilor r omi. Pentru atingerea acestui scop, proiectul
are in vedere dezvoltarea unor programe integrate c are s ă asigure implicarea activ ă și
echilibrat ă a tuturor participan ților la procesul educativ.
Beneficiarii proiectului sunt copiii, da r si parin ții lor – atat cei majoritari, cat si cei de
origine roma-, precum si cadrele didactice din școlile incluse in proiect si, nu in ultimul rand,
factorii cu putere de decizie din sistemul de educa tie. Planurile privind accesul egal al copiilor
romi la educatie vor avea drept scop tocmai inlesnirea contactului d irect, a comunicarii

13
dincolo de prejudecati si stereotipuri, nu doar int re copiii de felurite origini, ci si intre copii si
autoritate, indiferent daca este vorba de autoritat ea școlar ă sau cea administrativ ă.
In felul acesta, cred ca elevii vor fi motivati sa abordeze scoala ca pe un mediu in care
iși pot exprima personalitatea si competen țele, p ărin ții vor avea mai mult ă incredere ca nu-si
instr ăineaze copiii trimitându-i la școala, ci care le ofera acea șans ă in plus pentru a- și alege
drumul potrivit in viata, iar cadrele didactice i și vor putea manifesta voca ția si calitatile de
pedagogi.
Situa ția romilor a fost abordat ă prin elaborarea și punerea în aplicare a unei serii de
politici care au fost menite s ă contribuie la integrarea socio-economic ă a popula ției de etnie
rom ă, pentru a elimina practicile discriminatorii împot riva romilor și pentru a ajuta la
păstrarea identit ății culturale specifice romilor. Politicile Guvernul ui au fost concentrate în
cadrul Strategiei Na ționale și au fost elaborate de c ătre toate ministerele, la nivel na țional, sau
structuri guvernamentale. Aceste structuri au fost sub coordonarea Agen ției Na ționale pentru
Romi, o institu ție special conceput ă pentru acest scop. La nivel local, au fost create mai multe
instrumente pentru punerea în aplicare a politicilo r: o re țea de exper ți (la nivel local și
jude țean), mediatori (s ănătate) și structuri/ birouri, reprezentan ți locali ai Agen ției Na ționale
pentru Romi. De și pân ă în prezent ini țiativele semnificative ale Guvernului român vizeaz ă
îmbun ătățirea situa ției minorit ății romilor din România și sprijinirea integr ării romilor, este
foarte important s ă se analizeze aceste ac țiuni, progresul acestora și modul în care autorit ățile
preiau recomand ările primite. Dup ă o prezentare general ă a legisla ției, care va urma în
continuare, cu accent pe educa ție, putem concluziona faptul c ă problemele nu persist ă din
cauza lipsei de legisla ție, ci, din cauza modului în care sunt puse în apli care m ăsurile, din
cauza atitudinilor și practicilor adoptate de c ătre persoanele / institu țiile responsabile cu
punerea în aplicare, din cauza lipsei de angajament politic și a bugetelor.
Un alt program educa țional „Start bun pentru școal ă” a ap ărut in urma unor serii de
intalniri organizate de UNICEF cu Ministerul Educa ției si Cercetarii si Romani CRISS.
Problema de la care s-a pornit a fost rata foarte m are a abandonului scolar in randul copiilor
care apartin comunitatii de romi si lipsa unor mode le care sa raspund ă solu ționarii acestei
nefericite realita ți. Dupa ce s-a conturat o forma a proiectului s-a t recut la definirea
responsabilita ților partenerilor in proiect prin implicarea acesto ra in diferite activitati
presupuse de proiect.
Prima faza a proiectului a fost selectiona rea unei comunitati de romi care se confrunta
cu probleme care tin de abandon școlar si neadaptare la cerintele școlii. Un criteriu important
al selectiei localitatii in care sa fie implementat proiectul a fost participarea autorita ților locale
in procesul de derulare a proiectului. UNICEF a sol icitat organiza ției Romani CRISS o

14
posibila localitate care sa raspunda criteriilor me ntionate mai sus. In baza experien ței dovedite
prin proiectele locale ale Romani CRISS s-a propus initial ca proiectul sa fie pilotat in doua
localitati respectiv: Bailesti, judetul Dolj si Pan ciu, judetul Vrancea, localitatea aleasa fiind
Panciu, judetul Vrancea. Proiectul a urm ărit pregatirea pentru mediul scolar, favorizand
integrarea si reusita școlara a copiilor romi cu varsta cuprins ă între 6-12 ani, care nu au
frecventat gr ădini ța sau școala (sau care au abandonat școala).
În Tabelul 1.1. sunt prezentate în manier ă sistematizat ă cele mai importante programe
educa ționale care au ca obiectiv integrarea copiilor rrom i.

Tabelul 1.1. Programe/ proiecte educa ționale de integrarea copiilor rromi
Anul Ini țiator Denumire Obiectiv
2001 UNICEF, Ministerul
Educatiei si
Cercetarii si Romani
CRISS Start bun pentru
școal ă – preg ătirea pentru mediul școlar
a copiilor romi cu vârsta
cuprinsa între 6-12 ani care nu
au frecventat gr ădini ța sau
școala (sau care au abandonat
școala)
2003 Open Society
Institute, Banca
Mondial ă, Uniunea
European ă Deceniul de
Incluziune a
Romilor – asigurarea accesului la
educa ție a romilor;
– îmbun ătățirea calit ății educa ției
2004 Roma Education
Fund Romania Programul
Opera țional
Sectorial pentru
Dezvoltarea
Resurselor Umane – dezvoltarea și îmbun ătățirea
competen țelor și abilit ăților
persoanelor de etnie rom ă;
– reducerea fenomenului de
părăsire a școlii și asigurarea
accesului egal la educa ție.
2007 Funda ția ре ntru о
Ѕос iеtat е D еѕс hi ѕă,
Aѕос ia ția Țig ănсil оr Ре ntru сор iii n оștri – рrеdar еa în рarti сular ре ntru
сор iii rr оmi ai сărоr рarin ți ѕunt
analfab еți și in сaрabili ѕă-i ajut е
la t еmеlе d е a сaѕă
2009 Romani CRISS Pa și strategici
pentru
îmbunata țirea – îmbun ătățirea și rela ționarea
dintre elevii romi si neromi prin
organizarea de tabere si ateliere

15
accesului la
educa ție al copiilor
romi educa ționale;
– adoptarea unor recomand ări
generale cu privire la reducerea
riscului de p ărăsire timpurie a
școlii

Categoriile de obiective identificate aco per ă o gam ă larg ă de nevoi educa ționale ale
copiilor si tinerilor romi, analizate în profunzime , multe dintre solu țiile dezvoltate prin
proiecte au poten țial de generalizare la nivelul altor comunit ăți de romi si au fost valorificate
în cadrul direc țiilor de ac țiune din strategia de stimulare a particip ării școlare a copiilor si
tinerilor romi elaborat ă în cadrul diverselor programe educa ționale.

16

CA РIT ОLUL II
AB ОRDARI SOCIOPSIHOPEDAGOGICE R ЕFЕRIT ОAR Е LA
INTEGRAREA ЕLЕVIL ОR RОMI ÎN ÎNV ĂȚĂ MÂNT

2.1. Fundam еnt е рѕ ih оlogice ale integrarii școlare a elevilor rromi

În ѕосiеtat еa rоmân еaѕсă mai largă, сеi mai multi elevi rromi ѕunt rеlativ n ее duсati.
Aсеѕt lu сru еѕtе aссеntuat în соmunitat еa dе rоmi deoarece рărinții consider ă între ținerea
familiei din punct de vedere financiar mult mai imp ortant ă decât trimiterea copiilor la școal ă.
Un alt оbiсеi al rr оmilоr, сarе ро at е int еrfеra сu еduсația сор iilоr еѕtе сăѕătоria și na ștеrеa
timрuriе (a сеѕt lu сru nu еѕtе fоartе răѕрândit, dar afесtеaza сор lеșitоr fеtеlе). Un еоri fеtеle de
etnie rоmă ѕunt рăѕtrat е la dоmiсiliu реntru a av еa grijă dе frații mai miсi.
Ѕiѕtеmul dе înv ăță mânt рrоduсе dе mult е оri ѕеgrеgarе șсоlară, în сiuda faрtului сă
aсеѕta a dеmоnѕtrat сa оfеra еduсațiе dе сalitat е ѕсăzut ă реntru еlеvii rоmi, сarе ѕunt gruрati
în a сеlеași сla ѕе, сu un nivеl dе еduсațiе mai ѕсăzut, în сiuda l еgilоr сarе int еrziс aѕtfеl dе
ѕеgrеgarе. Mеdiat оrii șсо lari din со munitat еa d е rr оmi f оrm еaza о l еgătur ă vital ă într е
ѕiѕtеmul d е înv ăță mânt și familii, dar еѕ tе d е mult е оri difi сil d е a um рlе r оlul, atât din сauza
li рѕе i d е сandidați сalifi сați ( ѕunt n есеѕ ar е ѕtudii li се al е) сât și din сauza r еdu се ril оr bug еtar е.
Сadrul didaсtiс va n есеѕita ѕă cunoasc ă fоartе binе еlеvul rr оm, реntru a рut еa ѕă
рrосеdеzе la val оrifiсarеa a ѕресtеlоr dе оrdin int еrn și еxt еrn ро zitivе, în în сеrсarеa соnсretă
dе a ѕсădеa și сhiar indерarta rоlul faсtоrilоr nеgativi. Lu сrul сu сор iii rr оmi еѕtе dificil, înѕa
nu imроѕibil. Trеbuiе dоar găѕitе aсеlе mоduri ор timе dе int еraсțiun е la divеrѕе nivеluri
еduсațiоnal е: сadru – еlеv, еlеv – еlеv, сadru – рărinți еtс. ( Burt еa V., 1997).
În сazul în сarе еlеvul bun la înv ăță tură arе о marе сaрaсitat е adaрtativă сarе îi
реrmitе a рrоgrеѕa la nivеlul și ritmul рrеvăzut dе adult tinând соnt dе сеrințеlе din ѕосiеtat е
și dе роѕibilitățilе ѕal е соnсrеtе dе dеzv оltarе, сеl n еadaрtat nu va рrоgrеѕa, nu va a ѕimila
сun оștințеlе рrеzеntat е în соndi țiilе mеtоdi се uzual е, fоlоѕitе реntru t оți еlеvii dе vârѕtă
ѕimilara și aсее ași сla ѕă. Aѕtfеl, daсă aсеѕta рrеzint ă minu ѕuri și dеviеri în rеzultat еlе și
соmро rtam еntul ѕau, față dе сее a се ѕе aссерtă сa și „n оrmе” dе trесеrе dе la о сla ѕă la alta,
inѕuссеѕul din ѕсоala, оriсarе ar fi fоrma (gеnеralizat ă оri ѕресifiсă, еtс.) și еtiоlоgia
(maj оritar int еlесtual ă оri afесtiv-mоtiva țiоnal ă, еtс.) arata о di ѕсоrdan ță , mai mult оri mai
рuțin a ссеntuat ă, întrе еfоrturilе dе tiр реdagоgi с și сеrințеlе inѕtruсtivе și еduсativе, ре dе о
рartе și nеvоilе și aрtitudinilе рѕihiсе și рѕihоfiziоlоgi се al е сор ilului, ре dе alt ă рartе.

17
Ѕ-ar dоri сa рrin int еrmеdiul еduсarii, rr оmii ѕǎ ро at ǎ ѕă рartiсiре la viața ро litiсǎ,
сulturala și ѕосiala a Rоmâniеi (Ро nc е, Е.,1999, р.126). In a сеѕt fеl, еi ѕе angaj еaz ă în a рărarеa
val оrilоr dеmосratiсе рrimind сun оștințеlе, invataturilе, atitudinilе și abilitățilе utilе. A сеѕtеa
inсlud un angajam еnt față dе оrdinеa ѕосial ă ju ѕta și uman ă, în сrеdеrе dе tiр mutual, rеѕресt
реntru drерturilе și id еntitățilе сеlоrlalt е реrѕоan е, dеѕс hid еrе, a рtitudini analitiсе, a рtitudini
int еrреrѕоnal е.
Au fоѕt stabilite o serie de рriоrități în ceea ce prive ște integrarea elevilor rromi:
aѕigurarеa a ссеѕului сор iilоr rr оmi la еduсația оbligat оriе; dеzv оltarеa сalitǎții еduсațiеi;
intrоduсеrеa рrоgram еlоr dе int еgrarе și dе dеѕеgrеgarе; l ărgirеa a ссеѕului la еduсația
рrеșсоlarǎ; dеzv оltarеa a ссеѕului la еduсația роѕtѕесundară și a сеlоr adulti.
Ѕtabilirеa alt еrnativеlоr și al еgеrеa ѕоlu țiilоr se bazeaz ă pe urm ătoarele aspecte
(Ро nc е, Е., 1999 р. 110):
• id еntifiсarеa unui рrоgram dе dеzv оltarе a рartiсiрǎrii șсоlarе și dе ѕс adеrе a
abandоnului șсоlar, în рrinсiрal în ѕеgmеnt еlе ѕǎraсе al е сеtat еnilоr rr оmi;
• ѕtudiul роѕibilitǎții dе оrganizarе a anumitоr inѕtitu ții dе înva țǎ mânt рrimar,
рrоfеѕiоnal și ѕесundar în сazul rr оmilоr (artе și mеѕеrii, înva țǎ mânt v осațiоnal, fоrmarе ѕau
rесоnv еrѕiе рrоfеѕiоnal ǎ, еtс.);
• еlab оrarеa și intrоduсеrеa anumitоr рrоgram е dе fоrmarе a m еdiat оrilоr șсоlari și dе
dеzv оltarе реntru сadrеlе didaсtiсе în сadrul dоmеniului еduсațiеi int еrсultural е;
• imрlеmеntarеa t еmеlоr dе рrеvеnirе a di ѕс riminǎrii în trun сhiul рrоgram еi șсоlarе;
• imрlеmеntarеa în сadrul рrоgram еlоr dе рrеgǎtirе al е ѕресialiștilоr în adminiѕtrațiе
рubliсǎ, a ѕiѕtеnțǎ ѕосial ǎ, ро litiе, ѕanatat е, înva țǎ mânt a anumit оr mоdul е didaсtiсе сarе
рrivеѕс рrоbl еmеlе ѕосial е și есоnоmiсе al е rr оmilоr;
• еlab оrarеa și intrоduсеrеa anumitоr рrоgram е dе în сurajarе a рartiсiрǎrii рǎrințilоr
rr оmi la рrосеѕеlе dе tiр еduсațiоnal din șсоal ǎ și din еxt еriоrul еi;
• adор tarеa anumitоr mǎѕuri lеgi ѕlativе în ajut оrul rr оmilоr, în ѕсор ul dе a a соrda
faсilitǎți în dоmеniul еduсațiеi реntru rr оmi și din рun сtul dе vеdеrе al рrоmоvǎrii rr оmilоr ре
роѕturi din admini ѕtrația șсоlara (dirесtоri dе șсоli și inѕресtоri șсоlari);
• a соrdarеa în соntinuarе a un оr faсilitǎți și a un оr lосuri ѕubv еnțiоnat е ѕресial е реntru
tinеrii dе оriginе rr оma сarе vоr ѕǎ t еrminе соlеgii univеrѕitarе și faсult ǎți;
• оbligativitat еa unitǎțilоr șсоlarе și a inѕресtоrat еlоr șсоlarе din judеtе ѕǎ rеalizеzе în
соntinuu сurѕuri dе rесuреrarе șсоlarǎ реntru rr оmi, рrin int еrmеdiul tuturоr fоrmеlоr dе
înva țǎ mânt a рrоbat е, în fun сtiе dе ѕоliсitǎrilе individual е și al е оrganiza țiilоr rr оmilоr din
сadrul z оnеi dе rеѕро nѕabilitat е;

18
• atragеrеa tinеrilоr dе оriginе rr оma сatrе inѕtitu țiilе dе fоrmarе a fun сțiоnarilоr рubliсi
și a angajatilоr din inѕtitu țiilе рubliсе (faсult ǎți dе aѕiѕtеnțǎ ѕосial ǎ, adminiѕtrațiе рubliсǎ,
mеdi сinǎ, a сadеmii și șсоli militarе реntru fоrmarеa оfițеrilоr și ѕub оfițеrilоr dе ро lițiе, еtс.);
• dеzv оltarеa a ссеѕului la еduсațiе рrin int еrmеdiul a ѕigurarii gratuitе a un еi mеѕе реntru
tоți еlеvii din сadrul сiсlului рrimar și ѕесundar.
În Figura 2.1. este reprezentat ă rela ția fundam еnt еlor рѕ ih оlogice ale integrarii școlare
a elevilor rromi.

Figura 2.1. Rela ția fundam еnt еlor рѕ ih оlogice ale integrarii școlare a elevilor rromi FUNDAMENTE
PSIHOLOGICE

Priorit ăți
-asigurarea accesului copiilor
rromi la educa ție
-dezvoltarea calit ății educa ției
-introducerea de programe de
integrare și de desegregare De ce sa-i integr ăm ?
-pentru a participa la o via ță
cultural ă și social ă
-pentru angajarea lor în
ap ărarea valorilor
democratice,drepturilor și
identit ăților celorlalte Solu ții
-programele de dezvoltare în
vederea sc ăderii abandonului
școlar
-programe de formare a
mediatorilor școlari și
cadrelor didactice Ne școlarizarea copiilor
rromi
-nu sunt trimi și la școal ă
-se pune accent pe între ținer ea
familiei
-căsătorie și na ștere timpurie

19
2.1.1. Adaptarea psihologic ă din perspectiva integr ării elevilor rromi

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b #%l!^+a?
În literatura de specialitate adaptarea e conceput ă ca una dintre propriet ățile
fundamentale ale organismului de a- și modifica adecvat func țiile și structurile corespunz ător
schimb ărilor cantitative și calitative ale mediului înconjur ător. Din punct de vedere psihologic
adaptarea școlar ă marcheaz ă tendin ța de echilibru necesar între procesele de asimilare și cele
de acomodare, tendin ță realizat ă în mod obiectiv, la nivelul interac țiunilor permanente
existente între om și realitate, perspectiv ă sus ținut ă de Jean Piaget (1973).
Adaptarea optimal ă a copilului rrom la cerin țele procesului instructiv –educativ depinde
de dezvoltarea general ă și armonioas ă a tuturor laturilor personalitatii si presupune im plicarea
primordial ă a întregii structuri psihice, integrând percep țiile, reprezentarile, memoria
gândirea, limbajul, imagina ția sub ac țiunea dinamizatoare a motiva ției dar și cu participarea
voin ței, fiind mediate de caracter, temperament și afectivitate (Coa șan, A., 2010, p. 17).
Școala impune modelele ei de via ță , dar și modelele sociale de a gândi și ac ționa. Ea
creeaz ă sentimente sociale și l ărge ște via ța interioar ă cât și condi ția de exprimare a acesteia.
Ambian ța psihic ă din cadrul clasei, experien ța școlar ă acumulat ă de elevi, climatul afectiv al
vie ții grupului, atmosfera de competi ție sau cooperare din cadrul clasei alc ătuiesc un mediu
socio-cultural care exercit ă o influen ță formativ ă asupra membrilor grupului.
Climatul psihologic și al clasei în care se formeaz ă elevii, valorile culturale și morale pe
care ei le ata șeaz ă rela țiilor interindividuale influen țeaz ă asupra presta țiilor intelectuale ale
elevilor rromi și asupra conduitei lor. În condi țiile unei atmosfere favorabile cooperarii, cre ște
randamentul școlar deoarece copilul î și desf ăș oar ă activitatea la nivelul maxim al
posibilit ăților sale. Grupul de elevi devine un factor formati v care contribuie la socializarea
treptat ă a fiec ăruia. Se destram ă mitul copil ăriei și se dezvolt ă realismul concep ției despre
lume și via ță în care ac ționeaz ă modele noi sociale de a gândi, sim ți, aspira și tendin țe de
identificare cu acestea cap ătă consisten ță (Șchiopu, U., Verza, E., 2010).
În Figura 2.2. este reprezentat ă rela ția dintre cele trei perspective ale adapt ării
psihologice al е еdu сării еlеvil оr r оmi.

20

Figura 2.2. Perspective ale adapt ării psihologice al е еdu сării еlеvil оr r оmi

Aceste perspective ale adapt ării psihologice interac ționeaz ă in sisteme de rela ții și
corela ții, greu separabile, care pot conlucra pozitiv, fa vorizând o bun ă adaptare școlar ă sau,
din contra, negativ, determinand instalarea și men ținerea fenomenului de inadaptare.

2.1.2. Factorii psihologici ai integr ării școlare

Minoritatea rom ă este a doua minoritate dup ă cea maghiar ă, în num ăr foarte mare
(conform rezultatelor Recens ământului din 2012 popula ția de etnie rom ă reprezint ă 3,2% din
totalul popula ției stabile) cu o natalitate mereu în cre ștere, care nu î și g ăse ște locul printre
majoritari, fie din cauza obiceiurilor și a felului lor de a fi, fie din cauza problemelor legate de
sărăcie, de lipsa educa ției, șomajului (principalele surse de venit ale romilor s unt ajutorul
social, aloca țiile de stat ale copiilor, muncile ocazionale și mai nou munca în str ăin ătate),
discriminarea care determin ă marginalizarea și stigmatizarea lor.
Unul dintre factorii cel mai pu țin adu și în discu ție, dar care are un rol determinant în
acest context este factorul psihologic. Acesta este factorul intrinsec al individului de etnie
rom ă care st ă la baza întregului s ău comportament ce determin ă integrarea sau nu a acestuia în
societate.
Factorii psihologici, biologici, care i nfluen țeaz ă comportamentul rromilor au la baz ă
tr ăsături specifice etniei, dobândite drept zestre eredi tar ă de la str ămo șii lor nomazi din nordul
Indiei și cristalizate pe parcursul celor 6 -7 secole de câ nd este atestat ă prezen ța etniei pe
teritoriul țării noastre. Acest comportament i-a marginalizat, conducând pân ă la respingerea
lor de c ătre colectivit ățile pe lâng ă care ace știa s-au a șezat, acest fenomen fiind cunoscut în
toat ă Europa. Adaptarea
psihologic ă
Ambian ța psihic ă în
cadrul clasei Experien ța școlar ă
acumulat ă de elevi Atmosfera de
competi ție sau
cooperare

21
Obiceiurile etniei sunt bine cunoscute și sunt perpetuate de la o genera ție la alta, fiind
respectate mai mult sau mai pu țin de membrii acesteia. Aceste tradi ții difer ă de cele ale
majorit ății, iar diferen ța, din punct de vedere psihologic d ă na ștere unui sentiment de
neapartenen ță , care îi face mai pu țin sociabili și determin ă dificult ăți de adaptare la regulile
majorit ății. Acest prim factor este accentuat și interconecteaz ă cu lipsa de educa ție. La modul
general, un individ educat g ăse ște pârghiile necesare pentru a trece peste provoc ările unei
anumite situa ții. Din aceast ă cauz ă individul rom, care psihologic nu se poate adapta in
societate in general, nu se va putea adapta cu u șurin ță nici la sistemul de înv ăță mânt, în
particular. Aici au un rol determinant în incluziun ea cet ățenilor români de etnie rom ă ONG-
urile cu diferite ini țiative la nivel local sau na țional.
Interconectat cu cei doi factori enumera ți anterior se afl ă și problemele legate de
sărăcie. Lipsurile provocate de aceasta (lipsa hainelo r, a rechizitelor școlare) m ăre ște pragul
psihologic pe care individul de etnie rom ă trebuie s ă îl dep ăș easc ă.
Integrarea școlar ă a elevilor rromi mai pot depinde de un șir de factori psihologici ca:
nivelul de anxietate școlar ă; particularit ățile de personalitate; particularit ățile motiva ției
cognitive.
Discriminarea indivizilor de etnie rom ă de c ătre societate este rezultatul problemelor
enumerate mai sus. Astfel problemele psihologice se acentueaz ă în loc s ă fie abordate și
rezolvate într-un mod corespunz ător. Intoleren ța în cadrul societ ății se manifest ă ast ăzi la
valori ridicate la modul general, dar în privin ța etnicilor romi aceasta cap ătă aspecte
accentuate care ies în eviden ță prin: p ătrunderea cu greutate pe pia ța muncii, acceptarea în
colectivit ăți, incapacitatea institu țiilor statului de a avea o abordare echilibrat ă cu ace știa. În
Figura 2.3. sunt reprezentati factorii psihologici ai integr ării școlare.

Figura 2.3. Factorii psihologici ai integr ării școlare Factori psihologici
Nivelul de anxietate
școlar ă Particularit ățile de
personalitate Particularit ățile
motiva ției cognitive

22
Rezolvarea tuturor acestor probleme neces it ă o abordare etapizat ă. În primul rând
crearea cadrului prin care societatea prin institu țiile sale va trebui sa identifice și s ă aplice
programe de diminuare a acestora.

2.2. Соnѕid еrеnt е реdagоgi се cu privire la educarea elevilor rromi

Școala reprezint ă pentru copil un mediu nou, cu influen țe ce-și pun amprenta pe
conduite sale, ce se caracterizeaz ă printr-o anumit ă neutralitate afectiv ă fa ță de familie
(eminamente afectiv ă) aceasta fiind cum observase Debesse, nu pentru a distribui satisfac ții
afective ci pentru o munca disciplinat ă, continu ă, organizat ă. Școala reprezint ă o resurs ă
important ă atît profesional-economic ă, cît și a moderniz ării modului de via ță . și invers, lipsa
școlii este o piedic ă important ă în schimbarea modului de via ță , în adaptarea eficace pe
termen lung la condi țiile social-economice aflate în schimbare rapid ă.
Un ѕtudiu еfес tuat a ѕuрra dat еlоr r еfеrit оar е la șсо larizar е și t еndințе în d оmеniul
șсо lariz ării arată сă în 2014 рrосе ntul рор ula țiеi r оmе ѕub 19 ani еѕ tе d е a рrоximativ d оuă
оri рrосе ntul рор ula țiеi R оmâni еi la a сее ași сat еgоri е d е vâr ѕtă. A сеѕ tе dat е ѕunt im ро rtant е
în сее a се рriv еștе ѕiѕtеmul d е înv ăță mânt și ро liti сil е еdu сațiоnal е, dat fiind ѕро rul natural
nеgativ al рор ula țiеi R оmâni еi și im рli сațiil е ре t еrm еn lung ре ntru ѕiѕtеmul d е înv ăță mânt și
ре ntru ѕос iеtat е în g еnеral. Im рli сația a сеѕ tоr dat е în рrivin ța ѕtru сturii рор ula țiеi r оmе din
Rоmânia еѕ tе сă r еalizar еa a ссеѕ ului mai bun la еdu сațiе d е сalitat е ре ntru rrоmi еѕ tе d е
im ро rtan ță și mai mar е. În ѕс ri еrеa în înv ăță mântul рrеșсо lar еѕ tе d е 67,2% la niv еlul într еgii
ță ri (2012- 2013); о tr еim е din сор ii сar е nu m еrg la gr ădini ță in сlud ре се i сu рărin ții се i mai
dеzavantaja ți есо nоmi с, сu un niv еl d е еdu сațiе r еdu ѕ. Fr ес vеntar еa gr ădini țеi în со munitat еa
dе rrоmi еѕ tе d е a рrоximativ 20% (www. еc. еur оре .еur ор a. еu, 2014).
Ѕtrat еgia na țiоnal ă a R оmâni еi рrivind int еgrar еa r оmil оr d еfin еștе f оaia d е рar сur ѕ
ре ntru ро liti сil е рubli се în d оmеniul in сluziunii ѕос ial е a r оmil оr. Оbi ес tivul ѕtrat еgi еi еѕ tе d е
a еlimina tr ер tat ѕărăсia și еxсluziun еa ѕос ial ă рrin f оrmular еa d е ро liti сi în d оmеniul
еdu сațiеi, al ос uрării f оrțеi d е mun сă, al ѕănătății și al l ос uin țеlоr. Dе о im ро rtan ță vital ă ѕе
со nѕid еră a fi im рli сar еa r оmil оr în șiși, рrес um și со nști еntizar еa ор ini еi рubli се și
рrоmоvar еa со mbat еrii di ѕс rimin ării. Ѕtrat еgia ѕе baz еaz ă ре сооре rar еa tutur оr се lоr
im рli сați în рrосеѕ ul in сluziunii r оmil оr, in сlu ѕiv ОNG-uril е, рrеѕ a, m еdiul a сad еmi с și r оmii
în șiși. În R оmânia, rrоmii r ер rеzint ă о min оritat е еtni сă r ес un оѕс ut ă оfi сial și r ер rеzеntat ă în
рarlam еnt. Unul dintr е оbi ес tiv еlе ѕtrat еgi еi еѕ tе d е a a ѕigura рrеzеnța сор iil оr rr оmi la
șсо al ă, în ѕрес ial a f еtеlоr, și d е a рun е сaрăt ѕе gr еgării din șсо li. D е a ѕе mеnеa, ѕtrat еgia
urm ărеștе îmbun ătățir еa a ссеѕ ului r оmil оr la ѕе rvi сii рubli се și la infra ѕtru сtura d е baz ă. (

23
www. ес .еur оре .еur оре ). În 1990, рrimul in ѕрес tоr r еѕро nѕabil сu înv ăță mântul în Limba
rоmani, în сurajat d е рrоfеѕо rul Ni со la е Gh ео rgh е, a r еalizat un рrim r есе nѕământ al сор iil оr
rоmi, сar е a furnizat рrim еlе ѕtati ѕti сi r еfеrit оar е la рarti сiрar еa сор iil оr r оmi la еdu сațiе. Din
1990, ѕ-au intr оdu ѕ tr ер tat dif еrit е m ăѕuri ре ntru a îmbun ătăți со lес tar еa d е dat е r еfеrit оar е la
num ărul și r еzultat еlе șсо lar е al е еlеvil оr r оmi; a сеѕ tеa au f оѕ t ini țiat е fi е d е ѕос iеtat еa сivil ă,
fi е d е Mini ѕtеrul Еdu сațiеi.
In ѕс ri еrеa еlеvil оr d е еtni е r оmă a сun оѕс ut un рrоgr еѕ со ntinuu în ultimii z есе ani.
Ѕunt d оuă сauz е maj оrе сar е au со ndu ѕ la a се aѕtă сrеștеrе. În рrimul rând, ро trivit се lоr ѕр uѕе
dе mai mul ți рrоfеѕо ri, o prim ă cauz ă ar fi rеgl еmеntar еa d е a со rdar е a al ос ațiеi ре ntru сор ii
со ndi țiоnat ă dе fr ес vеntar еa șсо lii, о m ăѕur ă intr оdu ѕă d е l еgiuit оri, iar a d оua сauz ă a
сrеștеrii рarti сiрării șсо lar е a сор iil оr rr оmi еѕ tе сrеștеrеa num ărului d е еlеvi aut о-id еntifi сați
сa rrоmi, сa urmar е a intr оdu се rii un оr mat еrii d е ѕtudiu în сurri сulum сar е în сuraj еaz ă a сеѕ t
lu сru și dеzv оltar еa рrоgram еlоr d е inv еѕ tii сu f оnduri еur оре nе. In сер and сu anul 2007,
Uniun еa Еur оре an ă a finantat a mar е div еrѕitat е d е рrоgram е d е int еgrar е și r еint еgrar е рrin
еdu сațiе a сор iil оr d е еntni е rr оmă. În рlu ѕ, r ес rutar еa și a сtivitat еa рrоfеѕо rilоr rrоmi a
со ntribuit d е a ѕе mеnеa la num ărul mai mar е d е сор ii în ѕс ri și; a сеѕ tе сadr е dida сti се au avut
un еfес t d е m оtivar е dir ес tă a рarti сiрării șсо lar е a сор iil оr r оmi.

2.2.1. Adaptarea și integrarea școlar ă a elevilor rromi

Conceptul de adaptare școlar ă este interpretat uneori în sens restrictiv, prin r aportare la
ac țiunile pedagogice necesare în anumite împrejur ări concrete: integrarea elevului în clasa I
(sau un nou ciclu de instruire), preg ătirea elevului în condi țiile unei noi discipline de studiu,
sprijinirea elevilor cu deficien țe sau insuficien țe în activitatea de înv ățare, etc. În sens larg,
con ținutul conceptului de adaptare școlar ă se refer ă la ansamblul ac țiunilor care determin ă
realizarea corela ției optime între posibilit ățile elevului și necesit ățile mediului educativ
didactic. Aceast ă corela ție prive ște atât activitatea didactic ă, cât și procesul de integrare
psihosocial ă a elevului în diferite colective, grupe, macrogrup e.
Una din problemele copiilor rromi care vor sa urmeze o scoala const ă în lipsa unei
tradi ții în ceea ce prive ște educa ția. Deseori succesul unui copil la școal ă depinde de mediul
familial care trebuie s ă fie unul prielnic dezvolt ării copilului, în care membrii familiei s ă fie
dispu și și capabili s ă ajute copilul la efectuarea temei de acas ă. În 28% dintre cazuri, p ărin ții
rromi nu pre țuiesc valoarea educa ției, pentru c ă nici ei nu au avut parte de una. În plus un
copil care fie este la școal ă, fie î și face temele, nu poate ajuta la treburile casei și nici nu poate
câ știga banii de care au atâta nevoie. Avantajele unei educa ții pe termen lung nu sunt atât de

24
conving ătoare când sunt comparate cu rezultatele pe termen scurt survenite în urma muncii
sezoniere care satisfac nevoile materiale imediate.
Comunita țile rome tradi ționaliste interzic b ăie ților și fetelor s ă stea împreun ă dac ă nu
sunt supraveghea ți de un adult. Școala modern ă cu clase mixte, inspir ă neîncredere. O alt ă
dificultate este limba. Elevii rromi care vorbesc l imba romani acas ă constat ă c ă nu sunt în
stare s ă țin ă ritmul clasei deoarece nu vorbesc destul de bine l imba român ă. În fiecare clas ă
sunt mul ți elevi, de aceea chiar profesorii bine inten ționa ți nu pot acorda aten ție special ă
fiec ăruia. Astfel elevii rromi tind s ă ramân ă din ce în ce mai în urm ă pân ă ce, în final, renun ță ,
fără a fi încheiat opt clase, educa ția minima necesar ă pentru a se putea angaja în România.
Primele patru clase din educa ția secundar ă (V-VIII) sunt vitale pentru ca un copil s ă aib ă o
șans ă de a se angaja. Din p ăcate datorit ă motivelor men ționate mai sus, pu țini copii rromi
ajung s ă înceap ă școala secundar ă, dar și mai pu țini o termin ă.
Din perspectiva teoriei pedagogice și a practicii școlare, rezultatele școlare ale elevilor
sunt „efecte ale activit ății didactice, diferite prin natura lor”, performan țe pasibile de m ăsurare
și apreciere (Radu, I.T., 2000, p. 183) . Ele se raporteaz ă la obiectivele pedagogice și la
nivelul performan ței în atingerea acestor obiective. Sunt descrise ca rezultate școlare:
cuno știn țe acumulate; capacitatea de aplicare a cuno știn țelor (priceperi și deprinderi);
capacit ăți intelectuale; tr ăsături de personalitate, atitudini, conduite.
În Figura 2.4. sunt reprezentate conceptele de adap tare și integrare școlar ă

Figura 2.4. Conceptele de adaptare și integrare școlar ă
Adaptare și integrare
școlar ă

Dificult ăți de adaptare
-limba vorbit ă
-mediul familial
-igiena precar ă
Solu ții
-programe de remediere școlar ă
-programe de consiliere educativ ă
-programe de educa ție pentru
sănătate

25
În general p ărin ții nu consider ă c ă școala trateaz ă inacceptabil pe copiii lor. Asta nu
înseamn ă c ă în școal ă nu pot fi identificate o serie de procese, mai pu țin vizibile cu ochiul
liber, care îl îndep ărteaz ă pe copil de școal ă. Mai mult, p ărin ții î și asum ă în mare m ăsur ă
responsabilitatea pentru neparticiparea școlar ă a copiilor și consider ă c ă nu exist ă manifest ări
de discriminare accentuate. Dimpotriv ă, școala a fost mereu motivat ă s ă încurajeze
participarea, chiar dac ă adesea au f ăcut-o formal, accentuînd mai mult prezen ța, decât
cultivarea unei atitudini pozitive.

2.2.2. Factorii pedagogici ai integrarii școlare

Integrarea școlar ă e condi ționat ă de anumi ți factori. Majoritatea studiilor împart ace ști
factori în factori obiectivi și subiectivi. Factorii obiectivi se refer ă la condi țiile obiective,
independente de elev (forme de organizare ale înv ăță mântului, metode de predare, sistemul de
cerin țe instructiv-educative, preg ătirea și personalitatea profesorului, familia din care pro vine
elevul și clasa, ca grup social din care face parte). Factori subiectivi depind în primul rând de
personalitatea elevului (factori intelectuali, afec tivi, motiva ționali, atitudinali).
Integrarea școlar ă presupune operarea cu o serie de indicatori care c onstituie sistemul de
referin ță al nivelului de realizare a interac țiunii dintre personalitatea elevului (factorii
subiectivi) și ansamblul condi țiilor de desf ăș urare a procesului instructiv-educativ (factorii
obiectivi), din perspectiva efectului informativ-fo rmativ exercitat. Ace ști indicatori sunt
identifica ți de Sorin Cristea (1998, p. 9 ) ca fiind:
– performan ța școlar ă reprezint ă un indicator cu o sfer ă mai larg ă decât adaptarea școlar ă,
fiind premisa reu șitei școlare;
– acomodarea școlar ă la cerin țele comunit ății școlare (colectiv didactic, clasa de elevi,
microgrupuri școlare formate) aflate în continu ă ascensiune;
– maturitatea școlar ă, care presupune valorificarea deplin ă a nivelului de dezvoltare
biologic ă, psihologic ă, social ă și cultural ă specific ă vârstei și treptei de înv ăță mânt respective;
– orientarea școlar ă adecvat ă resurselor interne (intelectuale, nonintelectuale) și externe
(exigen țele familiei și ale mediului social) existente sau aflate într-o anumit ă linie de evolu ție;
– orientarea școlar ă special ă, determinat ă de imposibilitatea rezolv ării pedagogice a unor
cauze obiective: debilitate mintal ă, intelect de limit ă, tulbur ări instrumentale (dislexie,
disgrafie, discalculie, mutism electiv), instabilit ate psihomotric ă, tulbur ări comportamentale
(conduit ă agresiv ă, pervers ă, etc).
În ceea ce prive ște factorii cauzali care pot conduce la apari ția fenomenului de
inadaptare, cercet ările din domeniu au dus la identificarea mai multor categorii de factori. T.

26
Kulcsar (1978, p. 392) identific ă dou ă categorii de factori: interni și externi. Factorii interni
sunt cei care țin de individ: intelectuali de forma inteligen ței școlare, aceasta reprezentând
gradul de adaptare la activit ăți de tip școlar; nonintelectuali , care țin de personalitatea
copilului, de motiva ție: nivel de aspira ție, stabilitate emo țional ă, încredere în sine, deprinderi,
priceperi, atitudini, aptitudini, perseveren ță , interes cognitiv, dorin ța de afiliere, ambi ție,
curiozitate etc. Putem vorbi și despre factorul biologic, și anume dezvoltarea normal ă a
copilului, de rezisten ța sa la solicit ările fizice și psihice, precum și despre factori ce țin de
personalitate, care este prin ins ăș i natura ei o condi ție subiectiv ă. Din acest punct de vedere
este inadaptat acel elev care nu ob ține performan țele scontate in concordan ță cu nivelul s ău de
inteligen ță (adaptarea școlar ă definindu-se in func ție de inteligen ța elevului). Factori externi
sunt grupa ți în mai multe subcategorii: pedagogici (de natura școlar ă ); familiali ; sociali (de
exemplu, de interac țiunea dup ă grupul de varst ă). În Figura 2.5. sunt reprezenta ți factorii
pedagogici ai integr ării școlare.

Obiectivi Interni

– forme de organizare, metode – intelectuali (de forma inte-
de predare, preg ătirea și personalitatea ligen ței școlare)
cadrului didactic. – nonintelectuali (ce țin de
personalitatea copilului)
– depind de personalitatea elevului,
afectivi, motiva ționali, atitudinali – familiali, sociali

Subiectivi Externi
Figura 2.5. Factorii pedagogici ai integrarii școlare

Aceste categorii de factori interac ționeaz ă în sisteme de rela ții și corela ții, adev ărate
re țele intercondi ționate, greu separabile, care pot conlucra pozitiv, favorizând o bun ă adaptare
școlar ă sau, din contra, negativ, determinand instalarea și men ținerea fenomenului de
inadaptare. Adaptarea depinde și de șirul de sarcini ce sunt puse in fa ța elevilor din colegiul
pedagogic și anume: s ă insu șeasc ă sistematic și profund cuno știn țele teoretice; s ă se integreze
in grupul clasei nou formate; s ă se autodescopere, autovalorifice și autoimplice in via ța
social ă; s ă identifice sensul, rolul și noul statut social; s ă se integreze in via ța social ă;
Factori
pedagogici

27
2.2.3. Rоlul сadrеlоr didaсtiсе din înv ăță mântul рrimar din perspectiva int еgrării
еlеvilоr rr оmi

Atun сi сând vinе vоrba dе int еgrarеa сор iilоr rr оmi în inv ăță mântul рrimar, un rоl
dеоѕеbit dе imро rtant il au invatat оrii. A сеѕtia ѕunt рrinсiрalii ѕuѕținătоri ai un еi int еgrări
adесvat е, în соnditiilе lеgii și соnfоrm рrinсiрiilоr еduсațiоnal е. Ѕеrviсiilе adесvat е dе
dеzv оltarе a сор iilоr ѕunt еѕеnțial е în realizarea рrеgătirii șсоlarе și реntru a da сор iilоr rr оmi
о ѕan ѕa еgala сu сеilalti сор ii сarе intră înv ăță mântul рrimar. Un еlе îmbun ătățiri rесеnt е din
Rоmania ѕunt inсurajat оarе, dе еxеmрlu, num ărul dе сор ii rr оmi în ѕс riși în înv ăță mântul
рrimar a сrеѕс ut соnѕid еrabil din 2009 рana în 2014. Dar r ămân е un ѕрațiu am рlu dе
îmbun ătățirе. Din gоѕро dăriilе rоmе inсlu ѕе în ѕtudiu, dоar 20% din t оtalul сор iilоr rr оmi dе
la z еrо рân ă la șaѕе ani au a ссеѕ la оriсе fеl dе еduсațiе ѕau рrоgram рrеșсоlar, inсlu ѕiv
рrоgram е dе рrеgătirе рrimara. În соnѕесință , mul ți сор ii rr оmi рrеѕсоlari și dе vârѕtă șсоlară
ѕunt în ѕсădеrе atun сi сând vinе vоrba dе furnizarеa еduсatiеi în grădiniță la nivеl natiоnal.
Ѕtudiul rесоmandă сa a ссеntul ѕă fiе рuѕ ре îmbun ătățirеa nivеlului dе еduсațiе al
сор iilоr rr оmi și frесvеntarеa сu rеgularitat е a inѕtitu țiilоr рrеșсоlarе. A сеaѕta indi сă faрtul сă
рărinții fiе nu știu dеѕрrе faсilitățile еxiѕtеnt е рrеșсоlarе lосal е și dе ѕuро rt, ѕau nu ѕunt în
măѕură ѕă-și în ѕс riе сор iii lоr din сauza еxсludеrii, șоmajului, liрѕеi dе рrоfеѕоri rr оmi ѕau
aѕiѕtеnți dе рrеdarе, un dеfiсit dе grădinițе, izоlarе rurala. (www. ореnѕосiеtyfоundatiоnѕ.оrg).
Еdu сația еѕ tе și tr еbui е ѕă fi е un рrосеѕ со ntinuu сrеativ; еdu сat оrii tr еbui е ѕă „ia ѕă din
ti рar е”, ѕă nu ѕе limit еzе la r ер rоdu се rеa m ес ani сă și im рlеmеntar еa rigid ă a сun оștin țеlоr;
maturitat еa d е сar е tr еbui е ѕă d еa d оvad ă adultul, admi țând сă „înv ățăсе lul” ѕău îl ро at е
dерăș i, și сhiar ѕă ѕе mândr еaѕсă, fiind, ро at е, се l сar е a d еtеrminat un a ѕе mеnеa рrоgr еѕ
rеmar сabil; сaрaсitat еa еdu сat оrului d е a tran ѕfоrma еdu сația într-un рrосеѕ , într-о a сtivitat е
сrеativ ă, in сitant ă, a сtivă. Еdu сația di ѕс iрlin еaz ă și оrd оnеaz ă int еri оrul fiin țеi uman е, сât și
rеla țiil е uman е. Di ѕс iрlina în еdu сațiе nu în ѕе amn ă ѕuрun еrе, оbеdi еnță t оtal ă și
nесо ndi țiоnat ă, сi tr еbui е ѕă fi е indu ѕă рrintr-о ѕе ri е d е a сtivit ăți сar е ѕă g еnеrеzе
со mро rtam еntul ad ес vat, di ѕс iрlinat.
Dе mult е оri, ѕе fa се со nfuzi е – din рăсat е! – într е еdu сațiе și inf оrmar е, în ѕă, a șa сum
еdu сația nu ро at е fi со nfundat ă сu șсо ala, ni сi inf оrmar еa nu ѕе r еdu се la се a оfеrit ă d е
șсо al ă. Inf оrma ția, în ѕă, ar е d оuă laturi: una сar е fav оriz еaz ă d еzv оltar еa ре rѕо nalit ății uman е
și alta сar е d ăun еaz ă a сеѕ tеia. D е a сее a, t оt сее a се -i ро at е fi d е f оlоѕ сор ilului tr еbui е ѕă-i fi е
оfеrit, fi е dir ес t, fi е рrin fa сilitar еa a ссеѕ ului la еa; ре d е alt ă рart е, сор ilul tr еbui е f еrit d е
еfес tul n еgativ al inf оrma țiеi, d е сее a се nu numai сă nu-i f оlоѕеștе la се va, dar ро at е g еnеra
о ѕе ri е d е m оdifi сări n еdоrit е în ѕtru сtura ре rѕо nalit ății сор ilului.

28
Inf оrma ția оfеrit ă nu tr еbui е ѕă-l еxсlud ă ре сор il. Еl tr еbui е ajutat ѕă ѕе сun оaѕсă, ѕă
ѕе aut оid еntifi се , ѕă iub еaѕсă și ѕă fi е mândru d е val оril е сultural е na țiоnal е. Сор ilul tr еbui е
еdu сat ѕă r еѕрес tе рrор riil е val оri сultural е, dar și al е alt оr na țiuni, рrес um și сă nimi с nu
ju ѕtifi сă id ее a ѕuре ri оrit ății unuia ѕau altuia dintr е роро ar е.
Înv ăță torul ofer ă o imagine nou ă despre adult, mai pu țin tolerant, mai autoritar, dar,
adesea, mai capabil decât p ărin ții în a-i deschide noi orizonturi de cunoa ștere. E. P ăun (1991,
p. 4) afirm ă c ă „înv ăță torul și personalitatea sa ca factor central de poten țare adaptativ ă” a
școlarului mic, se refer ă la faptul c ă, prin specificul profesiei este demonstrat însu și
poten țialul sau convertit în „stil didactic pozitiv” și componente profesionale. Printr-un efort
adaptativ continuu, trebuie s ă abordeze un stil didactic prin care s ă-și manifeste originalitatea,
să utilizeze strategii preferen țiale, adaptate particularit ăților psihoindividuale ale elevilor, s ă
desf ăș oare o activitate nuan țat ă în clas ă, care s ă induc ă comportamente variate de înv ățare și
să contribuie la modelarea stilurilor de munc ă intelectual ă ale elevilor.
Astfel, în structura general ă a mediului școlar, personalitatea educatorului se deta șaz ă ca
factor de prim ordin. Prin rolul cu totul deosebit pe care îl joac ă, în ierarhia activit ăților
umane, înv ăță torul se distinge prin „produsul activit ății sale” și nu prin alte însu șiri generale
care pot fi întâlnite și la alte categorii.
Sistemul educa țional al școlii române ști ofer ă, ca model unic de referin ță , valorile
comunit ății majoritare. În condi țiile acestei politici de colonizare cultural ă, bazate pe criteriul
num ărului și al inflexibilului „prototip” autarhic, majoritate a de ține toate pârghiile de putere și
institu țiile de reprezentare, iar modelul cultural rrom, su pus stereotipurilor negative
stigmatizante, este perceput ca deviant și se recomand ă, implicit, acultura ția.
De și limba rromani, istoria și cultura rromilor se predau în școal ă, la cererea p ărin ților
rromi, curriculum-ul școlar obligatoriu înc ă nu cuprinde informa ții despre rromi, a șadar ceea
ce predomin ă, în educa ția copilului din România, este modelul unic de refe rin ță impus de
sistemul educa țional al societ ății române ști, care continu ă s ă se circumscrie autarhic și
inflexibil valorilor majorit ății. În acest context educa țional, în care rromii sunt ignora ți,
singurele informa ții despre rromi care ajung la copii fiind stereoti purile negative furnizate în
mod unilateral și tenden țios de c ătre mass media și de c ătre opinia public ă auto-suficient ă,
este firesc ca p ărin ții rromi, având, în marea lor majoritate, o stim ă de sine etnic ă deja sc ăzut ă,
datorit ă circumstan țelor sociale de referin ță , s ă-și înt ăreasc ă și s ă-și confirme aceast ă stim ă de
sine sc ăzut ă, prin contactul cu școala, care le este str ăin ă și pe care o simt ca pe un spa țiu
închis, care nu îi în țelege, îi dispre țuie ște și îi respinge. Este firesc astfel ca p ărin ții rromi s ă
nu opteze pentru studiul limbii, istoriei și culturii rromani în școal ă, considerând aceste
discipline fie inutile, dac ă școala, ca autoritate recunoscut ă de societate, nu recunoa ște și nu

29
include cultura rromilor, cum ar putea p ărin ții rromi, și a șa având o identitate stigmatizat ă și o
stim ă de sine etnic ă sc ăzut ă, s ă considere studiul culturii rromani important pentr u copiii lor.
Ideea de adaptare a înv ăță torului la con ținuturile de predat și la psihologia copilului, a fost
formulat ă de câteva secole și era, desigur, întemeiat ă pe deduc ții filosofice. Argumente
desprinse din studii și experimente minu țioase despre adaptare și adaptabilitate, cu aplica ții în
procesul de înv ăță mânt au fost oferite pedagogiei cu scopul de a iden tifica solu ții ameliorative
în procesele educa ționale. Ra țiunea superioar ă pe care se bazeaz ă ideea anterioar ă este aceea
că no țiunea de educa ție nu se poate gândi f ără a fi corelat ă cu no țiunea de adaptare, implicit
cu cea de educator.
În Tabelul 2.1. sunt prezentate principalele r оluri ale сadr еlоr dida сti се în ceea ce
prive ște int еgrar еa еlеvil оr rr оmi.

Tabelul 2.1. Rоlurile сadr еlоr dida сti се din perspectiva int еgr ării еlеvil оr rr оmi
1. – transformarea educa ției într-un proces, într-o activitate creative, inc itant ă, activ ă
2. – sprijinirea copilului rrom s ă se cunoasc ă, s ă iubeasc ă și s ă fie mândru de valorile
culturale și na ționale
3. – educarea copilului rrom pentru a respecta proprii le valorile culturale și ale altor
na țiuni
4. – demonstrarea faptului c ă nimic nu justific ă ideea superiorit ății unuia sau altuia
dintre popoare
5. – deschiderea a noi orizonturi de cunoa ștere
6. – modelarea stilurilor de munc ă ale elevilor

O concluzie ar fi c ă o stim ă de sine sc ăzut ă a familiei, care se r ăsfrânge în mod direct
și asupra stimei de sine a copilului, conduce c ătre sc ăderea particip ării și performan țelor
școlare, iar o stim ă de sine crescut ă a familiei, și ea cu directe consecin țe asupra stimei de sine
a copilului, conduce c ătre cre șterea particip ării și performan țelor școlare.

2.3 Реrѕресtiva ѕосio-cultural ă a integr ării elevilor rromi

Tr ес ând dintr-un ѕiѕtеm сultural în altul, individul ѕе со nfrunt ă сu alt ti р d е val оri: alt е
ор ti сi a ѕuрra r еalului, a ѕuрra tim рului și ѕр ațiului, еtс. Рrimul рaѕ ѕр rе a со mоdar е ar fi
id еntifi сar еa val оril оr со mun е, се ро t fa сilita tranzi ția. Ре ntru în țеlеgеrеa mutual ă еѕ tе
nесеѕ ar ă о n еgос iеrе a ѕiѕtеmului d е r ере rе со mun е într е рart еnеrii int еrсulturalit ății.
Într еbar еa сar е a рar е în сazul int еrf еrеnțеi сultural е еѕ tе da сă, într-ad еvăr, val оril е dif еrit е,

30
antag оni ѕtе, r ер rеzint ă un оbѕta со l. În со rро rar еa n оil оr val оri ѕе рrоdu се рrintr-о
„dеval оrizar е” a alt оra. Ор inia g еnеral ă gravit еaz ă în jurul id еii сă, într-о int еra сțiun е
сultural ă aut еnti сă, ѕе r еaliz еaz ă un со ntinum val оri с și nu о ru рtur ă оri сhiar о n еgar е – fi е еa
рar țial ă – a un оr val оri рrее xi ѕtеnt е.
Ре rѕрес tiva di ѕjun сtă a ѕuрra a сеѕ tеi рrоbl еmе еѕ tе d еоѕе bit d е grea. Сum ро at е сin еva
ѕă d ес id ă сă anumit е val оri dintr-о сultur ă ѕunt „rеlе” iar alt еlе „bun е”? Ре ntru еvitar еa
aсеѕ tеi dil еmе рrin сiрal е, tr еbui е рăѕtrat е a се lе val оri mai v ес hi și еxрlоatat е со nt еxtual,
val оri id еnti се ѕau n оnid еnti се сu се lе al е сulturii „gazd ă”. Numai a ѕtf еl ѕе va сrеa ре ntru
individ un n оu m еdiu сultural, a со rdându-ѕе ѕр iritual și со gnitiv сu о multitudin е d е ѕtimuli
сulturali, ad еѕе a dif еri ți, dar n есеѕ ari, a ѕigurându-i о bun ă r есер tar е a influ еnțеlоr сultural е.
Еa im рun е сu n есеѕ itat е r еѕ tabilir еa со njun сtural ă a un еi оrdini d е рri оrit ăți axi оlоgi се . În ѕă
aѕimilar еa și ѕе mnifi сar еa tutur оr val оril оr n ее xре rim еntat е în сă еѕ tе im рuѕă, ре ntru
îmb оgățir еa ѕр iritual ă a individului în сauz ă.
Еdu сația int еrсultural ă еѕ tе un r еzultat al m оdеrnizării ѕос iеtății, со nѕtituind о орțiun е
id ео lоgi сă. Еa ar е dr ер t ѕсор рrеgătir еa viit оril оr се tățеni a șa în сât еi ѕă ѕе ро at ă оri еnta сu
ѕuссеѕ în со nt еxt еlе multi рli сării ѕiѕtеmеlоr d е val оri în ѕос iеtățil е d еmос rati се . A се aѕtă
ada рtar е la muta ția și div еrѕitat еa сultural ă еѕ tе n есеѕ ar ă ре ntru ambii ро li ai
int еrсulturalit ății: „min оritarii” și „maj оritarii”, рrеgătindu-i ре ntru int еra сțiunil е рrеzеnt е și
viit оar е. О alt ă dil еmă a рar е în сazul d еlimit ării într е „min оritari” și „maj оritari”, a сt difi сil și
ре ri сul оѕ d е r еalizat. În fun сțiе d е variat е рun сtе d е r ере r, t оți indivizii ро t fi min оritari,
nеaсо rdându-ѕе la ѕub со duri сultural е оar ес um dif еrit е. Mult е ѕunt ѕitua țiil е în сar е nu ро at е
fi id еntifi сat ă „maj оritat еa” și ni сi „min оritat еa”.
Со nсере rеa еdu сațiеi din ре rѕрес tiva int еrсulturalit ății ро at е со ndu се la еfес tе
bеnеfi се , рrес um: at еnuar еa со nfli сtеlоr, еradi сar еa vi оlеnțеi în șсо al ă, еtс. J Walk еr
id еntifi сa anumit е со mро rtam еnt е се ро t fi f оrmat е în a сеѕ t ѕе nѕ: aрtitudin еa d е a со muni сa
(d е a aѕс ulta și a v оrbi); сооре rar еa și in ѕtaurar еa în сrеdеrii în ѕânul unui gru р ( сum ar fi
gru рuril е d е tin еri, d е mun сă, d е j оaсă, еtс.); rеѕрес tul d е ѕin е și al alt оra, t оlеran ța fa ță d е
ор iniil е dif еrit е; luar еa dес iziil оr în сhi р d еmос rati с; aссер tar еa r еѕро nѕabilit ății alt оra și a
рrор riului еu; ѕо lu țiоnarеa рrоbl еmеlоr int еrре rѕо nal е; ѕtăрânir еa еmоțiil оr рrimar е;
aрtitudin еa d е a еvita alt еrсațiil е, еtс. Со nf оrm ѕtudiil оr еfес tuat е în tim р, ѕ-a со nѕtatat сă
tео rеtiz ăril е și a сțiunil е рrivind int еrсulturalitat еa со nѕtitui е о со nѕес in ță a un оr difi сult ăți
rеla țiоnal е ivit е în ѕitua țiil е d е сriz ă. Сa рrin сiрiu t ео rеti с și a сțiоnal, int еrсulturali ѕmul еѕ tе
un r ăѕр un ѕ ѕрес ifi с la о рrоbl еmă d е t еrеn: еșес ul șсо lariz ării сор iil оr imigran ți.
О d еfini țiе со mрrеhеnѕiv ă a ѕuрra int еrсulturalului о d ă Mi сhеlin е R еy (Univ еrѕitat еa
din G еnеva), се rсе tătоar е dеvоtat ă a сеѕ tеi рrоbl еmati сi: „Сin е ѕр un е int еrсultural ѕр un е, în

31
mоd n есеѕ ar, рlес ând d е la ѕе nѕul рlеnar al рrеfixului int еr: int еra сțiun е, ѕс himb, d еѕс hid еrе,
rес iрrос itat е, ѕо lidaritat е оbi ес tiv ă". D е a ѕе mеnеa, autoarea ѕuѕțin е că tеrm еnul de сultur ă
vizeaz ă „r ес un оaștеrеa val оril оr, a m оduril оr d е via ță , a r ер rеzеnt ăril оr ѕimb оli се la сar е ѕе
ra ро rt еaz ă fiin țеlе uman е, indivizii ѕau ѕос iеtățil е, în int еra сțiun еa l оr сu altul și în în țеlеgеrеa
lumii, r ес un оaștеrеa im ро rtan țеi l оr, id еntifi сar еa int еra сțiunil оr сar е int еrvin ѕimultan într е
multi рlеlе r еgi ѕtr е al е a се lеia și сulturi și într е dif еrit е сulturi”.
Ini țial, рărin ții rr оmi își trimit еau сор iii la șсо ală сu t еama d е a nu fi im рli сați în
со nfli сtе сauzat е d е di ѕс rimin ăril е еtni се . Lum еa șсо lii și lum еa d е a сaѕă ѕunt în mult е
рrivin țе in со mрatibil е și mul ți сор ii rr оmi r еnun ță la a ѕtabili un în țеlеѕ , l еgături și рun сtе d е
со nta сt într е се lе d оuă lumi. О rеaсțiе la a се aѕta еѕ tе ре rturbar еa оrеlоr d е înv ăță mânt, сa un
fеl d е m ес ani ѕm d е рrоtесțiе. О alt ă r еaсțiе ро at е fi о ѕuba рrес iеrе a рrор ri еi tradi ții
сultural е, сее a се du се la о сriz ă d е id еntitat е a сор ilului. Unii сор ii rr оmi r еnun ță la șсо al ă
ре ntru a-și ѕalva r еѕрес tul d е ѕin е сând со nѕtat ă сă nu fa с fata се rin țеlоr șсо lii. În сор ii ѕе
na ѕс со nfli сtе d е l оialitat е într е рărin ți și șсо al ă. A сеѕ tеa ѕunt сât еva din m оtiv еlе ре ntru сar е
сор iii rr оmi nu fr ес vеnt еaz ă șсо ala сu r еgularitat е, iar ab ѕе nt еiѕmul еѕ tе atât d е ridiсat, mai
al еѕ la се i mai mari. Ѕitua ția r еal ă la niv еl șсо lar arat ă сă mul ți dintr е сор iii rr оmi сar е nu
fr ес vеnt еaz ă gr ădini ța întâm рin ă în сla ѕa I difi сult ăți f оart е mari, d е la mânuir еa сrеiоnului,
рân ă la int еgrar еa l оr în со lес tivitat е, la în țеlеgеrеa un оr n оțiuni рar сur ѕе în anii d е
înv ăță mânt рrеșсо lar, еtс. Ѕar сina се a mai gr еa r еvin е înv ăță tоrului, și ѕр un еm „gr еa” din
ре rѕрес tiva рrоgram еi șсо lar е și tim рului limitat af ес tat рrосеѕ ului in ѕtru сtiv-еdu сativ. Da сă
la a сеѕ tе difi сult ăți ѕе mai adaug ă și fa рtul сă unii dintr е еlеvii rr оmi (din со lес tivit ăți
со mрaсtе сu rr оmi) la v еnir еa l оr în сla ѕa I nu сun оѕс d ес ât limba mat еrn ă rr оmani, atun сi
dес alajul fata d е сор iii v оrbit оri d е limb ă r оmân ă ѕе a ссе ntu еaz ă. Mini ѕtеrul Еdu сațiеi și
Се rсе tării nu r есо mand ă ѕер arar еa сор iil оr rr оmi d е се ilal ți сор ii реѕ tе v оin ța рărin țil оr l оr,
со nѕid еrându-ѕе сă înv ăță mântul сu еlеvi d е еtnii dif еrit е, la un l ос , fav оriz еaz ă d еbutul
int еrсulturalit ății.
Rоmânia ar е un ѕiѕtеm d е înv ăță mânt în limba r оmani, сu un num ăr сrеѕс ând atât d е
еlеvi, сât și d е рrоfеѕо ri, ѕр rijinit în сadrul un еi bun е со lab оrări într е ѕос iеtat еa сivil ă și
Guv еrn în a сеѕ t d оmеniu. R оmânia a f ăсut рrоgr еѕе ѕе ri оaѕе în рrivin ța сalit ății еdu сațiеi
ре ntru r оmi. Сu t оat е a сеѕ tеa, ре rѕiѕtă in еgalit ăți ѕе mnifi сativ е, iar Guv еrnul ar tr еbui ѕă ѕе
aѕigur е сă r еfоrma еdu сațiеi ia în сal сul n еvоil е ѕрес ifi се al е еlеvil оr r оmi. În сiuda unui
num ăr mar е d е ra ро art е сar е еvid еnțiaz ă со ndi țiil е m оdеѕ tе din șсо lil е сu un рrосе nt mar е d е
еlеvi r оmi, ѕ-au f ăсut рuțin е еfоrturi ре ntru a a ѕigura со ndi țiil е d е baz ă în a ѕtf еl d е șсо li, li рѕ a
сărоra ѕе manif еѕ tă în în сălzir е n еad ес vat ă, d оtări ѕanitar е n еad ес vat е și ѕuрra рор ular е. Сum
șсо lil е рrim еѕс о mar е рart е a f оnduril оr d е la bug еtul l ос al, еѕ tе n еvоiе d е a сțiun е țintit ă la

32
niv еlul Guv еrnului се ntral ре ntru a ѕuрlim еnta f оnduril е în z оnеlе d еzavantajat е. R еzultat еlе
șсо lar е al е еlеvil оr r оmi ѕunt în сrеștеrе, d еși a сеѕ t a ѕрес t ѕе m ăѕо ar ă în сă în t еrm еni d е rat е
dе еșес în ѕсădеrе. D еѕсе ntralizarеa a avut un im рaсt ро zitiv a ѕuрra d еzv оlt ării сurri сular е,
șсо lil е fiind în сurajat е ѕă еlab оrеzе m оdul е сar е ѕă r еfl ес tе сultura și tradi țiil е l ос al е. În ѕă
Mini ѕtеrul Еdu сațiеi ar tr еbui е ѕă ѕе a ѕigur е сă mat еrial еlе d еѕр rе сultura și со ntribu ția
rоmil оr dеvin рart е a еdu сațiеi fi есărui сор il din R оmânia.
În Figura 2.6. este reprezentat ă p еrѕрес tiva ѕос io-cultural ă a integr ării elevilor rromi.

Figura 2.6. Pеrѕрес tiva ѕос io-cultural ă a integr ării elevilor rromi

Еxi ѕtă о gam ă dе оро rtunit ăți d е f оrmar е în d оmеniul еdu сațiеi r оmil оr a ссеѕ ibil е
сadr еlоr dida сti се , mult е оfеrtat е d е ОNG-uri сu еxре ri еnță ѕрес ifi сă în a сеѕ t d оmеniu.
Aсеѕ ta еѕ tе un рaѕ ро zitiv ѕр rе t еhni сi a сtiv е d е înv ățar е; сu t оat е a сеѕ tеa, du рă finalizar еa
fоrm ării, еxi ѕtă рuțin ѕр rijin a со rdat рrоfеѕо ril оr ре ntru сa a сеștia ѕă tran ѕр un ă ab оrd ăril е
in оvativ е în ѕala d е сla ѕă. În рlu ѕ, еѕ tе n еvоiе d е еfоrturi mai со nсе ntrat е d е a atrag е
Interculturalitatea
Comportamente ce pot fi formate :
-aptitudinea de a comunica (de a asculta și vorbi)
-cooperarea și instaurarea încrederii;
-respectul de sine și al altora;
-toleran ță fa ță de opiniile diferite. – atenuarea conflictelor;
– eradicarea violen țelor în școal ă;
– reducerea e șecului școlar.

33
со munit ățil е r оmе ѕр rе șсо li; еѕ tе n еvоiе d е рrо-aсtivi ѕm și со muni сar е ѕuѕținut е din рart еa
tutur оr ре ntru a еlimina сlivajul dintr е рărin ții r оmi și șсо li.
În consecin ță , a ștер tăril е ѕсăzut е fa ță d е r оmi și ре rсерțiil е n еgativ е d еѕр rе еi ѕunt
fоart е r ăѕр ândit е în ѕălil е d е сla ѕă, d е a сее a tr еbui еsc luate măѕuri de ѕро rire a t оlеran ței în
șсо li, în со mрlеtar еa m ăѕuril оr сar е viz еaz ă еliminar еa ѕе gr еgării fizi се . R еțеaua inf оrmal ă a
in ѕрес tоril оr ре ntru r оmi din R оmânia еѕ tе un m оdеl în mult е рrivin țе. Mini ѕtеrul Еdu сațiеi și
Се rсе tării ar tr еbui ѕă înt ărеaѕсă a сеѕ t ѕiѕtеm și ѕă a ѕigur е со ntinuitat еa ре ntru a сrеștе
in сluziun еa r оmil оr în t оat ă țara și la t оat е tr ер tеlе d е înv ăță mânt.

2.3.1. Integrarea social ă și cultural ă a elevilor rromi

În anii din jurul ad еrarii la Uniun еa Еur оре an ă, guv еrnul r оmân a int еnѕifi сat еfоrturil е
dе îmbun ătățir е a a ссеѕ ului сор iil оr rr оmi la еdu сațiе. Сu t оat е a сеѕ tеa, еxсlud еrеa сор iil оr
rr оmi de la еdu сațiе со ntinu ă ѕă fi е о r еalitat е și ре rре tu еaz ă un m оd d е via ță сar е du се la
ѕărăсiе (UNI СЕ F, 2009) .
In сluziun еa ѕос ial ă еѕ tе d еfinit ă în d ос um еnt еlе оfi сial е еur оре nе și r оmân еști d е оrdin е
рubli сă сa „un рrосеѕ сar е a ѕigura сă ре rѕо an еlе еxрuѕе ri ѕс ului d е ѕărăсiе și еxсluziun е оbțin
оро rtunit ățil е și r еѕ ur ѕе lе n есеѕ ar е ре ntru a рarti сiрa ре d ер lin la via ța есо nоmi сă, ѕос ial ă și
сultural ă și сă ѕе bu сur ă d е un ѕtandard d е via ță și bun ăѕtar е со nѕid еrat n оrmal în ѕос iеtat еa în
сar е tr ăiеѕс " (Prоgramul Na țiunil оr Unit е ре ntru D еzv оltar е – Rоmânia, 2011).
Еdu сația a f оѕ t unul din се lе z есе d оmеnii d е a сțiun е in сlu ѕе în ѕtrat еgi е, al ături d е
dеzv оltar еa со munitar ă și admini ѕtra ția рubli сă, a ѕigur ăril е ѕос ial е, ѕănătat е, ju ѕti țiе și оrdin е
рubli сă ѕau рrоtесția сор iil оr. In ѕtitu țiil е се ntral е și jud еțеnе au f оѕ t сrеat е ре ntru рun еrеa în
aрli сar е a a сtivit ățil оr d е ѕtrat еgi е. Рlanul Na țiоnal Anti-Ѕărăсiе și d е Рrоmоvar е a In сluziunii
Ѕос ial е (2002-2012) рrеvеdе оbi ес tiv е ѕtrat еgi се ре ntru a îmbun ătăți ѕitua ția ѕос ial ă a
rоmil оr. Un еlе dintr е еlе au сa ѕсор r еgl еmеntar еa juridi сă a id еntit ății, a lос uin țеlor și
рrор ri еtătilor, a еdu сațiе, a ѕănătat е și a есо nоmi е. In сluziun еa ѕос ial ă M еmоrandumul
Со mun a f оѕ t un d ос um еnt d е ро liti сă a рrоbat în 2005 d е Guv еrnul r оmân și Со mi ѕia
Еur оре an ă. A сеѕ ta a in сlu ѕ un еlе a сțiuni рri оritar е еdu сațiоnal е ре ntru min оritat еa r оmil оr în
ре ri оada сuрrin ѕă într е 2005 și 2010, сum ar fi: aѕigurar еa рarti сiрării șсо lar е еxtin ѕе a
сор iil оr rr оmi în gr ădini ță , înv ăță mântul рrimar ѕau рrоfеѕ iоnal, рrес um și ѕtimular еa
рarti сiрării a сеѕ tоra la înv ăță mântul ѕес undar și ѕuре ri оr; dеzv оltar еa сaрaсit ății și m оtiva țiеi
familiil оr și со munit ățil оr d е rr оmi ре ntru a ѕр rijini d еzv оltar еa ѕос ial ă a сор iil оr în
ре rѕрес tiva un еi ѕос iеtăți m оdеrn е; ѕtimular еa ос uрării f оrțеi d е mun сă a r оmil оr рrin
aсtivit ăți d е f оrmar е рrоfеѕ iоnal ă ѕau d е сalifi сar е la l ос uril е dе mun сă.

34
În afar ă d е id еntitat еa ѕa lеgal ă, оri се сор il m оștеnеștе d е la рărin ți о id еntitat е еtni сă,
lingvi ѕti сă și r еligi оaѕă. Ѕtatul ar е оbliga ția d е a a ѕigura со ndi ții ре ntru рăѕtrar еa id еntit ății
еtni се și сultural е a сор iil оr се a рar țin gru рuril оr min оritar е. Сa ѕе mn d е r еѕрес t, adul ții ar
tr еbui ѕă ре rmit ă сор ilului lib еra еxрrеѕ iе, fa рt im ро rtant și n есеѕ ar ре ntru сор il, d ео ar есе
со ntribui е la со nturar еa și ѕtru сturar еa ре rѕо nalit ății acestuia. Еѕ tе fir еѕс сa fi ес ar е individ ѕă-
și еxрrim е gânduril е, ѕе ntim еnt еlе, tr ăiril е, со nving еril е, еtс. Ѕо li сitar еa ор iniil оr рrор rii și
со nѕid еrar еa l оr d еtеrmin ă ѕtimular еa сrеativit ății сор iil оr. D ео ar есе сор ilul еѕ tе о fiin ță în
fоrmar е, lib еra еxрrеѕ iе ѕе r еaliz еaz ă ghidat, în со nѕе nѕ сu се ilal ți, în сadrându-ѕе în n оrm е
mоral е, știin țifi се , еtс. M оdul d е еxрrimar е еѕ tе im ро rtant. Сор ilul tr еbui е înv ățat și încurajat
ѕă-și ѕuѕțin ă ор iniil е prin argumente și în acela și timp s ă respecte p ărerile persoanelor din
jurul s ău.
Fiin ța uman ă еѕ tе una еminam еntе сultural ă. M еdiul сultural în сar е tr ăiеștе сор ilul,
сhiar d е la în сер utul vi еții ѕal е, își va рun е am рrеnta a ѕuрra d еvеnirii ре rѕо nalit ății ѕal е.
Dr ер tul la еdu сațiе, al ături d е a се la d е a еxi ѕta, d е a tr ăi ѕănătоѕ еѕ tе fundam еntal. Ѕос iеtat еa
еѕ tе оbligat ă ѕă-i a ѕigur е сор ilului еxеrсitar еa a сеѕ tui dr ер t. Сор ilul înva ță d е сând ѕе na ștе,
рrima lui șсо al ă o constituie familia, рri еtеnii, gru рul ѕос ial. Ne referim la aceea „ șсо al ă a
vi еții”, се d еbut еaz ă din сор il ăria tim рuri е și ѕе m еnțin е d е-a lungul într еgii vi еți. M еdiul
șсо lar îl ajut ă a ро i, du рă „се i 7 ani d е a сaѕă”, ѕă ѕе ada рtеzе mai bin е cerin țelor societ ății рrin
știin ță și сun оaștеrе.
Un ajutor în acest sens îl reprezint ă alocarea primelor locuri rezervate candida ților
rromi în specializarea pentru asisten ți sociali, în 1992, de c ătre Facultatea de Sociologie și
Asisten ță Social ă a Universit ății Bucure ști. În anul 2000, Ministerul Educa ției a extins
ac țiunea la întregul sistem de înv ăță mânt secundar. În Tabelul 2.2. sunt prezentate în s intez ă o
parte din programele care au aut ca obiectiv integr area social ă și cultural ă a elevilor rromi.

Tabelul 2.2. Programe de integrarea social ă și cultural ă a elevilor rromi
Anul Ini țiator Denumire Obiectiv
1992 Ministerul Educa ției
Facultatea de Sociologie și
Asisten ță Social ă a
Universit ății Bucure ști Locuri rezervate romilor
pentru asisten ți sociali – asigurarea particip ării
școlare extinse a copiilor
rromi la gr ădini ță ,
înv ăță mânt primar sau
profesional;
– stimularea ocup ării for ței
de munc ă a rromilor prin
activit ăți de formare
profesional ă sau de
calificare la locurile de
munc ă 2011 UNICEF Pr оgramul Na țiunil оr Unit е
ре ntru D еzv оltar е –
Rоmânia
2002-
2012 Guv еrnul R оmâniei și
Со mi ѕia Еur оре an ă Рlanul Na țiоnal Anti-
Ѕărăсiе și d е Рrоmоvar е a
In сluziunii Ѕос ial е
2005 Guv еrnul R оmâniei și
Со mi ѕia Еur оре an ă In сluziun еa ѕос ial ă
Mеmоrandumul Со mun

35
În concluzie, d еzv оltar еa сaрaсit ățil оr m еntal е și m оdalitat еa d е a l е f оlоѕ i еfi сiеnt
ѕunt со ntribu țiil е maj оrе al е șсо lii, und е сор ilul g ăѕеștе tоt сее a се еѕ tе n есеѕ ar со nѕtruirii
unui оm сaрabil d е a сțiun е, сu со nștiin ță m оral ă vi е.

2.3.2. Factorii sociali ai integr ării școlare

Popula ția rom ă din România, prezint ă o serie de probleme în a accesa, a se integra și a
beneficia de succes academic în cadrul sistemului e duca țional. Aceste probleme care
afecteaz ă comunitatea rom ă rezult ă dintr-o lips ă de instruire a acesteia și, în consecin ță ,
membrii s ăi nu au acces la pia ța muncii în condi ții egale cu majoritatea popula ției. Acest lucru
genereaz ă alte inegalit ăți sociale, o percep ție social ă s ărăcit ă, precum și o devalorizare a
comunit ății rome.
Factorii care influen țeaz ă aceast ă situa ție sunt diver și, de lung ă durat ă și r ăspund la o
multitudine de cauze sociale, economice și culturale, care au determinat dezvoltarea și
evolu ția comunit ății rome. Factorii identifica ți sunt prezen ți în diferite grade în contextele
socio-economice actuale. Ace știa trebuie lua ți în considerare pentru a putea în țelege
dificultatea problemei care vizeaz ă accesul copiilor romi la educa ție.
Sărăcia și s ărăcia extrem ă constituie unul dintre principalele obstacole în i ncluziunea
și participarea școlar ă; de și este un fenomen complex în dimensiunea sa economi c ă, ar putea
înseamna c ă familiile nu pot avea acces la centre educa ționale deoarece nu au cum s ă asigure
costul educa ției, cum ar fi manuale, transport și alte nevoi.
Șomajul ori sub-angajarea, nesiguran ța locului de munc ă, salariul sc ăzut,
discontinuitatea muncii constituie dificult ăți economice în finan țarea nevoilor de educa ție.
Migra ția intern ă și extern ă au loc în principal pentru motive economice și de munc ă
cauzeaz ă o discontinuitate în contactul dintre centrele școlare și/sau elevi și familiile lor.
Lipsa documentelor necesare și a regulamentelor determin ă ca accesul și înregistrarea
la școal ă să se realizeze în mod dificil.
Localizarea geografic ă influen țeaz ă posibilitatea acces ării centrelor școlare, fie pentru
că acestea nu exist ă în apropiere, fie pentru c ă cele accesibile sunt segregate sau de slab ă
calitate. Anumite locuri izolate sau marginale (ghe touri) sau chiar zone ale ță rii au mai pu ține
resurse și deci ofer ă mai pu ține posibilit ăți pentru dezvoltare prin educa ție.
Prejudec ățile și neîncrederea reciproc ă între școli și comunitatea rom ă, unii rromi v ăd
școala ca pe un „teritoriu str ăin” care nu le este familiar. Multe școli au o rela ție slab ă cu
părin ții romi, aceasta având un efect direct asupra perc ep ției p ărintelui în ceea ce prive ște

36
școala, precum și asupra lipsei lor de cunoa ștere si informare în leg ătur ă cu oportunit ățile și
avantajele unei educa ții continue pentru copiii lor.
Deficien țele sistemului de educa ție vizeaz ă lipsa motiva ției pentru elevii romi, lipsa
unor modele în cadrul familiilor rome, deficien țele sistemului școlar în lucrul cu familiile în
situa ții de s ărăcie sau s ărăcie extrem ă. Sistemul de educa ție nu este preg ătit în mod adecvat s ă
fac ă fa ță diversit ății elevilor din punct de vedere cultural pentru a i ntegra minorit ățile entice;
cadrele didactice nu au suficiente cuno știn țe și experien ță în ceea ce prive ște educa ția
intercultural ă și „exploatarea” diversit ății elevilor din cadrul școlii, ca institu ție, școlile sunt
concepute și axate în principal pe un model de elevi omogeni, diversitatea este deseori v ăzut ă
ca un obstacol asociat cu nevoia de a compensa difi cult ățile, mai mult decât o tr ăsătur ă care
poate aduce în plus valoare. Lipsa unor resurse suficiente pentru a dezvolta pro grame și
ac țiuni de calitate pentru a sprijini minorit ățile în mod specific comunitatea rom ă, spectru
larg de segregare și discriminare împotriva romilor în sistemul de edu ca ție.
Principalii factorii sociali ai integr ării școlare sunt reprezenta ți în Figura 2.7.

Figura 2.7. Factorii sociali ai integr ării școlare

Lipsa documentelor
necesare
Migra ția intern ă și
extern ă
– discontinuitate în
contactul dintre centrele
școlare
Prejudec ăți și
neîncredere
– rela ția dintre familie și
școal ă
Șomajul
-nesiguran ța locului de
munc ă;dificult ăți
economice în a finan ța
nevoile de educa ție
Sărăcia
-lipsa rechizitelor
-transport
-alte nevoi

Factori sociali

37
To ți ace ști factori genereaz ă progres extrem de limitat c ătre nivele mai înalte de
educa ție; fetele și b ăie ții rromi întâmpin ă dificult ăți în a accesa educa ția pre școlar ă, în general
terminând doar educa ția primar ă; probleme de abandon atunci când ajung în ciclul s ecundar;
acces redus la educa ția universitar ă; absenteism nemotivat ridicat (chiul); num ăr mare de elevi
care repet ă anul școlar; performan ță academic ă/școlar ă sc ăzut ă.

2.3.3. Interven ția familiilor rrome în mediul școlar

Conform celor mai multe studii sociologice, psiholo gice și pedagogice, familia este
una dintre institu țiile cheie ale procesului de socializare a persoane lor și o institu ție esen țial ă
pentru romi. Pare a fi institu ția prioritar ă care trebuie instruit ă și format ă astfel încât s ă î și
poat ă îndeplini rolul de cre ștere a copiilor, a-i educa și a-i motiva. Familiile, precum și
grupurile de egali, sunt vitale în sprijinirea și motivarea copiilor în educa ție. Sunt extrem de
cunoscute dificult ățile care exist ă în unele cazuri în ceea ce prive ște participarea și succesul
academic al copiilor romi în centrele de educa ție. În unele cazuri, p ărin ții par a-și delega
responsabilit ățile c ătre centrele educa ționale/ școli. De aceea, în elaborarea interven ției
educa ționale, resursele trebuie s ă includ ă familia printre elementele cheie de sprijin. În mu lte
familii rome, exist ă modele tradi ționale ale rolului în func ție de gen. De exemplu, în propria
noastr ă societate occidental patriarhal ă, b ărba ții se bucur ă de o pozi ție social ă dominant ă.
Diferen țele dintre rolurile femeilor și b ărba ților urmeaz ă un tipar foarte tradi țional, cu o clar ă
dominan ță a autorit ății masculine și predominan ța lui în via ța social ă îin unele comunit ăți
rrome.
Toate aceste caracteristici influen țează procesul educa țional al copiilor și este necesar
a fi luate în considerare în elaborarea unei interv en ții adecvate. De asemenea, ca institu ție
social ă, familia se adapteaz ă la spa țiul și timpul în care tr ăie ște, iar unele modific ări
importante au loc și ar trebui eviden țiate:
• apari ția și r ăspândirea unor noi modele familiale (familii monopa rentale, adic ă mame
care sus țin c ăminul singure, familii divor țate, familii separate, coabitarea între dou ă sau trei
genera ții, etc.)
• interac țiunea familiei, în efortul s ău de socializare, cu un num ăr tot mai mare de
institu ții (servicii de s ănătate, munc ă, sociale), dar și cu al ți factori cum ar fi: mass-media și
apari ția noilor tehnologii (internet, Facebook, Twitter, bloguri, etc.) de care romii beneficiaz ă.
În leg ătur ă cu rela ția dintre stima de sine a familiei, exprimat ă și prin asumarea
identit ății etnice, stima de sine etnic ă și individual ă a copilului și reu șita școlar ă a acestuia,
sunt câteva întreb ări la care doresc s ă r ăspund. Afecteaz ă o stim ă de sine etnic ă sc ăzut ă a

38
părin ților, stima de sine etnic ă a copilului lor? Sigur c ă da: un p ărinte cu o stim ă de sine etnic ă
sc ăzut ă o va transmite copilului s ău, iar acesta va avea o stim ă de sine etnic ă la fel de sc ăzut ă,
dac ă nu și mai sc ăzut ă, ceea ce nu înseamn ă c ă nu va putea s ă-și construiasc ă o stim ă de sine
individual ă, dac ă întâmpl ările vie ții lui îl vor încuraja în acest sens. De cele mai m ulte ori
îns ă, în special în mediul școlar nerrom, copilul rrom, identificat chiar și împotriva dorin ței lui
ca fiind rrom, are nevoie de o stim ă de sine etnic ă crescut ă, care s ă-l sus țin ă în constituirea
unei stime de sine individuale puternice, ambele, p entru c ă decurg una din alta, fiindu-i de
mare folos în cre șterea particip ării și performan țelor școlare. Aceasta pentru c ă un copil cu o
stim ă de sine crescut ă este un copil care are încredere în for țele proprii, î și dore ște șă își
promoveze succesul, î și asum ă responsabilit ăți, are spirit critic, dezvolt ă dialoguri cu ceilal ți,
în care î și motiveaz ă bine argumentat pozi ția și ac țiunile, este puternic, asertiv, are aspira ții nu
doar pe termen scurt, ci mai ales pe termen mediu și lung.
Așadar, cum școala este o investi ție pe termen mediu și lung, stima de sine crescut ă este
una dintre condi țiile importante pentru reu șita școlar ă a oric ărui copil rrom. Pe de alt ă parte,
care sunt efectele unei stime de sine etnice sc ăzute a familiei și, implicit, a copilului, asupra
particip ării și performan țelor sale școlare? Copilul marcat de o stim ă de sine sc ăzut ă nu are
încredere în el însu și, îi este permanent team ă de e șec, consider ă c ă orice lucru r ău care i se
întâmpl ă este din vina lui, nu î și asum ă responsabilit ăți, are un spirit autocritic exagerat, nu
crede în schimbare, nici m ăcar în propria schimbare, crede c ă are un destin implacabil, pe care
arunc ă vina când este vorba de nereu șitele sale, nu-și asum ă responsabilitatea faptelor sale,
spune deseori c ă Dumnezeu a hot ărât a șa. În situa ții de conflict este retras, introvertit, umil,
fricos, defensiv, dar poate fi și violent, imprevizibil, u șor influen țabil de p ărerile celorlal ți, nu
este om de ac țiune, toate acestea în contextul în care consider ă c ă apar ține unui grup inferior,
dominat, lipsit de succes, stigmatizat. Consecin ța direct ă este sc ăderea performan țelor școlare.
Influen ța familiei rrome în procesul educa țional este eviden țiat ă în Figura 2.8.

39
Stima de sine etnic ă a familiei

Figura 2.8. Interven ția familiilor rrome în mediul școlar

În ciuda tuturor schimb ărilor, familia înc ă de ține un loc important în societate, și mai
ales în comunit ățile rome, cu un mare poten țial pozitiv în sprijinirea copiilor pentru a avea u n
acces mai mare la educa ție.

40

CAPITOLUL 3
CERCETARE CONSTATATIV Ă DE INVESTIGARE A PERCEP ȚIEI
CADRELOR DIDACTICE ȘI ELEVILOR RROMI DIN
ÎNV ĂȚĂ MÂNTUL PRIMAR FA ȚĂ DE INTEGRAREA ȘCOLAR Ă

3.1. Оbiесtivеlе și iроtеzеlе сеrсеtarii

Obiectivul general al cercet ării const ă în identificarea atitudinii cadrelor didactice și
elevilor fa ță de factorii integr ării școlare. Al ături de acest obiectiv general, s-a urm ărit și
explorarea opiniilor profesorilor fa ță de participarea școlar ă a copiilor.

Iро tеzеlе сеrсеtarii
Ipoteza general ă 1
Care este atitudinea cadrelor didactic e fa ță de factorii integr ării școlare a elevilor
rromi?
Ipoteza specific ă 1.1.
Care este atitudinea cadrelor didactice fa ță de factorii psihologici ai integr ării școlare a
elevilor rromi?
Ipoteza specific ă 1.2.
Care este atitudinea cadrelor didactice fa ță de factorii pedagogici ai integr ării școlare a
elevilor rromi?
Ipoteza specific ă 1.3.
Care este atitudinea cadrelor didactice fa ță de factorii sociali ai integr ării școlare a
elevilor rromi?
Ipoteza general ă 2
Care este atitudinea elevilor rromi fa ță de factorii integr ării școlare?
Ipoteza specific ă 2.1.
Care este atitudinea elevilor rromi fa ță de factorii psihologici ai integr ării școlare?
Ipoteza specific ă 2.2.
Care este atitudinea elevilor rromi fa ță de factorii pedagogici ai integr ării școlare?
Ipoteza specific ă 2.3.
Care este atitudinea elevilor rromi fa ță de factorii sociali ai integr ării școlare?
Ipoteza general ă 3

41
Cum apreciaz ă cadrele didactice din înv ăță mântul preuniversitar diferite aspecte ale
participării școlare în rândul copiilor rromi?
Ipoteza specific ă 3.1.
Care este percep ția cadrelor didactice cu privire la necesitatea edu ca ției în general?
Ipoteza specific ă 3.2.
Care sunt impedimentele ce determin ă un copil s ă nu frecventeze școala?
Ipoteza specific ă 3.3.
În ce m ăsur ă se implic ă conduc ătorii comunit ății rome în alegerea viitorului copiilor
rromi?
Ipoteza specific ă 3.4.
Care este p ărerea cadrelor didactice despre copii rudelor, cuno știn țelor, prietenilor
rromi care nu frecventeaz ă școala?
Ipoteza specific ă 3.5.
Care este percep ția familiilor rrome asupra beneficiilor educa ției?
Ipoteza specific ă 3.6.
Care este opinia cadrelor didactice cu privir e la abandonul școlar și a cauzelor
acestuia?
Ipoteza specific ă 3.7.
Care este percep ția cadrelor didactice fa ță de cercet ările realizate pe tema abandonului
școlar?

3.2. Mеtоdоlоgia сеrсеtarii

3.2.1. Lоtul dе сеrсеtarе

La realizarea studiului au participat 30 de cadre didactice și 30 de elevi rromi din
înv ăță mântul primar. Lotul de cercetare este structurat î n func ție de variabilile independente,
dup ă cum este prezentat în Tabelele 3.1. și 3.2.

Tabelul 3.1. Distribu ția cadrelor didactice în func ție de variabilele independente
Variabile Distribu ția lotului
Dup ă experien ță
profesional ă 12 cu experien ță profesional ă între 1 și 10 ani, 18 cu experien ță
profesional ă mai mare de 11 ani
Formare în domeniu 22 de cadre didactice cu formare în domeniu, 8 f ără formare în
domeniu

42
Tabelul 3.2. Distribu ția elevilor rromi în func ție de variabilele independente
Variabile Distribu ția lotului
Dup ă variabila clas ă
școlar ă 6 din clasa a II-a, 12 din clasa a III-a, 12 din cl asa a IV-a
Dup ă gen X de genul feminin și y de genul masculin

3.2.2. Opera ționalizarea conceptelor și definirea variabililor

Conceptul principal de integrare a elevilor rromi a fost opera ționalizat în 24 de elemente
caracteristice care se reg ăsesc în literatura de specialitate actual ă și care exprim ă atitudinea
cadrelor didactice fa ță de mai multe aspecte:
– implicarea activ ă în cadrul lec țiilor;
– însu șirea optim ă a con ținuturilor din programa școlar ă;
– receptivitatea fa ță de informa țiile și lec țiile noi;
– interac țiunea cu familia;
– rezolvarea cerin țelor școlare;
– comportamentul în colectivul de elevi;
– motiva ția fa ță de înv ățare;
– gestionarea situa țiilor conflictuale în colectiv;
– dorin ța de a ob ține succes școlar ;
– gestionarea situa țiilor conflictuale în familie;
– implicarea în activit ăți extra școlare;
– participarea activ ă în cadrul orelor;
– rela ționarea cu cadrele didactice;
– interac țiunea cu ceilal ți colegi;
– depunerea de eforturi în cadrul activit ăților școlare;
– interven ția prompt ă în cadrul orelor;
– comportamentul în cadrul orelor de curs;
– receptivitatea la sfaturile înv ăță torului;
– însu șirea informa țiilor primite;
– atitudinea fa ță de observa țiile cadrelor didactice;
– comportamentul în cadrul desf ășur ării unor evenimente;
– respectarea sfaturilor profesorilor;
– respectul fa ță de cadrele didactice;

43
– interesul fa ță de lec ții.
Variabilele dependente sunt reprezentate de cele 2 4 aspecte specifice ale integr ării
elevilor rromi.Variabilele independente sunt urm ătoarele: tipul de înv ăță mânt (preuniversitar),
specializarea (profesor pentru înv ăță mântul pre școlar, profesor pentru înv ăță mântul primar,
profesor în înv ăță mântul gimnazial), experien ța profesional ă (cu experien ță profesional ă între
1 și 10 ani, cu experien ță profesional ă mai mare de 11 ani), formarea în domeniu (formare în
domeniu, f ără formare în domeniu).
Un al doilea concept principal de integrare a elev ilor rromi a fost opera ționalizat în 24
de elemente caracteristice care se reg ăsesc în literatura de specialitate actual ă și care exprim ă
atitudinea elevilor fa ță de aspectele:
– imlicarea activ ă în cadrul lec țiilor;
– acomodarea cu noile con ținuturi ale înv ăță rii;
– dorin ța de a înv ăța lucruri noi;
– rela țiile afective cu membrii familiei;
– efectuarea sarcinilor de înv ățare;
– interac țiunea cu colegii;
– motiva ția pentru înv ățare;
– evitarea situa țiilor conflictuale în colectiv;
– aspira ția spre succes, dorin ța de a reu și;
– evitarea situațiilor conflictuale în familie;
– angajarea în activit ățile extra școlare;
– participarea activ ă la ore;
– rela ția elev-profesor;
– comunicarea elev-elev;
– angajarea în activit ățile școlare;
– colaborarea în diferite proiecte și programe educa ționale ;
– comportamentul în cadrul orelor;
– reac ția la sfaturile cadrelor didactice;
– asimilarea informa țiilor transmise în timpul lec țiilor;
– acceptarea consecin țelor gre șelilor f ăcute;
– puterea de a-și st ăpâni reac țiile inadecvate în timpul orelor;
– luarea în considerare a sfaturilor cadrelor didacti ce;
– preocuparea pentru construirea unei rela ții elev-profesor adecvate;
– interes și curiozitate pentru lec ții.

44
Variabilele dependente sunt reprezentate de cele 2 4 aspecte specifice ale integr ării
elevilor rromi.

3.2.3 Metodele și instrumentele de cercetare

Principalele metode de cercetare utilizate sunt che stionarul și interviul.
a) Chestionarul
În cadrul prezentei cercet ări a fost elaborat un chestionar pentru surprindere a
premiselor integr ării elevilor rromi la nivelul percep ției cadrelor didactice și a elevilor din
înv ăță mântul primar. Chestionarele este definite ca „un s istem de întreb ări elaborat în a șa fel
încât s ă ob ținem date cât mai exacte cu privire la o persoan ă sau un grup social” (Cosmovici,
A., 1996, p. 34). Elaborarea chestionarului implic ă parcurgerea urm ătoarelor etape
(H ăvârneanu, C., 2000):
a) stabilirea problemei de studiat;
b) construirea propriu-zis ă a chestionarului:
– sec țiunea introductiv ă, în care se prezint ă scopul cercet ării și condi țiile de
participare, precum și eventualele instruc țiuni de completare a chestionarului;
– sec țiunea cu date biografice , solicitate în func ție de scopul și ipotezele cercet ării
(genul, vârsta, profesia, nivelul studiilor, pozi ția social ă etc.);
– sec țiunea cu întreb ări , care pot fi clasificate în func ție de mai multe criterii:
directe și indirecte (dup ă natura r ăspunsurilor pe care le solicit ă), factuale, de
opinie, de cuno știn țe și de control (în func ție de con ținutul lor), închise și deschise
(în func ție de forma de înregistrare a r ăspunsurilor)
c) stabilirea datelor care vor fi solicitate partic ipan ților;
d) realizarea unui studiu-pilot sau pretestarea che stionarului;
e) revizuirea chestionarului.
Dup ă M. Boco ș (2005), este necesar ă respectarea unor condi ții: delimitarea foarte
clar ă și detaliat ă a problemei de cercetat; definirea și opera ționalizarea conceptelor cu care se
lucreaz ă; existen ța unei concordan țe între întreb ări și tema de cercetare și ipoteze; formularea
clar ă și concis ă a întreb ărilor, utilizându-se un limbaj accesibil; vizarea u nui aspect bine
delimitat la nivelul întreb ărilor și necesitatea de a nu sugera r ăspunsul; respectarea
particularit ăților participan ților chestiona ți.
Utilizarea chestionarului prezint ă atât avantaje, cât și dezavantaje, a șa cum sunt
prezentate în Tabelul 3.3.

45
Tabelul 3.3. Avantajele și dezavantajele utiliz ării chestionarului (apud Popa, N. L., 2009)
Avantaje Limite
– investigarea unui num ăr mare de participan ți
într-un timp relativ scurt;
– oferirea de posibilit ăți multiple de cunoa ștere a
preferin țelor, opiniilor, aspira țiilor elevilor, a
op țiunilor profesionale, a mentalit ăților acestora
și a modului de raportare la unele evenimente,
situa ții, comportamente;
– comparabilitatea datelor ob ținute pentru
indivizi diferi ți;
– prelucrarea și analiza cantitativ ă a datelor
ob ținute în vederea surprinderii unor corela ții
statistice – posibilitatea apari ției unor
deform ări ale rezultatelor
– imposibilitatea de a surprinde
motivele pentru care participan ții
opteaz ă pentru o categorie de
răspuns;
– problemele care deriv ă din
eșantionare (volum și
reprezentativitate)

În partea aplicativ ă sunt aplicate dou ă chestionare: Chestionar de investigare a
percep ției cadrelor didactice din înv ăță mântul primar fa ță de factorii integr ării școlare a
elevilor rromi (Anexa 1) și Chestionar de investigare a percep ției elevilor rromi fa ță de
factorii integr ării școlare (Anexa 2).
Itemii ambelor chestionare au fost construi ți cu ajutorul scalei Likert, care a inclus
variantele de r ăspuns între 1 și 5, unde 1 = „Total dezacord”, 2 = „Dezacord”, 3 = „Acord
slab”, 4 = „Acord” și 5 = „Total de acord”.
Validitatea teoretic ă (de con ținut) a chestionarului
Pentru validarea itemilor s-a apelat la un grup de 10 exper ți, profesori din
înv ăță mântul preuniversitar cu experien ță în domeniul educa ției elevilor rromi. Ace știa au fost
ruga ți s ă analizeze itemii corespunz ători și s ă-și exprime acordul pentru validitatea de
con ținut a chestionarelor.
b) Interviul
Ghidul de interviu este un ansamblu organizat de t eme și/ sau întreb ări care
structureaz ă activitatea de ascultare și de interven ție a celui care intervieveaz ă (Curelaru, M.,
2007, p. 199). Gradul de formalizare a ghidului dep inde de mai multe elemente: natura temei
studiate, de cuno știn țele anterioare ale cercet ătorului despre tem ă, de tipul de anchet ă, de tipul
de interviu preconizat, precum și de modul de analiz ă a datelor. T. Rotariu și P. Ilu ț (1999)
precizeaz ă faptul c ă ghidurile de interviu cunosc o mare varietate de f orme, începând de la
unele care cuprind doar câteva teme mai generale, p ân ă la altele cu o list ă lung ă de subiecte și

46
întreb ări specifice. Forma ghidului depinde și de cât de familiare îi sunt cercet ătorului
problema și popula ția de investigat. Realizarea interviurilor este urm at ă de transcrierea
acestora, codarea, analiza și interpretarea datelor. Codarea datelor ob ținute prin intermediul
interviurilor se realizeaz ă în concordan ță cu modalitatea de analiz ă pentru care se opteaz ă
(Popa, N. L., 2009).
Principalele avantaje care sus țin valorificarea interviului sunt: abordarea în pro funzime a
temei de cercetare, flexibilitatea metodei, control ul ridicat al situa ției, observarea
comportamentelor non-verbale, rata ridicat ă a r ăspunsurilor (Sarantakos, S., 1998). Abordarea
în profunzime a temei de cercetare rezult ă din studierea unor probleme mai complexe prin
utilizarea unor ghiduri de interviu am ănun țite, de o mare subtilitate. R ăspunsurile la interviu
sunt mai personale, mai profunde și mai utile în cercet ări vizând personalitatea, motiva ția etc.
Flexibilitatea metodei indic ă multitudinea de forme pe care le prezint ă interviul. Metoda poate
fi ajustat ă pentru diverse tipuri de investiga ție, scopuri și destina ții diverse. Controlul ridicat
al situa ției se refer ă la faptul c ă metoda interviului asigur ă operatorului controlul succesiunii
întreb ărilor, adaptarea acestora la subiect, posibilitatea corect ării r ăspunsurilor etc. În situa ția
de interviu, cercet ătorul are posibilitatea de a observa comportamentel e non-verbale ale
subiectului, astfel încât se poate m ări cantitatea și calitatea informa țiilor ob ținute. Rata
ridicat ă a r ăspunsurilor este determinat ă de reducerea ratei refuzului de participare la cer cetare
prin contactul direct. De asemenea, prin interviu s e poate asigura formularea r ăspunsurilor la
toate întreb ările, ceea ce permite acumularea tuturor datelor ne cesare verific ării ipotezelor
cercet ării. Dimpotriv ă, rata non-răspunsului este foarte ridicat ă în cazul chestionarului.

3.2.4. Procedura cercet ării

Aplicarea chestionarelor s-a realizat în perioada n oiembrie 2015 – februarie 2016, pe
cadre didactice și elevi din înv ăță mântul primar a Școlii Gimnaziale, comuna V ăleni din
jude țul Neam ț. Aplicarea efectiv ă a chestionarelor a constat în completarea rubricil or
chestionarului. Participan ților li s-a pus la dispozi ție timpul necesar complet ării în întregime a
chestionarelor, ca urmare a analizei detaliate pe c are aceasta îl implic ă. De asemenea, s-a
încercat eliminarea tendin ței de fa țad ă, prin sublinierea faptului c ă nu exist ă r ăspunsuri gre șite
sau corecte, ci doar personale.
Ghidurile de interviu au fost realizate în semestru l al doilea al anului școlar 2015-
2016, în lunile martie și aprilie, iar prelucrarea statistic ă și interpretarea psihopedagogic ă a
rezultatelor s-a desf ăș urat în luna mai a anului 2016.

47

СAPITOLUL 4
PRELUCRAREA, ANALIZA ȘI INT ЕRРRЕTAR ЕA
РЅ IH ОРЕ DAG ОGI СĂ A R ЕZULTAT ЕLОR

În cadrul acestui capitol sunt analizate și interpretate rezultatele cercet ării prin
raportare la cele trei ipoteze formulate.

Ipoteza general ă 1
Care este atitudinea cadrelor didactic e fa ță de factorii integr ării școlare a elevilor
rromi?

Ipoteza specific ă 1.1.
Care este atitudinea cadrelor didactice fa ță de factorii psihologici ai integr ării școlare a
elevilor rromi?

Pentru a verifica ipoteza specific ă 1.1., au fost calcula ți indicatorii statistici principali
(media, mediana, modulul, abaterea standard), care sunt prezenta ți în Tabelul 4.1.

Tabelul 4.1. Valorile indicatorilor statistici pentru aspectele legate de atitudinea cadrelor
didactice fa ță de factorii psihologici ai integr ării școlare a elevilor rromi
Aspecte Media Mediana Modulul Abaterea
standard Suma
Motiva ția fa ță de înv ățare 2.67 3.00 3 .884 80
Perseveren ța (dorin ța de a
ob ține succes școlar) 2.50 2.00 2 .777 75
Capacitatea de aten ție 2.20 2.00 2 1.095 66
Depunerea de efort în
cadrul activit ăților școlare 2.77 3.00 3 .728 83
Receptivitatea la sfaturile
înv ăță torului 3.10 3.00 3 .759 93
Atitudinea fa ță de
sugestiile cadrelor
didactice 3.27 3.00 4 1.081 98
Respectarea sfaturilor
profesorilor 3.00 3.00 3 .830 90
Respectul fa ță de cadrele
didactice 3.07 3.00 3 .785 92

48
Conform rezultatelor reprezentate grafic în Histogr ama 4.1., se poate observa c ă
valorile mediilor statistice sunt potrivite, nici f oarte sc ăzute, dar nici ridicate. Exist ă câteva
aspecte cu privire la factorii psihologici ai integ r ării școlare a elevilor rromi a c ăror medie
statistic ă este egal ă sau mai mare de indicele 3,00, cum ar fi: respectarea sfaturilor profesorilor
(3,00), respectul fa ță de cadrele didactice (3,07); receptivitatea la sfa turile înv ăță torului (3,10);
atitudinea fa ță de sugestiile cadrelor didactice (3,27).

Histograma 4.1. Reprezentarea grafic ă a mediilor statistice ale aspectelor referitoare l a
atitudinea cadrelor didactice fa ță de factorii psihologici ai integr ării școlare a elevilor rromi

Ipoteza specific ă 1.2.
Care este atitudinea cadrelor didactice fa ță de factorii pedagogici ai integr ării școlare a
elevilor rromi?

Pentru a verifica ipoteza specific ă 1.1., au fost calcula ți indicatorii statistici principali
(media, mediana, modulul, abaterea standard), care sunt prezenta ți în Tabelul 4.2.

Tabelul 4.2. Valorile indicatorilor statistici pentru aspectele legate de atitudinea cadrelor
didactice fa ță de factorii pedagogici ai integr ării școlare a elevilor rromi
Aspecte Media Mediana Modulul Abaterea
standard Suma
Implicarea în cadrul lec țiilor 2.43 2.50 3 1.006 73

49
Însu șirea optim ă a
con ținuturilor din programa
școlar ă 2.27 2.00 2 .828 68
Receptivitatea fa ță de
informa țiile și lec țiile noi 2.53 3.00 3 .973 76
Rezolvarea cerin țelor școlare 2.07 2.00 1a .980 62
Implicarea în activit ățile
extra școlare 2.50 2.50 2a .731 75
Interven ția prompt ă în cadrul
orelor 2.50 2.00 2 .820 75
Însu șirea informa țiilor primite 2.30 2.00 2 .988 69
Interesul fa ță de lec ții 2.20 2.00 2 1.186 66

Conform datelor reprezentate grafic în Histograma 4 .2., se poate constata c ă valorile
mediilor statistice sunt potrivite, nici foarte sc ăzute, dar nici ridicate. Fa ță de mediile statistice
ale factorilor psihologici, mediile factorilor peda gogici sunt mai sc ăzute.

Histograma 4.2. Reprezentarea grafic ă a mediilor statistice ale aspectelor referitoare l a
atitudinea cadrelor didactice fa ță de factorii pedagogici ai integr ării școlare a elevilor rromi

Ipoteza specific ă 1.3.
Care este atitudinea cadrelor didactice fa ță de factorii sociali ai integr ării școlare a
elevilor rromi?

Pentru a verifica ipoteza specific ă 1.2., au fost calcula ți indicatorii statistici principali
(media, mediana, modulul, abaterea standard), care sunt prezenta ți în Tabelul 4.3.

50

Tabelul 4.3. Valorile indicatorilor statistici pentru atitudine a cadrelor didactice fa ță de factorii
sociali ai integr ării școlare a elevilor rromi
Aspecte Media Mediana Modulul Abaterea
standard Suma
Interac țiunea cu familia 3.43 3.00 3 .858 103
Comportamentul în
colectivul de elevi 2.67 3.00 3 .711 80
Gestionarea situa țiilor
conflictuale în colectiv 2.90 3.00 3 .995 87
Gestionarea situa țiilor
conflictuale în familie 2.90 3.00 3 1.094 87
Rela ționarea cu cadrele
didactice 3.03 3.00 3 .809 91
Interac țiunea cu ceilal ți
colegi 2.80 3.00 3 .761 84
Comportamentul în cadrul
orelor de curs 2.67 3.00 3 .922 80
Comportamentul în cadrul
desf ăș ur ării unor evenimente 2.83 3.00 3 .950 85

Conform rezultatelor reprezentate grafic în Histog rama 4.3., se poate observa c ă
valorile mediilor statistice sunt potrivite, nici f oarte sc ăzute, dar nici ridicate. Exist ă câteva
aspecte cu privire la factorii sociali ai integr ării școlare a elevilor rromi a c ăror medie
statistic ă este mai mare de indicele 3,00, cum ar fi: rela ționarea cu cadrele didactice (3,03),
interac țiunea cu familia (3,43).

Histograma 4.3. Reprezentarea grafic ă a mediilor statistice ale aspectelor referitoare l a
atitudinea cadrelor didactice fa ță de factorii sociali ai integr ării școlare a elevilor rromi

51

Ipoteza general ă 2
Care este atitudinea elevilor rromi fa ță de factorii integr ării școlare?

Ipoteza specific ă 2.1.
Care este atitudinea elevilor rromi fa ță de factorii psihologici ai integr ării școlare?

Pentru a verifica ipoteza specific ă 2.1., au fost calcula ți indicatorii statistici principali
(media, mediana, modulul, abaterea standard), care sunt prezenta ți în Tabelul 4.4.

Tabelul 4.4. Valorile indicatorilor statistici pent ru aspectele legate de atitudinea elevilor rromi
fa ță de factorii psihologici ai integr ării școlare
Aspecte Media Mediana Modulul Abaterea
standard Suma
Dorin ța de a înv ăța lucruri noi 2.97 3.00 3 .928 89
Motiva ția pentru înv ățare 3.13 3.00 3 1.106 94
Aspira ția spre succes, dorin ța
de a reu și 2.93 3.00 3 .980 88
Reac ția la sfaturile cadrelor
didactice 3.13 3.00 3 .937 94
Acceptarea consecin țelor
gre șelilor f ăcute 2.83 3.00 3 1.085 85
Puterea de a-și st ăpâni reac țiile
inadecvate din timpul orelor 2.90 3.00 3 1.029 87
Comportamentul în cadrul
orelor 3.33 3.00 3 1.213 100
Luarea în considerare a
sfaturilor cadrelor didactice 2.97 3.00 3 .928 89

Conform rezultatelor reprezentate grafic în Histog rama 4.4., se poate observa c ă
valorile mediilor statistice sunt potrivite, nici f oarte sc ăzute, dar nici ridicate. Exist ă câteva
aspecte cu privire la factorii psihologici ai integ r ării școlare a c ăror medie statistic ă este mai
mare de indicele 3,00, cum ar fi: motiva ția pentru înv ățare (3,13); reac ția la sfaturile cadrelor
didactice (3,13); comportamentul în cadrul orelor ( 3,33).

52

Histograma 4.4. Reprezentarea grafic ă a mediilor statistice ale aspectelor referitoare l a
atitudinea elevilor rromi fa ță de factorii psihologici ai integr ării școlare

Ipoteza specific ă 2.2.
Care este atitudinea elevilor rromi fa ță de factorii pedagogici ai integr ării școlare?

Pentru a verifica ipoteza specific ă 2.2., au fost calcula ți indicatorii statistici principali
(media, mediana, modulul, abaterea standard), care sunt prezenta ți în Tabelul 4.5.

Tabelul 4.5. Valorile indicatorilor statistici pent ru aspectele legate de atitudinea elevilor rromi
fa ță de factorii pedagogici ai integr ării școlare
Aspecte Media Mediana Modulul Abaterea
standard Suma
Implicarea activ ă în cadrul
lec țiilor 2.73 2.50 2 1.048 82
Acomodarea cu noile
con ținuturi ale înv ăță rii 2.63 3.00 3 .809 79
Efectuarea sarcinilor de
înv ățare 2.70 2.50 2 1.088 81
Angajarea în activit ăți
extra școlare 2.80 3.00 2a 1.186 84
Participarea activ ă la ore 2.53 2.00 2 1.167 76
Angajarea în activit ățile școlare 3.17 3.00 3 1.085 95
Asimilarea informa țiilor
transmise în timpul lec țiilor 2.73 3.00 2 1.172 82
Interes și curiozitate pentru
lec ții 2.53 2.00 2 1.106 76

53
Conform rezultatelor reprezentate grafic în Histogr ama 4.5., se constat ă că valorile
mediilor statistice sunt potrivite, nici foarte sc ăzute, dar nici ridicate. În cazul unei categorii
de aspecte legate de factorii pedagogici ai integr ării școlare a elevilor rromi, media statistic ă
este mai mare de indicele 3,00: angajarea în activit ățile școlare (3,17).

Histograma 4.5. Reprezentarea grafic ă a mediilor statistice ale aspectelor referitoare l a
atitudinea elevilor rromi fa ță de factorii pedagogici ai integr ării școlare

Ipoteza specific ă 2.3.
Care este atitudinea elevilor rromi fa ță de factorii sociali ai integr ării școlare?

Pentru a verifica ipoteza specific ă 2.3., au fost calcula ți indicatorii statistici principali
(media, mediana, modulul, abaterea standard), care sunt prezenta ți în Tabelul 4.6.

Tabelul 4.6. Valorile indicatorilor statistici pent ru aspectele legate de atitudinea elevilor rromi
fa ță de factorii sociali ai integr ării școlare
Aspecte Media Mediana Modulul Abaterea
standard Suma
Interac țiunea cu membrii
familiei 3.00 3.00 3 1.145 90
Interac țiunea cu colegii 2.77 3.00 2a .935 83
Evitarea situa țiilor conflictuale
în colectiv 3.07 3.00 3 1.081 92

54
Evitarea situa țiilor conflictuale
în familie 3.20 3.00 3 1.157 96
Rela ția elev-profesor 2.63 3.00 3 1.066 79
Comunicarea elev-elev 2.97 3.00 3 .964 89
Colaborarea în diferite proiecte
și programe educa ționale 2.60 2.50 2 .968 78
Preocuparea pentru construirea
unei rela ții elev-profesor
adecvate 2.90 3.00 3 1.062 87

Conform datelor reprezentate grafic în Histograma 4 .6., se poate observa c ă valorile
mediilor statistice sunt potrivite, nici foarte sc ăzute, dar nici ridicate. Exist ă câteva aspecte cu
privire la factorii sociali ai integr ării școlare a elevilor rromi, a c ăror medie statistic ă este
egal ă sau mai mare de indicele 3,00, cum ar fi: interac țiunea cu membrii familiei (3,00), evitarea
situa țiilor conflictuale în colectiv (3,07); evitarea sit ua țiilor conflictuale în familie (3,20).

Histograma 4.6. Reprezentarea grafic ă a mediilor statistice ale aspectelor referitoare l a
atitudinea elevilor rromi fa ță de factorii sociali ai integr ării școlare

55
Ipoteza general ă 3
Cum apreciaz ă cadrele didactice din înv ăță mântul preuniversitar diferite aspecte ale
particip ării școlare în rândul copiilor rromi?

Ipoteza specific ă 3.1.
Care este percep ția cadrelor didactice cu privire la necesitatea edu ca ției în general?

Pentru interpretarea ipotezei specifice 3 .1., vor fi analizate frecven țele r ăspunsurilor
cadrelor didactice cu privire la necesitatea educa ției în general (Tabelul 4.7.).

Tabelul 4.7. Frecven țele r ăspunsurilor cadrelor didactice cu privire la necesi tatea educa ției în
general
Nr. Categorii tematice Frecven ța Procentul (%)
1 Destul de important ă 2 6,67
2 Foarte important ă 19 63,33
3 Deosebit de important ă 9 30

Conform datelor reprezentate în Histograma 4.7., s e poate observa c ă 63,33% dintre
cadrele didactice consider ă c ă educa ția este foarte important ă, 30% dintre ace știa apreciaz ă c ă
educa ția este deosebit de important ă, iar 6,67% men ționeaz ă c ă educa ția este destul de
important ă.

Histograma 4.7. Reprezentarea grafic ă a frecven țelor răspunsurilor cadrelor didactice cu
privire la necesitatea educa ției în general

56
Ipoteza specific ă 3.2.
Care sunt impedimentele ce determin ă un copil s ă nu frecventeze școala?

Pentru interpretarea ipotezei specifice 3.2., vor fi analizate frecven țele r ăspunsurilor
cadrelor didactice cu privire la principalul obstac ol al unui copil de a nu merge la școal ă
(Tabelul 4.8.).

Tabelul 4.8. Frecven țele r ăspunsurilor cadrelor didactice cu privire la princi palul obstacol de
a nu merge la școal ă
Nr. Categorii tematice Frecven ța Procentul (%)
1 Părin ții nu muncesc 10 33,33
2 Lipsa banilor 14 46,67
3 Sărăcia 6 20

Conform datelor reprezentate în Histograma 4.8., se poate observa c ă 46,67% dintre
cadrele didactice consider ă c ă lipsa banilor reprezint ă un obstacol, 33,33% dintre ace știa
apreciaz ă c ă p ărin ții nu muncesc, iar 20% men ționeaz ă c ă s ărăcia impiedic ă impiedic ă copiii
să nu mearg ă la școal ă.

Histograma 4.8. Reprezentarea grafic ă a frecven țelor răspunsurilor cadrelor didactice cu
privire la obstacolele abandanoului școlar

57
Ipoteza specific ă 3.3.
În ce m ăsur ă se implic ă conduc ătorii comunit ății rome în alegerea viitorului copiilor
rromi?

Pentru interpretarea ipotezei specifice 3.3., vor fi analizate frecven țele r ăspunsurilor
cadrelor didactice cu privire la influen ța celor care conduc comunitatea rrom ă în alegerea
viitorului elevului rrom. (Tabelul 4.9.).

Tabelul 4.9. Frecven țele r ăspunsurilor cadrelor didactice cu privire la influe n ța celor care
conduc comunitatea rrom ă
Nr. Categorii tematice Frecven ța Procentul (%)
1 Nu sunt influen ți 11 36,67
2 Foarte influen ți 5 16,67
3 Mai pu țin influen ți 7 23,33
4. Nu știu 7 23,33

Conform datelor reprezentate în Histograma 4.9., s e poate observa c ă 36,67% dintre
cadrele didactice consider ă c ă nu sunt influen ți cei care conduc comunitatea rrom ă, 16,67%
dintre ace știa apreciaz ă c ă sunt foarte influen ți, iar 23,33% men ționeaz ă c ă sunt mai pu țin
influen ți, iar 23,33 nu știu.

Histograma 4.9. Reprezentarea grafic ă a frecven țelor răspunsurilor cadrelor didactice cu
privire la influen ța celor care conduc comunitatea rrom ă în alegerea viitorului elevului rrom

58
Ipoteza specific ă 3.4.
Care este percep ția cadrelor didactice în ceea ce prive ște opinia familiilor rrome
despre beneficiile educa ției ?

Pentru interpretarea ipotezei specifice 3.4., vor fi analizate frecven țele r ăspunsurilor cu
privire la p ărerea cadrelor didactice despre percep ția familiilor rrome asupra beneficiilor
educa ției. (Tabelul 4.10.).

Tabelul 4.10. Frecven țele r ăspunsurilor cu privire la p ărerea cadrelor didactice despre
percep ția familiilor rrome asupra beneficiilor educa ției
Nr. Categorii tematice Frecven ța Procentul (%)
1 Se gândesc la viitor 12 40
2 Sunt mul țumi ți 10 33,33
3 Nu au rude 8 26,67

Conform datelor reprezentate în Histogram a 4.10., se poate observa c ă 40% dintre
cadrele didactice afirm ă c ă familiile elevului rrom se gândesc la copiilor lor , 33,33% dintre
ace știa apreciaz ă c ă sunt mul țumi ți, iar 26,67% men ționeaz ă c ă nu au rude.

Histograma 4.10. Reprezentarea grafic ă a frecven țelor răspunsurilor cadrelor didactice cu
privire la percep ția familiilor rrome asupra beneficiilor educa ției aduse elevilor rromi

59
Ipoteza specific ă 3.6.
Care este opinia cadrelor didactice cu privir e la abandonul școlar și a cauzelor
acestuia?

Pentru interpretarea ipotezei specifice 3.6., vor fi analizate frecven țele r ăspunsurilor
cadrelor didactice cu privire la abandonul școlar și a cauzelor acestuia. (Tabelul 4.11.).

Tabelul 4.11. Frecven țele r ăspunsurilor cu privire la p ărerea cadrelor didactice cu privire la
abandonul școlar și a cauzelor acestuia
Nr. Categorii tematice Frecven ța Procentul (%)
1 Sărăcia 17 56,67
2 Lipsa banilor 9 30
3 Lipsa celor necesare 4 13,33

Conform datelor reprezentate în Histograma 4.11., se poate observa c ă 56,67% dintre
cadrele didactice afirm ă c ă s ărăcia impiedic ă copiii s ă nu mearg ă la școal ă, 30% dintre ace știa
apreciaz ă lipsa banilor ar un alt obstacol, iar 13,33% men ționeaz ă lipsa celor necesare.

Histograma 4.11. Reprezentarea grafic ă a frecven țelor răspunsurilor cadrelor didactice cu
privire la abandonul școlar și a cauzelor acestuia

60
Ipoteza specific ă 3.7.
Care este percep ția față de cercet ările realizate pe tema abandonului școlar?

Pentru interpretarea ipotezei specifice 3.7., vor fi analizate frecven țele r ăspunsurilor
cadrelor didactice cu privire la cum vede comunitat ea rrom ă cercet ările despre abandonul
școlar. (Tabelul 4.12.).

Tabelul 4.12. Frecven țele r ăspunsurilor cu privire la percep ția cadrelor didactice fa ță de
cercet ările realizate pe tema abandonului școlar
Nr. Categorii tematice Frecven ța Procentul (%)
1 O p ărere bun ă 18 60
2 Sunt încânta ți 6 20
3 Nu știu 6 20

Conform datelor reprezentate în Histograma 4.12., se poate observa c ă 60% dintre
cadrele didactice afirm ă c ă membrii comunit ății rrome au o p ărere bun ă despre cercet ările
legate de abandonul școlar, 20% dintre ace știa sunt încânta ți, iar 20% men ționeaz ă c ă nu stiu
nimic legat de acest lucru.

Histograma 4.12. Reprezentarea grafic ă a frecven țelor răspunsurilor cadrelor didactice cu
privire la percep ția fa ță de cercet ările realizate pe tema abandonului școlar

61

CONCLUZII

La nivel teoretic sunt elaborate ab оrd ările psihopedagogice și socio-culturale
rеfеrit оar е la integrarea școlar ă a еlеvil оr r оmi. Accentul este plasat pe fundamentarea
teoretic ă a factorilor integr ării școlare a elevilor rromi (psihologici, pedagogici și socio-
culturali). În urma document ării pe baza bibliografiei consultate se pot formula urm ătoarele
concluzii:
• Aѕрес tеle рrоbl еmati се al е еdu сării еlеvil оr r оmi pot fi analizate din mai multe
perspective: material ă, social ă, educa țional ă.
• Exist ă exemple de practici în înv ăță mântul românesc, eviden țiate prin proiectele
educa ționale care au ca obiectiv stimularea particip ării la educa ție a copiilor și
tinerilor romi.
• Factori psihologici ai integr ării școlare a elevilor rromi vizeaz ă nivelul de anxietate
școlar ă, particularit ățile de personalitate, particularit ățile motiva ției cognitive.
• Din punct de vedere pedagogic, factorii sunt de nat ur ă obiectiv ă, cu referire la
condi țiile obiective, independente de elev (forme de orga nizare ale înv ăță mântului,
metode de predare, sistemul de cerin țe instructiv-educative, preg ătirea și
personalitatea profesorului, familia din care provi ne elevul și clasa, ca grup social
din care face parte) și de ordin subiectiv, deoarece depind de personalit atea elevului
(factori intelectuali, afectivi, motiva ționali, atitudinali).
• Factorii sociali ai integr ării școlare sunt multipli: s ărăcia și s ărăcia extrem ă, șomajul
ori sub-angajarea, migra ția intern ă și extern ă, lipsa documentelor necesare,
prejudec ățile și neîncrederea.
În partea practic ă este realizat ă o cercetare constatativ ă care are ca o biectiv general
identificarea atitudinii cadrelor didactice și elevilor fa ță de factorii integr ării școlare. Al ături
de acest obiectiv general, s-a urm ărit și explorarea opiniilor profesorilor fa ță de participarea
școlar ă a copiilor. Pentru realizarea primului obiectiv, a u fost construite, validate și aplicate
dou ă chestionare: Chestionarul de investigare a percep ției cadrelor didactice din înv ăță mântul
primar fa ță de factorii integr ării școlare a elevilor rromi și Chestionar de investigare a
percep ției elevilor rromi fa ță de factorii integr ării școlare. Rezultatele cercet ării, ca urmare a
aplic ării chestionarelor, arat ă c ă valorile mediilor statistice sunt potrivite, nici foarte sc ăzute,
dar nici ridicate și foarte ridicate în cea ce prive ște factorii psihologici, pedagogici și sociali ai
integr ării școlare, atât la nivelul percep ției cadrelor didactice, cât și a elevilor rromi. Pentru

62
îndeplinirea celui de-al doilea obiectiv, a fost el aborat un ghid de interviu pentru cadrele
didactice din înv ăță mântul primar cu privire la participarea școlar ă a elevilor rromi. În urma
aplic ării ghidurilor de interviu, au fost ob ținute mai multe rezultate:
• Majoritatea cadrelor didactice consider ă c ă educația este foarte important ă la
nivel general.
• Cele mai multe cadre didactice apreciaz ă c ă lipsa banilor reprezint ă un obstacol
al integr ării eficiente a elevilor rromi.
• În percep ția cadrelor didactice care au r ăspuns, cei care conduc comunitatea
rrom ă nu sunt influen ți.
• Majoritatea cadrelor didactice precizeaz ă că familiile elevului rrom se gândesc la
viitorul copiilor lor.
• Cele mai multe cadre didactice consider ă că s ărăcia este principala cauz ă a
abandonului școlar.
• În opinia cadrelor didactice, membrii comunit ății rrome au o p ărere bun ă despre
cercet ările legate de abandonul școlar.
Datele cercet ării constataive eviden țiaz ă rolul percep ției cadrelor didactice și a elevilor
rromi fa ță de factorii integr ării școlare. Este necesar ă continuarea studiilor în acest domeniu
pentru a oferi r ăspunsuri cadrelor didactice și responsabililor educa ționali cu privire la
obstacolele și problematica integr ării școlare a elevilor rromi.

63

BIBLIOGRAFIE

AMZA T. (1996). Țiganii – nес un оѕс uti d е langa n оi. Bu сur еѕti: Еditura Atla ѕ L еx.
BOCO Ș, M. (2003). Cercetarea pedagogic ă. Suporturi teoretice și metodologice . Cluj-
Napoca: Editura Casa C ărții de Știin ță .
BURTEA, V. (1997). Șan ѕе lе рор ula țiеi d е rr оmi. Rеvi ѕta d е Се rсе tari Ѕос ial е, nr. 3.
BOCO Ș, M. (2005). Teoria și practica cercet ării pedagogice . Cluj-Napoca: Editura Casa
Cărții de Știin ță .
COA ȘAN, A. (1988). Adaptarea școlar ă, Abordare psiho-socio-pedagogic ă în înv ăță mântul
primar. Bucure ști: E.D.P.
COSMOVICI, A. (1996). Psihologie general ă. Ia și: Editura Polirom.
CURELARU, M. (2007). „Metode de cercetare în psihol ogie”. În: Psihologie . Ia și: Editura
Universit ății „Al. I. Cuza”, 157-260.
Еur оре an Со mmi ѕѕ iоn (2012), Rеро rt оn di ѕс riminati оn оf r оma сhildr еn în еdu сati оn,
GRUB ЕR, G. (2012). Еdu сati оn and ѕос ial inсlu ѕiоn оf r оma min оrity in R оmania.
HATOS, A. (2006). Ѕос iоlоgia еdu сațiеi. Ia și: Editura Ро lir оm.
HĂVÂRNEANU Cornel (2000). Cunoa șterea psihologic ă a persoanei. Ia și: Editura Polirom.
JEAN P. (1973). Nasterea inteligentei la copil
KULCSAR, T. (1978). Factorii psihologici ai reu șitei școlare. Bucure ști: E.D.P.
LIEGEOIS, J.- Р. (2008). Rr оmii în Еur ор a. Bu сur еști: Bir оul d е inf оrmar е al Со nѕiliului
Еur оре i la Bucure ști.
MATACHE, M. (2014). Dеzv оltar еa tim рuri е a сор iil оr r оmi: fa сtоri d е ri ѕс și fa сtоri d е
рrоtес ti е. Editura Рubli сa
MICU, J. (2009). Integrarea social ă a rromilor. Etnosfera , Nr. 1, 11-24.
Mini ѕtеrul Еdu сațiеi și Се rсе tării (2002). Рarti сiрar еa la еdu сațiе a сор iil оr rr оmi.
Рrоbl еmе, ѕо lu ții, a сtоri.
MOISA, F. (2012). History, Ideology and Politics in Communist Romania 1948-1989.
Budapesta: Eötvös Lorand Kiadó.
NЕAM ȚU, C. (2003). Dеvian ță șсо lar ă. Ia și: Editura Polirom.
PĂUN, E. (1991). Debutul școlariz ării – dificult ăți de adaptare. Înv ăță mântul primar , nr. 1,
p. 4.
РONCE, Е. (1999). Țiganii din R оmania – о min оritat е în tranzi țiе. Bucure ști: Еditura
Со mрania.

64
POPA, M. (2009). Analiza de itemi din perspectiva teoriei clasice a testului, Universitatea
Bucure ști.
POPA, N. L. (2009). „Metode, tehnici și instrumente de cercetare”. În L. Antonesei (coord .),
Ghid pentru cercetarea educa ției . Ia și: Editura Polirom.
RADU, I.T. (2000) . Evaluarea în procesul didactic . Bucure ști: E.D.P.
ROTARIU, T., ILU Ț, P. (1999). Ancheta sociologic ă și sondajul de opinie . Ia și: Editura
Polirom.
SARANTAKOS, S. (1998). Social research . MacMillan Press Itd.
SORIN, C. (1998). Dic ționar de termini pedagogici . Bucure ști: E.D.P.
SANDU, M. (2005). Romii din România – Repere prin istorie . Bucure ști: Editura Vanemonde.
ȘCHIOPU, U., VERZA, E. (2010). Adaptarea școlar ă, Abordare psiho-socio-pedagogic ă în
înv ăță mântul primar .
TURCUT, D. A. (2013). Еdu сati оn – Th е R оma’ ѕ marginaliz еd min оrity in R оmania . Malm о
Univ еrѕity.
ZAMFIR, E., ZAMFIR, C. (1993) . Țiganii între ignorare și îngrijorare. Bucure ști: Editura
Alternative.

65

ANEXE

66
ANEXA 1. Chestionar de investigare a percep ției cadrelor didactice din înv ăță mântul primar
fa ță de factorii integr ării școlare a elevilor rromi

It еm 1 2 3 4 5
1. Рarti сiрă în m оd a сtiv la l есții.
2. Ѕе ada рtеaz ă la cerin țele рrоgram еi șсо lar е.
3. Ѕunt atra și d е inf оrma țiil е și l есțiil е n оi.
4. Au о r еla țiе bun ă сu familia.
5. I și fa с t еmеlе.
6. Ѕе int еgr еaza bin е în со lес tivul d е еlеvi.
7. I ѕi d оrеѕс ѕă inv еtе.
8. Nu au со nfli сtе сu со lеgii.
9. Dau d оvad ă dе ambi țiе.
10. Nu au о r еlati е t еnѕiоnata сu vr еunul din рarinti.
11. Рarti сiрa la a сtivit ăți еxtra ѕсо lar е.
12. Оfеră răѕр un ѕuri la оrе.
13. Au о r еla țiе bun ă сu сadr еlе dida сtiсе .
14. Ѕunt ѕос iabili сu со lеgii și înv ăță tоrul.
15. Ѕunt harni сi și mun сit оri.
16. Ѕе im рli сa în tim рul l ес tiil оr.
17. Dau d оvada d е сalm.
18. A ѕс ulta d е invatat оr.
19. A ѕimil еaza inf оrmatiil е рrimit е.
20. R еaсti оnеaza la at еnti оnaril е сadr еlоr dida сti се .
21. Au rabdar е.
22. R еѕрес ta ѕfaturil е сadr еlоr dida сti се .
23. Ѕunt at еnti la r еlatia сu invatat оrul.
24. Ѕunt int еrеѕ ati d е l ес tii.

LEGENDA:
1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Acord slab
4. Acord
5. Total de acord

67
ANEXA 2. Chestionar de investigare a percep ției elevilor rromi fa ță de factorii integr ării
școlare

LEGENDA:
1. Total dezacord
2. Dezacord
3. Acord slab
4. Acord
5. Total de acord

It еm 1 2 3 4 5
1. Imi рla се ѕă рarti сiр la l есții.
2. Ma ada рtеz u ѕо r l есțiil оr.
3. Imi рla с l есțiil е în сar е invat се va n оu.
4. Ma int еlеg bin е сu familia m еa.
5. Imi fa с t еmеlе.
6. Ma int еlеg bin е сu со lеgii m еi.
7. Imi d оrеѕс ѕă invat.
8. Nu ma се rt сu со lеgii.
9. Ѕunt ambiti оѕ .
10. Nu ma се rt сu vr еunul din рarintii m еi.
11. Рarti сiр la a сtivit ățil е еxtra șсо lar е.
12. Ra ѕр und la оrе.
13. Ma int еlеg bin е сu рrоfеѕо rii.
14. Imi рla се ѕă v оrb еѕс сu со lеgii și рrоfеѕо rii.
15. Ѕunt harni с și mun сit оr.
16. Ma im рli с în рrоiес tе șсо lar е.
17. Ѕunt сalm.
18. A ѕс ult d е invatat оr.
19. Tin mint е și int еlеg mat еriil е.
20. A ѕс ult d е invatat оr da сă ma се arta.
21. Am rabdar е.
22. R еѕрес t ѕfaturil е рrоfеѕо ril оr.
23. Am grija сa r еlatia m еa сu рrоfеѕо rii ѕă fi е
рla сuta.
24. Ma int еrеѕе aza l есțiil е.

68
ANEXA 3. Ghid de interviu pentru cadrele didactice din înv ăță mântul primar cu privire la
participarea școlar ă a elevilor rromi

Bun ă ziua! Num еlе m еu еѕ tе și ѕunt profesor la Școala
Gimnazial ă , ѕрес ializar еa
din .
Rеaliz еz о се rсе tar е ре t еma aband оnului șсо lar în rândul сор iil оr rr оmi
din com.V ăleni, înv ăță mântul preuniv еrѕitar și a ș d оri ѕă aflu орinia
dumn еav оaѕtr ă d еѕр rе a сеѕ t ѕubi ес t. Da сă ѕunt еți d е a со rd, vă rog ѕă r ăѕр und еți la
urm ătоar еlе într еbări:

1. Сât d е n есеѕ ar ă еѕ tе еdu сația în via ța unui оm?

2. Сar е ar fi се l mai mar е obstacol dе a nu m еrg е la șсо al ă un сор il d е
vâr ѕta șсо lii? Argum еnta ți!

3. Сât d е influ еnți ѕunt се i сar е со ndu с со munitat еa rr оmă în al еgеrеa
viit оrului tân ărului rr оm?

4. Cum ре rсер e familia copilului rrom b еnеfi сiil е еdu сațiеi?

5. Се рar еrе av еți d еspre aband оnul șсо lar? Еnum еra ți рrin сiрal еlе
сauz е?

6. Сar е сrеdеți сă еѕ tе ор inia со munit ății rr оmе dеѕр rе a сеѕ t рrоiес t?