Calculul Trezoreriei Nete PE O Perioadă DE Doi Ani

UNIVERSITATEA SPIRUHARET

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCUREȘTI

Programul de studii universitare de masterat CAEIP

PROIECT LA DISCIPLINA “SISTEME EXPERT DE GESTIUNE (SEG)” (Semestrul 2)

CALCULUL TREZORERIEI NETE PE O PERIOADĂ DE DOI ANI
PENTRU DETERMINAREA ANULUI FAVORABIL ȘI LUAREA
DECIZIILOR PENTRU EVOLUȚIA INTREPRiNdERII

9

Titularul disciplinei :
Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM

Masterand :

SOFICARU Alecsandra Mădălina

BUCUREȘTI
2013 ’

Introducere

Marven Minsky când a fost întrebat ce este inteligența artificială a răspuns :”Există întotdeauna persoane care au nevoie să definească totul pentru a realiza ceva.De ce ? ”

Inteligența artificială are ca scop dezvoltarea sistemelor care sunt bazate pe calculator.

În domeniul economic sunt utilizate sisteme expert, aceste sisteme sunt fundamentate pe tehnologii artificiale și reprezintă un sistem de programe pe calculator.

Limbajul de programare Prolog este utilizat în dezvoltarea sistemelor expert. Un program Prolog este reprezentat dintr-o colecție de fapte și reguli , acest program este un limbaj de nivel înalt.

Lucrarea “Calculul trezoreriei nete pe o perioadă de doi ani pentru determinarea anului favorabil si luarea deciziilor pentru evoluția intreprinderii” este realizată pentru a putea compara cu o mai mare ușurință trezoreria netă a unei intreprinderi pentru doi ani consecutivi, sau chiar pentru două intreprinderi diferite și a ne da seama care intreprindere dispune de mai multe lichidități.

Tabloul fluxurilor de trezorerie este o situație de flux care permite compararea rezultatelor diferitelor întreprinderi prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru aceleași operații și evenimente. Pe baza unui tablou al fluxurilor de trezorerie „utilizatorii pot să evalueze schimbările activului net al unei întreprinderi, în structura sa financiară, capacitatea de adaptare la diferitele conjuncturi și oportunități, să elaboreze modele pentru aprecierea diferitelor întreprinderi”.

Cash-flow-ul sau trezoreria netă reprezintă diferența dintre încasările și plățile curente ale unei firme pe o anumita perioadă de timp. Acest cash-flow răspunde la întrebări legate de solvabilitatea și lichiditatea firmei și este o expresie a derulării fluxurilor comerciale. Lichiditățile se referă la fondurile disponibile și la depozitele la vederea ale unei intreprinderi.

Trezoreria netă are un rol fundamental într-o intreprindere deoarece caracterizează mărimea disponibilităților bănești de care dispune aceasta la un moment dat. În general trezoreria este masa de disponibilități făcută disponibilă din jocul plăților și încasărilor și care să facă față permanent scadențelor.

De aceea în Capitolul II- Studiu de caz. Calculul trezoreriei nete pe o perioadă de doi ani pentru determinarea anului favorabil si luarea deciziilor pentru evoluția intreprinderii este realizat un program în limbajul Prolog care este dedicat în special acționarilor ,economiștilor și persoanelor care sunt interesate într-un mod deosebit de o anumită intreprindere pentru că îi ajută să observe evoluția lichidităților pe o anumită periodă de timp. Aceștia pot compara anumite perioade din an ale trezoreriei nete sau chiar ani și pot observa evoluția trezoreriei; aceasta poate să aibă o evoluție favorabilă iar lichiditățile să crească, poate să fie vorba de un deficit ,iar atunci intreprinderea trebuie să facă un credit pentru a își plătii datoriile sau există cazuri în care trezoreria netă este 0 și atunci încasările sunt egale cu plățile.

Cuprins :

Introducere 2

I. Cadrul economic de lucru general, caracterizarea mediului PROLOG in

care se va realiza proiectul cu studiu de caz 4

Sisteme expert de gestiune; Limbajul Prolog 4

Cadrul economic general 5

Trezoreria netă 5

Trezoreria pozitivă 6

Trezoreria negative 6

Trezoreria 0 6

Avantajele și obiectivele trezoreriei nete 6

Caracterizarea mediului Prolog în care se va realiza studiul de

caz 7

II. Studiu de caz. Calculul trezoreriei nete pe o perioadă dedoi ani pentru determinarea anului favorabil și luarea deciziilor pentru evoluția

întreprinderii 9

Concluzii 15

Bibliografie 15

Capitolul I – Cadrul economic de lucru general, caracterizarea mediului
PROLOG in care se va realiza proiectul cu studiu de caz.

Sisteme expert de gestiune; Limbajul Prolog

Inteligența Artificială și-a avut începuturile după sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. Primele programe apărute erau cele care rezolvau puzzle-uri sau care jucau anumite jocuri.

Principalul scop al Inteligenței Artificiale este dezvoltarea sistemelor bazate pe calculator , ca acestea să poată imita criteriul uman. Ele sunt capabile să învețe limbaje naturale, cum gândește , răspunde , interacționează creierul uman.

Printre principalele domenii de aplicație ale inteligenței artificiale sunt și sistemele expert, învățarea automată, robotica, traducerea automată, realitatea virtuală, etc.

“Sistemul expert reprezintă un sistem de programe pe calculator, fundamentat pe metode și tehnologii ale inteligenței artificiale, care stochează cunoștințele mai multor experți umani dintr-un domeniu bine definit și pe care apoi le utilizează pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului.”

Sistemele expert au apărut în anii 1970 și fac parte din categoria sistemelor informatice bazate pe cunoștințe.

Sistemele expert utilizate în domeniul economic sunt : Sisteme expert destinate previziunii și planificării , Siteme expert de diagnosticare , Sisteme expert de control și monitorizare.

Sistemele expert își ating obiectivele cu ajutorul mulțimii de fapte și reguli pentru gestiunea cunoștințelor.

Un sistem expert bazat pe reguli are trei componente :

Baza de cunoștințe ( baza de reguli) : reprezentarea cunoștințelor se face utilizând

reguli de forma

IF < premise> THEN <concluzii>

Memoria de lucru : conține informații pentru rezolvarea unei probleme

Mecanismul de inferență : reprezintă componența de control și execuție dintr-un sistem

bazat pe reguli. Acest mecanism folosește trei moduri de inferențe :

Metoda deductivă – permite motorului de inferențe să realizeze un anumit scop (goal)

Metoda inductivă – conține procese inductive de raționament prin care se găsesc faptele care satisfac scopul

Metoda mixtă – combină cele două metode cea inductive și cea deductive pentru a folosi avantajele fiecareia

În dezvoltarea sistemelor expert se utilizează două categorii principale de instrumente : limbaje de nivel înalt de prelucrare simbolică și sisteme expert de uz general. Cele mai răspândite limbaje de nivel înalt sunt LIPS și PROLOG.

Cuvântul PROLOG provine de la PROgramming în LOGic. Prolog este un limbaj de programare apărut ca produs al școlii franceze de informatică în anul 1972, acest limbaj este deidicat calculului simblolic, non-parametric. Un program Prolog reprezintă o colecție de fapte și reguli, adică o descriere a unor obiecte și relații existente intre obiecte.

Un program care este realizat în limbajul Prolog are ca secțiuni de bază următoarele:

constants ( constante)

domains ( domenii)

predicates ( predicate)

cluases ( clauze )

goal ( scopuri )

database ( bază de date )

Limbajul de programare Prolog este utilizat în dezvoltarea sistemelor expert. În domeniul economic sut utilizate sisteme expert ,aceste sisteme sunt fundamentate pe tehnologii artificiale și reprezintă un sistem de program pe calculator.

De aceea pentru realizarea studiului de caz din următorul capitol vom utiliza programul Prolog. Cu ajutorul acestui limbaj de programare vom calcula trezoreria netă a unei intreprinderi pentru doi ani și vom determina anul mai favorabil cu o mai mare ușurință.

Cadrul economic al problemei studiate 1.2.1. Trezoreria netă

Necesitatea apariției unui al treilea document contabil de sinteză, tabloul fluxurilor de trezorerie, alături de bilanț și contul de profit și pierdere, s-a făcut simțită datorită limitelor pe care acestea din urmă le prezintă în degajarea informației financiare.

Tabloul fluxurilor de trezorerie este documentul contabil sinteză care are menirea să ofere explicații sub formă de fluxuri monetare (sub formă de încasări și plăți) în cursul unui exercitiu financiar, adică arată de unde au provenit lichiditățile și cum au fost cheltuite în timpul unui exercițiu financiar. Elaborarea de către întreprinderi, a unui tablou al fluxurilor de trezorerie este necesară atât pe plan intern(pentru managementul întreprinderii), cât și pe plan extern, în special pentru investitorii și creditorii întreprinderii.

Investitorii și creditorii , utilizează informațiile cuprinse în tabloul fluxurilor de trezorerie în vederea determinării capacității întreprinderii de a genera fluxuri pozitive de lichidități, de a-și achita datoriile, de a plăti dividende și dobânzi, de a-și previziona nevoile suplimentare de finanțare precum și pentru a-și explica diferența dintre profitul net, obținut cu ajutorul contului de profit și pierdere, și fluxurile nete de lichidități generate de activitatea de exploatare, considerată principala activitate producătoare de profit a întreprinderii. Teoria și practica financiară au demonstrat că cei interesați de o anumită întreprindere își vor baza deciziile economice referitoare la aceasta în funcție de capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de numerar în viitor. Fluxurile de trezorerie precedente oferă informații relevante despre viitorul flux de trezorerie, deoarece ele ilustrează modul în care întreprinderea generează numerar și cum îl cheltuie. „O întreprindere poate fi considerată ca o mașină de numerar: informația despre fluxul de numerar ar trebui să arate cum mașina funcționează ’’(Lee 1984;Lawson 1987, Heath 1978).

Informațiile despre fluxul de trezorerie pot ajuta utilizatorii în efectuarea judecății asupra sumei momentului și gradului de certitudine a viitoarelor fluxuri de numerar; acestea oferă un indiciu cu privire la relațiile dintre profitabilitate și capacitatea de generare de lichidități și astfel, asupra calității profitului obținut. În plus, utilizatorii informației financiare dezvoltă, adeseori modele pentru a estima și compara valoarea prezentă cu cea a fluxurilor viitoare de lichidități.

Trezoreria netă reprezintă diferența dintre activele de trezorerie și creditele de trezorerie ,dar ea este egală conform relației fundamentale a trezorerie cu diferențe între fondul de rulement și nevoia de fond de rulment. Mai bine spus trezoreria netă este diferența dintre încasările și plățile unei intreprinderi într-o anumită perioadă de timp.

Trezoreriea netă pozitivă

Dacă trezoreria netă este pozitivă atunci se înregistrează un excedent de finanțare datorită desfăsurării unei activități eficiente, iar îmbogățirea trezoreriei arată că intreprinderea dispune de lichidități suficiente, care îi vor permite rambursarea datoriilor, dar și realizarea unor plasamente eficiente atât pe piața monetară, cât și pe cea financiară. În acest context intreprinderea se bucură de autonomie financiară pe termen scurt.

Trezoreria netă negativă

Dacă trezoreria netă este negativă atunci firma se confruntă cu o stare de dezechilibru financiar, apare un deficit monetar, care va fi acoperit pe seama unor noi resurse monetare (credite pe termen scurt sau de trezorerie). Aceasta arata că intreprinderea depinde de resurse financiare externe. În cazul în care se apelează la resurse financiare externe, firma va fi interesată să aleagă acele surse ce se caracterizează prin cel mai mic cost posibil. Ideal ar fi ca acoperirea deficitului să se realizeze prin utilizarea mai multor tipuri de surse de finanțare. Atunci când trezoreria netă este negativă se limitează autonomia financiară pe termen scurt, dar nu apare implicit starea de insolvabilitate.

Trezoreria netă 0

Dacă trezoreria netă este zero atunci intreprinderea înregistrează un echilibru financiar, încasările sunt egale cu plățile. Atunci când avem trezorerie netă 0 intreprinderea nu dispune de lichidități.

Avantajele și obiectivele utilizării trezoreriei nete

Odată cu utilizarea cash-flow-ului apar și avantajele , însă cele mai importante sunt următoarele:

o Cu ajutorul cash-flow-ului putem face analiză cu privire la ieșirile și intrările de bani din intreprindere , în urma acestei analize putem găsi și cauzele pentru care veniturile și cheltuielile au fost mai mici sau mai mari față de cele așteptate

Flexibilitatea, în cash-flow includem informațiile care sunt necesare din punct de vedere financiar

o Cash-flow-ul ne ajută să avem imaginea financiară a intreprinderii în orice moment.

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate și eficiente.

Trezoreria are următoarele obiective, acestea se aplică mai ales în economiile occidentale: o Excedentul de trezorerie trebuie să fie cât mai puțin riscant și cu cea mai bună lichiditate o Eșalonarea obligațiilor de plată ale intreprinderii și a scadențelor într-un mod echilibrat o Disponibilitățile de finanțare trebuie să aibă cel mai mic cost, insă acesta trebuie să fie real

o Încasarea creanțelor intreprinderii trebuie să crească , însă fără să fie afectată politica față de clienți

o Pentru evaluarea costurilor de finanțare sau a celor de oportunitate trebuie ca trezoreria să fie la nivelul 0 ( zero).

1.3. Caracterizarea mediului Prolog în care se va realiza studiul de caz

Având în vedere importanța trezoreriei nete, programul realizat în capitolul următor este dedicat în special acționarilor ,economiștilor și persoanelor care sunt interesate într-un mod deosebit de o anumită intreprindere pentru că îi ajută să observe evoluția lichidităților pe o anumită periodă de timp. Perioada este aleasă în funcție de interesele pe care le avem.

Pentru realizarea acestui program s-au impus unele reguli; mai jos avem regulile prezentate:

Regula 1: I2>P2, I1>P1

Această regulă impune ca încasările din ambii ani să aibă o valoare mai mare ca plățile, dacă acest lucru se întâmplă atunci programul va afișa : "In ambii ani avem excedent”și va calcula și afișa valoarea trezoreriei pentru fiecare an în parte .

Exemplu: I2 = 3500 ; P2=2000 ; I2>P2; Val2= 1500 (3500 – 2000);

I1 = 3000 ; P1=2100 ; I1>P1; Val1= 900 (3000 – 2100) ;

Regula 2: I2>P2, P1>I1

Această regulă spune că dacă avem încasările mai mari ca plățile în anul N-2, iar în anul N-1 plățile sunt mai mari ca încasările atunci se va afișa: “Anul N-2 este favorabil avem excedent ” și se va calcula valoarea trezoreriei nete din anul respectiv. Intreprinderea pe parcursul anului N-1 nu a avut o evoluție favorabilă, nu a reușit să își păstreze nici echilibrul ,a avut deficit.

Exemplu: ’ I2=3500; P2=2000; I2>P2, Val2=1500 (3500 – 2000)

I1=1400; P1 =2500; P1>I1

Regula 3: I2>P2, I1=P1

Regula spune că dacă încasările din anul N-2 sunt mai mari ca plățile și în anul N-1 încasările sunt egale cu plățile atunci avem ’’Anul N-2 are trezorerie pozitivă, pe când în N-1 trezoreria este 0 ”, iar programul va calcula valoarea trezoreriei positive adică cea din anul N-2.

Intreprinderea nu a evoluat în anul următor, N-1, însă a reușit să își păstreze echilibrul Exemplu: I2=3500; P2=2000; I2>P2, Val2=1500 (3500 – 2000)

I1=1000; P1=1000; I1=P1

Regula 4: P2>I2, I1>P1

Avem încasările mai mici ca plățile în anul N-2 și în anul N-1 avem o trezorerie pozitivă ,adică încasările mai mari ca plățile de aceea programul va afișa anul în care lichiditățile sunt mai mari ca 0 și valoarea acestora “ Trezorerie pozitiva este in anul N-1 ”.

Exemplu: I2=2000; P2=2500; P2>I2,

I1=3100; P1=1800; I1>P1, Val1=1300 (3100 – 1800)

Regula 5: P2>I2, P1>I1

În ambii ani avem trezorerie negativă, adică încasările sunt mai mici ca plățile. Regula are următoarea semnificație, dacă plățile sunt mai mari ca încasările în ambii ani, atunci avem un cash-flow negativ și se va afișa valoarea pentru fiecare an, "Ambii ani au trezoreria negativa " Exemplu: ’ I2=1800; P2=2600; P2>I2, Val2=800 (2600 – 1800)

I1=2300; P1 =3400; P1>I1, Val1=1100 (3400 – 2300)

Regula 6: P2>I2, I1=P1

Dacă în anul N-2 avem plățile mai mari ca încasările și în anul N-1 încasările sunt egale cu plățile atunci se va afișa valoarea trezoreriei negative, “In anul N-1 trezoreria este 0 , iar in N-2 deficit".

Exemplu: I2=1300; P2=2400; P2>I2, Val2= 1100 (2400 – 1300)

I1 =2250; P1 =2250; I1=P1

Regula 7: I2=P2, I1>P1

Regula spune că dacă plățile sunt egale cu încasările în anul N-2 și în anul N-1 încasările sunt mai mari ca plățile atunci se va afișa valoarea cash-flow-ului pozitiv din anul N-1, "In N-1 trezoreria este pozitiva ".

Exemplu: I2=2100; P2=2100; I2=P2,

I1 =2500; P1=1800; I1>P1, Val1= 700 ( 2500 -1800)

Regula 8: I2=P2, P1>I1

Această regulă are următoarea semnificație dacă în anul N-2 încasările sunt egale cu plățile și în anul N-1 plățile sunt mai mari ca încasările atunci se va afișa deficitul trezoreriei nete din anul N-1 pentru că în celălalt an stim că trezoreia netă este 0, "In anul N-2 este favorabila trezoreria adica 0, iar in N-1 trezorerie negativa "

Exemplu: I2=1700; P2=1700; I2=P2,

I1=2300; P 1=3100; P1>I1, Val1=800 (3100 – 2300)

Regula 9: I2=P2, I1=P1

În momentul în care în ambii ani avem încasările egale cu plățile ,atunci programul va afișa "In ambii ani trezoreria este 0 ".

Exemplu: I2=1110; P2=1110; I2=P2,

I1=1110; P 1=1110; I1=P1.

Capitolul II – Studiu de caz .

În sistemul expert prezentat mai jos sunt comparate cash-flow-urile unei entități din doi ani, anul N-2 și N-1. Aplicația ajută actionarii, dar și clienții, furnizorii, persoanele interesate de entitate să vadă de ce lichidități dispune sau dispunea entitatea și cum au fost acestea în anii analizați. Acestea se calculează în funcție de încasările și plățile entității pe parcursul unui an sau mai puțin în funcție de cerințe.

Pentru realizarea programul și în special a regulilor am folosit arborele de decizie din imaginea de mai jos(Figura 2.1.):

Variabilele utilizate sunt :

I2 = încasări din anul N-2

P2 = plăți din anul N-2

I1 = încasări din anul N-1

P1 = plăți din anul N-1

Pentru următorul sistem expert se vor utiliza următoarele calcule :

Excedentul sau deficitul din anul N-2

Val2=I2 – P2

Excedentul sau deficitul din anul N-1

Val1= I1 – P1

În continuare voi prezenta codul sursă al programului Prolog pentru implementarea exemplului. predicates

citeste_incasare_2(real)

citeste_plata_2(real)

citeste_incasare_1(real)

citeste_plata_1(real)

calcul_val2(real,real,real)

calcul_val1(real,real,real)

rezolva

decide(real,real,real,symbol) constants

text1="Incasari din anul N-2'

text2="Plati din anul N-2"

text3="Incasari din anul N-1"

text4="Plati din anul N-1"

raspuns1="In ambii ani avem excedent"

raspuns2="Anul N-2 este favorabil avem excedent"

raspuns3="Anul N-2 are trezorerie pozitiva, pe cand in N-1 trezoreria este 0"

raspuns4="Trezorerie pozitiva este in anul N-1"

raspuns5="Ambii ani au trezoreria negativa"

raspuns6= "In anul N-1 trezoreria este 0 , iar in N-2 deficit"

raspuns7="In N-1 trezoreria este pozitiva"

raspuns8="In anul N-2 este favorabila trezoreria adica 0, iar in N-1 trezorerie negativa" raspuns9="In ambii ani trezoreria este 0"

clauses

citeste_incasare_2(I2):-write(text1),readreal(I2),nl. citeste_plata_2(P2):-write(text2),readreal(P2),nl. citeste_incasare_1(I1):-write(text3),readreal(I1),nl. citeste_plata_1(I1):-write(text4),readreal(P1),nl. calcul_val2(I2,P2,Val2):-val2=I2 – P2. calcul_val1(I1,P1,val1):-val1=I1 – P1. rezolva:-citeste_date(I2,P2,I1,P1), decide(I2,P2,I1,P1,_).

decide(I2,P2,I1,P1,R):-

I2>P2,I1>P1,R=raspuns1,!,write(R),

nl,write("In in anul N-2 excedentul este in valoare de"),calcul_val2(I2,P2,Val2), calcul_val1(I1,P1,Val1) , write(Val2),write(" lei"),write(", iar in anul N-1 este de "),write(Val1), write(" lei"), nl.

decide(I2,P2,I1,P1,R):-

I2>P2,P1>I1,R=raspuns2,!,write(R),nl, write("Cash-flow pozitiv in anul N-2 este de"), calcul_val2(I2,P2,Val2), write(Val2),write(" lei"), nl.

decide(I2,P2,I1,P1,R):-

P2>I2,I1=P1,R=raspuns3,!,write(R),

nl,write("Cash-flow-ul din anul N-2 este de "),calcul_val2(I2,P2,Val2),write(Val2),write(" lei"),nl.

decide(I2,P2,I1,P1,R):-

P2>I2,I1>P1,R=raspuns4,!,write(R),

nl,write("Iar valoarea aceasta este de "),calcul_val1(I1,P1,Val1),write(Val1),write(" lei"),nl.

decide(I2,P2,I1,P1,R):-

P2>I2,P1>I1,R=raspuns5,!,write(R),

nl,write("Insa deficitul in anul N-2 este de "), calcul_val2(I2,P2,Val2),calcul_val1(I1,P1,Val1), Val2a=abs(Val2),Val1a=abs(Val1) ,write(Val2a),write(" lei") ,write(", iar in anul N-1 este de "), write(Val1a),write("lei"),nl.

decide(I2,P2,I1,P1,R):-

P2>I2,I1=P1,R=raspuns6,!,write(R),nl,write("Deficitul este in valoarea de "),calcul_val2(I2,P2,Val2),write(Val2),wnte(" lei"),nl.

decide(I2,P2,I1,P1,R):-

I2=P2,I1>P1,R=raspuns7,!,write(R),

nl,write("Excedent in valoarea de "),calcul_val1(I1,P1,Val1),write(Val1),write(" lei"),nl.

decide(I2,P2,I1,P1,R):-

I2=P2,P1>I1,R=raspuns8,!,write(R),

nl,write("Deficitul din anul N-1 este de"),calcul_val1(I1,P1,Val1),Val1=abs(Val1),write(Val1a),

write("lei"),nl.

decide(I2,P2,I1,P1,R):-

I2=P2,I1=P1,R=raspuns9,!,write(raspuns9),nl.

In programul Prolog faptele sunt reprezentate prin axiomă,iar axioma este o clauză simplă încheiată cu punct. Regulile sunt formate din două părți concluzii și premise,iar acestea sunt separate printr-un simbol “:-” care are semnificația “dacă”. Cele două părți ale regulilor ,concluzii și premise , sunt specificate sub formă de clauze (figura 2.4.).

cTăuses "

citeste_iíicasarí;…2 í 12 ) : -wr i te í textl) , raadreal f 12) , ni ci tes te_f)lata_2 ( P2 ) : –wri te ( tex i2 ) , readresl ( P2 ) , n J. . c i teste_incasare_.l í II J : – wr i te í text3 ) „ readraal í 11} , ni ci. teste_p lata_l ÍP1) : — wr i te(texti-) , readreal (P1 ) , ni .

cí teste_<íate( X2 .P2.I1 ,P1) : —

writet'Datele pe baza carora se decide),ni,

ci teste_i ncasare_2 i 12 Î , ci t este plata_2 í P2 Î :,

cí teste_incasare_l(T1.) , ci t este_plata_.lí PIÎ .

"2 .■■■ – ■■■■ ■■ Figura 2.4. –

.: ■: ■ ■■■■■■ ■ ■. ' ■ Clauses

Pentru regula prezentată mai jos (Figura 2.4.) avem încasările din ambii ani mai mari ca plățile, ambii ani au un cash-flow pozitiv. În rezultatul acestei clauze sunt prezentate ambele valori ale trezoreriei nete și ne putem da seama care an este mai favorabil. În Capitolul I, 1.3. Caracterizarea mediului Prolog în care se va realiza studiul de caz este explicată figura 2.4 la

Regula 1.

rezolva :-citeste_date(I2,P2,II,P1) decide(I2,P2,Il,Pl,_).

decide(I2,P2,Il,Pl,R):- I2>P2,Il>Pl,R=raspunsl,!,write(R), nl,write("In anul N-2 excedentul este de "), calcul_val2(I2,P2,Val2),calcul_vall(II,PI,Vall) write(Val2),write(" lei"),

*»rite(",iar in anul N-l valoarea sa este "), write(Vall),write(" lei"),nl.

Figura 2.4. -Regula 1

wri te(", iar in anul N-l valoarea sa este "), Goal: decide(3500,2000,1

write(Vall),write(" lei"),nl. 400,2500,R)

Pinul N-2 are o trezoreri

decide(I2,P2,Il,Pl,R)e excedentara I2>P2,Pl>Il,R=raspuns2,?,write(R), Cash-flow pozitiv avem d

nl,write("Cash-flow pozitiv avem doar in anul N-2 si oar in anul N-2 si etse caîcul_val2(I2,P2,Val2),write(Val2),write(" lei"),nl in valoare de 1500 lei

R=Rnul N-2 are o trezore

decide(I2,P2,Il,Pl,R):- rie excedentara

I2>P2,Il=Pl,R=raspuns3,!,write(R), 1 Solution

a î_* f i cj i : i : i_î a u o ■ i Ck a

Figura 2.5. – Regula 2

Regula spune că dacă încasările din anul N-2 sunt mai mari ca plățile (I2>P2) și în anul N-1 încasările sunt egale cu plățile (I1=P1) atunci avem o trezorerie pozitivă în anul N-2 ,iar în anul N-1 trezoreria este 0 (Figura 2.6.). Ca rezultat vom avea valoarea trezoreriei pozitivăaceasta se regăsește în Regula 3 din Capitolul I, 1.3. Caracterizarea mediului Prolog în care se va realiza studiul de caz.

calcul_val2(12,P2,Val2),wri te(Val2),wri te(" lei"),nl Goal: decide(3500,2000,1

000,1000,R)

decide(I2,P2,II,PI,R):- In anul N-2 trezoreria e

I2>P2,I1=P1,R=raspuns3,?,write(R), ste pozitiva

nl,write("Cash-flow-ul pozitiv din anul N-2 este de Cash-flow-ul pozitiv din calcul_val2(12,P2,Val2),write(Val2),write(" lei“),nl anul N-2 este de 1500 1

ei

decide(I2,P2,II,PI,R):- R=In anul N-2 trezoreria

P2>12,I1>P1,R=raspuns4,!.write(R), este pozitiva

nl,write("Iar valoarea acesteia este de "), 1 Solution

3 3 1 I T-4 Qd (_] 1 -« l ! ■ / l ■ -I 1 \ : ■ / 1 * 3 • ■■ t 3 £3 3

Figura 2.6. – Regula 3

Avem încasările mai mici ca plățile în anul N-2 (I2< P2) și în anul N-1 avem o trezorerie pozitivă ,adică încasările mai mari ca plățile (I1>P1) de aceea programul va afișa anul în care lichiditățile sunt mai mari ca 0 și valoarea acestor lichidități( Figura 2.7.); Regula 4 , Capitolul I, 1.3. Caracterizarea mediului Prolog în care se va realiza studiul de caz.

Figura 2.7. – Regula 4

In ambii ani avem trezorerie negativă, adică încasările sunt mai mici ca plățile. Regula are următoarea semnificație, dacă plățile sunt mai mari ca încasările în ambii ani (P2>I2 , P1>I1) , atunci avem un cash-flow negativ și se va afișa valoarea pentru fiecare an (Figura 2.8.), Regula 5 din Capitolul I, 1.3. Caracterizarea mediului Prolog în care se va realiza studiul de caz.

decide(12,P2,II,PI,R)

P2>12,P1>I1,R=raspuns5,ț,write(R), nl.write("Insa deficitul in anul N 2 este de "), calcul_val2(I2.P2,Val2).calcul vall(II,PI,Vall), Val2a=abs(Val2),Valla=abs(VallT,write(Val2a), write(" lei"),write(" ,iar in anul N 1 este de ”),

write(Valla), write(" lei"),nl.

decide(12,P2,II,PI,R)

P2>12.P1>I1.R=raspuns5,?,write(R) ,

Figura 2.8. – Regula 5

Dacă în anul N-2 avem plățile mai mari ca încasările (P2>I2) și în anul N-1 încasările sunt egale cu plățile (I1=P1) atunci se va afișa valoarea trezoreriei negative (Figura 2.9.) , Capitolul I, 1.3. Caracterizarea mediului Prolog în care se va realiza studiul de caz – Regula 6.

val2a=abs(val2),yalla=abs(vall),write(val2a), write(" lei”),write(" ,iar in anul N-1 este de "), write(Valla), writef" lei"),nl.

decide(12,P2,II,PI,R):-

P2>12,I1=P1,R=raspuns6,!,write(R),

nl,write("Deficitul este in valoare de "),

calcul_val2(I2,P2,Val2),Val2a=abs(Va12),write(Val2a)

decide(12,P2,II,PI,R):-

I2=P2,I1>P1,R=raspuns7,!,write(R),

Figura 2.9. -Regula 6

Dacă plățile sunt egale cu încasările în anul N-2(I2=P2) și în anul N-1 încasările sunt mai mari ca plățile(I1>P1) atunci se va afișa valoarea cash-flow-ului pozitiv din anul N-1(Figura 2.10.), Regula 7 din Capitolul I, 1.3. Caracterizarea mediului Prolog în care se va realiza studiul de caz.

i solution

Goal: decide(2100,2100,2

decide(I2,P2,Il,Pl,R)500,1800,R)

I2=P2,I1>P1,R=raspuns7,?,write(R), In N-l avem o trezorerie

nl,write("Excedent in valoare de "), pozitiva

calcul_vall(Il,Pl,Vall),write(Vall), writet" lei"),n Excedent in valoare de 7

00 lei

R=In N-l avem o trezorer

decide(I2,P2,Il,Pl,R)ie pozitiva ¿2=P2,Pl>Il,R=raspuns8, ? ,write(R), 1 Solution

Figura 2.10. – Regula 7

Regula 8 din Capitolul I, 1.3. Caracterizarea mediului Prolog în care se va realiza studiul de caz are următoarea semnificație dacă în anul N-2 încasările sunt egale cu plățile și în anul N-1 plățile sunt mai mari ca încasările atunci se va afișa deficitul trezoreriei nete din anul N-1 pentru că în celălalt an stim că trezoreia netă este 0 ( Figura 2.11.) .

Figura 2.11. – Regula 8

Regula 9 din Capitolul I, 1.3. Caracterizarea mediului Prolog în care se va realiza studiul de caz semnifică: dacă în ambii ani încasările sunt egale cu plățile (I2=P2 , I1=P1) atunci trezoreria netă este egală cu 0 ( Figura 2.12. ).

Concluzii :

Situația cash-flow-ului este cea mai intuitivă dintre toate situațiile financiare pe care le întocmește o firma. În principiu, o firma atrage capital pentru a putea procura active care generează profit. Situația cash flow-ului urmarește parcursul disponibilului în cadrul firmei. Cash-flow-ul sau trezoreria netă reprezintă diferența dintre încasările și plățile curente ale unei firme pe o anumita perioadă de timp.

Programul Prolog prezentat mai sus calculează trezoreria netă a unei entități pentru doi ani. În exemplul prezentat mai sus sunt precizate încasările și plățile din cei doi ani , mai precis anul N-2 (2011) și anul N-1 (2012).

Programul a fost creat pentru a ne preciza valoarea trezoreriei nete. De exemplu dacă în ambii ani avem trezoreria netă pozitivă sau negativă atunci programul va afișa ambele valori pentru fiecare an.

Dacă într-un an avem un cash-flow negativ iar în celălalt unul pozitiv pe ecran va apărea valoarea trezoreriei nete pozitive pentru a vedea care an este mai favorabil. Același lucru se va întampla și în momentul în care într-un an avem excedent iar în celălalt an cash-flow-ul este 0.

Însă dacă avem trezoreria netă egală cu 0 într-un an iar în celălalt este negativă pe ecran va fi afișată valoarea trezoreriei nete negative pentru a putea vedea deficitul și pentru găsirea unei soluții pentru remedierea acestuia.

Dacă se întâmplă ca anii analizați sa aiba trezoreria netă egală cu 0 atunci va fi afișat mesajul “În ambii ani au trezoreria este 0”.

Programul ajută personalul din contabiliate, personalul care lucrează în departamenul de management , marketing pentru a vedea modul în care evoluează intreprinderea și pentru a găsii solții pentru o evoluție mai bună sau pentru a găsii soluții în cazul în care există probleme cu lichiditățile. Acționarii pot ști la ce să se aștepte în funcție de rezultatele obținute.

Acest program poate fi utilizat și pentru o perioadă mai scurtă de un an, cum ar fi trimestru, lună.

Bibliografie :

Buneci , Mădălina ,Roxana – Dezvoltarea sistemelor expert în PROLOG (Design of Expert Systems in PROLOG), Editura Lumina ,2000.

Gherasim ,Zenovic – Cursuri – Sisteme expert de gestiune ,USH – MFC – CAEIP ,2013

Gherasim, Zenovic, Cocianu, Cătălina- Lucia, – Sisteme expert în economie, Editura Fundația România de Mâine, București , 2005

Gherasim, Zenovic, Fusaru, Doina, Andronie, Maria, – Sisteme informatice pentru asistarea deciziei economice, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008.

Ghionea , Ionuț – Articol ( http://www.catia.ro/articole/ai/ai.htm )

http://profs.info.uaic.ro/~alaiba/mw/index.php?title=Caracteristicile unui sistem expert

http://ro.wikipedia.org/wiki/Prolog

http://www.math.md/studlib/informatica/prolog/capitol1.pdf

http://www.visual-prolog.com/, (http://wiki.visual-

prolog.com/index.php?title=A_Guide_to_Artificial_Intelligence_with_Visual_Prolog)