Calculul Salariului
CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR
INTRODUCERE
Capitolul I. Considerații introductive
1.1 Sistemul de salarizare
1.1.1 Salariul
1.1.2 Salariatul
1.2 Contractul
Capitolul II. Calculul salariului
2.1 Determinarea venitului brut
2.1.1 Veniturile
2.1.2 Deduceri personale
2.1.3 Rețineri din salarii
2.1.4 Impozitul pe salarii
2.2 Datoriile sociale
2.2.1 Conturi specifice și documente privind evidențierea cheltuielilor salariale
2.3 Planul de conturi
2.4 Documente specifice instituțiilor publice
2.5 Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice
2.5.1 Angajarea cheltuielilor
2.5.2 Lichidarea cheltuielilor
2.5.3 Ordonanțarea cheltuielilor
2.5.4 Plata cheltuielilor
Capitolul III. Studiu de caz
3.1 Școala Gimnazială nr. 28 Galați – prezentarea instituției publice
3.2 Derularea principalelor operațiuni economico-financiare.
3.2.1 Fundamentarea părții de venituri a Școlii Gimnaziale Nr. 28 Galați
3.2.2 Sursele de finanțare în învățământul preuniversitar
3.2.3 Organizarea contabilității
3.3 Fundamentarea cheltuielilor în învățământul de stat
3.4 Operațiuni economice privind mijloacele bănești
3.5 Operațiuni contabile ce relevă particularitățile instituției publice
3.6 Cheltuieli cu salariile repartizate pe articole bugetare
3.7 Documente specifice salarizării
3.8 Evidența personalului și salarizarea – realizate cu sistemul informatic EDUSAL
3.8.1 Descrierea programului
3.8.2 Algoritmul de calcul
3.8.3 Calcul lichidare
3.8.4 Calcul indemnizații concedii medicale
3.8.5 Rețineri salariale
3.8.6 Calcul contribuții asigurat
3.8.7 Ȋnregistrarea salariilor pe luna februarie 2015
CONCLUZII
PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
LISTA ABREVIERILOR
C.A.R. Casa de Ajutor Reciproc
C.N.A.S. Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate
C.A.S. Contribuția de Asigurări Sociale
C.A.S.S. Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate
F.N.U.A.S.S. Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
A.M.B.P. Sistemul de Asigurare pentru Accidente de Muncă și Boli Profesionale
C.C.C.I. Centrul de Cercetări pentru Capital Intelectual
C.O. Concediu de Odihnă
C.M. Concediu Medical
M.O. Monitorul Oficial
M.F.P. Ministerul Finanțelor Publice
O.M.F.P. Ordinul Ministrului Finanțelor Publice
H.G. Hotărârea Guvernului
O.G. Ordonanța Guvernului
O.U.G. Ordonanța de Urgență a Guvernului
M.E.C. Ministerul Educației și Cercetării
I.S.J. Inspectoratul Școlar Județean
C.F.P. Control Financiar Preventiv
N.p.î. Numărul persoanelor în întreținere
V.iz. Venitul impozabi
V.br. Venitul brut
C.bg. Contribuții bugetare
V.nz. Venituri neimpozabile
S.j. Contribuția pentru șomaj
C.pfs. Cheltuieli profesionale
D.pb. Deducerea personală de bază
D.ps. Deducerea personală suplimentară
INTRODUCERE
Prin această lucrare, am dorit să parcurg etapele salarizării în instituțiile publice, începând cu finanțarea, calculul salariilor, înregistrările contabile, cu toate implicațiile, atât din punct de vedere teoretic cât și practic .
Lucrarea a avut la bază prevederile Legii Contabilității.
Se cuvine să subliniez importanța pe care o are astăzi cunoașterea contabilității pentru a conduce activitățile economice, dar și importanța pregătirii de specialiști în domeniul economic.
Instituțiile publice își desfășoară activitatea în sfera neproductivă, jucând un rol deosebit de important în realizarea practică a obiectivelor politice și sociale ale forțelor aflate la guvernare.
Instituțiile publice pot fi definite ca entități patrimoniale care desfășoară activități, de regulă sociale, în folosul comunității, activități care nu produc venituri sau produc venituri evaluate la prețul factorilor și care nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind necesară alocarea de la buget de surse pentru acoperirea acestor cheltuieli.
Instituțiile publice a căror activitate este finanțată de la bugetul statului au personalitate juridică și desfășoară o activitate specifică, specializată în domeniul învățământului, sănătății, științei, culturii și artei, cercetării și proiectării, justiției, activităților bancare etc.
Instituțiile publice centrale și locale au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, adaptată la specificul activității.
Organizarea și conducerea contabilității trebuie să aibă loc în limita prevederilor Legii Contabilității și a altor acte normative elaborate în acest scop.
Instituțiile publice au unele particularități ce definesc și modul diferit de organizare și conducere a contabilității .
În prezent, importanța contabilității din instituțiile publice crește datorită informațiilor pe care le furnizează, informații care sunt utile în elaborarea politicilor instituției, în procesul luării deciziilor de către echipa managerială și la îmbunătățirea eficacității și eficienței programelor și serviciilor realizate de instituția publică.
Ȋn general, contabilitatea publică este formată dintr-un ansamblu de dispoziții de ordin legislativ sau reglementări care permit asigurarea executării cu fidelitate a bugetului și a altor operațiuni financiare ale organismelor publice.
Contabilității instituțiilor publice îi revine o serie de obiective, spre exemplu reflectarea corectă a derulării procesului de execuție a bugetului în toate compartimentele sale, furnizarea la timp de informații reale necesare organelor de decizie, de asemenea de a contribui prin modul său de organizare și funcționare, la executarea corectă și deplină a bugetului, prin preîntâmpinarea deturnărilor de fonduri și prin încadrarea în alocațiile bugetare stabilite, fără a fi nevoie de suplimentări de fonduri.
Am încercat să evidențiez cât mai fidel etapele parcurse din punct de vedere contabil, a drepturilor bănești ale personalului din învățământ și pentru a justifica acest lucru, am realizat un studiu de caz la Școala Gimnazială nr. 28 Galați, privind salarizarea cu tot ce implică, pentru luna februarie 2015.
Capitolul I. Considerații introductive
Sistemul de salarizare
Salariul
Salariul reprezintă prețul muncii depuse de o persoană în baza unui contract individual de muncă, contract care poate fi încheiat pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată.
Salariul cuprinde însumarea salariului de baza, a sporurilor, indemnizațiilor și alte adaosuri.
Din punct de vedere fiscal, salariul reprezintă:
Pentru angajatori o cheltuială care derivă în urma desfășurării unei activități de personalul angajat.
Angajatorul plătește salariile și are obligația:
– să înregistreze salariile acordate pe cheltuieli, în debitul contului 641 „Cheltuieli cu remunerațiile personalului “ ;
– să înregistreze în evidența financiar-contabilă salariile plătite, respectiv drepturi cuvenite personalului, în creditul contului 421 „Personal – remunerații acordate” ;
– să calculeze și să rețină la sursă, obligațiile bugetare (contribuția pentru șomaj, pensie, sănătate și impozitul).
Calculul și reținerea obligațiilor datorate statului revine ca obligație angajatorului (a celui care face plata salariilor) și se face prin reținere la sursă, urmând a fi virate către Bugetul de Stat.
Pentru salariat este venitul acordat de angajator în urma calculării și reținerii obligațiilor de plată datorate statului.
Noțiunea de salariu, din punct de vedere fiscal, capătă sens doar dacă este privită atât din punct de vedere al angajatorului, cât și a celui angajat.
Salariatul
Contractul individual de muncă, cu timp integral sau timp parțial de muncă, încheiat pe perioadă determinată sau nedeterminată, conferă calitatea de salariat.
Contractul
Contractul individual de muncă se încheie între două sau mai multe persoane, pe baza căruia angajatul (persoana fizică sau juridică), se obligă să presteze munca în schimbul unui salariu, sub autoritatea angajatorului. Fiecare urmărește un beneficiu.
Ȋn condiții expres prevăzute de lege, contractul individual de muncă se poate încheia și pe durată determinată.
Clauzele contractului individual conțin prevederi la nivelul stabilit, prin acte normative ori prin contracte colective de muncă.
Prin angajator se înțelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă.
Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă asigură salariatului vechime în muncă.
Ȋn cazul în care, un salariat cumulează mai multe funcții în baza contractelor individuale de munca, poate beneficia de salariul corespunzător aferent acestora, excepție făcând situațiile prevăzute prin lege ca fiind incompatibilități.
Salariații aflați în situația de a cumula mai multe funcții, au obligația de a declara angajatorilor locul unde exercită funcția de bază.
Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și 40 ore pe săptămână pentru salariații angajați cu normă întreagă.
Pentru angajații cu normă parțială, timpul de muncă nu trebuie sa fie mai mic de 10 ore pe săptămână.
Capitolul II. Calculul salariului
Determinarea venitului brut
Veniturile
Veniturile din salarii, potrivit Codului Fiscal, sunt toate veniturile în bani, obținute de persoana fizică angajată cu contract individual de muncă, indiferent de perioada la care face referire, cât și indemnizațiile încasate pentru incapacitate de muncă.
Veniturile salariale obținute de angajați se compun din:
Sau:
Salariul realizat – reprezintă suma brută și poate fi mai mare sau mai mic față de salariul de bază.
Adaosurile și sporurile din salariu sunt:
– indemnizație de conducere;
– gradație de merit;
– spor de vechime;
– spor de noapte;
– spor de stres;
– spor de periculozitate;
– spor de toxicitate etc.
Acestea se calculează în sumă fixă sau ca procent din salariul de bază, proporțional cu timpul lucrat.
Deduceri personale
Deducerile personale lunare sunt degresive și se calculează în funcție de venitul brut lunar din salarii și de numărul de persoane aflate în întreținerea angajatului.
Astfel, pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei, avem următoarele deduceri:
250 lei dacă nu sunt persoane în întreținere;
350 lei pentru o persoană aflată în întreținere;
450 lei pentru două persoane aflate în întreținere;
550 lei pentru trei persoane aflate în întreținere;
– 650 lei pentru patru persoane aflate în întreținere.
Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei – 3.000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive și sunt stabilite prin ordin al MFP.
Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei, deducerea personală lunară este 0 (zero).
Rețineri din salarii
Venitul brut realizat se obține prin însumarea salariului realizat la care se adaugă sporurile.
Reținerile individuale din venitul brut ale angajatului sunt:
– 10,5 % – Contribuția angajatului la asigurările sociale și reprezintă datorie față de bugetul asigurărilor sociale de stat;
– 0,5 % – Contribuția angajatului la fondul de șomaj, constituie datorie față de fondul de șomaj;
– 5,2 % – Contribuția angajatului la asigurările sociale de sănătate, constituie datorie față de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate;
– 16 % (cota unică) – Impozitul pe venitul din salarii, constituie datorie la bugetul statului;
– Alte rețineri reprezentând rate locuințe, chirii, imputații, C.A.R , etc. , constituie datorie față de creditorii respectivi.
După ce se scad din venitul brut realizat toate reținerile individuale, rămâne restul de plată care se achită angajaților prin carduri, la băncile unde angajații au deschise conturi de salarii (BCR, BRD, ING, etc.), inclusiv impozitul.
Impozitul pe salarii
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri. Prin Ordonanța Guvernului nr.8 / 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 54 din 23 iapersoană aflată în întreținere;
450 lei pentru două persoane aflate în întreținere;
550 lei pentru trei persoane aflate în întreținere;
– 650 lei pentru patru persoane aflate în întreținere.
Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei – 3.000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive și sunt stabilite prin ordin al MFP.
Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei, deducerea personală lunară este 0 (zero).
Rețineri din salarii
Venitul brut realizat se obține prin însumarea salariului realizat la care se adaugă sporurile.
Reținerile individuale din venitul brut ale angajatului sunt:
– 10,5 % – Contribuția angajatului la asigurările sociale și reprezintă datorie față de bugetul asigurărilor sociale de stat;
– 0,5 % – Contribuția angajatului la fondul de șomaj, constituie datorie față de fondul de șomaj;
– 5,2 % – Contribuția angajatului la asigurările sociale de sănătate, constituie datorie față de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate;
– 16 % (cota unică) – Impozitul pe venitul din salarii, constituie datorie la bugetul statului;
– Alte rețineri reprezentând rate locuințe, chirii, imputații, C.A.R , etc. , constituie datorie față de creditorii respectivi.
După ce se scad din venitul brut realizat toate reținerile individuale, rămâne restul de plată care se achită angajaților prin carduri, la băncile unde angajații au deschise conturi de salarii (BCR, BRD, ING, etc.), inclusiv impozitul.
Impozitul pe salarii
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri. Prin Ordonanța Guvernului nr.8 / 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 54 din 23 ianuarie, precum și unele acte normative de aplicare, au fost aduse modificări la Codul fiscal prin Art.57 referitor la impozitul lunar datorat de beneficiarii de venituri din salarii și anume că impozitul care se reține la sursă de plătitorul de venituri, se calculează la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16%.
În acest scop, mai întâi se determină venitul net, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, apoi, se face diferența între venitul net obținut și următoarele:
VENITUL NET = VENITUL BRUT – DEDUCERE PERSONALĂ – COTIZAȚIE SINDICAT – CONTRIBUȚIE LA FONDUL DE PENSII FACULTATIVE (la nivelul anului nu trebuie să depășească 400 de euro).
Cadourile oferite copiilor angajaților, cu ocazia zilei de 1 iunie, cu ocazia Paștelui, cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, dacă sunt în limita a 150 lei, nu se impozitează.
Pentru salariații care obțin venituri în afara funcției de bază, denumite și venituri din alte surse, cota de 16 % se aplică asupra bazei de calcul care se determină prin diferența dintre venitul brut și contribuțiile obligatorii reținute pe fiecare loc de realizare a acestora.
Ȋn conformitate cu reglementările legale în vigoare, impozitul se calculează și virează până la data de 25 ale lunii următoare în care s-a făcut plata, cu Declarația 112, iar anual, pentru fiecare angajat, până la finalul lunii februarie din an, angajatorul depune impozitul anual cu Declarația 205.
Potrivit leului greu* ->D.pb.=250 lei
->D.ps.=250 x 0,5 x N.p.i.=100 x N.p.i.
Schema de calcul a impozitului pe salariu se poate vedea in tabelul de mai jos :
CAS= contribuția pentru asigurările sociale (pentru pensii)
D.pb.= deducerea personală de bază = 250 lei lunar
D.ps.= deducerea personală suplimentară , pentru maxim 4 persoane , care nu poate fi mai mare de 2 x D.pb.
Datoriile sociale
Ȋn urma activităților prestate de angajați în baza contractului de muncă, aceștia sunt remunerați de angajatori pentru munca prestată.
Atât angajații cât și angajatorii, suportă anumite cheltuieli privind personalul, protecția socială și asigurările.
Contribuția de asigurări sociale (CAS)
Ȋn conformitate cu Legea nr. 186 / 2014 și Legea nr. 187 /2014, au fost stabilite și publicate în Monitorul Oficial numărul 961 din 30 decembrie 2014, cotele obligatorii de contribuții sociale începând cu anul 2015.
La fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 a fost utilizat câștigul salarial mediu brut în suma de 2.415 lei.
Ȋncepând cu 01 ianuarie 2015, salariul minim brut pe țară garantat în plată este de 975 lei/lună și din 01 iulie 2015 va ajunge la 1.050 lei/lună, ceea ce înseamnă că pentru 168,667 ore în medie pe lună, remunerația este de 6,225 lei pe oră.
Contribuția de asigurări sociale este de 26,3 % pentru condiții normale de muncă din care:
– 10,5 % contribuția individuală;
– 15,8 % contribuția datorată de angajator.
Condiții deosebite de muncă 31,3 % din care:
– 10,5 % contribuția individuală;
– 20,8 % contribuția datorată de angajator.
Condiții speciale de muncă și pentru alte condiții 36,3 % , din care:
– 10,5 % contribuția individuală;
– 25,8 % contribuția datorată de angajator.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate:
– 5,5 % pentru angajat;
– 5,2 % pentru angajator.
Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate este de 0,85 %
În funcție de clasa de risc, angajatorul datorează diferențiat contribuția pentru accidente de munca și boli profesionale (0,15 % – 0,85 %).
Persoanele fizice autorizate au obligația, conform reglementărilor în vigoare, să achite contribuțiile de asigurări sociale de sănătate și pensii.
Conturi specifice și documente privind evidențierea cheltuielilor salariale
Cu ajutorul Grupei 42, privind contabilitatea sintetică se realizează decontările cu personalul.
421 „Personal – salarii datorate” (clasa 3)
Acest cont, după conținutul economic, reprezintă datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv, creditându-se cu salariile și celelalte drepturi salariale și se debitează cu reținerile salariale (contribuțiile la asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat, etc.).
Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate.
423 „Personal – ajutoare materiale datorate“
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, îngrijirea copilului, etc.
Acest cont, după conținutul economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv și se creditează cu ajutoarele materiale datorate salariaților și se debitează cu reținerile din indemnizații (contribuțiile la asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat, etc.).
Soldul creditor reprezintă ajutoarele materiale datorate angajaților .
425 „Avansuri acordate personalului“
Din punct de vedere economic este un cont de creanțe față de personal, cu ajutorul căruia se ține evidența avansurilor acordate. Privit din punct de vedere contabil este un cont de activ, care se debitează cu avansurile din salarii ce au fost acordate salariaților și se creditează cu sumele acordate în avans salariaților.
Are sold debitor și reprezintă avansurile achitate salariaților.
426 „Drepturi de personal neridicate“
După conținutul economic, reprezintă un cont de datorii pe termen scurt și ține evidența drepturilor de personal care nu au fost ridicate în termenul legal. Privit după funcția contabilă este un cont de pasiv.
Creditarea se face cu sumele datorate personalului, iar debitarea se face cu sumele achitate personalului și cu drepturile de personal neridicate și prescrise.
Are sold creditor și reprezintă drepturile de personal neridicate.
427 „Rețineri din salarii datorate terților”
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența reținerilor din salarii datorate terților (rate, chirii, pensii alimentare, popriri, etc.).
Este un cont de datorii pe termen scurt, după conținutul economic și un cont de pasiv, după funcția contabilă.
Are sold creditor care reprezintă sumele reținute, datorate terților.
428 „Alte datorii în legătură cu personalul”
Acest cont ține evidența altor datorii (indemnizațiile pentru concediul de odihnă neefectuat, garanții reținute gestionarilor conform legii, etc.).
Se creditează cu „alte sume datorate personalului” și se debitează cu „sumele achitate personalului”.
Are sold creditor și reprezintă „alte sume datorate personalului”.
4282 „Alte creanțe în legătură cu personalul”
Este un cont care ține evidența altor creanțe (imputații, chirii, debite, etc.).
Este un cont de creanțe, după conținutul economic și cont de activ, după funcția contabilă .
Are sold debitor și reprezintă creanțe față de personal.
Cu ajutorul Grupei 43 („Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate”) se ține evidența sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări și protecție socială și conturi asimilate.
4311 „Contribuția unității la asigurările sociale”
Se creditează cu contribuția unității la asigurările sociale. Din punct de vedere economic este un cont de activ și se debitează cu sumele virate către bugetul de asigurări sociale.
După conținutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcția contabilă, un cont de pasiv. Se creditează cu contribuția unității la asigurările sociale. Se debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale și cu sumele datorate de personal care se suportă din bugetul asigurărilor sociale.
Are sold creditor și reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Notă : Dacă sumele datorate personalului sunt mai mari față de contribuția pe care unitatea o datorează bugetului, urmează ca diferența să fie recuperată de la acesta, în baza unei documentații, conform normelor în vigoare. În acest caz, soldul contului 4311 poate fi temporar debitor și funcționează ca un cont bifuncțional.
4312 „Contribuția personalului la asigurările sociale”
Este un cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv după funcția contabilă și are sold creditor.
4313 „Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de datorii pe termen scurt și are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.
4314 „Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de datorii pe termen scurt și are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.
4371 „Contribuția unității la fondul de șomaj”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de datorii pe termen scurt și are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de angajator.
4372 „Contribuția personalului la fondul de șomaj”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de datorii pe termen scurt și are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de personal.
4381 „Alte datorii sociale”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de datorii pe termen scurt și are sold creditor care reprezintă alte datorii sociale.
4382 „Alte creanțe sociale”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de datorii pe termen scurt și are sold creditor care reprezintă alte creanțe sociale.
Pentru operațiunile de înregistrare a salariilor, a asigurărilor sociale, dar și a impozitului, se mai utilizează următoarele conturi specifice:
641 „Cheltuieli privind salariile datorate personalului”;
6451 „ CAS 15,80 %”;
6452 „Fond șomaj 0,50 % ”;
6453 „Fond de sănătate 5,2 ”;
6454 „Evidența fond risc, FNUASS”;
444 „Evidența impozitului pe salarii”.
Impozitul pe salarii este un cont de datorii fiscale, după conținutul economic și cont de pasiv, după funcția contabilă.
Are sold creditor și exprimă impozitul pe venituri de natură salarială.
Planul de conturi
Planul de conturi pentru instituțiile publice este întocmit pe baza cadrului general al planului de conturi, elaborat de Ministerul Finanțelor în contextul măsurilor de perfecționare a sistemului informațional economic. Cu ajutorul conturilor cuprinse în planul de conturi se asigură înregistrarea evidenței, mișcării și transformării elementelor patrimoniale în derularea proceselor de execuție a bugetelor de venituri și cheltuieli, obținându-se astfel sistematizarea informațiilor și raportarea lor prin situațiile financiare.
Planul de conturi cuprins in O.M.F.P. nr. 3055 / 2009, a fost actualizat prin O.M.F.P. nr. 1802/2014. Aceste modificări constau în introducerea, începând cu 01.01.2015, a 52 de conturi noi sintetice de gradul I și gradul II, au fost redenumite 32 de conturi și anulate 4 conturi existente la data de 31 decembrie 2014.
Conturile sintetice de gradul I și conturile sintetice de gradul II, se dezvoltă în conturi analitice, fiecare instituție adaptându-le în funcție de specificul activității, stabilită în cadrul funcțiunii fiecărui cont, nefiind limitate, ci pot fi dezvoltate, dacă se respectă principiul drepturilor și prevederile stipulate prin lege.
Principiul contabilității trebuie respectat la întocmirea angajamentelor care se întocmesc la crearea unei creanțe sau a unei obligații și se virează în operațiunile economico – financiare. Conturile din afara bilanțului sunt particulare instituțiilor publice dat fiind faptul că nu se integrează în contul de activ sau în contul de pasiv al bilanțului. Valorile la care fac referire nu constituie elemente de patrimoniu.
Pentru conturile din afara bilanțului se folosește metoda de înregistrare în partida simplă, adică înregistrările se fac în debitul sau creditul unui singur cont, fără folosirea de conturi corespondente.
Angajamentele bugetare și angajamentele legale sunt întocmite de compartimentul financiar – contabil, de persoana desemnată de conducerea instituției și trebuie să aibă în vedere atribuțiile ce-i revin:
– În contul 940 „Credite bugetare aprobate“, înregistrează creditele bugetare aprobate în exercițiul curent și operează modificările care intervin pe parcursul exercițiului bugetar;
– În contul 950 „Angajamente bugetare“ se înregistrează angajamentele bugetare;
– Determinarea creditelor bugetare disponibile, ce urmează să fie angajate în urma comparării datelor înregistrate în contul 940 „Credite bugetare aprobate“ și datele înregistrate în contul 950 „Angajamente bugetare“.
– În contul 960 „Angajamente legale“ se înregistrează angajamentele legale;
– Diminuarea sau majorarea, după caz, cu valoarea rezultată din reevaluare, se modifică valoarea angajamentelor bugetare și valoarea angajamentelor legale ale contului 950 „Angajamente bugetare“ și contului 960 „Angajamente legale“;
– La sfârșitul anului, în creditul contului 960 „Angajamente legale“ , se înregistrează totalul plăților efectuate în cursul anului și totalul preluat din contul 700 , contul 120 și contul 119 .
Contul 700 reprezintă finanțarea bugetară privind anul în curs, contul 120 reprezintă disponibilul instituției publice finanțate din venituri proprii și 119 reprezintă disponibilul din fonduri cu destinație specială.
Documente specifice instituțiilor publice
La baza reflectării în contabilitate a operațiunilor economico-financiare stau documentele justificative. Toate operațiile economice și financiare trebuie consemnate în momentul efectuării lor într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrările în contabilitate.
La nivelul instituțiilor publice, documentele justificative utilizate pot fi clasificate în două categorii:
– documente comune și agenților economici (chitanțe, facturi, state de salarii, bonuri de consum, ordine de deplasare, dispoziții către casierie, ordine de plată, carnete CEC, etc.);
– documente specifice, legate în principal de activitatea de execuție bugetară (cerere de deschidere a creditelor bugetare, dispoziția de repartizare a creditelor bugetare, fișa privind operațiunile bugetare).
Pentru deschiderea de credite la nivelul ordonatorilor, se procedează la Cererea de deschidere de credite în care se înscriu natura și destinația creditului solicitat, valoarea creditului, cât și defalcarea sa în funcție de structura clasificației bugetare.
Dispoziția bugetară privind repartizarea creditelor este întocmită de ordonatorul principal, în care se înscriu denumirea plătitorului și a beneficiarului, banca, contul, codul și suma în litere și cifre, cât și data la care poate fi utilizată suma repartizată.
Fișa pentru operațiuni bugetare este un document de evidență analitică.
Pentru instituțiile publice care sunt finanțate de la buget se evidențiază creditele bugetare aprobate, plățile efectuate prin casă și cheltuielile efective.
Pentru instituțiile publice care primesc finanțe din venituri proprii și din fonduri care au destinație specială, se evidențiază plățile de casă, prevederile din bugetul aprobat și cheltuielile efective.
Se întocmește într-un singur exemplar, pe articole și alineate ale clasificației economice, din cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli prevăzut de bugetul aprobat. Pe baza fișelor pentru operațiuni bugetare se întocmește contul de execuție.
Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice
Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor sunt proceduri obligatorii privind parcurgerea execuției bugetare.
Operațiunile specifice sunt în competența ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituției publice.
Angajarea cheltuielilor
Angajarea cheltuielilor se face pe baza bugetelor prevăzute și a sumelor aprobate și nu pot fi depășite. Pe baza sumelor aprobate se angajează, se ordonanțează și se efectuează plățile. Pentru investiții, angajamentul este individual și reprezintă limita superioară de angajare. Creditele bugetare sunt utilizate doar pentru destinațiile care au fost aprobate, în raport cu activitatea instituției, respectând dispozițiile in vigoare.
Angajamentele bugetare se împart în:
Angajament legal – reprezintă un act juridic din care rezultă o obligație privind fondurile publice și îmbracă forma unui contract de achiziție publică, contract de muncă, împrumut. Se prezintă în formă scrisă și este semnat de ordonatorul de credite și poartă viza de control financiar preventiv. Conform prevederilor legale, ordonatorii de credite, trebuie să asigure o bună gestionare financiară înainte de a se efectua o cheltuială, să respecte principiile unui management financiar eficient, să evite cheltuielile inutile.
Angajament bugetar – este actul prin care, potrivit legii, pot fi afectate fondurile publice cu anumite destinații , doar în limita creditelor bugetare care au fost rezervate și aprobate pentru exercițiul bugetar.
Angajamentul bugetar individual – se întocmește în vederea unei operațiuni noi și este vizat de persoana care exercită controlul financiar preventiv.
Angajamentul bugetar global – se întocmește pentru cheltuielile curente de funcționare de natură administrativă, privind cheltuielile de deplasare și cheltuielile de protocol, cheltuieli de întreținere, cheltuieli de gospodărire (căldură, apă canal, iluminat, poștă, salubritate, etc.).
Lichidarea cheltuielilor
În această fază a procesului de execuție bugetară este verificată realitatea sumei datorate, dacă există angajamentul de plată și documentele justificative prin care s-au efectuat operațiunile respective. Salariile și indemnizațiile vor fi lichidate în baza statelor de plată întocmite de serviciul secretariat (în cazul școlilor din învățământul preuniversitar). Obligațiile de plată certe sunt prezentate în documentele care se înregistrează în contabilitate cu ajutorul notei contabile și poartă viza „Bun de plată”.
Ordonanțarea cheltuielilor
Conducătorul compartimentului financiar-contabil, la dispoziția ordonatorului de credite, printr-un document intern numit ordonanțare de plată, întocmește documentele de plată privind cheltuielile.
Ordonanțarea de plată conține data privind exercițiul bugetar, suma care este plătită, datele de identificare a beneficiarului plății și modalitatea în care se face plata.
Ordonanțarea de plată este însoțită de documentele justificative, în original, și poartă data și semnătura ordonatorului de credite.
Plata cheltuielilor
Ultima fază a execuției bugetare o reprezintă plata cheltuielilor, efectuate de persoanele autorizate, respectându-se creditele bugetare aprobate și destinația acestora.
Instrumentele folosite la plată de instituțiile publice sunt: CEC-ul pentru numerar și ordinele de plată care se prezintă la trezorerie în vederea decontării. Atât CEC-ul cât și ordinele de plata, poartă prima semnătură (directorul unității școlare) și a doua semnătură este a contabilului șef.
CEC-ul poartă și semnătura casierului care urmează să ridice banii de la trezorerie.
Nu se poate efectua plata în cazul în care nu există credite bugetare deschise și/sau repartizate ori disponibilitățile sunt insuficiente, când beneficiarul nu este cel față de care instituția are obligații, când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanțarea de plată și nici autorizarea prevăzuta de lege.
Capitolul III. Studiu de caz
Școala Gimnazială nr. 28 Galați – prezentarea instituției publice
Școala Gimnazială nr. 28 a fost inaugurată pe data de 15 septembrie 1963.
Sediu: Strada Roșiori nr.31, Galați
Cod fiscal: 3127140
Telefon / fax.: 0236433413
Conducere: Prof. Bucșă Camelia – ordonator de credite terțiar
Conturi bancare: la Trezoreria Galați, astfel:
cheltuieli de personal, buget de stat și buget local;
cheltuieli materiale, buget de stat și buget local;
ajutoare sociale, buget de stat și buget local;
transferuri, buget de stat și buget local;
investiții, buget de stat și buget local;
venituri proprii.
Organizarea evidenței contabile sintetice, analitice și execuția bugetară a Școlii Gimnaziale nr. 28 se realizează prin compartimentul financiar-contabil care ține evidența pe surse de finanțare (buget local, buget de stat, venituri proprii), pe titluri și articole bugetare, conform clasificației bugetare valabilă de la data de 01.01.2006 stabilită prin O.M.F. nr.1917/12.12.2005 cu completările ulterioare.
Școala Gimnazială nr. 28 are buget propriu aprobat de Consiliul Local cu nr. 56/21.01.2015 și este în execuție, urmând ca în situația în care au loc rectificări bugetare să fie modificat dacă este cazul.
Activitatea Școlii Gimnaziale nr. 28, se desfășoară în condiții optime, având în vedere că toate evidențele se țin pe calculatoare performante, că există programe pentru salarii, pentru contabilitate, bilanțul și celelalte situații financiare trimestriale și anuale se transmit online, iar conducerea se preocupă permanent de perfecționarea pregătirii profesionale a personalului din subordine în conformitate cu legislația în vigoare.
În anul școlar 1963 – 1964, pașii celor 740 elevi înscriși, au fost purtați spre cunoaștere de un număr de 12 învățători și 15 profesori.
În anul 1964, Școala nr. 28, în urma comasării cu Școala nr. 5 și Școala nr.6, a funcționat cu un număr de 1568 elevi repartizați în 24 săli de clasă și 64 cadre didactice.
În anul 1965, a absolvit prima promoție cu un număr de 169 elevi, care au obținut rezultate foarte bune, zece elevi absolvind cu media zece.
În anul școlar 1970 – 1971, s-a introdus învățământul obligatoriu de 10 (zece) clase.
În anul 1984, a început să funcționeze Centrul Bugetar nr. 6, ca unitate de învățământ preuniversitar (învățământ preșcolar, învățământ primar și învățământ secundar inferior), cu un număr de zece unități școlare, 421 salariați (personal didactic și personal nedidactic), 740 de preșcolari, 945 elevi în învățământul primar, 1297 elevi în învățământul gimnazial și 690 elevi în învățământul liceal.
În anul 1988, în luna noiembrie, are loc o reorganizare a centrelor bugetare.
În urma acestei reorganizări, unitățile arondate au rămas aceleași, exclusiv unitatea de tip liceal, având un număr de 398 salariați (personal didactic și nedidactic), 810 preșcolari, 1.384 elevi în învățământul primar, 2.037 elevi în învățământul gimnazial, iar finanțarea era asigurată de ordonatorul principal de credite Consiliul Municipiului Galați pentru toate titlurile de cheltuială din bugetul aprobat în acea perioadă.
Începând din ianuarie 1993 și până în ianuarie 2001, în baza dispoziției nr.83/13.01.1993 a Inspectoratului Școlar Județean Galați, Centrul Bugetar nr.6 are arondate un număr de 31 unități școlare: un număr de 762 salariați, 11.345 elevi în învățământul primar și gimnazial, 496 elevi în învățământul liceal, iar în grădinițele din cadrul școlilor coordonatoare un număr de 536 de preșcolari.
Începând din ianuarie 2001 în baza Deciziei nr.703/27.XII.2000, are loc transformarea centrelor bugetare în centre financiare, Centrul Financiar nr.6 Școala Generală nr.28, având în componență aceleași unități din mediul rural, exclusiv Grădinița nr.42, care s-a desființat, iar școlile din mediul urban au devenit unități de sine stătătoare.
Voi prezenta mai jos un tabel cu variația numărului de elevi și a numărului de personal în perioada 1984 – 2015:
Se observă o activitate de vârf în anul 1993, când Centrul Bugetar nr.6 era cea mai mare unitate din sistemul de învățământ, cu cele mai multe unități școlare arondate și cel mai mare număr de salariați. Fluctuația tipului și numărului de unități arondate (preșcolar, primar, gimnazial și liceal), a numărului de personal salariat (didactic și nedidactic), precum și a numărului de preșcolari și elevi cuprinși în diferitele forme de învățământ din unitățile componente sunt vizibile în graficul de mai jos :
Graficul repartizării elevilor în anul școlar 2014 – 2015
În anul 2001, când centrele bugetare s-au transformat în centre financiare, se observă o scădere a numărului de unități și implicit a celui de personal salarial.
Începând cu 01.09.2011, Centrul Financiar nr. 6 se desființează, astfel Școala Gimnazială nr.28 Galați, în baza Deciziei nr. 4635 din 01.09.2011, capătă Personalitate Juridică și conduce contabilitate proprie.
În anul școlar 2014 – 2015, școala funcționează cu un număr de 900 elevi ( 561 elevi învățământ primar, 337 elevi învățământ gimnazial și 1 elev (învățământ primar integrat), 39 cadre didactice (14 învățători și 25 profesori), 2 posturi secretar , 1 post contabil – șef, 1post laborant, 1 post bibliotecar, 1 post mecanic, 4 posturi îngrijitor, 2 posturi paznic.
Graficul repartizării elevilor în anul școlar 2014 – 2015
Reprezentarea grafică a personalului didactic – auxiliar și TESA
Derularea principalelor operațiuni economico-financiare.
Elaborarea și aprobarea bugetului instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat
Fiecare instituție de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică are obligația să își întocmească bugetul propriu.
La fundamentarea părții de venituri s-au avut în vedere următoarele:
tipul unității de învățământ (nivel, filiera, profil);
numărul de preșcolari, elevi pe grupe / clase ai unității de învățământ;
structura de personal didactic, nedidactic și didactic auxiliar, numărul normelor didactice pe tip de unitate de învățământ, stabilite conform normelor legale în vigoare cu respectarea Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare;
numărul de posturi pentru personalul nedidactic și didactic auxiliar stabilit pe baza normativelor actualizate pentru învățământul preuniversitar cuprinse în Notificarea MEC nr. 44990/1999.
Fundamentarea părții de venituri a Școlii Gimnaziale Nr. 28 Galați
Conducerea instituției de învățământ preuniversitar de stat are obligația să își fundamenteze cheltuielile pe bază de indicatori fizici și valorici, care să reflecte în mod real necesarul de finanțare, aplicându-se măsuri pentru utilizarea cu maximă eficiență a bazei materiale existente și a fondurilor, în interesul procesului de învățământ și al elevilor.
La fundamentarea indicatorilor din bugetul de venituri și cheltuieli se va avea în vedere că anul financiar bugetar cuprinde sfârșitul unui an școlar și începutul anului școlar următor.
Directorul unității de învățământ are obligația ca, după aprobare, să facă public bugetul anual al unității pe care o conduce, evidențiindu-se cuantumul indicatorilor de venit pe fiecare sursă-buget de stat, buget local și venituri proprii, precum și destinația cheltuielilor.
Unitatea de învățământ trebuie să organizeze distinct evidența contabilă proprie. Această evidență se poate organiza în cadrul unității de învățământ.
Fundamentarea bugetului privind cheltuielile de personal se realizează pe baza statului de funcții întocmit de unitatea școlară, aprobat de ISJ și de ordonatorul de credite, luându-se în considerare salariile aferente lunii decembrie și indexările salariale stabilite de MF pentru anul următor.
Pentru fundamentarea celorlalte elemente ce se iau în calcul la stabilirea fondului de salarii (contribuția la asigurările sociale de stat, contribuția la șomaj și sănătate, contribuția la fondul de risc) se au în vedere prevederile legale privind modul de calcul și cotele aferente pentru fiecare element în parte. Tot în categoria cheltuielilor de personal intră și cheltuielile cu deplasările personalului unității (numai diurna), cheltuieli ce se fundamentează în funcție de numărul mediu de deplasări, durata medie și costul mediu al unei deplasări.
Sursele de finanțare în învățământul preuniversitar
Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se face după principiul "resursa financiară urmează elevul", în baza căruia, alocația bugetară aferentă unui elev sau unui preșcolar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață.
Învățământul poate să fie finanțat și direct de către agenți economici, precum și de alte persoane fizice sau juridice.
Învățământul poate fi susținut prin burse, credite de studii, taxe, donații, sponsorizări, surse proprii și alte surse legale.
Organizarea contabilității
Potrivit Legii Contabilității, instituțiile publice cu personalitate juridică au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie care trebuie să asigure:
înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimonială și rezultatele obținute pentru necesități proprii, cât și în relațiile cu M.F. și trezoreriile statului, băncile și instituțiile de credit, debitori și creditori etc.;
controlul operațiunilor patrimoniale și al procedeelor de prelucrare utilizate, precum și exactitatea datelor contabile furnizate;
furnizarea informațiilor necesare patrimoniului național, execuției bugetului public național, precum și întocmirea balanțelor financiare și bilanțului pe ansamblul economiei naționale.
Obiectul contabilității instituțiilor publice îl constituie pe de o parte patrimoniul public aflat în administrarea instituției și patrimoniul privat al instituției, cu drepturile și obligațiile rezultate din activitatea desfășurată, și pe de altă parte veniturile încasate și cheltuielile efectuate din surse bugetare și extrabugetare, rezultate ale activității desfășurate și închiderea exercițiului bugetar.
Obiectivele care revin contabilității instituțiilor publice sunt:
reflectarea corectă a derulării procesului de execuție a bugetului în toate compartimentele sale;
furnizarea la timp de informații reale necesare organelor de decizie;
contribuția prin modul său de organizare și funcționare, la executarea corectă și deplină a bugetului, prin preîntâmpinarea deturnărilor de fonduri și prin încadrarea în alocațiile bugetare stabilite, fără a fi nevoie de suplimentări de fonduri.
Contabilitatea execuției bugetului de stat se organizează de către Ministerul Finanțelor Publice și se conduce la nivel administrativ-teritorial, potrivit normelor metodologice emise de Ministerul Finanțelor Publice și asigură înregistrarea operațiunilor privind: drepturile constatate, veniturile încasate, cheltuielile efectuate în executarea bugetelor locale, precum și obligațiile cu termene legale de plată până la data de 31 decembrie, evidența subvențiilor primite de la bugetul de stat și de la celelalte bugete, precum și sumelor defalcate din bugetul de stat, potrivit legii, stabilirea rezultatului execuției bugetelor locale prin închiderea conturilor de venituri si cheltuieli.
Instituțiile publice care au personalitate juridică și ale căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, organizează și conduc contabilitatea veniturilor încasate, a cheltuielilor efectuate și veniturilor extrabugetare, potrivit bugetului aprobat.
Fundamentarea cheltuielilor în învățământul de stat
Potrivit Legii finanțelor publice, Guvernul este autoritatea sub îndrumarea căruia se elaborează proiectele bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale. Guvernul exercită conducerea generală a activității executive în domeniul finanțelor publice, un rol important în acest sens revenind Ministerului Finanțelor Publice care elaborează normele metodologice corespunzătoare de aplicare a legilor.
Întocmirea proiectului bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale se realizează de către Ministerul Finanțelor Publice, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
Ordonatorii principali de credite trebuie să comunice Ministerului Finanțelor Publice propunerilor de modificare a veniturilor și cheltuielilor pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale pentru anul viitor față de anul în curs.
Aceste comunicări trebuie să cuprindă cauzele modificărilor și fundamentările corespunzătoare, potrivit metodologiei stabilite de către Ministerul Finanțelor Publice.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat și bugetele locale, repartizate pe trimestre pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite numai după deschiderea de credite prin dispoziție bugetară.
Instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, efectuează operațiunile de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale trezoreriei statului în raza cărora își au sediul și au deschise conturile, fiind interzisă efectuarea operațiunilor de mai sus prin băncile comerciale.
Începând cu anul 2001, cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a căror rază, acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat.
Plățile dispuse de ordonatorii de credite se efectuează prin trezorerie numai după deschiderea creditelor bugetare din bugetul local sau de stat. Plățile se efectuează pe destinații și în limita creditelor bugetare deschise și repartizate, prevăzute în buget (de stat sau local), pe subdiviziunile clasificației bugetare.
Documentele de plată derulate prin trezorerie, se înregistrează în conturi deschise pe instituții, pe capitole de cheltuieli aprobate, așa cum am specificat în prezentarea generală din Capitolul I și anume:
cheltuieli curente: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, ajutoare sociale, transferuri, investiții;
cheltuieli de capital.
Instituțiile publice înaintează lunar, ordonatorului superior de credite până în data de 25 ale lunii, Situația necesarului de credite.
În baza acestei solicitări, Primăria Municipiului Galați sau după caz, Inspectoratul Școlar Județean Galați, emite Dispozițiile bugetare, care se întocmesc pe capitole de cheltuieli cu drept de utilizare începând cu o anume dată care este înscrisă în document.
Școala nr.28 Galați, pe lângă creditele primite de la buget (local sau de stat), realizează și venituri extrabugetare astfel:
venituri din închirieri spații;
venituri din comisioane spectacole;
venituri din diferite taxe (organizarea de cursuri informatică, limbi străine).
Voi prezenta pentru comparare, veniturile extrabugetare realizate în ultimii doi ani, precum și programul pentru anul 2015:
Natura creditelor – Bugetul de stat
Natura creditelor – Bugetul local
Se observă o scădere a creditelor primite de la bugetul de stat în anul 2014 față de 2013, și o creștere a creditelor de la bugetul local, ceea ce reflectă alocarea conform cerințelor.
La momentul actual sunt cerințe de virare a creditelor de la Titlul I „Cheltuieli de personal” din trimestrele III și IV în trimestrul II pentru a se putea achita legal concediile de odihnă ale cadrelor didactice în luna iunie.
În ceea ce privește creditele de la Titlul II „Cheltuieli materiale și servicii”, menționez că sunt alocate credite cu prioritate pentru achitarea utilităților, furnizorii care ne livrează mărfuri sau ne prestează servicii indispensabile desfășurării în condiții normale a activității, sunt achitați după 60 de zile de scadentă, acesta fiind un termen stabilit de ordonatorul superior de credite.
Operațiuni economice privind mijloacele bănești
Instituțiile publice sunt finanțate în fiecare an de la buget pe seama creditelor bugetare aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli. În mod corespunzător, căile de finanțare a instituțiilor de la buget sunt diferite, în funcție de subordonarea lor.
Deschiderea finanțării la nivelul ordonatorilor principali de credite (conducătorii instituțiilor publice de subordonare centrală) se realizează cu ajutorul documentului numit cerere pentru deschidere de credite. Aici sunt precizate natura și destinația creditului solicitat, valoarea creditului și defalcarea acestuia pe structura clasificației bugetare, iar pe verso se face o situație centralizatoare.
Pentru alimentarea conturilor ordonatorilor secundari și terțiari de credite, ordonatorul principal de credite emite dispoziția bugetară în care se precizează destinația creditului, contul de disponibil din care sumele vor fi efectiv alocate, valoarea finanțării și momentul începând cu care se poate utiliza respectiva finanțare.
În cazul instituțiilor publice de subordonare centrală, acestea sunt finanțate pe calea deschiderii de credite. De aceea, evidența contabilă a acestora are sarcina să urmărească atât creditele bugetare aprobate instituțiilor publice de subordonare centrală, cât și modul în care aceste credite sunt repartizate unităților din subordinea acestora.
Instituțiile publice au obligația să evidențieze angajamentele bugetare și legale, scopul organizării evidenței, fiind acela de a furniza informații în orice moment și pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat, pentru exercițiul bugetar curent cu privire la creditele bugetare consumate prin angajare, și prin comparație să se determine creditele bugetare disponibile ce pot fi angajate în viitor.
Organizarea și conducerea evidenței angajamentelor bugetare și legale are ca atribuții:
evidența creditelor bugetare aprobate în exercițiul bugetar curent, precum și a modificărilor intervenite pe parcursul exercițiului bugetar curent, cu ajutorul contului 940 ,,Credite bugetare aprobate”
organizarea evidenței angajamentelor bugetare cu ajutorul contului 950 ,,Angajamente bugetare”;
compararea datelor din conturile 940 ,,Credite bugetare aprobate” și 950 ,,Angajamente bugetare” și determinarea creditelor bugetare disponibile care pot fi angajate;
evidența angajamentelor legale cu ajutorul contului 960 ,,Angajamente legale” reevaluarea angajamentelor legale exprimate în alte monede decât moneda națională, la finele anului, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare, iar cu diferențele din reevaluare se diminuează sau se majorează angajamentele bugetare și legale din conturile 950 și 960;
înregistrarea în creditul contului 960 ,,Angajamente legate”, a totalului plăților efectuate în cursul anului, în contul angajamentelor legate încheiate.
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor bugetare trebuie să permită instituției să dețină în orice moment informații legate de: creditele bugetare disponibile, angajamentele legale, plățile efectuate în baza angajamentelor legale la un moment dat, soldul angajamentelor legale ce trebuie plătite până la finele anului, datele necesare întocmirii ,,Situației privind execuția cheltuielilor bugetare angajate la finele trimestrului”.
Contabilitatea creditelor bugetare la instituțiile publice se ține cu ajutorul conturilor în afara bilanțului, din grupa 80 ,,Conturi în afara bilanțului”, care se desfășoară pe mai multe conturi sintetice, cele folosite de ordonatorul secundar și terțiar fiind următoarele:
940 „Credite bugetare aprobate”;
950 ,, Angajamente bugetare “;
960 ,,Angajamente legale “.
Contul 940 ,,Credite bugetare aprobate”
Cu ajutorul acestui cont instituțiile publice, indiferent de subordonare și de modul de finanțare a cheltuielilor, țin evidența creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor din buget. Contabilitatea analitică a creditelor aprobate se ține pe titluri, articole și alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
În debitul contului se înregistrează la începutul exercițiului bugetar creditele bugetare aprobate, cu defalcările pe trimestre, precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar, care majorează creditele bugetare aprobate.
În creditul contului se înregistrează diminuările sau anulările de credite efectuate în cursul exercițiului bugetar respectiv.
Soldul contului reprezintă valoarea creditelor bugetare aprobate rămase până la finele perioadei.
Evidența analitică a creditelor bugetare aprobate se organizează pe subdiviziunile cadrului comun al clasificației bugetare, folosind în acest scop ,,Fișa pentru operațiuni bugetare”.
Contul 950 ,,Angajamente bugetare”
Acest cont se utilizează de toate instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și de subordonare, și ține evidența angajamentelor bugetare, adică a sumelor rezervate în vederea efectuării unor cheltuieli bugetare, în limita creditelor bugetare aprobate.
Contabilitatea analitică a creditelor bugetare se ține pe titluri, articole și alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
În debitul contului se înregistrează angajamentele bugetare, precum și suplimentările în cursul exercițiului bugetar, în credit se reflectă diminuările de angajamente efectuate în cursul exercițiului bugetar, care diminuează angajamentele bugetare inițiale.
Soldul contului reprezintă totalul angajamentelor bugetare la un moment dat.
La începutul fiecărui an, în debitul contului se preia soldul contului 960 ,,Angajamente legale”.
Contul 960 ,,Angajamente legale” se organizează la nivelul tuturor instituțiilor publice și ține evidența angajamentelor legale aprobate de ordonatorul de credite în limita creditelor bugetare aprobate.
Contabilitatea analitică se ține pe titluri, articole și alineate în cadrul fiecărui subcapitol sau capitol al bugetului aprobat.
În debitul contului se înregistrează angajamentele legale, precum și suplimentările efectuate în cursul exercițiului bugetar, iar în creditul contului se înregistrează diminuările de angajamente legale inițiale, iar la sfârșitul anului, totalul plăților efectuate în contul angajamentelor legale.
Soldul contului reflectă la sfârșitul lunii totalul angajamentelor legale, iar la sfârșitul anului angajamentele rămase neachitate.
Trezoreria reprezintă un element important al gestiunii financiare a instituției publice.
Ca înțeles generic, trezoreria reprezintă totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o unitate patrimonială pentru a-și achita datoriile față de furnizori, salariați, creditori, bugetul de stat etc., achitarea acestor obligații se poate realiza utilizând: disponibilitățile din conturile curente, numerarul din casierie, carnetele de cecuri, alte valori.
Operațiunile caracteristice finanțării de la buget, pot fi delimitate în două mari categorii:
plăți de casă efective;
cheltuieli efective.
Plățile de casă cuprind sumele pe care unitățile bancare le eliberează în numerar sau le virează în contul altor unități, pe bază de cecuri, respectiv ordine de plată primite de la instituțiile de stat. Instituțiile finanțate de la buget pot să efectueze plăți de casă după deschiderea sau repartizarea prealabilă a creditelor bugetare.
La nivelul instituțiilor indiferent de subordonare, plățile de casă efective sunt reflectate în contul 770 „Finanțare de la buget”.
În creditul contului se înregistrează sumele plătite, iar în debitul contului se înregistrează sumele recuperate din finanțarea anului curent reprezentând reconstituirea creditelor bugetare. La sfârșitul perioadei (de regulă lunar, dar este posibil și trimestrial) în debit se înregistrează totalitatea plăților nete efectuate pentru închiderea contului prin creditul contului de rezultat patrimonial.
Soldul creditor al contului, înaintea operațiunii de închidere, reprezintă totalul plăților efectuate. La sfârșitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contabilitatea analitică se ține pe fiecare sursă de finanțare pe structura clasificației bugetare. Dezvoltarea în analitic se prezintă după cum urmează:
7701 ,, Finanțare de la bugetul de stat “,
7702 ,, Finanțare de la bugetul local”.
Operațiuni contabile ce relevă particularitățile instituției publice
Voi prezenta în continuare câteva operațiuni contabile care se efectuează într-o instituție publică ordonator secundar sau terțiar de credite, care ilustrează particularitățile acesteia și fără de care nu se pot derula plățile prin Trezoreria Municipiului Galați:
1. Se evidențiază plata utilităților lunii februarie către următorii furnizori
S.C. GDF SUEZ S.A., factura nr. 10105672988 / 27.03.2011 în sumă de 11.245,15 lei;
S.C. ELECTRICA S.A., factura nr. 4856051 / 06.03.2011, în sumă de 2.043,68 lei;
S.C. APA-CANAL, factura nr. 174226 / 13.03.2011, în sumă de 1.737,05 lei.
401 = 7702.20 15.025,88 lei
„Furnizori” „Finanțare de la
cheltuieli materiale”
Se întocmesc de către conducătorul unității propunerile de cheltuieli, apoi ordonanțările de plată, ordinele de plată conform ultimului model impus de D.G.F.P. Galați, se face un centralizator al tuturor facturilor și se înaintează până în data de 18 ale lunii ordonatorului superior de credite, Primăria Municipiului Galați.
Acesta, în limita lichidităților, va dispune data efectuării plății în Trezorerie, urmărindu-se să nu se depășească termenele de scadență deoarece conform clauzelor contractuale sunt calculate penalizări pentru fiecare zi de întârziere. Se va urmări ca sumele ce urmează a fi decontate sa fi fost prognozate conform Ordinului 2281/2009.
2. Se evidențiază ridicarea cu CEC numerar a următoarelor sume:
burse sociale, în sumă de 512 lei;
transport CFR cadre didactice, în sumă de 714 lei;
cheltuieli gospodărești, în sumă de 200 lei;
transport elevi OMEC 329/2007, în sumă de 1.425 lei
581 % 2.851 lei
„Viramente interne” 7701.57 1.425
„Finanțare buget de stat
Ajutoare sociale”
7702.20 914
„Finanțare buget local
Cheltuieli materiale”
7702.59 512
„Finanțare buget local
Transferuri (burse)”
De această dată se întocmește ordonanțarea de plată care va cuprinde toate cheltuielile, evidențiate separat pe articole și alineate bugetare.
3. Se efectuează viramente la bugetul consolidat al statului și la bugetul asigurărilor sociale de stat și al fondurilor speciale, precum și a tuturor reținerilor efectuate pe statele de salarii din luna februarie 2014 (drepturile salariale la toate unitățile de învățământ se achită în data de 12 ale lunii următoare) în sumă totală de 118.228 lei.
% 7702.10 118.228
427 „Finanțare de la bugetul local 66.918
„Rețineri din salarii “ Cheltuieli de personal”
datorate terților”
4311 18.090
„Contribuția angajatorului
la fondul asigurărilor sociale”
4312 8.813
„Contribuția angajatului
la fondul asigurărilor sociale”
4313 5.114
„Contribuția angajatorului
la fondul de sănătate”
4314 6.022
„Contribuția angajatului
la fondul de sănătate”
4315 371
„Contribuția angajatorului”
la fondul de risc și accident”
4317 790
„Contribuția angajatorului la fondul
național unic de asigurări de sănătate”
4371 930
„Contribuția angajatorului la
fondul ajutorului pentru șomaj”
4372 449
„Contribuția angajatului la
fondul ajutorului pentru șomaj”
444 10.731
„Impozit pe venituri de natură
salarială”
Pentru a putea efectua în orice moment o analiză clară a creditelor consumate, cât și a celor rămase pe tipuri de finanțări, s-a ușurat munca folosind indicative diferite.
Se observă că de fiecare dată s-a folosit alt simbol al contului 77 „Finanțare de la buget” în concordanță cu natura cheltuielilor care urmează a se efectua. Dacă după 77 s-a folosit 01 înseamnă că orice cheltuială efectuată din acest cont este de la bugetul de stat, iar dacă s-a folosit 02 este de la bugetul local. Se mai observă că după 7701 sau 7702, urmează un grup de cifre 10, 20, 57 sau 59, acestea ilustrând titlul de cheltuială conform clasificației bugetare.
Acest lucru duce la o evidență clară a tuturor tipurilor de credite primite, dar și a cheltuielilor efectuate, situațiile financiare întocmite de fiecare unitate la termenele impuse de ordonatorul superior de credite, fiind de asemenea ușor și corect de întocmit.
Toate documentele evidențiatoare de particularități ale instituției publice (propunere de cheltuială bugetară, ordonanțare de plată, ordin de plată) se întocmesc în dublu exemplar din care unul rămâne la Trezorerie, sunt semnate de persoanele în drept (ordonatorul de credite secundar sau terțiar, după caz și de șeful compartimentului financiar contabil (directorul economic sau contabilul șef al unității). Ele se păstrează ca documente justificative în arhiva unității, timp de zece ani, conform normativelor de arhivare în vigoare, putând fi verificate în această perioadă, de organele de control din structurile de control ale ordonatorilor superiori de credite.
O particularitate este de natură legislativă și se referă la Ordinul nr. 2281 din 07.07.2009 pentru aplicarea prevederilor art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2009 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.
Astfel, toate instituțiile publice indiferent de modalitatea de finanțare și de gradul de subordonare, în baza prezentului Ordin, au obligația de a-și prognoza decadal, plățile care urmează a fi dispuse din conturi deschise la unitățile trezoreriei statului.
Situația se va întocmi distinct pe fiecare decadă, cu respectarea strictă a rândurilor și coloanelor prevăzute de formular, după care se va trimite la Trezorerie pe suport de hârtie cu trei zile lucrătoare înainte de începerea fiecărei decade.
Ȋn funcție de opțiunea fiecărei unități, situația poate fi depusă și lunar, dar este mai greu de estimat, cunoscut fiind faptul că se pot face decontări doar în limita a 10% peste suma prognozată, iar în caz de prognozare a unor sume mai mari sau mai mici decât plățile din ziua respectivă, se vor da note explicative pentru neîncadrarea în sumele prognozate.
În cadrul perioadei de raportare, ordonatorii de credite pot solicita suplimentarea plăților planificate, numai în situații de urgență, pentru obligații de plată care nu au fost cunoscute la data întocmirii și depunerii situației de raportare.
Pentru aprobarea suplimentării plăților, instituțiile publice vor depune la unitățile trezoreriei statului la care au conturile deschise o Notă de fundamentare aprobată de ordonatorii de credite, în care vor justifica atât urgența operațiunii, cât și motivele care au stat la baza necunoașterii scadenței obligației de plată la data întocmirii și depunerii situației de raportare.
În scopul acceptării modificării propuse de ordonatorul de credite, unitatea trezoreriei statului va solicita avizul scris al Ministerului Finanțelor Publice.
Pentru a veni în sprijinul instituțiilor, pentru cazuri bine întemeiate, există prevăzute în Ordinul 2281/2009 și anumite excepții când sunt permise cheltuieli necuprinse în situația decadală, astfel:
plățile care nu depășesc plafonul de 10.000 lei, determinat ca sumă a plăților prin virament care se dispun de o instituție publică în decursul unei zile calendaristice;
numerarul ridicat de o instituție publică de la unitățile trezoreriei statului care nu depășește plafonul de 1.000 lei în decursul unei zile calendaristice;
Cheltuieli cu salariile repartizate pe articole bugetare
TITLUL I – Cheltuieli de personal
Cheltuielile cu salariile sunt repartizate pe articole bugetare și cuprind toate cheltuielile efectuate cu drepturile salariale ale personalului încadrat în sistemul de învățământ (salarii de încadrare, salarii și gradații de merit, indemnizații, plata cu ora, sporuri, indemnizații, premii, alte drepturi acordate salariaților) cheltuielile de deplasare (diurnă), precum și contribuțiile la asigurările sociale, la asigurările sociale de sănătate și la șomaj.
Articolul bugetar 10.01 – „Cheltuieli salariale în bani” – cuprinde toate cheltuielile efectuate cu drepturile de salarii într-o lună.
Articolul bugetar 10.03 – „Contribuții” – cuprinde toate cheltuielile efectuate cu contribuțiile către bugetele de asigurări sociale, șomaj, sănătate pe aliniate.
Înregistrarea cronologică pe formule contabile
Formula contabilă este forma de egalitate prin intermediul căreia se face prezentarea contului care se debitează și a contului care se creditează cu prilejul înregistrării unei operații economico-financiare.
Astfel, pentru orice operație economico-financiară se afectează două posture din bilanț.
Orice operație efectuată trebuie supusă unei analize contabile, analiză ce se efectuează pe baza documentelor în vederea determinării contului care se va debita și a contului corespondent care se va credita în momentul înregistrării în contabilitate.
Am luat ca exemplu, pentru Articolul bugetar 10.01, salariile aferente lunii februarie 2014 la Școala Gimnazială nr. 28 Galați:
Pentru Articolul bugetar 10.03 avem un exemplu concludent în următorul tabel:
1. Se înregistrează cheltuielile cu salariile pe luna februarie 2014
2. Se înregistrează cheltuieli cu contribuția la asigurări sociale de stat pe luna februarie 2014
3. Se înregistrează cheltuieli cu contribuția la asigurări de șomaj pe luna februarie 2014
4. Se înregistrează rețineri pe salarii CASS asigurați 5,5% pe luna februarie 2014
5. Se înregistrează rețineri pe salarii șomaj 0.50% asigurați pe luna februarie 2014
6. Se înregistrează rețineri rate salarii pe luna februarie 2014
7. Se înregistrează impozit pe salarii pe luna februarie 2014
8. Înregistrarea viramentelor către buget a contribuțiilor unității și a salariaților pentru salariile lunii februarie 2014:
Documente specifice salarizării
Statul de salarii
Se întocmește în 2 exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii etc., de compartimentul care are această atribuție, pe baza următoarelor:
– documente de evidență a muncii;
– documente privind reținerile legale;
– liste de avans chenzinal;
– certificate medicale etc.
Pentru centralizarea la nivelul unității a salariilor, se utilizează aceleași formulare de state de salarii. Plățile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizațiile de concediu etc., se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate și reținerile legale din perioada de decontare respectivă.
Unitățile pot să-și stabilească, dacă necesitățile o cer, o altă machetă a formularului, dar care să conțină informațiile necesare unui eventual control.
Statul de salarii servește ca:
– document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al contribuției privind protecția socială și a altor datorii;
– document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Statul de salarii circulă:
– la persoanele autorizate să exercite controlul financiar și să aprobe plata (exemplarul 1);
– la casieria unității, pentru plata sumelor cuvenite (exemplarul 1);
– la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 a registrului de casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 împreună cu exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate);
– la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).
Se arhivează:
– la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative (exemplarul 1);
– la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).
Mai jos sunt prezentate câte un formular de fișă de cont pentru operații diverse, atât pentru contul de salarii, cât și de contribuții:
Personal – salarii datorate – Fișa de cont pentru operații diverse:
Avansuri acordate personalului – Fișa de cont pentru operații diverse
Contribuția unității la asigurările sociale – Fișa de cont pentru operații diverse
Evidența personalului și salarizarea – realizate cu sistemul informatic EDUSAL
Descrierea programului
Aplicația EDUSAL utilizează un set de nomenclatoare standard și date de lucru:
Nomenclator de școli – fiecare unitate școlară va fi identificată printr-un cod (școala va fi entitate asociată la nivel de user);
Nomenclator de funcții – funcțiile sunt grupate pe 3 categorii:
– Funcții pentru personalul didactic;
– Funcții pentru personalul didactic auxiliar;
– Funcții pentru personalul nedidactic.
Parametri de calcul lunar: luna de calcul, norma lucrătoare a lunii, salariul mediu pe economie, cotele de contribuții asigurat.
Nomenclator de sporuri ce pot fi acordate: Spor de vechime, Spor rural, Spor învățământ special, Gradație de merit, Spor de stabilitate, Indemnizația de conducere, Indemnizația de diriginte, de învățător, de educatoare/educator, de doctor, Spor pentru condiții vătămătoare, Control financiar preventiv, Spor de Audit, Spor pentru predare simultană, Spor pentru orele lucrate în timpul nopții.
Date referitoare la premiile ce pot fi acordate.
Date Pontaj: conțin date referitoare la timpii de lucru și de repaus – Norma lunară (zile), zile lucrate, zile concediu de odihnă, ore de noapte, zile concediu medical, ore de noapte, zile absente, ore didactice efectuate lunar.
Nomenclator tipuri de rețineri: conține date referitoare la reținerile personale ale salariaților.
Datele care pot fi înregistrate in aplicație sunt:
-Date de personal: Nume angajat, Prenume Angajat, CNP, data angajării, data
plecării, dacă este sau nu pensionar, dacă este sau nu impozabil, număr rude în întreținere etc.
-Date modificabile lunar ale angajaților: loc de muncă, funcție, sporurile deținute, prime, pontaje, rețineri.
Aplicația propune adăugarea sau modificarea datelor privind funcția, vechimea, studiile, în funcție de categoria salariatului:
– Salariul grilă sau nivelul maxim de încadrare a funcției prevăzut în grila de salarizare,
– Algoritmii de calculul salarial ce vor fi descriși în continuare utilizând aceste informații propuse de sistem.
Drepturile salariale se obțin prin însumarea veniturilor obținute din încadrarea în funcția de bază, precum și din plata cu ora.
Norma lucrătoare a lunii (numărul de zile lucrătoare) se va actualiza în tab-ul de configurare a lunii de calcul.
Venitul brut lunar realizat = 1.15 x ((Venituri raportate la perioada lucrată și concedii de odihnă) x 0.75) + Indemnizații concedii medicale + Diferențe.
Algoritmul de calcul
Calculul drepturilor salariale se efectuează în funcție de categoria de personal încadrat:
– personal didactic;
– personal didactic auxiliar;
– personal nedidactic.
Algoritmul de calcul pentru personalul didactic
1. Algoritmul de calcul pentru personalul didactic plătit lunar
Elemente de calcul:
Salariul grilă = salariu corespunzător funcției didactice conform grilei
Notă:
– Salariul grilă conține și sporul de stabilitate, pentru personalul didactic cu vechime în învățământ mai mare de 10 ani. Dacă salariatul nu are spor de stabilitate se poate modifica salariul propus.
– Salariul grilă nu conține și sporul de stabilitate, pentru personalul didactic cu vechime în învățământ mai mică de 10 ani. Dacă salariatul are spor de stabilitate se va completa explicit (procent din salariu tarifar normat).
Norma de bază = fracțiunea din norma completă = norma lunară a salariatului /
norma lucrătoare lunară
Salariul tarifar normat = Salariu grilă x Norma de bază
Algoritmi de calcul sporuri:
Indemnizația de conducere = % x salariu tarifar normat
Indemnizația pentru învățământ special = % x salariu tarifar normat (include și sporul de stabilitate)
Gradația de Merit = % x salariu tarifar normat (include și sporul de stabilitate)
Indemnizație dirigenție, învățători, educatoare, institutori = % x (salariu tarifar normat (include și sporul de stabilitate) + Indemnizația de conducere + Indemnizația pentru învățământ special + Gradația de Merit)
Spor de vechime în muncă = % x (salariu tarifar normat (include și sporul de stabilitate) + Indemnizația de conducere + Indemnizația pentru învățământ special + Gradația de Merit + Indemnizație dirigenție)
Indemnizație mediu rural sau localități izolate = % x salariu tarifar normat (include și
sporul de stabilitate)
Spor titlu științific de doctor = % x (salariu tarifar normat (include și sporul de
stabilitate) + Indemnizația de conducere + Indemnizația pentru învățământ special + Gradația de Merit + Indemnizație dirigenție)
Spor practică pedagogică = % x (salariu tarifar normat (include și sporul de stabilitate)
Spor condiții periculoase și vătămătoare = % x (salariu tarifar normat (include și sporul de stabilitate) + Indemnizația de conducere + Indemnizația pentru învățământ special + Gradația de Merit + Indemnizație dirigenție)
Spor predare simultană = % x (salariu tarifar normat (include și sporul de stabilitate) + Indemnizația de conducere + Indemnizația pentru învățământ special + Gradația de Merit + Indemnizație dirigenție)
Notă:
Baza de calcul a sporurilor se proporționează cu perioada lucrată și cu perioada de CO. Indemnizația de CO va avea în valoarea ei toate aceste sporuri incluse.
Nu se acorda prima de CO.
Diferențele sunt reprezentate de adaosurile sau diminuările salariale de regularizare, ce nu sunt supuse diminuării cu 25% sau majorării cu 15%.
Venitul lunar Brut calculat pentru încadrarea ca personal didactic = ((Venit lunar pe timp lucrat + Indemnizație de CO ) x 0.75) x 1.15) + Diferențe + Indemnizație pentru Concediu Medical.
2. Algoritmul de calcul pentru personalul didactic având plată cu ora
Drepturile salariale pentru plata cu ora pot apărea doar la salariații cu funcție didactică (categoria 1).
Norma didactică lunară diferă de norma lunară din încadrarea în funcția de bază, fiind stipulată în lege – metodologia de calcul a drepturilor salariale pentru personalul didactic.
Drepturile pentru plata cu ora se calculează astfel:
Venituri Plată cu ora = {(Salariul tarifar grilă + Sporul pentru zone izolate +
Indemnizația învățământ special + Gradație Merit + Spor Titlu științific doctor pentru plata cu ora) / norma didactica lunară) x numărul de ore efectuate didactic}x 0.75 x 1.15
Unde Spor Titlu științific de doctor pentru plata cu ora = % x (Salariul tarifar normat cu spor de stabilitate inclus + Indemnizație învățământ special + Gradație de merit)
Dacă este personal auxiliar sau nedidactic, baza de calcul a drepturilor cuvenite pentru
plata cu ora este 0 (zero).
Algoritm de calcul pentru personalul didactic auxiliar
Elemente de calcul:
Personalul didactic auxiliar este plătit lunar, în baza salariului conform grilei de salarizare legale, în limita marjelor de minim și maxim, pentru fiecare funcție in parte.
Salariul tarifar din nomenclatorul de funcții NU conține și sporul de stabilitate.
Salariul grilă = salariu corespunzător funcției nedidactice
Algoritmi de calcul sporuri:
Indemnizația de conducere = % x salariu grilă
Indemnizația pentru învățământ special = % x salariu grilă
Gradația de Merit = % x salariu grilă
Spor de Stabilitate = % x (salariu grilă + Indemnizația de conducere + Gradația de Merit)
Spor de vechime în muncă = % x (salariu grilă + Indemnizația de conducere + Indemnizația pentru învățământ special + Gradația de Merit + Spor de Stabilitate)
Spor titlu științific de doctor = % x (salariu grilă + Indemnizația de conducere + Indemnizația pentru învățământ special + Gradația de Merit + Spor de Stabilitate)
Spor condiții periculoase și vătămătoare = n % x (salariu grilă + Indemnizația de conducere + Indemnizația pentru învățământ special + Gradația de Merit + Spor de Stabilitate)
Spor CFP = % x (salariu grilă + Indemnizația de conducere + Indemnizația pentru învățământ special + Gradația de Merit + Spor de Stabilitate)
Spor ore noapte = 25 % x (salariu grilă / norma lunară a angajatului) x număr ore noapte).
Notă:
Baza de calcul a sporurilor se proporționează cu perioada lucrată și cu perioada de CO. Indemnizația de CO va avea în valoarea ei toate aceste sporuri incluse.
Nu se acorda prima de CO.
Diferențele reprezintă adaosurile sau diminuările salariale de regularizare, ce nu sunt supuse diminuării cu 25% sau majorării cu 15%.
Venitul lunar Brut calculat pentru încadrarea cu funcție de bază ca personal didactic auxiliar = ((Venit lunar pe timp lucrat + Indemnizație de CO) x 0.75) x 1.15) + Diferențe + Indemnizație pentru Concediu Medical.
Algoritm de calcul pentru personalul nedidactic
Elemente de calcul:
Personalul nedidactic este plătit lunar conform grilei de salarizare din legislație, cu un
salariu între un minim și un maxim de salarizare pentru fiecare funcție în parte.
Salariul grilă = salariu corespunzător funcției nedidactice
Norma de bază = fracțiunea din norma completă / norma lucrătoare lunară
Salariul tarifar normat = Salariu grilă x Norma de bază
Algoritmi de calcul sporuri :
Indemnizația de conducere = % x salariu grilă
Spor de vechime în muncă = % x (salariu grilă + Indemnizația de conducere)
Spor titlu științific de doctor = % x (salariu grilă + Indemnizația de conducere)
Spor Audit = % x (salariu grilă + Indemnizația de conducere)
Spor CFP = % x (salariu grilă + Indemnizația de conducere)
Spor condiții periculoase și vătămătoare = n % x (salariu grilă + Indemnizația de conducere )
Spor ore noapte = 25 % x ((Salariu de încadrare grilă / norma lunară a angajatului) x număr ore noapte).
Notă:
Baza de calcul a sporurilor se proporționează cu perioada lucrată și cu perioada de CO. Indemnizația de CO va avea în valoarea ei toate aceste sporuri incluse.
Nu se acorda primă de CO.
Diferențele reprezintă adaosurile sau diminuările salariale de regularizare, ce nu sunt supuse diminuării cu 25% sau majorării cu 15%.
Venit lunar Brut calculat pentru încadrarea ca personal nedidactic = ((Venit lunar pe timp lucrat + Indemnizație de CO) x 0.75) x 1.15) + Diferențe + Indemnizație pentru Concediu Medical
Observații:
– Pentru nicio categorie de funcție nu se acordă tichete de masă sau tichete cadou.
– Cumulul de funcții poate să apară la oricare din categoriile enumerate mai sus, calculul veniturilor realizate pentru cumul efectuându-se similar ca la încadrarea de bază.
– Nu se acordă CO. pentru cumul de funcții
Calcul lichidare
Calculul de salarii se bazează pe elementele introduse în cursul lunii. La lichidare se pot modifica/actualiza:
– salarii grilă prin actualizarea încadrării pe funcție sau diminuarea salariului grilă propus de aplicație;
– sporuri – procentele;
– alte drepturi (premii, diferențe brute, diminuări brute);
– elemente de pontaj (zile lucrate, zile CO, zile CM, ore noapte, ore didactice efectuate)
– deduceri – persoane iî întreținere;
– avansuri;
– rețineri.
Elemente de pontaj lunar
Tipul de timpi de lucru sau repaus se exprimă în zile sau ore, după caz.
Ȋn aplicație sunt utilizate categoriile:
– Norma lunară – exprimată în zile lucrătoare;
– Zile lucrate – zile normă lunară din care se scad zilele de concediu de odihnă, concediu medical sau absențe (manual);
– Concediu de odihnă – exprimat în zile;
– Concediu medical – exprimat în zile;
– Ore noapte;
– Ore didactice plata cu ora;
– Zile absente.
La introducerea datelor se verifică corelația:
Norma lunară a salariatului (unitate de măsură: zile) = Numărul de zile efectiv lucrate + numărul de zile de Concediu de odihnă + numărul de zile de Concediu medical + numărul de zile de absențe
Calcul indemnizații concedii medicale
Indemnizația de concediu medical suportată de unitate, precum și cea de asigurări, se vor adăuga în sistem ca sume fixe, pe baza calculelor efectuate în afara sistemului.
Numărul de zile lucrătoare de concediu medical se va opera în submeniu (Pontaj – Cumulate).
Nu se evidențiază distinct pe zile suportate de Unitate și zile suportate din Asigurări. Pentru zilele de concediu medical introduse este necesar să se diminueze manual numărul de zile lucrătoare.
Notă:
Nu se pot introduce zile de concediu medical fără sa se completeze una din valorile CM Unitate sau CM Asigurări și invers.
Rețineri salariale
Reținerile se pot opera detaliat – pe fiecare tip de reținere agreat ca fiind util în
sistem – cu formula de calcul cât mai simplă – de tip sumă fixă:
• Sindicat deductibil;
• Pensii întreținere, eventual Mandat poștal;
• Pensie facultativă deductibilă, în limita a 400 de Euro anual (intră doar în calculul deducerii fără a diminua restul de plată);
• Pensie facultativă nedeductibilă (nu intră în calculul deducerii și diminuează restul de plată);
• C.A.R.
• Popriri – sume fixe lunare;
• Alte rețineri.
Ȋn această categorie se pot adăuga alte rețineri care nu sunt descrise explicit.
Pentru înregistrarea unei pensii facultative deductibile în sistem, suma care se va cumula în alte deduceri, se va folosi rubrica de Pensie facultativă deductibilă, care nu diminuează restul de plată.
Pentru diminuarea restului de plată se va folosi rubrica de Pensie facultativă nedeductibilă. La atingerea plafonului de 400 euro anual, se va opera doar valoarea de pe reținerea “Pensie facultativa nedeductibila” fără a se mai adăuga valoare și pe cea deductibilă.
Pentru avansuri salariale acordate în lună se rețin la lichidare valorile respective.
La introducerea datelor se verifică corelația:
Total rețineri =< Salariu Net – Avansuri
Calcul contribuții asigurat
Angajatorul calculează și reține în vederea virării către bugetul de stat consolidat taxele prevăzute de legislația în vigoare:
• contribuția individuală de șomaj – 0.5%;
• contribuția individuală de asigurări sociale –10,5%;
• contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate – 5,5%;
• impozit – 16% , din venitul impozabil conform legislației în vigoare.
Contribuții individuale la bugetele de stat (salariat):
1. Șomaj Procent 0.5% din venitul brut realizat. Nu se calculează pentru pensionari.
Baza de calcul nu include indemnizațiile de boală plătite din bugetul de stat. Plata contribuției individuale la bugetul asigurărilor pentru șomaj se suspendă în cazul în care salariatul beneficiază de concedii medicale consecutive a căror durată însumată depășește 30 de zile, indiferent dacă respectivele concedii au continuitate pe codul de diagnostic sau nu.
2. CASS Procent 5,5% din venitul brut fără indemnizația de CM – Se calculează la venitul brut din care se scad toate indemnizațiile pentru concediile medicale.
3. CAS Procent 10,5% din venit brut fără indemnizația de CM + (35% sal. mediu pe
economie x nr. zile CM / nr. Zile lucrătoare lună). Se calculează la venitul brut din care se scad toate indemnizațiile pentru concediile medicale și la care se adăugă (35% din sal. Mediu brut pe țară garantat în plată x nr. zile lucrătoare de CM / nr. Zile lucrătoare din lună).
4. Impozit Procent 16% din baza de impozitare. Se calculează pentru toți angajații cu excepțiile prevăzute de lege. Persoanele aflate în concediu medical de risc maternal, de sarcină, lehuzie și îngrijire copil cu handicap până la 7 ani nu datorează impozit.
Baza de impozitare = Venit brut impozabil fără contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj 0,5%, CASS 5,5%, CAS 10,5% și fără deducerea personală calculată conform legislației în vigoare și sindicatul deductibil și pensia facultativă deductibilă.
Persoanele cu handicap nu datorează impozit.
Versiune document 1.0
Creat: 24-ianuarie-2011
Ȋnregistrarea salariilor pe luna februarie 2015
Recapitulație stat de salarii pe luna februarie 2015
Recapitulație stat de salarii pe luna februarie 2015 – învățământ primar
65.02.03.02
Cont debit Cont credit Suma Capitol Titlu Explicatii
64100002 = 42100002 54.368 65020302 100101 Salarii de bază
64100002 = 42100002 421 65020302 100111 Plata cu ora
64501002 = 43101002 8.656 65020302 100301 CAS angajator
( 15,8 % )
64502002 = 43701002 274 65020302 100302 Fond șomaj
( 0,5%)
64504002 = 43103002 2.849 65020302 100303 Fond sănătate
( 5,2 % )
64503002 = 43105002 87 65020302 100304 FAAMBP
64505002 = 43107002 456 65020302 100306 CCCCI conform OUG 158 ( 0,85% )
42100002 = % 20.714
43102002 5.751 CAS ( 10,5 % )
43702002 272 Fond șomaj ( 0,5%)
43104002 3.013 Contr.indiv.asig. sănătate (5,5% )
44400002 6.991 Impozit pe salarii ( 16 % )
42701002 4.687 : pensie fac. 45;
sindicat FSLI 14;
sindicat SIP 537;
rate C.A.R SIP 438;
rate C.A.R AIUPPI 3.653.
Recapitulație stat de salarii pe luna februarie 2015
Ȋnvățământ secundar inferior
65020401
Cont debit Cont credit Suma Capitol Titlu Explicatii
64100002 = 42100002 69.138 65020401 100101 Salarii de bază
64100002 = 42100002 508 65020401 100106 Sporuri
64100002 = 42100002 8.301 65020401 100111 Contr.fin. preventiv
64501002 = 43101002 12.316 65020401 100301 CAS ang. (15,8%)
64502002 = 43701002 378 65020401 100302 OUG 158(0,85%)
64503002 = 43103002 4.053 65020401 100303 Fond sănătate
( 5,2%)
64504002 = 43105002 124 65020401 100304 FAMBB
64505002 = 43107002 663 65020401 100306 CCCI OUG158
(85%)
42100002 = % 27.994
43102002 8.182 CAS (10,5%)
43702002 371 Fond șomaj ( 0,5%)
43104002 4.290 Contribuție indiv. asig. sănătate (5,5% )
44400002 9.469 Impozit pe salarii ( 16 % )
4270100 5.682 Rețineri :
Pensie facultativă 245
Debit 15
Cotizație sindicat 56
Cotizație SIP 621
C.A.R. SIP 1.049
C.A.R. AIUPPI 3.696
Ȋn continuare sunt redate o parte din posturile și sporurile cuprinse în statele de funcții:
pentru postul de director s-a luat în calcul salariul de încadrare corespunzător nivelului maxim al funcției didactice, cu peste 40 ani vechime în învățământ, la care s-a adăugat indemnizația de conducere de până la 35%.
pentru postul de director adjunct s-a luat în calcul salariul de încadrare al unui profesor grad didactic II, cu vechime intre 20-25 ani în învățământ, la care s-a adăugat o indemnizație de conducere de până la25%.
pentru postul de profesor s-a luat în calcul salariul de încadrare al unui cadru didactic grad II, cu vechime în învățământ între 18-22 ani.
sporurile luate în calcul au fost următoarele:
– spor de vechime: 25%
– spor de stabilitate unde este cazul: 15%
– spor de dirigenție: 10%
– gradație de merit: 25% pentru 16% din total cadre didactice
– spor control financiar preventiv: 25% contabil responsabil cu CFP
– spor de noapte: 25% din salariul de încadrare pentru paznic
pentru postul de director s-a luat în calcul salariul de încadrare corespunzător nivelului maxim al funcției didactice, cu vechime 20 -25 ani vechime în învățământ, la care s-a adăugat indemnizația de conducere de până la 35%.
pentru postul de director adjunct s-a luat în calcul salariul de încadrare al unui profesor grad didactic II, cu vechime între 20-25 ani în învățământ, la care s-a adăugat o indemnizație de conducere de până la 25%
CONCLUZII
Prin analiza situațiilor financiare se evaluează situația financiară anterioară, prezentă și viitoare, și se monitorizează performanțele instituțiilor publice.
Analiza comparativă a bugetului de venituri și cheltuieli și cea intrinsecă a situațiilor financiare pornesc de la o verificare de fond celor mai simple legături stabilite între diferite elemente, dar a căror corectitudine este esențială pentru calitatea rezultatelor.
Astfel se controlează:
dacă datele de plan trecute în situațiile financiare corespund cu cele din bugetul de venituri și cheltuieli;
dacă soldurile conturilor de la începutul perioadei raportate în bilanț, corespund celor de la sfârșitul bilanțului contabil anului anterior raportării curente;
Această analiză îi ajută pe funcționarii instituției să înțeleagă relația cauză–efect a unui eveniment financiar.
De asemenea, îi încurajează pe manageri să nu reacționeze la evenimente izolate, ci să examineze schimbările cu legătura dintre ele și să determine cauzele generatoare ale evenimentului în cauză.
Prin monitorizarea performanțelor instituției, analiza situației financiare dă conducerii un semn de alarmă cu privire la potențiale situații nefavorabile și o determină să acționeze rapid, înainte ca dezastrul financiar să se producă.
Contabilitatea, și în special contabilitatea de gestiune, este partea integrantă a procesului de planificare prin faptul că furnizează informația necesară actului decizional.
Ea își aduce contribuția pe tot parcursul procesului de stabilire a bugetului prin rapoarte de natură contabilă.
De exemplu, dacă unul din obiectivele financiare ale instituției este să adopte anual un buget echilibrat, trebuie să se determine care va fi nivelul de venituri și ce cheltuieli se vor aproba. Aplicând tehnicile contabilității de gestiune la programele administrative, conducerea poate identifica acele servicii și programe care sunt mai puțin eficiente și trebuie îmbunătățite.
De asemenea, se poate stabili dacă pentru a se îmbunătăți eficacitatea și eficiența serviciului este nevoie să se perceapă comisioane și taxe sau să se reducă costurile.
Implementarea unor asemenea modificări în program poate conduce la realizarea unui buget echilibrat.
PROPUNERI
La efectuarea analizei se vor avea în vedere următorii indicatori:
gradul de îndeplinire a planului de cheltuieli în raport cu creditele aprobate pe an și repartizate pe perioada analizată;
ponderea plăților efective în credite deschise pe capitole, subcapitole, până la sfârșitul perioadei considerate.
Analiza se face comparând pe articole și alineate, plățile decontate cu creditele programate prin bugetul de venituri și cheltuieli, arătându-se motivele depășirilor sau disponibilităților de credite, inclusiv propunerile de redistribuire între articole și alineate, începând cu trimestrul al treilea al anului financiar.
Pentru o mai bună identificare a cauzelor fenomenelor financiare reflectate de documentele contabile și pentru a putea comensura eficiența acțiunilor instituțiilor, se calculează indicatorii fizici și valorici specifici unității.
Ceea ce urmărește este corelația între gradul de realizare a nivelului planificat al acestora (gr r) și gradul de utilizare a creditelor bugetare deschise (gr i/per x).
Analiza cheltuielilor și veniturilor se efectuează în mod similar și asupra mijloacelor extrabugetare, a fondurilor speciale, a creditelor bancare cu sau fără garanție guvernamentală.
Întreaga viață financiară este efectul necesității existenței instituției în componența sa materială și umană, ale cărei elemente sunt fixate la rândul lor în posturi de activ și pasiv.
Tot ceea ce instituția posedă ca rezultat al întregii sale activități, indiferent că e privit sub aspect material sau valoric, se sintetizează în situația netă, un indicator aflat în relație directă cu starea de echilibru sau dezechilibru, atât a instituției respective, cât și a bugetului public în ansamblu.
Astfel, atunci când finanțarea este acoperitoare pentru nevoile unității, aceasta, chiar dacă nu realizează cât alți agenți economici acumulări bănești sau de stocuri, va beneficia de o dotare corespunzătoare, deci de o avere proprie care poate să crească de la un an la altul.
BIBLIOGRAFIE
Legislație
Codul Muncii – Legea nr.53/2003
– Legea nr.346/2003
– Legea nr.583/2004
Monitorul Oficial, Partea I – nr.1228 din 21/12/2004
– nr. 1281 din 30/12/2004
OMFP .nr. 1792/2002 privind Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata instituțiilor publice, publicat în Monitorul Oficial 37/23 ianuarie 2003
HGR nr.538/07 iunie 2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat (Monitorul Oficial nr.329/19 iunie 2001)
Legea contabilității nr.82/1991, revizuită și republicată
Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ
H.G. nr. 1244/2001 pentru aprobarea Contractului – cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, Monitorul Oficial din 20 decembrie 2001.
O.M.F.P. nr. 1802/2014 actualizat planul de conturi în care au intervenit următoarele modificări față de planul de conturi cuprins în O.M.F.P. nr. 3.055/2009
Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice
Legea nr. 11/2010 a bugetului de stat pe 2010
Legea nr. 12/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2010
Surse internet
http://www.readbag.com/slimm-ro-noutati-metodologie-de-calcul-salarii-edusal
http://codfiscal.net/28246/omfp-17922002-normelor-metodologice-privind-angajarea-lichidarea-ordonantarea-si-plata-cheltuielilor-institutiilor-publice-ordin-alop-actualizat-2009
http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=757211
http://lege5.ro/Gratuit/gqydmmbx/norma-metodologica-privind-angajarea-lichidarea-ordonantarea-si-plata-cheltuielilor-institutiilor-publice-precum-si-organizarea-evidenta-si-raportarea-angajamentelor-bugetare-si-legale-din-24122002/2
http://lege5.ro/Gratuit/gqydmmbx/norma-metodologica-privind-angajarea-lichidarea-ordonantarea-si-plata-cheltuielilor-institutiilor-publice-precum-si-organizarea-evidenta-si-raportarea-angajamentelor-bugetare-si-legale-din-24122002/2
http://www.isj.dj.edu.ro/down/finante/Metodologie%20cost%20standard%20+formula%20de%20alocare%202005.doc
BIBLIOGRAFIE
Legislație
Codul Muncii – Legea nr.53/2003
– Legea nr.346/2003
– Legea nr.583/2004
Monitorul Oficial, Partea I – nr.1228 din 21/12/2004
– nr. 1281 din 30/12/2004
OMFP .nr. 1792/2002 privind Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata instituțiilor publice, publicat în Monitorul Oficial 37/23 ianuarie 2003
HGR nr.538/07 iunie 2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat (Monitorul Oficial nr.329/19 iunie 2001)
Legea contabilității nr.82/1991, revizuită și republicată
Legea nr. 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ
H.G. nr. 1244/2001 pentru aprobarea Contractului – cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, Monitorul Oficial din 20 decembrie 2001.
O.M.F.P. nr. 1802/2014 actualizat planul de conturi în care au intervenit următoarele modificări față de planul de conturi cuprins în O.M.F.P. nr. 3.055/2009
Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice
Legea nr. 11/2010 a bugetului de stat pe 2010
Legea nr. 12/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2010
Surse internet
http://www.readbag.com/slimm-ro-noutati-metodologie-de-calcul-salarii-edusal
http://codfiscal.net/28246/omfp-17922002-normelor-metodologice-privind-angajarea-lichidarea-ordonantarea-si-plata-cheltuielilor-institutiilor-publice-ordin-alop-actualizat-2009
http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=757211
http://lege5.ro/Gratuit/gqydmmbx/norma-metodologica-privind-angajarea-lichidarea-ordonantarea-si-plata-cheltuielilor-institutiilor-publice-precum-si-organizarea-evidenta-si-raportarea-angajamentelor-bugetare-si-legale-din-24122002/2
http://lege5.ro/Gratuit/gqydmmbx/norma-metodologica-privind-angajarea-lichidarea-ordonantarea-si-plata-cheltuielilor-institutiilor-publice-precum-si-organizarea-evidenta-si-raportarea-angajamentelor-bugetare-si-legale-din-24122002/2
http://www.isj.dj.edu.ro/down/finante/Metodologie%20cost%20standard%20+formula%20de%20alocare%202005.doc
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Calculul Salariului (ID: 137197)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.