Calculul Intensitatii Traficului, Volumului de Echipament Si Modernizarea Retelei Existente Pentru Cta Bardar Si Rusestii Noi Utilizand Tehnologia Ngn

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………………………….7

CARACTERISTICA REȚELEI DE TELECOMUNICAȚII A RAIONULUI IALOVENI………….8

Descrierea generală a raionului Ialoveni……………………………………………………………………8

1.2 Descrierea rețelei telefonice raionale…………………. ……………………………………………………9

1.3 Schema de structură a rețelei telefonie fixă Ialoveni…………………………………………………..9

1.4 Prognoza evoluției numărului de abonați…………………………………………………………………..11

1.5 Tipuri de transmisiuni, echipamente, tehnologii în rețeaua r.Ialoveni……………………………12

1.6 Schema funcțională a CTA AXE -10 or.Ialoveni………………………………………………………..15

1.6.1 Unitatea de comandă (APZ)………………………………………………………………………………….15

1.6.2 Echipamentul de comutație (APT)…………………………………………………………………………17

1.6.3 Subscriber Switching Subsistem SSS…………………………………………………………………….17

1.6.4 Group Switching Subsistem GSS…………………………………………………………………………..20

1.7 Elemente NGN existente…………………………………………………………………………………………24

2. CALCULUL INTENSITĂȚII TRAFICULUI, VOLUMULUI DE ECHIPAMENT ȘI MODERNIZAREA REȚELEI EXISTENTE PENTRU CTA BARDAR ȘI RUSEȘTII

NOI UTILIZÎND TEHNOLOJIA NGN……………………………………………………………………………………26

2.1 Alegerea bazei tehnologice a retelei Ialoveni……………………………………………………………..26

2.2 Statistica capacităților de abonați PSTN și ADSL în anul 2012…………………………………….29

2.3 Descrierea platformei cu acces multiplu iBAS……………………………………………..29

2.4 Calculul vitezei de transmisiune a datelor asigurată de MSAN pe localități…..….……….32

2.5 Selectarea echipamentelor la Nivelul de Transport……………………………………………………..35

2.6 Modernizarea interconectării centralelor Ruseștii Noi și Bardar la

rețeaua NGN ………………………………………………………………………………………………………….36

2.7 Protecția Mediului Ambiant și Tehnica Securității……………………………………………………..39

2.7.1 Organizarea protecției muncii la centralele de telecomunicații………………………………….39

2.7.2 Tehnica securității la exploatarea si repareția CTA…………………………………………………40

2.7.3. Securitatea antiincendiară…………………………………………………………………………………..40

3. JUSTIFICAREA ECONOMICĂ A PROIECTULUI…………………………………………………………50

Introducere

Noile generații de rețele de telecomunicații (NGN = Next Generation Network) folosesc ca suport rețeaua bazată pe protocolul IP și tehnologia MPLS, completată cu tehnologii care să controleze și să asigure QoS (Quality of Service) pentru integrarea serviciilor de date, voce, video, multimedia.

Diferența fundamentală dintre rețelele NGN și rețelele de astăzi TDMA este înlocuirea actualelor rețele cu comutare de circuite cu sisteme bazate pe comutarea de pachete. Trecerea la rețelele de viitoare generație (NGN) prezintă o transformare considerabilă pentru sectorul Telecomunicații. Cu toate acestea, procesul va fi mai degrabă evolutiv, nu revoluționar, ceea ce are consecințe pe termen lung.

Rețelele NGN permit reducerea cheltuielilor operaționale, deși cu costul unor investiții inițiale mari. Însă tarifele pentru echipamente si costurile de intreținere a acestora sunt mult mai mici decat în cazul infrastructurii PSTN.

Majoritatea furnizorilor de servicii încep implementarea rețlelor NGN pentru a oferi servicii VoIP si TriplePlay.

Analizînd statisticile din ultimii ani se observă o creștere lentă a conectărilor atît la rețeaua de telefonie fixă cît și la rețeaua cu acces în bandă largă prin ADSL. Este momentul oportun pentru a lua în considerare construcția unei astfel de rețea ceea ce determină actualitatea temei abordate. Sarcina acestui proiect de licență constă în implimentarea noii tehnologii NGN în locul telefoniei tradiționale în localitatile Bardar și Ruseștii Noi, reeșind din sarcina pusă trasăm urmatoarele obiective:

-Analiza teoretica a tehnologiei NGN.

-Evidențierea avantajelor și a dezavantajelor tehnologiei.

-Analiza tehnologiei existente.

-Evidențierea punctelor slabe a rețelei existente.

-Modrnizarea rețelei prin utilizarea NGN.

-Argumentarea economică a proectului propus.

-Reeșind din scop și obiective, lucrarea este structurată în trei capitole:

Capitolul 1” Caracteristica rețelei de telecomunicații a raionului Ialoveni” contine informații teoretice referitoare la NGN , modul ei de funcționare, și importanța ei în viitorul telecomunicațiilor.

Capitolul 2 “Calculul intensitații traficului și modenizarea rețelei existente pentru centralele Badar și Ruseștii Noi utilizînd tehnologia NGN” cintine descrieria structurată pe nivele independente, descrierea platformei cu acces multiplu iBAS, echipamentelor de transport și calculul vitezei de transmisiune a datelor.

Capitolul 3. Justificare economică a proectului.

1. CARACTERISTICA REȚELEI DE TELECOMUNICAȚII

A RAIONULUI IALOVENI

1.1 Descrierea generală a raionului Ialoveni

Orașul Ialoveni este situat în partea centrală a Republicii Moldova, la 10 km de municipiul Chișinău și este centru administrativ al raionului cu acelaș nume.

Raionul Ialoveni are 27 de localități dintre care 1 oraș și 26 sate. Numărul total al locuitorilor raionului e de 97.704, inclusiv, urbană – 15.041, rurală – 82.663. Densitatea populației este de 124 locuitori la 1 km. Numărul locuitorilor apți de muncă în raion constituie 49,8 mii persoane, economic activi – 47.9 mii persoane. 

Clima în zona localității Ialoveni este temperat-continentală, caracterizându-se prin veri calde și lungi (temperatura medie în iulie – 20-30 °C) cu cantități scăzute de precipitații, iernile cu temperatura medie în ianuarie – 5,5 °C.

Raionul are o suprafață de 78.348,57 ha, inclusiv: teren arabil – 33.431,35 ha; livezi – 3.727,40 ha; vii – 7.941,69 ha; fânețe – 31,00 ha; pășuni – 7.309,94 ha; plantații forestiere – 14.302,46 ha; pârloagă – 212,63 ha; sub ape – 2.563,10 ha, alte terenuri – 8.629,28 ha. Pe teritoriul raionului curg două râuri de importanță națională – Botna și Ișnovăț. De asemenea sunt atestate mai bine de o sută de bazine acvatice.

Rețeaua de drumuri publice are o lungime de 265 km, inclusiv 100 km – drumuri naționale.
În orașul Ialoveni sunt înregistrați: Agenți economici – 1300, Instituții de învățămînt – 5, Instituții de cultură – 3, Camere-muzeu – 4, Instituții medicale – 3 ,Farmacii – 17, Filiale a 5 bănci comerciale. Orașul are o economie diversificată, sectorul industrial fiind prezent prin întreprinderi din industria alimentară, ușoară și a materialelor de construcțe. În Ialoveni activează circa 50 întreprinderi în sfera comerțului(SRL ”Sandriliona”,SA ”Vinuri-Ialoveni”, SA ”Telecom”, ÎI ”Viteza-Ceapchin”, etc), 3 întreprinderi în domeniul transportului, una în domeniul telecomunicațiilor. Pe teritoriul orașului funcționează filiale ale trei bănci comerciale și 2 companii de asigurare.
Din atracțiile turistice se pot remarca tunelele ale fostei cariere de piatră transformate în beciuri de la Mileștii Mici cu o lungime de peste 150 km ce este mentionat și în cartea Guiness Book și Muzeul de Etnografie din cadrul Bibliotecii Petre ȘTEFANUCĂ.

1.2 Descrierea rețelei telefonice raionale

Rețreaua de telecomunicații raională este de tip rurală. Ea se deosebește de cea urbană prin o densitate mică a abonaților, destul de îndepărtați unul de altul. În scopul utilizării mai eficiente a joncțiunilor între centrale, rețeaua este construită după o topologie radială.

Centrala principală este situată în or.Ialoveni. Ea este o centrală combinată care deservește abonații din or.Ialoveni și efectuiază conexiunile-tranzit dintre centralele locale. În calitate de centrală principală este utilizat sistemul de comutație digitală AXE-10 al firmei Ericsson. Tipul acestei centrale asigură o fiabilitate ridicată și compatibilitate, ceea ce permite adaptarea rapidă la schimbările în rețea.

În cadrul raionului se includ 25 de localitați rurale unde respectiv sunt montate centrale de diferite tipuri. În urma dezvoltarii tehnologiilor majoritatea legăturilor între centrale se înlocuesc cu fibra optică. Deasemenea pe teritoriul raionului funcționează 8 Siteuri SDMA-450Mgz, si 26 Siteuri 3G ce deservesc telefonia mobila pe baza tehnologiei 3G si CDMA.

În majoritatea localităților unde liniile de transmisiune între ,,centrala mamă” și celelalte centrale s-au înlocuit cu fibra optică, abonații dispun de serviciul transport date de bandă largă, prin tehnologia ADSL.

În orașul Ialoveni, la moment, a fost inițiată migrarea de la tehnologia ADSL către FTTx și recent serviciul a fost dat în exploatare la cîteva blocuri de locuințe.

Avînd în vedere că echipamentele pentru tehnoloiga IP/MPLS sunt instalate, este posibil transferul rețelei de telecomunicații tradiționale PSTN către rețeaua de nouă generație NGN. O bună parte dintre centralele existente deja sunt conectate la rețeaua dată, iar sarcina principală prezintă proiectul pentru implimentarea noii tehnologii asupra localitatilor Rusestii Noi si Bardar.

1.3 Schema de structură a rețelei telefonie fixă Ialoveni

După cum am menționat teritoriul raionului contine 25 localități rurale. Tipul centralelor și numărul de abonați a fiecărei localitați, la fel și harta numerică, sunt prezentate în Anexa 1.1. În figura 1.1 este prezentată schema de structură a rețelei telefonice Ialoveni.

Legendă:

Centrală telefonică

Linii de transmisiune

Figura 1.1 Schema de structură a rețelei telefonice Ialoveni

Analizînd schema de structură a rețelei, observăm că fiecare centrală este conectată cu centrala principală în mod independent. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor bazate pe comunicații prin fibră optică, legătura între centrala AXE-10 și celelalte centrale tinde spre modificarea rețelei. La momentul de față sunt instalate linii prin fibră optică, dar și prin cablu torsadat. La baza legăturei de date, între centrala de oficiu (centrala principală din or. Ialoveni) și celelalte centrale,interfete de 1Gb sau fluxul de 2Mb/sec, E1, adică se oferă un anumit număr de fluxuri în funcție de numărul de abonați a localității rurale.

1.4 Prognoza evoluției numărului de abonați

Conform statisticilor din ultimii ani a numărului de abonați, se observă o creștere lentă a conectărilor atît la rețeaua de telefonie fixă cît și la rețeaua cu acces de bandă largă prin ADSL. Deasemenea observăm că în anul 2012 sporirea numărului abonaților este una dintre cele mai mici, chiar dacă taxa instalării unui post telefonic a fost micșorată de două ori. Aceasta confirmă faptul că piața serviciilor de telefonie fixă se apropie de faza de saturație.

Asfel proiectul dat va fi bazat pe sporirea calitatii serviciilor prestate si menegementului calitativ a echipamentelor, în scopul lichidării la timp a deranjamentelor apărute in rețea.

1.5 Tipuri de transmisiuni, echipamente, tehnologii în rețeaua r.Ialoveni

Pentru utilizarea mai eficientă a fluxurilor de linii de legătură rețeaua este construită după o topologie radială. Astfel reieșind din amplasarea geografică raională la unele centrale sunt organizate noduri de retea de tranzit, care este prezentată în figura 1.4

Figura 1.2 Schema de organizare a rețelei de joncțiuni

După cum s-a menționat deja spre unele localități sunt trasate linii de transmisiune prin fibră optică. Asfel fluxurile care merg în direcția dată sunt transmise pe baza tehnologiei ierarhiei sincrone SDH(Synchronous Digital Hierarchy). Această tehnică prezintă o calitate înaltă a transportului de informație și simplitatea accesului la fluxurile E1 de 2048 Kbit/s. Ea se caracterizează prin faptul că sincronizarea se face după un ceas unic de referință cu o precizie și o stabilitate foarte bună .

Multiplexarea sincronă prezintă avantajul că oferă posibilitatea de a accesa direct orice flux din cadrul multiplexului la orice nivel, accesul la un anumit flux se face fără a mai trece prin celelalte multiplexări. Datorită sincronizării, erorile în transmisia semnalului sunt foarte mici.

Cadrul de bază SDH este denumit STM1(Synchronous Transport Module) și are următoarele caracteristici:

lungime totală: 2430 octeți

durata: 125µs

debitul de informație: 155,520 Mb/s

Cadrul STM1 este organizat pe 9 rînduri a cîte 270 octeți dintre care primele 9 coloane ale fiecărui rînd sunt folosite ca informații pentru realizarea transportului iar restul 261 de coloane ca sarcină utilă.

Figura 1.3 Cadrul STM1

RSOH – Regenerator Section Overhead – Redundanța (surplusul de informații) secțiunii de regenerare și conține

informații folosite de regeneratoare pentru transport

PTR – Pointerul unității administrative care permite extragerea directă a afluenților

MSOH – Multiplexer Section Overhead – Redundanța sectiunii de multiplexare și

conține informații folosite pentru multiplexare si demultiplexare

POH – Path Overhead – antetul caii redundante

Frecvența de transmitere a cadrului STM-1 alcătuiește 8 Khz, fapt care alcătuiește durata cadrului de 125 s, de aceia cantitatea de informație transmisă într-un bait a cadrului STM-1 alcătuiește 64 kbit/s (1bait = 8 biți, 8 biți 8 kHz). Capacitatea antetului STM-1: 9 coloane 9 rânduri 64 kbiți/s = 5184 kbit/s, care se transportă adăugător la trafic (150,336 kbit/s).

După cum se vede din schema de organizare a rețelei de joncțiuni, la CTA – 51 (Costești) este instalat echipamentul comun de multiplexare pentru CTA-e: 56, 58, 63, 70 și 71 care este conectată cu CTA principală, ca rezultat s-a format un nod de rețea. Astfel blocul TSS(Trunk and Signalling Subsystem) ce răspunde de semnalizare și asigură schimbul de informații între diferite parți funcționale ale rețelei, este conectată cu echipamentul SDH conform recomandărilor ITU-T (International Telecommunication Union) G.703 care prezintă un șir de parametri ai interfeței de conexiune, parametri electrici ai semnalului, tip de codare. În calitate de echipament e folosit multiplexorul ,,FOCUS AC – 1 “ care lucrează la nivelul STM1, în care sunt montate 3 cartele cu capacitatea de 21 fluxuri fiecare. Scopul principal a multiplexorului este de convertire a semnalului de intrare inițial în semnal de structură SDH și invers. Codarea datelor este făcută conform modulației HDB3(High Density Bipolar 3).

Spre nodul Costești sunt conectate 18 fluxuri pe baza a 2 fibre din 8 al cablului optic. Respectiv în centrala Costești se află echipamentul SDH similar cu cel din Ialoveni.

SSS = Subscriber Switching Subsystem

GSS = Group Switching Subsystem

TSS = Trunk and Signalling Subsystem

BT = Bothway Trunk

CSR = Code Sender Receiver

Figura 1.4 Conectarea trunchiului TSS cu fluxurile direcția Costești

La ieșirea din SDH AC1 Costești, fluxurile se împart deja spre alte direcții, la rîndul lor se folosesc alte tipuri de echipamente de capacitate mai mică, în funcție de volumul traficului și tipul liniei de transmisiune. Spre exemplu în direcța Hansca (fig.1.4) linia de transmisiune este pe cablu torsadat cu fire din cupru tip ,,КСПП” deaceia ca bază de transmisiune se folosește tehnologia ULAF+ . Acest echipament are ca sarcină transmiterea informației cu viteza de 2048 kbit/s (adică un flux E1) prin cablu de cupru. Deasemanea are la bază trei tipuri de traductoare: optic, SHDSL(Single-pair High-speed Digital Subscriber Line), G.703. Ca terminale sunt folosite echipamentele STU/2 care transformă semnalul G.703 ce vine de la SDH, în modulația SHDSL și o transmite pe două perechi de cablu torsadat. În partea opusă procesul decurge invers.

Celelalte 16 fluxuri se distribuie în patru plachete FL, care prezintă un sistem de transmitere a datelor pe fibre optice. Interfața electrică este în conformitate cu recomandarea ITU – T G.703 și folosește codificarea HDB3. În dependență de trafic sunt montate trei plachete 1531FL cu capacitatea maximă de 16 fluxuri și o plachetă 1521FL cu capacitate maximă de 4 fluxuri. La fel ca în cazul precedent în partea opusă se află plachete similare unde la ieșirea lor se conectează cu centrala dată. Analizînd, vedem că în nodul format la Ruseștii Noi, sistemul de transmisiune este practic la fel numai că în locul plachetelor FL sunt instalate echipamente TC – 16 și TC – 8, de la firma TC – БСС, cu capacitate de 16 și respectiv 8 fluxuri E1, care deasemenea corespund recomandării G.703.

1.6 Schema funcțională a CTA AXE -10 or.Ialoveni

Produsul firmei Ericsson AXE10 este un sistem numeric de comutație de mare capacitate, proiectat în Suedia. Sistemul poate deservi 65.000 de joncțiuni sau 200.000 de linii de abonat, putând comuta un trafic maxim de 25.000 Erl.

Centrala este concepută ca o platformă multi-aplicație care poate fi configurată pentru

a îndeplini următoarele funcții:

▪ Centrală locală PSTN1 sau ISDN,

▪ Centrală de tranzit local, național sau internațional,

▪ Nod de comutație (MSC) în rețeaua mobilă,

▪ Punct de transfer de semnalizare (STP) în rețeaua de semnalizare ITU Nr. 7,

Sistemul AXE este organizat ierarhic. La nivelul funcțional superior se disting două parți:

APT = partea de comutație care controlează toate funcțiile de comutație de telecomunicații;

APZ = partea de control care conține programele software necesare controlului operarii parții de comutație(fig. 1.7).

Figura 1.5 AXE – 10 Structuta generală

1.6.1 Unitatea de comandă (APZ)

Unitatea de comandă (APZ), a cărei structură este prezentată în figura 1.8, este realizată sub forma unui sistem multiprocesor, organizat ierarhic, care cuprinde următoarele subansamble:

1.Un procesor central CP, dublat, care execută sarcinile de tratare a apelurilor precum

și funcții generale de administrare a centralei;

2.Procesoare regionale RP (maxim 32), care îndeplinesc sarcini simple, legate de aplicația telefonică. RP pot fi sau nu dublate, după caz, și sunt distribuite în subansamblele hardware (denumite module de extensie EM) ale părții de aplicație telefonică, pe care le coordonează. Procesorul suport SP, dublat, care asigură comunicarea om-mașină, prin interfețe specializate (consolă operator, imprimantă), gestionează suportul magnetic pentru date (hard-disc, disc magneto-optic) și rețeaua de exploatare-mentenanță.

Busul procesoarelor regionale RPB, dublat, care asigură comunicarea între CP, RP și SP.

Figura 1.6 Structura unității de comandă APZ

Procesorul central CP este dublat, iar procesoarele componente, CP-A și CP-B,

interconectate conform figurii 1.9, lucrează într-un regim denumit microsincronism. Unul dintre procesoare se află la un moment dat în starea de procesor executiv și controlează întreaga centrală, în acest timp cel de-al doilea procesor se află în starea stand-by și execută aceleași instrucțiuni ca și procesorul executiv, sincron cu acesta, putând prelua coordonarea centralei în orice moment. Rezultatele execuției simultane a acelorași instrucțiuni de către procesorul executiv și procesorul stand-by sunt permanent comparate de către unitatea de mentenanță MAU (MAintenance Unit) care poate lua decizia de comutare a comenzii în cazul unor neconcordanțe.

Figura 1.7 Procesorul Central

CP este realizat în două variante constructive:

1.APZ211, pentru centrale de capacitate mică-medie, care poate deservi până la 40.000

de abonați și trata 150.000 BHCA (Busy Hour Call Attempts),

2. APZ212, pentru centrale de mare capacitate, de până la 200.000 de abonați și

800.000 BHCA.

Procesoarele regionale care sunt dublate lucrează în regim de divizare a sarcinilor, fiecare RP comandând o jumătate din modulele de extensie EM. În cazul unei defecțiuni, un processor regional poate comanda singur întreg echipamentul EM respectiv.

1.6.2 Echipamentul de comutație (APT)

Echipamentul de comutație APT, reprezentat în figura 1.10, îndeplinește toate funcțiile legate

de aplicația telefonică în CTAD AXE10 și conține o serie de subsisteme hardware împreună cu

softul aferent, care pot fi grupate în trei categorii:

Subsistemul acces și servicii (SSS),

Subsistemul comutație și semnalizare (GSS),

Subsistemul operare-mentenanță-management (nereprezentat explicit în figură).

ANSA = Analogue Subscriber Acces

NT = Network Terminal

PABX = Private Automatic Branch Exchange

BA = Basic Acces

PRA = Primary Rate Access

SSS = Subscriber Switching Subsystem

GSS = Group Switching Subsystem

Figura 1.8 Echipamentul de comutație APT

Subsistemul acces și servicii este reprezentat în figura 1.11, prin componenta sa cea mai importantă, care este subsistemul de conectare a abonaților SSS (Subscriber Switching Subsistem). SSS permite accesul analogici, digitali (ISDN) și PABX la centrală. Centralele de tranzit, care nu au conectați abonați, nu au nici SSS.

Subsistemul comutație și semnalizare este reprezentat în figura 1.11 prin subsistemul comutator de grup GSS. În CTAD AXE 10 GSS este elementul care realizează conexiunile între abonați, fiind materializat sub forma unei rețele de comutație digitală de tip TST.

1.6.3 Subscriber Switching Subsistem SSS

Ca și la alte tipuri de CTAD, în CTAD AXE10 subsistemul SSS poate fi amplasat local, în

cadrul centralei, caz în care se numește Central Subscriber Switch (CSS), sau distant, în zona de

concentrare a abonaților, caz în care se numește Remote Subscriber Switch (RSS). Caracteristic

sistemului AXE10 este faptul că atât CSS cât și RSS pot asigura conexiuni între abonații

conectați la modulul respectiv fără participarea GSS (de exemplu dacă RSS deservește abonații

dintr-o localitate mică, este un avantaj faptul că traficul local se desfășoară numai prin RSS, fără

a încărca GSS și liniile de legătură RSS – GSS). Funcțiile SSS pot fi grupate în următoarele categorii:

1.Funcții de interfață cu mediul extern, reprezentat de linile de abonat: alimentarea

liniei, detecția stării abonatului, prelucrarea semnalizărilor pe linia de abonat,

conversie analog-PCM și PCM-analog;

2.Funcția de concentrare a traficului de abonat către GSS;

3.Funcția de conexiune între abonații conectați la același SSS.

SSS este realizat modular, o unitate constructivă SSS fiind un grup de module de extensie

EMG. Fiecare EMG este compus dintr-un număr de maxim 16 module de linie LSM, care au

structura prezentată în figura 1.12.

ETB = Exchange Terminal Board

KRC = Keyset Code Receiver Circuit

LIC = Line Interface Circuit

LSM = Line Switch Module

REU = Ringing Generator Unit

SLCT = Subscriber Line Circuit Tester

TSW =Time Switch

EM = Extension Module

DP = Device Procesor

EMRP = Extension Module Regional Processor

Figura 1.9 Modulul de linie LSM

Un modul LSM conține:

Circuitele de interfață de linie LIC (Line Interface Circuits); un modul LSM conține

128 circuite LIC (un LIC este un circuit de interfață pentru un singur abonat);

Comutatorul TSW (Time Switch);

Modulul terminal ETB care asigură interfața cu rețeaua de comutație;

Receptorul MF (KRC) pentru recepția informației de selecție în cod MF de la abonați,

Generatorul de tensiune de apel REU;

Circuitul de test pentru testarea liniilor și terminalelor de abonat;

Procesorul regional al modulului de extensie EMRP care coordonează procesoarele

DP (Device Processor) din fiecare subansamblu al modulului.

Conectarea modulelor de linie într-un modul de extensie EMG local (CSS) este prezentată în figura 1.13.

Figura 1.10 Modulul de extensie EMG local – CSS

Modulele LSM sunt conectate în EMG prin două magistrale interne, ambele dublate:

EMRPB – magistrala procesoarelor regionale ale modulului de extensie (EMRPB –

Extension Module Regional Processor Bus), prin care procesoarele regionale schimbă informații cu procesorul central CP prin RPB și RPBC (RPBC – Regional Procesor Bus Converter);

TSB – magistrala comutatoarelor TSW (TSB – Time Switch Bus), prin care se asigură:

o Conexiuni între abonații conectați la modulul EMG;

o Accesul abonaților conectați la un modul LSM la GSS prin conexiunile libere asociate altui modul LSM, în cazul în care modulul asociat abonaților respectivi nu mai are conexiuni libere spre GSS.

o Accesul abonaților conectați la un modul LSM la receptorul MF (KRC) liber din alt modul LSM, dacă KRC din modulul respectiv sunt ocupate.

Conexiunea EMG cu GSS se face prin circuitele JTC (JTC – Junctor Terminal Circuit,

echivalentul funcțional al ETB din fig.1.12). Fiecare LSM, cu JTC asociat, asigură coenxiunea cu GSS prin două fluxuri PCM. Rezultă că un modul EMG este conectat cu GSS prin 16×2 = 32

fluxuri PCM.

Deoarece un modul EMG poate conecta 16×128 = 2048 abonați, rezultă că subsistemul SSS realizează un factor de concentrare de 2048 abonați/(32 fluxuri PCM ×32 căi) = 2 (comparativ cu 10 la CSN din CTAD Alcatel și 8 la DLU din CTAD Siemens EWSD).

În cazul în care EMG are rolul de modul SSS distant (RSS), structura sa internă este similară

cu cea prezentată în fig.1.13.

Pentru conectarea abonaților ISDN cu acces de bază (2B+D) sau primar (30B+D) există

module EMG specializate, care conțin circuite de interfață corespunzătoare tipului de acces.

Pentru abonații ISDN 2B+D se folosesc module LSMBA (Line Switch Module for Basic

Access), iar pentru abonații ISDN 30B+D se folosesc module LSMPRA (Line Switch Module

for Primary Rate Access). Pentru fiecare tip de acces, se asigură pe partea de abonat o capacitate

a modulului LSMBA sau LSMPRA echivalentă cu cea a modului LSM pentru linii analogice

(128 linii analogice – 64 abonați ISDN tip 2B+D – 4 abonați ISDN tip 30B+D), iar spre GSS se

asigură același număr de fluxuri PCM (32).

1.6.4 Group Switching Subsistem GSS

Subsistemul comutator de grup este partea cea mai importantă a subsistemului de comutație

și semnalizare. GSS este reprezentat de rețeaua de comutație, care realizează conexiunile între

abonați. Rețeaua de comutație este este o rețea cu trei etaje, de tip TST

Figura 1.11 Rețeaua de comutație TST din AXE 10

Capacitatea maximă este de 2048 fluxuri PCM de intrare și ieșire (identică cu capacitatea

RCX din CTAD Alcatel 100E10B), și este asigurată de:

▪128 comutatoare T (T0 – T 127) în primul etaj; fiecare comutator primește 16 fluxuri PCM standard (32 căi, 2 MHz) la intrare și le multiplexează într-un singur flux de ordin superior (512 căi, 32 MHz), care se aplică etajului S,

▪ 16 comutatoare tip S în al doilea etaj; fiecare comutator are 32 de intrări și 32 de

ieșiri și comută fluxuri PCM cu 512 căi și tact de 32 MHz. Cele 16 comutatoare S sunt conectate sub forma unei matrici 4×4, cu intrările legate împreună pe linii și ieșirile legate împreună pe coloane, conform fig. 8. Echivalentul acestei structuri este un comutator S cu 128 intrări și 128 ieșiri, fluxuri PCM cu 512 căi și 32 MHz, la fiecare intrare respectiv ieșire fiind conectat câte un comutator T,

▪128 comutatoare T (T0 – T 127) în al treilea etaj; fiecare comutator primește un singur flux de ordin superior (512 căi, 32 MHz), de la etajul S și îl demultiplexează în 16 fluxuri PCM standard (32 căi, 2 MHz), care constituie ieșirile rețelei de conexiune. Cu linie punctată în figura 1.14 s-au marcat variantele posibile de GSS de capacitate mai mică (512, 1024 sau1536 fluxuri PCM).

Figura 1.12 Subsistemul de comutație extinsă ESS

Subsistemul comutație și semnalizare al CTAD AXE10 cuprinde, în afara subsistemului

comutator de grup GSS și următoarele subsiteme importante pentru funcționarea centralei:

▪Subsistemul de control al traficului TCS (Traffic Control Subsystem), realizat exclusiv software, cu rol de coordonare și control a operațiilor de stabilire a legăturilor între abonați.

▪Subsistemul de trunchiuri și semnalizări TSS (Trunk and Signalling Subsystem) și

subsistemul de semnalizare pe canal comun CSS (Common Channel Siganling subsystem).

▪Subsistemul de comutație extinsă ESS (Extended Switching Subsystem).

Subsistemul de comutație extinsă ESS are rolul de a implementa funcțiile de conexiune

simultană a mai mult de doi abonați și de difuzare a mesajelor. Schema bloc a acestui subsistem

este prezentată în figura 1.15, în care se evidențiază și conectarea acestui subsistem cu GSS.

Analizînd numărul total al abonaților din orașul Ialoveni, care constituie 3568 abonați, rezultă că sunt montate două subsisteme de conectare a abonaților SSS (un SSS=2048 ab.). Deoarece avem 3568 abonați POTS, în EMG-2 sunt montate 12 module LSM(un LSM=128 ab.):

3568-2048=1520

1520 : 128=11,8

Subsistemele SSS sunt amplasate local, însă sunt conectate ca module distante RSS

În tabelul de mai jos este prezentat harta numerică, tipuri de linii și numărul lor:

Tabelul 1.1 Harta numerică, tipuri de abonați la centrala principala Ialoveni.

Accesul la serviciile de urgență și speciale sunt prezentate în tabelul 1.3:

Tabelul 1.2 Acces la servicii speciale

Schema funcțională a centralei AXE-10 Ialoveni este reprezentată în figura 1.13.

Figura 1.13 Schema funcțională a centralei AXE-10 Ialoveni

RSS= Remote Subscriber Switch     ICB= Incoming Clock Board     

EMG= Extension Module Group RPA= Regional Processor Adapter

LIC= Line Interface Circuit     SP= Support Processor    

SLCT= Subscriber Line Circuit Tester     HD= Hard Disk

REU=Ringing Generator Unit FD= Floppy Disk KRC=Keyset Code Receiver Circuit OD= Optical Disk     EMTS=Extension Module Time Switch DL= Digital Link

EMRP= Extension Module Regional Processor  Support Processor Group     STR= Signalling Terminal Remote   CCS= Common Channel Signalling

ETB= Exchange Terminal Board      UPD= User Part Device    

ETC= Exchange Terminal Circuit BT= Bothway Trunk

STC= Signaling Terminal Central RCM= Reference Clock Module

RP= Regional Processor CLM= Clock Module

CP= Central Processor SPM= Space Switch Module

GSS= Group Switch Subsystem     TSM= Time Switch Module

1.7 Elemente NGN existente

Conform schemei de organizare a rețelei de joncțiuni (Figura 1.2), sunt instalate și date în exploatare echipamentele care susțin noua tehnologie NGN. Astfel în centrala Ialoveni este montat un router de agregare, care este conectat la magistrala Chișinău – Hîncești a cărei capacitatea este de 10 Gbps. Nivelul legăturii de date este bazat pe tehnologia DWDM folosind protocolul IP/MPLS. Routerul face parte din seria de produse WDM de model Huawei 6100, ce prezintă o platformă care dispune de un sistem flexibil și are posibilități de multiplexare, transmitere și comutare a semnalelor video, transmisiuni de date și voce. Dasemanea susține diferite servicii, topologii de rețea, protocoale. Prin 2 porturi optice cu capacitatea a cite 10Gbps, routerul de agregare este conectat cu switch-ul de acces Huawei S9306, prin care circulă traficul pentru abonații ADSL și centralele NGN – Costesti și Molești, si altele. În majoritatea centralelor este intalat switch-uri CX300A si S5328 care se conecteaza cu Huawei S9306 prin 2 fibre și la rindul lor inelate sau in subinele.

Huawei 6100 S9306 CX300A S5328

Figura 1.14 Schema conectării echipamentelor NGN

Analizînd rețeaua raională a telecomunicațiilor, se observă că modul de conectare a centralelor din figura dată se caracterizează prin simplitate, număr redus de echipamente și prioritate față de restul rețelei, deoarece tehnologia de nouă generație este o rețea bazată pe comutația de pahete prin care asigură utilizatorilor servicii multimedia. Deasemenea un factor important este ca arhitectura rețelei este structurată pe nivele independente, ce se pot dezvolta și modifica fără a fi necesară intervenția la alte nivele. Astfel modernizarea si introducerea de noi servicii si aplicatii este usoara și necostisitoare.

Trecerea la rețeaua de generație viitoare, include migrarea de la o multitudine de tehnologii la o singură rețea bazată pe IP. Astfel scopul principal este de a implimenta noua tehnologie NGN în locul telefoniei tradiționale în raza raionului Ialoveni.

2. CALCULUL INTENSITĂȚII TRAFICULUI, VOLUMULUI DE ECHIPAMENT ȘI MODERNIZAREA REȚELEI EXISTENTE PENTRU CTA BARDAR ȘI RUSEȘTII NOI UTILIZÎND TEHNOLOJIA NGN.

2.1 Alegerea bazei tehnologice a rețelei Ialoveni

În trecut și partial in prezent, majoritatea rețelelor de telecomunicații sunt construite după principiul ,,o rețea – un serviciu”. Adică pentru transmitere voce – o rețea, pentru acces la internet – alta, televiziune prin cablu – a treia. Astfel, se evidențiază necesitatea trecerii la o singură rețea care include toate aceste servicii. Această sarcină poate fi realizată prin migrarea la tehnologia de nouă genetație NGN(NGN = Next Generation Network).

Noile generații de rețele de telecomunicații (NGN = Next Generation Network) folosesc ca suport de bază rețeaua bazată pe protocolul IP și tehnologia MPLS, completată cu tehnologii care să controleze și să asigure QoS (Quality of Service) pentru integrarea serviciilor de date, voce, video, multimedia.

Arhitectura NGN este structurată pe nivele independente, care folosesc modul de trasport pachet atât pentru voce cât și pentru date sau imagini și este reprezentat in figura 2.1.

Figura 2.1 Arhitectura NGN

Nivelul Terminalelor – include toate tipurile de terminale: terminalul telefonic clasic (analogic), terminalul ISDN, terminalul ADSL, terminale de date (PC – personal computer) și terminalele mobile GSM.

Terminalele pot opera în două domenii:

CS (Circuit Switching)

PS (Packet Switching)

Terminalele din domeniul CS rămân limitate la comutația de circuite de 64 kbps și nu asigură servicii multimedia. Domeniul CS este controlat de CSCS (Circuit Switched Call Server) din planul de control. Transformarea semnalului de voce în pachete IP se face fie în terminal fie în Media Gateway (MG).

Terminalele din domeniul PS asigură servicii multimedia (voce, video, date etc.). Controlul acestui domeniu este realizat de MMCS (MultiMedia CALL Server), iar transformarea semnalelor în pachete IP este realizată exclusiv în terminal.

La nivelul terminalului se poate pune problema recunoașterii (autentificării) utilizatorului. În acest scop se poate folosi mecanismul bazat pe utilizator (nume utilizator) – parolă, sau autentificarea cu USIM (Universal Subscriber Identification Module), ca în comunicațiile mobile 3G.

NGN trebuie să asigure mobilitatea utilizatorului, sub următoarele aspecte:

Mobilitate personală – posibilitatea de a folosi diferite terminale, cu păstrarea identității utilizatorului;

Mobilitatea serviciului – posibilitatea de a avea acces la un serviciu anume, indiferent de teminal și de locul de aces;

Mobilitatea terminalului – posibilitatea schimbării locației terminalului, cu păstrarea comunicației. Sub acest aspect se face distincție între mobilitatea discretă a terminalului (,,roaming” – fără ca terminalul să facă transfer de informație pe timpul deplasării) și mobilitatea continuă (,,hand-over” – când transferul de informație nu se întrerupe pe durata deplasării).

Nivelul Acces – prezintă totalitatea echipamentelor care conectează terminalele de abonat cu rețeaua NGN. Astfel de echipamente pot fi de tip Media Gateway (MGW), cu rol de

adaptare a datelor provenite de la diferite tipuri de terminale, la modul specific folosit în rețeaua de transport IP sau ATM. Se pot întâlni 4 tipuri de MGW organizate în două categorii:

MGW de acces, care cuprinde:

Acces Gateway (AGW), localizat în centrală (între centrală și abonat),

Residential Gateway (RGW), localizat la abonat,

Integrated Access Devices (IAD), localizat la abonat, dar cu posibilități mai extinse decât RGW,

MGW de trunchiuri, respectiv Trunking Gateway (TGW) (trunchi – conexiune între centrale), localizat între centrale.

Protocoalele folosite la acest nivel sunt protocoale pentru transmisia informației: RTP (Real Time Protocol) împreună cu RTCP (Real Time Control Protocol).

Nivelul acces combină toate tehnicile de acces utilizate în prezent: telefonia clasică POTS, telefonia ISDN, ADSL, telefonia mobilă GSM, HFC (Hibrid Fiber-Coax), LMDS (Local Multipoint Distribution System).

Nivelul Transport – tehnologia aplicată la acest nivel are o influiență directă asupra funcționalității rețelei și serviciilor. Cele mai utilizate sunt tehnologiile ATM, MPLS, Ethernet.

Rețelele IP, bazate pe switch-uri Ethernet și routere, prezintă soluții foarte rentabile și se folosesc adesea pe mici segmente ale rețelei NGN. Astfel de rețele se caracterizează prin simplitate în proiectare și exploatare, ușor se construiesc și nu se întîlnesc dificultăți în modernizare, însă ele au un șir de neajunsuri, care limitează utilizarea lor ca mediu de transport pentru NGN.

Principalul neajuns este adaptarea redusă la fluxurile de date, care se folosesc pe larg în aplicațiile cele mai importante – VoIP, VideoIP. La folosirea rețelelor IP nu întotdeauna se asigură calitatea necesară unei astfel de cereri, deaceia în rețelele IP existente este necesar punerea în aplicare a serviciului QoS.

Deasemenea pentru funcția de transport se potrivește tehnologia MPLS, care este cea mai folosită în rețeaua NGN. Aceasta se datorează faptului că MPLS permite managementul traficului ТЕ (Traffic Engineering), restabilirea rapidă a legăturilor FRR (Fast ReRou-te), asigură controlul calității (QoS).

Nivelul control – cuprinde echipamente care prelucrează informația de semnalizare (Signaling Gateway – SGW) și controlează apelul (Media Gateway Controller – MGC). MGC mai este denumit Call Server, Call Agent sau Softswitch (deoarece îndeplinește o funcție similară centrului de comutație din rețeaua telefonică clasică.

Signaling Gateway SGW are rolul de a realiza conversia între sistemul de semnalizare ITU-T nr. 7 folosit în rețeaua telefonică clasică și semnalizarea bazată pe IP (SIGTRAN, definit de IETF).

Media Gateway Controller MGC îndeplinesc rolul de control al apelurilor (Softswitch) și de control al echipamentelor de tip Media Gateway, astfel încât acestea să rezerve resurse pentru conversia și transmisia semnalului asociat apelului. MGC comunică cu MGW prin mesaje descrise de protocolul H248 (MEGACO – Media Gateway Control Protocol), definit de ITU (H248), sau prin MGCP (Media Gateway Control Protocol) definit de IETF (RFC2705).

Media Gateway Controller MGC pot comunica între ele prin protocolul BICC (Bearer Independent Call Protocol) definit de ITU (Q.1901) și asemănător cu ISUP din SSN7.

Nivelul aplicații și servicii are sarcina de a asigura o gamă completă de servicii disponibile în rețeaua de generație următoare. În majoritatea cazurilor, pentru realizarea acestui nivel sunt alocate servere separate.

2.2 Statistica capacităților de abonați PSTN și ADSL în anul 2012.

Conform statisticilor din ultimul an de raport în rețeaua de telefonie fixa a raionului Ialoveni sunt montate și conectate la rețeaua NGN sau TDMA și la rețeaua acces în bandă largî plus televiziune digitalî după cum este prezentat în Anexsa 2.1.

2.3 Descrierea platformei cu acces multiplu iBAS

Datorită faptului că în localitățile rurale Bardar si Rușestii Noi sunt instalate centrale telefonice de tip iBAS, de la compania Intracom Telecom, centralele de tipul dat vor fi reconectate la rețeaua NGN.

 IBAS Multi-service Access Node Ver.5 este special concepută pentru furnizarea simultană de servicii în bandă largă (Internet de mare viteză, TV în bandă largă, jocuri) și bandă îngustă (Voce, Linie închiriată, câștig pereche) în baza aceluiaș modul. Susținînd tehnologiile xDSL și VoIP și transmisiile Ethernet și/sau ATM, iBAS MSAN este special creată pentru furnizarea soluțiilor pentru cerințele Rețelelor Multiservice din generația următoare și ale serviciilor cu acțiune TriplePlay.

În banda îngustă serviciul voce POTS și ISDN se pot conecta la rețeaua telefonică tradițională prin interfețe V5.1 și V5.2. Pe lîngă aceasta pentru serviciul voce după tehnologiile moderne iBAS MSAN Ver.6 susține în totalitate IP-telefonia cu folosirea tipului de semnalizare H.248/Megaco.

Constructiv subrakul de centrală reprezentat in figura 2.3 conține 18 sloturi în care se pot instala module POTS48 sau ADSL48 în dependență de versiune:

Pentru versiunea cinci – două plachete NPU (Narrowband Processing Unit) și 14 plachete LTUs-48(672 porturi) sau două plachete PPU (Paper handling unit) și 16 plachete ADSL2+(678 porturi).

Pentru versiunea șase- două plachete NPU (Narrowband Processing Unit) și 14 plachete POTS72(1008 porturi) sau două plachete XPU (Broadband eXtra Processing Unit) și 16 plachete ADSL2+(1152 porturi).

Capacitățile centralei sunt de 672 abonați PSTN sau 768 abonați xDSL, 16 interfețe E1-IMA(Inverse Multiplexing over ATM), Dispune de diferite tipuri de interfețe GbE pentru conectarea cu rețele ATM STM-1, ATM E3. Deasemenea susține montarea în cascadă a tehnologiilor IP și ATM DSLAM.

Figura 2.2 Poziția iBAS MSAN în rețeaua NGN Pentru abonații POTS.

Într-un modul IBAS pentru POTS se încadreză 14 plachete LTUs, Figura 2.3.(b), și o plachetă de management în bandă îngustă NPU, Figura 2.3.(a).

Placheta NPU (Narrowband Processing Unit), LT interfață 10/100Base-T Ethernet, conector Rj-45, pentru conectatea terminalelor locale. ETH-1, ETH-2 interfață 10/100Base-T

Ethernet (Fast Ethernet), pentru conectarea modulului la WAN. Astfel petru 14 plachete vom avea nevoie de o interfață Ethernet.

b)

Figura 2.3 a) Placheta NPU

b)Modul IBAS POTS48

Pentru linii ADSL într-un modul se incadrează 16 plachete ADSL72 Figura 2.4 (b)

și o plachetă XPU. Figura 2.4(a).

a) b)

GE1- GE4 – Rj-45 interfață electrică Ethernet

GE5, GE8 – SFP interfață optică

SRL LT – RS-232 interfață electrică pentru conectarea serie a terminalului.

ETH LT – Rj-45 interfață Ethernet pentru conectarea terminalelor și

controlul outband

Figura 2.4 a) Placheta XPU

b) Modulul IBAS PSTN72 si ADSL72

Schema de organizare la legăturii și menegementului în baza tehnologien TDMA a centralelor Bardar și Ruseștii Noi este reprezentată in figura 2.5.

Figura 2.5 Schema conectării centralelor Bardar și Ruseștii Noi în baza tehnolojiei TDMA și organizarea menegementului lor.

2.4 Calculul vitezei de transmisiune a datelor

asigurată de MSAN pe localități.

CTA-37 Bardar:

În satul Bardar este instalată centrala IBAS care la moment deserveste 1151 abonați POTS și 503 abonați ADSL. Capacitatea montată este de 1248 linii POTS și 648 linii ADSL.

1210ab./48=24,81 plachete, adică tebuie 25 plachete și două plachete NPU cu interfață Ethernet. Pentru abonații ADSL se folosesc plachete de 72 porturi 648ab/72porturi = 9 plachete ADSL(9*72=648) și o plachetă XPU unde vom folosi deasemenea interfața optică.

Vom calcula intensitatea traficului pentru abonații POTS pentru toate plachetele (48*26=1248): (2.1)

Vom considera intensitatea traficului pentru o linie analogica 0,1Erl

=1248*0,1=124.8Erl. (2.2)

Viteza de transmisiune a datelor pentru serviciul voce depinde de codec-ul folosit în MSAN. Vom folosi codecul G.711(k). Viteza de transmisiune se calculează după formula:

; unde k este coeficient de utilizare a resursei, k=1,25. (2.3)

– codecul folosit de MSAN care prezintă 84,8 kbps

. (2.4)

Unde – viteza totală de transmisiune a datelor asigurată de MSAN.

– viteza alocată pentru abonații ADSL.

Figura 2.6 Intensitatea traficului ADSL pentru portul 1/0/1

Routerul de agregare este conectat cu switch-ul de acces prin 2 porturi optice a cîte 10 Gbps. Traficul pe ambele porturi sunt identice. Conform softului de calcul a traficului (figura 2.6) observăm că momentul de intensitate maximă este de 1400 Mb/s pentru un port a inelului Costești-Suruceni . Astfel traficul total prezintă 2,8Gbps. Numărul total de abonați ADSL este de 9840. Conform acestor date cota pentru un abonat va fi 2800Mbps/9840=0,28Mbps

– viteza alocată pentru abonații IPTV. Deoarece serviciul IPTV este lansat recent și este prestat pe baza tehnologiei ADSL vom calcula numai mărind cota la 0,3Mbps.

– resursa alocată pentru semnalizare și control a traficului total asigurat de MSAN si prezintă 3% din . (2.5)

(2.6)

CTA-37 Bardar

Abonați POTS-1210

ADSL-628

1210ab./48port=25,2≈26 plachete; interfețe-2; 26*48=1248 abonați

628ab/72port=8,7≈9 plachete; interfețe-1; 9*72=648 abonați

=1248*0,1=124,8 Erl (2.7)

=1,25*84,8*124,8=13,2Mbps (2.8)

=0,3*648=194,4Mbps (2.9)

=(13,2+194,4)*0,03=6,22Mbps (2.10)

=13,2+194,4+6,22=214Mbps (2.11)

CTA-41 Ruseștii Noi

Abonați POTS-1512

ADSL-430

1512ab./48port=31,5≈32 plachete; interfețe-3; 32*48=1536 abonați

430ab/72port=5,9≈6 plachete; interfețe-1; 6*72=432 abonați

=1536*0,1=153,6 Erl (2.12)

=1,25*84,8*153,6=16,28Mbps (2.13)

=0,3*432=129,6Mbps (2.14)

=(16,28+129,6)*0,03=4,37Mbps (2.15)

=16,28+129,6+4,37=150Mbps (2.16)

Viteza totală de care avem nevoie va fi suma vitezelor a fiecărei centrale.

=3810Mbps

Adică avem nevoie de 2 interfețe optice a cîte 10Gbp/s conectat la routerul de agregare Huawei 6100.

2.5 Selectarea echipamentelor la Nivelul de Transport

La Nivelul de Transport vom folosi switchul S5328 a firmei Huawei. Acest tip de echipament prezintă o platformă cu o gamă largă de servicii în rețele IP. Se caracterizează prin fiabiliate înaltă, controlul asupra calității(QoS). Pentru a garanta  transmisiunea bandă largă și calitatea serviciilor la nivelul de acces la rețea, S5328 utilizează tehnologiile RPR, RRPP, MPLS etc. Numărul maximal de sloturi este 24 interfețe atît optice cît și electrice, în dependență de cerințele rețelei, dintre care 4 Combo, si 4 porturi de UpLink ce susțin oviteza de 10Gb/sec Capacitatea de transmisiune a datelor este de 48Gbps.

Fiecare centrală va fi conectată la switchul S5328 printr-o interfață optică de 1Gbps a unui slot. Deoarece în fiecare centrală avem nevoie de conectarea plachetelor NPU ele vor fi conectate în porturile electrice 1,2,3 si 4 a plachetei XPU (Figura 2.7) deoarece interfețele electrice susțin vitezele 100/1000 Base-T Ethernet și a uni modul POTS și ADSL nu depășește viteza de 1000Mbps.

Figura 2.7 Schema conectării modulelor POTS și ADSL la S5328

2.6 Modernizarea interconectării centralelor Ruseștii Noi

și Bardar la rețeaua NGN

Pentru asigurarea funcționalității rețelei de telecomunicații, conectarea între centrale va fi efectuată conform standartului FDDI (Fiber Distributed Data Interface). Acest standard specifică regulile pentru controlul accesului la mediu MAC (Medium Access Control).

Rețeaua FDDI are o topologie logică cu două inele. Acest lucru înseamnă că a mai fost adaugat încă un inel pentru a îmbunătăți fiabilitatea rețelei. Dacă unul dintre inele nu mai functionează se va folosi celălalt inel. Când se produce un defect, switchurile de pe fiecare parte a punctului de întrerupere se reconfigurează automat timp de 5 secunde. Aceasta reface continuitatea inelului, permițând continuarea funcționării normale. Topologia de tip inel dublu este schimbată într-o topologie de tip inel simplu. Când defectul este remediat, topologia revine înapoi la topologia inel dublu. Dacă au loc defecte multiple, inelul se segmentează în mai multe inele independente, așa cum este ilustrat în figura 2.8.

Figura 2.8 Redirecționarea fluxului de informație

Deasemenea pentru îmbunătățirea fiabilității transmisiei în inel, fiecare switch va fi prevăzut cu o cale de șuntare optică ,,bypass”, astfel ca un switch căzut să poată fi îndepărtat. Soluția de șuntare optică este ilustrată în figura 2.9

Figura 2.9 Șuntare optică Bypass

Analizînd amplasarea geografică a localităților pe teritoriul raionului, conexiunea între centrale este efectua conform standardului FDDI în un inele și un subinel.

Primul inel Costesti-Suruceni va conține switchurile S5328 a următoarelor localități:Ialoveni, Suruceni, Nimoreni, Malcoci, Ulmu, Ruseștii Noi, Bardar, Costești. Figura 2.10 Schema de conectare a inelului Costesti-Suruceni

Traficul inelului Costesti-Suruceni are valoarea de 3810Mbps. Vom conecta acest inel prin 2 interfețe optice a switchului de acces S9603 a cîte 10Gb/s fiecare (Figura 2.10). Deoarece se folosește topologia inel si subinel se folosesc mai multe interfete optice. În subinel vor fi conectate celelalte centrale dupa cum e reprezentat in figura 2.11.

Figura 2.11 Modul de conectare a inelului Costesti-Zimbreni

Pentru fiecare localitate se folosesc interfețe optice a switchurilor existente S5328. Echipate cu convertoare optice SFP cu lungimea de undă 1310nM. Deoarece switchul S5328 din CTA-51 Costești face parte din ambele inele, pentru inelul Costesti-Zimbreni este punct de tranzit (Figura 2.11).

În urma reconectării centralelor Bardar și Ruseștii Noi la rețeaua NGN, sistemul de menegement va suporta o modificare care va aduce la înbunătățirea calității serviciilor și intreținerii echipamentului, deoarece se înlatura swichiul S3900, rețeaua ETH interfață 10Base-T Ethernet (Fast Ethernet) a echipamentului TC-16. În urma modernizarii rețelei de menegement dirijarea se va efectua prin VLAN-urile create pe interfețele de WAN a swiciurilor S5328. Accesul la echipament se va face prin aplicațiile BBMS și NBMS care cer procedurile de autentificare a utilizatorilor.

2.7 Protecția Mediului Ambiant și Tehnica Securității

Actualmente, odată cu dezvoltarea accelerată a tehnicii, se accelerează și automatizarea proceselor de muncă. Evident se observă o schimbare și în caracterul munci omului. Schimbări vădite sunt nu atît de gen energetic, cît de gen informațional (programarea, dirijarea și controlul proceselor de producere). Această schimbare a caracterului activității de muncă, care asigură nu numai soluționarea problemelor interacțiunii omului și tehnicii, dar și ridică noi probleme de protecție a muncii. Este necesară crearea unui sistem echilibrat (om – mediu de protecție),în care caracteristicele cantitative ale factorilor de producție să nu se abată de la nivelul normat, să nu fie contradictoriu caracteristicelor omului.

2.7.1 Organizarea protecției muncii la centralele de telecomunicații

Exploatarea centralelor telefonice, se permite persoanelor, ce au trecut un control medical minuțios, ținînd cont de specificul de lucru și cunosc metodele de lucru ale tehnicii securității. La intrare în toate încăperile stației, trebuie să fie indicat tipul incăperii după gradul de pericol al curentului electric și numele personalului, ce este responsabil de starea antiincendiară. În fiecare încăpere a stației telefonice și telegrafice trebuie să existe truse medicale pentru prim ajutor, completate cu toate componentele medicale ce sunt indicate în normele în vigoare. Încăperile stațiilor telefonice și telegrafice trebuie să satisfacă cerințelor de construcție în vigoare, sanitare și altor norme ale echipamentelor electronice, exploatării tehnice ș.a.. O dată în trei ani în încăperi au loc testări și măsurări de control a rezistenței izolației firelor și cablurilor rețelei de iluminare (rezistența izolației trebuie să fie nu mai mică decît 0,5 MOm), starea sistemului de iluminare-avariere trebuie să se verifice nu mai rar de cît o dată în semestru. Lămpile de iluminare ce au eșit din funcțiune cît și alte dispozitive de iradiere a luminii, trebuie stocate în încăperi aparte pentru afi lichidate în locuri speciale. Părțile care se rotesc ale motoarelor electrice, ventilatoarelor etc., trebuie să fie acoperite indicînduse direcția de rotire. Dacă în încăperi există posibilitatea de a avea contact concomitent a personalului cu corpul metalic al echipamentelor și sistemului de încălzire, ultimile trebuie să fie îngrădite cu cordoane de lemn sau acoperite cu un strat, ce nu conduce curentul electric. Părțile neconductoare al echipamentului electronic și indicatoarelor electrice, trebuie să fie conectate la pămînt. Efectuarea lucrărilor de profilaxie și reparație a echipamentului centralei trebuie să se petreacă cu tensiunea deconectată. Pentru lucrările ce se permit cu tensiunea conectata sunt necesare permisiunea în scris, folosirea instrumentelor cu mînere izolate și dispozitive de siguranță dielectrice.

2.7.2 Tehnica securității la exploatarea si repareția CTA.

În toate sălile CTA în fața stativelor de reglare a tensiunii, stativelor de alimentare și a celor de măsurare trebuie întinse covorașe din cauciuc. La efectuarea lucrărilor de profilaxie și a reparațiilor curente trebuie de deconectat aparatura de la rețea.

Dacă deconectarea este imposibilă, atunci ca excepție se permite de a efectua lucrări cu echipamentul conectat la rețea însă respectînd regulile tehnicii securității.

În CTA urbane și rurale la efectuarea conexiunilor, la fel și la lucrările în sălile de linii și aparataj este necesar de a folosi instrumente cu mînere izolate. În fiecare rînd de stative trebuie să existe cleme pentru legarea la pămînt. Lucrările de reparație la aparatura de frecvență înaltă, lucrări efectuate cu sau fără deconectarea de la reteaua de alimentare, se efectuiază de cel puțin doi oameni cu respectarea obligatorie a tuturor măsurilor tehnicii de securitate. La deconectarea tensiunii pentru efectuarea lucrărilor la stative, boxe, dulapuri de intrare sau în rețeaua de alimentare a stabilizatoarelor, pe dispozitivele deconectate se afișează indicatoarele "Nu conectați- lucrează oameni".

Scoaterea indicatorului are dreptul s-o facă numai persoana care a afișat-o sau persoana care o înlocuiește.

Scoaterea conectorilor de tensiune înaltă în boxuri este necesar de efectuat în mănuși dielectrice, stînd pe covoraș din cauciuc, sau încălțat în încălțăminte speciala, dielectrică.

2.7.3. SECURITATEA ANTIINCENDIARĂ

Factorii periculoși și nocivi ai incendiului sînt următorii: focul deschis și scîntei; temperatura ridicată a aerului, a obiectelor; produsele toxice ale aerului; fumul; concentrarea redusă a oxigenului; prăbușirea și deteriorarea clădirilor, construcțiilor, utilajelor; explozii.

Cauzele principale a producerii incendiilor și ca urmare – a accidentelor de muncă sînt următoarele:

1) comportarea neatentă cu focul;

2) defecte a rețelelor electrice;

încălcarea regulilor de exploatare a echipamentului electric, mașinilor și utilajelor, executarea lucrărilor de sudare și a lucrărilor de izolare, finisare, executarea incorectă a încălzirii încăperilor etc.

La șantierul de construcții și pe teritoriul întreprinderii pentru preîntîmpinarea incendiilor se atîrnă extrase din regulile antiincendiare, iar în locuri cu pericol de incendiu – instrucțiuni, semnale de securitate, inscripții de avertizare și placarde cu cerințe și măsuri în domeniul securității antiincendiare.

Pe teritoriul șantierului și al întreprinderii se amenajează locuri speciale pentru fumat dotate cu urne și lăzi cu nisip, se atîrnă semnale de indicație și inscripții “Loc pentru fumat”.

Nu se admite blocarea acceselor, intrărilor și ieșirilor, precum și căile spre mijloacele antiincendiare. Se interzice depozitarea și păstrarea carburanților, vopselelor, carburei de calciu și a altor materiale inflamabile în clădiri. Aceste materiale trebuie să fie păstrate în ambalaj în depozite separate. Ambalajul în care s-au păstrat lichide inflamabile trebuie păstrat aparte, în locuri special destinate.

La exploatarea și deservirea mașinilor și utilajelor cu acționare electrică se interzice:

1) folosirea cablurilor de alimentare cu izolație deteriorată sau cu contactele slabe de racord;

contactarea conductoarelor electrice cu construcții metalice și contactarea între ele însuși;

folosirea siguranțelor fuzibile necalibrate;

a lăsa fără supraveghere aparatele de încălzire;

folosirea pentru încălzire și uscare a aparatelor de încălzit confecționate cu mijloace proprii.

Pericol de incendiu prezintă și buteliile cu acetilenă, propan-butan, depozitarea și păstrarea cărora trebuie să fie aparte de alte materiale, în depozite speciale. Păstrarea împreună a buteliilor cu diverse gaze este interzisă.

Din evenimentele care pot provoca incendii sînt periculoase exploziile propvenite de fenomene fizice sau chimice.

Explozie se numește descompunerea sau arderea momentană a substanței în procesul căreia se elimină o cantitate mare de gaze sau aburi care crează o presiune enormă asupra mediului înconjurător.

Explozia poate fi provocată de la scîtee, foc, lovitură, șoc, frecare și de alte cauze, de exemplu – de la mărirea esențială a presiunii pe care n-o pot rezista pereții recipientelor (conductelor, cazanelor, buteliilor etc).

Stingerea incendiului poate fi efectuată prin metoda de încetare a accesului aerului în zona de ardere sau a substanțelor inflamabile, răcirea zonei de ardere și a substanței (materialului) care arde mai jos de temperatura de inflamare, dizolvarea substanțelor care reacționează (oxidanțelor, substanțelor inflamabile) cu materiale neinflamabile, frînarea chimică de ardere.

Pentru stingerea incendiilor se folosesc următoarele substanțe:

Apa – este mijlocul principal de stingere a focului. Ea se folosește pentru stingerea materialelor solide, lichide și găzoase, cu excepția materialelor alcaline și altor compuse chimice care descompune apa, precum și a echipamentelor electrice sub tensiune. Principiul acțiunii de stingere a apei constă în absorbirea căldurii din focarul de ardere la evaporarea și prefacerea ei în aburi, care la rîndul său substituie oxigenul din zona de ardere;

Spuma. Principiul de acțiune a spumei antiincendiare constă în capacitatea ei de izola focarul de aburi și gaze care se elimină în procesul arderii. Spuma antiincendiară se folosește pentru stingerea produselor petroliere și altor lichide ușor inflamabile sau combustibile;

Bioxidul de carbon și gazele inerte. La stingerea incendiilor bioxidul de carbon se folosește în stare solidă (în formă de zăpadă), în formă de particule cristalice (aerozol) și în stare găzoasă (bioxid de carbon). Stingerea se produce din contul scăderii temperaturii și creării atmosferei inerte în zona de ardere. Ca mijloace de stingere a incendiilor se folosesc și diverse gaze inerte (azot, argon etc);

Componente pulverizate. Componentele pulverizate uscate se folosesc pentru stingerea rapidă a gazelor combustibile, a lichidelor ușor inflamabile și combustibile, a echipamentelor electrice sub tensiune și a metalelor alcaline. Stratul de pulbere pe suprafața de ardere împiedică evaporarea și formarea amestecului inflamabil.

147. În unele cazuri focarul se poate stinge acoperindu-l cu învelitoare dense (plapume de asbest sau de lînă, pînză de cort, pîslă etc).

148. Mijloacele primare antiincendiare sînt următoarele: diverse stingătoare, apeductele interioare de incendiu, butoaie cu apă, lăzi cu nisip, căngi, răngi, topoare, ferestrăie, lopeți, căldări etc. Aceste mijloace se folosesc pentru stingerea aprinderii sau a incendiului la faza inițială, precum și pentru dezasamblarea construcțiilor în procesul stingerii.

Stingătoarele după felul de substanțe se împart în stingătoare cu spumă, cu gaze, cu pulbere și cu bioxid de carbon.

150. Stingătoarele cu spumă se folosesc pentru stingerea substanțelor și materialelor solide, precum și a lichidelor combustibile și ușor inflamabile de o suprafață nu mai mare de 1,0 m.p. Nu se admite stingerea cu ele a echipamentelor electrice și a rețelelor electrice care se află sub tensiune, fiindcă spuma conduce curentul electric. Nu se admite stingerea cu ele a carburii de calciu, fiindcă interacțiunea ei cu apa din spumă elimină acetilenă care poate să explodeze.

Stingătoarele cu bioxid de carbon se folosesc pentru stingerea echipamentelor electrice, motoarelor cu ardere internă, hîrtiilor de valoare, materialelor la care nu se aplică apa etc. Nu se admit la stingerea substanțelor care pot arde fără accesul aerului.

Stingătoarele cu pulbere se folosesc pentru stingerea metalelor alcaline, motoarelor cu ardere internă, echipamentelor, electrice și a lichidelor combustibile și ușor inflamabile.

La întreprinderi și pe șantierele de construcții sînt instalate panouri (posturi) pentru păstrarea mijloacelor antiincendiare de intervență. În panouri se păstrează nu mai puțin de două topoare, lopeți, căngi, range, căldări și stingătoare, ladă cu nisip de o capacitate nu mai mică de 0,5 m. cubi și butoi cu apă de o capacitate nu mai mică de 250 l. În încăperi stingătoarele se atîrnă la înălțime de 1,5 m. În panouri stingătoarele trebuie să fie protejate de acțiunea razelor solare. În timp de iarnă stingătoarele cu spumă se păstrează în încăperi calde (temperatura nu mai joasă de + 10°C. Pe panouri se atîrnă tăblița cu inscripții, care indică locul de amplasare a stingătoarelor.

În situație de avarie angajatul este obligat să acorde primul ajutor medical accidentatului (în caz de traumare, să informeze imediat conducătorul său direct și să participe la lichidarea consecințelor avariei.

În caz de incendiu angajatul este obligat să solicite prin legătura telefonică sau prin alt mijloc de comunicație ajutorul echipei de pompieri și să înceapă stingerea incendiului folosind mijloace antiincendiare de intervență.

Făcînd legătura cu echipa de pompieri angajatul este obligat să comunice cu voce clară unde s-a produs incendiul, ce arde, și cine a comunicat despre incendiu. Microreceptorul telefonic se poate de atîrnat numai după ce angajatului i s-a confirmat, că comunicarea a fost primită și că echipa de pompieri este îndreptată la stingerea incendiului.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR MEDICAL

ACCIDENTATULUI

Prevederi generale

Primul ajutor – este un complex de măsuri destinat pentru restabilirea sau păstrarea vieții sau sănătății accidentatului efectuat nu de personalul medical (ajutor reciproc) sau de către însuși accidentatul (autoajutor). Unul din cel mai principal factor al primului ajutor este urgența acordării: cu cît mai repede a fost acordat ajutorul – cu atît e mai mare speranța la un rezultat prosper. Pentru aceasta primul ajutor trebuie să fie acordat de angajatul care se află alături, ori alt oarecare martor.

Condițiile principale a succesului la acordarea primului ajutor medical accidentaților care au suferit în urma electrocutării sau în urma altor accidente de muncă sînt: calmul, agerimea, rapiditatea acțiunilor, cunoștințele și iscusința celui care acorda ajutorul sau autoajutorul.

Angajatul care acordă ajutor trebuie să cunoască:

simptomele principale de dereglare a funcțiilor organelor principale ale organismului;

principiile generale de acordare a primului ajutor medical și procedeele necesare referitoare la caracterul traumei suferite de accidentat;

metodele principale de transportare și evacuare a accidentatului.

Ajutorul medical accidentatului care îl acordă angajații nu înlocuiește ajutorul personalului medical și trebuie să fie efectuat pînă la sosirea medicului. Acest ajutor trebuie să fie acordat în limita necesității (readucerea la viață, oprirea provizorie a hemoragiei, pansarea rănii, locului, ars sau înghețat, imobilarea fracturii, transportarea accidentatului).

Eliberarea accidentatului de sub acțiunea curentului electric

În caz de electrocutare, accidentatul trebuie să fie eliberat imediat de sub acțiunea curentului electric, fiindcă de durata acțiunii depinde gradul d e electrocutare. Prima acțiune a angajatului care acordă ajutor este ca să deconecteze imediat partea conductoare a echipamentului cu care contactează accidentatul. Deconectarea se execută cu ajutorul întrerupătorului, întrerupătorului cu pîrghie, a altui aparat de deconectare, prin scoaterea sau desșurubarea dopurilor de siguranță.

Dacă accidentatul se află la înălțime, concomitent cu deconectarea echipamentului electric, trebuie să fie luate măsuri contra căderii accidentatului sau măsuri care îi vor asigura securitatea.

Dacă eliberarea imediată a accidentatului este imposibilă, atunci el trebuie separat de părțile conductoare folosind echipamentul individual de protecție sau obiecte uscate care nu conduc curentul electric.

Se admite a-l trage pe accidentat de îmbrăcămintea lui (dacă ea este uscată și nu este lipită de corp), ca exemplu – de guler, poala vestonului sau de pulpanele paltonului. Nu se admite contactarea cu obiecte metalice din împrejurare și cu părțile corpului accidentatului neacoperite de îmbrăcăminte.

Pentru izolarea mîinilor angajatului care acordă ajutor, mai ales dacă el este nevoit să se atingă de părțile corpului accidentatului, care nu sînt acoperite de îmbrăcăminte (sau îmbrăcămintea este umedă), trebuie să folosească mănuși dielectrice sau să înfășoare mîna cu un fular, să îmbrace pe mînă o șapcă din postav, să tragă pe mînă mîneca vestonului sau a paltonului, de aruncat peste accidentat covoraș din cauciuc, țesătura cauciucată (impermeabil) sau o țesătură uscată.

Se poate deasemenea de izolat pe sine însuși, stînd pe covoraș izolant, pe scîndură uscată, sul de îmbrăcăminte saupe un alt așternut care nu conduce curentul electric.

La separarea accidentatului d e părțile conductoare se recomandă de acționat numai cu o mînă, a doua – ținînd-o după spate sau alături de corp.

Conductoarele electrice pot fi tăiate cu toporul la care mînerul este din lemn uscat, sau cu scule la care mînerele sînt izolate. Fiecare conductor electric trebuie să fie tăiat în parte, prin aceasta se recomandă de stat pe scînduri uscate, scară de lemn. Se permite folosirea sculelor cu mînere neizolate, dacă în prelabil mînerele se înfășoară bine cu țesătura uscată.

Pînă la sosirea mediculi, dacă accidentatul nu respiră, este necesară efectuarea respirației artificiale și al masajului exterior al inimii, atrăgînd atenție la starea pupilelor accidentatului. Pupilele mărite indică la înrăutățirea bruscă a circulației sîngelui la creier. În acest caz readucerea la viață se începe imediat.

Primul ajutor medical în cau de rănire

La acordarea ajutorului trebuie să fie respectate următoarele reguli:

nu se admite spălarea rănilor cu apă sau cu alte produse farmaceutice, acoperirea ei cu prafuri sau ungerea cu unsori; aceste proceduri pot împiedica cicatrizarea ranei, contribuie la introducerea în rană a murdăriei de pe suprafața pielii care poate provoca supurație;

nu se admite îndrepărtarea din rană a nicipului, pămîntului, petricelelor etc., fiindcă să îndepărtezi în așa mod tot ce impurifică rana este imposibil. Trebuie să fie îndepărtată murdăria din jurul rănii, partea exterioară să fie unsă cu tincturăde iod, pansată, după aceea accidentatul trebuie să fie transportat imediat la instituția medicală;

nu s e admite curățirea rănilor de sîngele închegat și corpuri străine, fiindcă aceasta poate provoca hemoragie puternică;

nu se admite înfășurarea rănii cu bandă izolatoare.

Rana trebuie bandajată cu pansament individual, iar în lipsa lui se admite folosirea băsmăluței sau a țesăturii curate. Persoana care acordă primul ajutor trebuie să-și spele minuțios mîinile cu săpun sau să-și ungă degetele cu tinctură d e iod. Nu se admite atingerea de rană măcar și cu mîinile spălate. În toate cazurile accidentatul trebuie îndreptat (transportat) la instituția medicală pentru tratament.

Hemoragia poate fi de două feluri: hemoragie exterioară – cînd sîngele se scurge din rană în afară și hemoragie interioară, cînd sîngele se acumulează în cavitățile corpului. Hemoragia poate fi capilară, venoasă, arterială și combinată (concomitent – venoasă și arterială).

Hemoragia slabă poate fi oprită prin pansare. Pentru aceasta extremitatea rănită se ridică în sus, rana se pansează cu pansamentul individual strîns în sul și se apasă deasupra cu degetele, neatingînd rana, pe un timp de 4-5 minute. Dacă hemoragia a fost oprită, peste primul pansament s e aplică al doilea sau o bucată de vată și se pansează definitiv. Dacă hemoragia continuă, atunci se folosesc alte metode. Mai des hemoragia se oprește prin apăsarea vaselor sangvine de oase cu degetele mai sus de rană. Apăsarea trebuie să fie destul de puternică.

O metodă mai bună pentru oprirea hemoragiei prezintă îndoirea membrelor în articulații mai sus de rană. Pentru aceasta se suflecă accidentatului mîneca sau pantalonii, se face din orice țesătură o pernuță, care se pune în adîncitura ce se formează la îndoirea articulației. Ulterior articulația se îndoaie pînă la capăt, iar extremitatea (mîna, piciorul) se fixează de corp. Ca rezultat artera care trece la îndoirea articulației se va strînge și hemoragia se ca opri repede.

Dacă articulația nu se admite de îndoit (în caz de fractură a oaselor articulației date) atunci se aplică garoul sau răsucirea. În lipsa garoului special se folosește orice bandă elastică sau tub de cauciuc. Garoul se aplică numai în două cazuri: la hemoragie din picior – pe coapsă și la hemoragie din mînă sau antebraț – pe partea umerală a mînii.

Locul pe care va fi aplicat garoul trebuie să fie înfășurat cu material moale (tifon sau țesătura). Se admite aplicarea garoului pedeasupra mînecii sau a cracului de pantaloni. Garoul în prealabil se întinde și în așa stare se înfășoară împrejurul piciorului (mînii) urmărind, ca el să fie aplicat strîns iar spiralele să se așeze una lîngă alta. Întinderea garoului nu trebuie să fie excesivă pentru a nu trauma nervii. Garoul se întinde și se aplică pînă ce hemoragia va fi oprită. Dacă după aplicarea garoului hemoragia continuă, se mai înfășoară cîteva spirale mai strînse.

În lipsa garoului membrele se srîng prin răsucire făcută din materiale care nu se întind (cravată, brîu, basma, sau ștergar răsucit, funie, centură etc).

Materialul din care se face răsucirea se înfășoară în jurul mînii (piciorului) și se leagă în nod. Sub nod se introduce orice obiect în formă de bețișor cu care se răsucește materialul pînă ce hemoragia se va opri.

Garoul sau răsucirea se aplică pe un termen nu mai mare de 1,5 – 2,0 ore pentru evitarea atrofiei extremității din cauza lipsei de sînge.

Dacă durerea de la garoul aplicat este acută și accidentatul n-o poate suferi, atunci garoul se scoate apăsînd în prealabil artera cu degetele. Peste 10 -–15 minute, după ce accidentatul s-a odihnit, garoul se aplică iarăși.

După aplicarea garoului sau a răsucirii se scrie pe hîrtie sau pe pielea accidentatului (alăturea de locul aplicării) timpul aplicării.

Primul ajutor medical în caz de arsuri

Arsurile sînt de caracter termic – provocate de foc, aburi, obiecte și substanțe fierbinți; chimice – provocate de acizi și alcaline; de caracter electric – provocate de curentul electric sau de arcul electric.

După adîncimea afecțiunii toate arsurile sînt de patru grade: gradul întîi – înroșirea și umflarea pielii; gradul doi – beșicuțe cu apă; gradul trei – atrofierea învelișului exterior și al stratului adînc al pielii; gradul patru – carbonizarea pielii, afecțiunea mușchilor, tendoanelor și oaselor.

La acordarea primului ajutor medical în caz de arsuri nu se admite ca locurile arse să fie atinse cu mîna, presurate cu diferite preparate, unse cu diverse unsori, să fie trase de pe ele albiturile sau îmbrăcămintea lipită; după necesitate ele se taie cu foarfecele și se scot foarte atent. Locurile arse de gradul întîi și doi de o suprafață mică se acoperă cu pansament steril. Fața arsă se acoperă cu tifon steril. În cazul arsurilor ochilor sînt necesare comprese din soluție slabă de acid boric (o jumătate de linguriță la un pahar de apă).

În cazul arsurilor chimice, dacă acidul sau alcalina a pătruns prin îmbrăcăminte, întîi se spală de pe ea acidul sau alcalina, ulterior se taie și se scoate de pe accidentat, după ce se spală și pielea. În cazul arsurilor chimice adîncimea afecțiunii pielii depinde de durata acțiunii substanței chimice, deaceea cît mai repede trebuie redusă concentrația substanței chimice și durata acțiunii ei. Pentru aceasta locul afectat se spală imediat cu o cantitate mare de apă curgătoare din robinet, furtun sau căldare în timp de 15 – 20 minute. Substanța chimică după spălarea ei cu apă nu se neutralizează definitiv. După spălare se aplică comprese din soluție slabă de bicarbonat de sodiu sau de acid boric (acetic) în dependență de substanța chimică care a produs arsura. (o linguriță de bicarbonat de sodiu, acid acetic sau boric la un pahar de apă).

După acordarea primului ajutor medical accidentatul se transportă imediat la instituția medicală.

Primul ajutor medical în caz de fractură, luxație,

Lovitură și întindere ligamentară

În caz de fractură, luxație, lovitură și întindere ligamentară accidentatul simte durere care se intensifică brusc la încercarea schimbării poziției părții traumate a corpului. Cel mai important moment în caz de fractură închisă sau deschisă este imobilizarea părții traumate. Imobilizarea fracturii esențial micșorează durerea și evită deplasarea oaselor frînte. Pentru imobilizare se aplică atele speciale, iar în lipsa lor se folosesc diverse bețe, scînduri, rigle sau bucăți de placaj. În caz de fractură închisă atela se aplică pe deasupra îmbrăcămintei.

Pe locul traumat se aplică comprese reci (gheață, zăpadă, apă rece etc.) pentru micșorarea durerii.

Vătămarea coloanei vertebrale

Simptome: durere acută în coloana vertebrală, imposibilitate d e a îndoi spinarea și de a se întoarce. Primul ajutor se reduce la următoarele: atent, neridicînd accidentatul se vîră sub spinarea lui o scîndură lată, o ușă scoasă din bălămăli, sau se întoarce accidentatul cu fața în jos, urmărind ca la întoarcere corpul să nu se îndoaie, pentru a evita vătămarea măduvii spinării. Accidentatul se transportă tot așa pe scîndură sau în poziția cu fața în jos.

Lovituri

Simptome: umflătură, durere la atingerea de locul lovit. La locul lovit se aplică comprese reci, ulterior locul se pansează strîns. Nu se admite ungerea locului lovit cu tinctură de iod sau de aplicat comprese calde, fiindcă aceste proceduri vor intensifica durerea.

Fractura coastelor

Simptome: durere la respirație, tusă și la mișcări. Se pansează strîns pieptul sau se strînge cu ștergarul în timpul expirației.

Întindere legamentară

Întinderea legamentară se petrece mai des în articulațiile tălpii și în articulațiile unirii oaselor mînii.

Simptome: durere acută în articulație, umflătură. Primul ajutor medical constă în bandajarea strînsă, asigurarea odihnei locului vătămat, aplicarea compreselor reci. Piciorul vătămat puțin se ridică, iar mîna vătămată – se suspendează pe basma.

Bibliografie

Grazziela NICULESCU, Lucian IOAN TEHNICI ȘI SISTEME DE COMUTAȚIE MATRIX ROM București 2000

Берлин А.Н. Коммутация в системах и сетях связи

Гольдштейн Б. С. "Системы коммутации". – СПб.: БХВ – Санкт-Петербург, 2003.

Баркун М.А., Ходасевич О.Р. Издательство: Эко-Трендз Цифровые системы синхронной коммутации

И. Г. Бакланов. NGN: принципы построения и организации

Ю.В. Семенов Проектирование сетей связи следующего поколения 

История создания и особенности протокола MEGACO/H.248 Б.С. Гольдштейн

SOFTSWITCH Автор: А.Б. Гольдштейн, Б.С. Гольдштейн Издательство: БХВ – Санкт-Петербург

Основы организации сетей Cisco. Том 2 – Вито Амато

Cisco CCNA Basic PacketTracer5.2

Ананьина О.Б., Илюхин В.В. Проект ГТС на основе пакетной транспортной сети, методические указания для выполнения курсового проекта – Хабаровск, 2007.

Гулевич Д.С. Сети следующего поколения – М.: 2007

Оптические интерфейсы цифровых коммутационных станций и сети доступа Автор: И. Никульский Издательство:Техносфера Год:2006 

iBAS Operators Manual

www.citforum.ru

www.connect.ru

www.cyberstyle.ru

www.ist-vital.eu