Calculul Si Inregistrarea T.v.a. LA S.c. “rozeta Prest” S.r.l. Oradea

INTRODUCERE

Impozitele se clasifică după mai multe criterii, dintre care cel mai important este criteriul – trăsăturile de formă și fond. După acest criteriu, avem impozite directe și impozite indirecte.

În cadrul impozitelor directe se include taxa pe valoarea adăugată, care în România a fost introdusă în data de 1 iulie 1993, fiind un impozit pe cifra de afaceri netă. Prin acesta a fost înlocuit impozitul pe circulația mărfurilor (I.C.M.), care era un impozit pe cifra de afaceri brută. Înlocuirea impozitului pe circulația mărfurilor (I.C.M.) cu taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) a reprezentat una din măsurile fundamentale cuprinse de linia reformării sistemului fiscal românesc.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit modern care stimulează modernizarea întreprinderilor prin reduceri de taxe pentru achiziții de echipamente industriale, scutiri de T.V.A. pentru întreprinderile cele mai modeste sau prin reduceri de cote în funcție de cifra de afaceri, de numărul de salariați sau de activitatea de export.

Impactul taxei pe valoarea adăugată asupra economiei a avut loc pentru prima dată în Franța la inițiativa lui Maurice Laure în anul 1954. Pe continentul european în anul 1967 după 10 ani de la semnarea Tratatului de la Roma, în cadrul Comunității Economice Europene, au fost adoptate o serie de directive care au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect.

Capitolul I. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

1.1.SCURT ISTORIC PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Despre conceptul de „Taxă pe valoarea adăugată” se vorbește pentru prima dată în Franța, „legea care induce denumirea de taxă pe valoarea adăugată fiind adoptată la data de 10 aprilie 1954.” La data de 11 aprilie 1967, în Uniunea Europeană sunt emise două directive europene, care specificau faptul că diferite impozite asupra cifrei de afaceri sunt înlocuite cu sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată. Principalul motiv care a stat la baza implementării acestui nou tip de sistem a fost „necesitatea asigurării unei neutralități fiscale în cadrul schimburilor economice dintre statele membre.”

În 17 mai 1977, s-a adoptat „Directiva a 6-a privind Taxa pe valoarea adăugată”, care va armoniza sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată în cadrul Comunității Europene. De la începutul anului 1993, în momentul în care se formează piața unică, se va trece la un sistem tranzitoriu a taxei pe valoarea adăugată. Potrivit acestui sistem, o primă regulă generală era „ca impozitarea să se facă la locul unde își are sediul furnizorul bunului sau serviciului. ”

Până în 31 decembrie 1992, în România era prezent „Impozitul pe Circulația Mărfurilor (I.C.M.) ”, care de la 1 ianuarie 1993 a fost înlocuit cu „Taxa pe valoarea adăugată ” (T.V.A.). motivul trecerii de la I.C.M. la T.V.A., a fost trecerea României la economia de piață. Acest moment important a fost însoțit de un prim pas realizat în reforma fiscală din România, ajutând la perfecționarea sistemului fiscal în această țară.

Înainte de a se implementa T.V.A.-ul, s-a încercat o extindere a câmpului de aplicare a I.C.M. la anumite produse și prestări de servicii, printre care se numără și activitățile de telecomunicații și de poștă, produse agricole, transport de călători și de mărfuri. Odată cu implementarea T.V.A.-ului, s-a considerat necesară cunoașterea mecanismului de funcționare, prin pregătirea și instruirea cadrelor, pentru a putea asigura o bună inițiere a operatorilor economici și a personalului din economie, și nu în ultimul rând modul de calcul și formularistica necesară pentru a evidenția colectarea, dar și plata T.V.A.-ului la bugetul de stat.

Taxa pe valoarea adăugată este introdusă în România la 1 ianuarie 1993, fiind reglementată în prezent prin Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, titlul VI. Acest impozit a fost introdus: din necesitatea de a înlocui formula anacronică a I.C.M.-ului, cu scopul creșterii resurselor statului și din rațiuni de compatibilitate cu celelalte sisteme fiscale din țările europene.

1.2.CONCEPTE ȘI CARACTERISTICI PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

1.2.1.Concepte

De la apariția T.V.A.-ului în anului 1954 în Franța, din ce în ce mai multe state au simțit necesitatea introducerii „Taxei pe valoare adăugată” în sistemul fiscal propriu al fiecărui stat, fapt ceea ce s-a și realizat în cadrul sistemelor fiscale ale acestora.

Așadar, „Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect, cu caracter general, care se datorează bugetului de stat, aria de aplicare fiind operațiunile de bunuri și prestări de

servicii”. Din punct de vedere fiscal, taxa pe valoarea adăugată reflectă un impozit de consum, care este suportat de către consumatorul final.

T.V.A.-ul este denumit impropriu taxă, pentru că impozitul reflectă o „prelevare obligatorie și fără contraprestație”, pe când taxa presupune o „contraprestație de servicii de către stat sau instituții ale statului.” În acest cont, NU se va evidenția „taxa pe valoarea adăugată” care este aferentă achizițiilor de bunuri sau servicii realizate din alte state și „taxa pe valoarea adăugată” care este datorată în cadrul teritoriului unui alt stat pentru livrare de bunuri sau prestare de servicii realizate pe teritoriul acelor state, conform prevederilor legale.

„Până la data de 25 a lunii următoare”, contribuabili trebuie să întocmească „deconturile lunare”, unde se consemnează diferența de taxă care poate fi în plus sau în minus. Pe baza deconturilor, diferența de taxă se regularizează. „Taxa pe valoarea adăugată” nu va afecta conturile de cheltuieli și nici conturile de venituri. Această taxă este calculată la valoarea facturilor de achiziție și de vânzare, fapt pentru care vor fi afectate doar conturile de terți.

valoarea adăugată reprezintă diferența dintre încasările realizate din vânzarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor și plățile efectuate pentru bunurile și serviciile achiziționate sau executate în unități proprii destinate realizării de operațiuni impozabile.

Aceasta reflectă diferența dintre vânzări și cumpărări specifice aceluiași stadiu dintr-un circuit economic:

Din punct de vedere fiscal, valoarea adăugată prezintă o importanță deosebită deoarece ea reprezintă baza determinării valorii T.V.A.-ului. Taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit care este așezat pe valoarea adăugată realizată de entitate.

Din punct de vedere economic, valoarea adăugată este un indicator care permite măsurarea valorii nou create de întreprindere în urma activității desfășurate.

Valoarea adăugată poate fi definită ca diferență între valoarea bunurilor și serviciilor produse de întreprindere și cea a bunurilor și serviciilor utilizate pentru realizarea lor – numite și consumuri intermediare:

Valoarea adăugată = Producția – Consumuri intermediare

Valoarea adăugată permite remunerarea factorilor de producție: munca (salarii), stat (impozite și taxe vărsate la stat), creditori (prin dobânzi vărsate) și proprietarii întreprinderilor private (profit). Valoarea adăugată este „sursa de acumulări bănești”, pe care entitatea poate să o utilizeze pentru a-și remunera: personalul (prin salariu și alte cheltuieli care sunt aferente acestora), statul (prin taxe și impozite), capitalul împrumutat (prin dobânzi), capital propriu (prin dividende pentru acționari) etc.

Din punct de vedere contabil, valoarea adăugată este definită ca diferență între producția exercițiului cu marja comercială și consumurile provenite de la terți.

Valoarea adăugată = Marja + Producția – Consumuri

comercială exercițiului provenite de la terți

Marja comercială se calculează ca diferență între vânzările de mărfuri și costul de cumpărare al mărfurilor vândute. Producția exercițiului este dată de suma între producția vândută, producția stocată și producția imobilizată. Consumurile intermediare (provenite de la terți) reprezintă ansamblul cheltuielilor cu materiile prime și materialele consumabile, cu serviciile prestate de terți, inclusiv de personalul angajat din sfera întreprinderii.

Din punct de vedere fiscal, T.V.A reprezintă un impozit pe consum, suportat de consumatorul final. Aceasta înseamnă aplicarea T.V.A. în aval asupra operațiilor realizate de întreprindere cu clienții săi și admiterea din punct de vedere a deducerii T.V.A. ocazionate de tranzacțiile din amonte cu furnizorii săi. Prin diferență se obține T.V.A datorată sau de plată, de către întreprindere, bugetului de stat.

Din momentul desființării barierelor vamale dintre țările membre ale Uniunii Europene și România, datorat aderării țării noastre la Uniunea Europeană, la nivelul tranzacțiilor comerciale efectuate, regimurile de import/export clasice au fost înlocuite cu noul sistem de T.V.A., fiind fundamentat pe noțiunile de „achiziție intracomunitară” și „livrare intracomunitară”.

„Persoana impozabilă reprezintă orice persoană, care indiferent de statutul său juridic, efectuează de o manieră independentă diverse activități economice.” Nu vor acționa de o manieră independentă: angajatul/orice persoană care este legată de angajator printr-un „contract individual de muncă sau prin alt instrument juridic care să stabilească relația angajator-angajat în privința condițiilor de muncă, a remunerării și a responsabilităților”.

Astfel, va fi considerată ca fiind persoană impozabilă, orice entitate economică care are personalitate juridică, care efectuează independent demersuri economice (indiferent de scopul sau rezultatul acestora), care includ activitatea de producător, comerciant, sau prestator de servicii, inclusiv activitatea extractivă, agricolă și activitatea profesiilor libere/asimilate acestora. De asemenea, reprezintă o activitate economică care este supusă T.V.A.-ului, exploatarea de bunuri corporale sau bunuri necorporale, cu scopul de a obține venituri, cu caracter de continuitate.

Activitățile care sunt în sfera de aplicare a „taxei pe valoarea adăugată” sunt: livrări de bunuri, prestările de servicii, achizițiile intracomunitară de bunuri și importul de bunuri.

1.2.2.Caracteristici specifice „Taxei pe valoarea adăugată”

În România, „taxa pe valoarea adăugată” reprezintă principalul impozit indirect, din punct al sferei de aplicare, precum și al volumului încasărilor la bugetul de stat. Este de fapt o taxă pe consumație, are un caracter general și se va aplica o singură dată la valoarea produselor.

Taxa pe valoarea adăugată dobândește anumite avantaje, față de alte impozite:

nu reprezintă un impozit cumulativ, în cascadă. Mărimea T.V.A.-ului „va fi influențată de cuantumul valorii nou create și nu de numărul verigilor organizatorice prin intermediul cărora se produce sau se comercializează bunul respectiv.”

„este o taxă suportată de către consumatorul final, influențată de calitatea persoanei impozabile,ci de natura activității desfășurate, a materiei impozabile.”

este neutră față de preț, pentru că entitatea este obligată „prin dispozițiile Planului contabil general”, să realizeze înregistrări de achiziții și vânzări, la o valoarea neutră, fără să înglobeze valorile T.V.A.-ului.

Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei proporționale asupra prețului de vânzare din stadiul respectiv. Astfel se obține taxa asupra prețului de vânzare, din care se va deduce taxa care este aferentă prețului de vânzare din stadiul anterior.

„Taxa pe valoarea adăugată” se calculează prin aplicarea cotei proporționale și se va aplică asupra prețului de vânzare al mărfurilor sau tarifelor lucrărilor executate și serviciilor prestate. Pentru a calcula „taxa pe valoarea adăugată”, în fiecare lună sau trimestru se va determina volumul vânzărilor de bunuri, respectiv la prestărilor de servicii, adică cifra de afaceri, asupra căreia se aplică cota de impozit.

Sumele care sunt vărsate anterior la buga adăugată” reprezintă principalul impozit indirect, din punct al sferei de aplicare, precum și al volumului încasărilor la bugetul de stat. Este de fapt o taxă pe consumație, are un caracter general și se va aplica o singură dată la valoarea produselor.

Taxa pe valoarea adăugată dobândește anumite avantaje, față de alte impozite:

nu reprezintă un impozit cumulativ, în cascadă. Mărimea T.V.A.-ului „va fi influențată de cuantumul valorii nou create și nu de numărul verigilor organizatorice prin intermediul cărora se produce sau se comercializează bunul respectiv.”

„este o taxă suportată de către consumatorul final, influențată de calitatea persoanei impozabile,ci de natura activității desfășurate, a materiei impozabile.”

este neutră față de preț, pentru că entitatea este obligată „prin dispozițiile Planului contabil general”, să realizeze înregistrări de achiziții și vânzări, la o valoarea neutră, fără să înglobeze valorile T.V.A.-ului.

Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei proporționale asupra prețului de vânzare din stadiul respectiv. Astfel se obține taxa asupra prețului de vânzare, din care se va deduce taxa care este aferentă prețului de vânzare din stadiul anterior.

„Taxa pe valoarea adăugată” se calculează prin aplicarea cotei proporționale și se va aplică asupra prețului de vânzare al mărfurilor sau tarifelor lucrărilor executate și serviciilor prestate. Pentru a calcula „taxa pe valoarea adăugată”, în fiecare lună sau trimestru se va determina volumul vânzărilor de bunuri, respectiv la prestărilor de servicii, adică cifra de afaceri, asupra căreia se aplică cota de impozit.

Sumele care sunt vărsate anterior la bugetul statului ca taxă pe valoarea adăugată se deduc cu scopul de a evita impunerea repetată a aceleiași valori. Din acest punct de vedere, taxa pe valoarea adăugată este va fi prevăzută separat în fiecare factură de livrare, cumpărare sau prestare de serviciu.

„Taxa pe valoarea adăugată” are următoarele caracteristici:

reprezintă un impozit indirect cu caracter general;

este un impozit pe cifra de afaceri netă;

este un impozit neutru față de prețuri. T.V.A. nu permite nici un fel de discriminare, deoarece apare sub forma unei cote aplicându-se tuturor activităților economice.

are caracter universal, pentru că se aplică asupra tuturor bunurilor și serviciilor din economie.

este transparent, deoarece fiecărui patron sau cetățean i se permite să cunoască valoarea impozitului și respectiv mărimea obligației de plată căreia ii revine.

Prin prezența T.V.A.-ului sunt create condiții egale de concurență;

Este unic, „adică indiferent de circuitul pe care-l parcurge materia primă până la produsul finit respectiv, pe la câți operatori economici trece până se obține o anumită marfă, taxa este aceeași ca mărime, ceea ce înseamnă că nu mai depinde de mărimea (fazele) circuitului economic și că evită cumulul impozitării. ”

Pentru a obliga plătitorii de T.V.A. să țină o evidență clară și corectă a operațiunilor de vânzări și de achiziții, organele fiscale pot să efectueze control asupra calculului și a plății T.V.A.-ului.

Dacă afacerile din mediul economic prosperă din ce în ce mai mult, valorile „T.V.A. colectată” și „T.V.A. de plată” vor fi mai mari ceea ce înseamnă ca încasările statului vor fi ridicate. Dar dacă vânzările vor stagna și cuantumul T.V.A.-ului va fi mai scăzut, fapt ceea ce duce la încasări reduse ale statului. T.V.A.-ul afectează mai mult persoanele care obțin venituri mici și persoanele care își repartizează cea mai mare parte a veniturilor pentru cheltuielile de consum, în cele mai multe situații independente de voința lor, deoarece este vorba de cheltuielile de strictă necesitate. Acest lucru ne indică faptul că T.V.A.-ul are un randament fiscal ridicat.

1.2.4. Plătitorii de T.V.A.

Persoanele fizice și juridice care realizează operațiuni impozabile reprezintă plătitorii de T.V.A. în astfel de situații, taxa pe valoarea adăugată se a aplica asupra operațiunilor de plată, și a celor care sunt asimilate acestora, și anume: livrarea de bunuri și prestare de servicii efectuate în cadrul activităților profesionale; transferul de proprietate a bunurilor dintre operatorii economici; importul de bunuri și servicii.

Pentru operațiunile cu privire la vânzările de bunuri și prestările de servicii care rezultă din activitatea efectuată de: organizațiile religioase și politice, asociațiile fără scop lucrativ, instituțiile publice care realizează activități în calitate de autoritate publică, organizațiile sindicale și Regia autonomă “Administrația Națională a Drumurilor din România”, NU se va aplica T.V.A. Însă instituțiile publice pot fi plătitoare de T.V.A. pentru activități precum: telecomunicațiile, transportul bunurilor și persoanelor, furnizarea de apă, energie termică și electrică, serviciile realizate în aeroporturi și porturi, activitățile de târguri și de expoziții comerciale, activități ale organismelor care se ocupă cu publicitatea comercială și ale agențiilor de călătorie, activitatea de depozitare, activități ale magazinelor pentru salariați, restaurante, cantine, activitatea posturilor publice de televiziune și radio.

1.2.5. Exigibilitatea T.V.A.

Faptul generator reflectă „faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.” Exigibilitatea plății taxei pe valoarea adăugată reprezintă data limită pentru persoana care are obligația de a achita T.V.A. către bugetul de stat. Este data de la care organul fiscal are dreptul de a pretinde plătitorului să efectueze plata către buget. Dacă T.V.A.-ul nu este plătit până la această dată, se vor calcula majorări de întârziere.

Faptul generator va interveni la data livrărilor de bunuri sau la data prestărilor de servicii. Excepție de la această regulă reprezintă următoarele activități:

Contracte de consignație sau asimilate, stocuri la dispoziția clientului;

Livrare de bunuri imobile;

Prestări de servicii (ca de exemplu: servicii de construcții-montaj, cercetare, consultanță, expertiză) decontate pe baza situațiilor de lucrări;

Livrare de bunuri sau prestare de serviciu care se realizează continuu, precum: livrări de apă, de gaze naturale, servicii de telefonie, livrări de energie electrică;

Operațiuni de închiriere, de leasing sau concesionare.

„Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată va interveni la data la care are loc faptul generator.(caz general)”

Exigibilitatea plății T.V.A. este corespunzătoare cu scadența plății T.V.A.-ului către bugetul de stat. Stabilirea scadenței se va face în funcție de perioada impozabilă care este aferentă fiecărei persoane.

1.3. PRINCIPALELE COORDONATE ALE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ.

Aplicațiile taxei pe valoare adăugată nu pot fi realizate decât în contextul pachetului normativ care definește coordonatele, reguli generate în cazurile de excepție ale implementării și funcționării acestui sistem de impozitare. În țările unde s-a stabilit aplicarea T.V.A-ul, principalele coordonate sunt structurate în funcție de: sfera de aplicare, teritorialitatea, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoare adăugată, baza de impozitare, cotele de impozitare, operațiuni scutite de taxă, regimul deducerilor, persoanele obligate la plata taxei, regimuri speciale, obligații, dispoziții comune și dispoziții tranzitorii.

1.3.1.SFERA DE APLICARE A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Sfera de aplicare a T.V.A. se aplică asupra următoarelor operațiuni economico-financiare:

livrarea de bunuri, care reprezintă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor obținute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care achiziționează în numele acestora;

Prestările de servicii, care sunt efectuate pe teritoriul țării;

Importul de bunuri și servicii;

Transferul proprietății bunurilor imobile între contribuabili, precum și între aceștia și persoanele fizice;

Serviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi România, în conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin lege.

Operațiunile care sunt cuprinse în sfera de aplicare trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

să constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;

locul în care se desfășoară livrările de bunuri sau prestări de servicii este considerat a fi în România;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;

livrarea de bunuri sau prestarea de servicii să rezulte dintr-o activitate economică.

În sensul sferei de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, activitățile economice reprezintă acele activități desfășurată de producător, prestator de serviciu, comerciant,acele activități ale profesiunilor libere sau asimilate, precum și exploatarea de bunuri corporale sau necorporale, cu scopul de a obține venituri.

1.3.2.REGIMURILE DE IMPOZITARE

Din punct de vedere al regimului de impozitare, operațiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, se clasifică astfel:

O livrare de bunuri reprezintă un transfer al dreptului de a dispune de bunuri ca și un proprietar. Se consideră livrări de bunuri următoarele situații:

Începând cu anul 2007 s-a realizat o distincție între operațiuni de bunuri realizate pe teritoriul comunitar și operațiunile de bunuri efectuate în afara teritoriului comunitar. Astfel, au apărut noi denumiri, prezentate în tabelul următor:

Sursa: Adriana Florina Popa, Nicu Popa, Impozitele și taxele reglementate de Codul fiscal, Editura Contaplus, Ploiești, 2008, p.10.

I. Livrări de bunuri – sunt incluse următoarele operații efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în România:

Achiziții intraconumitare (AIC) de bunuri, altele decât mijloacele de transport noi sau produsele sau produsele accizabile, efectuate de persoane impozabile ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă;

AIC de mijloace de transport noi, efectuate de orice persoană;

AIC de produse accizabile, efectuate de o persoană impozabilă ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă.

! În România, NU sunt considerate operațiuni impozabile, AIC de bunuri ce îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Sunt realizate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;

Valoarea totală a AIC nu depășește pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depășit pe parcursul celui anterior plafonul de 10.000 de euro.

II. Operațiuni asimilate livrărilor de bunuri

Operațiunile de distribuire de bunuri din activele unei firme impozabile către asociații sau acționarii săi, inclusiv cea legată de lichidarea sau dizolvarea fără lichidare a acestuia.

NU este considerat o operație asimilată livrărilor de bunuri – transferul tuturor activelor sau a unei părți a acestora ca urmare a unor operații de dizolvare sau fuziune.

III. Prestările de servicii

Închirierea bunurilor sau transmiterea folosinței acestora în cadrul unui contract de leasing;

Transferul și/sau transmiterea folosinței drepturilor de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;

Prestări de servicii realizate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorități publice ori potrivit legii;

Angajamentul de a nu derula o activitate economică, de a nu concura cu o altă persoană sau a tolera o acțiune/situație;

Servicii de intermediere efectuate de persoane care acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

IV. Operații asimilate prestărilor de servicii

uzitarea temporară a bunurilor ce fac parte din activele unei firme impozabile, în scopuri nelegate de activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziție, în vederea folosirii lor gratuite, altor persoane (dacă TVA pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial);

serviciile ce fac parte din activitatea economică a firmei impozabile, prestate gratuit pentru uzul personal al angajaților săi sau al altor persoane.

NU vor fi considerate operații asimilate prestărilor de servicii efectuate cu plată următoarele situații:

folosirea bunurilor obținute din activitatea economică a firmei impozabile, ca parte a unei prestări de servicii care este efectuată gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol;

serviciile care fac parte din activitatea economică a firmei impozabile, prestate gratuit în scop de reclamă sau pentru stimularea vânzărilor;

serviciile prestate gratuit în cadrul perioadei de garanție de firma ce a realizat inițial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Reprezintă operațiuni pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziționate. Acestea sunt:

operațiuni de export sau cele similare;

operațiuni de livrări intracomunitare;

traficul internațional de bunuri (scutiri speciale).

Pentru aceste operațiuni nu se datorează taxa pe valoarea adăugată, dar nu este permisă nici deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunuri sau servicii achiziționate.

I. Scutiri pentru operațiuni din interiorul țării:

I.1. operațiuni scutite obligatoriu

Operațiuni de interes general:

activitățile de îngrijire medicală desfășurate de către unități specializate,

prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi și de tehnicienii dentari;

prestările de îngrijire și supraveghere realizate de personalul medical și paramedical;

transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate în vehicule special amenajate;

livrările de organe, sânge și lapte, de proveniență umană;

activitatea de învățământ prevăzută de Legea învățământului nr. 84/1995, republicată și formarea profesională a adulților, prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de aceste activități, efectuate de unitățile autorizate;

livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele și cantinele organizate pe lângă instituțiile publice și entitățile autorizate în activitatea de învățământ, în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activitățile scutite;

meditațiile acordate în particular de către cadre didactice din domeniul învățământului școlar, preuniversitar și universitar;

prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de asistența, protecția socială, a copiilor, a tinerilor efectuate de instituțiile publice sau de alte entități recunoscute ca având caracter social;

prestările de servicii și livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;

prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educația fizică;

prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate, efectuate de persoane ale căror operațiuni sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar.

activitățile specifice posturilor publice de radio și televiziune, altele decât activitățile de natură comercială;

serviciile publice poștale și livrarea de bunuri aferentă acestora;

prestările de servicii realizate de către grupuri independente de persoane ale căror operațiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării de către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activității acestora, în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părți de cheltuieli comune.

furnizarea de personal de către instituțiile religioase sau filozofice în scopul activităților specifice.

2.Alte operațiuni scutite sunt:

a. Prestarea următoarelor servicii financiare și bancare :

b. Operațiuni de asigurare și reasigurare

c. Prestările de servicii în legătură cu operațiunile de asigurare și de reasigurare efectuate de persoanele care intermediază aceste operațiuni.

d. Jocurile de noroc, organizate de persoane autorizate.

e. Livrarea la valoarea nominală de timbre poștale utilizabile pentru serviciile poștale, de timbre fiscale și alte timbre similare.

f. Arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile cu următoarele excepții:

operațiuni de cazare efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al celor cu funcții similare;

închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

închirierea de spații sau locații pentru parcarea autovehiculelor;

închirierea utilajelor și a mașinilor fixate definitiv în bunuri imobile;

închirierea seifurilor;

livrarea de către orice persoană a unei construcții, a unei părți a acesteia și a terenului pe care stă construcția;

livrarea de terenuri;

livrările de bunuri care au fost afectate unei activități scutite, dacă taxa aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă;

livrările de bunuri pentru care nu s-a exercitat dreptul de deducere a taxei și anume:

taxa aferentă sumelor achitate de furnizor sau prestator în numele și în contul clientului și care apoi se decontează acestuia;

taxa aferentă sumelor încasate în numele și în contul altei persoane;

taxa datorată sau achitată pentru achizițiile de băuturi alcoolice și produse din tutun.

b) operațiuni scutite opțional

Toate firmele impozabile pot opta pentru taxarea operațiilor referitoare la arendare, concesionare, închiriere, leasing de bunuri imobile, livrarea unei construcții, a unei părți a acesteia și a terenului pe care este construită, precum și livrarea oricărui alt teren.

c) regimuri speciale de scutire

Acestea vizează operațiunile derulate de întreprinderile mici, agențiile de turism, precum și pe persoanele impozabile nestabilite în Comunitate, care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile.

Scutiri la import

Sunt scutite de TVA următoarele operațiuni:

importul de bunuri a căror livrare în România este scutită de TVA;

bunurile introduse în țară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în țară sau în străinătate, în condițiile și în limitele stabilite conform reglementărilor legale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;

bunurile importate destinate comercializării în regim de duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora;

importul de bunuri conform directivelor europene;

importul de bunuri de către misiunile diplomatice și birourile consulare, precum și de către cetățenii străini cu statut diplomatic sau consular în România, în condiții de reciprocitate;

importul de bunuri efectuat de organismele internaționale și interguvernamentale acreditate în România, precum și de către cetățenii străini angajați ai acestor organizații, în limitele și în conformitate cu condițiile precizate în convențiile de înființare a acestor organizații;

importul de bunuri de către forțele armate străine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însoțitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forțe sunt destinate efortului comun de apărare;

reimportul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donații destinate unor scopuri cu caracter religios, de apărare a sănătății, de apărare a țării sau siguranței naționale, artistic, sportiv, de protecție și ameliorare a mediului, de protecție și conservare a monumentelor istorice și de arhitectură;

importul de bunuri finanțate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, organisme internaționale și/sau organizații nonprofit din străinătate și din țară;

importul următoarelor bunuri: bunurile de origine română, bunurile străine care, conform legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau cele ce înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție, bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a expedierii eronate, echipamentele pentru protecția mediului,stabilite prin HG.

Persoanele juridice menționate mai sus sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, pentru efectuări de operațiuni în mod sistematic, direct, sau prin unități subordonate, cu scopul de a obține profit.

1.3.3. TERITORIALITATEA TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ

Din data de 1 ianuarie 2007, Comunitatea reflectă un teritoriul pe care se va aplica „taxa pe valoarea adăugată”.

Activități precum: livrare de bunuri, prestare de servicii, achiziție intracomunitară sau import trebuie să fie efectuate pe teritoriul României pentru a fi supuse T.V.A.-ului din țara noastră. Locul operațiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei reprezintă:

Locul livrării de bunuri este locul în care se află bunurile la momentul începerii transportului:

pentru livrarea de bunuri efectuată de un importator, urmare a unui import, locul operațiunii este statul membru prin care se face importul de bunuri;

pentru livrarea de bunuri care necesită instalare sau asamblare, locul operațiunii este locul în care bunurile sunt instalate/asamblate, dacă aceste operațiuni sunt realizate de furnizor sau de altă persoană în contul său;

pentru livrarea de bunuri fără transport, locul livrării este locul în care se află bunurile în momentul în care sunt puse la dispoziția clientului;

pentru livrarea la bordul aeronavelor, navelor și trenurilor, pe parcursul efectuării unui transport de pasageri în Comunitate, locul operațiunii este locul de plecare a transportului de pasageri;

pentru livrarea de gaze naturale, prin rețeaua de distribuție, și livrarea de electricitate către un comerciant impozabil, locul livrării este locul în care este stabilit intermediarul impozabil.

Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau sediul fix de la care sunt efectuate serviciile. Persoana obligată la plata T.V.A.-ului este prestatorul.

Excepții: în cazul serviciilor legate de bunuri imobile, locul prestării este locul unde este situat bunul imobil; pentru serviciile de transport, altele decât cele de transport intracomunitar de bunuri, locul prestării este locul unde se efectuează transportul, în funcție de distanțele parcurse etc.

Locul importului de bunuri este teritoriul statului membru, prin care bunurile intră în Comunitate sau statul membru pe teritoriul căruia se încheie regimul vamal suspensiv.

Potrivit articolului 132 din Codul Fiscal, locul livrărilor de bunuri se va stabili în funcție de operațiunea realizată astfel:

în categoria bunurilor care sunt expediate sau transportate fie de un furnizor, cumpărător sau de un terț, locul livrării reprezintă locul în care sunt situate bunurile în momentul în care începe transportul. Dacă locul livrării, stabilit conform prezentei prevederi, se situează în afara teritoriului comunitar, locul livrării efectuate de importator și locul oricărei livrări ulterioare se va considera în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import;

în cadrul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj, locul livrării reprezintă locul unde se va efectua instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului.

în categoria de bunuri care nu sunt expediate sau transportate, locul livrării se află în locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziția cumpărătorului.

în momentul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunității locul de plecare a transportului de pasageri.

în categoria livrărilor de gaze prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunității sau prin orice rețea conectată la un astfel de sistem, al livrării de energie electrică sau termică, către un comerciant persoană impozabilă, locul livrării reprezintă locul în care acel comerciant persoană impozabilă este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livrează bunurile sau locul în care acesta are domiciliul stabil sau reședința sa obișnuită. Comerciantul persoană impozabilă reprezintă persoana impozabilă a cărei activitate principală, în ceea ce privește cumpărările de gaz, de energie electrică o reprezintă revânzarea de astfel de produse și al cărei consum propriu de astfel de produse este neglijabil;

în categoria livrărilor de gaze prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Comunității sau prin orice rețea conectată la un astfel de sistem, al livrării de energie electrică sau termică, în situația în care unei astfel de livrări nu i se aplică lit. e), locul livrării reprezintă locul în care cumpărătorul utilizează și consumă efectiv gazul natural sau energia electrică. În situația în care cumpărătorul nu consumă efectiv gazul, energia electrică, energia termică ori le consumă doar parțial, se consideră că bunurile în cauză neconsumate au fost utilizate și consumate în locul în care cumpărătorul își are sediul activității economice ori un sediu fix pentru care se livrează bunurile. În absența unui astfel de sediu, se consideră că acesta a utilizat și a consumat bunurile în locul în care își are domiciliul sau reședința obișnuită.

Locul livrării se consideră a fi România, în cazul vânzărilor la distanță dinspre un stat membru spre România, dacă valoarea plafonului pentru vânzări la distanță depășește echivalentul în RON a 35.000 EURO sau dacă furnizorul optează în statul membru din care se transportă bunurile pentru considerarea vânzărilor sale la distanță, având loc în România.

Potrivit legii, derogarea nu se va aplica asupra vânzărilor la distanță efectuate în România din alt stat membru:

la mijloace de transport noi;

la bunurile instalate sau asamblate de către furnizor sau de altă persoană în numele acestuia;

la bunurile taxate în România, conform regimului special pentru bunuri second-hand, opere de artă și obiecte de colecție și antichități;

la gazele care sunt distribuite printr-un sistem de distribuție a gazelor naturale situat pe teritoriul Comunității sau prin orice rețea conectată la un astfel de sistem, de energie electrică, de energie termică;

la produsele accizabile care sunt livrate către persoane juridice neimpozabile și persoane impozabile.

din punct de vedere al vânzărilor la distanță care sunt efectuate din România către un alt stat membru se consideră ca în acel stat membru, locul livrării se consideră a fi statul membru, doar în cazul în care livrarea este efectuată către o persoană care nu îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de T.V.A.

din punct de vedere al vânzărilor la distanță pentru produsele accizabile, care sunt efectuate dintr-un stat membru către persoane neimpozabile din România, locul livrărilor va fi întotdeauna pe teritoriul României.

Dacă vânzarea la distanță a produselor accizabile sunt efectuate din România către persoane neimpozabile din alt stat membru, locul livrării este întotdeauna în celălalt stat membru.

Conform ART. 132^1 din Codul Fiscal, locul achiziției intracomunitare de bunuri se va considera locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.

Din punct de vedere al ART. 133 privind Codul Fiscal, locul prestării de servicii este considerat locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.

Prin excepție, pentru următoarele prestări de servicii, locul de prestare a serviciilor este :

Locul unde bunul imobil se află, pentru prestarea de servicii efectuate în legătură cu bunuri imobile, inclusiv prestații ale agențiilor de expertiză și imobiliare, ca și prestările privind pregătirea sau coordonarea executării lucrărilor imobiliare, cum ar fi: servicii de cazare în domeniul hotelier, prestări de servicii efectuate de taberele de vacanță sau de locuri amenajate pentru camping, prestații furnizate de arhitecți, servicii cu privire la pregătirea și coordonarea lucrărilor de construcții și servicii de supervizare pe șantier;

Locul unde se efectuează transportul, în funcție de distanțele parcurse, în cazul prestărilor de servicii cu transportul persoane;

Locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri (locul de plecare și locul de sosire a bunurilor se află teritoriile a două state membre diferite), pentru serviciile de transport intracomunitar de bunuri prestate către persoane neimpozabile.

Locul în unde se vor presta efectiv serviciile către persoane neimpozabile, în cazul: serviciilor de activități accesorii transportului, precum încărcarea, descărcarea, manipularea și servicii asemănătoare a acestora; servicii constând în lucrări asupra bunurilor mobile corporale și evaluări de bunuri mobile corporale;

Locul activității economice al beneficiarului sau sediul permanent al acestuia pentru care sunt prestate serviciile sau, în absența acestora, domiciliul sau reședința obișnuită a beneficiarului în cazul următoarelor servicii:

închirierea de bunuri mobile corporale, în afară de toate mijloacele de transport;

operațiuni de leasing care au ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, , cu excepția tuturor mijloacelor de transport;

transferul și/sau transmiterea cesiunea dreptului de autor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale și a altor drepturi similare;

serviciile de publicitate;

servicii de consultanță, de inginerie, juridice și de avocatură, servicii al contabililor și experților contabili, ale birourilor de studii și alte servicii similare;

prelucrarea datelor și furnizarea informațiilor;

operațiuni financiare, bancare, și de asigurări, inclusiv reasigurări, cu excepția închirierii de seifuri;

punerea la dispoziție de personal;

obligația abținerii de la realizarea sau exercitarea, total sau parțial, a unei activități economice sau a unui drept menționat în prezenta literă ;

locul în care activitățile se desfășoară efectiv, pentru serviciile principale și auxiliare legate de activități culturale, artistice, sportive, științifice, educaționale, de divertisment sau de activități asemănătoare, cum sunt târgurile și expozițiile, inclusiv pentru serviciile prestate de organizatorii acestor activități, prestate către persoane neimpozabile.

locul unde beneficiarul este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită, în cazul următoarelor servicii prestate către o persoană neimpozabilă:

serviciile de telecomunicații. Serviciile de telecomunicații sunt considerate serviciile care au ca obiect transmiterea, emiterea și recepția semnalelor, înscrisurilor, imaginilor și sunetelor sau informațiilor de orice natură prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau recepții. În serviciile de telecomunicații sunt cuprinse, și furnizarea accesului la rețeaua mondială de informații;

serviciile de radiodifuziune și televiziune;

serviciile furnizate pe cale electronică. (se aplică din 1 ianuarie 2015)

În cazul locului importului de bunuri, potrivit ART. 132^2 din Codul Fiscal, se va considera pe teritoriul statului membru în care se află bunurile când intră pe teritoriul comunitar.

1.3.4.Definirea și modul de calcul specifică pro-ratei

CAP. II. DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE ȘI REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

2.1. Documentele justificative privind T.V.A.

Principalele documentele justificative pe baza cărora se poate înregistra taxa pe valoarea adăugată în contabilitatea societății sunt:

Avizul de însoțire a mărfii;

Factură fiscală;

Factură simplificată;

Autofactu-rile;

Chitanță;

Bon fiscal;

Declarație vamală de import.

Pentru evidența taxei pe valoare adăugate se vor folosi următoare documente:

Borderoul de vânzări zilnice;

Jurnalul pentru vânzări;

Jurnalul pentru cumpărări;

Cerere de rambursare a T.V.A.;

Decontul de T.V.A. (Declarația 300).

Avizului de însoțire a mărfii

Avizului de însoțire a mărfii se va întocmi pe baza documentului denumit Dispoziție de livrare, ambele având ca prim scop momentul eliberării bunurilor materiale din magazine, în vederea vânzării lor, trimiterii spre prelucrare la terți sau păstrării lor în custodie. În situația în care bunurile sunt transferate între gestiunile aceleiași unități, sau a bunurilor care sunt cedate cu titlu gratuit (mostrele, bunurile expediate în scopul stimulării vânzării sau a testării la locul de desfacere, premiile, materialele promoționale etc.), transportul acestora se va evidenția pe baza documentului avizul de însoțire a mărfii cu mențiunea „Fără factură”, după caz. În cazul bunurilor trimise spre prelucrare la terți, pe avizul de însoțire a mărfii de va face precizarea „Pentru prelucrare la terți”.

Societățile care nu au posibilitatea de a întocmi factură în momentul livrării de produse, mărfuri sau alte valori materiale, dar și în alte situații care sunt determinate prin proceduri proprii ale entității, documentul care va sta la baza acestora va fi Avizul de însoțire a mărfii.

Circulația documentul se va prezenta în următoarea schemă:

Aviz de însoțire a mărfii trebuie să conțină următoarele informații minime cuprinse în următorul model:

Factura fiscală

Reprezintă un document cu regim special, fiind acceptat atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic. Pe baza dispoziției de livrare și a avizului de însoțire a mărfii sau a altor documente care atestă executarea de lucrări și prestarea de servicii, factura se întocmește, în general de către compartimentul “desfacere” sau alt compartiment, la livrarea de mărfuri, executarea de lucrări și prestarea de servicii.

Factura se emite pentru: livrări de bunuri sau prestări de servicii executate, pentru fiecare vânzare la distanță, pentru livrări de bunuri intracomunitare și pentru orice avans încasat. Dacă în momentul livrării, din cauza unor condiții obiective și cu totul excepționale, factura nu se poate întocmi, mărfurile și produsele livrate sunt însoțite pe timpul transportului de către avizul de însoțire a mărfii. În vederea corelării documentelor de livrare, numărul și data avizului de însoțire a mărfii se precizează în formularul de factură.

Se poate emite factură simplificată în situația în care valoarea facturii, incluzându-se și TVA-ul, nu este mai mare de 100 de euro sau în cazul documentelor sau mesajelor care sunt tratate drept factură. Se vor aplica măsuri de simplificare a T.V.A. următoarelor bunuri: deșeuri, materii prime și materiale secundare, terenuri, clădiri, material lemnos. În baza facturilor emise de furnizori, pentru livrările bunurilor enumerate, aceștia sunt obligați să înscrie mențiunea „taxare inversă”. În cazul unei operațiuni supuse măsurilor de simplificare nu se va face plata T.V.A. între beneficiar și furnizor. În contabilitate beneficiarul va înregistra: 4426=4427. Pentru a se aplica măsurile de simplificare, condiția obligatorie este ambii participanți la tranzacție, furnizorul și beneficiarul, să fie înregistrați în scopuri de T.V.A.

Sumele care sunt exprimate într-o factura fiscală pot să apară în orice monedă, doar cu condiția ca “T.V.A. colectată” să fie exprimată în lei, iar dacă acesta din urmă este exprimat în altă monedă decât în lei, se va converti la ultimul curs de schimb care este comunicat de Banca Națională a României sau publicat de Banca Europeană Centrală, ori cursul de schimb folosit de banca prin care se efectuează operațiunile.

Orice entitate are obligația să emită factură cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a luat naștere faptul generator al taxei, excepție făcând cazul în care factura a fost deja emisă.

În situația livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii se folosesc următoarele reguli pentru facturare:

Excepții privind livrările de bunuri și prestările de servicii:

Dacă sunt efectuate de o persoană impozabilă stabilită în România, facturarea se face conform prevederilor legale din România, dacă „furnizorul/prestatorul nu este stabilit în statul membru în care are loc livrarea bunurilor ori prestarea serviciilor, și persoana obligată la plata TVA este persoana căreia i se livrează bunurile sau i se prestează serviciile”;

În cazul în care locul livrării bunurilor și prestării de servicii este considerat pe teritorul României, efectuate de un furnizor/prestator care nu este stabilit în România, dar este stabilit în Comunitate, iar persoana obligată la plata T.V.A. este beneficiarul către care s-au efectuat respectivele livrări/prestări, „facturarea face obiectul normelor aplicabile în statul membru în care este stabilit furnizorul/prestatorul.”

Dacă sunt efectuate de o persoană impozabilă stabilită în România, „facturarea se face conform prevederilor legale din România, în situația în care livrarea de bunuri sau prestarea de servicii nu are loc în Comunitate.”

Circuitul facturii:

Factura fiscală trebuie să conțină următoarele informații minime cuprinse în următorul model:

Autofacturarea

Autofacturarea reprezintă un documentul, întocmit într-un singur exemplar, emis de cumpărătorul de bunuri sau de către beneficiarul prestărilor de servicii, inclusiv pentru avansuri achitate in legătură cu livrările sau prestări de servicii realizate de un partener stabilit într-un stat membru sau într-un stat terț. În situația importului de bunuri, autofactura nu se va emite. Facturile fiscale emise prin autofacturare au un regim fiscal special. Ele nu generează venituri în contabilitatea persoanei emitente. Factura fiscală se va emite numai dacă operațiunile sunt taxabile și numai în scopul T.V.A.

Coform Codului Fiscal, autofacturarea se va efectua de către persoanele impozabile sau persoanele neimpozabile obligate la plata T.V.A., până cel târziu în a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei, în situația în care acea persoană nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator.

În momentul primirii facturii de la furnizor, persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă va înscrie pe factură o referire la autofacturare, iar pe autofactură, o referire la factură.

În cazul depășirii plafoanelor care sunt stabilite pentru cheltuielile de protocol, sponsorizare sau mecenat, persoanele impozabile în scopuri de T.V.A. au obligația să întocmească autofactura numai în scopuri de T.V.A. În loc de denumirea și descrierea bunurilor care sunt livrate sau a serviciilor care sunt prestate, pe autofactură se poate menționa, după caz: depășire plafon protocol, sponsorizare sau mecenat.

Chitanță fiscală

Chitanța reprezintă tot un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscală teritorială, precum avizul de însoțire a mărfii și factura fiscală. Este întocmit de unitățile care prestează servicii clienților.

În condițiile în care sumele înscrise pe chitanță sunt aferente livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii scutite fără drept de deducere, formularul de chitanță reprezintă document justificativ ce stă la baza înregistrării veniturilor în contabilitate.

Aceasta se va întocmi de către casierul unității pentru fiecare sumă încasată, în două exemplare, chitanța fiind semnată de către acesta pentru primirea sumei respective.

Circuitul chitanței este reprezentat sub următoarea formă:

Chitanța fiscală trebuie să conțină următoarele informații minime cuprinse în următorul model:

Bonul fiscal

Bonul fiscal reprezintă un document, pe suport de hârtie sau suport electronic, care este emis doar de aparatul de marcat în cazul livrării de bunuri sau prestării de servicii.

Dacă persoana impozabilă este scutită de obligația emiterii facturii, cu excepția cazului în care beneficiarul solicită factura, aceasta este obligată să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale și să emită bon fiscal în cazul livrării de bunuri prin magazin de comerț cu amănuntul sau prestării de servicii către populație.

Societățile își procură aparatul de marcat electronic fiscal de la distribuitori autorizați în acest sens. Un distribuitor autorizat poate fi producătorul, importatorul sau o persoană juridică română care achiziționează aparate de marcat electronice fiscale din statele membre ale Uniunii Europene. Distribuitorii autorizați pot să livreze entităților aparate de marcat dacă le-a fost eliberată autorizația de distribuție. Aceștia au obligația de a asigura service-ul, fie direct, fie prin intermediul operatorilor economici prevăzuți în autorizație.

Dacă la aparatul de marcat se constată o defecțiune, în acel moment utilizatorul este obligat să anunțe distribuitorul autorizat care a livrat aparatul sau, după caz, unitatea acreditată pentru service a acestui distribuitor autorizat. Până în momentul repunerii în funcțiune a aparatului de marcat, operatorul economic este obligat să înregistreze într-un registru special, toate operațiunile efectuate și să emită chitanțe pentru respectivele operațiuni și facturi, în cazul în care clientul va cere acest lucru. Această obligație de a înregistra într-un registru special, nu se va aplica operatorilor economici care realizează activitate de transport în regim de taxi.

În situația în care operatorii economici nu vor înmâna bonul fiscal clientului sau vor înmâna un alt document decât bonul fiscal, cu excepția cazului în care apare o defecțiune la aparatul de marcat care să împiedice emiterea bonului fiscal, clientul este obligat să solicite operatorului economic înmânarea bonului fiscal.

Potrivit legii, orice operatorul economic este obligat să afișeze într-un loc vizibil un anunț detaliat de atenționare a clienților cu privire la obligația de a solicita bonul fiscal.

Circuitul bonului fiscal se va prezenta sub următoarea formă:

Declarația vamală de import

Declarația vamală de import este un document emis de către autoritățile vamale pentru bunurile importate din afara țărilor care nu aparțin Uniunii Europene, de agenții economici din România.

În cazul importurilor de bunuri, pentru plata T.V.A. răspund individual și în solidar toate persoanele participante la realizarea operațiunii (persoana ce reprezintă importatorul, persoana ce depune "Declarația vamală pentru bunurile importate", proprietarul bunurilor ).

Procedura vamală reprezintă suma formalităților necesare pentru vămuirea mărfurilor:

pregătirea mărfii pentru vămuire

întocmirea declarației vamale

stabilirea regimului vamal,

efectuarea controlului vamal

plata taxelor vamale (și implicit acordarea liberului de vamă).

Conform reglementărilor în vigoare, la îndeplinirea formalităților vamale trebuie să participe cel puțin doi factori:

declarantul vamal (care de obicei este un comisionar vamal), care întocmește declarația vamală și o prezintă, împreună cu marfa organelor vamale.

organul vamal, care în urma confruntării între marfă și documentul primit perfectează declarația vamală.

Declarația vamală se întocmește în minimum 3 exemplare din care:

primul exemplar pentru vamă;

exemplarul 2, pentru Centrul de calcul al Ministerului Comertului si Turismului;

exemplarul 3, pentru agentul economic.

Declarantul vamal inscrie in declaratia vamala de import pozitia din tariful vamal de import, nivelul taxei vamale si cuantumul taxei vamale calculat prin aplicarea nivelului taxei la valoarea in vama.

Declarația vamală este completată și depusă la numai după verificarea admisibilității ei. Cu ocazia acestei verificări, organele vamale constată dacă declarația vamală este corect întocmită, dacă a fost depusă împreună cu toate documentele prevăzute de normele legale și dacă există concordanță între datele din declarație și documentele prezentate. În cazul importului, din momentul înregistrării, taxele vamale de import sunt datorate statului.

Borderoul de vânzări zilnice

Borderoul de vânzări zilnice reprezintă un document de centralizare zilnică a sumelor încasate din vânzarea de mărfuri, care sunt realizate de entități care nu au obligația, să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale, conform legii. Acest document de va întocmi într-un singur exemplar de către compartimentul financiar-contabil, prezentat sub formă de carnete a câte 100 de file, tipărit pe ambele fețe, formatul fiind A4. Documentul va circulă la persoana din entitate care întocmește jurnalul pentru vânzări. Acesta se va arhiva la compartimentul financiar-contabil.

Borderoul vânzărilor zilnice trebuie să conțină următoarele informații minime cuprinse în următorul model:

Jurnalul pentru vânzări

Jurnalul pentru vânzări reprezintă un document care servește în principal la stabilirea lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată, folosit pentru evidența operativă a T.V.A. Jurnalul pentru vânzări se va completa utilizând facturile fiscale sau alte documente legal aprobate din activitatea de vânzare, precizându-se: valoarea bunurilor la preț de vânzare, T.V.A colectată aferentă bunurilor și valoarea totală a facturii. Acest jurnal se va întocmi într-un singur exemplar în care se va înregistrează zilnic, fără spații libere și ștersături, elemente necesare pentru determinarea corectă a T.V.A.-ului colectată, aferentă vânzării bunurilor sau prestării de servicii. Se va completa fără spații libere și ștersături, fiind tipărit pe ambele fețe, în format A4, în carnete a câte 100 de file.

Circulația jurnalului de vânzări se va prezenta astfel:

În situația în care locul livrării bunurilor, repectiv a prestării de servicii NU se află în România, fiind efectuate de către persoanele impozabile care sunt înregistrate ca plătitori de T.V.A., jurnalul de vânzări se va completa pe baza facturilor emise.

În cazul operațiunilor la care se va aplica reguli speciale, se vor ține jurnale de vânzări, separat de operațiunile pentru care se aplica regim normal de T.V.A., în care se evidențiază numai totalul documentului de vânzare inclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Importatorii care au obținut certificate de exonerare de la plata T.V.A. în vamă, vor evidenția baza de impozitare și taxa aferentă importului în jurnalele pentru vânzări pe baza declarației vamale de import, sau, după caz, a actului constatator emis de autoritatea vamală.

Unitatea………………………..

JURNAL PENTRU VÂNZĂRI

Perioada 01.12.2014 – 31.12.2014

Figura nr.: „Conținutul standard al Jurnalului de vânzări”; Sursa: http://www.finantearad.ro/soft/form_tva.htm, accesat la data 15.02.2015.

Jurnalul pentru cumpărări

Jurnalul pentru cumpărări reprezintă un document care servește în principal la stabilirea lunară sau trimestrială a taxei pe valoarea adăugată deductibilă, folosit pentru evidența operativă a T.V.A. În completarea acestui jurnal se ia în considerare achizițiile de bunuri sau a prestărilor de servicii.

Jurnalul pentru cumpărări se va completa utilizând facturile fiscale precizându-se: preț de cumpărare a bunurilor, T.V.A deductibilă aferentă bunurilor și valoarea totală a facturii. Fiind un jurnal auxiliar al registrului jurnal, se va întocmi într-un singur exemplar, tipărit pe ambele fețe în format A4, în carnete a câte 100 de file.

Circulația jurnalului de cumpărări se va prezenta astfel:

Plătitorii de T.V.A. cu regim mixt vor întocmi jurnale separate pentru:

achiziții de bunuri sau prestări de servicii având ca scop realizarea de operațiuni care dau drept de deducere a T.V.A.;

achiziții de bunuri sau prestări de servicii destinate realizării de operațiuni care nu dau drept de deducere a T.V.A.;

achiziții de bunuri sau prestări de servicii având ca scop atât realizarea operațiunilor care dau drept de deducere, cât și celor care nu dau drept de deducere a T.V.A.

Cumpărările destinate realizării de operațiuni cu reguli speciale se vor evidenția în jurnale de cumpărări separate de operațiunile cu regimul normal a taxa pe valoarea adăugată.

Importatorii care au obținut certificate de exonerare de la plata T.V.A. în vama, vor recunoaște taxa aferentă importului în jurnalul pentru cumpărări pe baza declarației vamale de import, sau, a actului constatator emis de autoritatea vamală, după caz.

Persoanele impozabile care sunt înregistrate ca fiind plătitori de T.V.A. pentru care perioada fiscală este trimestrul, aceștia vor totaliza informații evidențiate în jurnalul de cumpărări doar la finele trimestrului.

Unitatea S.C. ROZETA PREST S.R.L.

JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI

Perioada 01.12.2014 – 31.12.2014

Cerere de rambursare a T.V.A.

Cerere de rambursare a T.V.A. reprezintă un document care se întocmește în situația în care contribuabilul are dreptul de a i se restitui T.V.A. de la bugetul de stat. Documentul este completat de către persoanele impozabile care sunt stabilite în România, cu scopul rambursării T.V.A. aferentă importurilor și achizițiilor de bunuri/servicii realizate în alt stat membru al Uniunii Europene. Cererea poate fi depusă până  cel târziu la data de 30 septembrie a anului calendaristic care urmează perioadei de rambursare. Cererea se va completa doar în format electronic și se va înainta, pe cale electronică, organului fiscal competent din România, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziție de Agenția Națională  de Administrare Fiscală.

Decontul de T.V.A. (Declarația 300)

Decontul T.V.A. reprezintă un document care se întocmește pe baza totalurilor preluate din jurnalul pentru vânzări și jurnalul pentru cumpărări, fiind depus, în final, la organul fiscal. Acest document stabilește modul de decontare a T.V.A. cu bugetul statului. În decontul de T.V.A. va fi evidențiată suma impozabilă și taxa exigibilă. Agenții economici care sunt înregistrați ca plătitori de T.V.A., sunt obligați să depună deconturile, indiferent dacă au realizat sau nu operațiuni ori dacă suma de plată sau de rambursat este 0.

NU se vor înscrie în "Decontul de T.V.A.":

T.V.A. din facturile de executare silită, de către persoana abilitată prin lege să efectueze vânzarea bunurilor care sunt supuse executării silite;

T.V.A. pentru care se află în derulare o înlesnire la plată.

Termenele în care va fi depus Declarația 300 "Decontul de T.V.A." sunt diferite de la o situație la alta:

! Perioada semestrială și anuală de depunere a "Decontului de T.V.A." folosită de către persoanele impozabile trebuie aprobată de către organul fiscal competent.

La finalul fiecărei perioade fiscale, fiind considerată sfârșitul lunii sau trimestrului, se va totaliza „T.V.A. deductibilă” din Jurnalul pentru cumpărări și „T.V.A. colectată” din Jurnalul pentru vânzări.

3.2. Tipurile de conturi utilizate ale T.V.A.

Pentru a reflecta toate situațiile în care este prezentă „Taxa pe valoarea adăugată”, în modul cel mai corect, în „Planul general de conturi” se regăsește contul 442 „Taxa pe valoarea adăugată”, din grupa 44 denumită „Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate”. Este un cont bifuncțional. Pentru a se ține o evidență mai transparentă și clară, conform „OMFP nr. 1802 din 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate” se vor utiliza conturi sintetice de gr. II, astfel:

Prin acest cont se vor evidenția decontările cu bugetul de stat în legătură cu operațiunile efectuate pe teritoriul României privind „Taxa pe valoarea adăugată”.

În România NU se va ține evidența TVA-ului:

Care este aferent achizițiilor de bunuri sau prestărilor de servicii efectuate din alte state;

Care se datorează pe un teritoriu a altui stat în situația livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii care sunt realizate în interiorul acelor state, conform cu prevederile legale în vigoare.

Cele cinci tipuri de T.V.A. prezente în România sunt prezentate în următorul mod:

Cele cinci tipuri se vor debita și credita în următoarele situații:

OMFP nr. 1802 din 2014 pentru „aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate” nu aduce modificări cu privire la funcțiunea contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată” față de ORDINUL Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru „aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. ”

În scopul regularizării TVA, periodic, de regulă lunar,se va compara „T.V.A. colectată” cu „T.V.A. deductibilă”, pentru a stabili diferența de T.V.A. de plătit sau de recuperat de la bugetul statutului. Din punct de vedere contabil se va compara soldul creditor al contului 4427 cu soldul debitor al contului 4426 și sumele centralizate pentru T.V.A. din Jurnalele pentru cumpărări și Jurnalele pentru vânzări. Se pot determina următoarele situații:

2.3.Principalele înregistrări contabile cu privire la T.V.A.

T.V.A. deductibilă se calculează și înregistrează ca o creanță asupra bugetului statului în cadrul următoarelor operații privind intrările:

a) T.V.A. înscrisă în facturile furnizorilor pentru activitatea de exploatare:

% = 401 “Furnizori”

cls. a 3-a “Conturi de stocuri și

producție în curs de execuție”

cls. a 6-a “Conturi de cheltuieli”

4426 “T.V.A. deductibilă”

b) T.V.A înscrisă în facturile furnizorilor de imobilizări:

% = 404 “Furnizori de imobilizări”

cls. a 2-a “Conturi de imobilizări”

4426 “T.V.A. deductibilă”

c) T.V.A. deductibilă aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie:

4426 “T.V.A. deductibilă” = 4427 “T.V.A. colectată”

d) T.V.A. deductibilă compensată prin T.V.A. colectată:

4427 “T.V.A. colectată” = 4426 “T.V.A. deductibilă”

e) diferență T.V.A. deductibilă ce depășește valoarea T.V.A. colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului:

4424 “T.V.A. de recuperat” = 4426 “T.V.A. deductibilă”

f) prorata T.V.A. deductibilă devenită nedeductibilă:

635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 4426 “T.V.A. deductibilă”

taxe și vărsăminte asimilate”

T.V.A. colectată se calculează și înregistrează ca o datorie față de bugetul statului în cadrul următoarelor operații privind ieșirile:

a) T.V.A. înscrisă în facturi emise:

% = %

41 “Clienți și conturi asimilate” cls. a 7-a “Conturi de venituri”

461 “Debitori diverși” 4427 “T.V.A. colectată”

53 “Casa”

b) T.V.A. aferentă lipsurilor imputate:

% = %

428 “Alte creanțe și datorii în 758 ”Alte venituri din

legătură cu personalul” exploatare”

461 “Debitori diverși” 4427 “T.V.A. colectată”

c) T.V.A. neexigibilă devenită exigibilă:

4428 “T.V.A. neexigibilă” = 4427 “T.V.A. colectată”

d) T.V.A. aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor peste normele legale imputabile, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natură:

635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 4427 “T.V.A. colectată”

taxe și vărsăminte asimilate”

e) T.V.A. de plată datorată bugetului statului:

4427 “T.V.A. colectată” = 4423 “T.V.A. de plată”

f) T.V.A. colectată aferentă clienților insolvabili scoși din activ:

4427 “T.V.A. colectată” = 4118 “Clienți incerți sau în litigiu”

T.V.A. neexigibilă intervine în cazul operațiilor de cumpărare-vânzare pentru care nu s-au întocmit documentele de facturare până la închiderea exercițiului, pentru livrări de bunuri, lucrări și prestări de servicii cu plata în rate, precum și cea inclusă în prețul de vânzare cu amănuntul:

a) T.V.A. aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii cu plata în rate:

4111“Clienți” = %

70 “Cifra de afaceri netă”

4428 “T.V.A. neexigibilă”

b) T.V.A. neexigibilă aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii pentru care nu s-au întocmit facturi:

418 “Clienți – facturi de întocmit” = 4428 “T.V.A. neexigibilă”

c) T.V.A. neexigibilă aferentă stocurilor de mărfuri din unități cu amănuntul:

371 “Mărfuri” = 4428 “T.V.A. neexigibilă”

d) T.V.A. neexigibilă aferentă facturilor nesosite:

4428 “T.V.A. neexigibilă” = 408 “Furnizori – facturi nesosite”

e) T.V.A. neexigibilă aferentă vânzărilor de mărfuri cu amănuntul:

4428 “T.V.A. neexigibilă” = 371 “Mărfuri”

f) T.V.A. neexigibilă aferentă vânzărilor cu plata în rate:

4428 “T.V.A. neexigibilă” = 4427 “T.V.A. colectată”

g) T.V.A. neexigibilă aferentă cumpărărilor cu plata în rate și cea aferentă facturilor sosite:

4426 “T.V.A. deductibilă” = 4428 “T.V.A. neexigibilă”

h) T.V.A. neexigibilă devenită exigibilă aferentă facturilor întocmite:

4428 ”T.V.A. neexigibilă” = 4427 ”T.V.A. colectată”

Regularizare T.V.A. :

a) Dacă T.V.A. deductibilă este mai mare decât T.V.A. colectată:

4424 “T.V.A. de recuperat ” = 4426 “T.V.A. deductibilă”

b) Dacă T.V.A. colectată este mai mare decât T.V.A. deductibilă:

4427 ”T.V.A. colectată” = 4423 “T.V.A. de plată”

2.4.COTELE TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

În situația achiziției intracomunitare de bunuri, cota T.V.A. aplicată va fi cea care este utilizată pe teritoriul României destinate livrării aceluiași bun, care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei. Pentru importul de bunuri, cota care se va aplica este cea utilizată pe teritoriul României destinate livrării aceluiași bun.

Cota zero se va aplica în principal pentru: servicii executate de intermediari în cazul operațiilor de export, construcția lăcașurilor de cult religios, construcția locuințelor, extinderea, consolidarea și reabilitarea locuințelor existente.

2.5. BAZA DE IMPOZITARE A T.V.A.

Baza de impozitare a T.V.A.-ului reprezintă prețul de achiziție sau costul care este determinat în momentul livrării de bunuri sau prestării de servicii. În baza de impozitare sunt cuprinse:

taxe și impozite, în situația în care legea nu prevede altfel, cu excepția T.V.A.-ului;

cheltuieli de accesorii (comisioane, cheltuieli de ambalare, asigurare, transport, accize, taxe vamale).

Nu sunt cuprinse în baza de impozitare următoarele:

rabaturi, remize, sconturi, risturnuri, sconturi, precum și alte reduceri ale prețului, care sunt acordate direct cumpărătorilor, de către furnizori;

penalizări și alte sume care reprezintă daune-interese, și care sunt hotărâte prin hotărâre judecătorească definitivă, acestea fiind solicitate în situațiile de neîndeplinire totală/parțială a obligațiilor contractuale;

dobânzi care sunt percepute în situația plăților cu întârziere;

ambalaje care circulă prin schimb, fără facturare, între furnizor și client;

sumele plătite de către o „persoană impozabilă în numele și în contul altei persoane și care apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuși bunul care face obiectul unui contract de leasing și refacturează locatarului costul exact al asigurării, precum și sumele încasate de o persoană impozabilă în numele și în contul unei alte persoane.”

Conform Codului Fiscal, baza de impozitare a T.V.A.-ului în situația livrărilor de bunuri și/sau prestărilor de servicii va fi formată „din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni, exclusiv T.V.A.”

Elementele facturii supuse T.V.A.-ului, care se includ în baza de impozitare sunt următoarele:

prețul de vânzare;

cheltuieli de accesorii la vânzare, ca și: accize, taxe vamale pentru bunuri din import, etc,;

cheltuieli cu primirea și punerea în funcțiune a mijloacelor fixe.

Baza de impozitare va fi stabilită în întregime în situații precum: livrări de bunuri, prestare de servicii și operațiuni de intermediere cu ocazia întocmirii facturilor, fiind diferențiat pe categorii de operațiuni, în următorul mod:

În situația achizițiilor intracomunitare, baza de impozitare va fi stabilită pe baza „acelorași elemente de calcul uzitate în scopul determinării bazei de impozitare în cazul livrării acelorași bunuri în interiorul țării.” Dacă entitatea din România cumpără bunuri din statele membre, baza de impozitare va fi alcătuită și din suma accizelor care trebuiesc plătite sau datorate de către entitatea din România care cumpără din acele state membre. Dacă valoarea accizelor vor fi rambursate societății care realizează achiziția intracomunitară, valoarea achiziției intracomunitare realizate în România se va diminua corespunzător.

Baza de impozitare în situația importului va fi reprezentată de prețul bunurilor în vamă, la care se va aduna impozitele, taxele, comisioanele și alte taxe care pot fi datorate atât în interiorul, cât și în afara României, în afară de T.V.A.-ului, care urmează să fie perceput. Valoarea bunurilor în vamă poate fi alcătuită din:

contravaloarea bunurilor livrate;

cheltuielile de pe parcursul extern, care nu au fost introduse prețul de livrare al mărfurilor de către furnizor (comisioanele, cheltuieli cu ambalarea, cu transportul, precum și cu asigurarea, cheltuieli de încărcare, cheltuieli de descărcare și manipulare, conexe ale transportului, costul asigurării).

Dobânzile care sunt stabilite prin acorduri de finanțare încheiate de un cumpărător cu un furnizor/alte firme, NU se vor introduce în valoarea în vamă a mărfurilor care sunt importate.

Ajustarea bazei impozabile

Baza impozabilă poate fi diminuată în anumite situații:

– în momentul în care se emite factura, înainte de livrarea de marfă sau prestarea de servicii, operațiunea este anulată total/ parțial;

– în situația în care cumpărătorul refuză parțial sau total marfa din cauza: calității, cantității, a prețurilor bunurilor livrate ori a valorii serviciilor prestate;

– rabaturi, risturnuri, remize, sconturi sau alte reduceri de preț, după livrările de bunuri sau prestările de servicii, care se acordă clienților;

– din pricina falimentului beneficiarului, contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se mai poate încasa;

– în situația ambalajelor care circulă prin facturare, când cumpărătorul va returna ambalajele în care s-a expediat marfa.

2.6. CALCULUL TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin înmulțirea bazei de impozitare cu cota standard(24%) sau cota redusă (9% sau 5%).

Pentru a obține „T.V.A. inclus în prețul de vânzare cu amănuntul se va determina cota T.V.A. recalculată care se aplică asupra prețului de vânzare cu amănuntul.” Cota recalculată se va determina în următorul mod:

De exemplu, cotei recalculate standard (24%) va fi:

Sau nivelul cotei reduse (9%) recalculate este:

La finalul fiecărei perioade fiscale, fiind considerată luna calendaristică, se va totaliza T.V.A. deductibilă din Jurnalul pentru cumpărări și T.V.A. colectată din Jurnalul pentru vânzări.

Prin regularizarea T.V.A-ului se vor determina două situații, care rezultă din compararea celor două tipuri de totaluri, și anume:

2.7.Dosarul de rambursare a T.V.A.

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULUL ȘI ÎNREGISTRAREA T.V.A. LA S.C. “Rozeta prest” S.R.L. ORADEA

3.1. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND S.C. “Rozeta prest” S.R.L.

Societatea comercială „ROZETA PREST” S.R.L. a fost înființată la data de 19.12.1994, prin asocierea celor doi asociați: Istvan Bela și Pop Laura. S.C. „ROZETA PREST” S.R.L. este o persoană juridică română, având forma juridică de societate cu răspundere limitată. Durata de activitate a S.C. „ROZETA PREST” S.R.L. este nelimitată, din data în care a fost înregistrată la „Registrul Comerțului din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a județului Bihor. ”

Sediul societății se află pe teritoriul României, municipiul Oradea, județul Bihor, str.

Mărășești, nr. 6, ap. 2.

Capitalul social al societății este de 2500 lei, acesta fiind divizat în 100 părți sociale, fiecare având o valoare nominală de 25 lei, fiecare asociat deținând 50% din valoare capitalului.

În baza legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale și a noilor reglementări în vigoare, este constituită S.C. „ROZETA PREST” S.R.L. cu următoarele date de identificare:

nr. de înmatriculare în Registrul Comerțului J 05/4835/1994;

codul fiscal – C.U.I. 6618680.

În anul 2012, Pop Laura devine unicul asociat al societății S.C. „ROZETA PREST” S.R.L., prin urmarea faptul că Istvan Bela renunță la partea lui, în urma unor înțelegeri între cei doi asociați.

Societatea S.C. „ROZETA PREST” S.R.L. deține conturi deschise la următoarele bănci:

Banca Comercială Română Oradea – Cod IBAN: RO94RNCB0032046458740001;

Banca Transilvania Oradea – Cod IBAN: RO62BTRL00501202E88390XX.

Principala activitate reprezintă „comerțul cu ridicata și cu amănuntul cu instalații sanitare de toate felurile, reparații în construcții civile și industriale, finisări interioare și exterioare”, desfășurate în magazinul de pe strada Constantin Noica, nr. 17, Oradea și în depozitul său. Potrivit C.A.E.N. („codificarea și clasificarea activităților din economia națională”), obiectul principal al firmei este: – „Comerț cu amănuntul, în magazine specializate, al altor produse, n.c.a. ” – Cod C.A.E.N. : 5248. Obiectul secundar de activitate îl reprezintă: „Comerțul cu ridicata al altor produse, n.c.a. ” – Cod C.A.E.N. : 5170.

„Adunărea Generală a Asociaților” este organul de conducere al societății, care funcționează potrivit actului constiotutiv al firmei. S.C. „ROZETA PREST” S.R.L. poate fi schimbată într-o altă formă de societate doar prin hotărârea „Adunării Generale a Asociaților” și numai cu respectarea condițiilor impuse de lege.

Personalul societății este alcătuit din 5 angajați: un gestionar, un vânzător, un șofer (la depozitul en gross și la magazinul de desfacere cu amănuntul), în cadrul magazinului în biroul de contabilitate: un șef-contabil, un contabil. Structura organizatorică se prezintă sub următoarea formă:

Forma de înregistrare contabilă utilizată la S.C. „ROZETA PREST” S.R.L. este forma de contabilitate cu echipamente de calcul electronic, care presupune utilizarea calculatorului, întocmirea documentelor justificative (Registrul-jurnal; Cartea Mare; balanța de verificare; Registrul-inventar; bilanțul) și lucrează cu suporți tehnici de stocare a informațiilor. Această formă de contabilitate presupune o serie de lucrări preliminare: codificarea documentelor justificative; stabilirea circuitului lor și a modului de prelucrare. Documentele se verifică și se sortează pe tipuri de operațiuni, după care se aranjează în pachete. Pachetele se predau la unitatea de prelucrare, unde se întocmesc jurnalele, situațiile și balanța de verificare. În urma prelucrării, situațiile obținute și documentele primare se restituie beneficiarilor lor pentru a se verifica existența corelațiilor.

3.2.MEDIUL EXTERN AL S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea

Mediul extern al întreprinderii reprezintă ansamblul de factori externi eterogeni (economici, politici, de management, tehnici și tehnologici, socio-culturali și naturali) ai organizațiilor, care influențează direct și indirect activitatea întreprinderii, performanțele și relațiile ei pe piață. Deoarece interacționează cu mediul, întreprinderea este un sistem deschis.

Mediul extern are caracter dinamic datorită revoluției tehnico-științifice, influențează și se adaptează activ la cerințele mediului exterior. Acesta se compune din micromediul și macromediul întreprinderii.

Micromediul întreprinderii este format din elemente care influențează direct și pe termen scurt activitatea întreprinderii.

Macromediul întreprinderii este format din factori cu acțiune indirectă și pe termen lung, asupra activității întreprinderii.

4.2.1 Micromediul societății comerciale

Principalele organizații ale mediului extern cu care întreprinderea stabilește relații sunt: furnizorii, clienții, instituțiile bancare, societățile de asigurari, Camerele de comerț și industrie, instituțiile statului, întreprinderi concurente, mass-media, asociațiile comerciale.

Furnizorii reprezintă partenerii societății de la care aceasta se aprovizionează cu materiale, energie electrică și termică, forța de muncă (școlile, oficiile forței de muncă), care prestează societății lucrări sau servicii asigurând resurse materiale sau umane necesare.

Furnizorii unor societăți pot fi atât interni cât și externi, iar decontarea obligațiunilor față de ei, se face în numerar, prin conturi la bănci sau cu diferite efecte comerciale (bilet la ordin, cec, acreditiv etc.). Alegerea furnizorului se face în funcție de calitatea ofertei, prețurile practicate și politica comercială.

Principalii furnizori ai S.C. “rozeta prest” S.R.L. Oradea sunt:

Acești furnizori stabilesc de comun acord cu reprezentanții S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. prețul materiei prime, mărfurilor etc. condițiile și termenele de aprovizionare-cumpărare, precum și termenele de plată. S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. își achită la timp obligațiile contractuale față de acești furnizori. De “CHEQUE DEJEUNER ROMANIA” s.R.L. Plevna, societatea cumpără tichete de masă pe care le distribuie salariaților.

● Clienții reprezintă partenerii externi, beneficiarii bunurilor, lucrărilor și serviciilor realizate de societate. Aceștia reprezintă principalul element al micromediului și pot fi consumatori (persoane individuale), utilizatori industriali, întreprinderi comerciale (care cumpără bunuri cu scopul de a le vinde) și instituții publice. Clienții unor societăți pot fi externi sau interni, iar creanța se poate încasa în lei sau prin conturi deschise la bănci.

Societatea analizată și-a format de-a lungul timpului o paletă largă de clienți, atât instituții de stat, cât și firme private.

Modalitatea prin care se efectuează comenzile este foarte ușoară și rapidă. Firmele private trimit comenzile prin e-mail, fax, sau telefonic. Aceste comenzi se pun într-un dosar de comenzi, unde li se atașează data livrării. Livrarea se face în funcție de ziua primirii comenzii, ținându-se cont și de unele excepții, atunci când firma respectivă nu mai are hârtie pentru imprimantă sau cartușele necesare bunei desfășurări a procesului lor de producție. Față de clienți societatea are creanțe, drepturi pentru care va încasa o sumă de bani sau va beneficia de o contraprestație.

Principalii clienți ai S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea sunt:

● Întreprinderile concurente sunt acele întreprinderi care vând un produs similar cu cel al altei întreprinderi (realizează o concurență directă) sau vând același produs diferit, dar care se adresează acelorași cumpărători și are aceleași utilizări (realizând o concurentă indirectă).

Concurența dacă este loială, este stimulativă pentru întreprindere și se analizează sub următoarele aspecte: structura și intensitatea ei, cauzele succesului întreprinderii concurente, șansele întreprinderii de a câștiga în fața concurenței. Concurenții pot fi în raport cu clienții lideri, inovatori, conservatori sau timizi. Datorită calității produselor livrate și seriozității personalului din societatea prezentată, aceasta a ocupat o mare parte din segmentul de piață, ocupând o cotă de piață de aproximativ 70%.

Principalii concurenți ai S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea sunt depozitele en gross și magazinele de desfacere din municipiul Oradea, care au același obiect de activitate.

● Instituțiile bancare sunt acele instituții care asigură finanțarea societății precum și servicii de consultanță și informații privind: situația financiară a societății, solvabilitatea acesteia, modalități de creditare și de plată utilizate.

Băncile unde societatea are conturi deschise în lei sunt:

B.C.R. – sucursala Oradea;

Banca Transilvania Oradea – sucursala Oradea.

Aceste bănci realizează finanțarea societății prin sistemul de creditare, beneficiind de dobânda plătită de titularul de credit; oferă servicii diverse din domeniul financiar; operează încasările și plățile în contul S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea; influențează planul financiar al societății; oferă consultanță privind dobânzile, cursul etc. La rândul ei, S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea își achită la timp obligațiile față de băncile respective. Societatea efectuează încasări și plăți și – sucursala Oradea.

● Societățile de asigurări sunt instituții care protejează patrimoniul societății împotriva calamităților naturale, adică incendiilor, inundațiilor, exploziilor, etc. S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea are încheiat contractul de asigurare nr. 2456/05.05.1996 cu S.C. “omniasig” S.a. Oradea, prin care s-a stabilit bunurile asigurate, sumele de achitat (primele de asigurare) și nivelul despăgubirilor care se acordă.

● Camerele de comerț și industrie sunt organele autonome guvernamentale, care promovează comerțul și industria în conformitate cu cerințele economiei de piață și sprijină interesele membrilor săi în raport cu autoritățile române și cu organismele similare din străinătate. Acestea confirmă existența și obiectul de activitate a societății, facilitează cooperarea la nivel național și internațional.

Societatea este înregistrată din municipiul Oradea cu nr. de înmatriculare J 05/4835/1994, registru care din anul 2007 s-a separat de Camera de Comerț și Industrie – Oradea.

● Instituțiile statului sunt organisme prin care statul intervine asupra întreprinderii având rol în finanțare, asigurare, control-evaluare. Organismele statului cu care societatea stabilește relații de influențare reciprocă sunt: Camera de Muncă, casa de asigurări Sociale, Administrația Financiară, Primăria, Prefectura, Poliția. Aceste instituții asigură respectarea legislației.

Alături de datoriile față de furnizori, societatea are de virat o serie de sume , bugetul asigurărilor Sociale, Fondurile Speciale precum: contribuția la asigurări sociale, contribuția la fondul de șomaj, contribuția la asigurări sociale, impozitul pe salarii, contribuția unității privind comisionul I.T.M., alte datorii și creanțe sociale etc. De asemenea are de virat impozite și taxe datorate Administrației Financiare, are de plătit convorbirile telefonice datorate S.C. “ROMTELECOM” S.A. Oradea, contravaloarea energiei electrice datorate S.C. “ELECTRICA” S.A. Oradea, precum și alte taxe ocazionale.

● Mass-media se constituie din totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare în masă a informațiilor (grupuri de presă, radio, televiziune, internet).

S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea este înscrisă în cartea Galbenă, de unde se pot obține toate detaliile legate de activitatea firmei, sediu, ce anume comercializează.

● Asociațiile comerciale se constituie pe sectoarele de activitate, ramuri economice, din reprezentanții mai multor unități economice membre. Au rol de informare și reprezentare a membrilor în dialogul cu Guvernul sau instituții juridice. Desfășoară și activități promoționale. S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea nu face parte dintr-o asociație comercială.

4.2.2. Macromediul societății comerciale

Macromediul firmei reprezintă ansamblul factorilor necontrolați, ce constituie climatul general în care își desfășoară activitatea firma.

Mediul demografic este reprezentat de populație și structurile sale, oamenii fiind purtătorii cererii pentru orice firmă. Cu o echipă de 5 angajați cu vastă experiență (3 bărbați și 2 femei, având toți până la 42 ani) în comerțul cu ridicata și cu amănuntul cu instalații sanitare de toate felurile, reparații în construcții civile și industriale, finisări interioare și exterioare, S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea pune accent pe promptitudine și seriozitate. Structura societății, flexibilitatea și diversificarea produselor și serviciilor permit adaptarea continuă la schimbările și cererile pieței din România. Societatea se preocupă de instruirea continuă a personalului pentru a fi mereu la curent cu tot ce e nou și pentru a fi pregătiți în fața provocărilor.

Mediul economic reprezintă suportul puterii de cumpărare a purtătorilor cererii, fie ei operatori economici sau cumpărători individuali. Este reprezentat de următoarele elemente ilustrative: evoluția prețurilor; evoluția veniturilor; concurența; evoluția costurilor etc. Raportul calitate-preț al produselor și serviciilor oferite de S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea este unul foarte bun, iar satisfacția consumatorilor este obiectivul prioritar al societății.

Mediul juridic se referă la:

▲ legi și decrete locale – societatea respectă următoarele legi, norme și acte interne: R.O.I. = regulament de ordine interioară; R.O.F. = regulament de organizare și funcționare;

▲ legi ce favorizează investițiile în afaceri;

▲ legi privind protecția mediului: Norme de prevenire și stingere a incendiilor. S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea respectă toate aceste legi, regulamente și decrete locale.

Mediul natural este constituit din ansamblul resurselor naturale ale unei țări. Aceasta formează coloana vertebrală a economiei unei țări. S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea încearcă să-și organizeze activitatea încât să protejeze mediul ambiant, dar să și combată degradarea lui. Mediul tehnologic reprezintă cadrul cel mai larg al progresului economico-social al unei țări la un moment dat. Mediul tehnologic presupune cunoașterea de elemente referitoare la: activități de cercetare; inovații recente; noile tehnologii etc. S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea dispune de produse și aparatură birotică inovatoare. Mediul politic-legislativ determină dacă o firmă are dreptul să facă o anumită tranzacție comercială într-o țară. Mediul socio-cultural reprezintă o altă componentă a macromediului firmei, ce prezintă un grad de eterogenitate accentuată.

3.3. Înregistrări financiar-contabile realizate la S.C. ROZETA PREST S.R.L. și reflectarea acestora in documentele specifice de evidenta T.V.A.

În cursul lunii decembrie 2014 la S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea au avut loc următoarele operații economico-financiare:

1) În data de 02.12.2014, conform Facturii nr. 3745/02.12.2014, S.C. “ROZETA PREST” S.R.L., societate de comerț cu amănuntul, achiziționează 5 bucăți baterii duș Teka de la S.C. “MELINDA-IMPEX INSTAL” S.A. Oradea la costul de achiziție de 68,49 lei/buc., TVA 24%, adaos comercial practicat 30% din costul de achiziție. Ulterior mărfurile se vând în numerar.

a) Achiziția bateriilor de duș Teka:

% = 401 “Furnizori” 424,64

371 “Mărfuri” 342,45

4426 “TVA deductibilă” 82,19

Conform: Factura nr. 3745/02.12.2014

b) Înregistrarea adaosului comercial și T.V.A.-ului aferent mărfurilor intrate:

Cost de achiziție = 342,45 lei

Adaosul comercial 30% = 30% x 342,45 = 102,74 lei

T.V.A. neexigibil 24% = (342,45 + 102,74) x 24% = 106,85 lei

Preț vânzare cu amănuntul: = 552,03 lei

371 “Mărfuri” = % 209,59

378 “Diferențe de preț la mărfuri” 102,74

4428 “TVA neexigibilă” 106,85 Conform: Notă de recepție și constatare de diferențe nr. 4750/02.12.2014

c) Vânzarea bateriilor duș Teka către populație:

(342,45+102,74=445,19)

5311 “Casa în lei” = % 552,04

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 445,19

4427 “TVA colectată” 106,85 Conform: Bonului fiscal nr. 491/03.12.2014

d) Descărcarea din gestiune pentru mărfurile:

% = 371 “Mărfuri” 552,04

607 “Cheltuieli privind mărfurile” 342,45

378 “ Diferențe de preț la mărfuri” 102,74 4428 “TVA neexigibilă” 106,85

Conform: Notă de contabilitate nr.466/03.12.2014

2) În data de 04.12.2014, conform Chitanței fiscale nr. 3842/04.12.2014, se achită în numerar furnizorului – S.C. “MELINDA-IMPEX INSTAL” S.A. Oradea suma de 424,64 lei, pe baza Facturii nr. 3745/02.12.2014 .

401 “Furnizori” = 5311 “Casa în lei” 424,64

Conform: Chitanței fiscale nr. 3842/04.12.2014

3) Conform Avizului de însoțire a mărfii nr. 261/10.12.2014, societatea S.C. “ROZETA PREST” S.R.L livrează 6 cabine duș 80×80 cm Gobe la S.C. “COMALIMENT” S.A. Oradea, la prețul de vânzare de 520lei/buc, T.V.A. 24%.

418 “Clienți-facturi de întocmit” = % 3868,8

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 3.120

4428 “TVA neexigibilă” 748,8 Conform: Aviz de însoțire a mărfii nr. 261/10.12.2014

4)În data de 12.12.2014 pe baza Avizului de însoțire a mărfii nr. 261/10.12.2014 se întocmește Factura nr. 3982/12.12.2014 și se înregistrează trecerea T.V.A. neexigibilă la T.V.A. colectată.

a) Întocmirea facturii nr. 3982/12.12.2014:

4111 “Clienți” = 418 “Clienți-facturi de întocmit” 3868,8

Conform: Factura nr. 3982/12.12.2014

b) Trecerea T.V.A. neexigibilă la T.V.A. colectată:

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată” 748,8 Conform: Nota de contabilitate nr. 467/12.12.2014

5)Conform Bonului fiscal nr. 527/13.12.2014, societatea S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. vinde 15 teuri Redus Cupru 22x15x22 către populație la prețul de 4,20 lei/buc, T.V.A. 24%.

5311 “Casa în lei” = % 78,12

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 63

4427 “TVA colectată” 15,12 Conform: Bonului fiscal nr. 527/19.12.2014

6) În data de 26.12.2014, conform Facturii nr.655 /26.12.2014, societatea S.C. “ROZETA PREST” S.R.L. Oradea achiziționează de la S.C. Adriano S.R.L. 7 bucăți salopete în valoare de 100lei/bucată și 7 căști de protecție în valoare de 50lei/bucată , T.V.A. 24%. Echipamentul complet (cască+salopetă) care suportă 50% din valoarea lui, sumă ce se reține din veniturile salariale acordate angajaților în raport cu munca prestată, diferența de 50% din valoarea echipamentului fiind suportată de S.C. “ROZETA PREST” S.R.L.

a) Recepție echipament de lucru achiziționat conform Facturii nr.655 /26.12.2014,

% = 401 “Furnizori” 1.302

303“Materiale de natura obiectelor de inventar” 1.050

4426 “T.V.A. deductibilă” 252

Conform: Factura nr. 655 /26.12.2014

Notă de recepție și constatare de diferente nr. 5444/26.12.2014.

b) Distribuirea echipamentelor de lucru către proprii angajați:

603 “ Cheltuieli cu = 303 “Materiale de natura 1.050

obiectele de inventar” obiectelor de inventar”

Conform: Bon de consum nr. 32/26.12.2014

c) Partea de 50% a echipamentului este suportată de personalul angajat conform Angajamentului de plată nr.1/26.12.2015:

4282 “Alte creanțe = % 651 în legătură cu personalul” 708 “Venituri din activități 525

diverse”

4427 “TVA colectată” 126

Conform: Proces verbal de inventariere nr. /26.12.2015

Decizie de imputare nr. /26.12.2015

Angajament de plată nr.1/26.12.2015

d) Înregistrarea reținerii salariale ale angajaților a cotei de 50% suportată de către aceștia:

(1.302 x 50% = 651)

421 “Personal-salarii datorate” = 4282 “Alte creanțe 651

în legătură cu personalul”

Conform: Notă contabilă nr. 470/26.12.2014

e)Ajustare de T.V.A.

635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 4426 “T.V.A. deductibilă” 126

taxe și vărsăminte ”

Conform: Notă contabilă nr. 471/26.12.2014

7) Conform facturii nr. 3070/27.12.2014, S.C. Rozeta Prest S.R.L. cumpără 1 cazan 45 KW Celsius Plussz la costul de achiziție 178.848,6 HUF, și 2 cazane 37 KW la cost de achiziție 123.723,5 HUF, 2 cazane de 27 KW la prețul de 123.723,5 HUF, cazan Celsius de 19 KW cu prețul de 93.046,3 HUF, de la societatea Celsius Plussz KFT, din Ungaria. Cursul valutar este 100HUF=1,44 lei.

a) Achiziția cazanelor din Ungaria:

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 807.688,3 (HUF)

11.630,72 (lei)

Conform: Factura nr. 3070/27.12.2014

Notă de recepție și constatare de diferențe nr. 5445/27.12.2014.

b) Înregistrare taxare inversă:

4426 “T.V.A. deductibilă” = 4427“T.V.A. colectată” 2.791,37

Conform: Notă contabilă nr. 472/27.12.2014

8)Conform Facturii nr. 6532/27.12.2014, S.C. Rozeta Prest S.R.L. cumpără 5 buc baterii cadă Lebădă la prețul de 80 lei, TVA 24%, de la societatea S.C. Plastor Trading S.R.L., societate care a optat pentru T.V.A. la încasare.

a) Achiziție baterii cadă Lebădă:

% = 401 “Furnizori” 496

371 “Mărfuri” 400

4428.P.“TVA neexigibilă” 96

Conform: Factura nr. 6532/27.12.2014

Notă de recepție și constatare de diferențe nr. 5446/27.12.2014

b) Plata societății S.C. Rozeta Prest S.R.L. către S.C. Plastor Trading S.R.L.:

401 “Furnizori” = 5311 “Casa în lei” 496

Conform: Chitanței fiscale nr. 6555/27.12.2014

4426 “T.V.A. deductibilă” = 4428.P“T.V.A. neexigibilă” 96

Conform: Notă contabilă nr. 473/27.12.2014

9) Regularizare T.V.A. la sfârșitul lunii decembrie 2014:

Soldul contului 4426 = 3095,56lei

Soldul contului 4427 = 3788,14 lei

4427“T.V.A. colectată” = % 3788,14

4426 “T.V.A. deductibilă” 3095,56

4423 “T.V.A. de plată” 692,58

Conform: Notă contabilă nr. 474/27.12.2014

Decont de T.V.A.

3.4.Stabilirea rulajului conturilor specifice pentru evidența T.V.A.

3.5. Regularizarea conturilor de taxă pe valoare adăugată

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI